CERCETARE Management in sãnãtate 3/2009

STUDIUL PRIVIND SANATATEA MENTALA

ROMANIA
aspecte principale ale prevalentei pe durata vietii si utilizarii serviciilor
in cazul tulburarilor mentale conform DSMDSM--IV

Silvia FLORESCU 1 ,
dr. st. med., CS III, med. primar SPMS Articolul prezinta rezultate din Studiul Sanatatea Mentala Romania 2007, referitoare
Marius CIUTAN 1 , la prevalenta pe durata vietii, variatia pe grupe de varsta, varsta de debut a tulburarilor
medic specialist SPMS mentale, riscul proiectat pana la varsta de 75 de ani, comparatii ale acestui risc cu
Georgeta POPOVICI 1 , prevalenta pe durata vietii, proportia celor care se adreseaza unui profesionist in vederea
med. primar Medicina de Familie initierii tratamentului in anul de debut sau pana la 50 de ani. De-a lungul vietii, 13,4%
Mihaela GALAON 1 , dintre adultii de 18 ani si peste vorbitori de limba romana indeplinesc criteriile sistemului
CS, med. specialist SPMS de diagnostic DSM-IV pentru cel putin o tulburare mentala, avand debutul de obicei in
Maria LADEA 2 , adolescenta sau la inceputul maturitatii. Dintre tulburarile mentale, cea mai ridicata
dr. st. med., med. primar Psihiatru prevalenta se intalneste la tulburarile de anxietate.
Maria PETHUKOVA 3 , Pentru tulburarile de anxietate, fobia specifica, fobia sociala si tulburarea
dr. st. med., Biostatistician posttraumatica de stress, tulburarea de panica, abuzul de alcool, cu sau fara dependenta, se
observa o crestere a prevalentei la maturitate fata de tinerete, urmand un declin la varsta de
Alison HOFFNAGLE 3 , 65 de ani si peste. Tulburarea depresiva majora inregistreaza in schimb cresteri progresive,
WMH Project Manager,
avand cea mai mare prevalenta la varstnici.
Harvard Medical School
Riscul proiectat la varsta de 75 de ani arata valori mai mari decat prevalenta observata.
1 Proportia celor care se adreseaza unui profesionist in anul de debut al afectiunii este
SNSPMS - Scoala Nationala de Sanatate Publica
si Management Sanitar, Bucuresti, Romania cuprinsa intre 32-63% pentru tulburarea bipolara, distimie, abuzul de droguri, intre 10,2-
2 24,6% pentru tulburarile de dispozitie si agorafobie si se situeaza sub 10% pentru episodul
Spitalul Clinic de psihiatrie Prof. Dr. Al.
Obregia depresiv major, tulburarea de panica, abuzul de alcool cu dependenta, anxietatea
3 generalizata, tulburarea posttraumatica de stress, tulburarile de anxietate, fobia specifica,
Departamentul pentru Politici de Sanatate,,
Harvard Medical School, Boston, MA, USA abuzul de alcool si tulburarile legate de consumul de alcool si droguri.

