220110CNCIS-Raport Cercetare Is 2010-2012

Proiectul Phare 2006 „AsistenŃă tehnică pentru promovarea campaniei
naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
Activitatea nr. 5. Evaluarea impactului campaniei

Subactivitatea 1 Elaborare, distribuŃie, colectare şi analiză chestionare
de evaluare
Raport de cercetare privind
Identificarea obiectivelor prioritare în

domeniul incluziunii sociale pentru
perioada 2010-2012
Bucureşti, 2009
Titlul programului: Proiectul Phare 2006 „AsistenŃă tehnică pentru promovarea
campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”
Editorul materialului: Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale
Data publicării: noiembrie 2009
ConŃinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziŃia oficială a Uniunii

Europene.
© Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale, 2009

Toate drepturile rezervate
2
Cuprins:
LISTĂ ABREVIERI...........................................................................................................4
LISTĂ GRAFICE...............................................................................................................4
INTRODUCERE....................................................................................................................5
CAP I METODOLOGIE.........................................................................................................5
CAP II DOMENII PRIORITARE DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE PENTRU
PERIOADA 2010 – 2012........................................................................................................7
CAP III MĂSURI CONCRETE PENTRU REALIZAREA INCLUZIUNII SOCIALE...........8
EDUCAłIE........................................................................................................................8
OCUPAREA ....................................................................................................................10
SĂNĂTATEA..................................................................................................................12
PROTECłIA SOCIALĂ ..................................................................................................13
INFORMAREA ŞI COMUNICAREA ..............................................................................14
CAP IV COMUNICAREA INCLUZIUNII SOCIALE .........................................................19
EDUCAłIE......................................................................................................................19
OCUPAREA ....................................................................................................................21
SĂNĂTATEA..................................................................................................................22
PROTECłIA SOCIALĂ ..................................................................................................24
INFORMAREA ŞI COMUNICAREA ..............................................................................25
CAP V CONCLUZII ............................................................................................................33
ANEXA 1 PLANIFICAREA CONFERINłELOR REGIONALE ........................................................35
ANEXA 2 METODOLOGIA DE DESFĂŞURARE A GRUPURILOR DE LUCRU PRIVIND INCLUZIUNEA
SOCIALĂ ............................................................................................................................36
ANEXA 3 METODOLOGIA DE DESFĂŞURARE A GRUPURILOR DE LUCRU PRIVIND COMUNICAREA
INCLUZIUNII SOCIALE .........................................................................................................42
ANEXA 4 DOMENIILE PRIORITARE ......................................................................................47
3
LISTĂ ABREVIERI
ANOFM AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă

MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale
ONG OrganizaŃie neguvernamentală
SPAS Serviciul Public de AsistenŃă Socială
UE Uniunea Europeană
LISTĂ GRAFICE
Grafic 1 Măsuri de acŃiune şi comunicarea incluziunii sociale analizate pe domenii................6

Grafic 2 Domenii prioritare de promovare a incluziunii sociale ..............................................7
Grafic 3 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul educaŃiei ................9
Grafic 4 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul ocupării ...............11
Grafic 5 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul sănătăŃii ...............12
Grafic 6 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul protecŃiei sociale..13
Grafic 7 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul informării şi
comunicării ..........................................................................................................................14
Grafic 8 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul locuirii.................16
Grafic 9 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul justiŃiei ................17
Grafic 10 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul securităŃii...........18
Grafic 11 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul educaŃiei .....................19
Grafic 12 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul ocupării ......................21
Grafic 13 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul sănătăŃii ......................23
Grafic 14 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul protecŃiei sociale.........24
Grafic 15 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul informării şi comunicării
.............................................................................................................................................26
Grafic 16 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul locuirii........................27
Grafic 17 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul justiŃiei .......................29
Grafic 18 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul culturii........................30
Grafic 19 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul securităŃii....................31
Grafic 20 DistribuŃia opŃiunilor pentru primul domeniu prioritar pentru realizarea incluziunii
sociale ..................................................................................................................................47
Grafic 21 DistribuŃia opŃiunilor pentru al doilea domeniu prioritar pentru realizarea incluziunii
sociale ..................................................................................................................................47
Grafic 22 DistribuŃia opŃiunilor pentru al treilea domeniu prioritar pentru realizarea
incluziunii sociale.................................................................................................................48
Grafic 23 DistribuŃia opŃiunilor pentru al patrulea domeniu prioritar pentru realizarea
Grafic 24 DistribuŃia opŃiunilor pentru al cincilea domeniu prioritar pentru realizarea
4
INTRODUCERE
Prezentul raport de cercetare prezintă opiniile profesioniştilor cu responsabilităŃi

legate de incluziunea socială faŃă de obiectivele prioritare în domeniul incluziunii sociale în
perioada 2010 – 2012. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului Phare 2006 „AsistenŃă
tehnică pentru promovarea campaniei naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii
sociale”, al cărui beneficiar este Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale (MMFPS) –
Departamentul de politici familiale, incluziune şi asistenŃă socială. Proiectul are o durată de
11,5 luni (decembrie 2008 – noiembrie 2009) şi este implementat de un consorŃiu format din
B&S Europe şi Bernard Brunhes International (BBI). Autoritatea contractantă este Autoritatea
de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane (AMPOSDRU) din MMFPS. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: promovarea
dialogului şi a consultărilor dintre părŃile cu responsabilităŃi în domeniul incluziunii sociale şi
creşterea sensibilizării publicului larg cu privire la politicile de incluziune socială.
Campania naŃională de promovare a incluziunii socială derulată de MMFPS a mai
cuprins publicarea de materiale de informare, elaborarea unui manual de bune practici,
realizarea unor scurte filme pe teme sociale, evaluarea altor campanii de comunicare din
domeniul social precum şi o monitorizare a mass-mediei pe subiecte de incluziune şi
excluziune socială.
CAP I METODOLOGIE
Proiectul de asistenŃă tehnică a inclus un amplu proces de consultare a

profesioniştilor în domeniu. A fost organizat un ciclul de zece conferinŃe „Promovarea
dialogului în domeniul incluziunii sociale” (două conferinŃă naŃionale şi opt conferinŃe
regionale). Scopul acestor conferinŃe a fost identificarea domeniilor prioritare pentru
promovarea incluziunii sociale în perioada 2010 – 2012. Pentru mai multe detalii vă rugăm
consultaŃi anexa 1.
ParticipanŃii la lucrările conferinŃei au fost reprezentanŃi ai instituŃiilor administraŃiei
publice centrale şi locale, ai societăŃii civile în special ai furnizorilor de servicii sociale, experŃi
în domeniul social. Prezentul raport prezintă concluziile prelucrării a 250 de chestionare de
evaluare a conferinŃelor organizate şi a 265 de chestionare completate de participanŃii la
grupurile de lucru (168 chestionare de la grupurile de lucru privind incluziunea socială şi 97
chestionare de la grupurile de lucru privind comunicarea incluziunii sociale). Prezentul raport
de cercetare oferă un decupaj de păreri al unora dintre profesioniştii în domeniu şi nu este
reprezentativ la nivel naŃional faŃă de opiniile tuturor experŃilor din domeniul social.
ConferinŃele au fost organizate pe baza unei agende similare desfăşurate pe
parcursul unei zile şi jumătate. Prima parte a primei zile a fost dedicată prezentărilor
naŃionale şi internaŃionale a unor subiecte specifice incluziunii sociale (metoda deschisă de
coordonare, strategia de la Lisabona). A doua parte a primei zile a constat în organizarea a
trei grupuri de lucru paralele: două pe tema incluziunii sociale şi unul pe tema comunicării
conceptului de incluziunii sociale. Grupurile de lucru s-au constituit prin exprimarea opŃiunii
voluntare a participanŃilor. Ca metodă de consultare a fost promovat dialogul şi exprimarea
deschisă a opiniilor în paralel cu completarea unui scurt chestionar tematic de către fiecare
participant. În acest fel, toŃi membrii grupurilor de lucru şi-au exprimat opiniile faŃă de
problematica abordată. Fiecare grup de lucru a fost moderat şi a avut un raportor. În ultima zi
raportorii fiecărui grup de lucru au prezentat în plen principalale concluzii şi recomandări
discutate în cadrul fiecărui grup de lucru. Prezentarea concluziilor în plen a avut pe de o
parte rolul de împărtăşire a cunoştinŃelor şi pe de altă parte de validare a concluziilor
obŃinute. Au urmat prezentări privind comunicarea în domeniul incluziunii sociale şi au fost
premiate cele mai bune campanii de comunicare organizate la nivel local. Înscrierea în
5
concurs a fost voluntară. Pentru mai multe detalii privind metodologia de lucru vă rugăm
consultaŃi anexa 3.
Raportul se bazează pe o metodologie de cercetare cantitativă având ca metodă de
colectare a datelor chestionarul autoadministrat aplicat unui eşantion neprobabilistic.
Eşantionul este extras din totalul participanŃilor la ciclul de conferinŃe pe tema incluziunii
sociale organizate de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale.
Raportul de cercetare include analiza a 265 chestionare distribuite în cadrul grupurilor
de lucru. În total au fost înregistrate 1316 de referiri la măsuri concrete sau probleme de
comunicare pe fiecare din domeniile supuse analizei. Reamintim faptul că fiecare repondent
a fost invitat să formuleze un număr de cel puŃin două măsuri concrete de acŃiune sau un
număr de minim două probleme de comunicare. Din acest motiv, cele 1316 referiri au
condus la un număr de 2144 propuneri pentru măsuri concrete de acŃiune şi referiri la
probleme de comunicare a incluziunii sociale. Pentru mai multe detalii pentru o imagine
detaliată a itemilor analizaŃi în cadrul fiecărui grup de lucru pentru fiecare dintre domeniile
analizate vă rugăm consultaŃi graficul 1.
Grafic 1 Măsuri de acŃiune şi comunicarea incluziunii sociale analizate pe domenii
281
256
244
223
165
154
119 123 124 118

108
61
42
32 33
20 27
8
5 1
Cultură EducaŃie Informare JustiŃie Locuire Mobilitate Ocupare ProtecŃie Sănătate Securitate
comunicare socială
Măsuri de acŃiune Probleme de comunicare
Procentele din următoarele capitole nu se referă la toŃi participanŃii la conferinŃe ci

numai la cei care au completat chestionarele de evaluare. În graficele incluse în raport, itemii
sunt calculaŃi procentual în raport cu numărul total de 265 de repondenŃi. Sumele procentelor
din anumite grafice depăşesc 100% deoarece fiecare repondent a putut oferi mai multe
răspunsuri la întrebările cu răspunsuri multiple.
Raportul de cercetare nu îşi propune să fie exhaustiv ci să prospecteze opiniile celor
care au responsabilităŃi în domeniul social. Concluziile integrate în raport reprezintă un
decupaj de păreri al unui segment de profesionişti cu responsabilităŃi în domeniul social şi nu
este reprezentativ la nivel naŃional pentru toŃi specialiştii din domeniu social. Eşantionul este
divers şi bine reprezentat din punct de vedere instituŃional şi al acoperirii geografice astfel
încât raportul oferă o imagine relevantă asupra modului în care profesioniştii din domeniul
social percep problematica incluziunii sociale în România.
6
CAP II DOMENII PRIORITARE DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE PENTRU
PERIOADA 2010 – 2012
În conformitate cu articolul 5 litera a din legea 47 / 2006 privind sistemul naŃional de

asistenŃă socială, procesul de incluziune socială reprezintă setul de măsuri şi acŃiuni
multidimensionale din domeniile protecŃiei sociale, ocupării forŃei de muncă, locuirii,
educaŃiei, sănătăŃii, informării-comunicării, mobilităŃii, securităŃii, justiŃiei şi culturii destinate
combaterii excluziunii sociale.
Procesul de consultare a profesioniştilor din domeniul social a pornit de la domeniile
stabilite în lege. Fiecare participant a fost rugat să stabilească principalele cinci domenii
prioritare pentru perioada 2010 – 2012 din punct de vedere al promovării incluziunii sociale.
Conform răspunsurilor oferite de participanŃii la grupurile de lucru (pe tema incluziunii sociale
şi pe tema comunicării incluziunii sociale), principalele cinci domenii prioritare sunt: educaŃia,
ocuparea, sănătate, protecŃia socială şi informarea şi comunicarea. Pentru detalii privind
frecvenŃa răspunsurilor vă rugăm consultaŃi anexa 2. Pentru o imagine sintetică a opŃiunilor
pentru domeniile prioritare vă rugăm consultaŃi graficul următor.
Grafic 2 Domenii prioritare de promovare a incluziunii sociale
Mobilitate Securitate Culltură JustiŃie Locuire Informare ProtecŃie Sănătate Ocupare EducaŃie
comunicare socială
7
CAP III MĂSURI CONCRETE PENTRU REALIZAREA INCLUZIUNII SOCIALE
Acest capitol prezintă concluziile prelucrării chestionarelor din grupurile de lucru

privind incluziunea socială. Pentru fiecare domeniu s-a cerut formularea a minim două
măsuri concrete de acŃiune. Au fost analizate 168 de chestionare în care au fost înregistrate
834 de referiri cuprinzând un număr de 1347 itemi referitori la măsuri de acŃiune. DistribuŃia
acestora pentru fiecare domeniu este prezentată în graficul 1.
Principalele măsuri concrete de acŃiune pentru promovarea incluziunii sociale sunt:
adaptarea măsurilor de protecŃie socială la nevoile grupurilor vulnerabile (65%), accesul la
educaŃie (50% dintre repondenŃi), accesul la servicii medicale (41%), sprijinirea angajării
grupurilor vulnerabile (32%) şi organizarea unor campanii de informare direct către grupurile
vulnerabile (27%).
În continuare prezentăm detaliat măsurile concrete de realizare a incluziunii sociale
pentru domeniile analizate. Ordinea domeniilor este dată de opŃiunile participanŃilor cu privire
la domeniile prioritare.
EDUCAłIE
MĂSURI CONCRETE DE REALIZARE A INCLUZIUNII SOCIALE
Jumătate dintre repondenŃi au considerat că principala măsură de realizare a incluziunii

