P. 1
Cap. XIII Insolvent A - 2009

Cap. XIII Insolvent A - 2009

|Views: 844|Likes:
Published by akasaskia

More info:

Published by: akasaskia on Jan 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2013

pdf

text

original

Capitolul XIII Insolventa Introducere

1. Insolventa este esecul in afaceri, starea, de cele mai multe ori iremediabila, pe care intreprinzatorul ar fi trebuit, dar nu a putut, sa o evite. Daca afacerea este o aventura, atunci insolventa este consecinta aventurii care s-a terminat prost. Procedura insolventei este modul in care legea si tribunalele organizeaza esecul in afaceri. Deschiderea procedurii insolventei va antrena un lung sir de restrictii si chiar de sacrificii ce vor fi suportate de ambii destinatari ai procedurii, debitorul si creditorii deopotriva. Dar aceste restrictii sau sacrificii sunt necesare, fie pentru ca altfel debitorul nu se poate salva, fie pentru ca debitorul trebuie eliminat din mediul sau de afaceri, pentru a nu contamina acest mediu si a nu antrena si alti intreprinzatori in esecul sau. Principalele doua efecte ale deschiderii procedurii insolventei sunt desesizarea debitorului (automata, daca debitorul nu a cerut sau nu i se permite sa ceara reorganizarea) si suspendarea urmaririlor individuale contra debitorului. Efectul de suspendarea împiedică acţiunile individuale de realizare a creanţelor contra debitorului si se aplică atât creditorilor cu creanţe garantate, cât şi celor cu creanţe negarantate. În momentul deschiderii procedurii insolventei, intreprinzatorul (devenit, din acest moment, “debitor”) intră sub protecţia tribunalului, fiind astfel protejat de actiunile creditorilor pentru recuperarea creantelor, inclusiv de eventualele şicane pe care creditorii i le-ar putea face prin executări individuale. Conducerea activitatii debitorului trece, de regula, în sarcina administratorului judiciar, inca de la deschiderea procedurii. Mandatul administratorilor societăţii ce intră în procedura insolvenţei inceteaza pe data deschiderii procedurii, daca debitorul nu si-a declarat in termen intentia de reorganizare. Chiar si in acest din urma caz, administratorii societatii debitoare isi pierd functia, in favoarea administratorului special, pe data desemnarii acestuia. Administratorul special, atunci cind debitorul si-a pastrat dreptul de a-si administra afacerea, isi desfasoara activitatea sub supravegherea administratorului judiciar. Iar administratorul judiciar este, din punct de vedere judiciar, sub controlul judecatorului-sindic si, din punct de vedere managerial si comercial, sub controlul creditorilor, exercitat prin comitetul creditorilor. Asadar, creditorii preiau de la asociatii/actionarii debitorului controlul activităţii acestuia, de la data deschiderii procedurii insolventei. Rolul asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa este redus pina la estompare. Practic, de la data deschiderii procedurii insolventei, adunarea generala a asociatilor/actionarilor isi vede suspendate atribuţiile principale. Asociatii/actionarii se mai pot implica doar in desemnarea administratorului special ori in procedurile de majorare a capitalului, fuziune sau divizare necesare pentru implementarea unui plan de reorganizare. În caz de lichidare, creditorii vor primi, in ordinea de preferinta prevazuta de lege, plati sub forma de distribuiri din sumele de bani rezultate din lichidare, creditorii cu creanţe garantate avind prioritate cu privire la satisfacerea creanţelor lor din sumele obţinute din vinzarea bunurilor asupra carora poarta garaniile. Ca urmare a trecerii la faliment, debitorul persoana juridica este dizolvat de drept, urmind a fi radiat din registrele publice, la finalul proceduii de faliment, cu consecinta pierderii personalitatii sale juridice. Debitorii - persoane fizice care au fost condamnate definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă sau alte infracţiuni

economice nu vor mai putea deţine o funcţie manageriala în vreo companie şi nu vor mai putea face afaceri pe cont propriu până la reabilitare. Anumite descalificări profesionale, restricţii şi interdicţii sunt aplicabile si managerilor debitorului - persoana juridica, dar numai în cazul antrenării răspunderii lor penale pentru cauzarea insolventei acelei persoane juridice. În fine, in mod similar Codului falimentului din SUA, legea română prevede descarcarea completă de datorii a cdebitorului, cu exceptia falitului fraudulos. Descarcarea de datorii împiedică creditorii să întreprindă alte acţiuni privind colectarea oricărei părţi a debitului neachitat. 2. Legislatia romaneasca in domeniul insolventei este mult prea des schimbata fiind, in plus, diseminata in prea multe acte normative. In afara de Legea insolventei nr.85/2006, exista o Lege a falimentului societatilor de asigurari (Legea nr.503/2004), o Ordonanta referitoare la falimentulu institutiilor de credit, aplicabila si entitatilor reglementate ale pietei de capital (OG nr.10/2004), o Lege privind insolventa transfrontaliera (Legea nr.637/2002), o Ordonanta de urgenta aplicabila profesiei de practician in insolventa (OUG nr.86/2006) precum si, dupa 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la UE, Regulamentul procedurilor de insolventa emis de Comisia Europeana (Regulamentul nr.1346/2000), direct aplicabil in dreptul intern. Toata aceasta abundenta legislatie, mult prea frecvent modificata, este rezultatul lipsei acute de principii pe baza carora o asemenea legislatie sa se poata funda. Lipsa principiilor provoaca haos legislativ care duce, evident, la aplicarea empirica si imprevizibila a legii, intr-un domeniu in care, oricum, se incearca reglementarea efectelor dezastrului, in ideea de a incerca reducerea la minim a consecintelor acestuia. In plus, legislatia insolventei sufera si de inconvenientul unei slabe cunoasteri din partea mediului de afaceri, care in general rejecteaza aceste proceduri. Ca orice lucru necunoscut, si insolventa provoaca panica si teama. Administratia din Romania a incercat in repetate rinduri eficientizarea procedurilor de insolventa, motiv pentru care aceasta si-a propus, inca din 1995, evaluarea eficacitatii cadrului legal in ceea ce priveste apararea drepturilor creditorilor, recuperarea datoriilor, mecanismele de preventie a insolventei precum si evaluarea masurii in care acestea se incadreaza in practicile internationale cele mai eficiente. S-a incercat a se identifica asteptarile creditorilor, astfel incat avantajele si dezavantajele acestora in cadrul procedurii insolventei sa poata fi mai bine determinate, urmind liniile directoare pe care Banca Mondiala le-a schitat in World Bank’s Principles and Guidelines in insolvency procedures referitoare la raspunderea organelor de conducere a debitorului persoana juridica, deschiderea procedurii, efectele deschiderii procedurii etc. Ideea specializarii instantelor in procedurile de insolventa, a selectarii, calificarii si pregatirii profesionale a judecatorilor-sindici, este tot atit de veche ca si fosta Legea nr.64/1995, chiar daca este este si acum, la 12 ani de la edictarea acestei legi, in faza de inceput. Situatia este similara in ce priveste alternativele insolventei (negocierea, arbitrajului, medierea etc.). O preocupare speciala a administratiei romanesti, cel putin in teorie, a fost cea referitoare la crizele sistemice si insolventa intreprinderilor detinute de stat, la rolul si implicatiile falimentului acestor intreprinderi in cadrul procesului de privatizare. Legislatia romana a insolventei este, insa, rareori aplicata marilor companii, datorita, spre exemplu, multiplelor exceptari legale aplicabile societatilor de stat privatizabile. Pe de alta parte, legislatia si practica judiciara din Romania lasa la indemina debitorului o intreaga varietate de modalitati de a evita sau deturna procedurile colective de la scopul lor legitim.

Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei1 a fost rezultatul acestor preocupari, la care s-au adaugat cerintele integrarii in Uniunea Europeana. Având în vedere concluziile Raportului Comisiei Europene cu privire la progresele înregistrate de România în cursul anului 2004 în procesul de aderare la Uniunea Europeană, potrivit cărora sistemul juridic românesc nu prevede „mecanisme eficiente pentru ieşirea de pe piaţă a operatorilor economici”, fiind identificate ca principale cauze ale lipsei de eficienţă „complexitatea procedurii, aplicarea neuniformă a legislaţiei în materie, protecţia redusă de care beneficiază creditorii”, Guvernul României a fixat ca obiectiv prioritar în Programul legislativ şi în Strategia de reformă a sistemului judiciar elaborarea unui act normativ de reformare a procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului2. Procesul de amendare legislativă a avut ca punct de plecare acquis-ul comunitar în domeniul insolvenţei (Regulamentul Consiliului 1346/2000 din 29 mai 2000 privind procedura insolvenţei3, Directiva 2002/74/EC din 22 septembrie 2002 pentru modificarea Directivei 80/97/EEC privind protecţia salariaţilor în cazul insolvenţei angajatorului4, Directiva 80/97/EEC privind protecţia salariaţilor in cazul insolvenţei angajatorului5, Directiva 2001/17/EC din 19 martie 2001 privind reorganizarea şi falimentul societăţilor de asigurări 6, Directiva 2001/24/EC privind reorganizarea şi falimentul societăţilor de credit7), legislaţie a cărei preluare a fost asumată în cadrul procesului de negociere. Asa cum declara Nota de fundamentare a Legii insolventei, „s-au avut, de asemenea, în vedere cele mai bune practici în materie în statele membre ale Uniunii Europene şi în alte state cu tradiţie în domeniu, precum Statele Unite ale Americii”. 3. Simplificarea formalitatilor de inregistrare si autorizare a functionarii societatilor comerciale, adica de deschidere a unor afaceri noi, a fost o preocupare constanta a legiuitorului roman, inca din anul 20018, cind s-a instituit o procedura unica de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantilor, in scopul simplificarii unor formalitati administrative, procedura care a fost de mai multe ori modificata, in acelasi scop al simplificarii. Ideea simplificarii a fost reluata in 20049, cind, practic, procedura de inmatriculare si autorizare a functionarii societatilor comerciale a fost readusa la situatia anterioara anului 2001, cind societatea era, mai intii, inmatriculata si, ulterior, autorizata sa functioneze. Ceea ce s-a urmarit prin emiterea acestor doua reglementari a fost sa se simplifice procedura inregistrarii unor noi afaceri, cu cit mai mici costuri. O afacere serioasa nu se deschide, insa, de catre orice persoana, pentru ca altfel nu mai este vorba de o afacere, ci de o aventura. O firma serioasa trebuie sa isi poata permite sa suporte costurile demararii unei noi afaceri, sa isi poata plati un avocat, notar, expert contabil etc., lucruri
1

Publicata in M. Of. nr. 359 din 21 aprilie 2006, in vigoare din 20 iulie 2006. In continuare, in text, Legea insolventei. 2 Nota de fundamentare a Legii nr.95/2006 privind procedura insolventei. 3 Publicat în JOCE L160 din 30.06.2000. 4 Publicată în JOCE L270 din 8.10.2002. 5 Publicată în JOCE L283 din 28.10.1980. 6 Publicată în JOCE L110/20.04.2001. 7 Publicată în JOCE L125 din 5.05.2001. 8 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea formalitatilor administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, publicata in M.Of. nr.283/31 mai 2001. OUG nr.76/2001 a fost republicata in M.Of. nr.413/2002, fiind ulterior modificata prin OUG nr.129/2002 si prin OUG nr.35/2003. In prezent, este abrogata prin Legea nr.359/2004. 9 Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii peroanelor juridice, publicata in M.Of. nr.839/2004, care a intrat in vigoare in 11.11.2004, a abrogat OUG nr.76/2001. In prezent, si aceasta lege este abrogata.

simple care sunt, de fapt, conditii ale succesului afacerii sale. Acest gen de idei fals-socialdemocrate favorizează apariţia firmelor fantomă, care nu fac decât să polueze mediul de afaceri. Social-democraţia nu înseamnă a permite tuturor să-şi constituie societăţi comerciale, ci a crea mediul propice pentru ca « afaceriştii » să-i angajeze pe cei care au nevoie de un loc de muncă, in exercitiul muncii sale cel in cauza putind sa isi valorifice ideile de afaceri valoroase, chiar daca nu-si poate deschide o firma proprie. Economia de piaţă se construieste cu societăţi serioase. Daca este simplu sa se infiinteze o firma in Romania, este in acelasi timp infinit mai greu sa se lichideze o afacere. Desfiintarea unei afaceri in Romania este atit de complicata incit o mare majoritate de « patroni » au preferat sa lase firma proprie sa se radieze din oficiu, in baza fostei Legi nr.359/2004 (denumita si Legea simplificarii formalitatilor), iar acum, in conditiile introducerii impozitului forfetar, adica a unei taxe platibile statului indiferent daca exista profit sau nu, aceeasi « patroni » prefera sa suspende pe termen limitat activitatea si existenta firmei. Costurile lichidarii acestor firme - fantoma (taxe, onorarii, creante bugetare stinse in mod iremediabil ca urmare a radierii) le suportam noi, contribuabilii. Spre exemplu, in cazul lichidarilor voluntare, reglementate de Legea societatilor comerciale, fiscul nu permite sau incurca aceste lichidari voluntare, intrucit, invariabil, pretinde controale fiscale de fond, in prealabil oricarei lichidari. Rareori cu motive reale, fiscul formuleaza opozitie la hotarirea asociatilor privind lichidarea societatii lor. ANAF impune subordonatilor sai epuizarea modalitatilor de executare silita bugetara, inainte de a cere, asa cum era obligatoriu conform Codului de procedura fiscala in forma sa initiala, deschiderea falimentului. Nici procedurile de insolventa nu sunt, cel putin in prezent, solutia optima pentru scoaterea unor societati comerciale din circuitul economic si juridic. Cazurile de insolventa dureaza. Procedura de insolventa se deschide greu, chiar daca debitorul o cere (judecatorul sindic, in loc sa pronunte deschiderea procedurii fara citarea partilor, procedeaza la citare, iar uneori refuza deschiderea procedurii pentru lipsa unor documente inutile la dosarul cauzei). Sunt debitori care tergiverseaza deschiderea procedurii cu singurul scop de a se prescrie actiunile pentru anularea actelor sale frauduloase, de externalizare a activelor proprii in dauna creditorilor sau actiunile in raspundere contra managerilor. Se trece greu la lichidare, acordindu-se preferinta reorganizarii, chiar si cind debitorul nu o cere. Judecatorul sindic se implica prea mult, in loc sa lase treaba in mina managerilor procedurii si a reprezentantilor creditorilor, si in acest fel incurca procedura. Adunarile creditorilor sunt prea dese si sufocate de prea multe formalitati si atributii, in conditiile in care gradul de informare a creditorilor obisnuiti cu privire la acest gen de proceduri este foarte redus. Se cuvine, insa, a arata ca Legea insolventei, adoptata in 2006, contine citeva noutati care pot simplifica si da mai multa suplete procedurii insolventei. Spre exemplu, se introduce procedura simplificata, aplicabila practic tuturor societatilor comerciale (reorganizarea devine o exceptie). Atributiile judecatorului sindic sunt limitate la controlul judiciar al procedurii, deciziile comerciale fiind exclusiv in sarcina si responsabilitatea managerilor procedurii insolventei, care pot fi controlati sub acest aspect de comitetul creditorilor. Principalele atributii ale adunarii creditorilor au trecut la comitetul creditorilor, format din 5-7 membri, cu un grad ridicat de informare si educatie in materie de insolventa. Managerul procedurii va avea, deci, interlocutori adevarati in persoana membrilor comitetului creditorilor. 4. Procedurile de insolventa au ca element central debitorul, acel subiect de drept care, asumindu-si riscul unei afaceri, a esuat. Incepind cu anul 2003, la nivelul Uniunii Europene se vorbeste din ce in ce mai mult de intreprinderea debitorului, care merita salvata, intrucit de ea

este greu de inteles sau acceptat o astfel de “ratiune” care pune in suferinta sentimentul de dreptate. iertarea de catre lege a unui debitor scuzabil si. Sunt legislatii. Dar cei sacrificati in favoarea acestor “succese” sunt. Este usor de vazut similitudinea intre conceptia noului aqcuis comunitar in domeniul insolventei si antica – dar atemporala – parabola a fiului risipitor. se vorbeste din ce in ce mai mult de asa numitul “faliment scuzabil” al intrerpinzatorilor nefericiti. cum este cea franceza. intrucit legea impune o rapida eliminare a sa din mediul economic si de afaceri pe care l-a contaminat. pe scurt. fara a cauza tulburare celorlalti parteneri contractuali si care. creditorii). La fel. creditorii. solidaritatea creditorilor fata de pierderile provocate de debitor (jumatatea de avere incredintata de tata fiului sau risipitor). divorturi. statul. care poate fi asemuita cu credinta. Subcapitolul 1 . putin naiva. isi vad averea ciuntita (asa cum averea tatalui este injumatatita in povestea fiului risipitor). Aproape tot tabloul este complet. a creditorilor participanti involuntari la un act de salvare impus. mari tulburari la nivel social. intrucit lor li se amputeaza creantele.depind o suma cvasi infinita de persoane cu care debitorul se afla in relatii de afaceri sau in alte raporturi juridice (salariatii. care nu sunt altceva decit fiul ne-risipitor din parabola. sinucideri. primoridiala fiind incercarea de salvare a debitorului. pot fi nu numai frustrati ca nu au parte de sarbatoare dinspre tatal. cu sau fara acordul creditorilor. minia creditorilor fata de comsumarea averii debitorului si a unei parti din averea lor. raspunsul misterios si bizar al legii la aceasta minie si la inevitabila iritare insotitoare. increderea celorlalti ca debitorul are fler si ca isi va plati datoriile. chiar daca reorganizarea este o simpla modalitate a procedurii insolventei in legea germane. ruina proprie a debitorului determinata de un mediu economic neprietenos sau indusa de propria incompetent. in definitiv. in zona subsidiarului. a tatalui ca fiul sau se va descurca sau. fac din reorganizare (salvarea intreprinderii) o prioritate in practica. lege care poate fi asemuita tatalui. Alte legislatii. adica protectia creditorului in relatiile de afaceri. concedieri. bancile. ea este prezenta in peste 85% din cazuri si are o rata de “succes” de aproape 60%. lor li se impun suspendari ale executarilor silite si alte restrictii ale drepturilor lor obsinuite si tot ei sunt cei care trebuie sa suporte efectul extinctiv al creantei lor pentru disparitia personalitatii juridice a debitorului sau pentru descarcarea lui de datorii. Este un deziderat greu de acceptat din postura creditor confruntat cu realitatea frustranta a sustinerii. din caz fortuit sau din vina debitorului. cum este cea germana. in caz contrar. o lege care ii permite debitorului sa ia din averea celorlati atit cit ii trebuie pentru a-si pune in practica ideile aventuroase. iar legea ii confera chiar mijloace de a-i constringe pe toti creditorii la acest ajutor. totusi. Este evident ca un debitor vinovat nu are ce sa caute in acest tablou. in trecut. care isi platesc datoriile proprii la timp. Acesti creditori. se va intoarce la origini ca sa isi reia viata de la zero. care isi propun in mod direct si fatis salvgardarea intreprinderii debitorului. Privind lucrurile din aceasta perspectiva. ci pot fi chiar loviti ei insisi de faliment. a trecut treptat in umbra. comunitatea locala. a unui debitor care a esuat in afacerea sa si care pretinde ajutor. reinsertia acestuia in familia afacerilor. primordial al procedurilor de faliment. in fine. inclusiv cu banii lui. recunoasterea greselii (conditie a acordarii beneficiului salvgardarii sau al scuzabilitatii). din moment ce. victime ale conjuncturilor nefavorabile sau ale propriei incompentente si se “propavaduieste” reinsertia acestora in mediul de afaceri. Scopul traditional si. economic si chiar personal care nu se justifica defel fata de asazisul imperativ al salvarii unei singure oi dintr-o suta. caderea implacabila. Avem un debitor care isi asuma riscul de a fi independent. dincolo de orice condiserente de ordin economic centrate pe creditor. dar care isi ruineaza averea in urma unor aventuri care l-au dus in insolventa si care poate fi asimilat fiului risipitor.

judecatoreasca si chiar legislativa. dar si procedura insolventei. Dupa finalizarea procedurii de venditio bonorum. Din procedura de venditio bonorum s-au dezvoltat. Falitul. Cu 10 Y. au cazut in uitare timp de peste 1. indeosebi cutumiare. Comerciantii. debitorul era exclus din viata profesionala si chiar cea sociala. fallere insemna a rata sau. Carpenaru. daca nu sunt insotite de masuri reparatorii. distractio bonorum). pret din care creditorii. insa. se insela si pe sine insusi. Paris. asistat de consilieri.610. De altfel. care sa-si achite datoriile pentru a evita sa ajunga in aceeasi situatie. In locul dreptului roman uniform. pe care le vindeau in bloc. Fallo. practic. Florenta. Corporatia ii cuprindea pe comerciantii si meseriasii din aceeasi ramura de activitate si era condus de un consul ales din randurile lor. notiunea de “faliment” a fost. 9e edition. D. s-a observat ca aceste pedepse nu isi ating scopul. consulul emitea norme interne bazate pe obiceiuri care serveau la rezolvarea litigiilor ivite intre membrii corporatiei. In franceza. St. intrucit. cu timpul. 11 A. inlocuit cu un drept cutumiar.7. falitul era considerat automat infractor. ca sunt practic. si numai in subsidiar sa il pedepseasca pe debitor. tome 2. putind fi vindut ca sclav de catre creditor. Vechile institutii ale dreptului roman. Urmand exemplul autoritatilor civile. cit si cea a falimentului. pina la redescoperirea sa in perioada marilor coduri ale secolului XIX. debitorul care nu isi achita datoria era pedepsit sever. aceluia care oferea pretul cel mai mare.Domeniul si scopul procedurilor de insolventa Sectiunea 1 Scurte referinte de ordin istoric 5. in engleza. isi insuseau partea care li se cuvenea. Pissa. fiind condamnat la inchisoare (fallitus ergo fraudator). Ulterior. Bucuresti. Vechiul drept roman a fost. prin intermediul unui mandatar. a nu izbuti. “a insela. Insolvabilitatea in vechile legiuiri romane. Raspunderea civila si-a pierdut astfel caracterul exclusiv sanctionator (aflictiv). fiind exclus din breasla. intrau in posesia bunurilor debitorului. odata ce era trimis in faliment. fallere” este faillir (a nu reusi. termenul echivalent este to fail. op. dupa unii autori. de Justinain. creditorii. intr-o ordine de preferinta asemanatoare cu cea reglementata in prezent. termenul care traduce cuvintul din limba latina “fallo. pina in sec. Genova. 1931. atit institutia executarii silite. asa cum o stim in prezent. Droit des affaires. fiind orientata catre repararea prejudiciului. In faza initiala de alicare a Lex duo decim tabularae.cit. fiind decazut din drepturile civile. Negoianu. la faramitarea puterii politice romane. el devenea un proscris. p. isi au sorgintea in procedura de venditio bonorum (devenita. creat pentru uzul comerciantilor. pentru a da un exemplu si celorlalti. p. in colectiv. Guyon. XX. fenomenul dezintegrarii imperiului roman a dus la formarea statelor-cetati italiene (Venetia. desi revitalizate. vor dobandi autonomie administrativa. 2003. Institutul de Arte Grafice “Vremea”. Germenii procedurii falimentului se pot regasi in dreptul roman. a rata). Prin legea Poetelia Papiria s-a inlaturat posibilitatea omorarii debitorului pentru neplata datoriilor. Executarea silita. inutile. In loc de a impune exclusiv pedepse debitorului. a gresi” 10. Pe teritoriul Italiei. pentru o vreme. Termenul se pare ca provine din limba latina. se organizeaza in corporatii si bresle care.300 de ani. . cea care a desemnat esecul in afaceri. Economica. 2007. statele-cetati adopta reguli proprii de drept. Prabusirea Imperiului Roman a dus. care isi insela creditorii. pentru a-si apara drepturile. ulterior. inchis la inchisoarea datornicilor sau chiar omorit11. intrucit ceea ce interesa creditorul era sa-si incaseze creanta. Milano). Din punct de vedere etimologic si istoric. ulterior.

indiferent de calitatea lor. propriu-zis. un rol important l-au avut targurile medievale italiene. Sunt cunoscute statutele din Pissa (1305). regulile comerciale italiene patrund si in aceste tari. Sistemul dreptului comercial din Germania are la baza codul comercial adoptat in 1897. Sistemul german neaga solutia Codului comercial francez a construirii dreptului comercial in jurul faptului de comert (sistemul obiectiv). apare un drept al targurilor cu reguli aplicabile tuturor comerciantilor participanti la aceste tirguri. avea ca obiect comertul terestru si cuprindea reguli aplicabile tuturor celor care faceau comert. schimbului si circulatiei. confera autorului calitatea de comerciant. prin care au fost create jurisdictiile consulare. partea anglo-saxona a Canadei). spaniole etc. odata cu adoptarea Codului comercial francez. Incepind cu sec. Bologna (1509) etc. aplicabil in tarile de sorginte anglo-saxona (Anglia. va duce insa la diminuarea rolului dreptului statuar in reglementarea activitatii comerciale12. in vigoare si in prezent. care a integrat codul comercial sub o reglementare unitara a dreptului privat. Sistemul de common-law. in 1942. aplicabile pe intreg teritoriul tarii. a luat nastere. in treacat fie spus. 2007. tome II. Droit des enterprises en dificulte. germane. cea din 1673. XII. care. din 180713. . Codul comercial italian este modelul Codului comercial roman din 1887. care a facut din Republica Franceza un imperiu (?!). care organiza dreptul comercial in jurul calitatii de comerciant. a fost Franta. In Italia. Reglementare comerciala germana este aplicabila numai persoanelor care au calitatea de comerciant. preferind sistemul vechiului drept cutumiar al statutelor. In formularea unor reguli proprii activitatii comerciale. sistem care are 12 13 Yves Guyon. Faptul de comert. Belgia. Interesant este ca. Economica. Dupa dobindirea acestei calitati. in special prin participarea la targuri. Droit des affaires. multe tari cu traditie in comert au preluat Codului comercial francez. p. Prima ordonanta. Redactorii Codului comercial francez au construit aceasta reglementare in ideea de a o face corespunzatoare cerintelor productiei. post-renascentista. Dreptul comercial. ca ramura de drept. cu exceptia actelor de natura strict civila (adoptie. dezvoltarea comertului a impus inlocuirea dreptului statuar si consuetudinar cu un drept scris. franceze. normele interne emise de consuli au fost adunate in culegeri numite statute. Universul Juridic. orice obligatie ce ar rezulta din exercitiul comertului va avea caracter comercial. Cea de-a doua ordonanta. aplicabile numai comerciantilor (prototipul tribunalelor de comert franceze. savirsit cu titlu de profesiune. Verona (1318). Un prim act care prefigura marile monumente legislative ale Frantei il constituie edictul lui Carol al IX-lea din 1563. Stanciu D. in plina epoca a cruciadelor. casatorie. Sub influenta ideilor revolutiei franceze din 1789. Carpenaru. la aproape 80 de ani de la nostrificarea Codului comercial francez. Drept comercial roman. Editia a VI-a. mult mai elaborat si mult mai evoluat decit Codul comercial francez. a fost adoptat Codul comercial italian (1882). Spania. existente si in prezent). Au urmat cele doua ordonante ale lui Colbert emise de Ludovic al XIV-lea. SUA. p. dar si fortate de cuceririle lui Napoleon. Australia. Olanda.timpul. precum si o procedura speciala de solutionare a litigiilor dintre comercianti. mai cu seama in domeniul maritim.11. Paris. Desprinse din dreptul civil. nu se ridica la nivelul Codului civil din 1804. unele adoptindu-l ca lege comerciala proprie (Italia. intrat in vigoare in 1900. Decaderea comertului italian. au fost concepute pe baza sau in jurul notiunii de fapt de comert. 1999. cea din 1681. acceptarea unei mosteniri). dupa realizarea unitatii politice. reglementarile reunite sub formula Codului comercial.5 si urm. indiferent de originea lor. Prima tara in care s-a trecut de la dreptul cutumiar la legi scrise. Egipt). Datorita legaturilor comerciale cu negustorii din Franta si cei din tarile nordice. In perioada moderna. privea comertul pe mare si consacra reguli specifice acestui gen de comert. a breslasului (sistemul subiectiv). Bergamo (1475). Italia lui Mussolini a adoptat un nou cod civil.

corporatist. 16 Prototipul comerciantului ajuns in faliment este domnul Biroteau. privea comertul terestru.recent descoperita Australie (actiunea se petrece la mijlocul sec. in SUA exista o reglementare cu caracter federal. comerciantul este vazut ca o piesa in angrenajul unor raporturi juridice cvasiinfinite ca numar. la rindul lor. Sub influenta dreptului comunitar european si a globalizarii. insa cuprindea si dispozitii referitoare la “Falimente si bancrute”. conceput ca o procedura de executare silita colectiva contra comerciantului care si-a inselat creditorii prin neplata la scadenta a datoriilor. Gloria si decadenta lui Cesar Biroteau. Aceasta operatiune de distrugere a bancii (banca rotta) se afla la originea denumirii de bancruta. chiar pe tatal lui Charles Dickens. Codul Comercial francez reglementa o procedura de lichidare a bunurilor falitului si de distribuire a sumelor rezultate intre creditorii falitului. o prezenta familiara in romanele lui Dickens. domnul Dorrit a fost « salvat » de o mostenire neasteptata si a fost eliberat din inchisoare. In perioada clasica a dreptului comercial. de obicei. Prima reglementare completa si sistematica a falimentului s-a realizat insa prin Codul Comercial francez din 180715. piata de capital. care desemneaza generic faptele grave savarsite de falit si sanctionate penal14. deci. este aplicabil atat comerciantilor. adica a mesei pe care erau expuse marfurile comerciantului falit. si el un “client” de lunga durata al inchisorii datornicilor l-a avut ca model. in cadrul acelorasi raporturi juridice cvasiinfinite ca numar. . adica “bankruptcy”. printre care si Mica Dorrit (Amy Dorrit). In perioada statutelor oraselor italiene Genova. In acest scop. Ulterior. in acelasi timp. toate bunurile falitului erau puse sub sechestru . 2007. unde face avere. pentru ca nu isi va fi platit 14 15 Termenul de “banca rotta” explica si cuvintul din limba engleza pentru faliment. a plecat. cat si necomerciantilor. vechle precepte ale sistemului de common-law incep sa fie abandonate in favoarea unor legi speciale. a bancii. de Charles Dickens. in . si de Codul comercial roman din 1887. p. Florenta si Venetia.la baza precedentul judiciar si cutuma juridica. In aceasta conceptie. XIX). O prima reglementare care a pus bazele institutiei falimentului o reprezinta Ordonanta din 1673 emisa de Ludovic XIV. (ii) pedepsirea falitului . era instituit urmarind 3 finalitati : (i) asigurarea platii creantelor creditoriilor .). Regimul falimentului consacrat de Codul comercial francez era foarte dur. Falimentul discredita total si iremediabil comerciantul. Falitul era decazut din drepturile profesionale si civile si. Conceptiile privind tratamentul comerciantilor in dificultate a urmat o interesanta evolutie. in comparatie cu ceea ce inseamna in prezent procedura insolventei. op. Carpenaru. Conceptia referitoare la faliment a Codului comercial francez a fost preluata si de Codul comercial italian din 1882 si.. in sistemul acestui cod comercial. (iii) asanarea mediului de afaceri prin extragerea comerciantului falit din acest mediu. Codul comercial uniform al Statelor Unite (US Commercial Code). Personajul domnului Mickawber din David Copperfield. de altfel. Actul final al excluderii profesionale si sociale a falitului era distrugerea simbolica. St. falitul era complet desesizat de patrimoniul sau comercial si. dupa unii critici. Falimentul. tatal de familie din Mica Dorrit. reactii in lant care sa-i afecteze si pe creditori. Figura falitului nefericit este. personajul central al cartii lui Balzac.cit. Comerciantul falit. falimentul era. in prezenta tuturor negustorilor. Dupa o indelungata sedere in inchisoarea datornicilor Marshalsea. menite a reglementa unele institutii fundamentale ale dreptului afacerilor (companii. insolventa etc. era trimis la inchisoarea datornicilor sau chiar sanctionat penal pentru infractiunea de bancruta16. Spre exemplu. in acelasi timp. era inchis la inchisoarea datornicilor sau arestat la domiciliul pe durata procedurii. prin neplata la scadenta a datoriilor sale. chiar penal si. prin intermediul sau. aplicindu-se numai comerciantilor. comercianti si ei si debitori. inspirata de reglementarile italiene. Aceasta Ordonanta. unde si-a crescut chiar nenumaratii copii. D.610.pe atunci . cu toata familia. procedura avea un caracter sanctionator. O figura aparte in galeria personajelor nefericite ajunse in inchisoarea datornicilor datorita falimentului este domnul William Dorrit. care poate provoca.