C ontext:
In ultimele decade nu a existat
in Romania niciun studiu popu-
lational reprezentativ la nivel natio-
nal referitor la varsta de debut a
tulburarilor mentale conform DSM-
IV, prevalenta pe durata vietii sau
utilizarea serviciilor in cazul acestor
afectiuni.
Un pas important in procesul acce-
sarii unui sprijin competent este ace-
la de a realiza imediat dupa debutul
unei afectiuni mentale un prim con-
tact cu un furnizor de ingrijiri, in ve-
derea tratamentului [1].
Scopul acestui articol este de a
prezenta estimarile reprezentative la
nivel national ale prevalentei tulbu-
rarilor mentale conform DSM-IV pe
durata vietii si ale consultarii, pentru
prima data, a unui profesionist in
vederea initierii tratamentului, eva-
luate in cadrul Studiului de Sanatate
Mentala din Romania.
Obiective: Estimarea varstei de
debut a tulburarilor mentale conform
DSM-IV [2] si a prevalentei pe
26 durata vietii, descrierea moda-
Cuvinte cheie: sanatate mentala, tulburari mentale, prevalenta in timpul vietii, utilizarea
serviciilor
litatii in care se intarzie consultarea
pentru prima data a unui profesionist,
in vederea initierii tratamentului dupa
debutul tulburarilor mentale, in Ro-
mania.
Metodologie:
Studiu in gospodarii, reprezenta-
tiv la nivel national prin administrare
„fata in fata” de chestionare, prin o-
peratori de interviu, efectuat in peri-
oada 2005-2007. Studiul a utilizat in-
strumentul Composite International
Diagnostic Interview (CIDI), dez-
voltat de catre World Mental Health
Survey Initiative (WMH), sub egida
World Health Organization (WHO).
Acesta este un interviu structurat
elaborat pentru a fi administrat de catre
operatori de interviu instruiti, cunoscut
sub acronimul WMH CIDI [3].
S-a utilizat versiunea Computer
Assisted Personal Interview (CAPI),
asistata pe computer. Operatorii de
interviu au explicat respondentilor
continutul studiului si au obtinut con-
simtamantul verbal informat inainte de
inceperea fiecarui interviu.
Esantion. Studiul de sanatate men-
tala desfasurat in Romania, este o an-
cheta reprezentativa la nivel national
efectuata in gospodarii, la persoanele cu
varsta de 18 ani si peste, care vorbesc
limba romana. Au participat 2537 de
subiecti cu varsta de 18 ani si peste.
Esantionul a continut 940 de cazuri cu
varsta intre 18-44 ani. Tulburarea
obsesiv-compulsiva a fost estimata pe
un sub-esantion de 562 cazuri.
Rata de raspuns a fost de 70,9%.
Evaluarea diagnosticului
Diagnosticul are la baza o versiune
elaborata de catre World Mental Health
Survey Initiative pe baza WHO Com-
posite International Diagnostic Inter-
view (WMH-CIDI), un interviu struc-
turat administrat de operatori de inter-
viu asistat pe computer care genereaza
diagnostice incluse atat in Clasificarea
Internationala a Maladiilor, editia a
10-a [4], cat si in DSM-IV [5], [6].
 Management in sãnãtate 3/2009
In acest articol sunt utilizate cri-
teriile DSM-IV, iar diagnosticele in-
cluse in analiza sunt:
- tulburarile de anxietate, incluzand
tulburarea de panica, agorafobia fara
panica, fobia specifica, fobia sociala,
tulburarea de anxietate generalizata,
tulburarea posttraumatica de stress,
tulburarea obsesiv-compulsiva si tul-
burarea anxietatii de separare;
- tulburari de dispozitie, incluzand
episodul depresiv major, distimia si
tulburarile bipolare;
- tulburarile de control al impulsivi-
tatii, incluzand tulburarea intermi-
tenta exploziva, tulburarea opozitio-
nismului sfidator, tulburarea de con-
duita si tulburarea de deficit de aten-
tie si hiperactivitate.
- tulburarile legate de consumul de
alcool si droguri, incluzand abuzul de
alcool, dependenta de alcool, abuzul
de droguri si dependenta de droguri.
Intrebarile legate de cele patru
tulburari cu debutul simptomelor in
copilarie (tulburarea anxietatii de
separare, tulburarea opozitionismu-
lui sfidator, tulburarea de conduita si
tulburarea de deficit de atentie si
hiperactivitate) au fost limitate la
respondentii din grupa de varsta 18-
44 de ani, din cauza temerilor legate
de corecta amintire a evenimentelor
de catre respondentii varstnici [5],[6].
Ierarhizarea a fost utilizata pen-
tru urmatoarele tulburari: tulburarea
depresiva majora, distimia, tulbura-
rea de anxietate generalizata si tul-
burarea opozitionismului sfidator.
Tulburarile legate de consumul
de alcool si droguri au fost diagnos-
ticate fara ierarhizare (abuzul fiind
frecvent un stadiu al evolutiei catre
dependenta).
In cazul celor care au prezentat
pe durata vietii tulburari mentale
conform DSM-IV, au fost colectate
informatii referitoare la varsta la