sociale este promovarea accesului egal la educaŃie pentru toŃi cei care au nevoie: copii dar şi
adulŃi provenind din mediile defavorizate. Pentru adulŃii analfabeŃi a fost recomandată ca
măsură concretă asigurarea accesului la educaŃie prin programul cunoscut sub numele de „A
doua şansă”. Se are în vedere accesul copiilor care confruntă diferite forme de risc social:
copii cu handicap, copii ai căror părinŃi sunt plecaŃi în străinătate, copii romi, copii care sunt
trimişi la muncă de către familiile lor, copii din centrele de plasament sau copii care urmează
să fie dezinstituŃionalizaŃi. Pentru copii cu dizabilităŃi fizice uşoare nu se recomandă
integrarea în şcolile speciale. Unele dintre principalele măsuri în sensul asigurării accesului
nediscriminatoriu al copiilor sunt: asigurarea unor burse sociale şcolare, asigurarea
rechizitelor şcolare şi eventual a unei mese calde la prânz. A fost subliniat cazul
beneficiarilor de venit minim garantat care încearcă să acopere cheltuielile de şcolarizare a
copiilor.
17% dintre repondeŃi au considerat combaterea şi prevenirea abandonului şcolar şi a
analfabetismului ca fiind următoarea măsură concretă. Categoriile expuse preponderent
acestui risc sunt copii romi, copii cu handicap şi copii provenind din familii cu venituri reduse.
Pentru unii dintre aceştia se poate apela la forme alternative de educaŃie precum
învăŃământul acasă.
Asigurarea unui învăŃământ de calitate se poate realiza – în viziunea a 15% dintre
repondenŃi - atât prin eficientizarea programelor şcolare cât şi prin creşterea investiŃiilor în
infrastructură şi în utilităŃile din şcoală (gaze). Este totodată salutată achiziŃionarea şi
utilizarea tehnicilor moderne de informare şi comunicare: televiziune sau radio. Se
recomandă dezvoltarea şi utilizarea pachetelor educaŃionale de folosire a TIC. ÎnvăŃământul
ar contribui astfel atât la promovarea valorilor sociale cât şi la creşterea stimei de sine şi la
cunoaşterea abilităŃilor individuale. Pentru asigurarea unui învăŃământ calitativ se are în
vedere stabilirea unei strategii pe o perioadă mai extinsă (10 ani) pentru a preveni
modificările permanente în sistemul educaŃional. Ridicarea calităŃii învăŃământului superior ar
conduce la compatibilizarea cu alte state membre. .
15% dintre repondenŃi au menŃionat asigurarea personalului de specialitate ca măsură
concretă de realizare a incluziunii sociale în sensul pregătirii şi perfecŃionării profesionale
continuă dar şi la asigurarea cadrelor didactice cu pregătire corespunzătoare. De exemplu
pentru copii cu dizabilităŃi se pot asigura cadre didactice care să se deplaseze la locuinŃele
8
acestora. Un rol important în realizarea educaŃiei ca formă de promovare a incluziunii sociale
îl au asigurarea mediatorilor şcolari, un consilier şcolar în fiecare comunitate. În viziunea
repondenŃilor, instituŃiile de educaŃie pentru persoanele cu dizabilităŃi ar trebui să se afle în
subordinea Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale (MMFPS). Aceste instituŃii ar
trebui să aibă specialişti în pedagogii alternative.
14% dintre participanŃi consideră că materiile studiate în şcoală trebuie revăzute prin
prisma cerinŃelor pieŃei muncii.
Organizarea activităŃilor extraşcolare joacă un rol important în promovarea incluziunii
sociale, consideră 13% dintre repondenŃi. Se are în vedere atât o paletă cât mai largă de
activităŃi cât şi eventualitatea accesului fără plată al copiilor la muzee, teatre sau expoziŃii.
Organizarea cluburilor sociale pentru copii provenind din grupuri defavorizate ar promova
incluziunea socială a acestora.
11% dintre repondenŃi consideră că implicarea tuturor partenerilor se poate realiza prin
comunicarea dintre reprezentanŃii şcolii şi părinŃi şi dintre comunitatea locală şi societatea
civilă. A fost recomandată implicarea şi sensibilizarea părinŃilor în procesul educaŃional. Se
are în vedere şi dezvoltarea serviciilor educaŃionale alternative celor de stat: privat şi
confesional. În aceiaşi măsură, 11% dintre repondenŃi consideră că învăŃământul ar trebui să
promoveze programe de educaŃie permanentă. Campanii de conştientizare ar putea fi
organizate în vederea comunicării oportunităŃilor învăŃării pe parcursul întregii vieŃii.
Grafic 3 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul educaŃiei
Acces la educaŃie 50%

Combaterea şi prevenirea abandonului şcolar şi analfabetismului 17%
EducaŃie de calitate 15%
Personal specializat 15%
Adaptarea la cerinŃelor pieŃei muncii 14%
ActivităŃi extraşcolare 13%
Implicarea tururor partenerilor 11%
ÎnvăŃarea continuă 11%
În viziunea repondeŃilor, asigurarea programelor de şcoală după şcoală ar avea un

efect benefic pentru promovarea incluziunii sociale a copiilor din grupurile defavorizate. Se
asigură atât sprijn specializat pentru efectuarea temelor cât şi o masă caldă copiilor. În plus,
copii socializează între ei.
9
Alte măsuri concrete de realizare a incluziunii sociale propuse în domeniul educaŃiei
sunt:
- accesul la tabere pe baza rezultatelor bune,
- accent în educaŃia şcolarilor pe dezvoltarea spiritului civic,
- acordarea burselor într-o manieră mult mai elaborată,
- acordarea burselor tuturor copiilor cu note peste nota 9;
- a învăŃa că libertatea nu este liberalism,
- creşterea cuantumului burselor sociale şi de studiu,
- existenta serviciilor sociale primare (igiena),
- existenŃa unui pachet de servicii primare la nivelul fiecărei localităŃi (asistenŃi
comunitari, asistenŃi sociali),
- legislaŃia pentru întreprinderi sociale,
- promovarea modelelor de bune practici din Occident pentru a ne putea ralia la
standardele europene de incluziune socială,
- promovarea tradiŃiei şi culturii româneşti şi europene,
- reguli stricte de acces pentru copii şi tineri.
OCUPAREA
O treime dintre repondenŃi consideră că facilitarea angajării grupurilor vulnerabile apte de

muncă ca principala măsură concretă de promovare a incluziunii sociale în domeniul
ocupării. Au fost menŃionate persoanele cu dizabilităŃi, tinerii provenind din centre de
plasament, populaŃia romă, persoanele care locuiesc în mediul rural şi cele peste 45 de ani
sau pensionate mai devreme. Se pot elabora norme conforme cu CIF (clasificarea
internaŃională a dizabilităŃilor) pentru orientarea profesională a persoanelor de către CEC şi
încadrarea grad handicap. O altă măsură propusă este adaptarea utilajelor pentru nevăzători
şi lansarea adaptărilor utilajelor odată cu persoanele în locurile de muncă. Se pot organiza şi
stimula categoriilor socio profesionale mixte adică compuse din categorie non exclusă şi
categorie exclusă.
23% dintre cei care au răspuns consideră că angajatorii persoanelor expuse riscului de
marginalizare socială pot si sensibilizaŃi şi stimulaŃi. În acest sens, se pot organiza sesiuni de
pregătire. Măsurile fiscale pot fi acordarea unor facilităŃi sub forma subvenŃiilor mai
substanŃiale decât cele actuale sau scutirea de la TVA.
În opinia a 50% dintre cei care au răspuns, ANOFM-ul este insuficient de proactiv faŃă de
problemele actuale de ocupare. Informarea şi consilierea profesională pentru grupurile
vulnerabile trebuie să fie mult mai specializată. Trebuie identificate acele locuri de muncă
potrivite pentru ei. ANOFM trebuie să identifice nevoile de formare profesională cerute actual
pe piaŃa muncii şi să transmită aceste informaŃii pentru adaptarea programelor de
reconversie profesională. Alte măsuri propuse sunt: organizarea locurilor de muncă şi
externalizarea serviciilor de informare şi consiliere profesională în comunităŃile marginalizate.
ANOFM poate iniŃia consultări pe plan local între reprezentanŃii instituŃiilor de învăŃământ
superior şi cei ai angajatorilor. S-a propus creşterea performanŃelor în administrarea
bugetului asigurărilor pentru şomaj.
17% dintre repondenŃi consideră că pregătirea profesională a tinerilor trebuie corelată
cu cerinŃele reale ale pieŃei muncii. În planurile de învăŃământ trebuie să se regăsească
acele calificări care sunt conform nevoilor de dezvoltare locală. Se poate promova ucenicia
la locul de muncă sau repartizarea după finalizarea studiilor.
15% dintre cei care au răspuns consideră că învăŃarea continuă şi reconversia
profesională pentru grupurile defavorizate trebuie adaptate cerinŃelor specifice tipurilor de
locuri de muncă vacante pe piaŃa muncii.
10
Stimularea creării şi menŃinerii locurilor de muncă se poate realiza prin dezvoltarea
parteneriatelor între angajatori şi parteneri sociali sau elaborarea programului naŃional pentru
dezvoltarea locurilor de muncă.
Dezvoltarea economiei sociale este considerată de 13% dintre repondenŃi ca o
opŃiune potrivită pentru angajarea grupurilor vulnerabile. Dezvoltarea spiritului antreprenorial,
dezvoltarea unităŃilor protejate autorizate sau adoptarea măsurilor legislative pentru acest
domeniu sunt doar câteva măsuri concrete propuse. Astfel potenŃialul pentru muncă al
fiecărei categorii poate fi exploatat. De exemplu se pot organiza centre pe pictură pentru
persoanele cu handicap.
Grafic 4 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul ocupării
Sprijin angajare grupuri defavorizate 32%
Stimularea şi sensibilizarea angajatorilor grupurilor vulnerabile 23%
Implicarea ANOFM 20%
EducaŃie pentru piaŃa muncii 17%
ÎnvăŃare continuă şi reconversia profesională 15%
Sprijin creare şi menŃinere locuri de muncă 14%
Dezvoltarea economiei sociale 13%
Dezvoltarea parteneriatelor public privat pot stimula angajarea prin consultări şi

identificarea modalităŃilor oportune de angajare a grupurilor vulnerabile.
Flexibilitatea pieŃei muncii implică promovarea muncii cu timp parŃial sau munca de la
domiciliu. S-a propus încadrarea în programe de "asistenŃă la domiciliu" cu 8 ore sau timp
parŃial a beneficiarilor de venit minim garantat. Ocupare se poate orienta către activităŃi de
interes public (servicii de îngrijire copii, bătrâni, persoane dependente, etc) sau către
domeniul agriculturii.
Campaniile naŃionale de promovare a exemplelor pozitive vor avea în vedere
angajatorii grupurilor vulnerabile.
Alte măsuri propuse sunt:
- cadru legislativ stabil,
- facilitarea şi dezvoltarea centrelor de zi pentru copiii ai căror părinŃi sunt plecaŃi la
muncă în străinătate,
- politici fiscale coerente, predictibile,
- relaŃia între instituŃiile statului ă fie mai strânsă,
- renumerarea muncii în raport cu eficienŃa şi performanŃa,
- schimbarea mentalităŃilor.
11
SĂNĂTATEA
41% dintre repondenŃi consideră că principala măsură concretă de realizare a

incluziunii sociale în domeniul sănătăŃii este asigurarea accesului gratuit la serviciile
medicale. O situaŃie specială este cea din mediul rural unde ar trebui asigurat accesul la
servicii medicale primare şi cele de urgenŃă. Persoanelor cu dizabilităŃi ar trebui să li se
acorda asistenŃă medicală la domiciliu. În caz de nevoie, persoanele cu venituri scăzute ar
trebui să aibă acces la mijloacele ajutătoare (proteze, cărucior, etc). Servicii de sănătate ar
trebui să acopere problemele specifice de tip HIV/SIDA, alcoolicii sau persoanele fără acte
de identitate sau fără adăpost. Pentru facilitarea accesului s-a propus deplasarea regulată a
cadrelor medicale în special în comunităŃile rurale sau cele de romi.
În opinia a 29% dintre repondenŃi, dezvoltarea programelor naŃionale în domeniul
sănătăŃii ar trebui să includă măsuri de profilaxie a diferitelor boli epidemiologice din care
rezidă boală cronică ori handicapantă, înfiinŃarea CAMSIT (unităŃi medicale teritoriale),
asistarea familiilor cu membrii bolnavi, măsuri paleative, protecŃia mamei şi copilului sau
programe de monitorizarea a femeilor gravide. Au fost propuse controale regulate la medic.
23% dintre cei care au răspuns consideră desfăşurarea unor campanii ample de
educaŃie pentru sănătate ar oferi posibilitatea prevenirii îmbolnăvirilor şi ar sensibiliza
populaŃia faŃă de importanŃa păstrării stării de sănătate.
Grafic 5 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul sănătăŃii
Acces la serviciile medicale 41%
Dezvoltarea programelor 29%

