Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Inginerie Mecanică

Managementul Proiectelor şi
Ingineria Concurenţială
 Componenţa echipei
Echipa este formata din 6 studenti de la
Facultatea de Inginerie Mecanica din cadrul
Universitatii “Transilvania” Brasov:
1. Popa Ion gr.1995
2. Stoichita Gabriel gr.1995
3. Masut Matei gr.1994
4. Anghel Luminita gr.1994
5. Ghiga Corina gr. 1994
6. Munteanu Constantin gr. 1994
 Privire de ansamblu asupra proiectului

 Scopul proiectului
 Obiective
 Activităţi
 Resurse
 Durata proiectului
 Rezultate
 Pregătirea proiectului

Scopul proiectului

Conceperea unei maşini de curse pentru Formula SAE 2010

 OBIECTIVE PRINCIPALE SI SECUNDARE IN
FORMULA STUDENT
Obiective principale:
 Realizarea mono-postului;
 Participarea la SilverStone în
2010;
 Formarea unei echipe în
cadrul Universității
Transilvania, reunind studenți
de la 4 specializări diferite;
 Proiectarea, execuţia şi
introducerea în competiţie a
automobilului.
Obiective secundare:
 Clasarea echipei în primii 20 pe
circuitul de la Silverstone;
 Clasarea echipei în primii 30 pe
circuitul de la Hockenheim;
 Promovarea Universității
Transilvania din Brașov, la nivel
local și internațional;
 Atragerea partenerilor din mediul
industrial spre universitate, cu
scopul de a forma studenții
d.p.d.v.
profesional;
 Atragerea de sponsori din mediul
privat
 Etapele elaborarii proiectului
 Alegerea membrilor
echipei;
 Împărțirea
responsabilităţiilor;
 Training;
 Căutarea de
sponsori;
 Proiectare;
 Realizarea practică;
 Testare;
 Omologare
 Grafic de proiectare a intregului vehicul

La acest proiect trebuie sa

existe mai multe departamente,
ca in figura alaturata, intre care
sa se realizeze un feedback
pozitiv. Aceste departamente,
pentru a avea un randament cat
mai mare, trebuie sa fie
coordonate cat mai eficient de
catre persoane (manageri) cu
competente deosebite in
domeniul ingineriei si, in aceeasi
masura, cu o inteligenta
emotionala si capacitate de
comunicare considerabile.
Arborele ar trebui sa arate
precum in figura din dreapta,
bineinteles cu subsitemele
fiecarui sistem.
Graficul de realizare al
vehiculului
 Fazele elaborarii proiectului
Faza de initiere: definirea obiectivului/ scopului proiectului.
Faza de planificare: definirea si redefinirea obiectivelor
proiectului si stabilirea resurselor necesare in functie de
obiectivele propuse.
Procesul de planificare:
 definirea activitatilor
necesare derularii
proiectului;
 planificarea obiectivelor;
 planificarea sarcinilor;
 planificarea termenelor, a
timpilor de lucru, a duratei
proiectului;
 planificarea structurii de
proiect: necesarul de
personal pentru proiect si de
calificarea acestuia in
privinta realizarii sarcinilor de
proiect.
Faza de executie: coordonarea atat a membrilor echipei
cat si a celorlalte resurse in concordanta cu planificarea
facuta.
Faza de control: monitorizarea activitatilor si a stadiului
in care se afla proiectul- aplicarea unor solutii corective
(daca este cazul)
 Faza de incheiere: obtinerea unui rezultat prevazut.

Ideea din spatele Formulei

Student este ca o echipa de studenti
produce o masina pentru piloti
amatori. Aceasta masina se va
produce intr-o serie de 1000 de bucati
si va trebui sa indeplineasca anumite
cerinte. Competitia este in asa fel
gandita incat toate aspectele sunt
evaluate, de la constructia propriu-zisa
la calcularea costurilor si fiabilitatea
produsului. De aceea, concursul este
structurat in probe statice si dinamice.
 SISTEMUL DE FRANARE