care a fost consultat pentru prima
data un profesionist, in vederea
initierii tratamentului. Informatiile
colectate au fost comparate cu varsta
debutului tulburarii mentale, pentru
a studia durata tipica a intarzierii
aparute in solicitarea ingrijirilor.
Raportarea retrospectiva a var-
stei de debut a tulburarii a fost obti-
nuta pe baza unoi serii de intrebari.
CERCETARE
Suita a inceput cu o intrebare for-
mulata pentru a evidentia importanta
raspunsurilor date cu o cat mai mare
acuratete: „Va puteti aminti varsta
exacta pe care o aveati la momentul
in care a debutat simptomul?”.
Respondentii care au raspuns
„nu” au fost testati pentru limita de
nesiguranta prin cresterea progresiva
a categoriei de varsta (de exemplu,
„S-a intamplat inainte de a merge
pentru prima data la scoala?”, „S-a
intamplat inainte de adolescenta?”).
S-a considerat varsta de debut
extremitatea superioara a intervalului
indicat (de exemplu, varsta de 12 ani
in cazul respondentilor care au decla-
rat ca debutul tulburarii a fost inainte
de adolescenta).
Cu toate ca intrebarile despre var-
sta de debut s-au referit atat la simp-
tomele importante (de exemplu, pri-
mul atac de panica), cat si la sindroa-
mele complete, varstele utilizate aici
se refera la sindroame [7].
Aproape de finalul fiecarui capi-
tol dedicat unei anumite tulburari in
cadrul WMH-CIDI, respondentii au
fost chestionati daca au vorbit vreo-
data in viata lor cu un medic sau alt
profesionist despre tulburarea investi-
gata.
In formularea acestei intrebari
operatorul de interviu a clarificat ter-
menul „alt profesionist”, care se refe-
rea la psihologi, indrumatori, consi-
lieri spirituali, fitoterapeuti, practi-
canti de acupunctura si alte categorii
de vindecatori.
Respondentii care au declarat ca
au discutat cu unul dintre profesio-
nistii mentionati despre simptomele
lor au fost ulterior intrebati despre
varsta pe care o aveau la momentul
primei lor discutii cu profesionistii.
Raspunsul la aceasta intrebare a
fost utilizat pentru a defini varsta la
care au primit primul tratament.
Durata tipica de intarziere a pri-
mei vizite la un profesionist, in vede-
rea initierii tratamentului, a fost defi-
nita ca numarul mediu de ani de la
debutul tulburarii pana la vizita la un
profesionist care a stabilit primul tra-
tament, la cazurile la care a existat o
vizita in vederea tratamentului [8].
Metode de analiza
Pentru a determina „prevalenta pe
durata vietii” s-a calculat proportia per-
soanelor care au prezentat la un moment
dat in viata lor, pana la momentul inter-
viului, o tulburare mentala.
„Riscul proiectat pe durata vietii” repre-
zinta proportia estimata a persoanelor din
populatie care ar putea avea, pana la sfar-
situl vietii, o tulburare mentala.
Estimarile privitoare la riscul pe du-
rata vietii sunt utile pentru a evalua pova-
ra tulburarilor mentale asupra societatii.
Prin analiza curbelor de supravietuire
s-a estimat probabilitatea cumulativa, in-
cepand din anul debutului, de a vizita un
medic sau alti profesionisti care sa stabi-
leasca tratamentul initial.
Curbele de supravietuire au fost, de
asemenea, utilizate, atat pentru a estima
proportia cazurilor care au facut prima
vizita la un profesionist in vederea trata-
mentului in anul debutului tulburarii, cat
si intarzierea medie in randul persoanelor
care au avut, eventual, o prima vizita pen-
tru tratament dupa anul debutului tulbu-
rarii.
Datele au fost ponderate pentru a re-
media diferentele dintre esantionul selec-
tat si populatia generala, legate de proba-
bilitatea de selectie, ratele de non-ras-
puns si structura socio-demografica.
Toate testele de semnificatie au fost eva-
luate la un prag de 0,05 [9].
R ezultate
Prevalenta pe durata vietii
Prevalenta tulburarilor mentale pe
durata vietii a fost de 13,4%, in timp ce
4,5% dintre respondenti au prezentat
doua sau mai multe tulburari in cursul
vietii, iar 1,4% au prezentat trei sau mai
multe tulburati mentale.
Tulburarile de anxietate au avut cea
mai mare prevalenta, 6,9%, urmate de
tulburarile de dispozitie (4,3%), de tul-
burarile legate de consumul de alcool si
droguri (3,4%) si de tulburarile de control
al impulsivitatii (2,1% pentru toate var-
stele cuprinse in studiu si 2,9% pentru cei
cu varsta de 44 ani sau mai putin).
Dintre tulburarile de anxietate, cea
mai frecventa este fobia specifica (3,8%),
urmand in ordine descrescatoare, la dis-
tanta de circa 2-3 puncte procentuale, fo-
bia sociala (1,3%) si tulburarea
post-traumatica de stress (1,2%). 27
 CERCETARE Management in sãnãtate 3/2009