naŃionale
EducaŃie pentru sănătate 23%
Serviciile medicale de calitate 20%
În opinia a 20% dintre repondenŃi, oferirea serviciilor medicale de calitate include atât
personal medical specializat cât şi aparatură medicală adecvată şi asigurarea unor condiŃii
decente în spitale. A mai fost propusă ca măsură şi promovarea cercetării în domeniul
medical.
Măsurile legislative menŃionate includ aplicarea cadrului legislativ existent, înăsprirea
legislaŃiei privind discriminarea şi eliminarea din lege a condiŃiei de a cere acceptul părinŃilor
pentru acordarea asistenŃei medicale unui copil în cazurile urgente. S-a propus modificarea
legislaŃiei privind asigurările de sănătate în sensul că dacă vor fi plătite toate serviciile
medicale (mai puŃin cele de urgenŃă) atunci să se diminueze procentul care se reŃine de la
angajat şi angajator. Alte măsuri concrete propuse sunt:
- asigurarea de condiŃi bune la locul de muncă / facilităŃi (de exemplu pentru persoane
cu dizabilităŃi),
- existenŃa serviciilor acordate în funcŃie de contribuŃia la asigurări,
- legătură mai strânsă cu toate celelalte servicii sociale şi publice pentru ca persoana
să se simtă protejată social,
- restructurarea întregului sistem de sănătate din România.
12
PROTECłIA SOCIALĂ
65% dintre repondenŃi consideră că principala măsură de promovare de acŃiune este

adaptarea protecŃiei sociale la nevoile reale ale beneficiarilor. Este vorba atât despre nevoia
dezvoltării sau înfiinŃării unor servicii sociale specifice care să răspundă cerinŃelor
neacoperite prin oferta actuală. Au fost precizate diferite categorii vulnerabile prioritare
precum persoanele cu dizabilităŃi, persoanele vârstnice sau cele din mediile rurale.
Cuantumurile prestaŃiilor sociale oferite nu corespund realităŃii şi pot genera efecte sociale
negative. În viziunea repondenŃilor, familiile sărace trebuie susŃinute pentru a preveni
fenomenul abandonării copiilor în instituŃiile specializate. ÎnfiinŃarea mai multor cantine
sociale şi a centrelor de noapte ar răspunde nevoilor. ProtecŃia mamelor şi copiilor în special
în familiile nevoiaşe nu îşi găseşte un răspuns real în gama serviciilor sociale existente. Copii
cu dizabilităŃi ai căror părinŃi se întorc la muncă trebuie ajutaŃi prin oferirea de servicii sociale
adecvate. Ar trebui înfiinŃate mai multe centre pentru adăpostirea femeilor şi copiilor care
sunt victime ale violenŃei domestice.
Grafic 6 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul protecŃiei

sociale
ProtecŃie socială adaptată

nevoilor grupurilor 65%
vulnerabile
Profesionalizarea
implementării protecŃiei
25%
sociale
Accesul la protecŃia socială 19%
Dezvoltarea parteneriatelor 9%
Revizuirea legislaŃiei sociale 8%
Un sfert dintre cei care au răspuns consideră profesionalizarea măsurilor de

implementare a protecŃiei sociale o măsură concretă de acŃiune. Aceasta include atât seturi
de măsuri pentru modernizare în sensul unei gestionari eficiente a resurselor şi o mai bună
acoperire teritorială cât şi implicarea personalului de specialitate cu pregătire în domeniu. Au
fost propuse: creşterea raportului dintre măsurile active şi cele pasive, susŃinerea aplicării
unor măsuri regionale şi locale, facilităŃi dispuse la nivel naŃional pentru accesarea de fonduri
(credite, fonduri, etc), înfiinŃarea centrelor de consiliere la nivel local şi obligativitatea
înfiinŃării de servicii sociale de prevenŃie şi ocrotire la nivel comunitar. Personalul din instituŃii
13
ar trebui să asigure consilierea persoanelor vulnerabile şi să dezvolte împreună un plan
personalizat de dezvoltare pornind de la premiza că asistenŃa socială se acordă temporar şi
nu pe o perioadă nedeterminată de timp. Acordarea prestaŃiilor sociale trebuie monitorizată
riguros.
Revizuirea legislaŃiei actuale din domeniul social se bazează pe faptul că aceasta
este considerată învechită. A fost subliniată necesitatea revizuirii legii 34 / 1998 şi a legii 416
/ 2001 considerată a încuraja munca la negru.
Alte măsuri de protecŃie socială sunt:
- consilierea în şcoli a tinerilor pe teme de protecŃie socială,
- furnizarea actelor de identitate în şcoli,
- promovarea personalului cu handicap în sistemul social.
INFORMAREA ŞI COMUNICAREA
În opinia a 27% dintre repondenŃi, principala măsură de promovare a incluziunii

sociale prin informare şi comunicare este organizarea unor campanii naŃionale de informare.
24% dintre cei care au răspuns consideră accesul la informaŃii o măsură concretă de
realizare a incluziunii sociale. Aceasta presupune nu numai transmiterea informaŃiilor
actualizate în timp util la beneficiari ci şi înfiinŃarea unor centre de informare şi consiliere în
toate localităŃile. În viziunea repondenŃilor, un rol special îl au asistenŃii sociali şi mediatorii
sociali care pot facilita comunicarea cu comunitate. Accesul la informaŃii pentru toŃi include şi
accesul persoanelor surdo mute la servicii de informare publică sau la serviciul de urgenŃă
112.
Grafic 7 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul informării şi

comunicării
Organizarea campaniilor de
27%
informare
Acces la informaŃii 24%
Sprijin mass media 13%
Personal specializat 7%
Colaborare instituŃională 7%
Consultarea grupurilor 7%
vulnerabile
Parteneriat public privat 4%
13% consideră că mass media poate fi implicată în transmiterea informaŃiilor cu

caracter social. Aceasta implică o educare a jurnaliştilor pentru prezentarea cazurilor sociale
aşa cum sunt ele nu din punct de vedere al senzaŃionalului care vinde. În plus, a fost
propusă educarea publicului de exemplu pentru a primi informaŃii sociale la o anumită oră
cunoscută.
14
Consultarea grupurilor vulnerabile ar permite o identificare corectă a nevoilor lor. A
fost propusa alocarea fondurilor din bugetul local pentru finanŃarea unor proiecte propuse de
grupurile vulnerabile.
- activităŃi sociale (cultură - vizitarea obiectivelor turistice) spirituale, studii biblice,
- a ajuta la distincŃii bune,
- cadrul legislativ accesibil / coerent (măsuri eficiente de servicii sociale,
- crearea posibilităŃii de accesare a fondurilor pentru realizarea unor ghiduri sociale,
- cunoaşterea modalităŃilor de rezolvare a problemelor cu care ne confruntăm în
realizarea incluziunii sociale de către instituŃiile implicate din Ńările UE pentru a primi
sprijin în acest domeniu,
- dezvoltarea atelierelor protejate,
- dezvoltarea şi integrarea în familie,
- facilitarea achiziŃionării de computere pentru toŃi elevii şi tinerii prin finanŃări din buget,
- încurajarea angajatorilor de a accepta persoane cu vârsta mai mare de 45 de ani şi
tinerilor absolvenŃi,
- integrarea persoanelor cu handicap,
- modificări legislative / zilele prestate,
- participare la grupuri de suport,
- promovarea permanentă a locurilor de muncă, a facilităŃilor pentru angajatori.
LOCUIRE
36% dintre repondenŃi consideră că principala măsură concretă de promovare a

incluziunii sociale în domeniul locuirii este asigurarea locuinŃelor sociale. AcŃiunile care pot fi
întreprinse în acest sens includ: dezvoltarea unor programe naŃionale de construire a
locuinŃelor sociale, gestionarea eficientă a fondului pentru locuinŃe sociale, asigurarea unui
fond de locuinŃe sociale, subvenŃionarea chiriilor pentru familiile defavorizate, alocarea
fondurilor pentru construirea de locuinŃe sociale din partea autorităŃilor centrale şi locale
inclusiv prin accesarea fondurilor europene. A fost propusă clarificarea criteriilor de obŃinere
şi de ordonare a distribuirii locuinŃelor sociale. S-a propus înfiinŃarea unor ateliere lucrative
pentru muncă la domiciliu în cadrul locuinŃelor protejate. Au fost propuse facilităŃi acordate
tinerilor care lucrează cu contract pe perioadă determinată şi acordarea unor locuinŃe sub
formă de chirie tinerilor care lucrează în altă localitate decât cea de domiciliu. LocuinŃele sau
centrele protejate pot fi asigurate în comunităŃi prin parteneriatul public privat. Grupurile
vulnerabile menŃionate preponderent sunt: persoanele cu dizabilităŃi (respectarea legii 448/
2006 pentru protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), tinerii (cei care vor
să îşi facă o familie sau pe durata studiilor), tinerii care părăsesc centrele de plasament,
populaŃia roma, studenŃii, familii monoparentale.
În viziunea a 18% dintre repondenŃi, măsurile de sprijin în achiziŃionarea locuinŃelor
includ: politici naŃionale în domeniul locuinŃelor incluzând dezvoltarea programe de construire
a locuinŃelor, facilitarea accesului la fondurile programului Prima Casă, acordarea creditelor
cu dobânzi subvenŃionate pentru cei care se încadrează în limita unor plafoane de venit. A
fost propusă dezvoltarea unor programe prin care statul sau dezvoltatorii să asigure
stabilitate chiriaşilor prin promovarea unor reglementări în favoarea chiriaşilor printre care
plata de către APL a taxelor de racordare la apă, canalizare, intabulare (romi) pentru
parcelele primite pentru construcŃia de locuinŃe, corelarea costurilor de întreŃinere (facilităŃi,
energie electrică, etc) la venituri şi posibilitatea achiziŃionării locuinŃei. Persoanele şi familiile
de etnie romă pot fi sprijinite prin reglementarea juridică a terenurilor şi locuinŃelor.
Categoriile la care se referă aceste măsuri de sprijin includ preponderent tinerii până în 35
de ani care au venituri mici sau tinerii care doresc să îşi întemeieze o familie.
15
Grafic 8 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul locuirii
36%
18%
8%
3%
Adăposturi sociale CondiŃii decente de Sprijin în achiziŃionare LocuinŃe sociale

temporare locuit locuinŃe
CondiŃiile decente de locuit pentru fiecare includ accesul la utilităŃi (apă, gaze,
canalizare), elaborarea de programe în sprijinul îmbunătăŃirii condiŃiilor de locuit în special
prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii. O locuire în condiŃii civilizate ar asigură o
viaŃă sănătoasă şi un trai decent.
Măsurile pentru asigurarea adăposturilor sociale temporare se referă la asigurarea
unor adăposturi de refugiu pentru victimele violenŃei domestice şi aziluri de noapte pentru
persoanele fără adăpost.
- analiza situaŃiei locuirii pentru grupurile vulnerabile,
- dezvoltarea unui sistem de transport în comun ieftin,
- corelarea costurilor de întreŃinere (facilităŃi, energie electrica, etc) la venituri,
- crearea cadrului necesar privind ocuparea şi protecŃia socială,
- educaŃie prin prezentări video a copiilor de etnice roma (cum să se poarte, cum să se
îngrijească de igiena personală),
- întărirea ordinii publice unde până anterior nu era posibil,
- servicii sociale pentru un număr mai mare de persoane,
- securitate pentru persoanele vârstnice care deŃin o locuinŃă proprietate personală.
JUSTIłIE
6% dintre repondenŃi consideră că principala măsură concretă pentru promovarea

incluziunii sociale în domeniul justiŃiei este asigurarea accesului la justiŃie pentru grupurile
defavorizate. Accesul nediscriminatoriu ar trebui să fie acordat atât pentru reprezentare cât şi
pentru apărare. S-a propus acordarea de asistenŃă juridică gratuită prin intermediul unor
"case de avocatură", nu prin intermediul avocaŃilor numiŃi din oficiu. BirocraŃia trebuie
simplificată. Trebuie să se răspundă nediscriminatoriu Ńinându-se cont de diferenŃierea între
caracteristicile, nevoile şi abilităŃile fiecărei categorii de persoane defavorizate. S-a propus
sancŃionarea drastică a discriminării.
4% dintre repondenŃi au formulat următoarele propuneri legislative: dezvoltarea unui
sistem legislativ fiabil pentru fiecare categorie defavorizată şi reformularea cadrului legal în
16
vederea racordării la realităŃile sociale. Au fost propuse pedepse aspre pentru cei care nu
respectă legea şi acordarea de mai multe pedepse cu munca în comunitate.
Grafic 9 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul justiŃiei