comunitatii locale. pentru a nu-i afecta si pe ceilalti. In legislatia moderna. daca este posibila. falimentul nu mai este decit o modalitate a procedurii insolventei17. Falimentele sunt provocate uneori de evenimente nationale/internationale. Intreprinderea debitorului poate sa dispara daca nu exista nici o persoana interesata sa achizitioneze intreprinderea acestuia si sa-i asigure. In plus. fiscului sau furnizorilor de utilitati. Debitorul. care pot avea mai multe sanse sa-si recupereze creantele in urma unei reorganizari. bancilor. lege care. Conta colectivitatea celorlalti comercianti. care sa asigure supravietuirea comerciantului care merita sa fie salvat. ci o legislatie a “intreprinderilor in dificultate”. a unui angajator etc. iar cel supus procedurii insolventei nu mai este denumit falit. Intr-o astfel de stare. Concurenta si globalizarea au determinat aparitia crizelor financiare neimputabile intreprinzatorului. conceptia clasica referitoare la faliment a fost treptat abandonata. De aici a rezultat ideea procedurii de redresare sau reorganizare judiciara. in sens de sanctiune aplicata persoanelor care au determinat incetarea de plati a debitorului persoana juridica. cota falimentara ar putea fi mult mai mica sau chiar inexistenta decit partea ce i s-ar cuveni din reorganizare. nu conta. Ma grabesc sa adaug ca Legea nr. 17 De altfel. . in legislatia franceza notiunea de faliment are o semnificatie si mai restrinsa. Prima lege care. Intradevar. luat individual. el nu mai poate beneficia de credit sau incredere de la ceilalti comercianti si. in astfel de cazuri. printr-o reproganizare judiciara sau. Insolventa a devenit. isi va fi pierdut astfel credibilitatea. prin Legea din 1985. a unui contribuabil. a introdus o astfel de procedura.la scadenta datoriile. ci si in favoarea creditorilor. in prezent falimentele ating sectoare economice intregi. mutatie dificila de cele mai multe ori (mai ales pentru persoane care au trecut de virsta unor noi inceputuri ori care sunt mono – calificati) si insotita intotdeauna de sacrificii (decalari profesionale. tratabila. Se intelege ca pentru cazul cand procedura reorganizarii sau a redresarii judiciare nu este posibila sau nu da rezultate. comerciantul. in prezent. Aceasta reglementare a constituit modelul legilor de reorganizare judiciara. sa spunem. furnizorilor de utilitati etc. ci debitor. acestia isi vor gasi locuri de munca noi doar daca vor fi capabili sa-si reconverteasca pregatirea profesionala. salariatilor. este US “Bankruptcy reform act” din 1978. nu este intotdeauna benefica statului. inclusiv al celui comunitar european. de conjuncturi politice sau economice nefavorabile. inclusiv a celei franceze. Daca in trecut falimentul era un accident individual al comerciantului sau o consecinta a unei gestiuni gresite ori frauduloase. in conditiile in care tribunalul declara scuzabila aparitia starii sale de insolventa. sanatatea si celeritatea circuitului juridic si economic colectiv.85/2006 privind procedura insolventei este un fericit exemplu de exceptie de la aceasta tendinta. dupa lichidare. la nivel mondial.). Intr-adevar. alaturi de lichidarea judiciara (care a inlocuit clasicul faliment). nu este o masura exclusiv in favoarea debitorului. Franta a introdus pentru prima data procedura “redresarii judiciare”. trebuie eliminat din centrul acestor raporturi juridice. este integrata in US Commercial Code (formind obiectul capitolului XI din acest cod). cu consecinta disparitiei comerciantului care a esuat in afacerea sa. poate continua sa-si administreze afacerea. colectivitatea creditorilor avind un rol din ce in ce mai estompat. Din punctul de vedere al salariatilor concediati ca urmare a falimentului. Echivalentul francez al falimentului din legea noastra este “lichidarea judiciara”. avind in vedere ca la distributie primii in ordinea de prioritate sunt creditorii privilegiati. printr-o mai buna gestiune. poate fi lasat sa inceapa o noua afacere (asa numitul « fresh new start »). In Franta nu exista o legislatie a insolventei. In secolul trecut. Reorganizarea. In aceasta conceptie clasica. creditul. deci. urmeaza sa se aplice procedura falimentului (care este o lichidare judiciara). redresarea. schimbari de domiciliu etc. disparitia unui partener de afaceri. Din ce in de mai mult debitorul devine centrul atentiei legiuitorului.

In noua conceptie, procedura insolventei apare ca o procedura care permite intreprinzatorului aflat in dificultate sa esueze in mod organizat. Incercarile de protectie a afacerii debitorului aflat in in dificultate au mers, poate, prea departe. Dreptul francez a construit, incepind cu 1984, o reglementare de ordin general menita a preveni sau reglementa amiabil dificultatile financiare ale intreprinderii, rezultatele acestei reglementari fiind notabile. Ca si in medicina, este, intr-adevar, mai bine si mai ieftin sa previi decit sa tratezi. Insa, in 2006, in Franta, a fost emisa o lege privind procedura salvgardarii intreprinderii, lege care nu mai are in centrul sau protectia creditorului, ci salvarea debitorului, chiar cu pretul sacrificarii drepturilor unor creditori18. La capatul acestei evolutii, legislatia insolventei a devenit, din pacate, din ce in ce mai complexa, fara sa ajunga vreodata la rezultate satisfacatoare, si din ce in ce mai indulgenta cu debitorul 19, ajungand sa pericliteze ideea de credit, ca incredere in comercianti (iar principiul fundamental al dreptului comercial este protectia creditului), ba chiar sa aduca atingere uneori fundamentelor dreptului. Georges Ripert spunea inca din 1936 ca aceasta tendinta a dus la instaurarea unui “drept de a nu-si plati datoriile” (?!! – n.n.) in favoarea debitorului falit20. Importanta deosebita a procedurilor de insolventa a fortat Comisia Europeana sa emita propriile reglementari in materie de insolventa, pina in prezent fiind in vigoare un Regulament si patru Directive, menite in special sa rezolve probleme relative la insolventa transfrontaliera si la protectia salariatilor din intreprinderile insolvente. 6. Trasaturile generale ale dreptului procedurilor de insolventa pot fi sintetizate dupa cum urmeaza : a) Elementul esential al procedurii insolventei il reprezinta starea de insolventa. Iminenta sau aparitia starii de insolventa marcheaza inceputul perioadei de restrictie a drepturilor debitorului, restrictie specifica procedurii insolventei. Cu exceptia cazurilor in care este aplicabila procedura simplificata de faliment, dupa o asa-numita faza de observatie, care permite constientizarea gravitatii dificultatilor cu care se confrunta intreprinderea debitorului, tribunalul va decide fie redresarea, fie cesiunea, fie lichidarea intreprinderii debitorului. Acestor masuri li se alatura diferitele restrictii impuse debitorului (care nu mai are dreptul de a-si administra liber intreprinderea) si o disciplina colectiva aplicabila tuturor creditorilor (care nu mai pot continua urmaririle silite individuale pornite contra debitorului). Dar starea de insolventa poate influenta atit soarta actelor juridice ale debitorului incheiate in perioada anterioara deschiderii procedurii (asa-numita perioada suspecta), in sensul ca unele dintre acestea sunt invalidate, cit si soarta debitorului sau a conducatorilor sai in perioada ulteriora inchiderii procedurii, in sensul ca debitorul sau conducatorii sai sunt afectati de unele decaderi din drepturi sau interdictii profesionale. b) Procedura insolventei este o procedura colectiva, avind caracter concursual. Colectivitatea creditorilor este organizata, acestia constituindu-se in asa-numita « masa credala », care se manifesta prin adunarea si comitetul creditorilor. Cu foarte stricte exceptii, actiunile
18

Asa-numitul “drept al intreprinderilor in dificultate”, formula pe care o utilizeaza fara exceptie doctrina franceza, isi propune patru finalitati, in aceasta ”ordine de preferinta” : prevenirea dificultatilor intreprinderii, redresarea intreprinderilor aflate in situatii compromise, lichidarea intreprinderilor ale caror dificultati financiare sunt iremediabile si sanctionarea conducatorilor culpabili. A se observa ca protectia creditorilor nu mai apare pe lista de prioritati a dreptului francez al intreprinderilor in dificultate. 19 Yves Guyon, op.cit., p.5 20 Georges Ripert, Le droit de ne pas payer ses dettes, 1936, cit. de Y. Guyon, op.cit., p.5

judiciare sau extrajudiciare, precum si urmaririle silite pentru recuperarea creantelor contra debitorului sunt oprite odata cu deschiderea procedurii insolventei. c) Procedura insolventei este esentialmente judiciara, ea desfasurindu-se sub controlul judiciar al judecatorului-sindic. d) Procedura insolventei este transparenta, creditorii, priviti individual, cit si colectivitatea lor organizata (adunarea creditorilor, comitetul creditorilor) avind dreptul la informatie asupra tuturor aspectelor procedurii. e) Procedura insolventei este o procedura a compromisului si a sacrificiului. Debitorul si creditorii sunt nevoiti sa suporte limitari ale drepturilor lor, unele chiar foarte drastice. Spre exemplu, furnizorii de utilitati sunt obligati sa continue sa furnizeze utilitati debitorului, daca acesta este un consumator captiv al acelor utilitati, cu toate ca datoriile de dinainte de deschiderea procedurii nu vor putea fi platite decit la distributiile viitoare, daca din aceste distributii va mai ramine ceva dupa plata creditorilor privilegiati. f) Procedura insolventei este general aplicabila, orice debitor care desfasoara activitati economice sub forma de intreprindere fiind o tinta potentiala a acestei proceduri daca se afla in stare de insolventa. De la acest principiu, legea excepteaza, mai mult sau mai putin legitim, o serie de debitori, in special intreprinderi de stat sau societati comerciale privatizate. Procedura insolventei este o procedura concursuala si colectiva pe care legea o instituie pentru acoperirea datoriilor debitorului aflat în insolvenţă, procedura la care toti creditorii sunt chemati sa participe pentru a-si putea acoperi creantele contra debitorului. În momentul deschiderii procedurii, debitorul « intră sub protecţia Tribunalului », fiind astfel protejat de actiunile creditorilor pentru recuperarea creantelor, inclusiv de eventualele şicane sau presiuni pe care creditorii le-ar putea exercita asupra debitorului prin executări individuale. Caracterul colectiv, concursual, al procedurii insolventei impune consecinta opririi urmaririlor silite individuale ale creditorilor contra debitorului. Procedura insolventei este, insa, o procedura de sacrificiu, care limiteaza capacitatea juridica a debitorului si restrange drepturile creditorilor. Din aceasta cauza, ea nu se poate deschide decat daca sunt indeplinite unele conditii de fond si de forma stricte, referitoare la persoanele carora le este aplicabila procedura colectiva, caracteristicile creantei neplatite la scadenta care pot duce la aplicarea procedurii, starea de insolventa a debitorului, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii etc. Debitorul este, din momentul deschiderii procedurii, desesizat de afacerea sa. Libertatea sa de decizie asupra propriei afaceri este drastic limitata. Pe planul dreptului civil, debitorul persoana fizica sufera o adevarata capitis deminutio, intrucit el nu mai poate incheia acte juridice de sine-statator ci, ca si in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu, legea ii substituie debitorului in actele sale juridice un reprezentant legal, mai precis, administratorul judiciar sau lichidatorul. Persoana juridica, desi are organe proprii care sa ii exercite drepturile, dupa deschiderea procedurii isi vede substituite aceste organe proprii fie cu administratorul judiciar/lichidatorul fie, in cazul in care si-a declarat intentia de reorganizare si dreptul de a-si administra afacerea nu i s-a ridicat, cu administratorul special. Administratorul special, atunci cind debitorul si-a pastrat dreptul de a-si administra afacerea, isi desfasoara activitatea sub supravegherea administratorului judiciar. Iar administratorul judiciar este, din punct de vedere judiciar, sub controlul judecatorului-sindic si, din punct de vedere managerial si comercial, sub controlul creditorilor, exercitat prin comitetul creditorilor. Asadar, creditorii preiau de la debitor sau, dupa caz, de la asociatii/actionarii debitorului persoana juridica practic intreg controlul activităţii acestuia. Intr-un sens larg, instituirea procedurii insolventei este, in sine, o preluare

ostila a societatii in cauza, din moment ce controlul se transfera de la actionari la creditori. Intradevar, rolul asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa este redus pina la estompare. Practic, de la data deschiderii procedurii insolventei, adunarea generala a asociatilor/actionarilor (AGA) isi vede suspendate atribuţiile principale. AGA se mai poate implica doar in desemnarea administratorului special ori in procedurile de majorare a capitalului, fuziune sau divizare necesare pentru implementarea unui plan de reorganizare. In cadrul procedurii, eventualele drepturi ale asociatilor/actionarilor sunt exercitate de catre administratorul special, consacrat de Legea insolventei drept mandatar al acestora. Pentru esecul afacerii, insolventa reprezintă o formă extremă de control al comportamentului managerial. Atâta timp cât debitorul îşi achită obligaţiile la scadenta, controlul asupra afacerii rămâne în mâinile acţionarilor şi ale administraţiei debitorului. Dacă insă debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile la scadenta, atunci controlul este transferat de la acţionari la creditori, prin intermediul managerilor procedurilor de insolventa. Actele juridice, platile si operatiunile debitorului incheiate dupa data deschiderii procedurii, cu exceptia celor curente, sunt nule daca nu sunt autorizate de judecatorul-sindic in prealabil. Sunt supuse unei potentiale actiuni in anulare si unele acte juridice ale debitorului incheiate inainte de deschiderea procedurii, in cursul « perioadei suspecte » (perioada imediat anterioara hotararii de deschidere a procedurii). Procedura insolventei poate antama si raspunderea, patrimoniala sau penala, a managerilor societatii debitoare, daca acesteia se fac vinovati de aducerea societatii in stare de insolventa. “Amenintarea” cu o astfel de perspectiva poate impune, sub raport psihologic, un control al activitatii manageriale, o prudenta de bonus pater familias in gestiunea afacerilor debitoarei. Legislatia romana a insolventei este insa rareori aplicata marilor companii, datorita, spre exemplu, multiplelor exceptari legale aplicabile societatilor de stat privatizabile. La rindul lor, creditorii sufera serioase limitari sau restrictii ale drepturilor atasate, in mod obisnuit, creantei lor. In primul rind, toti creditorii, inclusiv cei care beneficiaza de garantii reale, sunt tinuti de efectul suspensiv de executare pe care il implica deschiderea procedurii, ei nemaiavind dreptul sa incerce isi recupereze in mod individual si separat creantele, ci numai dreptul la distributiile de sume efectuate in cadrul procedurii insolventei ; la fel, toti creditorii (cu unele exceptii nesemnificative in cazul creditorilor beneficiari de garantii reale) sunt tinuti de efectul de « inghetare » a valorii creanteli lor la valoarea nominala a acesteia din data deschiderii procedurii, ei nemaiavind dreptul sa adauge creantei dobinzi, penalitati sau alte costuri. In al doilea rind, acei creditori care nu si-au declarat in termen legal creanta contra debitorului, nu beneficiaza de niciunul dintre drepturile acelor creditori care au fost inscrisi pe tabelul creantelor (“creditorii indreptatiti sa participe la procedura”, asa cum ii defineste Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei21). Legea insolventei creează numai condiţiile participării creditorilor la procedura insolventei, fiind obligatorie notificarea creditorilor, cunoscuti sau necunoscuti, referitoare la deschiderea procedurii, dar creditorii care, pina la expirarea perioadei de inregistrare a declaratiilor de creanta, nu s-au inscris la masa credala, sunt straini de procedura. Creditorii ale caror creante sunt contestate sunt, practic, exclusi de la procedura, pe perioada solutionarii contestatiei acesti creditori contestati neavind plenitudinea drepturilor creditorilor indreptatiti sa participe la procedura. In al treilea rind, ordinea de preferinta normala aplicabila intre creditorii unui debitor aflat in cursul activitatii sale normale, este serios amendata in cadrul procedurii insolventei deschisa fata de acel debitor. Spre exemplu, creantele privilegiate, chiar
21

Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, publicata in M.Of. nr. 359/21.04.2006. In continuare, in text, Legea insolventei.

beneficiare de garantii reale, sunt preferite de “super-privilegiul” cheltuielilor de procedura. Creanta privilegiata a statului este preferita de “super-pivilegiul” creantelor salariale. Pe de alta parte, exista anumite creante care „scapa” procedurii, cum ar fi creantele creditorilor beneficiari de garantii reale, care pot solicita judecatorului-sindic sa-i autorizeze sa continue sau sa incepa o executare silita individuala a bunurilor asupra carora poarta garantia lor. Creantele ulterioare deschiderii procedurii, inclusiv cele rezultate din operatiuni curente, se inscriu la masa credala pe masura exigibilitatii lor, fiind trecute in tabelurile suplimentare de creante. Daca rezulta din activitatile curente ale debitorului, aceste creante pot fi achitate chiar in cursul procedurii, cu titlu de « plati curente », indiferent de ordinea de preferinta instituita pentru eventualitatea lichidarii. Avind in vedere aceste restrictii ale drepturilor creditorilor, restrictii care nu opereaza unitar sau egalitar, unul dintre obiectivele majore ale procedurii insolventei este acela de a media sau arbitra intre creditorii cu interese divergente. Organele procedurii au aceasta sarcina, de a media sau, dupa caz, arbitra, intre creditori. Finalitatea procedurii insolventei este stabilita de art. 2 din Legea insolventei, conform caruia scopul Legii insolventei este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. Asadar, procedura insolventei, este o procedura colectiva instituita pentru a asigura mijloacele adecvate pentru acoperirea pasivului debitorului, mijloace considerate de lege ca fiind reorganizarea judiciara si falimentul. Cele doua modalitati ale procedurii insolventei, reorganizarea judiciara si falimentul, sunt subsumate acestui scop. Pentru atingerea scopului procedurii, atit creditorii, cit si debitorul sunt tinuti sa suporte aceleasi sacrificii ale drepturilor lor obisnuite. Procedura insolvenţei începe cu o hotarire a judecatorului-sindic de deschidere a procedurii care initiaza, de principiu, o perioadă de observaţie. In aceasta perioda, in decursul careia nimic ireversibil nu se intimpla cu averea debitorului, este realizat inventarul bunurilor debitorului şi se intocmeste tabelul de creanţe. Inventarul este necesar pentru a sti care este dimensiunea „averii” debitorului, adica asa-numita masa activa. Tabelul creantelor se intocmeste pentru a se afla care este „masa pasivă” a debitorului. In cadrul procedurii simplificate de faliment, perioada de observatie fie lipseste (procedura insolventei se deschide direct ca procedura de faliment stricto sensu), fie se intinde pe o perioada scurta de timp, de maxim 60 de zile. Procedura reorganizării judiciare are ca finalitate redresarea activităţii debitorului reconstructia patrimoniului sau şi asigurarea mijloacelor băneşti necesare acoperirii datoriilor către creditori in vederea iesirii sale din situatia de insolventa. Procedura reorganizarii judiciare presupune modificari ale unor creante asupra debitorului, restructurarea financiara, functionala si actionariala a acestuia sau restringerea activitatii acestuia prin vinzarea de bunuri sau active. Lichidarea pe baza de plan este reglementata, in forma actuala a legii, ca o modalitate a reorganizarii judiciare si nu ca o modalitate in sine a procedurii insolventei. Reorganizarea judiciara, este, in principiu, straina ideii de executare silita22.
22

In doctrina (Ion Turcu, Tratat de insolventa, CH Beck, 2006, p.548, apud Ion Bacanu, Cap.XV, Procedura reorganizarii judiciare si falimentului, in S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, Tratat de executare silita, Lumina Lex, 2001, p.556) s-a aratat ca reorganizarea judiciara ar fi o forma de executare silita „estompata”, care se aseamana, sub anumite aspecte, cu executarea voluntara si cu contractul judiciar. Pentru distinctia intre procedura insolventei, vazuta la modul generic, si executarea silita, a se vedea I. Turcu, op.cit., p.548. Putin mai sus, la p.367, autorul constata, insa, un paradox : „contrar aparentelor si mentalitatii generate de spiritul Codului comercial din secolul al XIX-lea, legislatia actuala a insolventei se caracterizeaza, in primul rand, prin protectia impotriva urmaririi silite private, in detrimentul unei politici economice sanatoase si a ocrotirii locurilor de munca, dar si al combaterii fraudelor, a transferurilor ilicite si a economiei subterane”.

la prima vedere. cit si reorganizarea judiciara. -pentru creditori. insa. respectiv. iar in caz de imposibilitate de redresare. cele aferente executarii silite de drept comun beneficiaza numai de efectul stergerii garantiilor reale. urmaresc insa acelasi scop final. nu si de efectul stergerii altor sarcini. instituita în vederea lichidării averii acestuia si pentru plata datoriilor sale. in cadrul procedurii colective nu se ajunge decit rareori la plata intregului pasiv al debitorului supus acestei proceduri. care se mentine doar in cadrul fiecarei clase de creditori. sunt relativ avantajati. creditorii. ceea ce nu reprezinta forme tipice de executare silita. In plus. In timp ce executarea silita obisnuita presupune existenta unui titlu executoriu. In plus. de lichidare a activelor si de eliminare de pe piata a intreprinderii in cauza. deschiderea procedurii colective fata de debitor poate fi si rezultatul unei cereri formulata de un creditor care nu are titlu executoriu iar in tabelul creditorilor care vor participa la impartirea sumelor rezultate din averea debitorului pot fi inscrisi si creditori ce nu beneficiaza de un titlu executoriu. Procedura falimentului este o forma foarte speciala de executare silită colectiva împotriva debitorului. -pentru stat si pentru colectivitatea locala disparitia intreprinderii inseamna marirea numarului de someri. care se desfasoara. dupa regulile procedurii simplificate. prin intermediul modalitatilor acesteia. cand o astfel de intreprindere nu mai are nici o sansa de redresare. inclusiv prin disparitia personalitatii juridice a debitorului. Pe de alta parte. adica acoperirea pasivului debitorului prin plata sau alte modalitati de stingere a datoriilor. lichidarea va deveni necesara. Orice dificultate financiara durabila si grava a unei intreprinderi reuneste interese care. in marea majoritate a cazurilor. procedura falimentului beneficiază de regula conform căreia toate bunurile instrainate in cadrul procedurii insolventei trec la dobinditor libere de orice sarcina. Atit falimentul. De remarcat ca regula este deopotriva valabila pentru vinzarile efectuate in perioada de observatie sau in perioada de reorganizare judiciara. fiecare intreprinzator avind. de redresare a sa. al reorganizarii juridicare si/sau al falimentului. in . 7. fiind si cei ce isi preconstituie garantii. in sistemul careia concurenta normala. esential este de a fi platiti cat mai complet posibil . Deschiderea procedurii colective nu duce direct la plata pasivului ci mediat. riscul afacerii este egal pentru toti.. garantata cu garantii reale. par ireconciliabile : -interesul debitorului aflat in dificultate este de a obtine reesalonari ale platilor ori remiteri de datorie care sa-i permita redresarea cat mai rapid posibil. după caz. in timp ce creditorii chirografari raman cu putine sanse de a-si vedea creantele platite . Procedura colectiva. lichidarea se poate realiza si prin intermediul vinzarii prin negociere directa. al incasarii creantelor debitorului etc. al tranzactiilor incheiate de lichidator cu avizul prealabil al judecatorului-sindic. are un caracter de remediu sau. Procedura insolventei este o masura de asanare a intreprinderii de dificultatile financiare cu care se confrunta. de executare silită. cum ar fi o servitute sau o locatiune de imobil.Procedura falimentului. libera si loiala reprezinta axul central. subordonata). si nu au aceleasi interese . creditorii profesionisti (bancile). are ca scop lichidarea averii debitorului în vederea realizării aceluiaşi deziderat. chirografara. datorita calitatii creantei acestora (privilegiata. dupa cum se observa. nu sunt pe pozitii de egalitate. fapt ce impune instituirea unui mecanism de solidaritate sociala care sa acopere sau sa reduca riscurile sociale. şi anume acoperirea pasivului debitorului. In conditiile economiei de piata. Spre deosebire de instrainarile aferente procedurilor de insolventa. cum insa disparitia unei intreprinderi este tot atat de naturala ca si decesul unei persoane fizice.

proportia data de valoarea investitiei sale si de piata relevanta. controale fiscale organizate in asa fel incit contribuabilul sa fie din start suspectat de evaziune fiscala si esalonari de datorii catre fisc. eliminate in totalitate. Legea nr.149/2004 isi propunea. Ca si fiscalitatea.149/2004 de modificare a fostei Legi nr.149/2004 si-a propus. Sectiunea a II-a Scopul procedurii insolventei . in dauna scopurilor normale ale procedurilor de insolventa. obligarea furnizorilor de utilitati de a continua contractul cu societatea in cauza etc. In paralel. In sensul celor trei tendinte enuntate mai sus. in mod fundamental. a regiilor autonome. legiuitorul roman prefera si acum lichidarile speciale ale societatilor de stat care au esuat in privatizare. foarte multe dintre solutiile acestei legi fiind pastrate in actuala Lege a insolventei. legiuitorul si fiscul prefera proceduri individuale de executare. libera concurenta pe aceasta piata. in special cu cea referitoare la ajutorul de stat. a fiscului etc. de altfel. a institutiilor publice. statul trebuie sa garanteze functionalitatea economiei de piata si. masurilor de redresare a debitorului. fiind insotite de stergeri de datorii. Exceptarile de la aplicarea procedurii insolventei si ajutoarele de stat mascate sub forma subventiilor. In locul unor proceduri transparente de colectare si de cheltuire a banului public. precum si de reglementarile aplicabile in cazul unor societati de stat aflate in dificultate financiara. Evolutia ulterioara a legislatiei romanesti a insolventei s-a caracterizat prin trei tendinte: (i) orientarea scopului instituirii procedurilor de insolventa catre acoperirea datoriilor fata de creditori . si eliminarea dispozitiilor legale de exceptare de la aplicarea procedurilor de insolventa. Statutul de economie functionala de piata acordat Romaniei reclama generalitatea aplicarii procedurilor de insolventa si corelarea acestora cu legislatia concurentei. preferate si in prezent de legiuitorul roman si insotite permanent de masuri de favoare fiscala. al procedurii de recuperare a creantelor AVAS. amnistiile fiscale aferente acestora etc. in favoarea societatilor de stat (foste intreprinderi socialiste. a dat prioritate. amnisitii fiscale si subventii directe sau mascate in favoarea eternelor intreprinderi socialiste de stat si a unei anumite clienteli politico-economice. incepind cu 1995. legislatia speciala a reglementat numeroase modalitati de evitare a falimentului sau a consecintelor normale ale acestuia. in locul procedurilor de faliment. Este vorba de reglementarile in domeniul privatizarii. nu s-au incheiat inca. Aceste masuri de evitare a falimentului se traduc prin proceduri speciale de restructurare sau lichidare. nu au fost. pe linga simplificarea si eficientizarea procedurii colective. sa implementeze acquis-ul comunitar in domeniul procedurilor de insolventa. Pe de alta parte. 64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul a marcat cele mai importante reconfigurari ale procedurii romanesti de insolventa. aceleasi sanse de cistig si pierdere. Legea nr. (ii) generalizarea procedurilor de insolventa. ca profesionisti. esalonari. similare falimentului. supuse procesului de privatizare). O economie de piata functionala si libera concurenta presupun un mecanism unic si universal aplicabil de organizare a esecului in afaceri. Presupunind ca investitorii. Legea nr. dar fara transparenta si garantiile procesuale ale acestuia. si ma refer la procedurile de lichidare prin faliment a activelor contribuabililor ce nu-si achita datoriile scadente catre fisc si a institutiei ajutorului de stat. Procedurile de privatizare. insa. au capacitatea de a evalua riscul investitional si resursele necesare pentru a-si asuma acest risc. privatizarile. initial. (iii) simplificarea si accelerarea modalitatilor de eliminare de pe piata a debitorilor ce detin intreprinderi neviabile. netransparente. Legislatia romaneasca aplicabila procedurilor de insolventa. procedura insolventei trebuie sa aiba caracter general aplicabil si egal pentru toti cei ce participa la relatiile de afaceri si la jocul concurentei.