O valoare scazuta a prevalentei Grafic 1 Variatia prevalentei pe grupe de varsta pentru tulburarile de anxietate
(sub 1%) s-a observat pentru: tulbu- cu valoarea prevalentei peste 1%
12
rarea anxietatii de separare (0,9%),
10,3
tulburarea de anxietate generalizata
10
cu ierarhizare (0,8%), tulburarea de

proporţia de respondenţi
panica (0,7%), tulburarea obsesiv- 8
compulsiva (0,6%) si agorafobia fara 6,9 6,8
panica (0,5%). Prevalenta pe durata 6
5,5 5,2 5,2
vietii pentru tulburarile de dispozitie 4,6
este de 4,3%; pentru tulburarea de 3,8
4
2,9 2,6
dispozitie cu ierarhizare este de
1,9 1,9
2,9%, mai scazuta pentru tulburarea 2 1,3 1,2 1,5 1,2 1,4
bipolara (1,4%) si foarte mica pentru 0,8 0,8 0,5
distimia cu ierarhizare (0,3%). 0
Prevalenta tulburarilor legate de Tulburările de Fobia specifică Fobia socială Tulburarea
consumul de alcool si droguri pe du- anxietate posttraumatică de
stress
rata vietii este de 3,4%; prevalenta a-
buzului de alcool cu sau fara depen- Total 18-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65+ani
denta pe durata vietii este de 3,1%.
Sursa datelor prezentate in acest articol: Studiul Sanatate Mentala Romania, 2007; Scoala
Putem observa o prevalenta pe du- Nationala de Sanatate Publica si Managementul Serviciilor de Sanatate
rata vietii de sub 1% pentru depen-
denta de alcool fara abuz (0,7%), Aceeasi tendinta se observa si la Pentru tulburarea posttraumatica de stress
abuzul de droguri fara dependenta fobia specifica, fobia sociala si tul- prevalenta creste cu aproximativ cate o
(0,2%), dependenta de droguri cu a- burarea posttraumatica de stress. jumatate de punct procentual la primele 3
buz (0,1%). Prevalenta tulburarilor Pentru fobia specifica prevalenta grupe de varsta, inregistrand valorile de
de control al impulsivitatii pe durata creste cu 1,7 puncte procentuale, de la 0,8% la grupa 18-34 de ani, 1,4% la 35-49
vietii este 2,1%, (2,9% pentru perso- 2,9% cat este la 18-34 de ani, la 4,6% de ani, 1,9% la cei de 50-64 de ani, pentru
anele cu varsta de 44 ani sau mai pentru cei cu varsta de 35-49 de ani si a scadea la o valoare de aproape 4 ori mai
putin) si 1,3% pentru tulburarea in- apoi doar cu 0,6 puncte procentuale mica la cei de peste 65 de ani (0,5%).
termitenta exploziva cu ierarhizare. pentru cei de 50-64 de ani (5,2%) si Discutand despre tulburarile de anxie-
Prevalenta pe durata vietii este sub scade vertiginos, la jumatate (2,6%), la tate cu valoarea prevalentei sub 1%, acest
0,5% pentru tulburarea opozitio- cei de peste 65 de ani. pattern se mai pastreaza doar pentru tulbu-
nismului sfidator cu ierarhizare, tul- Pentru fobia sociala prevalenta pe rarea de panica (Grafic 2): astfel prevalen-
burarea de conduita (0,4%), tulbu- grupe de varste inregistreaza cresteri ta creste progresiv cu aproximativ o juma-
rarea de hiperactivitate si deficit de mici, constante de la o grupa la alta, tate de punct procentual de la o grupa de
atentie (0,2%). aceasta fiind 1,2% la 18-34 ani, 1,5% varsta la alta, fiind 0,3% la 18-34 de ani,
la 35-49 ani si 1,9% la 50-64 ani. Se 0,7% la 35-49 de ani, 1,2% la 50-64 de
reduce la mai putin de jumatate (0,8%) ani, pentru a scadea la 0,7% la cei de peste
Variatia prevalentei pe grupe de
la cei de peste 65 de ani. 65 de ani.
varsta
In cadrul fiecarei categorii de Grafic 2 Variatia prevalentei pe grupe de varsta pentru tulburarile de anxietate
afectiuni, o crestere a prevalentei pe cu valoarea prevalentei sub 1%
durata vietii a fost in general iden- 1,8
tificata de la grupa de varsta de 18- 1,6
1,6
proporţia de respondenţi

34 de ani, pana la grupa de varsta

1,4
50-64 de ani, iar ulterior un declin la 1,2
grupele de varstnici. Se vor consi- 1,2 1,1
1
dera grupele de varsta de 18-34, 35- 1 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9
0,8 0,8
49, 50-64 si 65 de ani si peste. 0,8 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7
0,6 0,6 0,6
La tulburarile de anxietate va- 0,6 0,5
loarea prevalentei creste de la 5,5%
0,4 0,3 0,3
la 18-34 de ani la 6,8% la grupa de
0,2 0,1
35-49 de ani si apoi la 10,3% la 0 0
grupa 50-64 de ani, aproape dublan- 0
du-se in comparatie cu cei de 18-34 Tulburarea Anxietatea Tulburarea de Tulburarea Agorafobia fără
anxietăţii de generalizată cu panică obsesiv- panică
de ani, pentru ca ulterior sa scada la separare ierarhizare compulsivă
5,2% pentru grupa de 65 de ani si
peste (Grafic 1). Total 18-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65+ani
28
 Management in sãnãtate 3/2009 CERCETARE

Grafic 3 Variatia prevalentei pe grupe de varsta pentru tulburarile de dispozitie rarilor de dispozitie: pentru episo-dul
5,7 depresiv major se inregistreaza o
6
crestere minora la grupa 35-49 ani
5,1 5 (2%) fata de grupa 18-34 ani (1,8%),
5
4,3 aproape dublandu-se la grupa 50-64
proporţia de respondenţi