6%
4%
3%
2% 2% 2%
Parteneriate ConstrucŃie ÎmbunătăŃirea AcŃiuni de Propuneri Accesul la

comunitare instituŃională actului de promovare a legislative justiŃie
justiŃie justiŃie
AcŃiunile de conştientizare a rolului justiŃiei şi a actorilor implicaŃi se referă atât la

populaŃie cât şi la profesioniştii din sistemul juridic. Măsurile propuse sunt: promovarea
cunoaşterii drepturilor, informarea juridică gratuită realizată prin întâlniri directe în special
pentru comunităŃile mici, colaborarea cu mass-media, etc.), educaŃie în şcoală („ce este
justiŃia”) dar şi informarea şi formarea profesioniştilor din perspectiva drepturilor prevăzute în
acte normative interne şi externe.
ÎmbunătăŃirea actului de justiŃie include: crearea / îmbunătăŃirea mecanismelor de
control al actului de justiŃie, eliminarea pe cât posibil a corupŃiei prin transparenŃa actului
juridic, respectarea legislaŃiei şi aplicarea corectă a acesteia şi îmbunătăŃirea infrastructurii şi
creşterea capacităŃii actului de justiŃie.
Din punct de vedere al construcŃiei instituŃionale, s-a propus înfiinŃarea în toate
judeŃele a Tribunalului copilului (minorului) şi elaborarea instrumentelor specifice pentru
înregistrarea tardivă a adulŃilor odată cu înfiinŃarea la nivelul instanŃelor judeŃene de secŃii
speciale pentru înregistrare.
JustiŃia ar avea posibilitatea de a încheia parteneriate comunitare atât cu instituŃiile
publice cât şi cu societatea civilă în interesul cetăŃeanului în special pentru rezolvarea
problemelor sociale.
CULTURĂ
Măsurile concrete pentru promovarea incluziunii sociale din punct de vedere cultural
vizează schimbarea mentalităŃilor pentru grupurile vulnerabile prin conştientizarea
importanŃei ocupării unui loc de muncă (pentru rromi) şi creşterea responsabilităŃii şi
implicării la locul de muncă prin motivare intrinsecă. Au fost totodată propuse măsuri de
promovare a acŃiunilor culturale şi a spectacolelor sau pieselor de teatru.
17
SECURITATE
Măsurile concrete propuse pentru promovarea incluziunii sociale în domeniul justiŃiei

au fost grupate în trei categorii: siguranŃa cetăŃeanului, securitatea socială şi siguranŃa la
locul de muncă.
8% dintre repondenŃi consideră siguranŃa cetăŃeanului ca măsură prioritară. Aceasta
include întărirea pazei şi protecŃiei sociale prin asigurarea măsurilor de siguranŃă de către
autorităŃile competente în special prin adoptarea unor pedepse serioase pentru cei ce
atentează la integritatea şi bunurile celorlalŃi. Au mai fost propuse dezvoltarea infrastructurii
pentru protecŃia populaŃiei în caz de calamităŃi, asigurarea tuturor instituŃiilor publice cu
aparatură de protecŃie civilă, asigurarea iluminatului străzilor (pentru securitatea traficului
rutier inclusiv a celor care practică activităŃi sportive) şi asigurarea „patrulelor sociale” în
special pe timpul nopŃii.
Grafic 10 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul securităŃii

8%
4%
2%
SiguranŃa la locul de muncă Securitatea socială SiguranŃa cetăŃeanului
Măsurile concrete de securitatea socială propuse se referă la elaborarea unor planuri

de intervenŃie pentru educare, loc de muncă, sănătate pentru orice categorie socială
vulnerabilă sau considerată exclusă, crearea unei reŃele de comunicare şi comuniune,
folosirea unei baze de date comune privind securitatea socială, atestarea furnizorilor în
domeniul securităŃii sociale şi asigurarea măsurilor de protecŃie a victimelor violenŃei în
familie. După ce persoana a fost integrată din punct de vedere social, trebuie neapărat
urmărită evoluŃia acesteia în cadrul societăŃii astfel încât persoana să aibă siguranŃa că
procesul de incluziune socială îl protejează.
Măsurile propuse pentru siguranŃa la locul de muncă implică asigurarea securităŃii în
muncă la angajator, aspect sensibil în contextul actualei crize economice.
MOBILITATE
În chestionarele completate în grupurile de lucru privind incluziunea socială,

mobilitatea a fost menŃionată fără a se detalia măsurile propuse.
18
CAP IV COMUNICAREA INCLUZIUNII SOCIALE
Acest capitol prezintă concluziile prelucrării chestionarelor din grupurile de lucru

privind comunicarea incluziunii sociale. Au fost analizate 97 de chestionare în care au fost
identificate 482 de referiri cuprinzând 797 de itemi referitori la probleme de comunicare a
incluziunii sociale. DistribuŃia acestora pentru fiecare domeniu este prezentată în graficul 1.
Pentru fiecare problemă de comunicare identificată au fost căutate şi soluŃii (maxim patru).
În viziunea repondenŃilor, principalele probleme de comunicare a incluziunii sociale
sunt: slaba informare a populaŃiei în ceea ce priveşte protecŃia socială (47%), slaba
informare a populaŃiei în ceea ce priveşte domeniul sănătăŃii (43%), accesul grupurilor
vulnerabile la educaŃie (33%), comunicarea instituŃională (30%), lipsa locurilor de muncă
(20%) şi lipsa informaŃiilor despre locurile de muncă vacante (20%).
Prezentăm în continuarea problemele de comunicare pentru fiecare domeniu
analizat. Ordinea domeniilor corespunde opŃiunii privind domeniile prioritare.
EDUCAłIE
PROBLEME DE COMUNICARE A INCLUZIUNII SOCIALE
33% dintre repondenŃi consideră accesul grupurilor defavorizate la educaŃie ca fiind

principala problemă de comunicare. Elevii din grupurile expuse riscului social sunt slab
şcolarizaŃi. Nu se cunosc cifrele de şcolarizare pentru copii de etnie romă. Elevii seropozitivi
sau cei cu dizabilităŃi întâmpină probleme din cauza reticenŃei cadrelor didactice sau a
ostilităŃii colegilor. De exemplu copii roma sunt deseori puşi în ultima bancă. Copii cu
anumite nevoi speciale, în special cei cu dizabilităŃi nu au acces la educaŃie pentru că nu
există o comunicare despre şcolile speciale sau despre alte variante de educaŃie pe care le
pot aborda (cadru didactic de sprijin, învăŃământ la domiciliu). Persoanele din şcoli nu
cunosc limbajul mimico-gestual.
Grafic 11 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul educaŃiei
Accesul grupurilor vulnerabile 33%
Comunicarea între parteneri 28%
Neadaptarea şcolii cerinŃelor pieŃei muncii 20%
ImportanŃa educaŃiei neaccentuată 14%
Neimplicarea şcolii în reducerea şi prevenirea abandonului şcolar 13%
IncoerenŃa reglementărilor din domeniu 13%
Lipsa informării şi a educaŃiei 12%
Lipsa cadrelor didactice pregătite 11%
28% dintre repondenŃi consideră că nu există comunicare între partenerii implicaŃi în

procesul educaŃional. A fost evidenŃiată comunicarea deficitară dintre părinŃi şi cadrele
19
didactice în contextul nepromovării dialogului şcoală – familie – societate şi al rigidităŃii şcolii
faŃă de orice fel de parteneriat. Nu există consultări din partea reprezentanŃilor de la nivel
central cu atribuŃii specifice în domeniul educaŃional şi profesori, părinŃi şi elevi.
O cincime dintre repondenŃi consideră că programele de formare educaŃională şi
profesională nu sunt armonizate cu cerinŃele pieŃei muncii. Nu este promovată comunicarea
în sensul adaptării materiilor la interesele şi abilităŃile fiecărui elev. În ani terminali ai ciclurilor
de învăŃământ nu se realizează o diagnosticare personalizată în vederea consilierii pentru
alegerea unei meserii potrivite. Se constată o continuitate în conservatorismul şcolii
caracterizat prin imobilitatea dascălilor blocaŃi în educaŃia "cantitativă" faŃă de educaŃia
"pragmatică". Din acest motiv, programele de educaŃie sunt ineficiente şi cantitative.
14% dintre repondenŃi consideră că importanŃei şcolii nu este promovată constant, în
special pentru copii din medii expuse riscului social. În schimb, sunt mediatizate modele
negative de oameni de succes fără educaŃie cum ar fi Becali. Şcoală nu este constant
implicată în acŃiunile de prevenire şi combatere a fenomenului abandonului şcolar în special
în cazul copiilor din familii nevoiaşe.
Reforma din domeniul educaŃional nu este continuată coerent. Se constată o
incoerenŃă a reglementărilor legislative şi a poticilor pe fondul promovării unor idei
preconcepute ale decidenŃilor legate de incluziune socială, societate civilă sau grupuri
marginalizate. Nu se realizează o educaŃia timpurie a viitorului cetăŃean cu privire la
incluziunea socială şi nediscriminarea grupurile marginalizate.
Cadrele didactice sunt insuficient pregătite şi sensibilizate la problematica incluziunii
sociale a copiilor care confruntă riscuri de excluziune socială.
Deşi procesul educaŃional se desfăşoară pentru copii, putem spune că nu se
desfăşoară cu ei. Procesul se desfăşoară în mod pasiv prin faptul că nu există co
comunicare în vederea consultării acestora sau a sensibilizării lor.
Procesul educaŃional nu este transparent. ActivităŃile extraşcolare lipsesc.
Comunicarea cu anumite medii sociale se realizează dificil.
Alte probleme de comunicare menŃionate de participanŃii la grupurile de lucru sunt:
- accent pe aspectul festiv al unor momente importante: închidere, deschiderea anului
şcolar, momentul absolvirii,
- atitudinea negativă în relaŃia tânăr-vârstnic,
- continuitate în educaŃie,
- educaŃia informală se realizează în sens negativ,
- nepromovarea copiilor dotaŃi intelectual,
- renunŃarea la tradiŃii.
SOLUłII LA PROBLEME DE COMUNICARE
Principalele soluŃii pentru problemele de comunicare a incluziunii sociale în domeniul

educaŃiei sunt:
- facilitarea accesului la educaŃie pentru persoanele aflate în situaŃii de risc social
(acordarea burselor sociale, promovarea comunicării),
- adaptarea programelor educaŃionale cerinŃelor pieŃei muncii şi flexibilitatea în
formarea absolvenŃilor,
- promovarea unei comunicări strânse între părinŃi şi şcoală în vederea îmbunătăŃirii
relaŃiei părinte – copil (şcoli pentru părinŃi, consiliere pentru părinŃi),
- organizarea unei campanii naŃionale de sensibilizare şi comunicare a importanŃei
educaŃiei (promovarea exemplelor de persoane care au reuşit prin educaŃie),
- consultarea tuturor factorilor implicaŃi în domeniul educaŃiei pentru completarea
cadrului legislativ,
- consilierea familiilor cu copii de vârstă şcolară în vederea prevenirii abandonului
şcolar,
- dezvoltarea unor programe / proiecte care să fie centrate pe problemele specifice
categoriilor educaŃionale.
20
OCUPAREA
O cincime dintre repondenŃi consideră că principala problemă de comunicare este lipsa

locurilor de muncă, în special în mediul rural. Acest aspect se va accentua în contextul
actualei crize economice.
O cincime consideră că sunt probleme de comunicare a informaŃiilor actualizate privind
situaŃia locurilor de muncă vacante.
În viziunea a 14% dintre repondenŃi, principala instituŃie cu atribuŃii specifice, AgenŃia de
Ocupare a ForŃei de Muncă (ANOFM) nu este percepută ca un bun comunicator. Nu sunt
cunoscute informaŃiile privind procedura de găsire a unui loc de muncă sau oferta cursurilor
de formare pentru şomeri. Nu este oferită consiliere de specialitate persoanelor cu dificultăŃi,
în special persoanelor cu dizabilităŃi. Comunicarea se face preponderent prin comunicate de
presă ineficiente. InstituŃia nu are capacitatea de o accesa sau monitoriza fonduri europene
care să amelioreze situaŃia grupurilor vulnerabile. Principalele motivele invocate pentru
problemele de comunicare sunt insuficienta descentralizare şi actualizarea ofertei locurilor de
muncă la societăŃile comerciale.
13% consideră că nu există o comunicare constantă între angajatori şi potenŃialii angajaŃi
în special pentru tinerii din mediul rural. Acest lucru este dublat de faptul că nu sunt suficient
sprijinite măsurile de încurajare a angajării în muncă a persoanelor cu dificultăŃi precum
persoanele cu dizabilităŃi, tinerii peste 25 de ani sau personale peste 55 de ani.
Lipsa pregătirii profesionale reprezintă un obstacol major în calea angajării. De
asemenea, formarea profesională neadecvată cerinŃelor pieŃei muncii atrage după sine
şomajul în special în rândul tinerilor absolvenŃi.
Grupurile vulnerabile confruntă dificultăŃi în angajarea pe piaŃa muncii. Pentru aceştia nu
există o ofertă specială. Se constată nerespectarea legii 448/ 2006 pentru protecŃia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap privind angajarea persoanelor cu dizabilităŃi.
Nu este încurajată dezvoltarea unităŃilor protejate autorizate.
Grafic 12 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul ocupării
20% 20%
14%
13%
11% 11% 11%
InserŃia Pregătirea Angajatorii Comunicarea Comunicarea InformaŃii privind Locuri de

