Sunteți pe pagina 1din 10

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

9.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din


sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul
Ministerului Mediului (MM).
În anul 2008, la nivelul Regiunii Nord Est, au funcţionat 7 staţii de supraveghere a
radioactivităţii mediului:
- Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Bacău
- Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Botoşani
- Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Iaşi
- Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Piatra Neamţ
- Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Ceahlău - Toaca
- Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Suceava
- Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Vaslui

Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM a fost asigurată de către


laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului - Laboratorul de
Radioactivitatea Mediului ( LRM ) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Programul standard de monitorizare desfăşurat în cadrul RNSRM a constat în
următoarele măsurători:
aer – determinarea activităţii beta globale şi analize spectrometrice ale aerosolilor şi ale
depunerilor atmosferice (precipitaţii şi pulberi sedimentabile), precum şi măsurarea continuă a
debitului de doză gamma externă absorbită;
apă - determinarea activităţii beta globale şi analize spectrometrice ale apelor principalelor
cursuri, precum şi ale apelor freatice şi potabile;
vegetaţie (în perioada aprilie – octombrie) - determinarea activităţii beta globale şi analiza
gamma spectrometrică a vegetaţiei spontane şi comestibile (cereale, etc);
sol necultivat - determinarea activităţii beta globale şi analiza gamma spectrometrică.
Supravegherea nivelului de radioactivitate a mediului a constat în măsurători beta
globale imediate (în scopul detectării rapide a oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de
radioactivitate din mediu) şi întârziate (la 5 zile de la colectarea probei, în vederea determinării
nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu), precum şi măsurători ale dozei gamma
absorbite în aer.

9.2. Programul Naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului

9.2.1. Radioactivitatea aerului

În anul 2008 s-au efectuat la nivelul Regiunii 1 NE, un număr de 39287 analize beta
globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma absorbită.

9.2.1.1. Aerosoli atmosferici

a) Aerosoli atmosferici - Activităţi specifice β globale medii anuale Bq/mc-măsurători imediate


În cursul anului 2008 activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat
abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitei de atenţionare
(10 Bq/mc). Rezultatele sunt evidenţiate în tabelul 9.2.1.1.a.

1
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

Activitatea specificǎ βglobale medii anuale- (Bq/mc)- măsurători imediate Tabel nr. 9.2.1.1.a
Staţia RA 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
asp 02 - 07 3.43 3.05 3.55 3.48 3.03 3,02 4.03 2.75
Bacău
asp 08 - 13 1.76 1.61 1.72 1.80 1.74 2.03 2.57 1.46
asp 02 - 07 3.26 2.64 3.48 3.73 3.46 3.48 3.47 1.97
Botoşani
asp 08 - 13 1.76 1.59 1,97 1.96 1.96 2.01 1.93 1.14
asp 02 - 07 3.29 4.97 3.03 2.54 3.46 3.57 1.93 1.675
asp 08 - 13 1.7 2.48 1.44 1.51 1.63 1.65 0.96 0.798
Iaşi
asp 14 - 19 1.54 2.07 1.23 1.13 1.30 1.37 0,81 0.698
asp 20 - 01 2.53 3.42 2.06 1.96 2.44 2.39 1.43 1.21
Piatra asp 02 - 07 2.78 2.90 3.45 3.58 3.47 3.30 3.02 3.39
Neamţ asp 08 - 13 4.84 1.80 2.52 2.10 2.14 2.22 1.86 2.04
asp 02 - 07 0.46 0.49 0.28 0.55 0.50 0.53 0.48 0.36
Ceahlau asp 08 - 13 0.63 0.64 0.36 0.62 0.64 0.72 0.61 0.48
Toaca asp 14 - 19 0.58 0.60 0.35 0.60 0.61 0.71 0.59 0.47
asp20 - 01 0.50 0.50 0.31 0.52 0.54 0.58 0.49 0.49
asp 02 - 07 2.9 2.6 3.0 3.3 3.0 2.9 3,3 2.5
Suceava
asp 08 - 13 1,6 1.4 1.5 1.8 1.6 1.6 1,5 1.4
asp 02 - 07 3.8 4.5 4.4 4.1 4.2 3.9 3.1 2.5
Vaslui
asp 08 - 13 2.0 1.9 1.9 1.7 2.4 2.1 1.4 1.1

b) Activitatea specificǎ a Radonului în atmosferǎ liberă – medii anuale - (Bq/mc)


Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele
specifice teritoriului fiecărui judeţ. Concentraţiile cele mai mari ale Radonului sunt observate
dimineaţa şi variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează rata de
emanaţie a gazelor radioactive din sol şi rata diluţiei acestora în atmosferă. Datele sunt
prezentate în tabelul 9.2.1.1.b.
Activitatea specificǎ Radon– medii anuale- (Bq/mc) Tabel nr. 9.2.1.1.b.
Staţia RA 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
asp 02 - 07 9,816 8,260 9,994 9,830 8,629 8,620 11,01 7,789
Bacău
asp 08 - 13 4,942 4,561 4,756 5,055 4,942 5,080 5,48 4,371
asp 02 - 07 9,025 7,120 9,407 10,158 9.693 9,706 9,600 4,805
Botoşani
asp 08 - 13 4,895 4,294 5,346 5,414 5,569 5,599 5,265 3,183
asp 02 - 07 8,907 13,353 8,304 7,72 9,521 9,985 5,385 4,713
asp 08 - 13 4,677 6,689 3,931 3,37 4,385 4,559 2,588 2,26
Iaşi
asp 14 -19 4,438 5,869 3,489 3,29 3,727 3,956 2,36 2,049
asp 20 - 01 7,043 9,461 5,732 5,483 6,681 6,765 3,875 3,456
Piatra asp 02 - 07 8,4 8,4 10,2 10,9 10,5 10,3 9,3 10,8
Neamţ asp 08 - 13 5,4 5,4 6,3 6,3 6,5 6,9 5,6 6,2
asp 02 - 07 1,7 2,1 1,4 1,8 1,9 2,2 1,6 1,3
Ceahlău asp 08 - 13 2,3 2,5 1,5 2,6 2,4 3,1 2,1 1,6
Toaca asp 14 - 19 2,0 2,4 1,2 2,2 2,2 2,5 1,9 1,6
asp20 - 01 1,9 2,2 1,2 2,1 2,0 2,4 1,8 1,4
asp 02 - 07 7,967 6,995 8,253 9,445 8,456 8,4 8,5 7,0
Suceava
asp 08 - 13 4,256 3,729 4,048 5,138 4,544 4,8 4,6 4,2
asp 02 - 07 11,4 13,5 15,9 11,8 14,0 12,2 8,6 9,1
Vaslui
asp 08 - 13 6,2 6,2 5,4 4,8 6,8 5,9 3,4 3,4

9.2.1.2. Debitul dozei gamma în aer


Un indicator important al radioactivităţii atmosferei este mărimea dozei gamma absorbită
în aer. Datele sunt prezentate în tabelul 9.2.1.2.

2
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

Debitul dozei gamma în aer – medii anuale - (μGy/h) Tabel nr. 9.2.1.2.
Staţia RA 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bacau 0,068 0,066 0,066 0,067 0,067 0,067 0,068 0,068
Botosani 0,062 0,065 0,069 0,07 0,068 0,067 0,068 0,07
Iasi 0,065 0,070 0,070 0,071 0,073 0,070 0,070 0,103
Neamt 0,090 0.092 0.083 0.082 0.082 0,082 0,083 0,082
Ceahlau Toaca 0,115 0.108 0.102 0.102 0.097 0.095 0,087 0,091
Suceava 0,083 0,072 0,073 0,073 0,082 0,074 0,092 0,089
Vaslui 0,086 0,086 0,086 0,081 0,071 0,071 0.072 0,077

Debitul dozei gamma în aer – medii anuale - (μGy/h) Fig. 9.2.1.2.


Evolutia dozei gamma absorbite in aer 2001-2008 (μGy/h)

2001
0,12
0,1 2002
0,08 2003
0,06 2004
0,04 2005
0,02
2006
0
SRA SRA SRA Iasi SRA SRA SRA SRA 2007
Bacau Botosani P.Neamt Toaca Suceava Vaslui 2008

Medile anuale a debitului dozei gamma în judeţele Regiunii 1 NE, în cursul anul2008
nu au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 μGy/h, fiind comparabile cu cele
din anul 2007.

9.2.1.3 Depuneri atmosferice şi precipitaţii


Depuneri atmosferice – Datele sunt prezentate în tabelul 9.2.1.3.

Depuneri atmosferice - Medie anualǎ - Bq/m2/zi Tabel nr. 9.2.1.3.