3,9 de ani (3,9%) si crescand in conti-

4 3,7
3,5 nuare la cei de peste 65 de ani pana
2,9 la 5% (Grafic 3).
3 Ignorand varsta, prevalenta episodu-
2 2 lui depresiv major este 2,9%.
1,8
2 Episodul depresiv major este una
1,4 1,4 1,3
dintre tulburarile la care prevalenta
1 0,7 0,7 inregistreaza o crestere pronuntata o
0,3 0,4
0 0,1 data cu avansarea in varsta.
0 In categoria celor cu tulburare
Tulburările de Episodul depresiv Tulburarea bipolară Distimia cu bipolara, prevalenta cea mai mare se
dispoziţie major cu ierarhizare ierarhizare
intalneste la 18-34 de ani (2%), sca-
Total 18-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65+ ani de cu aproximativ o jumatate de
punct procentual la grupele 35-49 si
50-64 de ani, unde inregistreaza va-
In rest, acest pattern de crestere In ceea ce priveste tulburarea de an- lori de 1,4 %, respectiv 1,3% pentru
progresiva de la tinerete pana la matu- xietate generalizata cu ierarhizare, un a se reduce la jumatate la cei de peste
ritate si scadere la cei varstnici nu se tanar din 100 prezinta tulburarea, pre- 65 de ani (0,7%).
mai pastreaza pentru celelalte tulburari valenta fiind de 0,9% la 18-34 de ani; Prevalenta distimiei cu ierarhizare
de anxietate. prevalenta scade de 3 ori la cei de 35- are valori reduse de 0,1% la 35-49 de
Astfel, la agorafobia fara panica 49 de ani (0,3%), apoi se dubleaza la ani, creste la 0,7% la cei de 50-64 de
valorile prevalentei sunt foarte 50-64 de ani (0,6%) si creste de aproape ani si apoi se reduce la jumatate la
apropiate la grupele 18-34 si 35-49 de 3 ori la cei de peste 65 de ani (1,6%). cei de peste 65 de ani (0,4%).
ani (0,7-0,8%), reducandu-se de circa 8 Privitor la tulburarea anxietatii de se- Cand consideram toate tulbura-
ori la 50-64 de ani (0,1%) si devenind parare, se observa valori egale la 35-49 rile de dispozitie laolalta, prevalenta
nule la cei de peste 65 de ani. si peste 65 de ani (0,9%), putin mai este de 4,3% si se prezinta astfel pe
La fel, pentru tulburarea obsesiv- mari la grupa 18-34 de ani (1,1%) si grupe de varsta: valori apropiate
compulsiva exista valoare nula pentru mai scazute la 50-64 de ani (0,6%). intre grupele 18-34 si 35-49 de ani
grupa 35-49 de ani si variatie de 0,1-0,2 Patternurile pe grupe de varsta sunt pe de o parte (3,7 si respectiv 3,5%)
puncte procentuale la celelalte grupe: relativ greu de interpretat, in conditiile si la grupele de 50-64 si 65 si peste,
prevalenta este de 0,7% la 18-34 de ani, in care numarul de subiecti este foarte pe de alta parte (5,1 respectiv 5,7%).
0,9-1% la 50-64 ani si cei peste 65 de mic. Variatia prevalentei pe grupe de In cadrul tulburarilor de dispozitie, s-
ani. varste se prezinta astfel in cadrul tulbu- a constituit lot mai numeros pentru
episodul depresiv cu ierarhizare.
Grafic 4 Variatia prevalentei pe grupe de varsta pentru tulburarile de control In general, prevalenta la tulbu-
al impulsivitatii rarile de control al impulsivitatii este
5 mai mare la grupa 18-34 de ani,
4,5 4,3 scazand progresiv la grupele 35-49 si
50-64 de ani, pentru a inregistra
4
ulterior o noua crestere la cei de 65
proporţia de respondenţi

3,5 de ani si peste (Grafic 4).

3 Astfel, prevalenta pentru tulburarile de
2,5 2,3 control al impulsivitatii in intrea-ga
2,1
populatie este de 2,1%, dar ajunge la
2
4,3% la grupa 18-34 de ani, scade de
1,5 1,3 1,3 1,2
1,1 1,1 aproape 4 ori la cei de 35-49 de ani
0,9
1 0,7 0,6 (1,1%) si in continuare la cei de 50-64
0,4 de ani (0,7%), aproape du-blandu-se
0,5
0 0,1 0,1 apoi la cei de 65 de ani si peste (1,3%).
0
Tulburările de control al Tulburarea intermitentă Tulburarea de conduită
Patternul este asemanator pentru
impulsivităţii explozivă cu ierarhizare tulburarea intermitenta exploziva cu
ierarhizare; daca in populatia genera-
Total 18-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65+ ani la prevalenta este de 1,3%, la
29
 CERCETARE Management in sãnãtate 3/2009

grupa 18-34 de ani se inregistreaza Grafic 5 Variatia prevalentei pe grupe de varsta pentru tuburarile legate de
valori de 2,3% care se reduc la mai consumul de alcool si droguri
putin de jumatate (0,9%) la 35-49 de 4,5 4,1 4,1
ani si in continuare la 50-64 de ani 4
3,4 3,3