Din analiza art. La adapostul procedurii insolventei. Cu toate acestea. Din punct de vedere statistic. in niciuna dintre aceste legislatii reorganizarea nu este un scop in sine si nici nu este primordiala falimentului. o larga paleta de mijloace de evitare a procedurilor de insolventa. un mijloc (reorganizarea judiciara) fiind transformat in scop. Franţa.8. VI (Cuvant inainte). dar se opune la deschiderea procedurii insolventei. pastrarii locurilor de munca si al maximizării procentelor de recuperare a creanţelor creditorilor şi a investitiei acţionarilor24. precum si p. p. Austria. Asa cum constata Cartea alba a guvernarii corporatiste in Romania pe anul 2004. reorganizarea judiciara este o modalitate exceptionala a procedurii. ar avea dreptul la reorganizarea judiciara. cu titlu de sanctiune. regulile. Asadar. intrucit scopul legii ar fi pervertit.79). si acelea restrinse de efectele procedurii insolventei. a se vedea : Gh. realitatea. Atita vreme cit. Intr-adevar.2 din Legea insolventei rezulta ca scopul acestei legi il reprezinta acoperirea pasivului debitorului. pierde dreptul de a cere reorganizarea judiciara. Legea insolventei instituie „o procedura colectiva pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă”. care a putut amina la nesfirsit momentul final al adevarului.297). Codrut Nicolae Savu. al angajatilor si. Iar debitorul care. în general. oricum. creantele contra debitorului fata de care s-a deschis procedura insolventei. si al actionarilor debitorului. aplicabila intreprinderilor mici si mijlocii. Legea procedurii insolventei. 38. inclusiv prin intervertirea reorganizarii judiciare din mijloc in scop. Piperea. denota insasi faptul ca legiuitorul nu se preocupa in mod serios de salvarea intreprinderii. cel putin din punct de vedere cantitativ. 2006. . : Germania. precum şi cea din SUA. Insolventa : legea. precum si Ioan Adam. Din moment ce legea considera ca oricare dintre modalitatile procedurii colective este un mijloc adecvat atingerii acestui scop. drepturile creditorilor vor continua sa fie subordonate intereselor debitorului. teoretic. p. O comparaţie între diferitele sisteme de drept din Statele Membre ale UE indică faptul că scopul comun al procedurilor este. în scopul continuării afacerilor. salvarea intreprinderii debitorului cu orice pret va fi considerata drept scopul procedurii insolventei. p. doua dintre Principiile Bancii Mondiale privind procedurile de insolventa (echilibrul intre reorganizare si lichidarea falimentara. Introducerea procedurii simplificate de faliment. ea fiind un simplu mijloc pentru acoperirea creantelor si mentinerea in viata a intreprinderii. editura CH Beck. in final. acesta din urma si-a putut desfasura nestingerit afacerile. 2008. mai mult de 90% din intreprinderile romanesti sunt intreprinderi mici si mijlocii. este limpede ca nu se poate accepta ideea ca reorganizarea judiciara ar fi prioritara falimentului23. Jurisprudenta noastra de pina la aparitia Legii insolventei ne-a demonstrat ca reorganizarea judiciara a fost intotdeauna o arma foarte puternica in mina debitorului neonest. inclusiv al dreptului de a incepe sau continua executari silite contra debitorului. care poate fi instituita intr-un numar foarte redus de cazuri. Comentarii si explicatii. cu intreg cortegiul acesteia de restrictii ale drepturilor creditorilor. pun insa un serios accent pe reorganizarea juridicara. Aceasta in conditiile in care. procedura 23 In sens contrar s-a pronuntat prof. Unele legislatii europene (ex. elaborata sub egida Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa (OECD). in Romania. procedura care exclude de plano reorganizarea judiciara. intr-o masura cit mai mare. Marea Britanie). 24 Pentru citeva elemente de drept comparat. Ion Turcu (Tratat de insolventa. tratamentul corect si echitabil al creditorilor) fiind negate. Belgia. in interesul creditorilor. CH Beck 2006. legiuitorul roman pune la dispozitia debitorului. insolventa acestora insemnind automat falimentul. editura Wolters Kluwer. acela de a acoperi. in sacrificiul drepturilor creditorilor.

Daca un intreprinzator nu isi plateste sau nu isi reglementeaza la timp obligatiile. deschiderea rapida a procedurii insolventei devine o conditie a reusitei unei reorganizari judiciare (care. mai ales in cazul marilor firme insolvabile care reprezinta o sursa de locuri de munca si o puternica infrastructura sociala in zonele respective. fie prin faliment.insolventei este in Romania o provocare. scopul procedurilor de insolventa este acela de a asigura modalitati de acoperire a pasivului debitorului aflat in insolventa. pentru ca nu mai beneficiaza de increderea fostilor sai parteneri de afaceri si pentru ca ii poate afecta in lant pe acestia.persoana fizica. Dar protectia drepturilor creditorilor este mecanismul de baza care da posibilitatea intaririi constrangerilor bugetare in vederea obtinerii unui comportament managerial responsabil. oricum. el poate fi eliminat din relatiile de afaceri. ci si un centru vital in . se afla in mijlocul unei retele quasi-infinite de relatii de afaceri. procedurile de evitare a falimentului. sunt doar in stadiul de proiect (la parlament exista un proiect de lege a concordatului preventiv. acolo unde ideea de reorganizare este inutila. procedurile de insolventa trebuie sa asigure o rapida eliminare de pe piata a debitorilor aflati in situatie iremediabil compromisa. Ca mecanism al economiei de piata.persoana juridica. Acestia vor putea fi sanctionati pecuniar. la intreprinderea debitorului. fata de care trebuie sa furnizeze continuu incredere (credibilitate). Mecanismele falimentului trebuie sa fie serios intarite astfel incit sa permita anticiparea lor si sa constituie o amenintare credibila. penal sau profesional. manageri care s-au dovedit incapabili sa faca fata concurentei sau care s-au facut vinovati de fraude in dauna creditorilor. drept consecinta a aducerii intreprinderii lor in stare de insolventa. acolo unde este posibil. Managerii debitorului viabil. fie pe managerii debitorului . macar partial. fie prin reorganizarea debitorului. Ratiunea insasi a legislatiei insolventei se gaseste in necesitatea protectiei creditului. care sa fie capabili sa faca fata rigorilor competitiei economice. pentru a nu permite ca starea lor de insolventa sa contamineze mediul de afaceri si sa duca la alte falimente. in exercitiul afacerii sale. instantele specializate trebuie sa primeasca resurse suplimentare pentru a putea aborda falimentele intr-un mod rapid. O intreprindere viabila sau redresabila poate continua sa functioneze daca va fi separata de managerii sai incompetenti sau fraudulosi si incredintata unor noi manageri. are un caracter cu totul exceptional in Legea insolventei. Eliminarea de pe piata ii are in vedere fie pe debitorul . trecerea rapida la faliment trebuie sa fie solutia care sa permita creditorilor sa-si recupereze creantele. In caz de insolventa insa. finantarea sub forma imprumuturilor va ramane la nivel scazut in cazul in care nu va exista o protectie suficienta a drepturilor creditorilor. dar cu dificultati financiare. 9. Eliminarea de pe piata nu se refera. In Romania. Intr-un mediu de viata economico-sociala caracterizat prin interconectare si interdependenta. dar intr-un mod ordonat. Creditorii trebuie sa aiba siguranta ca-si pot recupera creantele pentru a putea pune la dispozitia societatilor comerciale capitalul de imprumut respectiv. Atunci cind situatia debitorului devine alarmanta. In acest scop. operatiuni si interese. Intr-adevar. Pregatirea profesionala a magistratilor in acest domeniu trebuie de asemenea sa constituie o prioritate. din legislatura anterioara). dar corect. Intreprinzatorul. fiind angrenat intr-un intreg lant de contracte. care sa nu permita tratamente discriminatorii. neaparat. In lipsa oricarei sanse de restructurare. in cooperare cu creditorii. trebuie sa negocieze o restructurare rapida cu creditorii. cea mai mica intirziere in deschiderea procedurii punind-o in pericol). cu evitarea tribunalului. In ciuda unei cresteri a capacitatii de imprumut a bancilor si a credibilitatii sectorului privat al economiei. intreprinderea nu este un simplu vehicul concurential. diagnosticul si potentialul tratament al crizelor financiare trebuie sa fie rapide si sa se intemeieze pe baze contractuale. atunci cind planurile si contractele extrajudiciare de restructurare esueaza.

ci pentru a face din privatizare si ajutorul de stat scopuri in sine. Cu toate acestea. ceea ce presupune implementarea diferitelor metode si proceduri de preventie a insolventei. In fapt. fara a face din aceasta un scop in sine. 91-242. desigur.htm. un client pentru banci si pentru furnizorii de utilitati.cit. Exista. elaborat. Intradevar. Norvegia si 7 tari in curs de aderare (inclusiv Romania). Un « tratament optim » al dificultatilor financiare ale intreprinderii trebuie sa tina seama si de aceste interese. în condiţii de confidenţialiate. p. de un grup de experti din 14 tari membre UE. atita vreme cit taxele si impozitele sunt calculate si virate in functie de facturile de incasat. că 25 Proiectul optim privind restructurarea. doar o mica parte din intreprinderile romanesti aplicind sistemul contabilitatii reale. altele decit cele ale intreprinzatorului. De asemenea. de lege lata. de reuşita a reorganizării şi/sau măsurilor de redresare26. statul pierde un contribuabil. in text. puse la indemina debitorului. Piperea. insa. comunitatea locala pierde un angajator. Orice masura de redresare este.. precum si proceduri pentru evitarea falimentului institutiilor de credit (supravegherea speciala si administrarea speciala. creditorii. dupa caz. masuri aplicabile si societatilor de asigurari si entitatilor reglementate ale pietei de capital). nu exista. marea majoritate a persoanelor care depind de supravietuirea intreprinderii (stakeholders) pierd din lichidarea acesteia : salariatii isi pierd locul de munca. Intervenţia managerilor de criză. daca nu are la baza informatii contabile corecte. . un contribuabil la bugetele publice sau locale. pierd un client. intrucit nu toate creantele se achita in urma lichidarii si nu toata lumea cistiga de pe urma lichidarii. precum si unele incercari timide de solutionare a crizelor intreprinderilor prin mijloace contractuale. Sistemul de drept poate asigura supravieţuirea unei afaceri. rezultatul va fi blocajul financiar. Sistemul contabil romanesc inca se mai bazeaza pe principiile contabilitatii anticipationale. Salvarea intreprinderii este. în multe cazuri. inutila. consultanţa de specialitate şi obţinerea de surse noi de finanţare. a procedurilor de redresare sub controlul judiciar al tribunalului25. rezultat care face. legislatia romaneasca prevede masive reglementari concepute pentru a feri bancile si institutiile de credit de riscurile insolventei sau ale supraindatorarii clientilor lor. Este limpede ca. Documentul este datat Septembrie 2003. insa. precum si. In continuare. In Romania nu exista.. decit rudimente de reglementari relative la preventia insolventei. Informatiile si cunostintele referitoare la riscuri si la evitarea crizelor financiare trebuie să fie uşor accesibile. 26 Pentru amanunte.int/comm/entreprise/entrepreneurship/support_measures/index. sub egida Comisiei Europene. Intr-adevar. precum si a diferitelor alte mijloace si proceduri de evitare a insolventei pot să susţină supravieţuirea intreprinderilor aflate în dificultate. documentul va fi citat Proiectul optim 2003. si atita vreme cit cheltuielile sunt angajate fara a fi identificate sursele de finantare. preferabilă lichidării. in cazul nereusitei acestora. falimentul si un nou inceput. inutil orice efort de evitare a insolventei.eu. Debitorii care ştiu. a preveni este mai mai usor si mai eficient decât a incerca sa vindeci. proiect publicat pe site-ul Ministerului roman al Justitiei si preluat de pe site-ul http://europa. adica al veniturilor incasate si al cheltuielilor efectuate. op. toate aceste persoane sau entitati (stakeholders) fiind interesate in supraveituirea intreprinderii. intreprinderea este un loc de munca. Directoratul General pentru Intreprinderi. un potential finantator sau furnizor de programe sociale. a se vedea Gh.jurul carui graviteaza o multitudine de interese. o abundenta legislatie a privatizarii si a ajutorului de stat. pentru a permite “ieşirea din criză”. Măsurile de asistenţă trebuie să se axeze pe avertizarea timpurie. o sursa de profit pentru actionari etc. conceputa nu pentru a crea mijloace de preventie a insolventei societatilor de stat sau a celor privatizate. intervenţia în timp util. mai ales cei care furnizeaza utilitati. adica a veniturilor de incasat si a cheltuielilor de efectuat. Dar reglementari si practici generale de evitare a insolventei. o serie intreaga de mecanisme de avertizare timpurie sunt reglementate sau concepute pentru a permite recunoaşterea din vreme a dificultăţilor financiare şi pentru a oferi o şansă de evitare a insolventei sau. practic.

Dacă afacerea nu are viitor. informaţiile furnizate de debitor trebuie sa fie complete si sa poata fi controlate de creditori prin intermediul unor terţe părţi neutre (practicianul in insolventa). distinctia in raport de culpa este fie greu de facut. terenul pe care sunt amplasate cladirile fabricii debitorului insolvent. adica al reinsertiei sale in mediul de afaceri. care ii impiedica sa revina in afaceri pe perioada insolventei. in acelasi timp. pentru a nu permite agravarea situatiei creditorilor si a nu contamina cu insolventa mediul de afaceri din care provine debitorul. riscul de a reintroduce in competitia economica acele active. astfel. al procedurii insolventei il reprezinta reintroducerea in circuitul economic a activelor debitorului insolvent. Pentru ca un astfel de « tratament optim » sa fie posibil. Unul alt obiectiv secundar al procedurilor de insolventa este sanctionarea debitorilor sau managerilor vinovati de aducerea intreprinderilor lor in stare de insolventa. dar deosebit de important. care vor fi reangajati sau isi vor sporit numarul. În procedurile de reorganizare. In schimb. sa reinceapa sa incaseze taxe. colosale. Tertul cumparator isi asuma. dupa modelul reabilitarii din dreptul penal. precum si pe o perioada de 5-7 ani ulterior inchiderii procedurii. trebuie încurajaţi să iniţieze proceduri de insolvenţă. care va putea spera sa scape de spectrul somajului si. Cei sanctionati sunt purtatori ai unui adevarat stigmat. persoana vizata nu este lovita de decaderile si interdictiile de a mai face afaceri. Desi in jurisprudenta si in legislatia noastra nu exista falimentul scuzabil. este necesar un cadru legal predictibil si transparent. victime ale conjuncturii nefavorabile. plasate in centrul marilor orase. într-un mod organizat. Incepind cu anul 2004 exista si in Romania astfel de exemple. Extinderea “stigmatului esecului” asupra debitorului onest este una dintre problemele mari si quasi-insolubile ale legislatiei clasice a falimentului. firmele neviabile trebuie lichidate cât mai repede posibil. care s-a dovedit incapabil sa le utilizeze la justa lor valoare si sunt reintroduse in circuitul economic. s-au transformat in proiecte rezidentiale. uneori. dupa ce au fost inchise. fie neobservata de catre tribunalul care aplica santiunea. In primul rind. O intreprindere care lincezea sau agoniza intrucit debitorul nu reusea sa faca fata competitiei economice poate fi repornita de tertul cumparator. activele trebuie lichidate în mod rapid şi eficient. profiturile obtinute fiind. totusi. decit in cazul in care ar fi condamnata penal pentru bancruta frauduloasa sau alte infractiuni din Legea insolventei. Mai mult. Distincţia între creditorii cu creanţe garantate şi cei cu creanţe negarantate. sunt separate prin vinzare catre terti de patrimoniul debitorului insolvent. furnizorii de utilitati). trebuie sa i se ofere debitorului beneficiul unui nou inceput (a fresh new start). poate deveni o frina in procesul de redresare. precum si o jurisprudenta responsabila. Un obiectiv secundar. luând în considerare interesele tuturor creditorilor. In practica. cu toate avantajele care rezulta de aici pentru toti stakeholder-i (salariati. Spre exemplu. legile in domeniu trebuie sa aiba la baza principii durabile in timp. Trebuie promovat un nou început pentru întreprinzătorii care au eşuat fără vina lor27.nu-şi mai pot achita debitele. In mod rezonabil. care sa poata fundamenta o 27 Proiect optim 2003. poluante si fara viitor. marcile si denumirle de origine etc. sanctiuni tipice falimentului vinovat. intrucit in astfel de conditii nu pot fi luate în considerare interesele tuturor creditorilor. atunci când un tribunal a constatat că falimentul debitorului a fost “scuzabil”. activele productive ale debitorului insolvent. normala si logica în cursul procedurilor de lichidare.. bancile. Se intimpla deseori ca efectele de natura personala ale falimentului sa loveasca deopotriva debitorii fraudulosi si debitorii onesti. utilajele invechite sau uzate. pot fi revalorificate de cumparator prin schimbarea destinatiei economice initiale a acestora. comunitatea locala. bugetul statului. Fabrici si uzine din perioada comunista. .

Datoriile se “lichideaza” in sensul ca sunt stinse printr-una dintre modalitatile de stingere a datoriilor. Legea nr. sfera persoanelor carora li se aplica procedura “generala” de insolventa intr-o maniera descriptiva. ca suma de bunuri. uneori. patrimoniul persoanelor din conducerea debitorului . Această lege vorbeşte de o procedură principală şi de una secundară. Legea insolventei stabileste tuturor tribunalelor (41) şi curţilor de apel (15) competenta functionala de a judeca pricini legate de insolventa. Obiectul procedurii îl reprezintă. Intr-adevar. ca fiind “averea” debitorului. daca sunt indeplinite conditiile legale. Prin urmare. prin intermediul notificarilor. De altfel. drepturi si obligatii. chiar dacă în străinătate nu s-a deschis o procedură de insolventa principală (insolventa trebuie deschisa fata de debitor la centrul principalelor interese comerciale ale acestuia). Sectiunea a III-a Subiectii procedurii insolventei 11. Din pacate. foarte putine instante functioneaza cu judecatori-sindici specializati pe o asemenea calificare sau judecatori de curti de apeli specializati in insolventa.jurisprudenta predictibila. in debutul procedurii).persoana juridica vinovate de aducerea acesteia in stare de insolventa. legea opereaza o separatie logica intre activul si pasivul patrimoniului debitorului atunci cind vorbeste de facerea inventarului si intocmirea tabelelor de creante. in limbaj comun averea se confunda cu patrimoniul debitorului. de principiu. enumerind trei categorii concrete . Pentru eficienta masurilor de redresare. singurul care poate fi supus vinzarii. precum si a celorlalte proceduri de insolventa. numai procedura de insolventa generic conceputa are in vedere patrimoniul debitorului. 10. obiectul procedurii nu-l reprezintă numai patrimoniul debitorului. asa-numitele “prime masuri” sunt menite a stabili activul patrimonial al debitorului. in general. ci şi patrimoniul asociatilor cu răspundere nelimitată si. doar activele patrimoniale ale societăţii de pe teritoriul României. pasivul patrimonial al acestuia. in acest caz. 637/2002. pentru atingerea scopului procedurii (acoperirea pasivului debitorului). Pe de alta parte. declaratiilor de inregistrare a creantelor si al intocmirii diverselor tabele de creanta. magistratii implicati trebuie sa fie specializati în insolvenţă. respectiv. un creditor din România poate cere deschiderea procedurii insolvenţei faţă de o sucursală din România chiar dacă societatea mamă din străinătate nu a intrat într-o astfel de procedură. care reglementează insolvenţa transfrontalieră. prin intermediul inventarului si. 1 alin. Obiectul procedurii poate fi identificat. Toate aspectele legate de insolvenţă trebuie atribuite unor secţii specializate în materie de insolvenţă ale unui număr restrâns de instanţe (sau curţi de apel). la art. In schimb. in fond sau recurs. in perioada de observatie (iar in cazul procedurii simplificate fara faza de observatie.1. In plus. Legea insolventei stabileste. ci numai activul patrimonial al acestuia. in realitate. permite ca în România să fie executate bunurile unui debitor. Desi. dupa caz. procedurile de vinzare in cazul falimentului nu au in vedere patrimoniul debitorului.

1 alin. procedura insolventei este. cu exceptia regiilor autonome. §1. care sunt reglementate prin legi speciale28. in ciuda formularii neindeminatice a textului. preferabila enumerarii imprecise din art. o astfel de reglementare va deveni necesara. desemnata sub denumirea de “orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice”. a se vedea infra. 1 din Legea insolventei. intrucit piata creditelor de consum se dezvolta intr-un ritm periculos. 139 din fosta Lege nr. Regiile autonome sunt exceptate de la dispozitiile Legii insolventei.2. inclusiv celor care nu au calitatea de comercianti. putind pune in pericol stabilitatea economiei. In alta ordine de idei. in baza Legii nr. asa cum se va arata mai jos. Conform art. procedura “simplificata” se aplica. si ea. aplicabilitatea sa extinzindu-se si la persoane juridice care. prin dispozitie expresa a Legii insolventei. conform art. asa cum exista in Statele Unite sau Franta.15/1990. Se poate afirma. conceptia traditionala dupa care procedura insolventei se aplica numai comerciantilor. (iv) oricaror alte persoane juridice de drept privat care desfasoara si activitate economica. (ii) grupurilor de interes economic.1. Comerciantii 28 Este vorba de Legea nr. procedura aplicabila insolventei acestor comercianti urmind a fi reglementata. Deocamandata. Anumite elemente ale regimului juridic al procedurii de insolventa sunt aplicabile si institutiilor publice. procedura insolventei este aplicabila si grupurilor de interes economic care nu au ca obiect de activitate savirsirea de acte de comert.64/1995 prin Legea nr. nici pina in prezent. Dispozitia citata nu face decit sa repete dispozitia art. . si comerciantilor persoane fizice. o categorie de necomercianti (societatile agricole) si o categorie generic de subiecte. indirect calificati de lege drept necomercianti.149/2004. De asemenea. In prezent. dar este usor de prevazut ca. actionind in mod individual sau in asociatii familiale. sunt necomercianti.XVIII.10/2004. astfel. cap. fie printr-o dispozitie expresa a legii. lege care. Este evident ca in prezent procedura insolventei nu mai are ca tinta exclusiva comerciantii. in ultimii ani au fost emise nenumarate reglementari menite a preveni riscul de supraindatorare a simplilor particulari. …nu a aparut. 151 din Legea insolventei. utilizind o formula sintetica similara celei din legea franceza. trebuie observat ca Legea insolventei nu se aplica decit cu titlu de drept comun in cazul insolventei societatilor de asigurare.503/2004 si OG nr. nu exista o reglementare a insolventei simplilor particulari. care s-ar afla in situatiile descries de alin. cind a fost modificata fosta Lege nr.64/1995 care. la mai mult de 18 ani de la aparitia regiilor autonome. Pentru detalii. in scurt timp. (iii) societatilor agricole. fie in mod traditional. in conditiile in care asistam. se poate concluziona ca Legea insolventei se aplica : (i) comerciantilor. astfel ca. prin lege speciala. la o adevarata explozie a creditelor de consum (retail). incepind cu 2003-2004. precum si asociatiilor si fundatiilor. societati sau organizatii cooperatiste. persoane juridice considerate in mod traditional drept necomercianti. aplicabila si societatilor agricole.de comercianti (societati comerciale. a institutiilor de credit (inclusiv a cooperativelor de credit) si a entitatilor reglementate ale pietei de capital. In plus. Procedura “simplificata” este si ea o procedura de insolventa. trimitea problema insolventei regiilor autonome pe seama unei ipotetici legi speciale viitoare. Legiuitorul roman a abandonat inca din 2004. pe linga cele patru categorii enumerate la alin.2. fiind. ca procedura insolventei se aplica oricarei persoane fizice sau juridice ce desfăşoară activităţi economice sub forma de intreprindere. grupuri de interese economice).

32 St. inainte de inceperea activitatii lor. si meseriasii sunt supusi obligatiei de inregistrare in registrul comertului. 7 C.1 din Legea nr. Consider ca.26/1990 privind registrul comertului dispune : « comerciantii. conform careia procedura insolventei se aplica si altor persoane juridice de drept privat care desfasoara si activitati economice. Art.1 pct. daca exista persoane care. intrucit toate cele trei tipuri de entitati sunt comercianti.26/1990 privind registrul comertului.com. inainte de inceperea activitatii acestora (subl. conform careia sunt supusi obligatiei de inregistrare in registrul comertului si persoanele fizice sau juridice. 30 Pentru aceasta critica.2 din aceeasi Lege nr. deci. -textul art. Astfel : .grupurile de interes economic (GIE) sunt supuse procedurii insolventei chiar daca au caracter civil . practic. p.75) considera ca. . dispune ca au calitatea de comercianti persoanele fizice care exercita acte de comert cu titlu de profesiune si societatile comerciale.. op. 1 alin. -precizarea din art. Legea nr. 1 alin. este mai necesar ca 29 Enumerarea celor trei tipuri de societati comerciale este lipsita de un fundament logic si real. comerciantul este un intreprinzator. cu cea de « societati cooperative »). 1 din Legea insolventei introduce o anumita inadvertenta in ce priveste societatile cooperative si organizatiile cooperatiste. Este posibil ca intentia legiuitorului. a fost aceea de a realiza o sistematizare cu dispozitia art. Comparind reglementarile enumerate cu textul art.10/2006. in prezent. Persoana fizica devine comerciant in conditiile art. au obligatia sa ceara inmatricularea […] sau […] inscrierea […] mentiunilor ». a se vedea : Brindusa Stefanescu. companiile nationale si societatile nationale29 . (iii) regiile autonome .26/1990. 1 din Legea insolventei. 1 alin. precum si alte persoane fizice prevazute in mod expres de lege. prima facie. cu titlu de profesiune. tocmai in cazul in care comertul este exercitat in conditii ilicite. (v) organizatiile cooperatiste (sintagma inlocuita. statul roman este actionar unic sau majoritar sau calitatea de actionar unic o are o alta societate la care statul este actiona unic sau majoritar). al faptelor de comert (animus negotii). in doctrina30 . in cazul societatilor nationale sau al companiilor nationale. este generatoare de confuzie. in baza Legii nr1/2005. Consideratii de ansamblu referitoare la Legea nr. p.cit. prin : (i) savirsirea de acte de comert obiective (faptele de comert subiective si actele de comert unilaterale sau mixte se definesc prin calitatea de comerciant si. dimpotriva.1. (iii) exercitiul comertului in nume propriu si pe risc economic propriu . (iv) grupurile de interes economic cu caracter comercial si grupurile europene de interes economic cu caracter comercial . (ii) societatile comerciale. altele decit comerciantii.85/2006 privind procedura insolventei. pe buna dreptate. D. (ii) exercitiul sistematic si efectiv. sunt forme associative de intreprindere si au calitate de persoana juridica distinct de actionari (chiar daca. sunt comercianti : (i) persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert .71. desfasoara si activitati comerciale si/sau economice. “aceasta modificare legislativa nu indreptateste insa concluzia ca legea ar recunoaste calitatea de comerciant meseriasilor”. 1 alin. 7 C. criticata.cit.. fara a avea calitatea de comerciant. Carpenaru. nu pot duce la dobindirea calitatii de comerciant). 1 alin. 1alin.).12. in conditiile speciale ale legii. se pot observa. Dreptul nr. o serie de direfente care pot da nastere la interpretari.6 din Legea insolventei. Concluzia este ca. acestea sunt obligate sa se inregistreze in registrul comertului si pot fi subiecti ai procedurii insolventei. inca in vigoare. Vechiul art.300/2004.11. in baza art. 13.. p.2 din Legea nr.26/1990. la momentul insertiei acestui text in art. Asadar. aceste persoane sunt asimilate comerciantului din punctul de vedere al obligatiilor profesionale31. singure. In doctrina32 se adauga si caracterul licit al faptelor de comert exercitate.n. respectiv. Conform art.com. inainte de inceperea comertului. 31 Prof.. Conform autorului.1 din Legea nr. Carpenaru (op.

cit si in cazul in care desfasoara aceasta activitate in cadrul unei asociatii familiale. fara responsabilitate juridica proprie. in baza art. dar fara sa exercite vreun comert (caz in care el este un comerciant inactiv sau retras). expuse mai sus. avocati etc. inclusiv dupa deces. in sensul clasic al notiunii. prin folosirea paravanului unei societatii comerciale cu raspundere limitata (administratorii.proc. De fapt. . permite judecatorului sa desemneze un curator special care sa stea in judecata in numele entitatii colective. actualmente abrogat). Asadar. toti pot transforma afacerile societatii in afaceri proprii. Momentul in care dispare acest risc asumat inseamna si disparitia calitatii de comerciant.com. asociatia familiala poate sta in judecata in nume propriu. Asa cum rezulta din art. sunt putini pe piata si insignifianti ca cifra de afaceri.civ. deci. cu fraudarea drepturilor creditorilor. 42 C. aplicarea procedurii falimentului fata de comerciantul care a dobindit aceasta calitate in mod ilegal este unul dintre motivele pentru care stabilirea calitatii de comerciant inca mai prezinta interes practic. afectindu-le in mod grav. el isi asuma riscul de a cistiga sau a pierde din competitia cu ceilalti comercianti. functionari publici. momentul in care s-a nascut acest risc asumat inseamna inceputul calitatii de comerciant si. aparitia posibilitatii declararii acestuia in faliment. Ideea a fost abandonata inca din 1995.. 1 alin. sa fie inregistrat in registrul comertului cu o firma sau denumire anume. deci. cel putin cu titlu de sanctiune. care se finalizeaza cu eliminarea din cimpul relatiilor de afaceri a acelor persoane care. pentru introveritarea demintatii exercitate de cel in cauza intr-un comert ilicit). la buchinisti. procedura falimentului. ci poate fi si exclus din viata profesionala pentru o perioada de 5 ani ulterioara inchiderii falimentului. Momentul in care incepe si cel in care inceteaza calitatea de comerciant nu depind de inregistrarea in registrul comertului si nici de existenta sau inexistenta autorizatiei de exerctiu al comertului. la micii comercianti din pietele agroalimentare. notari. Aceasta este o entitate fara personalitate juridica si. 41 C. au scurcircuitat aceste relatii. Ma refer la cei care lucreaza in asociatii familiale. dar si un faliment personal.proc. Intr-adevar. (ii) incalcarii unor incompatibilitati legale.oricind sa se aplice procedura falimentului. Stabilirea calitatii de comerciant prezinta importanta practica deosebita in cazuri speciale de genul : (i) savirsirii de fapte de comert in conditii ilicite. asociat sau asociat unic in comerciant ilicit). O persoana poate foarte bine sa aiba calitatea de comerciant fara a se fi inregistrat in registrul comertului (caz in care el este un comerciant ilicit) si invers.2 din Legea insolventei.. dintre care revelatorie este ultima. Intr-adevar. la agentii de valori mobiliare sau la brokerii de asigurari care lucreaza in mod independent etc. daca are organe de conducere (art. stabilite fata de magistrati. comerciantii – persoane fizice adevarati. el nu numai ca raspunde cu intregul sau patrimoniu. (fapte care pot atrage raspunderea profesionala sau disciplinara. Este adevarat ca. comerciantul persoana fizica poate fi supus procedurii falimentului atit in cazul in care desfasoara activitatea comerciala in mod individual. Ceea ce conteaza este intrunirea celor trei conditii de existenta a calitatii de comerciant. Comerciantul inactiv sau retras nu poate fi declarat in faliment33.civ. riscul economic pe care si-l asuma comerciantul. cind datoriile sale se transmit la mostenitori. precum si celui decedat (art. beneficiind insa de limitarea raspunderii pentru datoriile societatii . comerciantul este un intreprinzator. motiv pentru care este greu de explicat de ce legea face aplicabila procedura falimentului asociatiei familiale insasi. prin insasi ilegalitatea comertului lor. in cazul in care nu exista organe desemnate ale acesteia). In caz de faliment. ca orice entitate colectiva fara personalitate juridica. asociatul care controleaza societatea. din moment ce actele juridice si faptele de comert 33 Vechea reglementare a falimentului din Codul comercial se putea aplica si comerciantului retras. Aparent. respectiv.707 C. daca se va putea dovedi ca cei in cauza si-au introvertit calitatea scriptica de administrator. in aceste cazuri se poate aplica. asociatul unic.