Staţia RA 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bacau 0,85 0,89 0,91 0,97 1,43 0,95 1,33 2,20
Botoşani 3,05 2,68 2,04 2,19 2,96 1,71 2,69 4,19
Iaşi 2,145 1,668 1,547 1,368 1,625 1,217 1,993 1,850
Piatra Neamţ 1,78 2,51 2,25 3,21 3,11 1,64 2,54 2,04
Ceahlău Toaca 1,58 2,04 3,22 1,55 1,54 2,45 1,69 1,23
Suceava 1,9 2,1 1,7 1,3 1,7 1,5 2,4 0,9
Vaslui 0,7 0,7 0,9 0,8 0,9 0,8 1,6 1,1

Evolutie depuneri atmosferice 2001-2008 (Bq/m2/zi) Fig. 9.2.1.3.


Evolutie depuneri atmosferice 2001-2008 (Bq/m2/zi)

2001
5
2002
4
2003
3
2004
2
2005
1
2006
0
SRA Bacau SRA SRA Iasi SRA SRA Toaca SRA SRA Vaslui 2007
Botosani P.Neamt Suceava 2008

Pe parcurcursul anului 2008, nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de


200 Bq/mp/zi, dar se constată o creştere a valorilor măsurate comparativ cu anii anteriori la SR
Bacău şi Botoşani.
3
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

9.2.2. Radioactivitatea apelor


Monitorizarea radioactivităţii apelor a continuat şi în anul 2008 prin executarea programelor
standard dispuse şi monitorizarea radioactivităţii principalelor cursuri de apă din Regiunea 1
NE.

9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri

Apa brută -Activitaţi β globale medii anuale - Bq/mc–măsurători imediate Tabel 9.2.2.1.
Staţia RA 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bacău – Râu Bistriţa 107,9 124,8 133,2 124,6 120,1 122,3 111,2 240,7
Botoşani - Râu Siret 201 216 213 214 184 179 163 287
Iaşi - Râu Bahlui 400 400 320 300 300 330 460 314.17
Iaşi - Râu Prut 280 280 150 140 140 130 430 313.33
Piatra Neamţ- Râu Bistriţa 220,0 240,0 167,7 183,5 175,5 172,8 170,5 169,8
Ceahlau Toaca - Izvor
140,0 150,0 228,1 215,1 235,3 169,1 217,3 156,7
,,Fîntîna Rece”
Suceava - Râu Suceava
250,2 199,3 195,0 188,3 235,3 190,6 208,5 342,0
(Mihoveni)
Vaslui – Râu Bârlad 544,6 230,9 221,6 216,5 259,2 456,1 529,5 500,5
Vaslui – Râu Prut 207,9 232,3 179,4 216,5 259,2 290,8 232,6 192,7

Pe parcursul anului 2008 nu s-au semnalat depăşiri ale nivelului de atenţionare(2000


Bq/mc) pentru niciuna dintre probele de apă prelevate.

9.2.3. Radioactivitatea solului


Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în perioada de
vegetaţie a anului (aprilie – octombrie).

Sol – activitati specifice B globale – medii anuale – Bq/kg Tabel 9.2.3.


Statia RA/ Punct de 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
recoltare
Statie RA Bacău 451.8 442.1 475.5 523.1 488.7 530.2 431.7 482,3
Platforma meteo Botoşani 479.45 481.13 463.01 491.83 474.01 507.46 636.28 514,07
Iaşi 351 507 436 381 413 391 513 453
Platforma Statiei Meteo
655.7 670.2 582.7 570.1 571.2 567.2 597.3 600.7
Piatra Neamt
Curtea cabanei Meteo
492.7 498.5 598.5 526.9 651.0 619.4 547.0 560.8
Ceahlau Toaca
APM Suceava 559.3 548.0 888.0 1037.4 637.5 657.1 656.6 659.4
Staţia Meteo Vaslui 700.1 717.8 412.9 420.0 472.6 541.1 550.0 375.3

Evoluţie activităţi specifice beta globale sol– Bq/kg Fig. 9.2.3.


Evolutie activitati specifice beta globale sol 2001-2007 (Bq/kg)
2001
1200
2002
1000
2003
800
2004
600
2005
400
2006
200
2007
0
Bacau Botosani Iasi P.Neamt Toaca Suceava Vaslui 2008

4
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

Din analiza datelor obţinute pentru activităţile specifice beta globale după 5 zile de la recoltarea
probelor se constată că acestea sunt comparabile în anul 2008 cu valorile înregistrate în anii
precedenţi.