(0,6%), pentru a se dubla la 65 de
ani si peste (1,2%).
Tulburarea de conduita, cu o
prevalenta de 0,4% in populatia
generala, are valori de 1,1% la grupa
de 18-34 de ani si de circa 10 ori mai
reduse la grupele de 50-64 si 65 si
peste (0,1%), inregistrand valori
nule la cei de 35-49 de ani.
Tulburarea opozitionismului sfi-
dator inregistreaza o prevalenta de
0,4%, avand la grupa de 18-34 de
ani o valoare de 1,3%.
Tulburarea de deficit de atentie
si hiperactivitate are o valoare de
0,2%, prevalenta fiind de 3 ori mai
mare la grupa 18-34 de ani (0,6%)
fata de grupa 35-49 de ani (0,2%).
In esantion exista extrem de putine
cazuri cu tulburare de deficit de
atentie si hiperactivitate si respectiv
tulburarea de conduita, opozitionis-
mul sfidator, facand interpretarea
extrem de dificila.
Patternul discutat anterior, de
crestere progresiva de la grupele ti-
nere pana la maturitate si declin la
cei de peste 65 de ani, se observa si
la abuzul de alcool, cu sau fara de-
pendenta (Grafic 5). Cresterea este
minora la grupa de 35-49 fata de
grupa 18-34 de ani (2,9% fata de
2,7%), in schimb mai pronuntata la Grafic 6 Variatia prevalentei pe grupe de varsta, pentru tulburarile mentale
cei de 50-64 de ani, prevalenta fiind
de 4,1%. La cei de 65 de ani si peste
scade la 3%, situandu-se totusi la o
valoare superioara celei de la
proporţia de respondenţi
3,5 3,1
2,9 3 2,9 3
3 2,7
2,5
2 1,6
1,5 1,1
1 0,7
0,4
0,5
0
0
Tulburările legate de Abuz de alcool cu/fără Dependenţă de alcool
consum ul de alcool şi dependenţă cu abuz
droguri
tip de tulburare
Total 18-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65+ ani
Dependenta de alcool cu abuz are abuz si abuzul de droguri cu sau fara
o prevalenta de 0,7% in populatia dependenta este extrem de redus, facand
generala; respectiv 0,4% la 18-34 de aproape imposibila interpretarea.
ani. Creste de 4 ori la cei de 50-64 de
ani (1,6%), reducandu-se la 1,1% la Asa dupa cum s-a mentionat anterior,
cei de 65 de ani si peste. prevalenta tulburarilor mentale in popu-
Dependenta de droguri cu abuz latia generala este de 13,4%.
are o prevalenta de 0,1%, cu valori de Daca la grupa 18-34 de ani prevalenta este
4 ori mai mari la grupa 18-34 de ani de 13,2%, scade usor la cei de 35-34 de
(0,4%). Abuzul de droguri cu sau fara ani (12,5%), urca la 15,6% la cei de 50-64
abundenta inregistreaza o prevalenta de ani, scazand din nou la 12,5% la cei de
de 0,2% cu valori de peste 3 ori mai 65 de ani si peste (Grafic 6).
mari la cei de 18-34 de ani (0,7%). Prevalenta celor care au minimum
In cadrul esantionului, numarul de doua tulburari mentale este de 4,5% in
cazuri pentru dependenta de droguri cu populatia generala.
18
15,6
16
13,4
14 13,212,5
proporţia de respondenţi

varstele mai tinere. 12,5

Prevalenta abuzului de alcool, 12
cu sau fara dependenta, este de 3,1% 10
in populatia generala.
Tulburarile legate de consumul 8
si abuzul de alcool si droguri au 5,5
6 5
4,5
prevalenta de 3,4% in populatia ge- 3,5 3,8
4
nerala.
1,4 1,7 1 1,6 1,3
La 18-34 de ani, prevalenta este de 2
3,3%, scazand la 2,9% la cei de 35-
0
49 de ani. Creste cu 1,2 puncte
Cel puţin o tulburare Minim um 2 tulburări Minim um 3 tulburări
procentuale la cei de 50-64 de ani m entală m entale m entale
ajungand la valoarea de 4,1% si apoi
scade la 3% la cei de 65 de ani si num ărul de tulburări
peste. Total 18-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65+ ani
30
 Management in sãnãtate 3/2009
Printre cei cu minimum 2 tulburari
mentale, cei de la grupa 18-34 de ani
inregistreaza 5%, scade la grupa 35-
49 de ani (3,5%), urca din nou la
valoarea de 5,5% pentru grupa 50-64
de ani, pentru a cobori la 3,8% la cei
de 65 de ani si peste.
Discutand despre cei care au mini-
mum trei tulburari mentale, cu o pre-
valenta de 1,4% in populatia gene-
rala, se observa valori similare la cei
de 18-34 si 50-64 de ani (1,7% res-
pectiv 1,6%) si mai scazute la cei de
35-49 si cei de 65 de ani si peste
(1% respectiv 1,3%).
Varsta mediana de debut
Varsta de debut mediana indica,
in cadrul distributiei varstelor de
debut, varsta pana la care au debutat
jumatate dintre toate cazurile inre-
gistrate cu afectiunea respectiva.
Varsta mediana de debut (adica
percentila a 50-a din distributia var-
stei de debut) a fost mult mai mica
pentru fobia specifica (varsta 9 ani),
tulburarile de control al impulsivi-
tatii (varsta 14 ani) sau oricare dintre
tulburarile anxioase (17 ani), com-
parativ cu tulburarile legate de con-
sumul de alcool, droguri (varsta 28
de ani), abuzul de alcool cu sau fara
dependenta (varsta 30 de ani),
tulburarea de dispozitie (varsta 34 de
ani), tulburarea posttraumatica de
stress (38 de ani) sau tulburarile de
dispozitie cu ierarhizare (44 de ani).
Pe parcursul vietii, dintre toate
cazurile, 25% debuteaza pana la
varsta de 13 ani, jumatate dintre
toate cazurile debuteaza pana la 25
de ani si 75% pana la varsta de 45 de
ani.
Intervalul intercuartilic al var-
stei de debut
Intervalul intercuartilic pentru varsta
de debut (IC) reprezinta numarul de
ani dintre percentila a 25-a si a 75-a
a distributiei varstei de debut si arata
cand au debutat 50% dintre toate
cazurile cu o anumita tulburare, ex-
cluzand pe cei 25% care au debutat
foarte devreme si cei 25% care au
debutat foarte tarziu.
Plaja intervalului intercuartilic a fost
cuprinsa intre 13-20 de ani pentru cate-
va tulburari mentale: 13 ani pentru fobia
specifica (varstele 5 si 18 ani), 15 ani
pentru tulburarile legate de consumul de
alcool, droguri (varstele 21 si 36 ani) si
de 20 de ani pentru abuzul de alcool cu
sau fara dependenta (varstele 21 si 41
ani).
Intervalul intercuartilic a fost mai mare,
intre 29 si 32 de ani pentru tulburarea
posttraumatica de stress (varstele 21 si
50 ani), pentru tulburarea de dispozitie
cu ierarhizare (varstele 28 si 58), tul-
burarea de dispozitie (varstele 24 si 55
ani) sau tulburarea mentala (varstele 13
si 45 ani).
Intervalul intercuartilic a fost cuprins
intre 34-40 de ani pentru tulburarile de
impulsivitate (varsta 11 si 45 ani) si
tulburarile de anxietate (varsta 8 si 48
ani).
Riscul proiectat pana la varsta de
75 de ani comparativ cu prevalenta
observata pe durata vietii
Riscul estimat de a dezvolta vreo
tulburare mentala pana la varsta de 75
ani este in general mai mare decat
prevalenta observata pe durata vietii.
Aceasta situatie se observa pentru majo-
ritatea tulburarilor mentale.
Grafic 7 Riscul estimat pentru tulburarea mentala pana la 75 de ani fata de
prevalenta observata pe durata vietii
20 18,3
18
16
13,4
14
proporţie- risc
12
10
8 6,9
6 4,5
3,4
4
2
0
Tulburări Tulburări
mentale legate de alcool cu/fără control al
consumul de dependenţă impulsivităţii
alcool şi
droguri
Prevalenţa pe durata vieţii
CERCETARE
Incercand sa se depaseasca limita stu-
diilor transversale - care inregistreaza
datele la un moment dat despre starea
prezenta si trecuta si traducand rezul-
tatele in perspectiva longitudinala, se
releva ca prevalenta reala pe durata
vietii – cu mare probabilitate – ar putea
fi mai mare decat cea observata la un
anumit moment de timp.
Riscul estimat de a dezvolta pana la
75 de ani vreo tulburare mentala este de
18,3% (versus prevalenta observata pe
durata vietii de 13,4%) 8,7% pentru
tulburarea de anxietate (versus preva-
lenta observata pe durata vietii de
6,9%), 7,2% pentru tulburarile de dis-
pozitie (versus 4,3%), 4,5% pentru
tulburarile legate de consumul de alcool,
droguri (versus 3,4%), 2,6% pentru
tulburarile de control al impulsivitatii
(versus 2,1% si 2,9% pentru aceia avand
44 de ani sau mai putin) (Grafic 7).
Riscul estimat de a dezvolta o tulburare
mentala pana la 75 de ani, bazat pe dis-
tributiile varstei de debut, a fost cu 13%
mai mare decat prevalenta estimata pe
durata vietii pentru tulburarile de an-
xietate–fobia specifica, cu 24% mai ma-
re pentru orice tulburare de control al
impulsivitatii, cu 26% mai mare pentru
orice tulburari anxioase, cu 32% mai
mare pentru orice tulburari legate de
8,7
7,2
4,3 4,3
3,1
2,1 2,6
Abuzul de Tulburări de Tulburări de Tulburări de
anxietate dispoziţie
Riscul estimat la 75 de ani (%)
31
 CERCETARE Management in sãnãtate 3/2009