1 alin. practicieni in insolventa etc. a se vedea : St.31/1954). Ungureanu.33 alin3 din Decr. Comentariu pe articole. G. medici. insa. iar membrii asociatiei familiale exercita toti comertul asociatiei. Se considera ca. Stancu. care nu are personalitate juridica. rezervate prin lege persanelor autorizate (notari. pot savarsi fapte de comert cu titlu profesional sunt reglementate de Legea nr. 108 din 20 februarie 2003). 35 Publicata in M. persoanele fizice si asociatiile familial pot fi autorizate sa desfasoare activitati economice in toate domeniile. Nr.). 507/2002 (M.576 din 29 iunie 2004.58/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. Nr. de inceput si. Ma refer la societatea in curs de constituire. auditori.19. societatea in curs de constituire nu are personalitate juridica si nici calitate de 34 Pentru o alta opinie. la societatea neregulat constituita. nr. Of. avocati. Of. Nr.A.2 pct. la societatea declarata nula si la societatea fictiva. consider ca intelesul exact al textului art. fiecare membru angajindu-se in acest comert cu patrimniul sau. Pina la momentul inmatricularii in registrul comertului. cu asociatii intr-o societate in nume colectiv). Chestiuni practice mai deosebite ridica o serie de situatii in care se poate afla societatea comerciala. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent35. Este vorba de profesiile reglementate sau liberale. M. Spre deosebire de comerciantii . O serie de profesii si ocupatii nu pot fi exercitate decit de catre persoanele care sunt autorizate de un organism profesional sa exercite o astfel de ocupatie sau profesie. spre exemplu.1-2 din Legea insolventei este acela ca procedura falimentului se aplica debitorului persoana fizica ce exercita comertul individual sau in cadrul unei asociatii familiale34. fie in anumite situatii patologice in care se poate afla la un moment dat o societate. Persoanele carora li se aplica procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. fie in cursul existentei societatii.persoane fizice. fiind nu numai ilegala. Editura Hamangiu. 1 alin. care devin responsabili solidar pentru falimentul asociatilor lor si sunt si ei supusi falimentului. De aceea. sfirsit al personalitatii juridice. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (M. Vasile Nemes. societatile comerciale au calitatea de comercianti chiar daca nu exercita in fapt comertul pe care si l-au propus sau daca nu exercita nici un fel de comert sau activitate (cum sunt societatile fantoma) ori daca desfasoara activitati civile sau preponderent civile.85/2006. inadmisibila. In baza fostei Legi nr.64/1995. o opinie similara a fost exprimtata de Gh.582 din 6 august 2002). meseriile si ocupatiile. intrucit asociatia familiala nu are personalitate juridica. inseamna ca actul. cetateni romani sau straini din statele Uniunii Europene. Noua lege a insolventei – Legea nr. ci si de-a dreptul ilegitima. a fost abrogata si Hotararea Guvernului nr. Conditiile in care persoanele fizice. Hotca. Of. cu exceptia celor reglementate prin legi speciale. p. Carpenaru. ci acte sau fapte personale ale asociatilor. O astfel de consecinta este. 14. D. RDC nr. Intre cele doua moment. experti contabili. a) Societatea in curs de constituire are o personalitate juridica limitata la scopurile constituirii sale (art. respectiv. Conform art.savirsite in cadrul asociatiei familiale nu sunt actele sau faptele proprii ale asociatiei. Legea nr. Calitatea de comerciant a societatii inceteaza la momentul radierii din registrul comertului. faptele sau complexul de operatiuni ale unuia sau mai multor asociati care au cauzat falimentul se pot rasfringe asupra celorlalti asociati. la societatea dizolvata. 2006.300/2004 a abrogat expres Legea nr. Societatile comerciale sunt comercianti odata cu inmatricularea in registrul comertului. .11/2004. Totodata. fiecare dintre membri poate fi supus procedurii insolventei pentru starea de insolventa a asociatiei. in lipsa unei reglementari care sa permita o astfel de raspundere solidara (asa cum este cazul. (1) din aceasta lege. societatea comerciala poate fi supusa procedurii insolventei. fie in cursul procedurii de constituire legala a sa. Bucuresti. cind dobindesc si personalitate juridica.

O astfel de entitate. dupa ce societatea va fi dobindit personalitate juridica).com. 37 Sub imperiul vechii reglementari a falimentului din Codul comercial. societatea declarata nula are acelasi regim juridic ca si orice alta societate dizolvata. si in care girantul sau administratorul a reprezentat pe comunisti (?!? – n. op. asadar. ci o comunitate de fapt.com. in subsidiar. In C. 36 In doctrina interbelica (C. chiar daca sunt neregulate ». daca neregularitatile se descopera dupa inmatriculare (asadar. cu caracter limitat – pentru necesitatile dizolvarii. suprapusa peste o societate declarata nula care.adn. societatea dizolvata isi pastreaza personalitatea juridica pentru nevoile lichidarii (art. 48. In consecinta. suntem in prezenta unei societati de fapt. ca aceste societati. rezultata din punerea in comun a aporturilor. solutia declararii in faliment a societatii nule a fost controversata. fiind o societate dizolvata.) intre ei trebuie aranjate ca si cand ar fi in indiviziune.III dec. asa cum poate fi supusa falimentului orice societate dizolvata. Conform art. daca exista neregularitati in procesul de constituire a societatii.1940. o societate declarata nula poate fi supusa procedurii falimentului 37. isi pastreaza personalitatea juridica pentru necesitatile dizolvarii si poate fi supusa procedurii falimentului. cit. Intr-adevar. b) Societatea neregulat constituita poate fi subiect al procedurii insolventei.adn. De altfel.170 din 30 Oct. desigur. Asemenea societati trebuie deci considerate ca nu au personalitate juridica.) in toate actele ilegale savarsite. societatea are personalitate juridica pina la pronuntarea nulitatii si si-o pastreaza – este adevarat. Daca o societate declarata nula continua sa existe in fapt. fara faza de observatie. p. fiind declarata direct in faliment. judecatorul-delegat la registrul comertului restituie cererea de inmatriculare petentului.593).e) din Legea insolventei rezulta chiar ca societatea comerciala dizolvata anterior cererii introductive este supusa procedurii simplificate. Inalta Curte s-a pronuntat.2 lit. Cu toate acestea. pentru a corecta neregularitatea. Daca actiunea in regularizare a fost respinsa ori s-a prescris sau daca neregularitatea este grava.pag. P. intrucit « aceste societati au o fiinta. Pascanu. s-a considerat ca si aceste societati sunt supuse falimentului. A se vedea C.R. asupra caruia asociatii sunt in indiviziune.31/1990 privind societatile comerciale). ca avand un obiect ilicit.com. « daca se adopta parerea ca nu trebuie facuta nici o deosebire intre societatile nule si cele neregulate ». . care nu pot fi negate si care justifica lichidarea lor atat fata de terti.233 din Legea nr. asa cum s-a vazut. intrucit beneficiaza de personalitate juridica36.593.adn. formand o comunitate de interese. p. societatea dizolvata se afla in stare de insolventa. la indemina asociatilor. in care raporturile comunistilor ( ?!? – n. ca si cand ar fi tratat cu o comunitate. 47 din Legea nr.cit. exista in fapt.n. 46. Nu se poate dar spune ca o societate nula de drept sau ilicita se transforma intr-o societate de fapt. atunci aceste neregularitati pot fi corectate prin intermediul actiunii in regularizare. adica sa exercite un comert identic cu cel anterior declararii nulitatii sau un altul. Din art. pentru societatile nule.. in caz contrar respingind cererea de inmatriculare. M. astfel ca este greu de admis ca o astfel de entitate colectiva ar putea fi subiect al unei proceduri de insolventa. (Cas. daca.31/1990 privind societatile comerciale). I. ci ea trebuie considerata ca o indiviziune fara personalitate juridica si fara patrimoniu propriu. la nota nr. la indemina organelor societatii si. conform art. 1943. Intr-adevar. au numai un patrimoniu de lichidat. c) Societatea dizolvata poate fi subiect al procedurii insolventei.614) s-a admis ca falimentul se poate aplica si societatilor neregulate.2701 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale. lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei (art.comerciant. 4 din aceasta lucrare se arata ca. iar ale tertilor.593 .. 1 alin. d) Societatea declarata nula este supusa dizolvarii. descoperite inainte de inmatriculare. In cazul in care o societate dizolvata este in stare de insolventa. atunci societatea este in pericol de nulitate. cat si fata de asociati. cu tot obiectul ei ilicit si cu toata nulitatea de care este lovita. p. actiune care se afla. in principal.n. O societate. Nulitatea nu are caracter retroactiv.. Ceea ce se lichideaza in acest caz nu este o societate.

aparenta de personalitate juridica trebuie constatata judiciar. societatile de fapt exista in virtutea activitatii revelatorii. atit in cazul societatii de fapt ca urmare a declararii nulitatii societatii. printr-o actiune in constatarea simulatiei. fara personalitate juridica. La nevoie. care va putea fi tinut solidar si nelimitat pentru datoriile generate de societatea de fapt sau va putea provoca. cit si in cazul societatii create de fapt. I. societatea fictiva poate fi supusa procedurii insolventei. diferit de societatea comerciala. adica societatea de fapt. dispunind urmarirea silita a persoanelor responsabile. proba asupra vointei specifice a asociatilor. din care apoi se deduce vinculul social. simulatia va putea fi indepartata. consecintele aparentei de personalitate juridica (raspunderea nelimitata a “asociatilor” pentru datoriile “societatii”. Asa fiind. a falimentului strict sensu. Societatea fictiva poate fi o forma de simulatie sau o forma de confuzie de patrimonii intre asociati si societate.adn. revenindu-se la matca societatii nule. daca. in ambele situatii. intrucit nu beneficiaza de personalitate juridica. In cazul in care societatea fictiva s-ar afla in lichidare voluntara. p. cit. Odata revelata lipsa de personalitate juridica. Dar tertul va putea sa invoce in favoarea sa si actul public. lichidarea patrimoniului entitatii aparente (care nu se confunda cu falimentul). care este o entitate colectiva creata ca atare si voluntar de asociati. falimentul personal al “asociatilor”) pot fi antrenate in baza hotaririi judecatoruluisindic. 2371 din Legea societatilor comerciale permite lichidatorului angajarea raspunderii nelimitate a asociatului sau a asociatilor care au abuzat de personalitatea juridica pentru toate datoriile societatii. dupa caz. It. Nu e necesar. procedura insolventei nu se mai poate deschide. in special pentru creditori. societatea de fapt nu este supusa procedurii insolventei. evident. sa se poata planta o societate neregulata in nume colectiv ». societatea fictiva are personalitate juridica pina la momentul declararii fictivitatii. Nimic nu se opune ca asupra unui contract asociativ originar. III. la nevoie. daca nu sunt intrunite conditiile deschiderii procedurii insolventei fata de aceste personae. si aparenta de societate va fi inlaturata. intrucit nu mai exista personalitate juridica. .68. care contracteaza pe temeiul aparentelor. indreptata in scopul crearii entitatii. Cas. Totusi. Sucursala sau un alt sediu secundar al societatii comerciale nu pot fi subiect al procedurii insolventei. in cazurile de insolventa transfrontaliera. In alta ordine de idei. o procedura secundara de insolventa se poate deschide fata de un sediu secundar al debitorului situat pe teritoriul Romaniei. urmind a-l executa silit pe oricare dintre asociatii societatii de fapt. deci. intrucit cele doua tipuri de entitati colective nu sunt subiecte de drept de sine-statatoare. in C. in Pandectele Romane pe anul 1937. Pentru terti. pentru existenta societatii de fapt. asociatii pot fi supusi ei insisi procedurii insolventei sau. Daca lipsa personalitatii juridice se stabileste inainte de pronuntarea vreunei hotariri de deschidere a procedurii insolventei fata de societatea fictiva. e) Societatea fictiva este o societate aparenta. procedura insolventei este inaplicabila. nu trebuie sa fie confundata cu societatea creata de fapt. 18 martie 1936. Curtea de Casatie italiana : « fata de terti. chiar daca o procedura principala a 38 Iata ce constata. o falsa persoana juridica. sau va putea inchide procedura insolventei. In ambele cazuri. care este o forma de simulatie. insa. in 1936. datoriile falsei persoane juridice devin datoriile asociatului sau ale asociatilor care au abuzat de personalitea juridica a acestei entitati. Asadar. care va putea continua procedura insolventei fata de persoanele responsabile de crearea aparentei de personalitate juridica. Dar. adica asupra declaratiunilor tacite. Daca lipsa personalitatii juridice se stabileste dupa deschiderea procedurii insolventei fata de societatea fictiva. urmind a fi tratata ca atare 38. care nu are personalitate juridica. Societatea de fapt. sunt intrunite conditiile deschiderii procedurii insolventei fata de aceste persoane responsabile. art.este o forma de simulatie.com. daca se va putea dovedi ca ei sunt comercianti si ca se afla in stare de insolventa.

a uneltelor.1 pct. cu capital variabil si un numar nelimitat si variabil de asociati (minim 10. in mod traditional. sunt excluse din aceasta sfera de aplicabilitate a legii persoanele fizice. supuse si acestea procedurii insolventei reglementate de Legea insolventei prin simplul fapt ca sunt societati comerciale. totusi. atit pentru ca. In afara de cele patru tipuri de subiecte de drept mai-sus enumerate. 15. 1 alin. societatea agricola este o societate de tip privat. avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului. calitatea de comerciant. (iio) persoana juridica de drept privat in cauza exercita si activitati economice. o persoana juridica de drept privat care se limiteaza la exercitiul activitatii prevazute ca scop statutar al activitatii sale. 39 Pentru amanunte. de reorganizare judiciara. societatea agricola este supusa si ea procedurii insolventei. nu este supusa nici obligatiei de inregistrare in registrul comertului. §2. . adica masuri de preventie a insolventei acestora. o societate cooperativa agricola. fara a exercita si activitati economice. cit si datorita faptului ca legea o clasifica expres in categoria necomerciantilor. entitati reglementate de Legea nr. a se vedea infra. nu este supsa procedurii insolventei. este. conform art. aceasta din urma fiind supusa procedurii insolventei alaturi de orice alta societate coperativa. in conditiile legii. putnd chiar sa beneficieze. Asadar.fost deschisa contra debitorului in tara unde se afla centrul principalelor sale interese comerciale39. totusi. societate Agricola. mai precis. si Legea nr. 5 din Legea nr. a animalelor si a altor mijloace aduse in societate.1/2005 a cooperatiei reglementeaza o societate agricola. Legea insolventei se aplica si oricarei alte persoane juridice de drept privat care desfasoara si activitati economice. Alte persoane juridice care desfasoara si activitati economice 16. 36/1991. simpli particulari. Insolventa transfrontaliera. ea neavind caracter commercial.XVII . daca indeplineste urmatoarele trei conditii : (i) este o persoana juridica. conform art. 15-18 din Legea nr. Societate agricola nu este un comerciant. conform prevederilor art. germeni ai unei proceduri de insolventa aplicabila institutiilor publice exista. (ii) este o persoana juridica de drept privat. de precizat ca legea romana stabileste o serie de masuri si sanctiuni pentru evitarea riscului de supraindatorare a persoanelor fizice. o procedura de insolventa a simplilor particulari. cel putin pentru moment. 8 din Legea nr.31/1991 reglementeaza. in Legea finantelor publice locale. la judecatoria in circumscritia careia se afla sediul social. fara a reglementa. sunt excluse din aceasta sfera de aplicabilitate a legii persoanele juridice de drept public. 36/1991). Societatile cooperative sunt comercianti – persoane juridice supusi in mod expres procedurii insolventei. si societatile comerciale agricole. 36/1991. Astfel. cap. nefiind comerciant. alaturi de societatile agricole. Grupurile de interes economic sunt supuse procedurii insolventei indiferent daca au sau nu calitatea de comerciant. chiar si cele care desfasoara o activitate economica sub forma de intreprindere care nu au dobindit. Asa cum s-a putut vedea mai sus. sunt supuse procedurii insolventei si societatile agricole.2-3 din Legea insolventei. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura. obiectul sau de activitate – agricultura – este considerat a fi de natura esentialmente civila. prin dispozitiile art. De asemenea. Societatea agricola dobandeste personalitatea juridica prin inscrierea intr-un registru special infiintat. Legea nr. precum si realizarea de investitii de interes agricol. Cu toate acestea.

ar mai ramine un surplus de fonduri sau active. o retea nationala de radio. Pe de alta parte.. in urma distribuirilor facute catre creditori. Ar fi absurd ca tocmai aceste organizatii. din ratiuni practice. in procedura insolventei asociatiilor sau fundatiilor. Este evident ca suntem in prezenta unei adevarate industrii. Intr-adevar. In aceasta categorie de subiecti ai procedurii insolventei intra. precum si orice alte organizatii nonguvernamentale (ONG) care desfăşora in Romania si activităţi economice sub formă de întreprindere. mari suprafete de paduri si terenuri agricole sau viticole etc. altii implicindu-se in politica direct din pozitia de presedinti sau “proprietari” de club (un fost prim-ministru al Italiei este si presedinte de club de fotbal).totusi. premii competitionale. unii ajungind foarte bogati datorita fotbalului. sunt asociatiile si cluburile sportive. de scopurile filantropice propuse ca scop statutar de activitate.26/2000 interzice distribuirea fondurilor sau activelor ramase in urma lichidarii catre membrii fundatiei sau asociatiei. Si nu este vorba de necesarul comert cu obiecte de cult sau straie bisericesti. sume provenite din sponsorizari. supusa procedurii insolventei. de ce consider ca procedura insolventei trebuie sa li se aplice si asociatiilor si cluburilor sportive. totusi. in ordinea de preferinta prevazuta de lege. mai multe televiziuni. spre exemplu. Nu exista nici un argument logic sau legal care sa inlature aplicabilitatea procedurii insolventei in cazul in care activitatea economica a acestor ONG-uri nu are caracter accesoriu fata de obiectul de activitate non-profit al organizatiei sau daca profiturile sunt incasate de membri sai. trecind intr-un alt registru.26/2000. nu este singulara in aceste afaceri. si pentru asanarea mediului de afaceri. comertul si afacerile nu mai sunt atit de repudiate de biserici si institutii de cult sau religioase. sume provenite din transferurile de jucatori. din materiale promotionale etc. ci de afaceri in toata regula. iar altii descoperindu-si din mers veleitati politice (un “proprietar” de club este presedinte de partid in Romania). Este clar. Patriarhia romana. acest surplus ar urma sa fie distribuit unei fundaţii sau asociaţii cu scop asemănător. printre altele. care se interpun in mod ilegal si ilegitim in relatiile de afaceri. Desi din lege nu rezulta o excludere expresa de la procedura “generala” de insolventa a ONG-urilor. 48 din OG nr. Pentru necesitatile . sa exercite “activitati economice directe”. acea persoana juridica de drept privat care. ca OG nr. procedura insolventei impune distribuirea sumelor rezultate din lichidare catre creditori.26/2000. procedura instituita. In fine. trebuie tinut cont. cu incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta. insa. prezente din ce in ce mai mult in mediul de afaceri. Daca. capitalul de imagine este urias. deci. capitalizarile lor bursiere ajungind sa depaseasca pragul de 1 mld. O alta categorie de persoane juridice de drept privat care desfasoara si activitati economice. in prezent. spre exemplu. cu conditia ca aceste activitati sa aiba caracter accesoriu si profiturile sa fie orientate spre scopurile non-profit ale organizaţiei si nu spre membrii acesteia. asociatiile si fundatiile pot. In afara de valorile in sine vehiculate in industria fotbalului. in baza art. Euro. sa fie excluse de la aplicabilitatea procedurii insolventei. dezinteresindu-se. exercita numai activitati economice. In fotbal. industria respectiva a devenit atit de profitabila. Patriarhia romana detine mai multe hoteluri si locuri de odihna si tratament. au trebuit inventate societatile in comandita. incasari care ajung uneori la valori exorbitante. activitatea sportiva devenind doar pretextul pe care s-au pus temeliile acestei industrii. chiar eparhiile sau alte institutii de cult sunt implicate in afaceri. asociatiile si fundatiile constituite in baza OG nr. Fiind o procedura orientata catre interesul creditorilor de a-si acoperi creantele contra debitorului. incit unele cluburi de fotbal au devenit societati cotate la bursa. Acestea incaseaza drepturi de televizare. Numai in cazul in care. nu este posibila o reorganizare judiciara. in evul mediu. pentru ca clericii sa evite interdictiile dreptului canonic de a se implica in activitati comerciale. in primul rind.

in sine. Ceea ce da unei colectivitati de societati caracteristica de grup este controlul.civ. Paris. sa fie condamanta la acoperirea pasivului societatii debitoare. de asemenea. precum si art. Asadar. dispozitii care se completeaza cu dreptul comun al societatii civile (art.fr. am vedea o eparhie sau un cult religios in faliment. 1842 al. Les societes commerciales. Grupul de societati este format din doua sau mai multe societati teoretic autonome. societatea in participatie este o societate. fie pentru ca socul insolventei este insuportabil. 5 din Legea franceza a societatilor comerciale). pe viitor. si nu asociatia insasi. fie pentru ca se instituie raspunderea societatii-mama sau a societatii-filiala pentru implicarea contractuala sau faptica in managementul societatii declarate in insolventa. nu poate fi supus procedurii insolventei. 253 C.. art. Intr-adevar. o societate oculta. insolventa unei sau mai multor societati din cadrul grupului poate afecta intr-o maniera dramatica celelalte societati din grup. subsidiara sa. care ramin. §3. art. p.civ. Din art. s-a ales cu marile sale catedrale pentru ca a stiut sa tranzactioneze bine indulgente. jurisprudential. in special cea din Franta. oculti. nu are personalitate juridica si. Regimul juridic al asociatiei in participatie este construit pe baza dispozitiilor art. pe ansamblu. Problema clasica a grupului de societati este.fr. 251-256 C.)40. nu poate fi supusa procedurii insolventei. Si nici nu este vorba de o inventie romaneasca. Societatea in participatie este un contract. fiind ignorati de terti. in fapt. se poate ajunge la situatia ca o societate-mama sau. nefiind o persoana juridica. in calitate de administrator de fapt care a provocat insolventa societatii debitoare. nu cred ca ar fi surprinzator daca. rezulta ca asociatia in participatie nu constituie. gerantul este singurul care poate fi supus procedurii colective pentru insolventa rezultata din operatiunile societatii in participatie. si asociatii sau participantii.. Cours de droit commercial. dar presupusa a dobindi o astfel de calificare dupa indeplinirea formalitatilor legale (cf. Societatea in participatie este. lipsita. Societatea in participatie. asociatii intr-o astfel de societate neputind sa-si propuna dobindirea personalitatii juridice (cf. 1999. intradevar. nefiind persoana juridica. ceea ce o deosebeste de societatea in curs de constituire. ci si de esenta societatii in participatie. Asociatii unei astfel de societati sunt de doua feluri : reprezentantul. si nu o institutie. C. concilierea intre interesele grupului de societati..civ. entierment refondue par Jacques Dupichot.com. dar supuse. ca entitate. Asadar. fiind un simplu contract incheiat intuitu personae41. Grupul de societati. nu are un patrimoniu propriu.27. deci. de obicei. mai toate cultele fac afaceri. Benjamin Ippolito.com. 1871 al. civila sau comerciala. invers. Biserica catolica. atit de bine incit a facut posibila schisma protestanta a lui Marin Luther. motiv pentru care ea nu poate fi supusa.misionarismului. si interesele proprii ale 40 A se vedea si Michel de Juglart. o fiinta juridica distinct de persoana interesatilor. care poate fi unic sau comun. Entitati colective fara personalitate juridica 17. procedurii colective. de persoanlitate juridica. dar poate fi si ostensibila. In dreptul francez. 1 C. unei singure directii economice si financiare. 41 Ibidem. Cei de ai treilea nu au nici un drept si nu se oblige decti catre acela cu care a contractat”. Cu toate acestea. adica asociatul care intra in raporturi juridice cu tertii. contractantul “celui de al treilea” poate fi supus procedurii insolventei. Asa fiind. .). Controlul se poate exercita prin aceasi administratie (control directorial) sau prin aceiasi actionari majoritari. lipsita de personalitate juridica. “in privinta celor de al treilea.1490 si urm. Lipsa personalitatii juridice este nu numai de natura. Societatea in participatie este pur consensuala. fata de care se obliga personal si nelimitat. 2 si 1843 C. in genere. Asociatia in participatie. Edition Monchrestien.

filialei (care trebuie protejate. de indata ce aceste activitati ce tin de exercitiul profesiei liberale sau reglementate capata forma unei intreprinderi.33. Legislatia germana a definit expres si reglementat detaliat. atunci ele capata si caracter economic. nu ar putea fi supuse procedurii insolventei. Avind in vedere ca in Romania exista intreprinderi organizate in forma societatilor civile.. Legislatia franceza (ca si cea romaneasca) a neglijat problematica grupului de societati. p. cum ar fi fondurile de investitii. pina in 1999. este anacronica. cu corolarul excluderii de la procedurile de insolventa.8 din Legea nr. §4. Nici societatea civila. Chestiunea complicata in aceste situatii este nu aceea de a separa activitatile economice de activitatile normale ale avocatilor. solutia lipsirii acestor entitati de personalitate juridica. exclude expres de la aplicabilitatea procedurii insolventei fondurile de pensii (art. dispune ca statul si celelalte institutii publice nu pot fi asimilati comerciantilor. de Juglart. op. Nu exclud interpretarea ca. in mod traditional. oricum. B. practicieni in insolventa sau medici. Ippolito. nu poate fi supusa procedurii insolventei. spre exemplu. 8 C. Autorii arata ca.cit. mai ales daca filiala are actionari minoritari). grupul de societati (societatile legate). 33. art. Institutiile publice sunt excluse.. medicilor sau practicienilor in insolventa. in lipsa personalitatii juridice. intrucit fondurile de pensii sunt organizate exclusive sub forma unor societati civile. de la aplicabilitatea procedurii insolventei. cu consecinta ca si procedura insolventei devine aplicabila societatii profesionale cu personalitate juridica. aderentii acestor fonduri fiind co-indivizari asupra activelor fondului si. desi o astfel de regula este redundanta.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat). nostrificat si de legiuitorul roman in 2003.. fiind prezente foarte greu de ignorant in dreptul afacerilor.000 de GIE. este lesne de inteles ca instutiile publice nu intrau in 42 43 M. Un raspuns original la aceasta problematica. B. unele cu cifre de afaceri uriase. Cum pina de curind legislatia romaneasca a insolventei avea ca destinatar exclusiv comerciantul. dar fara succesul scontat43. Administratorii filialei trebuie sa apere filiala contra oricarui abuz de majoritate sau contract lezionar incheiat in favoarea societatii dominante42. p. se poate sustine ca procedura insolventei este aplicabila in masura in care aceste entitati desfasoara si activitate economica. Intr-adevar. medic sau practician in insolvena este o activitate economica. inca in vigoare. In cadrul grupului. l-a constituit reglementarea Grupurilor de Interese Economice (incepind din 1967). . care in dreptul nostru nu beneficiaza de personalitate juridica. care sunt dotate prin lege cu personalitate juridica. se constituisera in Franta mai putin de 10. Pe planul dreptului comunitar. ci aceea de a stabili daca si in ce masura activitatea liberala sau reglementata de avocat.. adica a unei activitati sistematice organizata de intreprinzator pe risc economic propriu in vederea obtinerii de profit. de Juglart. op. a fuziunilor si divizarilor. marginindu-se la reglementarea participatiilor.cit. inca din 1965. M.com. In cazul societatilor profesionale de avocati. marile societati de avocati etc. Legislatia fondurilor de pensie. fondurile de pensii. societatea dominanta (konzern) determina politica economica a grupului. Ippolito. chiar daca ar desfasura o activitate economica sub forma de intreprindere. Institutiile publice si simplii particulari 18. pe modelul francez al GIE a fost reglementat Grupul European de Interese Economice (GEIE).

p.273/2006 se refera la starea de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale (persoana juridica de drept public sub forma caruia se organizeaza comunitatile locale. ca moneda de plata pe teritoriul Bulgariei. insa. Turcu. la art. Stefanescu. In prezent. care contine o serie de dispozitii vetuste si desuete referitoare la starea de deconfitura. legea vorbeste de starea de « criza financiara » ce poate fi depasita printr-un plan de redresare. intotdeauna insuficiente si intotdeauna impartite pe criterii politice.1673 pct. fiind inlocuita cu marca germana. impus de creditori. 74. loc. lucru insotit de multe alte restrictii ale drepturilor statului in cauza.1552 pct.). procedura insolventei fata de un intreprinzator obisnuit.274. orasul. prin dispozitii exprese ale legii sau. Poate ca. si art.. p. in acest sens.art. faptul ca o lege ar interzice asimilarea statului sau a institutiilor publice cu comerciantii nu mai are relevanta sub aspectul aplicabilitatii procedurii insolventei fata de institutiile publice.civ. Intr-adevar. Desigur ca nu este de conceput disparitia unui stat prin faliment. dar unele atribute ale suveranitatii sunt limitate. Spre exemplu. I. art. motiv pentru care a fost administrata de un consiliu monetar. op.2. Pe de alta parte. de fapt. US Commercial Code consacra intregul cap. ceea ce le bareaza din start calea catre finantarea pe piata creditului sau pe piata de capital.3 C.75 din Legea nr. Aceasta intrucit este evident ca o suma impresionanta de comunitati locale sunt intr-o perpetua stare de insolventa. se creeaza anumite regimuri juridice similare procedurii insolventei aplicabile statului sau institutiilor publice pentru cazul in care acestea s-ar afla in incetare de plati sau in insolventa. Dreptul nr. ca tendinta actuala a legislatiilor privind insolventa este aceea de a abandona conceptia traditionala conform caruia procedura insolventei se aplica exclusiv comerciantilor.cit. in principal Banca Mondiala si Fondul Monetar International. 273/2006 reglementeaza o procedura de insolventa sui generis a unitatii administrativ-teritoriale. Legea are.civ. ceea ce inseamna. prin conventii internationale.9. In aceasta perioada. pentru a permite redresarea acestuia si revenirea la normal. mai multe state sunt déjà in incapacitate de plata (cazurile Islandei si. Trebuie observat. insa. In doctrina recenta44 s-a observat ca legiuitorul din 2006 a creat. o eventuala lege a insolventei institutiilor publice ar fi necesara45.10/2006. Bulgaria a fost in cursul anilor 19971998 in incetare de plati. pe care uneori legiuitorul o numeste insolvabilitate 46. moneda nationala bulgara si-a pierdut valoarea circulatorie. in linii mari. o prima bresa serioasa in conceptia traditionala conform careia institutiile publice nu pot fi supuse procedurii insolventei.4.proc.1323.IX reorganizarii autoritatilor locale. 46 A se vedea. judetul etc.1523 pct.sfera de aplicabilitate a acestei legi. De lege lata. la art. 19.263 C. fiind nevoite sa se multumeasca cu alocatiile bugetare. de lege ferenda. art. este starea constanta de insolvabilitate a unui simplu particular. singura reglementare referitoare la situatia de insolvabilitate notorie datorita supraindatorarii simplilor particulari se regaseste in Codul civil. in cazul statelor. art. multe inadvertente care vor face aplicarea sa dificila. . Este evident. insa. 75 din Legea nr. Asadar. 1133. 128 si art. datorita criei economice mondiale. Deconfitura. ale Letoniei si Lituaniei fiind notorii). art.. prin Legea nr. respectiv. 273/2006 privind finantele publice locale. ca procedura incetarii platilor de catre un stat tine de dreptul international public mai degraba decit de dreptul privat. Dupa ce. Legislatia romaneasca se dezintereseaza de tratamentul judiciar al situatiei de supraindatorare a simplilor particulari.cit. O serie de alte restrictii bugetare au fost impuse Bulgariei in aceasta perioada. cu ignorarea criteriilor economice si sociale. adica exact ceea ce este falimentul pentru un 44 45 Br. art. Este.