grupurilor profesională grupurilor angajatori AJOFM locurile de muncă
vulnerabile pe vulnerabile nu angajaŃi muncă vacante insuficiente
piaŃa muncii sunt sprijiniŃi
21
Nu există un sprijin real din partea mass mediei pentru sensibilizarea faŃă de
problematica angajării grupurilor vulnerabile în special a celor cu dizabilităŃi sau pentru
demararea unor activităŃi care să înlăture sentimentul de inutilitate socială al celor aflaŃi în
dificultate. Oferta actualizată a locurilor de muncă nu este mediatizată în mass media.
SOLUłIILE LA PROBLEMELE DE COMUNICARE A INCLUZIUNII SOCIALE
Crearea unor noi locuri de muncă se poate sprijini pe oferirea unor facilităŃi reale şi
atractive pentru angajatori. Aceştia pot fi informaŃi şi sensibilizaŃi asupra actualelor forme de
sprijin pentru angajarea grupurilor vulnerabile.
Capacitatea de comunicare a ANOFM poate fi îmbunătăŃită prin angajarea în cadrul
compartimentelor de consiliere mediere a asistenŃilor sociali şi psihologilor înscrişi în colegiu.
Demararea unei campanii de comunicare cu adresabilitate directă grupurilor vulnerabile ar
reprezenta o iniŃiativă salutabilă în acest sens.
Se are în vedere crearea unui corp de specialişti care să dea soluŃii cu referire la
dezvoltarea mecanismelor de comunicare în rândul şomerilor. Mass media poate sprijini
acest demers prin anunŃuri în presă, la posturile locale de televiziune şi la radio asupra
locurilor de muncă disponibile.
Alte soluŃii sunt adaptarea programelor educaŃionale la cerinŃele pieŃei muncii şi
eficientizarea programelor de reconversie profesională pentru şomeri. Şomerii ar putea
beneficiar de subvenŃii pe perioada reconversiei profesionale. S-a propus trecerea Consiliului
NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi
ProtecŃiei Sociale.
SĂNĂTATEA
43% dintre repondenŃi Din punct de vedere al sănătăŃii ca domeniu prioritar de promovare
a incluziunii sociale, principala problemă de comunicare este neinformarea populaŃiei cu
privire la domeniul sanitar. Nu se cunosc măsuri de prevenŃie, tratament, riscurile de
îmbolnăvire sau accesul la serviciile medicale. Drepturile pacienŃilor nu sunt comunicate
constant pacienŃilor. Dacă totuşi se întâmplă acest lucru, campaniile de comunicare nu sunt
orientate direct către beneficiari şi nu au continuitate.
Accesul la serviciile medicale gratuite este limitat pentru reprezentanŃii grupurilor
vulnerabile în special în mediul rural, consideră 19% dintre repondenŃi. S-a dat exemplul
persoanelor fără adăpost care nu sunt primite în spitale.
15% dintre repondenŃi consideră comunicarea dintre medici şi pacienŃi ca fiind
problematică în special dacă este vorba despre grupuri vulnerabile. Lipsa de informare în
rândul medicilor psihiatrii din România cu privire la autismul peste 18 ani creează probleme
de comunicare.
Medicii la rândul lor confruntă o serie de probleme legate de condiŃiile de desfăşurare a
activităŃii: cabinetele nu au spaŃii şi fonduri suficiente, se face naveta pentru acoperirea
zonelor rurale. De asemenea, există probleme de comunicare între medicii din spitale şi
medicii de familie. Interesul scăzut al unor medici stresaŃi de numărul mare de pacienŃi sau
de condiŃiile de navetă joacă de asemenea un rol în diminuarea comunicării.
Fondurile insuficiente alocate determină posibilităŃi reduse de achiziŃionare a
echipamentelor necesare şi implicit scăderea calităŃii actului medical.
22
Grafic 13 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul sănătăŃii
43%
19%
15%
10%
8%
6%
Comunicarea Fonduri Probleme Comunicarea Acces la servicii Informarea

interinstituŃională insuficiente profesionale ale medic pacient medicale populaŃia
medicilor
Slaba cooperare interinstiuŃională de specialitate este o problemă spinoasă în

comunicarea incluziunii sociale. A fost menŃionată comunicarea distorsionată între politicile
promovate de Ministerul SănătăŃii Publice şi de Casa NaŃională de Asigurări de Sănătate.
Programele neadecvate nevoilor medicale ale anumitor grupuri vulnerabile se referă
la victimele violenŃei domestice, protecŃia maternală şi oferta de reabilitare şi recuperare a
capacităŃii de muncă.
Alte probleme de comunicare sesizate în domeniul sanitar sunt:
- lipsa de afecŃiune / empatie în actul de îngrijire medicală,
- lipsa şi necunoaşterea rolului şi misiunii asistentului social,
- nerespectarea drepturilor bolnavilor,
- nepromovarea iniŃiativei private,
- rar sunt comunicate efectele negative ale sursei de control medical,
- sistemul complicat birocraŃie de asistenŃă medicală.

Pentru asigurarea informării populaŃiei asupra subiectelor medicale, s-a propus
desfăşurarea unor campanii de informare. Aceste campanii de informare se pot desfăşura cu
sprijinul cabinetelor medicale şi prin mijloace de comunicare accesbile de exemplu fluturaşi.
S-a propus acordarea unei atenŃii deosebite derulării unor astfel de campanii în şcoli şi
eventual introducerea unei materii de educaŃie privind sănătatea.
Comunicarea dintre medici şi pacienŃi poate fi îmbunătăŃită prin pregătirea specifică a
personalului medical. În cazul persoanelor autiste, legislaŃia ar trebui modificată în sensul
recunoaşterii oficiale a autismului peste 18 ani.
În vederea asigurării accesului nediscriminatoriu la serviciile medicale, se poate
desfăşura un program de informare a persoanelor din mediul rural referitor la locaŃiile,
programul şi facilităŃile serviciilor medicale în localităŃile apropiate.
Rezolvarea problemele de comunicare interinstituŃionale ar putea începe cu
neredistribuirea banilor colectaŃi pentru asigurările de sănătate. De asemenea, se doreşte un
consens la nivel ministerial între politicile implementate sau în curs de implementare.
23
PROTECłIA SOCIALĂ
47% dintre repondenŃi consideră că principala problemă de comunicare în domeniul

protecŃiei sociale este lipsa informării grupurilor vulnerabile cu privire la drepturile sociale la
care au dreptul. Campaniile de informare desfăşurate nu reuşesc să ajungă la ei. S-a
constatat lipsa informării persoanelor defavorizate asupra drepturilor sociale şi asupra
procedurilor de obŃinere a drepturilor sociale. Nu se cunosc drepturile sociale, instituŃiile
cărora să li se adreseze şi formularele necesare. InformaŃia este cunoscută mai mult la nivel
informal de la alte situaŃii aflate în aceiaşi situaŃie. Totodată nu sunt diseminate ultimele
modificări legislative. În ceea ce priveşte serviciile sociale, acestea nu sunt cunoscute
suficient celor care sunt în nevoie.
15% dintre repondenŃi consideră comunicarea instituŃională ca fiind o problemă. Aceasta
se referă atât la comunicarea între instituŃiile cu responsabilităŃi în domeniul protecŃiei sociale
cât şi la comunicarea instituŃiei cu beneficiarii. Nu există o reală comunicare între instituŃii şi
beneficiari. De multe ori beneficiarii au nevoie să apeleze la mai multe instituŃii la care
accesul este greoi şi birocratizat. A fost menŃionată o reacŃie redusă din partea autorităŃilor
locale atunci când sunt prezentate cazuri sociale cu impact negativ asupra beneficiarilor.
Grafic 14 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul protecŃiei sociale
47%
15% 15%
12% 13% 13%
Acordarea Neacoperirea Accesul la Lipsa Comunicarea Informarea

temporară a nevoilor prin protecŃie profesioniştilor instituŃională privind
asistenŃei protecŃie socială în domeniu protecŃia
sociale socială socială
Lipsa profesioniştilor din domeniu determină probleme de comunicare cu potenŃialii

beneficiari în special în mediul rural. Datorită distorsiunilor mesajelor la emiŃător şi / sau la
receptor se constată deformări ale mesajului. S-a constatat lipsa experŃilor care să comunice
corect informaŃiile privind protecŃia socială. Implicarea în procesul de asistenŃă socială a unor
persoane care nu au pregătirea necesară şi care nu cunosc suficient sistemul are impact
direct asupra elaborării strategiei de comunicare a informaŃiilor specifice beneficiarilor actuali
şi potenŃiali, asupra calităŃii anchetelor sociale realizate şi asupra acordării unor prestaŃii
sociale precum venitul minim garantat.
Accesul la formele de protecŃie socială este îngreunat în special datorită lipsei de
comunicare. Este vorba în special despre populaŃia din mediul rural, cea analfabetă şi cea cu
dizabilităŃi.
PrestaŃiile şi serviciile sociale oferite nu reuşesc să răspundă eficient nevoilor
persoanelor vulnerabile. Cuantumul prestaŃiilor sociale nu este suficient iar oferta serviciilor
sociale nu este suficient de largă şi nu oferă o acoperire geografică echitabilă. De exemplu
24
nu sunt asigurate centre de consiliere familială sau facilităŃi sociale pentru tinerele mame. Ca
principal motiv a fost menŃionată lipsa resurselor pentru asigurarea protecŃiei sociale.
O altă problemă de comunicare este legată de faptul că anumite categorii de grupuri
vulnerabile tind să încetăŃenească dreptul la asistenŃa socială ca un drept permanent.
Accentul trebuie pus pe depăşirea situaŃiei şi pe acordarea temporară a acestui ajutor.
Alte probleme de comunicare în domeniul protecŃiei sociale sunt:
- conştientizarea impactului naşterii unui număr mare de copii într-o familie
defavorizată,
- discriminarea pozitivă a anumitor pături sociale,
- lipsa acŃiunilor realizate în mijlocul comunităŃilor pentru ajutorarea celor expuşi
riscului social,
- lipsa încrederii în actul de justiŃie socială şi accesul la el,
- lipsa sprijin din partea mass mediei,
- mentalitatea comunităŃii din care provine,
- stigmatizarea socială datorită etichetării de asistat social.
Pentru rezolvarea problemei informării privind protecŃia socială, soluŃia invocată cel
mai des este organizarea unor campanii de comunicare a drepturilor sociale orientate direct
către grupurile Ńintă. Persoanele aflate în dificultate au nevoie de o abordare şi îndrumare
mai atentă privind drepturile lor. Trebuie dezvoltat un sistem eficient de informare. Se poate
face apel la un referent familial care să fie însărcinat cu informarea persoanelor şi a familiilor
defavorizate asupra prestaŃiilor sociale. Campanii de informare trebuie organizate şi pentru
diseminarea modificărilor legislative.
Comunicarea instituŃională poate fi îmbunătăŃită prin recrutarea unui personal cu
pregătire în domeniul social. LegislaŃia ar putea preciza mai clar atribuŃiile şi
responsabilităŃile în domeniul cooperării interinstituŃionale.
În vederea înŃelegerii acordării asistenŃei sociale pentru o perioadă limitată de timp şi
nu pentru totdeauna, soluŃiile vizează campanii de sensibilizare în vederea
autoresponsabilizare grupurilor vulnerabile şi promovării atitudinii proactive.
Problema numărului scăzut de personal specializat poate fi soluŃionată prin programe
educaŃionale şi formare la nivelul cursurilor liceale şi post liceale. Un accent deosebit ar
trebui pus pe practica de specialitate. O altă soluŃie este responsabilizarea lucrătorilor sociali
din instituŃiile publice în vederea informării şi comunicării cu persoanele sau familiile aflate în
dificultate. Informarea trebuie să fie corectă şi realizată printr-un limbaj simplu cu efect direct.
AsistenŃii sociali din sistem ar trebui suplimentaŃi.
Mass media abordează problematica socială preponderent din punct de vedere al
senzaŃionalului. Totuşi, aceasta poate contribui la dezvoltarea programelor eficiente pentru
valorizarea tinerilor din mediile defavorizate.
INFORMAREA ŞI COMUNICAREA
Comunicarea greoaie instituŃională reprezintă o problemă cauzată – în viziunea a 30%

dintre repondenŃi – de dezinteresul instituŃiilor pentru comunicare şi de lipsa personalului
specializat în comunicare. Se înregistrează dificultăŃi în transmiterea mesajelor în special
către beneficiari. Nu există buletine informative. AutorităŃile locale nu îşi anunŃă deciziile sau
anunŃă cu întârziere. Atunci O altă problemă este modul de organizare a unor activităŃi de
comunicare (conferinŃe, simpozioane, etc) fără participarea unor actori importanŃi (patronate,
sindicate, ONG-uri) şi a persoanelor din categoriile defavorizate social. În acelaşi timp,
instituŃiile care sunt potenŃialii angajatori nu prezintă nici ele un interes pentru comunicarea
cu beneficiarii.
25
29% dintre repondenŃi consideră că principala problemă de comunicare în domeniul
incluziunii sociale este lipsa unor campanii de informare şi sensibilizare adresate direct
grupurilor vulnerabile. Campaniile desfăşurate nu ajung la anumite grupuri Ńintă. De exemplu
persoanele surdo-mute nu au acces informaŃional (copiii care aud dar au părinŃi surdo-muŃi
riscă să ajungă handicapaŃi). Campaniile desfăşurate nu sunt suficiente şi nu prezintă
drepturile la care au acces. S-a subliniat lipsa unor canale de comunicare eficiente cu
persoanele marginalizate. De exemplu lipsa mijloacelor de comunicare prin limbaj mimico –
gestual.
O cincime dintre repondenŃi consideră că o altă problemă de comunicare este lipsa
exerciŃiului comunicării publice. Problemele sociale nu sunt transmise comunităŃii iar aceasta
nu se implică în rezolvarea acestora. Mediatizarea nu este suficientă iar mesajele nu sunt
adaptate nevoilor comunităŃilor. PopulaŃia nu are obişnuinŃa participării la campanii sociale.
CetăŃenii sunt dezinteresaŃi să promoveze comunicarea publică. Totodată mass media nu
are răbdare să înŃeleagă problematica socială şi este orientată mai mult spre promovarea
altor informaŃii. În opinia repondenŃilor există o reticenŃă din partea publicului larg pentru
situaŃii ce presupun nevoia de incluziune socială.
Grafic 15 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul informării şi

comunicării
29% 30%
20%
13%
8%
Lipsa centrelor de Comunicare Lipsa exerciŃiului Campanii de Comunicare

informare şi neeficientă comunicării comunicare pentru instituŃională
consiliere publice grupurile
vulnerabile
Comunicarea este ineficientă datorită lipsei elementelor şi instrumentelor de