Grafic 8 Proportia celor care consulta un profesionist in anul de debut si pana la 50 de ani de la debut,
pentru tulburarile de anxietate
70 66,5

60

50 47,6
proporţia de respondenţi

43

40
32,4
30,3
30
24,6 24,6

20

10 7,9
6,3 6,3
4,8 4,8
3,1 3
0 0
0
Agorafobia Tulburarea Anxietate Tulburare Tulburările Fobia Fobia socială Tulburarea
de panică generalizată post de anxietate specifică anxietăţii de
traum atică separare
de stress

% celor care consultă un profesionist în anul de debut

% celor care consultă un profesionist până la 50 de ani

consumul de alcool, droguri si cu Grafic 9 Proportia celor care consulta un profesionist in anul de debut si pana
37% mai mare pentru orice tulburare la 50 de ani de la debut, pentru tulburarile de dispozitie
mentala.
A fost chiar mai mare, cu 39% pen-
90
tru abuzul de alcool cu sau fara de- 79,8
pendenta, cu 58% mai mare pentru 80
tulburarea posttraumatica de stress, 73
68,7
67% pentru orice afectivitate si 90% 70 63,8
proporţia de respondenţi

mai mare pentru afectivitatea cu ie-

rarhizare. 60

Prevalenta observata pe durata 50

vietii a fost considerata ca 100% si 40,8
s-a calculat cu cat este mai mare 40
32,5
riscul estimat la varsta de 75 de ani.
Tulburarile cu cele mai mari cresteri 30
ale riscului estimat fata de prevalen-
20
ta observata pe durata vietii au fost: 10,2 9,1
abuzul de alcool cu sau fara depen- 10
denta, tulburarea posttraumatica de
stress, orice tulburare de dispozitie, 0
tulburarea de dispozitie cu ierarhi- Distim ia Tulburarea Tulburările de Episodul
zare. bipolară dispoziţie depresiv m ajor
Sporul de crestere cel mai mare se
% celor care consultă un profesionist în anul de debut
observa pentru tulburarea depresiva
majora cu ierarhizare (89,7%), % celor care consultă un profesionist până la 50 de ani
 Management in sãnãtate 3/2009
orice tulburare de dispozitie
(67,4%), tulburarea posttraumatica
de stress (58,3%).
Se situeaza intre 23,8-38,7% pentru:
abuzul de alcool cu/fara dependenta
(38,7%), tulburarile mentale
(36,6%), tulburarile legate de con-
sumul de alcool si droguri (32,4%),
tulburarile de anxietate (26,1%), tul-
burarile de control al impulsivitatii
(23,8%).
Cel mai mic spor se observa pentru
fobia specifica (13,2%).
Lipsa de adresabilitate si in-
tarzierea consultarii pentru prima
data a unui profesionist, in vederea
initierii tratamentului dupa debutul
tulburarilor mentale
Proportia cazurilor care au ince-
put un tratament recomandat in anul
in care a debutat tulburarea este 2-
3% pentru tulburarile legate de con-
sumul de alcool, droguri si tulbura-
rile de anxietate si este de 10,2%
pentru tulburarea de dispozitie.
In cadrul tulburarilor de anxi-
etate nu s-a inceput vreun tratament
recomandat in primul an de la debut
pentru fobia sociala, tulburarea obse-
siv-compulsiva, tulburarea anxieta-
tii de separare.
Dintre tulburarile de anxietate
doar pentru agorafobie proportia este
mai mare, de 24,6%, insa pentru ce-
lelalte este foarte mica, sub 10%,
dupa cum urmeaza: 7,9% pentru tul-
burarea de panica, 6,3% pentru tul-
burarea de anxietate generalizata,
4,8% pentru tulburarea posttrau-
matica de stress si 3% pentru fobia
specifica (Grafic 8).
Referitor la tulburarile de dispo-
zitie, proportia cazurilor care au in-
ceput un tratament recomandat in
anul debutului este mai mare pentru
tulburarea bipolara (32,5%) si disti-
mie (40,8%), dar mult mai mica pen-
tru episodul depresiv major (9,1%)
(Grafic 9).
Printre tulburarile legate de con-
sumul de alcool si droguri, proportia
cazurilor care au inceput un trata-
ment recomandat in anul debutului
este mai mare pentru abuzul de dro-
guri, respectiv 63,2%, dar mult mai
CERCETARE
mica, sub 10%, pentru abuzul de alcool
cu dependenta (6,5%) si, de asemenea,
pentru abuzul de alcool (2,2%) (Grafic
10).
Proportia cazurilor care au inceput
un tratament recomandat pana la 50 de
ani, este 41,9% pentru tulburarile legate
de consumul de alcool si droguri, 43%
pentru tulburarile de anxietate si de
79,8% pentru tulburarile de dispozitie.
In cadrul categoriei de tulburari de
anxietate, procentul celor care au in-
ceput tratamentul pana la 50 de ani este
mai ridicat pentru tulburarea de panica
(66,5%), fobia sociala (47,6%), fobia
specifica (32,4%), tulburarea anxietatii
de separare (30,3%).
Proportia devine mai mica pentru
agorafobie (24,6%) si extrem de mica
pentru tulburarea de anxietate generali-
zata (6,3%) si tulburarea posttraumatica
de stress (4,8%).
Pentru tulburarea de dispozitie, pro-
portia de cazuri care au inceput un tra-
tament recomandat pana la varsta de 50
ani s-a situat intre 63,8% (tulburarea bi-
polara) si 73% (distimia); pentru episo-
dul depresiv major a fost de 68,7%.
Dintre tulburarile de anxietate,
dupa anul de debut pana la 50 de ani isi
imbunatatesc adresarea la un profesio-
nist mai ales cei cu tulburare de panica
(66,5% versus 7,9%), orice tulburare de
anxietate (43% versus 3,1%), fobia spe-
cifica (32,4% versus 3%), fobia sociala
(47,6% versus valoare nula) si tulbu-
rarea anxietatii de separare la adult
(30,3% versus valoare nula).
Proportia celor care se adreseaza
pana la 50 de ani de la debut este iden-
tica cu proportia celor din anul debutu-
lui pentru agorafobie, anxietatea
generalizata, tulburarea posttraumatica
de stress.
Printre cei cu tulburari legate de
consumul de alcool si droguri, procesul
de adresare se imbunatateste pentru
abuzul de alcool cu dependenta (17,2 %
versus 6,5%), abuz de alcool (25,2%
versus 2,2%) si orice tulburare legata de
consumul de alcool si droguri (41,9
versus 2%).
In cazul tulburarilor de dispozitie,
procesul de adresare la un profesionist
se imbunatateste pana la 50 de ani ver-
sus anul debutului pentru tulburarile de
dispozitie (79,8% versus 10,2%) si epi-
sodul depresiv major (68,7% versus
9,1%), pentru distimie (73% versus
40,8%) si tulburarea bipolara (63,8%
versus 32,5%).
Durata mediana a intarzierii trata-
mentului initial este de 22-23 de ani
pentru tulburarea de dispozitie si tul-
burarea de anxietate si de 30 de ani
pentru tulburarea legata de consumul de
alcool si droguri.
In cadrul tulburarilor de anxietate,
durata mediana a intarzierii este: 1 an
pentru anxietate generalizata, agorafo-
bie, tulburarea posttraumatica de stres;
3 ani pentru anxietatea de separare si
variaza de la 21-22 de ani (pentru fobia
sociala si tulburarea de panica) la 32 de
ani (pentru fobia specifica).
In cadrul tulburarilor de dispozitie,
durata mediana a amanarii consultarii
pentru prima data a unui profesionist, in
vederea initierii tratamentului, variaza
intre 1 an (la pacientii cu distimie, tul-
burare bipolara) si 13 ani (episod depre-
siv major).
Aproape aceeasi variatie a ama-
narii adresarii la un profesionist poate fi
observata in cazul tulburarilor legate de
consumul de alcool si droguri, de la 1 an
(abuzul de droguri) la 15 ani pentru abu-
zul de alcool; pentru abuzul de alcool cu
dependenta, intarzierea este de 5 ani.
C oncluzii:
Aproximativ o optime dintre ro-
mani indeplinesc de-a lungul vietii crite-
riile sistemului de diagnostic DSM-IV
pentru cel putin o tulburare mentala,
avand debutul de obicei in adolescenta
sau la inceputul maturitatii.
Prevalentele estimate pe parcursul
vietii sunt urmatoarele: pentru orice
tulburare – 13,4%, tulburarile de anxi-
etate – 6,9%, tulburarile de dispozitie –
4,3%, tulburarile legate de consumul de
alcool, droguri – 3,4%, tulburarile de
control al impulsivitatii – 2,1% pentru
toti adultii si 2,9% pentru cei avand 44
de ani sau mai putin.
Varsta mediana de debut a fost: 9
ani pentru fobia specifica; 14 ani pentru
tulburarea de control a impulsivitatii si
17 ani pentru tulburarea de anxietate.
De asemenea, varsta mediana de
debut este cuprinsa intre 18-34 ani
33
 CERCETARE Management in sãnãtate 3/2009