in conditiile actuale. nu mai poate beneficia de esalonarile la creditele ipotecare. el putind avea din nou acces la credite si recistigindu-si statutul personal anterior. 48 Matei B. isi pastreaza dreptul de a-si administra averea (in timp ce principalul efect al deschiderii procedurii insolventei este desesizarea debitorului). Legislatia anglo-saxona. ceea ce presupune un timp indelungat care ii poate permite debitorului sa-si ascunda averea sau creditorilor sa profite de starea sa patrimoniala precara. creditele de consum.501. 1899. debitorul este decazut din aproape toate drepturile civile (cu exceptia celor personal-nepatrimoniale). Editura All (Restitutio). printre care si Marea Britanie. partea I. Fifth Edition. rezolutiunea de drept a unor contracte.). adica datoriile ramase neachitate i se sterg. Daca starea de bankruptcy este declarata scuzabila. fara trecerea de vreun termen. 49 I. intrucit cel in cauza nu mai poate folosi instrumente electronice de plata. p. In Germania.L. 1994. fiind cazuta de mult in desuetudine. legislatia americana permite si consumatorului sa se declare bankruptcy. p. Autorul citeaza o statistica interesanta publicata in L. se preocupa in mod constant si serios de insolventa simplilor particulari. Din acest motive. eventual in dauna altor creditori. ci doar constata o stare a patrimoniului debitorului care poate atrage o serie de consecinte patrimoniale fata de debitor (pierderea beneficiului termenului. cumparari in rate. debitorul nu mai are acces la credite. Franta. Germania si Spania. Street Law. care nu vor fi obtinut la timp informatia. Interdictia accesului la credite echivaleaza cu o adevarata « moarte civila » pentru debitor. VII din US Commercial Code.com. procedura deconfiturii nu poate fi aplicata pentru situatia supraindatorarii simplilor particulari. nota 2 subs. p. Procedura deconfiturii trebuie constatata judiciar48. Este evident ca. Elementele dreptului civil. comparative cu articolele corespunzatoare legislatiilor straine. vazuti in special in calitatea acestora de consumatori de bunuri si credite. numarul cazurilor de insolventa a simplilor particulari era de 93. ratele de leasing etc. in special cea americana si. Falimentele. interdictia termenului de gratie etc. imediat. 2007. E. Procedura deconfiturii nu organizeaza o colectivitate concursuala de creditori.P. La sfirsitul anului 2005 erau inregistrate 20. Tipografia Buciumului roman. Pe perioada de bankruptcy. pe cei 5 ani ulteriori inchiderii procedurii. Bucuresti. E. contracte de leasing sau orice alte operatiuni care presupun creditarea. il pot executa silit pe debitor. in care celeritatea si transparenta procedurii insolventei sunt esentiale pentru succesul unei astfel de proceduri. . 1998. pe perioada procedurii de bankruptcy si ulterior. lasindu-i acestuia in continuare « dreptul » de a-si ruina averea si creditorii. fara dezvaluirea faptului ca 47 Pentru detalii. punandu-si averea sub controlul unei curti federale cu scopul de a scapa de datorii. pe termen de cel putin 5 ani de la data inchiderii procedurii. Mai mult chiar. nici o consecinta de natura nepatrimoniala fata de debitor. in anul 2006. Debitorul.Arbertman. procedura deconfiturii nu a avut o aplicabilitate practica deosebita. Tratat systematic dupa jurisprudenta si doctrina asupra fiecarui articol in parte. cel ce observa la timp starea de insolvabilitate a debitorului. Pentru acest motiv. dupa modelul acesteia. dintre care 6960 de cazuri erau proceduri de preventie a insolventei (din categoria procedurilor de Individual Voluntary Arrangements). sunt considerate infractiuni obtinerea de credite fara a dezvalui starea de faliment.311 ca in SUA. Cantacuzino. in mod individual. West Publishing Company. in anii 1991-1992. Pe de alta parte.T. legislatia majoritatii covirsitoare a statelor membre ale Uniunii Europene. poate profita de informatie si poate sa-l execute rapid pe debitor.McMahon. Turcu. CH Beck. Si in Marea Britanie procedurile de insolventa aplicabile persoanelor fizice sunt foarte numeroase. O’Brien. debitorului i se acorda asa-numitul « nou inceput » (a fresh new start). Galati. in schimb.europeanpayment.242.9. spre exemplu. In schimb. Procedura de bankruptcy aplicabila persoanelor fizice este reglementata de cap. Asa cum s-a aratat in doctrina romaneasca recenta49. mai ales a celor privilegiati. Tratat de insolventa.461 de astfel de cazuri. creditorii. Sursa : www. contimuarea de afaceri sub alt nume. Starea de deconfitura nu atrage. peste 70 % din procesele civile judecate de curtile federale au fost de personal bankruptcy. daca starea de bankruptcy este considerata ne-scuzabila. a se vedea : Constantin Toneanu. nu mai are acces la utilitati.comerciant47.

editura CH Beck. piata de capital. trebuie sa beneficieze de aceeasi protectie. Urmeaza. p. aducind o serie de argumente foarte pertinente la vremea respectiva. . adica « exuberanta » investitionala si speculatia52.debitorul este sau a fost in faliment. Codul de comerciu adnotat. Autorul arata ca. nu se justifica in nici un fel pastrarea dreptului debitorului de a-si administra averea in caz de deconfitura. Piperea. o severa corectie. caci apare inevitabil imposibilitatea rambursarii. De altfel. aceste crize au devenit sufocante pentru simplii particulari. ci pentru a efectua plasamente in imobile pe care au sperat sa le poata vinde cu profit sau sa le inchirieze. Tendinta de indatorare prin credite de consum este cu atit mai mare. mai ales cea bazata pe consum si pe datorie. in mod perfect previzibil. incetineste sau chiar derapeaza in recesiune. Realitatea inceputului de an 2009 ne arata ca. A. Societati comerciale. acquis comunitar. vol. la crize financiare de supraindatorare. societati de credite de consum ori prin cumparari in rate sau pe credit. Cind cresterea economica. 52 Pentru o scurta analiza a crah-ului bursier din SUA din anul 2002. cit si contra creditorului. Cauzele acestei crize sunt exact aceleasi care au stat si la baza crah-ului bursier american din 2002. investiile personale si consumul se bazeaza (poate in exces) pe credit. In SUA. II. fiscale sau salariale. p. in afara de faptul ca distincita intre creantele comerciale si cele civile este arbitrara.517-521. Spre exemplu. intrucit specula a creat o adevarata “bula” imobiliara cu nimic mai prejos decit cea de pe piata americana (cunoscuta sub denumiri exotice. adica pentru a specula. economia cea mai puternica din lume fiind in prezent in plina criza economica si in plin sezon al falimentelor. piata ipotecara a fost cutremurata de un adevarat crah.25. ceea ce va provoca mari probleme bancilor. printre altele si prin decaderea din dreptul de a-si administra averea. fiind o indicatie pentru legiuitorul roman pentru rapida reglementare a unui regim similar in Romania. va fi prima care va cadea victima acestui efect de bumerang. administrarea sau conducerea unei societati. 1905. un autor50 propunea extinderea procedurii falimentului si la necomercianti. In urma cu peste un secol. Multiplicarea si amplificarea creditelor poate duce. cu cit rata de crestere a economiei este mai mare. Exista serioase argumente pentru extinderea si la noi a legislatiei insolventei fata de simplii particulari. la inceputul lunii august 2007. de genul “subprime” sau NINJA – no income. « Deconfitul trebuie sanctionat ca si falitul51 ». Dumitrescu. ceea ce s-a consumat pe credit se intoarce ca un bumerang atit contra debitorului. societati de credite ipotecare. 2005. Efectele acestei crize reverbereaza acum in Romania. Ibidem. care au determinat cresteri exponentiale de preturi la imobile. insolventa simplilor particulari face parte din acquis-ul comunitar. dar acestora li se adauga exagerarile bancilor si ale speculatorilor imobiliari autohtoni. care se contracteaza la banci. Bucuresti. debitorului i se poate interzice sa ocupe unele functii publice. un comerciant sa aiba datorii civile. pentru situatiile de supraindatorare a acestora. Editura Librariei Leon Alcalay. Piata creditelor ipotecare. fara nici o legatura cu evolutia economica reala a tarii. ci si creante civile. Ca si familiile 50 51 M. la procedura falimentului. ca si in cazul comerciantilor. fara acordul tribunalului. dupa deschiderea acesteia. no job). societati de leasing. Practic. implicarea in constituirea. Dar cel mai important argument al includerii necomerciantilor in sfera de aplicabilitate a procedurii falimetlui este acela ca creditorul. Bucuresti. orientata catre consum. De asemenea. in conditiile unei economii de piata. indiferent daca debitorul este comerciant sau nu. intr-adevar. numai pentru ca debitorul nu are calitatea de comerciant. participa nu numai creante comerciale. o piata puternic polarizata inspre o minoritate de clienti care au reusit sa le acceseze nu din nevoia de a obtine o locuinta. se intimpla ca un necomerciant sa aiba si datorii comerciale si invers. asa cum s-a vazut. In alta ordine de idei. care isi vor fi vazut clientela pentru creditele de retail injumatatita. a se vedea Gh. ceea ce inseamna ca nici amercianii nu prea au invatat din propriile experiente.

nu exista o reglementare a insolventei simplilor particulari. si nici un IFN sau societate de leasing nu va mai 53 Pentru detalii. fara a se precupa si de rambursare). consumul de utilitati pe « credit ». clientul bancii nu va mai putea sa-si achite ratele – trebuie inscris ca si credit neperformant in evidentele bancii si trecut in « extrabilantier ». este pur si simplu “inghetata” in Romania. nu isi vor mai putea achita debitele la banci. de constituirea de provizioane de risc. nu le va mai emite carduri. pe ansamblu. valorile mobiliare prin care sunt securitizate creditele ipotecare (obligatiuni sau titluri ipotecare) isi pierd din lichiditate. care nu ar mai fi nevoite sa mentina provizioanele pina la momentul finalizarii executarii silite asupra datornicului. regulile. inclusiv concetatenii nostrii. Wolters Kluwer. nu vor mai putea sa isi achite ratele la creditele de retail sau chiar la creditele ipotecare vor fi automat trecuti in bazele de date ale Biroului de credit. Insolventa : legea. unilaterala. 2008. care se pot pune sub protectia tribunalului pentru a scapa de efectele cele mai rele ale crizei. realitatea. in final. In alta ordine de idei. biroul de credit asigura un anumit « filtru » contra debitorilor neonesti sau insolvabili. din lipsa unei legi similare care sa permita falimentul simplilor particulari. dar si pentru a da o a doua sansa debitorului scuzabil. In conditiile reglementarilor actuale. Cap. reglementarile referitoare la preventia sau acoperirea riscului de supraindatorare fiind orientate catre creditori (banci. Perspectiva din care este privita aceasta problema este. simpli particulari53. cu sau fara rea-credinta. Piperea. operatiune care este insotita. legislatia romaneasca abunda de reglementari care isi propun sa previna starea de supraindatorare a persoanelor fizice. insa. De altfel. in suma egala cu cuantumul creditului ne-performant. in schimb. intrucit orice credit care nu mai poate fi rambursat – si este evident ca in caz de supraindatorare.americane. odata trecut de faza de deschidere a procedurii insolventei. in special. un avantaj major pentru banci. in prezent. intrucit acestia nu pot fi subiecti ai procedurii insolventei pentru cazul supraindatorarii. ci numai pina la momentul deschiderii procedurii insolventei asupra acestuia. furnizori de utilitati). cumpararea de bunuri in rate. Creditarea. cu consecinta ca nici o banca nu ii va mai credita. ipotecile asupra acestora nemaiputind acoperi valoarea creditului ipotecar. spre deosebire de americani si de europeni. Ca o consecinta a reducerii volumului creditarii. . nu le va mai admite ca garantii sau plati cecuri si bilete la ordin etc. asadar. si mediul de afaceri. II (Procedurile de preventie a insolventei). acestia fiind cei care trebuie sa ia masurile de preventie respective. nu isi mai pot refinanta creditele si. institutii financiare non-bancare. “criza” se extinde la intreaga economie. a se vedea Gh. de unde rezulta pierderi pentru piata secundara a creditelor ipotecare (fonduri de investitii sau fonduri ipotecare). care a ajuns in situatie de supraindatorare din motive independente de vointa sa. o procedura de insolventa aplicabila persoanelor fizice pentru supraindatorare este necesara si pentru a proteja mediul bancar. obligatoriu. de la momentul trecerii creditului neperformant in « extrabilantier » si pina la trecerea la procedura de insolventa. Daca. contractarea de leasing-uri. dar nu lasa nici o sansa reintegrarii debitorului inscris pe lista rau-platnicilor in rindul consumatorilor onesti. familiile europene. in cazul clientilor persoane juridice. acest lucru nu este posibil fata de debitorii neperformanti persoane fizice. de lege lata. Cei care. Corectia subsecventa spargerii bulei speculative a dus la reducerea valorii imobilelor. si sectorul constructiilor si al materialelor de constructii are de suferit si. Dar. bancile vor avea cu siguranta mari probleme financiare. fusese indisponibilizata sub forma de provizion). In plus. in general. Extinderea procedurii insolventei la simplii particulari pentru supraindatorare ar fi. romanii nu o pot face in aceleasi conditii. de debitorii « profesionisti » (cei care fac un obicei din contractarea de credite. banca poate dispune de sumele constituite cu titlu de provizioane (suma care. Daca.

incheia cu ei vreun contract pe termen de minim 5 ani. Practic, aceste persoane vor fi “moarte” din punct de vedere civil timp de 5 ani. In al doilea rind, bancile ii vor trece, practic automat, in portofoliul de credite neperformante, constituind imediat provizioane asupra acestora. Urmeaza executarea silita declansata de banca si, inexorabil, evacuarea din casa cumparata pe credit ipotecar ori vinzarea bunului cumparat pe credit (foreclosure). De aici o acuta problema sociala, mult mai grava decit in SUA si in UE. Ca solutie temporara ar putea fi imaginata suspendarea trecerii in baza de date a Biroului de credit pe o perioada de un an, pentru a putea traversa criza, idée care se poate lovi de realitatea ca, in contractele de credit (care sunt contracte de adeziune, totusi) se insereaza de regula o clauza-tip care stabileste ca clientul bancii este de acord ca, in caz de “default”, sa fie trecut in baza de date a Biroului de credit sau a Centralei Incidentelor de Plati (CIP). Suspendarea prin lege a inscrierii in Biroul de credit ar putea insemna o nepermisa interventie a legiuitorului in contractul partilor. Asa ca solutia preferabila este tot instanta de judecata. E adevarat ca orice proces costa, dar nu toate procesele sunt costisitoare. Spre exemplu, daca s-ar cere “protectia tribunalului”, taxa de timbre ar fi de doar 39 de lei. Desigur ca cel mai bine ar fi sa avem o lege a falimentului particularilor pentru supraindatorare, dar pot fi imaginate unele mecanisme prin care si de lege lata s-ar putea obtine in instanta falimentul unui particular sau efecte similare acestuia. In cele ce urmeaza sunt prezentate citeva modalitati procedural prin care se pot obtine efecte similar procedurii insolventei. a) Legea insolventei dispune ca un comerciant – persoana fizica poate cere protectia tribunalului, daca este in stare de insolventa. Odata deschisa procedura, persoana in cauza (care, este adevarat, va suferi multe sacrificii, ca de exemplu, sacrificiul limitarii capacitatii sale juridice, trecuta in mare parte la lichidator), va dodindi citeva beneficii esentiale care l-ar putea ajuta sa treaca mai usor peste perioada de criza, cum ar fi suspendarea urmaririlor silite ale creditorilor si inghetarea valorii datoriilor sale la valoarea nominala de la data deschiderii procedurii. Daca o persoana fizica particulara ajunge intr-o situatie de supraindatorare (care este, practic, identica cu insolventa), el este trecut in toate bazele de date posibile, pe toate listele negre posibile si, in consecinta, el nu mai are acces la credite, putind fi, in plus, imediat executat silit, fara a putea sa obtina protectia tribunalului, asa cum o poate face persoana fizica comerciant. Nu este asta o discriminare contrara Constitutiei? Mai mult, sa ne gindim la PFA si la persoanele care exercita profesii liberale, care nu sunt comercianti, dar care pot si ei sa fie in situatie de supraindatorare. Nu este oare vorba de o discriminare fata de acestia, caci si comerciantul si PFA organizeaza o afacere/intreprindere, adica isi asuma un risc? Ba da, cu siguranta. O persoana fizica in stare de supraindatorare poate sa ceara deschiderea procedurii insolventei fata de el; i se va ridica, poate chiar din oficiu, exceptia legitimarii procesuale active, spunindu-se ca legea insolventei nu i se adreseaza particularului, ci doar comerciantului. Ca raspuns, cel in cauza va putea sa ridice o exceptie de neconstitutionalitate, aratind ca legea, care il omite de la aplicarea insolventei, este neconstitutionala, caci contine o discriminare. Daca instanta constitutionala declara ca, intr-adevar, art. 1 din Legea insolventei este discriminatoriu, atunci legiuitorul este obligat sa emita o lege de complinire a omsiunii/inlaturare a discriminarii. In orice caz, la speta, nu se va aplica art. 1 care limiteaza aplicabilitatea insolventei la comercianti. b) Dreptul la protectia tribunalului face parte din acquis-ul comunitar si, in virtutea art. 148 alin. 2 din Constitutie, textul legii romane care limiteza dreptul simplilor particulari de a cere protectia tribunalului nu este aplicabil, fiind aplicabil direct dreptul comunitar (ca la taxa auto).

Un Regulament al UE din 2000 privind insolventa transfrontaliera face ca, in cazul in care o persoana fizica, simplu particular, nerezident in Romania, ar fi declarat in insolventa in tara sa (toate statele UE, cu exceptia Romaniei si a Bulgariei, au reglementate astfel de proceduri), efectele acestei proceduri sa se extinda automat in Romania sau sa dea nastere la o posibila procedura secundara in Romania. Daca un non-rezident a luat credite din Romania sau are bunuri cu care a garantat in Romania creante, el va beneficia de efectul suspensiv (protectia tribunalului din tara sa), cu sau fara procedura secundara in Romania. Iata inca o noua discriminare, intre rezidentul unei tari care a organizat un faliment al particularilor (acesta poate chiar sa fie cetatean roman, rezident in state ale UE) si rezidentul in Romania. Atrag atentia ca Regulamentul din 2000 este direct aplicabil in dreptul roman, incepind cu 1 ianuarie 2007. c) Teoria impreviziunii, din ce in ce mai des aplicata de instantele din Romania, in baza art. 970 alin.2 C.civ. (care ne spune ca un contract nu obliga numai la ceea ce este expres “intrinsul”, ci si la ceea ce obiceiul sau echitatea dau contractului dupa “urmarile” sale), permite tribunalelor sa dea decizii de re-echilibrare a contractului, dupa echitate. Debitorul, persoana fizica, daca din cauza conjuncturilor economice defavorabile, a ajuns sa nu mai poata face fata contractului, care s-a dezechilibrat in favoarea bancii, incit el nu mai consacra o situatie de “winwin”, ci provoaca pierderi nejustificate debitorului, atunci acel debitor poate cere bancii renegocierea contractului sau, in caz de refuz, poate cere instantei re-echilibrarea acestuia. Adica, instanta va acorda debitorului noi termene de executare, pina cind acesta isi va fi recapatat locul de munca sau pina cind ii vor fi revenit la nivelul necesar platii creditului sursele de finantare, va dispune inghetarea dobinzilor si a penalitatilor, va dispune reasezarea dobinzii etc. Dar tribunalul poate sa decida si administrarea controlata a averii debitorului sau numirea unui curator care sa il reprezinte pe debitor in administrarea averii sale, toate acestea fiind, de fapt, efecte similare falimentului. Actuala situatie legislativa si existenta Biroului de credit in formula actuala vor atrage, in primul rind, o grava problema sociala – bancile vor executa din ce in ce mai multi debitori si ii vor scoate in strada, caci la creditele ipotecare singura garantie a fost casa. Dar problema sociala va fi insotita si de o imensa problema financiara. In acest moment, practic nimeni nu mai cumpara imobile sau, daca o face, pretul este la nivelului anului 2003. Bancile nu isi vor putea recupera in totalitate creantele, caci valoarea evaluata a bunului afectat garantiei la momentul acordarii creditului este déjà mult mai mare decit valoarea actual de piata. Costurile economice ale creditelor neperformante (privizioane in cuantumul creditului neperformant, adica 100% din valoarea creditului acordat, plus dobinzi) si cele administrative (costurile recuperarii creantelor, inclusiv prin executari silite) vor deveni de nesuportat. Pe de alta parte, reamintesc ca toti cei executati silit sunt, in prealabil si in mod automat, trecuti in baza de date a Biroului de credit, indiferent daca sunt sau nu rau-platnici (insolventa inseamna, totusi, ca nu mai poti sa platesti o datorie, caci nu mai ai cash, si nu ca nu mai vrei sa platesti), cu consecinta ca, pe o perioada de minim 5 ani, ei nu mai au acces la nici un credit pe teritoriul Romaniei si, deci, ei nu mai sunt client ai bancilor.

Sectiunea a IV-a Starea de insolventa
§1. Notiunea insolventei

20. Starea de insolventa este elementul esential care impune sau, dupa caz, permite declansarea procedurii de insolventa. Domeniul procedurii reglementate de legea insolventei se delimiteaza pe baza notiunii de insolventa. In mod traditional, insolventa a fost definita ca o incetare de plati, adica situatia in care debitorul « nu mai poate face fata pasivului exigibil cu activul disponibil ». Aceasta este definitia data si in prezent de legea franceza incetarii de plati, criteriul pe baza caruia se poate deschide procedura colectiva franceza. Legea romana a insolventei s-a indepartat in mod nejustificat de la aceasta definitie traditionala, mult mai clara decit sintagma confuza din art.3 pct. 1 (« acea stare a patrimoniului debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile »), careia ii lipseste orice referire la elementul intentional, respectiv, imposibilitatea efectuarii platii, ceea ce poate provoca mari dificultatii in practica. Debitorul este in insolventa nu pentru ca este insolvabil si nici pentru ca refuza sa plateasca una sau mai multe datorii, ci pentru ca nu poate acoperi, cu lichiditatile disponibile, datoriile exigibile. Debitorul este in insolventa pentru ca este lipsit de cash-ul necesar plati datoriilor in maxim 30 de zile de la scadenta. Debitorul insolvabil sau cel care nu vrea sa plateasca una sau mai multe datorii nu este, neaparat, in insolventa. Legiuitorul, in domeniul comercial, este preocupat de protectia creditului/increderii intre comercianti si a sigurantei mediului afacerilor. In dreptul civil, legiuitorul este preocupat sa mentina egalitatea de tratament juridic al partilor raportului juridic ori sa-l favorizeze intrucatva pe debitor, considerat in civil ca fiind partea mai “slaba” in contract. Din ideea de protectie a creditului, decurge importanta deosebita a executarii de catre debitor a obligatiilor sale la scadenta, fapt posibil numai daca debitorul dispune de lichiditatile necesare la momentul respectiv, adica de posibilitati de plata imediata. Daca in dreptul civil, creditul (solvabilitatea) debitorului se masoara dupa valoarea elementelor patrimoniale active de care dispune debitorul, raportata la cuantumul datoriilor sale (A>P = debitor solvabil ; A<P = debitor insolvabil sau « deconfit ») si, deci, creditul civil are un caracter real, in comercial creditul are un caracter personal54, constand in credibilitate. Diferenta se explica pentru motivul simplu ca un comerciant incheie zilnic operatiuni ce pot atinge sau chiar intrece ca valoare patrimoniul sau comercial (fond de comert). Cei ce contracteaza cu acesta ii apreciaza credibilitatea (creditul) nu dupa masa elementelor active ale patrimoniului sau, ci dupa exactitatea de care da dovada in executarea obligatiilor sale si dupa aptitudinile sale de afaceri (fler). De aceea, este posibil ca un comerciant insolvabil din punct de vedere civil (A<P), sa nu fie si in incetare de plati, pentru ca, de exemplu, avand credibilitate, poate obtine rapid un credit de la banca pentru a-si plati obligatiile scadente, poate trage cambii asupra debitorilor sai, poate obtine marfuri de la angrosist, urmand sa faca plata dupa ce vinde marfurile etc. Invers, comerciantul poate fi solvabil din punct de vedere civil (A>P), dar sa fie in incetare de plati, pentru ca nu mai beneficiaza de credibilitate: activele sale disponibile (adica vandabile transformabile in bani) pot fi uzate fizic sau moral, ultradimensionate, subproductive etc., deci, nevandabile ori vandabile la preturi infime. In aceasta situatie, chiar debitorul are interes sa se obtina o hotarire de deschidere a procedurii colective. Cat timp debitorul se bucura de credibilitate si nu ii tulbura pe creditori, insolvabilitatea sa nu intereseaza din punctul de vedere al dreptului afacerilor. In schimb, cand se manifesta lipsa de credit, lipsa de mijloace pentru plata datoriilor, adica atunci cind insolventa

54

D. D. Gerota, Teoria generala a obligatiilor comerciale in raport cu tehnica obligatiilor civile, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 1932, p.27.

devine perceptibila sau vizibila, interventia tribunalului devine necesara55. Vom observa ca insolvabilitatea civila (denumita si « deconfitura ») nu se releva decat in cazurile in care debitorul isi vinde bunuri indisponibile, situatii rare si greu de dovedit pentru creditor. In plus, insolvabilitatea inseamna deja imposibilitatea debitorului de a-si plati la scadenta si integral datoriile, pentru ca activul este covarsit de pasiv, deci interventia tribunalului pentru redresarea debitorului ar fi tardiva. Doar creditorii titulari de garantii reale ar putea fi partial platiti, creditorii chirografari ramanand neplatiti, fapt contrar scopului procedurii colective, care este instituita pentru acestia din urma56. Mai intai creditorul care intentioneaza declararea in insolventa a debitorului si apoi tribunalul care decide declararea in insolventa a debitorului sunt in fata unei decizii dificil de luat, primul pentru ca este pasibil de responsabilitate civila delictuala fata de debitor daca nu dovedeste ca acesta este in incetare de plati, secundul pentru ca poate compromite sansele de redresare a debitorului. Daca interventia tribunalului este tardiva, intreprinderea nu mai are sanse de redresare, iar creditorii nu mai au sanse de a-si incasa creantele. Daca decizia tribunalului intervine prea devreme, falimentul, fiind o procedura greoaie, care presupune costuri ridicate, poate fi traumatizant pentru creditor si-i poate ruina creditul debitorului care ar fi putut fi repus pe picioare printr-un tratament extrajudiciar. Rezulta ca decizia tribunalului trebuie sa se bazeze pe un criteriu sigur, adica revelator al unei situatii grave a debitorului, neremediabila decat prin interventia tribunalului, si in acelasi timp, usor de aplicat, adica un criteriu care sa permita sa se stie, fara anchete prea minutioase sau indelungate, daca este cazul sau nu ca tribunalul sa intervina, caci daca procedura colectiva este necesara, ea trebuie instituita cat mai devreme, nelasand timp pentru degradarea si mai grava a situatiei intreprinderii. In acest scop, pot fi avute in vedere doua solutii: (i) daca intreprinderea (debitorul) este in incetare de plati, situatie relativ usor de dovedit, creditorii vor putea sa ceara tribunalului deschiderea procedurii; debitorul aflat in stare de incetare de plati va fi obligat sa ceara deschiderea procedurii; (ii) daca intreprinderea (debitorul) este intr-o situatie care ameninta sa compromita continuarea exploatarii, adica starea de incetare de plati este iminenta, debitorul va putea cere ajutorul justitiei in redresarea intreprinderii prin deschiderea procedurii, fara a se lua debitorului libertatea de decizie cu privire la gestiunea intreprinderii. Legea franceza instituie drept criteriu al deschiderii procedurii colective prima ipoteza, pentru tratamentul extrajudiciar al dificultatilor intreprinderii fiind instituit al doilea criteriu, ceea ce inseamna ca debitorul, daca intelege sa faca apel la tribunal in vederea redresarii situatiei sale financiare, trebuie fie sa adopte una sau mai multe modalitati de preventie a dificultatilor, fie sa astepte sa ajunga in incetare de plati pentru a cere declansarea procedurii colective. In schimb, Legea romana a insolventei permite debitorului sa ceara deschiderea procedurii si daca insolventa sa este iminenta, permisiune care va putea fi folosita de catre debitorul onest care intentioneaza sa isi reorganizeze activitatea in baza unui plan de
55

A se vedea si I. Turcu, op.cit., p.4, care citeaza, la nota 2 subsol, o solutie din jurisprudenta interbelica : “Aceasta solutiune este adoptata generalmente in dreptul falimentar pentru consideratiunea de ordine economica, ca numai neplata la timp a unei creante este prejuciabila si poate aduce perturbari comertului, aceasta cu atat mai mult cu cat judecatorul nu este in masura sa cunoasca prin mijloace sigure insolvabilitatea, ci numai faptul material si constant al incetarii platilor” (Trib, Ilfov, 13 iunie 1930, in Dreptul, 1930, p. 178). Idem, p.5, nota 3 subs. : « Pentru ca un comerciant sa fie declarat in stare de faliment, nu este indestulator a se dovedi incetarea virtuala a platilor sale, adica o stare de insolvabilitate, ci este necesar a se stabili incetarea efectiva a platilor, adica o stare de insolventa, a comerciantului, care nu mai poate face fata obligatiunilor sale comerciale ajunse la scadenta, aceasta independent de starea de solvabilitate sau insolvabilitate (Cas. III, decizia nr. 173 din 19 mai 1914, in B.D. 1914, vol. LIII2, p. 1455). 56 Pentru o opinie partial diferita, a se vedea I.Bacanu, in S.Zilberstein, V.M.Cioban, I.Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol.II, Lumina Lex, 1997, p.325-326, nota 40.