comunicare şi datorită diferenŃelor între emiŃător şi receptor. InformaŃia nu este percepută
corect. Au fost subliniate probleme de informare defectuoasă la nivelul comunităŃilor locale.
La această situaŃie contribuie şi bombardarea cu informaŃii, intoxicarea şi manipularea cu
informaŃie falsă, partizană sau incompletă.
O altă problemă în domeniul comunicării o reprezintă lipsa unor centre de informare
şi de consiliere.
Alte probleme de comunicare identificate sunt:
- cine protejează interesul celui discrimina de a fi inclus şi informat,
- inexistenŃa furnizorilor de servicii sociale,
- informarea / comunicarea nu este un proces neîntrerupt până la atingerea scopului,
- lipsa unui "Cod de bune practici" unitar,
- poziŃia mass-media raportată la clasa politică,
- promovarea imaginilor pozitive în protecŃia socială.
Promovarea campaniilor de informare şi sensibilizare adresate direct grupurilor

vulnerabile se poate face prin implicarea specialiştilor în comunicare în vederea identificării
26
modalităŃilor oportune de transmitere a mesajului grupurilor Ńintă. Un parteneriat cu
reprezentanŃii mass media ar fi extrem de util în acest sens. O altă soluŃie este organizarea
unor seminarii de informare cu grupurile vulnerabile.
ÎmbunătăŃirea comunicării instituŃionale poate include o mai mare atenŃie pentru
comunicarea dintre instituŃiile statului şi beneficiari prin adaptarea informaŃiei la nivelul de
cunoaştere al cetăŃeanului.
Eficientizarea comunicării se poate face prin crearea unor entităŃi mediatice care să
acopere domeniul şi care să ofere tuturor celor interesaŃi răspunsul şi soluŃia la problemele
cu care se confruntă. Implicarea specialiştilor în comunicare este o altă soluŃie. Informări
trebuie să fie clare şi să fie transmise de persoane delegate, cu experienŃă în domeniu.
Organizarea unor puncte / unităŃi de informare, sprijinite de instituŃiile publice sau / şi
ONG care să poată pune la dispoziŃia tuturor persoanelor cu dizabilităŃi, funcŃie de tipul
fiecăruia, informaŃiile necesare, inclusiv personal cunoscător al limbajului mimico-gestual,
jurist, psiholog, etc.
LOCUIRE
În opinia a 20% dintre repondenŃi, principala problemă de comunicare privind

incluziunea socială în domeniul locuirii îl constituie disfuncŃionalităŃile din programele din
acest domeniu. Au fost menŃionate slaba gestionare a programelor privind locuinŃele
(criteriile de alocare, lipsa programelor pentru prima locuinŃă, resurse umane specializate,
întocmirea de anchete sociale eronate, absenŃa serviciilor), lipsa fondurilor, dezinteresul
autorităŃilor locale faŃă de construirea unor locuinŃe, lipsa ajutoarelor pentru achiziŃionarea
locuinŃelor, lipsa soluŃiilor pentru facilitarea unei locuinŃe decente şi dezvoltarea mediului
familial. LocuinŃele nu sunt prezentate sub aspect social. Nu se oferă alternative viabile
pentru anumite grupuri vulnerabile precum tinerii care părăsesc instituŃiile de ocrotire,
persoanele cu handicap sau persoanele vârstnice.
Grafic 16 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul locuirii
19% 20%
12%
Lipsa locuinŃelor sociale Lipsa informaŃiilor Programe deficitare
O altă problemă de comunicare o reprezintă lipsa informaŃiilor specifice privind

construcŃia de case sau de locuinŃe pe fondul lipsei de comunicare între consiliile locale şi
potenŃialii beneficiari, între autorităŃi locale şi ONG-uri capabile să ofere adăposturi
temporare. Beneficiarii nu cunosc drepturile pe care le au sau toate documentele necesare
pentru obŃinerea unei locuinŃe şi termenele de depunere / reactualizarea a acestora. Nu au
fost demarate campanii de informare în acest sens şi nu există persoane de contact pentru
27
problematica locuinŃelor. A fost menŃionată problema comunicării cu pârghiile de decizie în
vederea obŃinerii unei locuinŃe. Subiectul este menŃionat preponderent cu iz electoral
(Publicul este informat foarte rar despre planul de construcŃie a locuinŃelor sociale pentru
tineri, etc (unde, câte, cum, în ce condiŃii, anul de finalizare), ele sunt aduse în atenŃia
publicului "ca o realizare" ( în X ani, atâtea locuinŃe) la inaugurare).
Lipsa locuinŃelor sociale a fost subliniată ca o problemă majoră de comunicare.
Alte probleme de comunicare se referă la efecte ale lipsei locuinŃelor: în special
dezumanizarea, condiŃii mizere de trai, migraŃia către alte Ńări sau numărul mare de tineri
care coabitează cu părinŃii.
Alte probleme de comunicare menŃionate de repondenŃi sunt:
- accesul la o locuinŃă creează multe dezavantaje chiar şi cu referire la statutul social,
- mentalitatea vecinilor vis-a-vis de grupurile vulnerabile,
- nerespectarea dreptului la locuinŃă,
- numărul mare de beneficiari care şi-au vândut locuinŃa,
- pentru mulŃi nu este o prioritate.
S-a propus dezvoltarea unor programe în domeniul locuinŃelor mai atractiv decât
programul Prima Casă şi care să cuprindă facilităŃi reale privind cumpărarea sau construirea
de locuinŃe. S-a propus susŃinerea persoanelor care doresc să achiziŃioneze o locuinŃă şi nu
a persoanelor juridice care acordă facilităŃi la construcŃie sau la cumpărare (bănci sau firme
de construcŃie). S-a propus construirea locuinŃelor la preŃuri mai mici. S-a propus organizarea
unor campanii locale de strângere de fonduri pentru acoperirea unui sfert din costul locuinŃei.
Totodată se pot realiza parteneriate între stat şi firmele de construcŃii în vederea construirii
unor locuinŃe accesibile grupurilor Ńintă. AutorităŃile să desemneze o persoană responsabilă
direct de problematica locuinŃelor care să transmită mesaje transparente în acest sens şi nu
doar în campaniile electorale. O comisie specială formată din specialiştii mai multor instituŃii
poate examina cazurile sociale. A fost propusă înlocuirea anchetelor sociale cu declaraŃie pe
propria răspundere pentru o mai mare responsabilizare a familiei în furnizarea unor date
reale.
Facilitarea accesului la informaŃii privind locuinŃele se poate realiza prin implicarea
specialiştilor în comunicare, afişarea la primării a listei cu locuinŃele sociale, simplificarea
procedurilor de depunere a documentelor pentru cazurile sociale sau prin iniŃierea unui
proiect de lege în acest sens. A fost propusă implicarea instituŃiilor locale în construirea şi
amenajarea locuinŃelor pentru cei aflaŃi în dificultate în contextul unei campanii de
conştientizare a autorităŃilor locale faŃă de faptul că sunt cei mai în măsură să sprijine prin
resursele de care dispun, familiile, persoanele care nu au locuinŃe. Informarea cetăŃenilor
privind posibilităŃile de achiziŃionare a unei locuinŃe se pot face prin afişe şi pliante.
Lipsa locuinŃelor poate fi soluŃionată prin implementarea programelor de construire a
locuinŃelor în special pentru grupurile vulnerabile. LocuinŃe temporare pot fi oferite celor în
nevoie. S-a propus facilitarea obŃinerii de împrumuturi pentru familiile care au în întreŃinere o
persoană cu dizabilităŃi severe în vederea achiziŃionării unei locuinŃe sociale.
Şansa de a avea o slujbă va permite posibilitatea achiziŃionării unei locuinŃe.
JUSTIłIE
23% dintre repondenŃi consideră că principala problemă de comunicare a incluziunii

sociale în domeniul justiŃiei este lipsa promovării actelor normative care fac referiri la
protecŃia socială. Lipsesc campaniile de informare pentru grupurile vulnerabile. Comunicarea
nu este transparentă, unele decizii sunt amânate nejustificat, nu sunt transmise publicului
larg informaŃii despre acŃiunile instanŃelor, rolul lor, drepturile pe care le au sau ultimele
28
modificări legislative. Au fost menŃionate dificultăŃi de înŃelegere a actului normativ şi lipsa
metodologiilor de implementare a legilor.
Grafic 17 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul justiŃiei
23%
15%
4%
Accesul la actul de Neîncrederea în justiŃie Lipsa comunicării

justiŃie legislative
PopulaŃia nu are încredere în justiŃie în special datorită lipsei de transparenŃă şi

unitate în decizii precum şi corupŃiei şi influenŃei politicului (cazurile celor mai presus de
lege). ÎŃi este teamă că făcând ceva legal poŃi comite o ilegalitate. Lipsa accesului la actul de
justiŃie creează probleme de comunicare în special datorită afişării superiorităŃii,
condescendenŃei sistemului juridic faŃă de populaŃie. Lipseşte medierea socială. O altă
problemă o reprezintă reglementările legislative faŃă de munca în folosul comunităŃii.
A fost propusă organizarea unor campanii de informare în vederea promovării rolului

şi poziŃiei justiŃiei în stat, comunicarea tuturor cetăŃenilor a drepturilor şi a obligaŃiilor pe care
le au precum, promovarea actelor normative în vigoare şi a proiectelor legislative şi
prezentarea concretă a serviciilor oferite de SPAS-uri. La intrarea în unităŃile specializate pot
fi afişate noutăŃile legislative. A fost propusă înfiinŃarea unor posturi de "primire" - relaŃii cu
publicul, în care să fie persoane calde, deschise, prietenoase, care să facă mai uşoară /
plăcută interacŃiunea persoanelor cu instituŃiile.
Creşterea încrederii populaŃiei faŃă de sistemul justiŃiei se poate realiza prin
respectarea legilor, tragerea la răspundere a magistraŃilor care "protejează" anumite
categorii de persoane. A mai fost propusă introducerea şi promovarea medierii ca alternativă
la rezolvarea conflictelor şi credibilizarea şi implicarea justiŃiei.
Accesul populaŃiei la actul de justiŃiei se poate realiza prin identificarea şi aplicarea
instrumentelor specifice de reorganizare a sistemului.
CULTURĂ
11% dintre repondenŃi consideră că principala problemă de comunicare a incluziunii

sociale în domeniul culturii este lipsa informării asupra evenimentelor culturale şi asupra
beneficiilor pe care le poate aduce cultura.
29
Accesul grupurilor vulnerabile la evenimentele culturale (spectacole, concerte) se
datorează în principal veniturilor reduse dar şi faptului că programele culturale nu sunt
adaptate problemelor cu care aceştia se confruntă şi implicit nevoilor acestora. În acest sens,
au fost menŃionate lipsa prezentărilor de carte în mediul rural, lipsa evenimente de
conştientizare a impactului violenŃei domestice sau al naşterii unui număr mare de copii în
familii sărace.
Grafic 18 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul culturii
11%
10%
6%
Mediatizarea deficitară Accesul grupurilor vulnerabile Lipsa informării

la cultură
Mediatizarea deficitară se referă la promovarea excesivă a nonculturii, lipsa

promovării valorilor fundamentale într-o societate şi existenŃa stereotipurilor în mass-media
prin anumite categorii de persoane.
Factorii subiectivi inclus respectarea culturii fiecărei persoane şi stimă de sine
scăzută pentru persoanele din grupurile defavorizate.
A fost propusă organizarea campaniilor de informare şi aducerea actului de cultură la

îndemâna oamenilor pentru a le facilita participarea la acte de cultură şi la a produce cultură.
În comunităŃi trebuie pus accentul pe beneficiile culturii. S-a propus ca actorii sociali
responsabili de activitatea privind incluziunea socială să creeze accesul la cultură.
S-a propus implementarea unui program de popularizare a apartenenŃei culturale
pentru a putea fi integraŃi şi înŃeleşi de comunitate. Accesul grupurilor vulnerabile la cultură
poate fi îmbunătăŃit prin facilitarea accesului la spectacole pe baza încheierii unor
parteneriate între instituŃiile de cultură (teatre) şi instituŃii de învăŃământ.
Au mai fost propuse: organizarea unor campanii de identificare, conştientizare a
valorilor morale într-o societate şi realizarea unui top oficial al canalelor TV şi radio pe
categorii (cultural, comercial, "sub-cultural" sau "de periferie").
SECURITATE
În opinia a 12% dintre repondenŃi, principalele probleme de comunicare a incluziunii

sociale în domeniul securităŃii sunt: siguranŃa cetăŃeanului şi insuficienta comunicare şi
colaborare între instituŃiile responsabile pentru asigurarea securităŃii.
A fost menŃionată insecuritatea în anumite cartiere şi pe timpul nopŃii, creşterea
infracŃiunilor din cauza sărăciei, educaŃiei precare şi a lipsei ordinii şi disciplinei precum şi
30
riscul ca deŃinuŃii cu un nivel de educaŃie scăzut să comită din nou infracŃiuni. Nu sunt
promovate suficient drepturile cetăŃenilor şi măsurile de prevenire a problemelor de
securitate a cetăŃenilor. S-a propus accentuarea rolului protecŃiei consumatorului şi
respectarea drepturilor persoanelor din grupurile defavorizate.
Alte probleme sunt informarea şi comunicarea defectuoasă a instituŃiilor care au
activităŃi în asigurarea securităŃii. AcŃiunile poliŃiei (mijloacele de acŃiune, mijloacele de
constrângere) şi poliŃiei de proximitate sunt insuficient comunicate cetăŃenilor. Nu toŃi factorii
implicaŃi colaborează. PoliŃia nu acŃionează în toate cazurile în parteneriat. Această situaŃie
conduce la neîncrederea cetăŃenilor. Nu se oferă ajutor în întocmirea actelor.
Grafic 19 Probleme de comunicare a incluziunii sociale în domeniul securităŃii

12% 12%
3%
Securitatea în muncă Insuficienta comunicare SiguranŃa cetăŃeanului

şi colaborare
Securitatea în muncă este considerat un domeniu căruia nu i se acordă interes.