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei


Probele de vegetaţie spontana au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în perioada de
vegetaţie a anului (aprilie – octombrie).

Vegetatie - activitati specifice B globale – medii anuale – Bq/kg Tabel 10.2.4.


Statia RA/ Punct de 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
recoltare
Punct de recoltare-Statie
216.6 253.1 286.3 375.6 320.4 355.8 260.3 237,8
RA Bacău
Platforma meteo Botoşani 288.13 258.86 301.63 314.53 274.50 253.15 280.60 253,79
Iaşi 213 276 249 223 270 256 176 181
Platforma Statiei Meteo
315.9 285.8 263.7 247.6 243.5 224.4 226.6 228,3
Piatra Neamt (SSRM
Curtea cabanei Meteo
359.9 295.8 265.4 151.4 173.3 218.7 249.9 231,5
Ceahlau Toaca
APM Suceava 285.3 299.9 318.6 254.5 233.8 182.7 196.3 345,0
Staţia Meteo Vaslui 296,1 206,9 232,3 278,1 283,9 382,3 335,7 261,6

Din fig.9.2.4. se observă o creştere a mediei anuale în 2008 la APM Suceava


comparativ cu anul 2007.

Evoluţie activităţi specifice beta globale vegetaţie– Bq/kg Fig. 9.2.4.


Evolutie activitati specifice beta globale 2001-2008 (Bq/kg)

400 2001
2002
300
2003
200 2004
2005
100
2006

0 2007
Bacau Botosani SRA Iasi P.Neamt Toaca Suceava Vaslui 2008

Din analiza datelor obţinute în urma executării programelor standard dispuse în 2008
pentru Regiunea 1 NE se remarcă faptul că pentru toţi factorii de mediu monitorizaţi prin aceste
programe valorile radioactivităţii nu au înregistrat depaşiri ale limitelor operaţionale de
atenţionare ale factorilor de mediu urmăriţi.

9.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural


modificat antropic

Judeţul Bacău
În urma fabricării acidului fosforic la SC Amurco SRL rezultă un deşeu numit fosfogips ce
este depozitat în halda amplasată în imediata vecinatate a societăţii în partea de sud a oraşului
Bacău la aproximativ 3 km de zona locuită. Probele de fosfogips şi sol (recoltate din zona de
lângă halda de fosfogips) au fost prelevate şi măsurate o dată pe lună.
Valorile lunare ale activităţii beta globale determinate la nivelul anului 2008 sunt
prezentate in figura nr. 9.3.1.
5
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

Activitate beta globala a solului şi fosfogipsului Fig. 9.3.1.


Activ itatea beta globală a solului şi fosfogipsului
anul 2008

800,0

600,0

Bq/Kg
400,0

200,0

0,0
Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct

Sol Fosfogips

Judeţul Iaşi
În cadrul Staţiei de Radioactivitate Iaşi se efectuează şi analize de spectrometrie gama
pentru toţi factorii de mediu: apa , aer, sol ,vegetaţie.

Concentraţia de K-40 în probe de sol necultivat Fig. 9.3.2.


Variatia concentratiei radionuclidului de K-40

1000
800 cant. precip.
activitatea

600
400 vegetatie
200 sol
0
apa
ie
t.

ilie

lie
e

ie
ai

ie
ie
st
ni
ar

br
m

br

br
br
gu
iu
r

iu
m

ap

m
em

m
m
au

ie

ce
to
-

pt
n.

no
oc

de
se
ia

luna

K-40 este un radionuclid primordial, al cărui concentraţie în factorii de mediu este


influenţată de cantitatea de precipitaţii .
Radionuclidul de origine Cernobâliană Cs-137 se identifică în concentraţii mici la
suprafaţa solului, el urmând un proces de migrare (aproximativ 5 mm/an) spre straturile adânci
ale solului. Au fost identificate concentraţii mici (urme) în probele de aer, depuneri atmosferice
care sunt rezultatul resuspensiei pulberilor contaminate din sol. Prezenţa în cantitaţi mici, la
probele de vegetaţie se datorează antrenării şi în circuitul natural al apei.
Radionuclizii naturali din seria U-238 şi Th-232 sunt în concentraţii normale, pe teritoriul
judeţului nu există zăcăminte uranifere.