acesta fiind tinut doar sa dovedeasca faptul ca este in stare de insolventa (recunoasterea onesta a starii de insolventa fiind o proba suficienta a acesteia). daca debitorul nu opteaza pentru executarea silita in natura. Turcu. . daca cererea debitorului – o marturisire. 23 septembrie 1924. Vom defini starea de insolventa utilizind coordonatele traditionale ale incetarii de plati . nici pe cale judiciara (C. va participa la procedura. deci tot in datorii banesti. iar in cazul cererii debitorului. dar pina la momentul stabilirii prin titlu (hotarire judecatoreasca sau conventie a partilor). in cazul cererii creditorilor. considera ca expresia “incetarea platilor” sugereaza o stare ireversibila. Guyon. cata vreme instanta nu s-a pronuntat cu putere de lucru judecat asupra acestei creante. deoarece cuantumul ei nu a fost determinat nici in conventia partilor.6 : « Printre exceptiile considerate conforme cerintelor art. care este modalitatea de a rasturna prezumtia de insolventa. nu au relevanta la momentul analizei admisibilitatii cererii de deschidere a procedurii.. pentru a putea sti. creanta sa contra debitorului trebuie sa fie certa. indiferent de natura sau de starea sa. Incetarea de plati este manifestarea exterioara a neputintei debitorului de a mai face fata datoriilor sale. 1924. de a face sau a nu face. Aceste conditii referitoare la pasivul exigibil se pun numai in ce priveste cererea creditorului de deschidere a procedurii insolventei. p. op.Bucuresti IV. p. in sensul dreptului procesual civil – este abuziva sau nu. de natura sa permita reluarea platilor. op.cit. orice creanta. Nu este certa nici creanta sub conditie suspensiva. pentru ca cererea creditorului sa poata fi primita. 57 57 I. 59 I. Buletinul Curtii de Apel. Dupa legea si jurisprudenta franceze. 21. a fost si aceea ca creanta pretinsa nu este certa si lichida. 58 I.369. Pasivul exigibil reprezinta totalitatea datoriilor banesti ale debitorului ajunse la scadenta. de aceea. incompatibila cu redresarea.412). Este adevarat ca. Nu este certa o creanta rezultand din raspunderea civila delictuala ori din despagubiri ca urmare a nulitatii. adica ajuns la scadenta. Desigur ca criteriul principal pe baza caruia se poate deschide procedura ramine insolventa actuala a debitorului. 696 C. In alta ordine de idei. intrucit. Conditiile speciale referitoare la creanta nu se cer in cazul in care debitorul este cel ce face cererea de deschidere a procedurii. in caz de neexcutare.A.cit. lichida si exigibila. care are intelesul comun al unei stari de fapt temporare. cu conditia ca creditorul sa formuleze in termen declaratie de inregistrare a creantei sale si aceasta sa fie admisa pentru a fi inregistrata in tabelul creantelor.reorganizare. adica daca o opozitie poate fi admisa sau nu. Asadar.cit. Obligatiile de a da un bun individual determinat sau obligatiile de a face ori de a nu face nu sunt lichide si. apud Y. nu se tine seama de intregul pasiv exigibil.364. motiv pentru care ea ar trebuie sa fie inlocuita cu “suspendarea platilor”. pana la indeplinirea conditiei. Turcu. legea il obliga pe debitor sa ceara deschiderea procedurii.. de altfel. ele nu sunt lichide58. ci doar de pasivul efectiv pretins de catre creditori (seul le passif effectivement exige)59. care este criteriul sigur dupa care judecatorul sindic poate aprecia daca insolventa este sau nu actuala.com. prin aplicarea procedurii colective.. aceste obligatii se transforma in despagubiri. In aprecierea existentei starii de incetare de plati (echivalentul starii de insolventa). p. In urma deschiderii procedurii. cererea de deschidere a procedurii in baza unei creante care nu are caracter cert trebuie respinsa ca inadmisibila. incetarea de plati are urmatoarele trei elemente: (i) debitorul nu mai poate face fata (ii) cu activul disponibil (iii) pasivului exigibil.. op. pentru aparitia careia. cu consecinta revocarii sau mentinerii deschise a procedurii insolventei. p. nu se poate cere deschiderea procedurii insolventei pentru neexecutarea unor obligatii de a da un bun individual determinat. rezilierii etc. Turcu.

dar debitorul nu raspunde in termen la notificarea privind cererea de deschidere a procedurii si. de remarcat ca. in defavoarea legii noastre : in timp ce Legea insolventei se refera la « insuficienta fondurilor banesti disponibile ». In fine. prin ajutoare de stat directe sau mascate etc. Spre exemplu. Imposibilitatea de a face fata nu se confunda cu refuzul de plata. fata de care legea declanseaza anumite obligatii ale debitorului. Chestiuni procedurale delicate le ridica situatia in care creditorul indeplineste toate conditiile de admisbilitate prevazute de lege. Asupra acestei situatii urmeaza sa insist in capitolul referitor la deschiderea procedurii. In schimb. stingerea acesteia. concedierile colective. Pe de alta parte. sumele de care debitorul poate dispune imediat cu titlul de deschidere de credit bancar. Insuficienta activului disponibil este mai simplu sau mai dificil de revelat. Daca activele disponibile nu sunt suficiente pentru a acoperi pasivul exigibil al debitorului. care poate fi depasita in termeni rezonabili de debitor. Comparind definitia incetarii de plati din legislatia franceza a intreprinderii in dificultate cu definitia insolventei din legea noastra. chiar daca exista active mobiliare sau imobiliare nedisponibile imediat ori daca debitorul are de incasat creante de la terti. si nu o simpla jena momentana. sectiunea referitoare la deschiderea procedurii la cererea creditorilor. cum sunt valorile mobiliare cotate si efectele de comert cu termen foarte scurt sau cu posibilitati de scontare imediata. O alta solutie ar fi lasat creditorul la latitudinea debitorului. incetarea materiala a platilor rezulta din proteste ale unor cambii emise sau acceptate de debitor. Nu este neaparat necesar ca debitorul sa fie intr-o situatie iremediabil compromisa. Ea nu este o masura menita a intimida un debitor care refuza cu buna sau reacredinta sa plateasca. fie pentru ca sunt lichide. acesta este in incetare de plati. este sustinut artificial sau abuziv de o societate din cadrul grupului. avalul pe efectele de comert etc). ci unor alte motive. deci. fie pentru ca preschimbarea (conversiunea) in lichiditati este posibila in orice moment. in total sau in parte. in dreptul francez. nu isi poate formula apararea in cadrul careia sa demonstreze ca nu este in stare de insolventa. creand teama de a nu cere declararea in faliment. se poate observa si o alta diferenta importanta. printre altele. in Legea franceza din 1985 termenul echivalent este cel de “activ disponibil”. fondul de comert si nici bunurile grevate de garantii reale. data incetarii platilor. de stat sau comunitatea locala. soldurile creditoare ale conturilor bancare. sintagma care include. a considerat ca este preferabil sa se prezume ca debitorul nu poate plati. adica cele care pot fi valorificate in cateva zile. creantele. prescriptia etc.Activul disponibil reprezinta sumele de care intreprinderea poate sa dispuna imediat. ramanand ca debitorul sa rastoarne prezumtia (acesta urmeaza a proba. de o banca sau de un administrator. scrisoarea de garantie bancara. pe langa sumele de bani disponibile (numerarul din casierie. ci numai in starea de imposibilitate actuala de a face fata datoriilor exigibile cu activele disponibile. debitorul isi procura lichiditati cu mijloace ruinatoare. cum ar fi neregularitatea crantei. cum ar fi cea de a cere deschiderea procedurii insolventei in maxim 30 de zile de la . dupa caz. obligatoriu. toate activele imediat realizabile. hotararea de deschidere a procedurii trebuie sa cuprinda. aceasta coincide cu data hotararii. ca refuzul de plata nu se datoreaza imposibilitatii de a plati. Legea romana. stare de imposibilitate de a face fata trebuie sa fie una serioasa. pe considerentul ca creditorul nu poate cunoaste motivul pentru care debitorul nu-si plateste datoria. In cazul in care hotarirea de deschidere a procedurii omite sa stabileasca data incetarii platilor. incetarea deghizata sau ascunsa a platilor poate ridica mari probleme de apreciere a probelor. retragerea autorizatiei sau licentei de functionare etc. In perioada suspecta isi face aparitia starea de insolventa. Nu sunt incluse in activul disponibil imobilizarile corporale. Spre exemplu. durabila. inchiderea intreprinderii.). Procedura insolventei are scopul de a institui o procedura colectiva menita a acoperi creantele contra debitorului aflat in insolventa.

insa. in plu. hotarirea de deschidere a procedurii insolventei pronuntata fata de debitor in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene are efecte si in Romania fata de bunurile. in hotarirea de deschidere a procedurii. In baza recunoasterii. in principal. Consideratii in legatura cu insolventa debitorului supus procedurii reglementate de Legea nr. pe baza unor probe contrare reiesite. odata stabilita prin hotarirea de deschidere a procedurii. intr-adevar. caz in 60 Recent. ca o procedura secundara se poate deschide si in lipsa unei proceduri principale. p. o astfel de procedura deschisa intr-o tara membra este suficienta pentru ca o instanta romana sa pronunte deschiderea unei proceduri secundare. Intrucit deschiderea procedurii poate intirzia foarte mult fata de momentul aparitiei starii de insolventa. convingatoare.astfel de cerere nu este necesara dovada starii de insolventa.3/2009. intrucit de aceasta data depind foarte multe consecinte ale deschiderii procedurii. dificila. motiv pentru care. un autor (Csaba Bela Nasz. pentru ca. 695 C. caz in care trebuie sa se analizeze toate conditiile deschiderii procedurii prevazute de legea romana. sa se insereze si data incetarii platilor. Pentru proba acestei date – proba. din primul raport al administratorului judiciar/lichidatorului. de lege ferenda. la cererea autoritatii de supraveghere. inclusive prezumtiile. Intr. in cazul in care debitorul isi are stabilit pe teritoriul Romaniei un sediu secundar. In cazul bancilor. care va trebui sa probeze ca indicele de solvabilitate a institutiei financiare in cauza a scazut sub minimul legal. O astfel de solutie jurisprudentiala nu ar adauga la lege. indiferent de existenta sau inexistenta unei prevederi similare in legea romana a unei astfel de cerinte. In functie de aceasta data stabilita cu precizie ar putea fi mult mai usoare stabilirea exsitentei si determinarea intinderii raspunderii pentru nedeclararea in termen sau pentru declararea prematura a insolventei de catre debitor. pe motiv ca data intervenirii incetarii platilor nu poate fi precis determinata la data deschiderii procedurii ci doar ulterior si. al societatilor de asigurare si al societatilor financiare. asa cum recunoaste si autorul citat.85/2006. dar nu imposibila – se pot folosi diverse mijloace. creditorii sau eventualele sedii secundare ale debitorului stabilite in Romania. iar aceasta data ar trebui stabilita cu precizie in hotarirea de deschidere a procedurii. ceea ce poate genera mari incertiduni care sa greveze circuitului juridic. asa cum impunea fostul art. Este adevarat. nu se cere ca institutia financiara in cauza sa se afle in stare de insolventa. Unele proceduri colective se deschid pe baza altor criterii decit starea de insolventa a debitorului. De exemplu. ci ar face unele dispozitii legale mai usor de aplicat60. Consider ca. cele doua modele (actuala legislatie franceza si fosta reglementare romaneasca a falimentului) care impun/impuneau stabilirea datei insolventei. Argumentele nu sunt. in present. intrind in puterea de lucru judecat. spre exemplu. . perioada suspecta nu are o durata precisa in timp. mai ales ca exista.52) s-a pronuntat impotriva acestei idei. incepind cu fixarea in timp a perioadei suspecte si terminind cu responsabilitatea pentru depunerea prematura sau tardiva a cererii de deschidere a procedurii. In cazul in care centrul principal al intereselor debitorului (COMI) este stabilit intr-un stat nemembru. recunoasterea hotariri straine fiind suficienta. este legal ca. data aparitiei insolventei ar ramine defintiv stabilita. o prezumtie simpla ar putea fi recunoasterea debitorului care. Spre exemplu. aceasta data ar putea fi revizuita. De asemenea. in cererea sa ar putea declara si data aparitiei starii de insolventa. dar si in vechea reglementare romaneasca a falimentului.aparitia starii de insolventa. cu conditia recunoasterii procedurii straine in Romania. procedura insolventei se deschide. in cazul in care intirzierea formularii cererii este mai mare de 6 luni. calculul perioadei suspecte ar trebui sa se raporteze la data aparitiei starii de insolventa. Ulterior. in special starea de insolventa a debitorului. sub sanctiunea platii de daune. In acest caz. unul sau mai multi creditori pot cere deschiderea unei proceduri secundare in Romania. in Pandectele romane nr. precum si sub sanctiunea pentru bancruta simpla. in cazul insolventei transfrontaliere. ceea ce “ar aduce mari prejudicii”. efectele unei hotariri de deschidere a procedurii insolventei fata de debitor pronuntata in statul unde este stabilit COMI se extind si in Romania.com. Si debitorului ii este permis sa ceara deschiderea procedurii. solutie aplicabila si in legislatia franceza. insa. daca debitorul are aici un sediu secundar.

cit. fie pentru a incerca redresarea. fie pentru a se pune la adapost de sicanele creditorilor. Textul face. conform Codului de procedură fiscală. insa.. 3 pct.a). Insolventa iminenta este o stare viitoare a patrimoniului debitorului. practic inexistenta. Este o distinctie pe care fosta Lege nr. În cazul în care persoana juridică este declarată insolvabilă. noul text al art. fiscul poate trece la executarea silită a persoanelor care se fac responsabile de această stare. nici sa fie executat silit. lichide si exigibile de mai mult de 30 de zile. după 30 de zile de la scadenţă.1.357. intrucit debitorul “insolvabil” este debitorul care nu poate nici sa efectueze plata datoriei bugetare. 31 permite inregistrarea cererii pentru o creanta. urmind a fi reactivata doar in cazul in care debitorul va dobindi. ceea ce face inutila prezumtia insolventei vadite). si creditorilor li se permite sa ceara deschiderea procedurii. ştergerea datoriei si instituirea procedurii insolvabilităţii. . p. In mod exceptional. Turcu. ci un sens vecin notiunii de incetare de plati. cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei”. diferenta dintre cele doua texte in concurs [art. insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cind debitorul nu plateste datoria sa fata de unul sau mai multi creditori dupa 30 de zile de la scadenta. recunoaste existenta starii de insolventa. 1 din Legea insolventei defineste insolvenţa ca fiind “acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile”. Insolvabilitatea la care se refera Codul de procedura fiscala nu are sensul pe care il da acestui termen Codul civil (A<P). Diferenta este. De remarcat ca. instituirea acestei proceduri echivalează cu o stingere a creanţei. intrucit cererea de deschidere a procedurii provine fie de la un creditor indreptatit sa ceara deschiderea procedurii (care trebuie sa dovedeasca toate cele 6 conditii speciale referitoare la caracterul creantei sale). nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori”. Insolvenţa iminentă exista “atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate. creanta neplatita nu este neaparat una certa si lichida si nici neaparat egala sau mai mare cu valoarea-prag61. ulterior. lit. totusi. intrucit nu are bunuri in patrimoniu. §2. 3 pct. In sistemul actual. Tipurile de insolvente 22. op. De aceea. Daca cererea unui creditor de deschidere a procedurii insolventei fata de debitor este admisibila doar in masura in care creanta sa contra debitorului este certa. Insolventa prezumată ca fiind vădită exista “atunci când debitorul. In sistemul acestei legi insolventa era “prezumata ca fiind vadita” chiar in cazul in care creditorul facea dovada existentei unei creante certe. previzibila intr-un viitor imediat. ceea ce este un efect asemenator raspunderii organelor de conducere a debitoarei persoana juridica aflata in procedura insolventei. prin cererea de deschidere a procedurii.64/1995 nu o facea. Art. creanţa va fi trecută într-un cont extracontabil. care permite debitorului sa ceara deschiderea procedurii. fie de la debitor (care. potrivit Codului de procedură fiscală. indiferent de natura acesteia. I. remiterea de datorie. lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile si are un cuantum egal sau mai mare decit valoarea-prag. Codul de procedură fiscală se referă la stingerea creanţei bugetare prin plată. al Legii insolventei. bunuri sau fonduri. o distinctie intre insolventa “prezumata ca fiind vadita” si insolventa iminenta. care defineste insolventa 61 Cf. caz in care trebuie probata insolventa.care recunoasterea starii de insolventa este o proba suficienta pentru a se putea deschide procedura. Daca s-a instituit procedura insolvabilitatii.

cind cererea este formulata de debitor. Obligatia de a cere deschiderea procedurii este sanctionata atit cu raspunderea patrimoniala a debitorului pentru depunerea prematura sau tardiva a cererii cit si. mult mai important. Dreptul nr. creditorii aflind de existenta acesteia de obicei post-factum63 si. p. loc.1 din Legea insolventei. insolventa actuala nu este definita. logic. 63 . creditorul este constrans sa constate o aparenta faptica. inclusiv faptul existentei sau inexistentei starii de insolventa. dar demonstrabile. desi este evident ca ea exista nu numai sub forma unei aparente (o stare vizibila imediat. pe de alta parte. cu sau fara intentie. este logic ca aparenta este doar o parte a realitatii. Legea insolventei nu stabileste nici momentul in care insolventa devine actuala. dar care nu intruneste conditiile pentru a putea fi calificata drept “insolventa prezumata ca fiind vadita”. mai precis. debitorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei atunci cind se afla in stare de insolventa. trebuie sa existe si o insolventa actuala. De altfel. In timp ce debitorul stie ca este in “incapacitate vadita” de a-si plati datoriile exigibile cu sumele de bani disponibile. Editura National. In mod firesc. asupra existentei starii de insolventa se pronunta judecatorul sindic.. care este diferenta intre insolventa “vadita” (aparenta. Textul nu face nici o distinctie intre insolventa vadita (vizibila) si cea ne-vadita sau camuflata (absconsa). Asadar. 64 V. dar demonstrabila? In plus. debitorul este singurul care detine informatia exacta relativa la riscurile afacerii sale. Autorul arata ca « incetarea platilor a fost indelung si temeinic definita de jurisprudenta noastra generata de aplicarea Codului comercial (art. vol II. aceea ca debitorul a incetat sa-si plateasca datoria fata de el ». Ciobanu. 695) ca o stare de fapt. se stabileste prin probe. adica palpabila sau vizibila oricui. cind cererea este formulata de creditori. op. p. cu raspunderea penala (depunerea cererii de deschidere a procedurii cu intirziere de mai mult de 6 luni de la aparitia starii de insolventa este considerata infractiune de bancruta simpla). adica atunci cind insolventa sa este actuala. atunci.14. Singurul care ar putea invoca insolventa iminenta este debitorul insusi62. diferenta intre un adevar judiciar evident si unul abscons? Daca tot judecatorul sindic este cel ce spune dreptul (jurisdictio) conform convingerii sale intime.cit. superficiala) si cea mai putin evidenta. 3 pct. M. 62 In acelasi sens.146. Consecintele drastice pentru debitor ale starii sale de insolventa ar fi impus o definitie a insolventei in general sau. Un debitor se poate afla in situatie de insolventa. atunci. Stefanescu. pe de o parte. ponderea fiind data de situatiile “normale” de insolventa.. partea vizibila a acesteia. “virful aisbergului”. a momentului in care aceasta devine actuala. si art. 363. Adevarul judiciar.10/2006. El este un adevar relativ. In acelasi sens. 27 alin. nu se poate sti momentul in care a aparut insolventa. Care este. vizibila.prezumata ca fiind vadita. Legea insolventei lasa nereglementata situatia insolventei actuale. perceptia debitorului este diferita de aceea a creditorului. subiectiv si incomplet din punct de vedere gnoseologic. la o simpla privire superficiala). cel putin. Daca este conceptual posibila o stare viitoare de insolventa. p. fie prin intermediul unei prezumtii. Bucuresti. Tratat teoretic si practic de procedura civila. care defineste creditorul indreptatit sa ceara deschiderea procedurii]. ci doar stabileste obligatia debitorului de a cere in termen deschiderea procedurii. Br. nici in altul. Turcu. I. Pe de alta parte. este o simpla greseala de redactare a legii. fiind echivalent cu convingerea intima a judecatorului64. intrucit. Insolventa este revelata numai in cadrul procesual al cererii de deschidere a procedurii. asa cum rezulta din art. uneori inclusiv cu ajutorul bancilor sau al institutiilor publice care il ajuta in acest demers. ne-vadite. pe baza probelor administrate in cauza.6. fie prin intermediul unei marturisiri. Din pacate. Nici intr-un caz. chiar daca aceasta nu este “vadita”. debitorul poate uza de multiple modalitati prin care sa ascunda starea sa de insolventa sub masca unei false lichiditati. 1997. ci si sub forma unei realitati demonstrabile.cit. ci numai momentul in care aceasta a fost revelata.

). Nefiind vorba de o insolventa actuala. ascuzind sicane la adresa creditorilor sau intentia de a scoate societatea debitoare. avem de-a face cu o recunoaştere a stării de insolvenţă şi. totusi. facturile la utilitati. debitorul poate contesta si legitimitatea procesuala activa a creditorului. in calitate de depozitar al informatiei economice si juridice referitoare la starea patrimoniului sau putind abuza de « beneficiul » pe care i-l lasa Legea insolventei. In cazul in care creditorii sunt cei care cer deschiderea procedurii. plata la timp si integral a datoriilor catre salariati. cel care trebuie sa faca dovada insolventei este debitorul. fie prin mecanismul interventiei in interes propriu (admisibila atit actionarilor debitoarei. prescrisa etc. nu a fost solicitata la plata. nu este regulata nascuta. Legea insolventei utilizeaza termenul de insuficienta si nu pe acela de lipsa a fondurilor banesti disponibile. insa acestea nu sunt suficiente pentru achitarea tuturor datoriilor scadente. este stinsa. avind in vedere asimetria informationala in care se afla creditorii fata de debitor. cel putin temporar. adica suficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor. debitorul plateste partial salariile. demonstrind ca creanta acestuia nu indeplineste conditiile pentru a-l face pe creditor sa fie indreptatit sa ceara deschiderea procedurii (creanta nu este certa. Când debitorul cere deschiderea procedurii. in contra eventualelor urmariri silite individuale aflate la indemina creditorilor. fie prin mecanismul opozitiei (admisibila doar creditorilor). de a se pune sub protectia tribunalului. In cazul insolventei iminente. opozitie sau recurs. daca acestia vor face dovada ca sunt titulari ai unei creante certe. §4. lichide si exigibile neplatita de mai mult de 30 de zile. simpla recunoastere a debitorului nu mai are deplina valoare probatorie a starii de insolventa. Desigur ca debitorul poate contesta ca s-ar afla in stare de insolventa. ci ea trebuie completata cu alte probe. practic. fie chiar prin intermediul recursului (orice persoana interesata poate ataca cu recurs o incheiere data intr-o procedura necontencioasa. acesta. dupa caz. nici o alta proba nemaifiind necesara creditorului. recunoasterea starii de insolventa este neonesta.. creditorii sau persoanele interesate pot demonstra că debitorul nu se află în stare de insolvenţă. Prin intermediul inadmisibilitatilor sau. nu mai e nimic de dovedit. Dovada starii de insolventa 23. banci. atunci sunt intrunite conditiile prezumtiei de insolventa vadita.§3. fisc. oricit de mari sau importante ar fi aceste plati. atunci cererea de deschidere a procedurii poate fi considerata un abuz si contestata de catre cei interesati. faptul in sine al platii partiale nu poate rasturna prezumtia de insolventa. Daca. cit si creditorilor). asa cum este cea declansata la cererea debitorului de deschidere a procedurii). Prin interventie. spre exemplu. de sub controlul actionarilor sai. al exceptiei calitatii procesuale active. facturile furnizorilor de materii prime etc. Testul insolventei . Scrupulozitatea legii fata de insolventa iminenta este justificata. dar in acest caz sarcina probei se inverseaza. societati de leasing etc. Debitorul contestator va trebui sa dovedeasca inversul insolventei. furnizori de utilitati sau de materii prime. ratele de credit sau de leasing. ci de una iminenta. de unde concluzia ca procedura insolventei se va putea deschide chiar daca debitorul dispune de unele sume de bani si face unele plati. care are o valoare egala cu valoarea-prag sau mai mare si daca vor face dovada ca au solicitat plata si debitorul a omis sa o efectueze in termenul legal. Daca.

sub sanctiuni patrimoniale sau chiar penale. comportamentul sau fiind dictat de catre bancile refinantatoare. p.24. Dacă însă aceste dificultăţi persistă. mai ales ca apar semne ale incetarii platilor. la rindul sau. Insolventa vadita presupune ca debitorul se află într-o evidentă si acuta criză de lichiditate. pot intimpina mari probleme daca furnizorul are. creditorii ameninta cu executarile silite etc. Persistenta dificultatilor financiare este vizibila oricui. . adica de probabilitatea aparitiei insolventei in citeva luni.. de catre personalul salariat (prin sindicat) etc. salariatii intra in greva. Si atunci devine importanta depunerea la timp a cererii de deschidere a procedurii insolventei. ce nu corespund decat rareori celui care ar conveni cel mai bine intreprinderii65. Orice intreprinzator. dar si unor conjuncturi externe care îl pot face pe debitor sa intre într-o stare de supraîndatorare fără voia sa. toti acesti parteneri avand politici proprii. integral. care depind de furnizarea de utilităţi de la companii care monopolizeaza piata respectiva. care nu mai este un reprezentant al debitorului. Spre exemplu. in mod clar. a datoriilor catre fisc sau catre furnizorii de utilitati . op. este o intreprindere vulnerabila. criza financiară este previzibila. Insolventa iminenta necesita o analiza mai complexă. intrucit declansarea prematura a procedurii ar putea antama responsabilitatea sa ori ar putea compromite sansele reorganizarii. creind aparenta unei solvabilitati care se dovedeste ulterior ca fiind falsa. are nevoie de finantare. ci un mandatar al justitiei si un reprezentant al creditorilor.cit. cum sunt neplata al timp si integral a salariilor. depistarea pericolului de insolventa poate fi un bun prilej de a declansa masurile de preventie care ii stau la dispozitie debitorului. Avind in vedere aceste complicatii care pot aparea. încasari de la clienţi restanţi. debitorul trebuie sa aiba la indemina criterii si proceduri proprii sau standarde de masurare a riscului de insolventa. Mai important. intrucit de la aparitia starii de insolventa debitorul are la dispozitie 30 de zile pentru a cere deschiderea procedurii. Pe scurt.. legate în special de criza de lichiditate. în 65 Doctrina franceza abunda de exemple in care tribunalele franceze au antrenat raspunderea bancii pentru oprirea intempestiva a unui credit si pentru acordarea sau mentinerea unui credit atunci cand nu era cazul. consumatorii captivi. situaţia întreprinderii sale se agravează.) sunt insuficiente pentru a efectua platile la scadenta.84-88. o intreprindere dependenta. este o stare maladiva care se poate observa « din avion ». Guyon. in cautare disperata de fonduri. proces in care trebuie tinut cont si de aspectele subiective si psihologice alaturate persoanei debitorului (nu oricine poate recunoaste ca este falit sau ca este pe cale de a deveni falit). factoring. intrucit. Cauzele intrării într-o astfel de criză pot fi incompetenţa sau reaua-voinţa a administratorilor. in acest caz. debitorul trebuie sa fie sigur de iminenta insolventei. Intreprinderea aflata in dificultate. pe care si-o poate asigura din surse proprii sau din surse externe. A se vedea Y. este de a sti cind dificultatile financiare pasagere si rezolvabile se transforma in probleme cronice. nici un test al insolventei. ca sa îşi poata desfăşura activitatea. de catre ceilalti creditori. Debitorul se poate confrunta pe termen scurt cu dificultăţi în desfăşurarea activităţii specifice. Dacă operaţiunile sale se deruleaza in proportie prea mare pe baza finantarilor externe. aceasta stare nu necesita. managerul debitorului va şti sau ar trebui sa ştie că în momentul deschiderii procedurilor de insolvenţă controlul va trece la administratorul judiciar sau la lichidator. putând conduce la insolvenţă. furnizorii de utilitati ameninta cu stoparea alimentarii cu utilitati. Pe de alta parte. Resursele de care acesta dispune sau va dispune în perioada imediat următoare (credite neutilizate. avalul pe efecte de comert etc. este necesara o previzionare a momentului apariţiei stării de insolvenţă. in primul rind. Când gradul de îndatorare atinge pragul critic. probleme de lichiditate. In plus. O stare previzionată de criză de lichiditate (aparent o stare de insolvenţă iminentă) poate fi depăşită prin măsuri ce pot fi planificate în momentul constatării existenţei riscului de insolventa. in aces scop debitorul putind să realizeze o previziune a situaţiilor sale financiare.