Utilajele vechi produc accidente în timp ce munca la negru este o sursă de insecuritate.
Creşterea siguranŃei cetăŃeanului se poate realiza prin: montarea sistemelor video pe

străzi, stabilizarea scenei politice şi o bună funcŃionare a instituŃiilor statului. S-a propus
organizarea de programe şi de campanii pentru conştientizarea asupra responsabilităŃilor
sociale. DeŃinuŃii care urmează să se elibereze pot fi implicaŃi în cursuri de formare
profesională pentru obŃinerea unui loc de muncă. S-a propus intensificarea controalelor
efectuate de InspecŃia Muncii şi de Oficiul pentru ProtecŃia Consumatorului.
ÎmbunătăŃirea comunicării instituŃiilor responsabile pentru asigurarea siguranŃei se
poate realiza prin organizarea unor campanii de informare pertinente şi nu de propagare a
unei imagini negative a celor care sunt angajaŃi să asigure securitatea, încheierea de
parteneriate şi mediatizarea permanentă a drepturilor cetăŃenilor, a cazurilor de încălcare a
acestora şi a măsurilor concrete de reparaŃii, de restabilire a drepturilor. Câştigarea încrederii
în sistemele învestite în menŃinerea securităŃii se poate realiza şi prin promovarea
voluntariatului în domeniu.
MOBILITATE
31
Problemele de comunicare a incluziunii sociale în domeniul mobilităŃii sunt: lipsa
mobilităŃii pe piaŃa muncii în contextul actualei crize şi lipsa alternativelor de deplasare a
persoanelor cu dizabilităŃi intelectuale. O altă problemă este slaba implicare a actorilor
sociali în combaterea excluziunii sociale.
Copii cu dizabilităŃi intelectuale pot intra în circuitul taberelor şcolare. Se pot înfiinŃa
reŃele şi centre de comunicare între instituŃii publice/ ONG / agenŃi economici.
32
CAP V CONCLUZII
Profesioniştii din domeniul social consultaŃi în cadrul grupurilor de lucru consideră că

principalele domenii prioritare pentru promovarea incluziunii sociale în perioada 2010 – 2012
sunt: educaŃia, ocuparea, sănătate, protecŃia socială şi informarea şi comunicarea.
Principalele măsuri concrete de acŃiune pentru promovarea incluziunii sociale sunt:
adaptarea măsurilor de protecŃie socială la nevoile grupurilor vulnerabile (65%), accesul la
educaŃie (50% dintre repondenŃi), accesul la servicii medicale (41%), sprijinirea angajării
grupurilor vulnerabile (32%) şi organizarea unor campanii de informare direct către grupurile
vulnerabile (27%). Principalele măsuri de acŃiune pe fiecare domeniu sunt:
Nr. Domeniu de Măsuri concrete

prioritate
Accesul egal pentru toŃi
Combaterea şi prevenirea abandonului şcolar şi a
1. EducaŃie analfabetismului
Asigurarea unei educaŃii de calitate
Asigurarea personalului specializat
Facilitarea angajării grupurilor defavorizate
Stimularea şi sensibilizarea angajatorilor grupurilor vulnerabile
2. Ocupare
Implicarea ANOFM
Corelarea formării cu cerinŃele pieŃei muncii
Acces la serviciile medicale
Dezvoltarea programelor naŃionale
3. Sănătate
EducaŃie pentru sănătate
Serviciile medicale de calitate
ProtecŃie socială adaptată nevoilor grupurilor vulnerabile
Profesionalizarea implementării protecŃiei sociale
4. ProtecŃie socială
Accesul la protecŃia socială
Dezvoltarea parteneriatelor
Organizarea campaniilor de informare
Informare şi Accesul la informaŃii
5.
comunicare Sprijinul mass mediei
Personalul specializat
În viziunea repondenŃilor, principalele probleme de comunicare a incluziunii sociale

sunt: slaba informare a populaŃiei în ceea ce priveşte protecŃia socială (47%), slaba
informare a populaŃiei în ceea ce priveşte domeniul sănătăŃii (43%), accesul grupurilor
vulnerabile la educaŃie (33%), comunicarea instituŃională (30%), lipsa locurilor de muncă
(20%) şi lipsa informaŃiilor despre locurile de muncă vacante (20%). Principalele probleme de
comunicare pe domenii analizate sunt:
Nr. Domeniu de Probleme de comunicare

prioritate
Accesul pentru grupurile vulnerabile
Lipsa comunicării între partenerii educaŃiei
1. EducaŃie
Neadaptarea şcolii cerinŃelor pieŃei muncii
Nu este accentuată importanŃa educaŃiei
Locuri de muncă insuficiente
InformaŃii privind locurile de muncă vacante
2. Ocupare
Comunicarea AJOFM
Comunicare angajatori - potenŃialii angajaŃi
33
Nr. Domeniu de Probleme de comunicare
prioritate
Neinformarea populaŃiei
Acces la servicii medicale gratuite
3. Sănătate
Lipsa comunicării pacient medic
Probleme de natură profesionale ale medicilor
Informarea privind protecŃia socială
ProtecŃie Comunicarea instituŃională
4.
socială Lipsa profesioniştilor în domeniu
Accesul la protecŃie socială
Lipsa campaniilor de comunicare adresate direct grupurilor
vulnerabile
Informare şi
5. Comunicare instituŃională greoaie
comunicare
Lipsa exerciŃiului comunicării publice
Comunicare neeficientă
34
ANEXA 1 PLANIFICAREA CONFERINłELOR REGIONALE
Număr
ConferinŃă Durată Regiune JudeŃe participante Localitate Dată
participanŃi
NaŃională (1) Cca. 100 1,5 zile N/A Nivel central Sinaia (10) 11 - 12 iunie 2009
Regională Alba, Braşov, Covasna,
Cca. 50 1,5 zile Centru Sibiu (28) 29 - 30 iunie 2009
(2) Harghita, Mureş, Sibiu
Regională Brăila, Buzău, ConstanŃa, GalaŃi,
Cca. 50 1,5 zile Sud-Est ConstanŃa (5) 6 - 7 iulie 2009
(3) Tulcea, Vrancea
Regională Bihor, BistriŃa-Năsăud, Cluj, Cluj-
Cca. 50 1,5 zile Nord-Vest (13) 14 - 15 iulie 2009
(4) Maramureş, Satu Mare, Sălaj Napoca
Argeş, Călăraşi, DâmboviŃa,
Regională Sud (6) 7 - 8 septembrie
Cca. 50 1,5 zile Giurgiu, IalomiŃa, Prahova, Târgovişte
(5) Muntenia 2009
Teleorman
Regională Bucureşti-
Cca. 50 1,5 zile Bucureşti şi judeŃul Ilfov Bucureşti 9 - 10 septembrie 2009
(7) Ilfov
Bacău, Botoşani, Iaşi, NeamŃ,
Regională(6) Cca. 50 1,5 zile Nord-Est Bacău 8 -9 octombrie 2009
Suceava, Vaslui
Sud-Vest
Regională(8) Cca. 50 1,5 zile Dolj, Gorj, MehedinŃi, Olt, Vâlcea Craiova 20 - 21 octombrie 2009
Oltenia
Arad, Caraş-Severin,
Regională(9) Cca. 50 1,5 zile Vest Timişoara 22 - 23 octombrie 2009
Hunedoara, Timiş
NaŃională
Cca. 100 1,5 zile N/A Nivel naŃional Bucureşti 17 - 18 noiembrie 2009
(10)
ANEXA 2 METODOLOGIA DE DESFĂŞURARE A GRUPURILOR DE LUCRU PRIVIND INCLUZIUNEA
SOCIALĂ
Cele zece conferinŃe organizate în cadrul proiectului includ în prima zi a programului câte trei
grupuri de lucru cu o durată de 1h 45min, programate între orele 15.45-17.30. Concluziile
grupurilor de lucru şi dezbaterile în plen pe baza acestora sunt programate în ziua a doua a
conferinŃelor, între orele 9.00-10.15.
Două dintre grupurile de lucru se vor axa pe teme strict legate de incluziunea socială şi au ca
principal scop identificarea obiectivelor prioritare de incluziune socială pentru perioada 2010-2012,
iar al treilea grup se va concentra pe abordarea incluziunii sociale din perspectiva comunicării.
Moderatorii grupurilor de lucru vor fi: reprezentanŃi ai unor instituŃii de învăŃământ superior,
reprezentanŃi ai Ministerului Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale, precum şi experŃi în incluziune
socială şi comunicare din cadrul proiectului de asistenŃă tehnică.
Desfăşurător
15.45-15.50 Moderatorul deschide sesiunea de lucru

Prezentarea participanŃilor: nume, funcŃie, instituŃie, definirea implicării şi a
interesului faŃă de acŃiunile de incluziune socială
15.50-16.10 Moderatorul descrie scopul grupurilor şi prezintă mecanismul de lucru (o

combinaŃie de feedback activ, dezbateri, brainstorming şi întrebări şi răspunsuri
închise/ deschise).
Moderatorul descrie obiectivele planului naŃional de acŃiune în domeniul incluziunii

sociale 2008-2010 şi înmânează materialul nr. 1. În acest context, face distincŃia
teoretică dintre obiectiv şi măsură.
Moderatorul îi atenŃionează pe participanŃi să nu se lase influenŃaŃi de obiectivele

actuale în formularea celor viitoare.
16.10-16.30 Moderatorul îi invită pe participanŃi la o discuŃie liberă despre conceptul de

incluziune socială: cum îl definesc, cum îl caracterizează (cuvintele cheie sunt
notate pe flipchart), cu ce noŃiuni îl asociază (cuvintele cheie sunt notate pe
flipchart).
Moderatorul prezintă apoi definiŃia incluziunii conform legii şi înmânează materialul

nr. 2.
ParticipanŃii sunt invitaŃi să îşi motiveze alegerile făcute.

16.30-17.00 Pentru a îngusta discuŃiile, moderatorul prezintă modelul de incluziune socială
bazat pe diferitele arii de intervenŃie, prezentate în materialul nr. 2 şi le cere
participanŃilor să propună cel puŃin două măsuri concrete privind realizarea
incluziunii în cele maximum cinci domenii alese.
Moderatorul înmânează materialul nr. 3 pe care participanŃii vor corela domeniile

alese cu câte două măsuri concrete.
17.00-17.30 Moderatorul trece în revistă măsurile chestionând aleatoriu participanŃii asupra

alegerilor şi propunerilor formulate şi argumente care să le susŃină De asemena,
moderatorul va stimula ceilalŃi participanŃi să comenteze propunerile colegilor, face
o primă selecŃie prin eliminarea celor care se repetă. Extrase din discuŃiile libere,
36
măsurile care se repetă vor fi notate pe flipchart fiind considerate priorităŃi, şi se va
face trecerea de la măsuri la obiective.
Moderatorul înmânează materialul nr. 4 şi îi roagă pe participanŃi să formuleze

între 3 şi 5 obiective.
S – specific;
M – măsurabil;
A – (de) atins/abordabil;
R – relevant;
T – încadrat în timp.
37
Materialul nr. 1
Scopul grupurilor de lucru îl constituie identificarea obiectivelor prioritare în domeniul

incluziunii sociale pentru perioada 2010-2012. În acest context, vă prezentăm succint
obiectivele planului naŃional de acŃiune aflat în curs de implementare, şi anume:
Obiectivul prioritar nr. 1 – Creşterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate

prin:
promovarea economiei sociale şi
integrarea pe piaŃa muncii a persoanelor cu handicap.
Obiectivul prioritar nr. 2 – Promovarea politicilor familiale integrate prin

promovarea unui pachet de măsuri eficiente de prestaŃii şi servicii sociale:
promovarea de măsuri care să încurajeze participarea femeilor pe piaŃa muncii, prin
dezvoltarea facilităŃilor de îngrijire a copiilor şi dezvoltarea centrelor de zi care să
faciliteze reîntoarcerea mamelor la locul de muncă şi
prin actualizarea permanentă a cuantumurilor prestaŃiilor sociale.
Alte măsuri menite să contribuie la creşterea calităŃii vieŃii familiilor includ:

continuarea dezvoltării programelor de servicii sociale integrate şi de calitate ca
principal mijloc de combatere a excluziunii sociale;
creşterea investiŃiilor pentru asigurarea educaŃiei preşcolare de calitate şi accesibile;
facilitarea accesului la o locuinŃă decentă, inclusiv la locuinŃe sociale; acordarea de
subvenŃii pentru familii tinere cu venituri mici;
susŃinerea familiilor cu persoane dependente (persoane vârstnice, persoane cu
handicap): ajutor la domiciliu, servicii de zi, încurajarea participării persoanelor
dependente la activităŃi intelectuale, culturale şi sociale, programe de consiliere şi
susŃinere a familiei pentru a acorda îngrijire; crearea de rezidenŃe comunitare şi de
centre de îngrijire;
activităŃile extraşcolare organizate în şcoli, în perioada programului de lucru al
părinŃilor (culturale, sportive etc.);
susŃinerea familiilor cu copii printr-un pachet de prestaŃii sociale adecvat;
dezvoltarea de programe de sănătate care să faciliteze protecŃia maternală şi infantilă
ce se adresează familiilor, femeilor gravide şi copiilor în vârstă de sub 6 ani în cadrul
cărora se permit intervenŃii pluridisciplinare (medic, puericultor, psiholog, asistent
social etc.);
susŃinerea familiilor afectate de violenŃă în familie, prin dezvoltarea la nivel comunitar
a reŃelei de servicii sociale specializate în domeniul violenŃei în familie.
Obiectivul prioritar nr. 3 – Continuarea eforturilor pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor

de viaŃă ale cetăŃenilor de etnie romă
favorizarea accesului la serviciile de sănătate primară, prin creşterea numărului de
persoane de etnie romă înscrise pe listele medicilor de familie;
continuarea programelor de formare şi pregătire a mediatorilor sanitari şi şcolari;
îmbunătăŃirea participării şcolare a persoanelor de etnie romă, reducerea
analfabetismului şi a abandonului şcolar;
dezvoltarea programelor naŃionale destinate încadrării în economia formală prin
dezvoltarea de locuri de muncă plătite şi creşterea abilităŃilor profesionale;
promovarea politicilor antidiscriminatorii, prin realizarea de campanii naŃionale de
conştientizare.
38
Materialul nr. 2
DefiniŃia incluziunii sociale
„Procesul de incluziune socială reprezintă setul de măsuri şi acŃiuni multidimensionale din

domeniile protecŃiei sociale, ocupării forŃei de muncă, locuirii, educaŃiei, sănătăŃii,
informării-comunicării, mobilităŃii, securităŃii, justiŃiei şi culturii, destinate combaterii
excluziunii sociale” (Legea nr. 47/ 2006 privind sistemul naŃional de asistenŃă socială)
Cultură
ProtecŃie JustiŃie
socială
Ocupare Securitate
INCLUZIUNE
SOCIALĂ
Locuire Mobilitate
EducaŃie Informare-
comunicare
Sănătate
Întrebare: având în vedere cunoştinŃele dvs. despre specificul excluziunii sociale în