 Frânarea este procesul prin care se

reduce partial sau total viteza de
deplasare a automobilului.
 Capacitatea de franare prezinta o
importanta deosebita ce determina
direct necesitatea activa a automobilului
şi posibilitatea de monitorizare integrala
a vitezei şi acceleratiei acestuia in
timpul exploatarii.
 In timpul franarii o parte din energia
cinematica acumulata de autovehicul se
transforma in energie termica prin
frecare, iar o parte se consuma pentru
invingerea rezistentelor la rulare si a
aerului care se opune miscarii.
 Puncte principale din reglementarile SAE

Generalitati privind Sistemul de Franare

Masina trebuie sa fie echipata cu un sistem de franare care sa

actioneze toate cele patru roti si sa fie actionat de un singur control. Trebuie
sa aiba doua circuite hidraulice independente, astfel incat in caz de scurgeri
sau cedari ale sistemului de franare, forta efectiva de franare sa fie
mentinuta pe cel putin doua roti. Fiecare circuit hidraulic trebuie sa aiba
propriul lui rezervor de lichid. Se accepta o singura componeneta de franare
care sa actioneze pe un diferential autoblocant. Sistemul de franare trebuie
sa fie capabil sa blocheze toate cele patru roti in timpul testului specificat mai
jos. Nu sunt acceptate sisteme de franare comandate electronic. Nu sunt
acceptate conducte de frana din plastic neizolate. Sistemul de franare trebuie
sa fie prevazut cu un scut cu rol de protectie in cazul defectarii trenului de
rulare sau a unor coliziuni minore.
 Test de Franare

Sistemul de franare trebuie supus unui test dinamic care sa

demonstreze capacitatea sistemului de blocare a celor patru roti si de oprire
in linie dreapta a masinii.

Intrerupator la Supra-Cursa Pedalei de

Frana

Trebuie instalat un astfel de intrerupator

care sa fie actionat in eventualitatea unei defectiuni
a sistemului cum ar fi cursa prea mare a pedalei de
frana. Acest intrerupator are rolul de a opri
alimentarea cu combustibil si cu energie electrica.
Odata actionat butonul, aceste componente nu vor
mai putea fi repornite de catre sofer.

Semnalizarea franei

Masina trebuie sa fie echipata cu semnalizatoare de frana rosii de cel

putin 15 watti, vizibile din spate. Daca este utilizata semnalizarea cu LED,
trebuie sa fie vizibila si in timpul zilei.
 Resurse

1. Umane: patru studenţi de la Facultatea de Inginerie Mecanică

2. Financiare: sponsori

3. Materiale: din partea Universitati Transilvania Brasov

4. Durata activitatilor: 12 luni
 Analiza de risc
 Realizarea obiectivelor proiectului
presupune cunoaşterea şi asumarea unor
riscuri multiple. Realizarea proiectului
trebuie să ia în considerare atât riscurile
interne cât şi pe cele externe.
Riscul poate fi identificat folosind diferite metode:
 întocmirea unor liste de control care cuprind surse
potenţiale de risc, cum ar fi: condiţii de mediu,
rezultatele aşteptate, personalul, modificări ale
obiectivelor, erorile şi omisiunile de proiectare şi
execuţie, estimările costurilor şi a termenelor de
execuţie etc.;
 analiza documentelor disponibile în arhiva ,
pentru identificarea problemelor care au apărut în
situaţii similare celor curente;
 utilizarea experienţei personalului direct productiv
(ingineri) prin invitarea acestora la o şedinţă
formala de identificare a riscurilor. De multe ori
oamenii de pe teren sunt conştienţi de riscuri şi
probleme pe care cei din birouri nu le sesizează. O
comunicare eficientă teren - birouri este una dintre
cele mai bune surse de identificare şi diminuare a
riscurilor;
 identificarea riscurilor impuse din exterior (prin
legislaţie, schimbări în economie, tehnologie,
relaţii cu sindicatele) prin desemnarea unei
persoane care să participe la întrunirile asociaţiilor
profesionale, la conferinţe şi care să parcurgă
publicaţiile de specialitate. 
 Concluzii:

 modelul corespunde
normelor tehnice
prevazute in regulamentul
concursului;
 in urma testelor
efectuate cu automobilul in
circuit, timpii obtinuti se
incadreaza in implinirea
obiectivelor propuse.