pentru tulburarea mentala (25 ani),
tulburarea legata de consum de alcool
si droguri (28 ani), abuzul de alcool
cu sau fara dependenta (30 ani) si
pentru tulburarea de dispozitie (34
ani).
Varsta mediana este mult mai
mare pentru tulburarea posttrauma-
tica de stres (38 ani) si tulburarea de
dispozitie cu ierarhizare (44 ani).
Proportia cazurilor care au facut
tratament initial in anul de debut al
tulburarii variaza in mare masura
intre 3% si 24,6% pentru tulburarile
de anxietate, intre 9,1% si 40,8%
pentru tulburarile de dispozitie si
intre 2,2% si 63,2% pentru tulburarile
legate de consumul de alcool si dro-
guri.
Amanarea consultarii unui profe-
sionist in vederea initierii tratamen-
tului, printre cei care s-au adresat la
un moment dat pentru tratament,
variaza astfel: intre 1-32 de ani pen-
tru tulburarile de anxietate; de la 1
la 13 ani pentru tulburarile de dis-
pozitie si de la 1 la 15 ani pentru
tulburarile legate de consumul de
alcool si droguri.
Se poate observa o intarziere in
consultarea profesionistilor in vede-
rea initierii tratamentului, ceea ce
denota din partea populatiei o lipsa
de cunostinte referitoare la boala si
posibilitatile de tratament, bariere
in adresabilitate tinand de pacient si
sistemul de servicii de sanatate, in
final reprezentand un aspect de ne-
satisfacere a nevoilor de ingrijire
pentru sanatatea mentala [10].
In Romania, o proportie mare
de persoane cu tulburari mentale nu
sunt tratate, ele neadresandu-se profesio-
nistilor, in ciuda faptului ca tulburarile lor
sunt o sursa de disconfort si handicap.
Este foarte important pentru decidentii
din sanatate publica si medicii specialisti
psihiatri sa constientizeze faptul ca o mare
proportie din populatia cu tulburari mentale
este lipsita de tratament. Interventiile de
crestere a adresabilitatii si de scurtare a tim-
pului scurs de la debutul simptomelor pana
la consultarea unui profesionist in vederea
inceperii tratamentului ar putea reduce po-
vara imbolnavirii si consecintelor in plan
individual, medical si social a tulburarilor
mentale netratate.
Luand in considerare varsta de debut,
interventiile care tintesc preventia si trata-
mentul precoce trebuie sa se focalizeze
asupra adolescentilor, adultilor tineri si
parintilor, mediului social al acestora cum
ar fi scoala si locul de munca.

Bibliografie
Studiile „Politici in domeniul sanatatii men-
1. WANG, P.S., BERGLUND, P.A., KESSLER, R.C., OLFSON, M., PINCUS, H.A., tale” si „Studiul national privind sanatatea men-
WELLS, K.B. (2005), Failure and delay in initial treatment contact after first onset of tala si principalele moduri de utilizare a servi-
mental disorders in the National Comorbidity Survey Replication (NCS-R), Archives of ciilor de profil” sunt desfasurate in cadrul “Initi-
General Psychiatry 62(6), 603-613. ativei Mondiale de Supraveghere a Starii de
2. KESSLER, R.C., BERGLUND, P.A., DEMLER, O., JIN, R., WALTERS, E.E. Sanatate Mentala” (World Mental Health Survey
(2005), Lifetime prevalence and age-of-onset distributions of DSM-IV disorders in the Initiative)” aflat sub egida Organizatiei Mondiale
National Comorbidity Survey Replication (NCS-R), Archives of General Psychiatry 62, a Sanatatii.
593-602. Multumim echipei WMH pentru sprijinul
3. KESSLER R.C., USTUN T.B., The World Mental Health (WMH) survey initiative acordat la nivel de instrumente de lucru, teren si
version of the World Health Organization (WHO) Composite International Diagnostic analiza statistica.
Interview (CIDI), Int J Methods Psychiatr Res. 2004;13:93-121. Aceste activitati au fost desfasurate cu
4. World Health Organization, International Classification of Diseases, 10th Revision sprijinul urmatoarelor institutii: United States
(ICD-10), Geneva, Switzerland: World Health Organization; 1992. National Institute of Mental Health
5. American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental (R01MH070884), John D. and Catherine T.
Disorders, Fourth Edition, Text Revision (DSM-IV-TR), Washington, DC: American MacArthur Foundation, Pfizer Foundation, US
Psychiatric Association; 2000. Public Health Service (R13-MH066849, R01-
6. American Psychiatric Association, 2000, Manual de diagnostic si statistica a tulbu- MH069864, R01 DA016558), Fogarty
rarilor mentale, Editia a IV a revizuita; Editat in limba romana de Asociatia psihiatrilor International Center (FIRCA R03-TW006481),
Liberi din Romania, Bucuresti, 2003, Coord. Stiintific Prof. Dr. Aurel Romila Pan American Health Organization, Eli Lilly &
7. WHO International Consortium in Psychiatric Epidemiology, Cross-national compa- Company Foundation, Ortho-McNeil Pharma-
risons of the prevalence and correlates of mental disorders, Bull World Health Organ. ceutical, Inc., GlaxoSmithKline, Bristol-Myers
2000; 78:413-426. Squibb, and Shire. O lista completa a publicatiilor
8. OLFSON M., KESSLER R.C., BERGLUND P.A., LIN E., Psychiatric disorder onset WMH poate fi gasita la adresa de internet:
and first treatment contact in the United States and Ontario., Am J Psychiatry. 1998; http://www.hcp.med.harvard.edu/wmh/.
155:1415-1422. Studiile din Romania privind sanatatea
9. WANG P.S., BERGLUND P.A., OLFSON M., KESSLER R.C., Delays in initial mentala „Politici in domeniul sanatatii mentale”
treatment contact after first onset of a mental disorder., Health Serv. Res. 2004;39:393- si “Studiul national privind sanatatea mentala
415. si principalele moduri de utilizare a serviciilor de
10. DEMYTTENAERE K, Bruffaerts R, Posada-Villa J, Gasquet I, Kovess V, Lepine profil” au fost derulate de catre Scoala Nationala
JP, Angermeyer MC, Bernert S, de Girolamo G, Morosini P, Polidori G, Kikkawa T, de Sanatate Publica si Management Sanitar (fostul
Kawakami N, Ono Y, Takeshima T, Uda H, Karam EG, Fayyad JA, Karam AN, Institut National de Cercetare Dezvoltare in
Mneimneh ZN, Medina-Mora ME, Borges G, Lara C, de Graaf R, Ormel J, Gureje O, Sanatate) cu sprijinul tehnic al Metro Media
Shen Y, Huang Y, Zhang M, Alonso J, Haro JM, Vilagut G, Bromet EJ, Gluzman S, Transilvania, Institutului National de Statistica –
Webb C, Kessler RC, Merikangas KR, Anthony JC, Von Korff MR, Wang PS, Brugha Centrul de National de Pregatire in Statistica, SC.
TS, Aguilar-Gaxiola S, Lee S, Heeringa S, Pennell BE, Zaslavsky AM, Ustun TB, Cheyenne SRL, Statistics Netherlands si au fost
Chatterji S; WHO World Mental Health Survey Consortium, Prevalence, severity and finantate de catre Ministerul Sanatatii si cu sprijin
unmet need for treatment of mental disorders in the World Health Organization World suplimentar din partea Eli Lilly Romania SRL.
Mental Health Surveys, JAMA. 2004;291:2581-2590.
34