România, măsurile din care domeniu de mai sus vi se par cele mai importante şi prioritare
pentru realizarea efectivă a incluziunii sociale? Vă rugăm să alegeŃi maximum cinci şi să
le notaŃi în ordine descrescătoare pe diagramă.
39
Materialul nr. 3
Din rândul domeniilor prezentate în materialul nr. 2, aŃi ales maximum cinci domenii pe care le-aŃi ierarhizat în funcŃie de prioritate. În
continuare, propuneŃi cel puŃin două măsuri concrete privind realizarea incluziunii în fiecare domeniu ales!
DOMENII MĂSURI
5
Materialul nr. 4
În funcŃie de ce aŃi ales şi propus în materialul 2 şi 3, formulaŃi între 3 şi 5 obiective corespunzătoare:

De asemena, încercuiŃi literele aferente criteriilor de evaluare pe care consideraŃi că le îndeplineşte obiectivul formulat de
dumneavoastră: S – specific; M – măsurabil; A – (de) atins/abordabil; R – relevant; T – încadrat în timp.
S
M
A
R
T
S
M
A
R
T
S
M
A
R
T
S
M
A
R
T
S
M
A
R
T
S
M
A
R 41
T
ANEXA 3 METODOLOGIA DE DESFĂŞURARE A GRUPURILOR DE LUCRU PRIVIND COMUNICAREA
INCLUZIUNII SOCIALE
Materialul nr. 1
Scopul grupului de lucru îl constituie identificarea priorităŃiilor de comunicare a

incluziunii sociale şi propunerea de soluŃii concrete pentru rezolvarea acestora. În acest
context, vă prezentăm succint obiectivele planului naŃional de acŃiune aflat în curs de
implementare, şi anume:
Obiectivul prioritar nr. 1 – Creşterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate

prin:
promovarea economiei sociale şi
integrarea pe piaŃa muncii a persoanelor cu handicap.
Obiectivul prioritar nr. 2 – Promovarea politicilor familiale integrate prin

promovarea unui pachet de măsuri eficiente de prestaŃii şi servicii sociale:
promovarea de măsuri care să încurajeze participarea femeilor pe piaŃa muncii, prin
dezvoltarea facilităŃilor de îngrijire a copiilor şi dezvoltarea centrelor de zi care să
faciliteze reîntoarcerea mamelor la locul de muncă şi
prin actualizarea permanentă a cuantumurilor prestaŃiilor sociale.
Alte măsuri menite să contribuie la creşterea calităŃii vieŃii familiilor includ:

continuarea dezvoltării programelor de servicii sociale integrate şi de calitate ca
principal mijloc de combatere a excluziunii sociale;
creşterea investiŃiilor pentru asigurarea educaŃiei preşcolare de calitate şi accesibile;
facilitarea accesului la o locuinŃă decentă, inclusiv la locuinŃe sociale; acordarea de
subvenŃii pentru familii tinere cu venituri mici;
susŃinerea familiilor cu persoane dependente (persoane vârstnice, persoane cu
handicap): ajutor la domiciliu, servicii de zi, încurajarea participării persoanelor
dependente la activităŃi intelectuale, culturale şi sociale, programe de consiliere şi
susŃinere a familiei pentru a acorda îngrijire; crearea de rezidenŃe comunitare şi de
centre de îngrijire;
activităŃile extraşcolare organizate în şcoli, în perioada programului de lucru al
părinŃilor (culturale, sportive etc.);
susŃinerea familiilor cu copii printr-un pachet de prestaŃii sociale adecvat;
dezvoltarea de programe de sănătate care să faciliteze protecŃia maternală şi infantilă
ce se adresează familiilor, femeilor gravide şi copiilor în vârstă de sub 6 ani în cadrul
cărora se permit intervenŃii pluridisciplinare (medic, puericultor, psiholog, asistent
social etc.);
susŃinerea familiilor afectate de violenŃă în familie, prin dezvoltarea la nivel comunitar
a reŃelei de servicii sociale specializate în domeniul violenŃei în familie.
Obiectivul prioritar nr. 3 – Continuarea eforturilor pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor

de viaŃă ale cetăŃenilor de etnie romă
favorizarea accesului la serviciile de sănătate primară, prin creşterea numărului de
persoane de etnie romă înscrise pe listele medicilor de familie;
continuarea programelor de formare şi pregătire a mediatorilor sanitari şi şcolari;
îmbunătăŃirea participării şcolare a persoanelor de etnie romă, reducerea
analfabetismului şi a abandonului şcolar;
42
dezvoltarea programelor naŃionale destinate încadrării în economia formală prin
dezvoltarea de locuri de muncă plătite şi creşterea abilităŃilor profesionale;
promovarea politicilor antidiscriminatorii, prin realizarea de campanii naŃionale de
conştientizare.
43
Materialul nr. 2
DefiniŃia incluziunii sociale
„Procesul de incluziune socială reprezintă setul de măsuri şi acŃiuni multidimensionale din

domeniile protecŃiei sociale, ocupării forŃei de muncă, locuirii, educaŃiei, sănătăŃii,
informării-comunicării, mobilităŃii, securităŃii, justiŃiei şi culturii, destinate combaterii
excluziunii sociale” (Legea nr. 47/ 2006 privind sistemul naŃional de asistenŃă socială)
Cultură
ProtecŃie JustiŃie
socială
Ocupare Securitate
INCLUZIUNE
SOCIALĂ
Locuire Mobilitate
EducaŃie Informare-
comunicare
Sănătate
Întrebare: având în vedere cunoştinŃele dvs. despre specificul excluziunii sociale în

România, măsurile din care domeniu de mai sus vi se par cele mai importante şi prioritare
pentru realizarea efectivă a incluziunii sociale? Vă rugăm să alegeŃi maximum cinci şi să
le notaŃi în ordine descrescătoare pe diagramă.
44
Materialul nr. 3
Din rândul domeniilor prezentate în materialul nr. 2, aŃi ales maximum cinci domenii pe care le-aŃi ierarhizat în funcŃie de prioritate. În
continuare, prezentaŃi cel puŃin două probleme de comunicare a incluziunii sociale legate de fiecare domeniu ales!
Domenii Probleme de comunicare a incluziunii sociale
45
Materialul nr. 4
În funcŃie de ce aŃi ales şi propus în materialele 2 şi 3, formulaŃi câte o soluŃie pentru fiecare domeniu de activitate!
46
ANEXA 4 DOMENIILE PRIORITARE
Grafic 20 DistribuŃia opŃiunilor pentru primul domeniu prioritar pentru realizarea incluziunii
sociale
JustiŃie Locuire
Cultură Mobilitate
2% 3%
1% 1%
Sănătate
Securitate 7%
0%
Informare,
comunicare
8%
ProtecŃie socială
EducaŃie 9%
55%
Ocupare
14%
Grafic 21 DistribuŃia opŃiunilor pentru al doilea domeniu prioritar pentru realizarea incluziunii
sociale
Cultură JustiŃie Securitate Locuire

1% 1% 1% 4%
Ocupare Informare
27% comunicare
7%
ProtecŃie socială
17%
Sănătate EducaŃie
22% 20%
47
Grafic 22 DistribuŃia opŃiunilor pentru al treilea domeniu prioritar pentru realizarea incluziunii
sociale
JustiŃie Cultură
1% 2%
Securitate
0% Locuire
Sănătate 8% EducaŃie
27%
9%
ProtecŃie socială
15%
Informare
comunicare Ocupare
19% 19%
Grafic 23 DistribuŃia opŃiunilor pentru al patrulea domeniu prioritar pentru realizarea

incluziunii sociale
Cultură JustiŃie Securitate Informare

Mobilitate
2% 5% 3% comunicare
1%
ProtecŃie socială 7%
29%
EducaŃie
8%
Sănătate
Ocupare 13%
17% Locuire
15%
48
Grafic 24 DistribuŃia opŃiunilor pentru al cincilea domeniu prioritar pentru realizarea incluziunii
sociale
Cultură
EducaŃie 4%
2% Securitate
Informare Mobilitate
comunicare 0% 6%
24% Ocupare
7%
JustiŃie
10%
Locuire
18% ProtecŃie socială
Sănătate 14%
15%
49

220110CNCIS-Raport Cercetare Is 2010-2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

220110CNCIS-Raport Cercetare Is 2010-2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul Phare 2006 „AsistenŃă tehnică pentru promovarea campaniei

naŃionale de conştientizare în domeniul incluziunii sociale”

Activitatea nr. 5. Evaluarea impactului campaniei

Raport de cercetare privind

Identificarea obiectivelor prioritare în

ConŃinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziŃia oficială a Uniunii

© Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale, 2009

ANOFM AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă

Grafic 1 Măsuri de acŃiune şi comunicarea incluziunii sociale analizate pe domenii................6

Prezentul raport de cercetare prezintă opiniile profesioniştilor cu responsabilităŃi

Proiectul de asistenŃă tehnică a inclus un amplu proces de consultare a

Grafic 1 Măsuri de acŃiune şi comunicarea incluziunii sociale analizate pe domenii

119 123 124 118

Procentele din următoarele capitole nu se referă la toŃi participanŃii la conferinŃe ci

În conformitate cu articolul 5 litera a din legea 47 / 2006 privind sistemul naŃional de

Grafic 2 Domenii prioritare de promovare a incluziunii sociale

Acest capitol prezintă concluziile prelucrării chestionarelor din grupurile de lucru

MĂSURI CONCRETE DE REALIZARE A INCLUZIUNII SOCIALE

Jumătate dintre repondenŃi au considerat că principala măsură de realizare a incluziunii

Grafic 3 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul educaŃiei

Acces la educaŃie 50%

EducaŃie de calitate 15%

Personal specializat 15%

Adaptarea la cerinŃelor pieŃei muncii 14%

ActivităŃi extraşcolare 13%

Implicarea tururor partenerilor 11%

ÎnvăŃarea continuă 11%

În viziunea repondeŃilor, asigurarea programelor de şcoală după şcoală ar avea un

MĂSURI CONCRETE DE REALIZARE A INCLUZIUNII SOCIALE

O treime dintre repondenŃi consideră că facilitarea angajării grupurilor vulnerabile apte de

Grafic 4 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul ocupării

Sprijin angajare grupuri defavorizate 32%

Stimularea şi sensibilizarea angajatorilor grupurilor vulnerabile 23%

Implicarea ANOFM 20%

EducaŃie pentru piaŃa muncii 17%

ÎnvăŃare continuă şi reconversia profesională 15%

Sprijin creare şi menŃinere locuri de muncă 14%

Dezvoltarea economiei sociale 13%

Dezvoltarea parteneriatelor public privat pot stimula angajarea prin consultări şi

MĂSURI CONCRETE DE REALIZARE A INCLUZIUNII SOCIALE

41% dintre repondenŃi consideră că principala măsură concretă de realizare a

Grafic 5 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul sănătăŃii

Acces la serviciile medicale 41%

Dezvoltarea programelor 29%

EducaŃie pentru sănătate 23%

Serviciile medicale de calitate 20%

MĂSURI CONCRETE DE REALIZARE A INCLUZIUNII SOCIALE

65% dintre repondenŃi consideră că principala măsură de promovare de acŃiune este

Grafic 6 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul protecŃiei

ProtecŃie socială adaptată

Accesul la protecŃia socială 19%

Revizuirea legislaŃiei sociale 8%

Un sfert dintre cei care au răspuns consideră profesionalizarea măsurilor de

MĂSURI CONCRETE DE REALIZARE A INCLUZIUNII SOCIALE

În opinia a 27% dintre repondenŃi, principala măsură de promovare a incluziunii

Grafic 7 Măsuri concrete de promovare a incluziunii sociale în domeniul informării şi

Acces la informaŃii 24%

Sprijin mass media 13%

Parteneriat public privat 4%

13% consideră că mass media poate fi implicată în transmiterea informaŃiilor cu

MĂSURI CONCRETE DE REALIZARE A INCLUZIUNII SOCIALE

36% dintre repondenŃi consideră că principala măsură concretă de promovare a

Adăposturi sociale CondiŃii decente de Sprijin în achiziŃionare LocuinŃe sociale