Judeţul Neamţ
Zonele din judeţul Neamţ cu fondul radioactiv natural modificat antropic sunt zonele de
explorare a zăcământului de uraniu Tulgheş - Grinţieş şi Bicazu Ardelean – Telec.
Programul special de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu din aceste zone s-
a executat prin prelevarea, pregătirea şi măsurarea activităţilor specifice beta globale după 5
zile de la colectarea unor probe de apă de suprafaţă, apă subterană, sol şi vegetaţie spontană
(iarbă) din aceste zone. De asemenea din aceste zone s-au prelevat şi probe de apă, sol şi
vegetaţie spontană (iarba), probe care s-au pregătit la SSRM Piatra Neamţ şi s-au trimis pentru
efectuarea de măsurări gamma spectrometrice şi/sau radiochimice la SSRM Iaşi. Frecvenţa de
colectare a probelor în 2008 a fost anuală .
6
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

Nu deţinem rezultatele măsurătorilor gama spectrometrice şi/sau radiochimice efectuate


pe aceste probe.
În aceste zone evoluţia radioactivităţii factorilor de mediu a fost influenţată şi de lucrările
de exploatare forestieră efectuate care au condus la degradarea suprafeţei solului şi a
vegetaţiei de pe unele halde, favorizând antrenarea sterilului din halde de apele de şiroire.
Trebuie menţionat şi faptul că mai sunt prezenţi în mediu, în concentraţii mai mari sau
mai mici, radionuclizi rezultaţi în urma accidentului de la Cernobâl (în special Cs-137 şi Cs-134),
ceea ce îngreunează o evaluare a situaţiei din zonă numai pe baza măsurătorilor beta-globale.
Analizele gamma spectrometrice efectuate în anii precedenţi au relevat faptul că
radioactivitatea gama naturală a probelor prelevate din aceste zone include radionuclizi din
seriile naturale ale uraniului, radiului şi toriului, precum şi din seria K-40, evidenţiindu-se şi urme
de Be-7, radionuclid cosmogenic, precum şi de Cs-137 şi Cs-134, urmare a depunerilor
generate de accidentul de la Cernobâl. La aceşti poluanţi radioactivi se pot adăuga ca
impurificatori şi unele metale grele însoţitoare a mineralizaţiilor .
Poluanţii radioactivi menţionaţi pot polua atmosfera sub formă de pulberi purtate de vânt
din haldele de steril şi/sau minereu, rezultând o contaminare a aerului, solului, apei şi vegetaţiei
din zonă. De asemenea surse de impurificare a apelor de suprafaţă, solului, apei subterane şi
vegetaţie sunt apele de mină şi apele pluviale ce spală haldele.

Judeţul Suceava
Staţia de radioactivitate Suceava a desfăşurat în anul 2008, în paralel cu programul
standard de supraveghere, un program special de control al radioactivităţii mediului în zone de
exploatare, transport şi încărcare a minereului uranifer din judeţul Suceava, precum şi în zona
depozitului de zgură şi cenuşă a SC TERMICA SA Suceava.
În cadrul Programului au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, zona
Argestru, unde se află staţia tehnică de încărcare-transport minereu uranifer şi zona depozitului
de zgură şi cenuşă a CET Suceava.
Au fost prelevate probe de apă de suprafaţă, apă subterană, vegetaţie spontană şi sol
necultivat. Probele au fost analizate beta global la sediul Staţiei RA Suceava şi au fost
prelucrate şi expediate la LRM – ANPM Bucureşti şi APM Constanţa pentru determinări gamma
spectrometrice.
În cursul anului 2008 Laboratorul de Radioactivitate al APM Suceava a executat, în
cadrul Programului de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a unor
activităţi cu impact potenţial radioactiv din judeţul Suceava, analize beta globale pe un număr
total de 85 probe de mediu.
Au fost verificate suplimentar, în cadrul programului special de monitorizare a surselor
radioactive, cursurile de apă din judeţ, şi mai ales afluenţii acestora, care ar putea fi afectate de
impactul activităţii de exploatare a minereului de uraniu,.
S-a verificat totodată şi apa de mină la intrarea şi la ieşirea din staţia de depoluare
Crucea, care depoluează apele de mină provenite atât din sectorul de exploatare Crucea cât şi
Botuşana
Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă de suprafaţă recoltate în cadrul
programului special în anul 2008 a variat între 108,3 – 623.9 Bq/m3.
S-au efectuat un număr de 22 măsurători, din care 15 au înregistrat valori semnificative
(68.2%).
Nivelul mediu al radioactivităţii beta globale pentru probele de apă de suprafaţă din zona
Crucea, măsurate în 2008, comparativ cu media măsurătorilor beta globale înregistrate la
probele din 2003 - 2007, recoltate din aceleaşi puncte, este prezentat în figura 9.3.3.