Pentru a urmări degradarea stării financiare se poate apela la analiza structurală a activelor şi pasivelor pe termen scurt. cu condiţia ca informaţia contabilă cuprinsă în aceste balante să reflecte realitatea economică (şi nu cea juridică) a societăţii. în special cu creditorii şi furnizorii. analiza lichidităţii şi a solvabilităţii societăţii.special a fluxurilor de numerar si sa inventarieze măsurile pe care le are la dispoziţie în perioada premergătoare crizei de lichidităţi previzionate. pentru a evidenţia ponderea disponibilităţilor băneşti şi a datoriilor pe termen scurt. Conceptul de participant la procedura insolventei . analiza echilibrului financiar. adica identificarea unei crize temporare si rezolvabile nu trebuie sa duca la depunerea cererii de deschidere a procedurii. criza este avansată. Această situaţie generează imposibilitatea efectuării plăţilor scadente şi o situaţie tensionată cu partenerii de afaceri. se impune declanşarea stării de insolvenţă. Sectiunea a V-a Participantii la procedura insolventei §1. Daca o astfel de analiza previzionala indica o criză de lichidităţi pentru care nu sunt identificate modalităţi de evitare sau de rezolvare. b) degradarea financiară reprezinta situatia in care debitorul nu poate acoperi din activele lichide datoriile exigibile . pentru a urmări ce relaţie există între durata de încasare a creanţelor şi durata de plată a datoriilor. pasivul pe termen scurt este superior activului pe termen scurt. astfel încât să fie în măsură să estimeze riscul apariţiei stării de insolvenţă. atunci debitorul trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii. ultimul stadiu al degradării economice îl reprezintă înregistrarea unei valori adăugate negative . iar mijloacele economice temporare să fie acoperite din resurse temporare). În aceste situaţii. pentru a urmări dacă regulile echilibrului financiar sunt respectate (mijloacele economice permanente să fie acoperite din resurse permanente. ceea ce reprezinta o lipsa a prifitabilitatii . relaţiile întreprinderii cu partenerii săi au devenit conflictuale şi în majoritatea cazurilor salvarea activităţii este aproape imposibilă. O situaţie previzională exactă a profiturilor poate fi stabilită pe baza balanţelor lunare de verificare. pentru a evidenţia dacă elementele de activ sunt suficiente pentru a acoperi datoriile societăţii. Semnale clare ale crizei de lichiditati sunt date de asa-numita degradare economica si de cea financiara : a) degradarea economică reprezinta situatia in care debitorul are mai multe cheltuieli decât venituri. Previzionarea unei crize de lichidităţi pentru care exista sau se identifica măsurile de contracarare. Dacă se instaleaza starea de încetare a plăţilor. analiza vitezei de rotaţie a creanţelor şi datoriilor pe termen scurt.

nu au nici unul dintre drepturile participantului la procedura. indreptatiti sa participe la procedura insolventei. este un participant practic omniprezent la procedura. precum si aceea de titular de drepturi si obligatii individuale relative la debitor si la ceilalti creditori. Nu toti creditorii sunt. In mod indirect. concurs care se exercita pe baze egalitare in cadrul aceleiasi clase de creditori. persoanele carora le este destinata si. Creditorii isi exercita drepturile in mod colectiv prin intermediul adunarii creditorilor si al comitetului creditorilor. pe de alta parte. Un creditor este considerat participant deplin la procedura in masura in care creanta sa intruneste conditiile pentru a putea fi calificat drept “creditor indreptatit sa participe la procedura”. care are interese comune cu ceilalti creditori asupra sau in contra debitorului. Acest creditor participa la procedura intr-o dubla calitate. participanti la procedura. inclusiv cele judiciare. Chiar si in acest caz. Acest individualism al drepturilor si obligatiilor creditorilor reprezinta fateta concursuala si egalitara a procedurii insolventei. actionarii debitorului persoana juridica nu participa in mod direct la procedura. adica isi pastreaza administrarea averii proprii este exceptionala si rara. Pretinsii creditori. Destinatarii procedurii insolventei sunt acei participanti la procedura care trebuie fie sa suporte consecintele deschiderii procedurii. Notiunea de “participant la procedura insolventei” desemneaza. de regula. formulata fie in cadrul unuia sau . ci numai printr-un reprezentant obligatoriu. si nu ca urmare a unor distribuiri efectuate in executarea unui plan sau ca urmare a unei lichidari. chiar desesizat. creditorii isi exercita unele drepturi sau. creditorii sunt in concurs intre ei. odata cu deschiderea procedurii). In fine. Situatia in care debitorul nu este desisezat. insa. posibilitatea sa participe la procedura prin intermediul unei interventii in interes propriu. asa cum se intimpla cu creditorii obisnuiti. unii creditori “scapa” procedurii. organele procedurii. dupa caz. respectiv. Debitorul. Desi o serie de consecinte ale procedurii insolventei se rasfring direct asupra lor (spre exemplu. Drepturile si obligatiile debitorului. privita ca o procedura colectiva. totusi. pe de o parte. debitorul isi exercita drepturile fie prin administratorul special. Pe de alta parte. daca creanta lor rezulta din asa-numitele “operatiuni curente”. Creditorii cu creante ulterioare deschiderii procedurii sunt platiti pe masura scadentei. Actionarii debitorului au. dupa caz. se indeplinesc. fie in nume propriu. prin intermediul administratorului judiciar sau al lichidatorului. carora nu li s-a admis cererea de inregistrare a creantei. in sensul ca ei pot incepe sau continua o executare silita individuala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului. daca judecatorul-sindic nu decide ca creanta lor sa fie inregistrata provizoriu. drepturile lor rezultate din inregistrarea provizorie fiind precare si conditionate de admiterea sau respingerea contestatiei. In aceasta categorie sunt inclusi in mod direct debitorul si creditorii. Creditorii ale caror creante sunt contestate pot fi considerati straini de procedura. aceea de membru al colectivitatii creditorilor. daca creanta lor este garantata cu bunurile respective si daca judecatorul-sindic admite o astfel de urmarire individuala.25. controlul debitorului persoana juridica trece de la actionari la administratorul judiciar/lichidator si la creditori. care sunt abilitate prin lege sa o aplice. sunt tinuti de unele obligatii in mod individual. uneori chiar in contra administratorului judiciar sau a lichidatorului. In aceasta situatie. Creditorii care nu si-au inregistrat in termen creanta sunt considerati straini de procedura. consecintele procedurii se resfring si asupra actionarilor debitorului persoana juridica. dar au toate drepturile procesuale derivate din calitatea de parte in litigiul constind in contestatia la creanta lor. creditorii in cauza nu au deplinatatea drepturilor conferite de calitatea de participanti la procedura. administratorul special. Exercitiul colectiv al drepturilor creditorilor este una dintre fatetele procedurii insolventei. se exercita sau. fie sa beneficieze de aceste consecinte. In aceasta privinta.

se citeaza petentul. prin Buletinul procedurilor de insolventa. De remarcat relativul dezinteres al Legii insolventei fata de actionarii debitorului. reprezentantul legal al debitorului persoana juridica. participantii la procedura nu sunt citati in proces decit in cazul in care au calitatea de parti in proces cu interese contradictorii. procedura insolventei este complexa iar. si nici administratorul special. convocati sau informati. daca utilizarea Buletinului procedurilor de insolventa se justifica in cazul participantilor la procedura. ca Legea insolventei face unele referiri timide si neclare la distribuirea rezultatului lihidarii si la partajul intre actionari a acestui rezultat. In principiu. precum si realizarea drepturilor si obligatiilor celorlalti particpanti la procedura (art. parti care nu cumuleaza si calitatea de participant la procedura. in cazul in care aceasta isi pastreaza dreptul de administrare. care completeaza Legea insolventei cu titlu de drept comun. in mod expres sau indirect.5 alin. Asadar. care nu ii mai include pe acestia nici in rindul creditorilor. care este. indirect. Legea insolventei stabileste. in art. administratorul judiciar/lichidatorul. Legea societatilor comerciale. dar care se pot cumula in persoana participantului la proces. administratorul judiciar si lichidatorul. operatiuni care se efectueaza. Pe de alta parte. o serie de drepturi si obligatii ale participantilor la procedura care se disting de drepturile si obligatiile procesuale ale partilor in proces. creditorii cu sediul sau domiciliul in straintate sunt citati cu formalitatile prevazute de Codul de procedura civila). In fine. Legea insolventei stabileste. administratorul special si comitetul creditorilor. care reprezinta cele doua forme de colectivitate organizata a creditorilor. ca organele care aplica procedura insolventei sunt instantele judecatoresti. aceasta obligatie este primordiala. dupa caz. in conditiile Codului de procedura civila (de exemplu. Fara sa fie insotita de vreo sanctiune expresa. Organele procedurii au obligatia sa asigure derularea cu celeruitate a proceduriii. Organele procedurii 26. pentru a putea sa-si faca apararea) iar unii participanti la procedura sunt citati. aceste parti in proces care nu cumuleaza si calitatea de participant la procedura trebuie citate. actionarii sunt totusi calificati drept creditori. nu acelasi lucru se poate spune in privinta partilor la nenumaratele procese aferente sau derivate din procedura insolventei. nu sunt organe ale procedurii adunarea creditorilor si comitetul creditorilor.2). Pentru a se putea respecta principiul dreptului la aparare. de regula. este posibil ca in persoana participantului la procedura sa se intruneasca si calitatea de parte in unul sau mai multe dintre procesele aferente sau derivate din procedura. ceea ce inseamna ca. pe de alta . nici in rindul participantilor la procedura. fie in cadrul procedurii insasi. sau mandatarul obligatoriu al asociatilor sau al actionarilor debitorului persoana juridica.mai multora dintre procesele aferente procedurii.5. creditorul contestat este notificat in mod individual si direct. la solutionarea cererii de admitere in principiu a planului sau a cererii de schimbare a administratorului judiciar/lichidatorului. judecatorul-sindic. expres prevazute de lege. Este adevarat ca. Este adevarat. in cazuri exceptionale. Este o obligatie dificil de probat si executat intrucit. insa. unele acte sau operatiuni ale procedurii sunt efectuate prin proceduri directe si individuale cu participantii la procedura (de exemplu. Avind in vedere ca procedura insolventei are un pronuntat caracter judiciar si ca aceasta procedura presupune un numar indefinit de procese civile. §2. “citarea” lor prin Buletinul procedurilor de insolventa fiind fundamental gresita. ii trateaza pe actionari ca fiind creditori reziduali (subordonati) pentru surplusul ramas in urma lichidarii. participantii la procedura insolventei sunt notificati. pe de o parte. In rest.

(ii) tribunalul isi exercita aceste competente prin judecatorul-sindic.3. Asadar. mai precis. practicianul in insolventa poate fi sanctionat disciplinar. pentru incalcarea sau pentru indeplinirea cu intirziere a obligatiilor prevazute de Legea insolventei – inclusiv a obligatiei de asigurare a celeritati si a realizarii drepturilor si obligatiilor participantilor la procedura – daca exista culpa sau rea-credinta din partea administratorului judiciar/lichidatorului (art. de organele care fac parte din corpul profesional al acestora. administratorul judiciar sau lichidatorul sunt obligati sa continue sa il reprezinte pe debitor si intr-un eventual recurs contra hotaririi de inchidere a procedurii. ci un simplu judecator al pricinii relative la cererea de deschidere a procedurii.8 alin. sunt “descarcati de indatoriti si responsabilitati” fata de ceilalti participanti la procedura. fie la plata de amenzi. care judeca in “completuri” specializate (art. Cu toate acestea. . Pina la deschiderea procedurii. precum si toate celelalte proceduri sau incidente procedurale aferente. administratorul judiciar sau lichidatorul pot fi obligati de catre judecatorul sindic. Cu toate acestea. retinem : (i) pricinile ce tin de procedura insolventei. teza intii). atit organele procedurii. adica trebuie demonstrat ceea ce nu a facut organul procedurii in cauza pentru a indeplini obligatia de asigurare a celeritatii si a realizarii drepturilor si obligatiilor celorlalti particpanti la procedura. Conform art. 26. in caz de litigiu purtind asupra raspunderii pentru incalcarea acestei obligatii. Pe de alta parte. calitatea de organ al procedurii inceteaza. un motiv temeinic fiind si incalcarea constanta sau substantiala a obligatiei de asigurare a celeritatii si a realizarii drepturilor si obligatiilor participantilor la procedura. Dincolo de formula usor neindeminatica a textului legal. Calitatea de organ al procedurii incepe din momentul deschiderii procedurii si se sfirseste odata cu inchiderea procedurii. Legea insolventei prevede diferite modalitati de sanctionare a organelor procedurii. 136 dispune ca. intrucit este vorba de o obligatie constanta. acestia pot fi schimbati. prezenta in intreaga activitatea a organelor procedurii. este exclusiv competent tribunalul de la sediul sau domiciliul debitorului. fie la plata despagubiri. pentru incalcarea obligatiei de respectare a legii. el fiind competent sa judece si procesul initial de deschidere a procedurii. inclusiv pricina relativa la cererea de deschidere a procedurii.3-4). procedurile prevazute de aceasta lege. Instantele judecatoresti. pentru motive temeinice. Trebuie precizat ca judecatorul-sindic este numit inainte de deschiderea procedurii. Judecatorul sindic. Spre exemplu. insa. cit si persoanele care le-au asistat. proba nu este imposibila. iar in cazul in care un recurs contra hotaririi de inchidere a procedurii a fost admis. De altfel. sunt de competenta tribunalului in raza teritoriala a caruia se afla sediul sau domiciliul debitorului si sunt exercitate de un judecator sindic. procedura se redeschide. “cu exceptia recursului prevazut la art. Art. cu consecinta re-investirii organelor procedurii (cu exceptia judecatorlui-sindic care.6 din Legea insolventei. De asemenea. a administratorului judiciar sau a lichidatorului. judecatorul-sindic nu este. inchiderea procedurii se pronunta prin hotarire executorie. devine incompatibil). In plus. (iv) recursul contra hotaririlor judecatoruluisindic se judeca de Curtea de Apel. in cazul casarii cu trimitere. imediat ce s-a pronuntat hotarirea de inchidere a a procedurii. pentru bunul motiv ca nu exista inca o procedura a insolventei. (iii) din punct de vedere teritorial.parte. sunt de competenta de prima instanta a tribunalului. adica sunt desistati de procedura. obiectul probatiunii il reprezinta nu fapte ale organului in cauza. ceea ce inseamna ca deraparea de la aceasta obligatie poate fi sanctionata. care are o competenta functionala (specializata) pentru aceste pricini. un organ al procedurii. 8”. ceea ce inseamna ca si efectul de desistare este automat.22 alin. ci omisiuni.

Succesivle modificari ale acestei legi au dus ca. Judecatorul sindic este desemnat prin repartizare aleatorie in sistem informatizat. 66 Se poate imagina un recurs impotriva unei incheieri pronuntate de curtea de apel. Pentru identitate de ratiune. Aceste instante nu sunt. in vederea asigurarii scopului procedurii insolventei. de magistrat care nu trebuie sa se implice in administratia debitorului sau in gestiunea procedurilor de evaluare. precizate de art. in cazul in care se iveste un conflict de competenta intre doua curti de apel). Obligatia de celeritate si obligatia de asigurare a realizarii drepturilor si obligatiilor participantilor la procedura incumba numai acestor instante. se poate ridica exceptia lipsei repartizarii aleatorii. Inalta Curte de Casatie si Justitie este competenta sa dea regulator de competenta .2 limiteaza la aceste doua categorii de atributii competenta judecatorului-sindic. Asadar. judecatorul-sindic cumula atit atributii jurisdictionale (spre exemplu. plati. omitind sa se refere si la judecatorii de curte de apel. in prezent. . 53 din Legea nr. 10 alin. In practica. Judecatorul sindic a devenit un magistrat specializat. putea solutiona in prima instanta unele contestatii la tabelul creantelor). avind in vedere numarul mic de instante sau sectii specializate in proceduri de insolventa si numarul inca mic de judecatori sindici sau specalizati in proceduri de insolventa. Spre exemplu. Un astfel de recurs se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie. contabilitate. stramutarea sau regulatorul de competenta. fie de alte instante judecatoresti decit tribunalul sau curtea de apel (spre exemplu. atributiile jurisdictionale ale judecatorului sindic. nici o alta instanta judecatoreasca nu poate avea calitatea de organ al procedurii. 11. treptat. sunt exclusive. sunt date in competenta administratorului judiciar sau a lichidatorului). in forma sa initiala. In pricinile relative la procedura insolventei nu exista apel. insa. gresit sa se extinda aceasta interdictie la litigiile prin care debitorul ar avea de recuperat creante de la debitorii sai. incheiere care sa poata fi atacat separat cu recurs. lichidari etc. instantele judecatoresti pe care art. repartizarea aleatorie se va face dintre judecatorii specializati in proceduri de insolventa. o incheiere prin care curtea de apel dispune suspendarea judecarii recursului este atacabila separat cu recurs. readucindu-l pe acesta in pozitia sa normala. Intr-adevar. de unde concluzia ca referirea generala la instantele judecatoresti nu este decit partial corecta. A se observa ca textul se refera numai la judecatorii sindici. mai ales in cazul tribunalelor sau curtilor de apel cu 2-3 judecatori sindici sau specializati in proceduri de insolventa. important. dar practic este dificila sau chiar imposibila aplicarea sa eficienta. in mod evident. Pricinile relative la procedura insolventei nu pot fi solutionate prin arbitraj. in aceleasi conditii in care este repartizat orice judecator in orice pricina.304/2004 privind organizarea judiciara. care trebuie sa judece recursuri contra hotaririlor judecatorilor sindici in “completuri” specializate. ciclul judiciar se incheie la curtea de apel. numai actiunile contra debitorului pentru recuperarea creantelor sunt suspendate. (ii) atributii de control judiciar asupra activitatii administratorului judicia si a lichidatorului. Cu extrem de rare exceptii66. Unele incidente procedurale. nu era foarte departe de aceasta conceptie.64/1995. Fosta Lege nr. cum ar fi exceptia de neconstitutionalitate. desigur.Asadar. In vechea reglementare a falimentului din Codul comercial. judecatorul-sindic sa fie degravat de atributiile administrative. ceea ce poate duce la mari neajunsuri practice. organe ale procedurii. Intr-adevar. adica in conditiile art. Este. care au trecut in totalitate la administratorul judiciar sau la lichidator. 5 le include in categoria orgenelor procedurii sunt tribunalul si curtea de apel. cit si atributii administrative si de gestiune (aproape tate atributiile pe care. ci numai recurs. este logic sa admitem ca si in cazul curtilor de apel. art. mai precis. Principiul repartizarii aleatorii este. Judecatorul sindic are doua categorii de atributii : (i) atributii jurisdictionale. se solutioneaza fie de Curtea Constitutionala. Evolutia competentelor judecatorului-sindic a fost una sinuoasa.

contestatiile fiscale. fie procedurile arbitrale. (iii) trecerea la reorganizarea judiciara sau la faliment. Atributiile jurisdictionale ale judecatorului-sindic pot fi rezumate la procedurile jurisdicţionale de acoperire a pasivului debitorului aflat în insolvenţă. de altfel. fără ca printre aceste atribuţii să figureze şi recuperarea creanţelor debitorului de la debitorii sai. Fiind vorba de o competenţă exclusivă. Pitesti etc. legea stabileste competenta exclusiva a trinunalului de la domiciliul sau sediul debitorului. dupa caz. precum si cele care nu au legatura cu falimentul. Toate aceste atribuţii sunt. ci de creanţe ale debitorului contra debitorilor săi. poate negocia cu debitorii debitorului.2 teza finala dispune ca deciziile manageriale . prin organele acestora). a se vedea : I. pentru a-şi îndeplini această atribuţie.pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de creditori. fie ca sunt ale debitorului . ea nu se poate extinde prin analogie la alte situaţii decât cele vizate de text. Din punct de vedere teritorial. (ii) contestaţiile la tabelul creanţelor sau la alte măsuri ale administratorului judiciar/lichidatorului. Este cazul anulării actelor sau transferurilor frauduloase încheiate de debitor în perioada suspectă. fie controleaza si supravegheaza activitatea debitorului. poate încheia tranzacţii.1 lit. adica prin procese de competenta judecatorului-sindic. inoperantă în acest caz.). Din punct de vedere functional. : inlocuirea administratorului judiciar/lichidatorului . şi poate declanşa fie procedurile judiciare de recuperare a acestor creanţe pe calea dreptului comun sau cea a procedurii insolventei. Competenţa de a urmări încasarea creanţelor din averea debitorului aparţine administratorului judiciar sau lichidatorului. . nu orice pricina în care ar fi implicat debitorul trebuie judecată de către judecatorul-sindic. a transferurilor sau a constituirilor de drepturi patrimoniale.g) din Legea insolventei. fie un judecator membru al unei sectii specializate in proceduri de insolventa. într-adevăr. In cazul actiunilor pentru recuperarea creantelor debitorului.fie ca sunt ale administratorului judiciar/lichidatorului. după caz . cererile in revendicare. De altfel. (iv) anularea actelor frauduloase. aşa cum rezulta din dispozitiile art. op. Turcu. sectie organizata la unele tribunale cu circumscriptii teritoriale mari (Bucuresti. care a stabilit 67 Pentru aceasta evolutie. Acestia din urma fie au conducerea in tot a activitatii debitorului. Cluj. este vorba nu de creanţe contra debitorului (acestea sunt. Spre exemplu. cu acordul judecătorului-sindic. Timisoara. De asemenea. toate procedurile aferente procedurii de insolventa sunt dae in competenta functionala a judecatorului sindic. in cazul in care debitorul este parte a unui contract care a stabilit o competenta a unei instante straine sau.12 si urm. (v) acţiunea în raspundere contra asociaţilor sau contra persoanelor care au contribuit la ajungerea în stare de insolvenţă a debitorului persoană juridică . într-adevăr. în mod expres.care are competente exclusive de jurisdictie a procedurii insolventei si de control judiciar al activitatii administratorilor judiciari sau a lichidatorilor 67. 11 din Legea insolventei. 10 alin. Actiunile care nu sunt date in competenta exclusiva a judecatorului sindic. 25 lit. fiind la rindul lor sub controlul creditorilor (art. de competenţa exclusivă a judecătorului-sindic). Administratorul judiciar sau lichidatorul. anularea unei hotariri a adunarii creditorilor etc. clauza de arbitraj fiind. expres reglementate de art.. p.). 20 alin.cit. care este fie un judecator specializat in astfel de proceduri. l) si ale art. (vi) alte pricini prevazute in mod expres de Legea insolventei (ex. respectiv : (i) deschiderea sau închiderea procedurii. au natura civila sau sunt date de legi speciale in competenta altor instante nu se judeca de judecatorul sindic. încheiate de debitor în perioada suspectă. este obligatorie numai acolo unde legea impune o astfel de procedură. nu se judeca de judecatorul sindic cererile debitorului in pretentii contra propriilor debitori. Recuperarea creanţelor debitorului prin procedurile prevăzute de Legea insolventei. Competenta materiala in procedurile de insolventa apartine tribunalului.

Instanta de control judiciar este Curtea de Apel. persoane care exercita o profesie reglementata si care sunt organizati in Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa (UNPIR). Practicienii in insolventa sunt manageri de criza. Managerii de criza sunt cei care pregatesc terenul pentru un nou tip de economie romaneasca. De lege ferenda. cazuri de acest gen se vor putea perpetua. si aceste recursuri ar trebui orientate catre Curtea de Casatie. care se pronunta prin hotarire irevocabila. ca si profesia de practician in insolventa. in care trebuie inclus si tratamentul extrajudiciar al crizei financiare a intreprinderii (diversele proceduri de preventie a crizelor sau de redresare). fiind mandatarul judecatorului-sindic in relatiile cu participantii la procedura. care reprezinta unul dintre cele mai importante mecanisme ale economiei de piata. Atit timp cit procedurile de insolventa sunt apanajul unor initiati. li se ofera o modalitate concurentiala si transparenta de salvgardare. practicienii in insolventa nu sunt nici pe departe un rau necesar pentru economie.86/2006. Faptul ca in tara exista 15 curti de apel. practicianul in insolventa exercita un serviciu de interes public. In procedura reglementata de Legea insolventei. Deciziile manageriale relative la debitor sunt luate de managerul de criza sau sunt supravegheate de acesta. din ratiuni de lipsa de informatie. una concurentiala. conform OUG nr. 27. Lipsa de informatie a determinat legiuitorul roman sa prefere procedurile de privatizare celor de insolventa. administratorul judiciar poate fi desemnat din oficiu de catre judecatorul-sindic sau poate fi numit de adunarea creditorilor sau de catre . care se pot redresa. asa cum ne eticheta raportul de tara al Comisiei Europene pe anul 2004. dreptul la calea de atac a apelului fiind suprimat. Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la jurisdictia procedurii insolventei si la controlul judiciar al activitatii administratorului judiciar/lichidatorului. si nu doar una nefunctionala. Din acest motiv. Practicienii in insolventa. Hotaririle judecatorului sindic sunt definitive si executorii. si tot lipsa de informatie a dus la fraudarea statului sau a creditorilor prin reorganizari fortate de ratiuni politice sau socialisto-sindicale. dupa cum debitorului i s-a ridicat sau nu dreptul de a-si administra afacerea. Organizati ca profesie liberala. ci instrumentele indispensabile ale procedurilor de insolventa. au rolul esential de a pune in practica aceste proceduri. intreprinderile neviabile fiind eliminate de pe piata. fiecare avind propria jurisprudenta. intr-un ordin profesional care are autoritate disciplinara asupra acestora. pregatind intreprinderea sau activele reutilizabile ale acesteia pentru a fi preluate de manageri care sa poata sa faca fata concurentei comerciale. cu reintroducerea in circuitul economic a activelor acestora. exercitiul atributiilor practicianului in insolventa presupune o relatie permanenta de colaborare si coordonare cu judecatorul sindic. pentru a putea vorbi de jurisprudenta unitara. Practicianul in insolventa este interfata judecatorului-sindic cu ceilalti participanti la procedura colectiva. Administratorul judiciar si lichidatorul sunt desemnati dintre practicienii in insolventa. Asa cum rezulta din Legea insolventei. Ele pot fi atacate cu recurs. aprobata si modificata prin Legea nr. sunt privite cu reticenta sau cu teama. Adevarul este ca aceste proceduri. Prin procedurile de insolventa.competenta arbitrajului. evitind solutiile anticoncurentiale si ineficiente ale subventiilor sau ajutoarelor de stat (experimentate din plin de Romania in anii tranzitiei). economia de piata isi poate impune rigorile selective asupra jucatorilor pe piata concurentiala : intreprinderilor viabile.259/2007. desi privatizarea in Romania a fost un esec aproape total. nu este de natura a asigura unitatea si predictibilitatea solutiilor jurisprudentiale in materie. judecatorul sindic nu este competent sa judece litigiile derivate dina ceste contracte (cu exceptia cazului in care ar fi vorba de actiuni in pretentii contra debitorului). bazata pe incredere.

invariabil. Si in acest caz. elaborarea listei creditorilor participanti la procedura (denumita « tabelul creantelor »). reprezentarea judiciara a acestuia. . Desemnarea din oficiu a administratorului judiciar este provizorie. 68 Afirmatia nu exclude o eventuala schimbare a administratorului judiciar. este orientat de lege si de procedura catre lichidarea afacerii sale). Conducerea activitatii debitorului trece la administratorul judiciar sau la lichidator inca de la deschiderea procedurii. sub controlul judiciar al judecatorului-sindic si sub controlul ”de oportunitate” al creditorilor. debitorul este reprezentat de administratorul special. Persoana juridica este reprezentata de administratorul judiciar sau de lichidator. elaborarea raportului cu privire la cauzele insolventei. in favoarea administratorului special. numit de catre judecatorul-sindic. adunarea creditorilor este cea care numeste noul administrator judiciar. respectiv. Chiar si in acest din urma caz. Administratorul judiciar in functie la data trecerii la faliment poate fi desemnat lichidator. De precizat ca administrtorul judiciar poate fi desemnat lichidator al aceluiasi debitor. Debitorul este. daca s-a trecut la faliment. pentru motive temeinice. nu mai poate incheia acte juridice de sine-statator. In cazuri exceptionale. Libertatea sa de decizie asupra propriei afaceri este drastic limitata. daca debitorul nu si-a declarat in termen intentia de reorganizare. iar dreptul de a-si administra afacerea nu i s-a ridicat. desesizat de afacerea sa. debitorul nu mai poate sta singur în proces. Mandatul organelor debitorului persoana juridica inceteaza pe data deschiderii procedurii. administratorul judiciar este indrituit de lege sa elaborareze si sa implementeze un plan de rerorganizare a afacerii debitorului. cu exceptia cazului in care si-a declarat intentia de reorganizare. Acesta din urma are atributii similare cu cele ale administratorului judiciar. administratorul judiciar este inlocuit cu lichidatorul. ci numai prin reprezentantul sau legal. dupa caz. care isi desfasoara activitatea sub controlul si supravegherea administratorului judiciar aflat. inclusiv persoana juridica. de catre judecatorul sindic. Atributiile administratorului judiciar sunt foarte diverse. fiindu-i aplicabila procedura simplificata. pe data desemnarii acestuia. Lichidatorul este. Activitatea administratorului judiciar se subsumeaza perioadei de observatie sau celei de reorganizare judiciara. elaborarea inventarului activelor debitorului si. ci numai prin reprezentantul sau legal. caz in care administratorul judiciar devine conducatorul intreprinderii debitorului). ele putind fi rezumate la controlul si supravegherea debitorului (daca nu s-a dispus desesizarea. adunarea urmind a fi convocata in acest scop imediat dupa hotarirea de inlocuire a celui initial. doar numirea sau confirmarea acestuia de catre adunarea creditorilor sau de catre creditorul majoritar putind fi considerata definitiva68. In acest din urma caz. Chiar si in cazul in care debitorul persoana juridica isi pastreaza dreptul de administrare. intrucit este in faliment odata cu deschiderea procedurii insolventei. exercitat prin adunarea creditorilor sau prin comitetul creditorilor. organele debitoarei persoana juridica isi pierd functia. lichidatorul sau administratorul special. administratorul judiciar. In caz de trecere la faliment (caz in care debitorul. din momentul deschiderii procedurii. la rindul sau.creditorul care detine cel putin 50% din totalul creantelor ca valoare. diferind doar atributiile specifice fazei falimentului in care se afla debitorul. Din punct de vedere judiciar. Debitorul si administratorul special 28. lichidatorul. Debitorul persoana fizica. §3. Administratorul judiciar desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic poate fi numit definitiv sau confirmat de catre adunarea creditorilor.

administratorul special. primeste raportul final al lichidatorului si bilantul de lichidare si participa la sedinta convocata de judecatorul-sindic pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului. uneori. respectiv. nu exista. Fara a intra acum in detalii (pentru care trimit la Cap. caz in care. administratorul judiciar sau. Mandatul poate. VIII . Dacă debitorul a deschis un proces înainte de deschiderea procedurii insolvenţei. unele drepturi procesuale cu caracter exorbitant. care se exercita fara reprezentarea judiciara a administratorului judiciar/lichidatorului si. prin insolvabilitatea şi falimentul mandantului sau a mandatarului. debitorul este citat tot prin administratorul judiciar ori prin lichidator. debitorul poate. printre altele. sa conteste masurile administratorului judiciar/lichidatorului sau tabelele creantelor si sa atace cu recurs oricare dintre hotaririle judecatorului sindic. rezultate din insasi faptul deschiderii procedurii insolventei. atit contra masurilor administratorului judiciar/lichidatorului. odata cu deschiderea procedurii ori poate formula recurs la hotarirea de deschidere a procedurii . in contradictoriu cu acesta. pina la introducerea acestora in proces cauza fiind suspendata de drept69. totusi. in special. asa cum rezulta din art. drepturi si obligatii care. administratorul special are calitatea de reprezentant legal al debitorului.26 (care defineste administratorul special) si a art. in cazul in care debitorul este o persoana juridica. al instituirii unui organ al debitorului persoana juridica imputernicit sa exercite drepturile si sa execute obligatiile debitorului. care prevede că mandatul se stinge. 1552 pct. el este un participant practic omniprezent la procedura.proc. Debitorul participa ca invitat la adunarea creditorilor. totusi. dupa caz. Prin exercitiul acestor drepturi si. 3 pct. un participant atipic la procedura insolventei. debitorul poate influenta in mod decisiv soarta procedurii si. putind formula obiectiuni sau recurs etc. daca i se respinge contestatia.3 C. ale creditorilor. de asemenea. civ. Pe de alta parte. 243 pct. de regula. in beneficiul debitorului. lichidatorul. el nu mai are dreptul la reorganizare judiciara sau poate cere sa i se aplice direct procedura falimentului. prin respectarea sau incalcarea acestor obligatii. trebuie introdus in proces. practic. Legea insolventei instituie. . după deschiderea acesteia. debitorul poate contesta ca ar fi in stare de insolventa. administratorii in functie la data deschiderii procedurii (denumiti si 69 Chestiuni delicate se ridica in privinta mandatului avocatului angajat de debitor înainte de deschiderea procedurii insolvenţei. Din analiza art. Pe de alta parte. 87 pct. chestiunea cea mai preocupanta este aceea a persoanei prin care se exercita aceste drepturi si se executa aceste obligatii. sa supravietuieasca. 29. Avind in vedere ca debitorul este. in baza art. debitorul poate formula contestatii. primeste notificarea inchiderii procedurii. respectiv. administratorul special inlocuieste. debitorul este tinut sa depuna in termen la dosar actele prevazute de lege. dupa caz. desesizat dar. 3 C.fiind reprezentat de administratorul special. in conditii normale. Legea insolventei a introdus in acest scop. cit si contra tabelelor creantelor.Perioada de observatie). in cazul in care el este ratificat de administratorul judiciar/lichidator. Astfel. 18 (care stabileste atributiile administratorului special) din Legea insolventei rezulta ca administratorul special are trei tipuri de atributii : a) in cazul in care debitorul isi pastreaza dreptul de a-si administra averea. se poate considera ca mandatul avocatului inceteaza.civ. in acelasi timp. atit in tara. si soarta drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la procedura. a raspunderii sale civile sau chiar penale. sa formuleze un plan de reorganizare. ca o consecinta. cit si in procedurile ce se deruleaza in strainatate. sub sanctiunea trecerii la faliment si. debitorul este un participant la procedura care beneficiaza de unele drepturi si caruia ii incumba unele obligatii exceptionale. Spre exemplu.5 si art.

