Preventie/ interventie (aplanarea unui conflict de grup)

Definim grupul social ca fiind un ansamblu de mai multe persoane aflate în

relatie de interactiune si dependenta reciproca, mijlocita de o activitate comuna si care
dezvolta norme si valori comune pentru componentii grupului.
Grupurile se formeaza la întâmplare sau dimpotriva, prin decizia individului, la
alegerea lui. Este întâmplator în ce tara sau în ce familie ne nastem, deci natiunea, familia
din care facem parte sunt grupuri în care intram întâmplator. Exista însa si grupuri la care
aderam cu buna stiinta, din care am decis sa facem parte. Studiile arata ca principalii
factori care stau la baza alegerii unui grup sunt apropierea (cadrul geografic imediat) si
asemanarea.
Odata constituit, grupul impune membrilor sai respectarea anumitor norme.
Comportamentul grupului, al fiecarui membru din grup, este influentat de normele
operative de grup. Acestea apar gradat, în procesul interactiunii dintre membrii grupului,
se nasc din procesul cumulativ al interrelationarilor (când un individ actioneaza în grup,
celilalti îi confirma sau, dimpotriva, îi infirma comportamentul).
Acest comportament al individului este cel care sta de cele mai multe ori la baza
unor conflicte din cadrul grupului. Atunci cand acesta nu respecta normele impuse apar
anumite neintelegeri. Conflict înseamnă opozitie, dezacord sau incompatibilitate între
două sau mai multe parti. Conflictul poate fi sau nu violent. In abordare sociologica,
conflictul reprezintă o opoziție între indivizi care poate îmbraca forma unei lupte între
indivizi, grupuri de indivizi, clase sociale, etc. și are ca efect disfuncții în interactiunea
socială.
Cauzele conflictelor intr-un grup:
• • Diferente de informare
• • Diferente in perceperea aceleiasi informatii
• • Diferente in valori si principii
• • Conflict de pozitii
• • Competitie
• • Egoism
• • Frica
• • Neincredere
• • Intoleranta

Un conflict in carul unui grup social are mai multe etape pe care le putem prezenta astfel:
• Dezacordul este neînțelegerea care apare ca urmare a diferențelor asupra unor
valori sintetizate în cultură precum și ca urmare a lipsei de informații corecte
asupra partenerilor de interacțiune, dar și din interese economice, politice, sociale
diferite ale celor care intră în contact.

• Confruntarea apare pe fondul unei ideologii care motivează actorii din

confruntare în a susține o anumită idee contrară cu a celorlalți. Caracteristica
principală acestei etape este tensiunea crescută a interacțiunilor. Efectul
degenerării opiniilor contrare permite apariția violenței ca mijloc de rezolvare a
diferendelor. Sociologii insistă pe această etapă deoarece în acest moment apare

1
 nevoia unei soluții raționale. Modul de gestionare a acestei etape își pune
amprenta în evoluția interacțiunii. Escaladarea conflictului sau rezolvarea
conflictului, se hotărăște în această etapă.

• Escaladarea - În acest moment tensiunea dintre părțile care se confruntă este

maximă. Posibilitatea apariției conflictului violent este mare. Un motiv principal
al escaladării conflictului este agresivitatea argumentelor, indivizii tind să-și
suspende discursul și acțiunea rațională înlocuindu-le cu acțiuni iraționale chiar
violente.

• De-escaladarea și rezolvare De-escaladarea conflictului și rezolvarea

conflictului sunt două etape convergente, ambele au ca scop obținerea unei
situații de calm și cooperare intermediate de soluțiile raționale imaginate.

La modul general aplanarea unui conflict din cadrul unui grup se face prin
negociere, compromise si consens insa de multe ori dorinta de a satisface cerintele
celorlalti si de a cooopera paleste in fata unor comportamente antagonice si dormice de
evientiere in cadrul grupului. Rezolvarea conflictelor in cadrul unui grup sta de cele mai
multe in baza celui care are rolul de “manager” , “lider” al grupului respectiv. El este si
cel care trebuie sa previna asemenea situatii conflictuale si cel care trebuie sa gaseasca
rezolvarea optima.
La fel ca si pentru conflict putem stabili anumite etape si pentru rezolvare.In
primul rand este necesara separarea conflictului de persoane , in sensul ca problema este
ceva ce trebuie rezolvat nefiind vorba de anumite persoane care trebuie invinse.Daca este
lucru este posibil sansele de cooperare si aplanare a conflictului cresc considerabil. Rolul
negocierii intervine in situatia in care este necesar sa se separe interesele de pozitii. In
aceasta etapa se pune accent foarte mult si pe cauza conflictului si ceea ce isi doresc
combatantii dar mai ales de ce isi doresc acest lucru.
Pentru a rezolva o situatie conflictuala este obligatoriu sa fie puse in balanta toate
solutiile viabile pentru problema respective. Multitudinea de solutii care exista in cadrul
unor conflicte complexe implica analizarea pe baza avantajelor si dezavantajelor pe care
aceste metode de rezolvare le implica.
Responsabilul pentru rezolvarea conflictului in cadrul unui grup trebuie sa tina
cont de foarte multe aspecte atunci cand o problema apare in interiorul grupului.Medierea
se face prin obiectivitate si concentrare direct asupra conflictului nu asupra persoanelor
implicate. Este necesar ca mediatorul sa cunoasca ambele opinii la fel de correct si sa
incurajeze indivizii implicate sa isi assume responsabilitatea pozitiilor lor in fata celorlalti
membrii ai grupului care evident sunt afectati in mod indirect de conflict.
Chiar daca in cadrul unui grup apar la un moment sau altul conflicte exista
posibilitatea ca ele sa fie transformate in ceva benefic pentru toti membrii grupului doar
in cazul in care acestia reusesc sa directioneze parerile antagonice intr-un soi de
competitie din care sa rezulte beneficii pentru grup.
Prevenirea unori situatii conflictuale se realizeaza cel mai efiecient printr-o
comunicare de calitate si un dialog social productiv. Prevenirea nu vine doar de la liderul
grupului ci de la fiecare membru in parte. Fiecare trebuie sa fie capabil sa isi exprime un
punct de vedere intr-un mod in care sa lezeze un alt membru sau intreg grupul.

2
 Asadar conflictul trebuie considerat un aspect inevitabil in cadrul unui grup cel
mai important lucru fiind aplanarea lui intr-o modalitate care sa aduca beneficii sau cel
putin sa nu afecteze grupul.