7
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

Activitatea beta globală medie anuală- apă de suprafaţă zona Crucea Fig.9.3.3.
2000,0

1500,0
Bq/mc
1000,0

500,0
2003
0,0 2004
Pr.Troaca Pr. Troaca Găv anului, Pr. Crucea, amonte Pr. Crucea, av al staţie
2005
Găv anului,ieşire amonte subtrav ersare staţie depoluare depoluare Crucea
2006
2007
subtrav ersare halda Tr. haldă Gal.8 Crucea
2008
Găv .
L.A.

Evoluţia nivelului radioactivităţii beta globale medii pentru probele de apă de suprafaţă
prelevate din zona minieră Botuşana, în perioada 2003-2008, este prezentată în figura 9.3.4.

Activitatea beta globală medie anuală – apă de suprafaţă zona Botuşana Fig.9.3.4.
2000,0
L.A.
1500,0
2003
Bq/mc 1000,0 2004
2005
500,0
2006

0,0 2007
Pârâu Botuşana, aval Pârâu Stoluri,aval haldă sect. Râu Suha, aval confl. pârâu 2008
perimetru Botuşana Botuşana Botuşana L.A.

Media anuală înregistrată în 2008 la apa de mină la intrarea în staţia de depoluare a fost
mai mare de 1,1 ori faţă de media înregistrată din anul 2007, iar la ieşirea din staţia de
depoluare în 2008 a fost de 1.5 ori mai mare faţă de cea înregistrată în 2007.
Procentul valorilor semnificative înregistrate la probele de apă de subterană, din numărul
total de probe de apă măsurate în anul 2008 este de 66,7%.
Radioactivitatea artificială beta globală maximă la probele de apă subterană a fost de
372.6 Bq/mc, înregistrată în luna mai 2008, în punctul “Fântână Crucea (fam. Droşman M.)”,
valoare de 1,9 ori mai ridicată faţă de valoarea maximă înregistrată, în acelaşi punct, în luna
august 2007 (195.5 Bq/mc).
Probele de apă de adâncime prelevate din punctul “Fântână Botuşana (fam. Chimina)”,
au înregistrat în 2008 valori semnificative faţă de perioada 2004 – 2007, în care valorile
înregistrate au fost sub limita de detecţie a aparaturii utilizate, într-un procent de 100%.
Probele de apă de adâncime prelevate din punctul “Fântână Argestru (fam. Carpea)” au
înregistrat o valoare a radioactivităţii artificiale beta medie anuală de 1,6 ori mai mică decât
media înregistrată în 2007.
În anul 2008 s-au efectuat măsurători ale activităţii beta globale ale solului necultivat
(strat superficial, adâncime 0 – 5 cm) din zonele aflate în aval de haldele de steril din sectoarele
Crucea şi Botuşana de exploatare a minereului de uraniu, precum şi din zonele locuite limitrofe
acestor două perimetre miniere. De asemenea, s-au recoltat şi măsurat beta global probe de
sol din zona limitrofă staţiei tehnice Argestru şi haldei de zgură şi cenuşă a CET Suceava,
precum şi din zone limitrofe drumului de transport a minereului uranifer către staţia tehnică
Argestru (pod Zugreni).
Valorile obţinute s-au încadrat în intervalul 452.8 – 1404.8,8 Bq/kg sol uscat, cu o
maximă de 1404,8 Bq/kg pentru solul recoltat limitrof drum transport minereu – pod Zugreni, în
luna iunie 2008, iar valoarea minimă a fost de 452.8 Bq/Kg, înregistrată în luna iulie 2008, în
Limitrof haldă CET Suceava.
8
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

În zona Crucea, aval haldă Troaca Găvanului (25 m de bază), în 2008 s-a înregistrat o
valoare medie a radioactivităţii artificiale apropiată de cea înregistrată în municipiul Suceava
(proba martor) şi comparabila cu media înregistrată în 2007 în acelaşi punct.
În zona locuită Crucea, în anul 2008 s-a înregistrat o medie uşor mai mică decât media
înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), şi de 1,2 ori mai mică faţă de media
înregistrată în 2007 în acelaşi punct.
În zona minieră Botuşana, aval haldă Gal.3 (25 m de bază), s-a înregistrat, în 2008 o
valoare medie a radioactivităţii artificiale de 1,2 ori mai mare faţă de media anuală înregistrată
în municipiul Suceava (proba martor), dar si de 1.1 ori mai mare faţă de media înregistrată în
2007 în acelaşi punct.
Radioactivitatea artificială medie din zona locuită din apropiere de perimetrul minier
Botuşana (com. Ostra) a prezentat o valoare sub media anuală înregistrată în municipiul
Suceava (proba martor) şi o oarecare scădere (de 1,1 ori) faţă de media anuală înregistrată în
anul 2007.
Cea mai mare valoare înregistrată în 2008 la probele de sol necultivat a fost detectată în
luna iunie în punctul limitrof drum transport minereu – pod Zugreni (1404,8 Bq/kg ).
Radioactivitatea artificială înregistrată în acest punct, a înregistrat în 2008 o valoare
medie de 2.1 ori mai mare faţă de media înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) dar
si uşor mărită faţă de valoarea medie înregistrată în 2007, în acelaşi punct.
Radioactivitatea artificială din zona limitrofă staţiei tehnice Argestru a prezentat o valoare
medie de 1,9 ori mai mare faţă media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor),
dar si de 1,3 ori mai mare faţă de media anuală înregistrată în acelaşi punct, în 2007
În zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea medie înregistrată în 2008 a prezentat o
valoare medie de 1,5 ori faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor)
şi de 1,9 ori faţă de valoarea medie înregistrată în 2007.
Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie spontană a variat în
intervalul 156.5 – 392.6 Bq/kg masa verde, în funcţie de punctul de prelevare; toate valorile
înregistrate au fost semnificative.
Activitatea maximă s-a înregistrat la vegetaţia din punctul Aval Galeria 3 Botuşana (25 m
de bază) – sector minier Crucea (392.6 Bq/kg masă verde, în data de 11.06.2008), iar minima
s-a înregistrat în punctul limitrof haldei CET Suceava (139.4 Bq/kg masă verde, în data de
14.07.2008).
În zona Crucea, aval haldă Tr. Găvanului (25 m de bază), s-a înregistrat în anul 2008 o
valoare a radioactivităţii artificiale medii de 1,1 ori mai mică faţă de media anuală înregistrată în
municipiul Suceava (proba martor), dar o creştere de 1.1 ori faţă de media înregistrată în 2007
în acelaşi punct.
În zona locuită Crucea s-a înregistrat o valoare scăzută a radioactivităţii artificiale medii
faţă de media anuală înregistrată în 2007 în municipiul Suceava (proba martor), dar în creştere
(de 1,4 ori) faţă de valoarea la probele de vegetaţie spontană recoltate din acelaşi punct în
2007.
Radioactivitatea artificială medie, la vegetaţia limitrofă drumului de transport minereu, în
zona podului Zugreni, a înregistrat în 2008 o valoare scăzută faţă de media anuală înregistrată
în municipiul Suceava (proba martor) (de 1,1 ori), dar şi o creştere de 1.4 ori decât valoarea
medie înregistrată în 2007 în acelaşi punct (de 2,1 ori).
În 2008, în punctul de recoltare limită incintă Staţie Tehnică Argestru s-a înregistrat o
valoare mai mică de 1.3 ori faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba
martor) şi în creştere de 1.4 ori faţă de valoarea înregistrată în acelaşi punct în 2007.
În zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea înregistrată în 2008 a fost de 2,5 ori mai
scăzută faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), apropiată de
valoarea medie înregistrată în 2007 recoltată în acelaşi punct.
Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat steril de pe principalele halde
din sectoarele miniere Crucea şi Botuşanu şi de pe halda CET Suceava.

9
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST ÎN ANUL 2008

Rezultatele mediilor anuale obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la


probele de steril / zgură recoltate din zonele de impact sunt reprezentate grafic în figura 9.3.5.

Activitatea beta globală medie anuală–


deşeuri cu conţinut radioactiv ridicat (steril şi zgură) Fig.9.3.5.

4000

3000

Bq/kg dw 2000 2003


2004
1000
2005

0 2006
Crucea, h.Tr.Găv an Botuşana, h.Gal.3 Haldă CET Suceav a 2007
(steril) (steril) (zgură)
2008

www.arpmbc.ro/download/3324.doc

10