Ori debitorul isi pastreaza dreptul de administrare si nu mai este nevoie de un mandatar obligatoriu care sai ii exercite drepturile. la cererea creditorilor sau automat. in mod exceptional.2 din Legea insolventei si sunt in contradictie evidenta cu dispozitia mai sus citata a art.). administratorul special reprezinta interesele asociatilor sau ale actionarilor. conform careia deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori. pentru debitor el avind doar menirea de a participa la judecarea actiunilor in anulare. “dupa ridicarea dreptului de administrare. intr-adevar. : formuleaza contestatii) sau particpa. aceste atributii rezulta din art. teza a doua.3). Cele doua texte referitoare la administratorul special. 18 alin. nici o referire la administratorul special. un administrator special numit de adunarea generala in perioada cind debitorului nu i se ridicase dreptul de administrare poate deveni dupa ridicarea acestui drept reprezentantul intereselor actionarilor. debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau de lichidator. la facerea inventarului si de a primi raportul final. iar mandatul administratorului special va fi redus [subl.2.administratori “statutari”).2 teza a treia. Exista o contradictie inexplicabila intre ideea “pastrarii dreptului de administrare” al debitorului si institutia administratorului special care ii “administreaza activitatea”. 11 alin. bilantul de inchidere si notificarea inchiderii procedurii. : la judecarea actiunilor in anularea actelor incheiate in perioada suspecta. legea nu face. Dar debitorul ramine fara reprezentare in situatiile aratate mai sus. la unele acte de procedura (ex. 18 alin. adica. c) indiferent de momentul in care se pozitioneaza in timp numirea administratorului special. ci pentru situatia in care nu este desesizat si nu ar fi avut. pentru trecerea la faliment. care sa ii exercite drepturile pe care nu le poate exercita personal. ori debitorul este desesizat. As putea spune ca Legea insolventei a reglementat institutia administratorului special tocmai invers decit trebuie. in mod normal. debitorului. ca administratorul special ii reprezinta exclusiv pe actionari (??!). b) dupa ce “debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare”. prin organele acestora. teza finala. ceea ce contravine in mod evident ideii ca debitorul isi pastreaza dreptul de a-si administra averea. acesta avind. in cuprinsul acestui text. Legea insolventei prevede.1 teza finala. notificarea inchiererii procedurii etc. in conceptia initiala a proiectului Legii insolventei un rol complet diferit de cel care i-a fost acordat prin Legea propriu-zisa a insolventei. in numele debitorului. ii exercita drepturile si ii executa obligatiile.] la a reprezenta interesele asociatilor sau ale actionarilor”. acesta exercita unele drepturi ale debitorului (ex. insa. mai sus citate sunt in contradictie cu dispozitiile art. Se observa ca nu se face distinctie intre deciziile manageriale ale administratorului . pentru situatia in care debitorul este desesizat. dupa care mandatul administratorului special se restringe la a reprezenta interesele actionarilor sau ale asociatilor. adica. nevoie sa fie reprezentat de un alt mandatar decit administratorii sai initiali. adica i s-ar fi ridicat. 18 alin. O anumita contradictie exista si fata de art. si atunci este necesar un mandatar. pe perioada cit debitorul isi pastreaza dreptul de administrare. daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. “bilantul de inchidere”. conform art. dreptul de a-si administra averea. in cazul trecerii la faliment sau in cazul in care dreptul de administrare s-a ridicat la cerere (in conditiile art. Administratorul special era conceput initial ca un mandatar al debitorului pentru perioada in care acesta ar fi fost desesizat. care ii conduce si activitatea comerciala. 47 alin.n.1. conform carora atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau lichidatorului ori. Dupa cite se poate observa. 11 alin. la facerea inventarului dupa intrarea in faliment) ori primeste in numele debitorului anumite acte ale procedurii (raportul final. fie el si ad-hoc. nu pentru cazul in care debitorul ar fi fost desesizat si ar fi avut nevoie de un mandatar care sa ii exercite drepturile.

prin rangul creantei si prin forta voturilor. care necesita atentie. un asemenea comitet este alcatuit din titularii celor mai importante sapte creante.juridiciar/lichidatorului si cele ale debitorului.. se complac sau sunt prada unei sfinte ignorante. a se cedea Gh. creditorii. si creditori privilegiati. debitorul isi pastreaza dreptul de a-si administra averea70.cit. in timp ce unii creditori sunt participanti precari la procedura. Legea italiana. procedura de numire si remuneratia administratorilor judiciari sau a lichidatorilor. este reglementat un comitetul al creditorilor. a se vedea I. Principalele trei motivatii sunt urmatoarele : (i) deciziile se iau in functie de valoarea creantei. din moment ce. actionarilor sau organelor de control si supraveghere ale societatii comerciale debitoare. ceea ce poate ascunde mari fraude si coruptie . De regula. avind puterea de actiona in numele si in interesul creditorilor.. care se substituie sau se adauga. Pe de alta parte.. opinia sa find ceruta atunci cand tribunalul sau judecatorul delegat o considera oportuna. 31. nu reglementeaza nici ea adunarea creditorilor ca organ al procedurii. 71 Cu toate acestea. mari creditori de stat (ANAF si AVAS) au ajuns sa contoleze practic intreaga procedura si. Turcu. si nu de numarul creditorilor. cunostinte aprofundate de specialitate pentru a fi utilizata la adevarata sa valoare . prin definitie.cit. mandatar al justitiei desemnat de tribunal. Renuntarea la adunarea creditorilor ar pune in centrul procesului decizional comitetul creditorilor. in genere. dupa ce competenta numirii administratorului judiciar si a lichidatorului a fost deplasata dinspre judecatorul sindic catre adunarea creditorilor. care dateaza inca din anul 1942. Creditorii indreptatiti sa participe la procedura au calitatea de participanti procedura. In schimb. inclusiv in privinta desemnarii administratorului judiciar sau a lichidatorului . Turcu. ceea ce inseamna ca voturile decisive apartin creditorilor mari. US Bankruptcy code reglementeaza atributia administratorului (trustee) de a numi unul sau mai multe comitete ale creditorilor chirografari sau ale altor categorii de creditori. interes ridicat si permanent fata de publicatiile Buletinului procedurilor de insolventa si. principalele drepturi ale 70 O serie de alte chestiuni relative la institutia administratorului special au ramas neclarificate in Legea insolventei. unii creditor “scapa” procedurii. or. op. fata de creditorii chirografari ei fiind dublu favorizati. in acelasi timp. care le permite orientarea discretionara a deciziilor adunarii in faovarea lor. p. Si acestea din urma decizii manageriale sunt sub controlul de oportunitate al creditorilor. care sunt. Pentru explicatia acestui paradox. calitate care se poate manifesta fie ca membrii ai unei colectivitati organizate. Situatia din legislatia franceza nu este singulara. in marea lor majoritate. Comitetul este mandatarul masei creditorilor si in aceasta calitate are atributii de investigatie si de asistare a debitorului in administrarea averii si in elaborarea planului. un organism constituit de un numar mic de reprezentanti ai creditorilor. Pentru amanunte. p. acestia fiind persoane avizate. care este compus din trei sau cinci membri si are un rol consultativ. Legislatia franceza a renuntat inca din 1985 la adunarea creditorilor. (ii) procedura insolventei este o procedura complexa. in acest fel. 310-313. Piperea. in favoarea mentinerii comitetului creditorilor ca unic organ colectiv de decizie si reprezentare. Este cazul creditorilor care nu si-au depus in termen declaratie de inregistrare a creantei si a pretinsului creditor. Procedura insolventei este o procedura colectiva intrucit instituie o colectivitate organizata a creditorilor71. Adunarea creditorilor. op. numit prin hotararea judecatorului delegat. cat si in interesul individual al fiecaruia dintre acestia (?!). in conditii concursuale si egalitare. p. Personal sunt pentru renuntarea la adunarea creditorilor. Actiunea colectiva a creditorilor se asigura printr-un reprezentant al creditorilor. Intr-adevar. op. care sa stie sa negocieze cu administratorul judiciar sau lichidatorul. fie in mod individual. (iii) adunarea creditorilor se convoaca si se tine greu. in ultima vreme. in special.331) s-a aratat ca acest reprezentant este singurul abilitat sa actioneze atat in interesul colectiv al creditorilor. Comitetul ii informeaza pe creditori despre activitatea debitorului si negozieaza cu debitorul masurile de protectie a intereselor creditorilor in cadrul planului. ceea face inutila adunarea creditorilor . Creditorii 30. o procedura poate fi deschisa la cererea unui singur creditor sau poate sa se deruleze cu un singur creditor inscris in tabelul creantelor. Trebuie precizat insa ca nu toti creditorii unui debitor fata de care s-a deschis procedura insolventei sunt si participanti la procedura.330 si urm. in adunarea creditorilor sau in comitetul creditorilor. formalitatile aferente convocarii si derularii acestora punind serios in discutie principiul celeritatii procedurii. In doctrina (I.cit. §4. drepturile lor fata de debitor si fata de ceilalti creditori fiind incomplete sau conditionate. sa stie sa controleze eficient decizia manageriala sub aspectul oportunitatii si care sa poata .

(3) teza a doua din Legea insolventei. dupa care se ia in calcul numarul de clase de creditori. la sedinta este prezent si debitorul. Creditorii pot fi reprezentati in adunarea creditorilor. majoritatile se formeaza. in comitetul creditorilor. In cazul in care se propune numirea sau inlocuirea unui administrator judiciar sau a unui lichidator. in calculul majoritatii luindu-se drept criteriu valoarea creantei. Persoanele care asigura secretariatul vor redacta un proces verbal al sedintei. daca legea sau judecatorul sindic nu dispun altfel. De regula. in adunare creditorilor sau. Adunarea creditorilor este convocata si prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator. un subiect de reflectie pentru o viitoare modificare a Legii insolventei. In plus. in cazul votului asupra planului de reorganizare. 14 alin. decizia se ia prin vot majoritar. in cadrul aceleiasi clase de creditori. in modalitatea prevazuta de art. daca in urma admiterii unei contestatii la tabelul de creante. in tot sau in parte. dat anterior in adunarea creditorilor. o creanta este respinsa. dreptul de a participa la adunarea creditorilor al creditorului care. Momentul dupa care creditorii inscrisi in tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor este cel al afisarii tabelului preliminar. continuind cu afirmarea votului prin corespondenta. este permis votul prin corespondenta. odata cu admiterea contestatiei. Cu exceptia cazului in care la sedinta ar particpa toti creditorii.creditorilor – controlul de oportunitate al deciziilor manageriale. acei creditori care. dupa caz. Secretariatul sedintei este asigurat de administratorul judiciar sau de lichidator. ceea ce inseamna ca. adica masa creditorilor chirografari. precum si de creditorii care reprezinta cel putin 30% din totalul valoric al creantelor contra debitorului. Spre exemplu. oricum. si va fi depus la grefa instantei. votul asupra planului de reorganizare – se exercita cu titlu colectiv si organizat. Desigur ca. votul majoritar este valabil cu conditia ca. de administratorul judiciar/lichidator (daca nu acesta este presedintele de sedinta). Legea insolventei precizeaza ca la sedinta adunarii creditorilor trebuie sa participe cel putin jumatate plus unul dintre membrii comitetului creditorilor. pentru ca votul sa fie valabil. care va fi semnat de presedintele sedintei. Este. dreptul de a participa la adunarile creditorilor dupa afisarea tabelului preliminar este supus conditiei definitivarii tabelului creantelor. ceea ce rezulta din dispozitiile art. nici o deliberarea asupra unei chestiuni care nu figureaza pe ordinea de zi nu este valabila. In privinta cvorumului. in prealabil. 72 alin. . si nu numarul de voturi per persona. Adunarea creditorilor reprezinta totalitatea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura. care vor vota pentru creantele salariatilor. o cerere de inregistrare a creantei in tabelul creantelor. deci. nu au fost inregistrate in tabelul preliminar. cu siguranta. Adunarea creditorilor poate fi convocata si de comitetul creditorilor. majoritatile se formeaza dupa alte criterii sau. Convocarea trebuie sa cuprinda in mod explicit ordinea de zi. tehnica reglementarii nu este tocmai fericita). adica acei creditor care au formulat si li s-a admis. In adunarea creditorilor. In anumite situatii special prevazute de lege. devine un pretins creditor. Hotarirea se poate adopta cu votul creditorilor reprezintind majoritatea valorica a sa reprezinte realmente colectivitatera creiditorilor. dupa caz. dar el nu are dreptul de a participa la deliberari. numirea administratorului judiciar. sunt necesare unele formalitati prealabile. Legea insolventei stabileste un cvorum minim. suporta cele mai multe dintre restrictiile de drepturi rezultate din aplicarea procedurii insolventei fata de debitorul lor. cu consecinta nulitatii votului sau. de membrii comitetului creditorilor.4 (textul incepe cu sintagma “daca legea nu interzice expres”. La sedinta adunarii creditorilor pot participa 2 delegati ai salariatilor. este desfiintat retroactiv. Nu pot fi convocati si nu pot participa la adunarea creditorilor acei creditori ale caror creante nu au fost admise si. sa se fi obtinut avizul comitetului creditorilor. de 30% din totalul valoric al creantelor fata de debitor. mai intii.

(ii) introducerea actiunii in anulare a actelor debitorului din perioada suspecta sau a actiunii in raspunderea conducatorilor debitorului persoana juridica. Practic. un act de procedura esential. dispersate in intreaga Lege a insolventei. (iv) formularea cererii de ridicare a dreptului debitorului de a-si administra averea. cerind judecatorului sindic desfiintarea acesteia. Atributiile comitetului creditorilor sunt enumerate de art. din punct de vedere al oportunitatii deciziilor sale manageriale. administratorul judiciar sau lichidatorul nu prea are cui sa dea socoteala. (iii) negocierea onorariului practicianului in insolventa si avizarea numirii sau a inlocuirii sale. sau se va numi un alt comitet sau o alta componenta a comitetului. deci sunt sau nu participanti la procedura) se va mentine comitetul creditorilor desemnat provizoriu de judecatorul sindic. Intr-o prima faza. Spre exemplu. Creditorii care au votat contra hotaririi adunarii creditorilor sau cei care au lipsit motivat de la adunarea respectiva pot ataca cu actiune in nulitate hotarirea adunarii creditorilor. in persoana caruia va fi citat comitetul creditorilor si care va sta in justitie in numele comitetului creditorilor. bugetare si chirigrafare cele mai mari. dar unele dintre aceste atributii sunt prevazute si de texte speciale. Ulterior desemnarii provizorii a comitetului creditorilor. motiv pentru care operatiunea trebuie aprobata in prealabil de adunarea creditorilor. dar numai pentru motive de legalitate. La formarea majoritatii nu se va tine cont de voturile date in conflict de interese. daca administratorul judiciar/lichidatorul omit sa introduca astfel de actiuni. format de 3-7 creditori. dintre creditorii cu creante garantate. Intrucit nici adunarea creditorilor nu se poate intruni mai devreme de afisarea tabelului creantelor. 17. care poate schimba ordinea de preferinta. Comitetul creditorilor este citat pentru a participa la unele momente importante ale procedurii. timp de aproximativ 5 luni. Dintre acestea. nu si pentru motive de oportunitate. ceea ce poate crea o anumita incertidunie referitoare la statul practicianului in cadrul procedurii. nu va avea drept de vot in adunarea creditorilor unde se propune aprobarea acestei “vinzari” (in fapt. este vorba de a proteja bunacredinta a creditorilor in contra intentiilor de falsificare a voturilor sau a vointei colective. un creditor care intentioneaza sa implementeze un plan de reorganizare a debitorului.creantelor reprezentate in adunare. judecatorul sindic desemneaza un comitet al creditorilor provizoriu. in prima adunare a creditorilor (care nu se poate intruni mai devreme de afisarea tabelului preliminar. intrucit nu se poate sti care dintre creditorii petenti in cererile de inregistrare a creantelor sunt acceptati sau nu pe tabelul preliminar. cele mai importante sunt : (i) controlul de oportunitate al deciziilor manageriale ale administratorului judiciar/lichidatorului ori ale debitorului. Pentru necesitatile procedurii. Legea interzice dreptul de vot unor creditori si in anumite situatii speciale. cu exceptia cazului in care creditorul ofertant este chiar creditorul care beneficiaza de o garantie reala asupra bunului ce urmeaza a fi vindut). 32. ceea ce contravine principiului controlului managerial. In plus. inseamna ca. In toate aceste cauri. in cadrul careia afiliatii debitorului nu pot vota planul. cum ar fi . nu va avea drept de vot asupra planului. negocierea onorariului. este vorba de o dare in plata. judecatorul sindic va desemna si un presedinte al comotetului creditorilor. Un creditor care intentioneaza sa ofere ca pret sau ca o parte din pret pentru dobindirea unui bun al debitorului in procedurile de vinzare. pina la desemnarea unui comitet al creditorilor trec aproximativ 5 luni. Comitetul creditorilor trebuie desemnat de judecatorul-sindic in cel mai scurt timp de la intocmirea si afisarea tabelului preliminar. necesare afisarii tabelului preliminar. nu se poate efectua in nici un fel pe toata aceasta indelungata perioada. cum ar fi adunarea creditorilor in care se voteaza planul.

sa se refuze dreptul de a contesta hotarirea adunarii creditorilor etc. (5) il obliga sa se abtina de la vot. altele decit cele asumate constient si individual de creditori.. Ceea ce primeste un creditor diminueaza sansele celorlalti de a-si recupera creantele. Or.3 teza a doua. op. . inclusiv prin corespondenta. de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea debitorului sau din lichidarea prin faliment a averii debitorului.329. lipsa lor putind duce la nulitatea hotaririlor adunarii generale. In adunarile creditorilor. despre interesul comun al creditorilor participanti la procedura72. in problema supusa la vot. Spre exemplu. Deciziile comitetului creditorilor pot fi contestate in adunarea creditorilor. Interesul comun al colectivitatii creditorilor nu exclude interesele individuale.2 fiind dobindite numai de creditorii care apar in tabelul definitiv al creantelor. nu se poate neutraliza prin vot un drept individual al creditorilor si nici nu se pot impune obligatii individuale acestora. urmarind sa-si maximizeze procentul de recuperare a creantei. de depunere a cererii de inregistrare a creantelor si de 72 I. 74 alin.8 din Legea insolventei. de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii. Asa cum rezulta din art. De aceea poate parea paradoxal sa se vorbeasca. astfel cum acesta a fost afisat.8). Trebuie precizat ca. are un interes individual inconciliabil cu interesul colectiv al masei credale. Pe de alta parte. Fiecare creditor este in concurenta cu ceilalti. Intr-adevar. 3 pct. au dreptul de a participa la prima adunare a creditorilor. 74 alin. cuantumul sau calitatea creantei reprezentante de membrii comitetului creditorilor neavind relevanta. conform art. sa isi converteasca creantele in actiuni emise de debitor. de a contesta masurile administratorului judiciar/lichidatorului. datorita interesului propriu. nu se poate obliga un creditor prin votul celorlati creditori sa renunte la o parte sau la totalitatea creantei sale. 33. 17 alin. in aceste conditii. pina la afisarea tabelului preliminar al creantelor. Este interzis votul acelui membru al comitetului creditorilor care se afla. Creditorii se pot contesta intre ei.cit. intrucit creditorii isi manifesta. Turcu. eventual conflictuale ale creditorilor. Cu toate acestea.2 si din art. Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea voturilor membrilor sai. Procedura insolventei este o procedura concursuala in cadrul careia creditorii indreptatiti sa participe la procedura isi pot manifesta pe deplin drepturile individuale ale creditorilor. Drepturile si obligatiile individuale ale creditorilor. p. de a fi desemnat membru in comitetul creditorilor. de a contesta creanta unuia sau mai multor creditori sau numai rangul acestora etc. in cadrul acelaiasi clase de creditori. in conflict cu interesul colectiv al creditorilor participanti la procedura. 72 alin. adica acel creditori care a formulat si i-a fost admisa. pe acel creditor care. drepturile prevazute de art. concluzia rezulta si din definitia creditorului indreptatit sa participe la procedura. Procedura insolventei este și o procedura egalitara. Comitetul creditorilor se intruneste lunar sau. creditorii care au calitatea de participanti la procedura au dreptul individual de a participa si a vota la adunarea creditorilor. numai creditorii care apar in tabelul prelimar al creantelor. 3 pct. nimic nu este cert in privinta calitatii creditorilor de participanti la procedura. in total sau in parte. o cerere de inregistrare a creantei pe tabelul definitiv (art. Membrii comitetului creditorilor sunt obligati sa participe la toate adunarile creditorilor. tabelul definitiv al creantelor nu poate fi afisat mai devreme de expirarea termenului de notificare. inclusiv tabelele de creanta. art.inlocuirea administratorului judiciar/lichidatorului sau aprobarea planului de reorganizare. in comitetul creditorilor. la cerea a cel putin doi dintre membrii sai sau a administratorului judiiar/lichidatorului. drepturi si obligatii egalitare. care le poate anula sau modifica prin vot. ori de cite ori este necesar.

in mod obisnuit. nu s-au inscris la masa credala. Este un aspect paradoxal al Legii insolventei. acest creditor are pozitia pretinsului creditor. consecintele tardivitatii cererii de inregistrare a creantei sunt drastice. pina la inchiderea procedurii creanta nu poate fi in nici un caz recuperata. pe motiv ca bareaza liberul acces la justitie al creditorilor.3 teza a doua din Legea insolventei. creanta se stinge definitiv . In masura in care nu este vorba de chestiuni contencioase. prin deschidere procedurii insolventei. creditorii care au facut cerere de inregistrare a creantei nu sunt indreptatiti sa participe la procedura (?!!). dar creditorii care. care avea regimul creantei provizorii sau conditionate . creantei lor si sunt tinuti de o serie de obligatii. astfel. 7 si. creditorii nici macar nu trebuie sa fie citati. pina la expirarea perioadei de inregistrare a declaratiilor de creanta. acela de a participa la procedura. de remarcat ca. pina la definitivarea tabelului creantelor. obligatia de a respecta ordinea de preferinta la distributia fondurilor rezultate din lichidare etc. Este o chestiune preocupanta de lege ferenda. contine si riscul prescriptiei creantei . chiar daca creanta sa nu a fost contestata. intrucit una sau mai multe creante contestate pot fi trecute in tabel cu titlu priovizoriu. dreptul de a contesta decizia administratorului judiciar/lichidatorului de a refuza inregistrarea creantei ori de a o inregistra numai partial sau fara garantii. Dar aceasta este singura concluzie care rezulta din art. deci. fiind obligatorie notificarea creditorilor.8.2 si art. nici nu au fost contestati in vreun fel. de dinainte de modificarea acesteia din 2004. creditorul care nu a fost notificat in conditiile art. care poate ridica probleme de constitutionalitate. Nu sunt creditori indreptatiti sa participe la procedura si. adica aproape clandestin pentru acei creditori care nu au cunostinta de existenta acestui instrument al procedurii insolventei. obligatia de a respecta eventualele masuri de modificare a creantei lor prin planul de reorganizare. in vechea forma a fostei Legi nr.contestatii. procedurile se deruleaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Aceasta inseamna ca. In plus. nefiind inca inscris pe tabelul preliminar. 72 aln. dat fiind efectul suspensiv al deschiderii procedurii iar daca debitorul este radiat dupa inchiderea procedurii. Legea insolventei creează numai condiţiile participării creditorilor la procedura insolventei. ceea ce este exceptional si. 3 pct. ba mai mult. sunt straini de procedura . adica defintivarea partiala a tabelului creantelor). intrucit. Pare greu de crezut ca tocmai creditorii care au formulat cerere de intregistrare a creantei. la care trebuie adaugate termenul sau termenele de solutionare a contestatiilor (este adevarat ca Legea insolventei permite judecatorului sindic sa curme aceasta perioada de incertitudine.64/1995. referitoare la deschiderea procedurii. ci era inscrisa pe tabelul creantelor. creanta neinscrisa in termen nu era considerata straina de procedura. cu titlu de « creanta tardiva ». la care sa fie parte. nu si-a depus declaratie de creanta in termenul stabilit de judecatorul-sindic. nu beneficiaza de drepturile aferente acestei calitati si nici nu le incumba obligatiile ce decurg din aceasta calitate : a) creditorii care nu si-au declarat in termen legal creanta contra debitorului . cum ar fi obligatia de a-si formula in termen cererea de inscriere a creantei sale. 74 alin. cunoscuti sau necunoscuti. Nici un creditor care a formulat cerere de inregistrare a creantei nu are calitatea de creditori indreptatit sa participe la procedura pina la definitivarea tabelului creantelor. tot ce poarte spera un creditor cu creanta neinscrisa este ca debitorul sa nu fie radiat dupa inchiderea procedurii. sa fie lipsiti de cel mai elementar drept. . ceea ce permite disjungerea contestatiei de procedura de afisare. dreptul de a contesta alte creante. intrucit. Singurele drepturi pe care la au creditorii in aceasta perioada pina la definitivarea tabelului definitiv sunt : dreptul de a formula cererea de inregistrare a creantei. in plus. creditorii sufera serioase limitari sau restrictii ale drepturilor atasate. art. poate formula declaratie de creanta ulterior expirarii acestui termen.

pina la inchiderea procedurii. fara a avea si calitate de participant la procedura. inscrierea la masa credala si care. a caror creanta este provizorie.3 pct. dar nici vreo distinctie in privinta creditorului provizoriu. In cazul in care un creditor a fost admis pe tabel si ulterior se formuleaza contestatie. intr-adevar. fie rangul creantei. cu drepturi si obligatii depline. Intr-adevar. in aceasta calitate.7). cu ocazia distributiilor partiale. 7. acestia sunt. dar nu si un pretins creditor. per a contrario. are toate drepturile aferente procedurii. Legea insolventei reglementeaza si o categorie de participanti precari la procedura. in cazul trecerii la faliment. sa fie trecuta totusi pe tabel. in extremis. Auxiliarii . nu orice creditor contestat este un creditor strain de procedura. pretinsul creditor are calitatea de parte in proces. 74 alin. Provizoratul poate privi fie creanta in totalitatea sa. el „nu poate face dovada creantei sale”. obisnuita sau pentru dol. §5. un participant precar la procedura. din moment ce. sumele provizionate fiind indisponibilizate pina la solutionarea contestatiei ori. Art. nefiind trecute in tabelul creantelor . in conditiile prevazute de lege pentru creantele sub conditie. numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartiţii de sume în caz de faliment în procedura simplificată. el nu este un participant cu drepturi depline la procedura. pretinsul creditor. Doar art. la inscrierea sa pe tabel. caz in care el capata regimul juridic al creditorului caruia creanta i-a fost inregistrata provizoriu. in timp ce „creditorul” este cel care a cerut inscrierea creantei sale la masa credala si care poate face dovada creantei sale (art. intrucit cel putin pina la admiterea contestatiei. deci nu este un participant la procedura. creditorul astfel contestat ramina un participant propriu-zis la procedura. cel putin pe perioada solutionarii contestatiei ei neavind plenitudinea drepturilor creditorilor indreptatiti sa participe la procedura . el nu are dreptul de a participa la adunarile creditorilor sau la comitetul creditorilor. cel putin pe perioada solutionarii contestatiei. „creditorul indreptatit sa participe la procedura” este creditorul care a cerut si a obtinut. judecatorului-sindic poate decide ca o creanta contestata si netrecuta initial pe tabelul creantelor. a carei creanta a fost in totalitate respinsa. Creditorul in cauza este un creditor provizoriu. acest creditor devine un creditor contestat. (2) dispune ca. fiind conditionata de admiterea sau respingerea contestatiei ce are ca obiect creanta in cauza. pretinsul creditor are dreptul de a contesta refuzul sau omisiunea trecerii sale pe tabel. 3 pct. cu titlu de creanta inscrisa provizoriu. creditorul „a putut face dovada creantei sale”. Textul nu face nici o referire. in sensul art. in tot sau in parte. care nu beneficiaza de toate drepturile prevazute pentru creditorii indreptatiti sa participe la procedura. creditorul provizoriu nu are niciunul dintre drepturile creditorului indreptatit sa participe la procedura. judecatorul-sindic poate decide ca acest pretins creditor sa fie trecut provizoriu pe tabelul creantelor. motiv pentru care a si fost trecut pe tabelul creantelor in urma procedurii de verificare a creantei derulata de catre administratorul judiciar. Drepturile creditorului provizoriu nu sunt foarte clar precizate in Legea insolventei. in aceasta contestatie. avind dreptul doar la indisponibilizarea („provizionarea”) in vederea unei viitoare distributii a unor sume proprotionale cu creanta sa. In rest.b) creditorii ale caror creante sunt contestate.3 pct. Cu exceptia cazului in care judecatorulsindic a decis sa inscrie aceasta creanta in tabel cu titlu de creanta provizorie. Asadar. vor fi provizionate sume proportionale datorate creditorilor cu creante admise provizoriu. practic. 7. după înregistrarea tabelului definitiv. fals sau eroare esentiala. 127 dispune ca. straini de procedura. nu este un creditor in sensul art.

si sa formuleze individual recurs contra hotaririlor judecatorului-sindic pronuntate in proceduri necontencioase. care sa-l asiste in indeplinirea sarcinilor sale sau care sa efectueze diferite demersuri ce tin de lichidare (cum ar fi declansarea si/sau sustinerea unor litigii sau arbitraje pentru recuperarea creantelor debitorului). cereri de interventie. cit si administratorul judiciar/lichidatorul au dreptul de a desemna persoane de specialitate. drepturile obisnuite ale asociatilor/actionarilor se pastreaza. pe fundalul legislatiei societatilor comerciale. fara acordul comitetului creditorilor. nici de avocati. Art. in conditiile art. Asociatii/actionarii debitorului nu mai au nici calitatea de persoane indreptatite sa propuna un plan de reorganizare. care vorbea de astfel de hotarire de guvern relativ la remuneratia administratorului judiciar/lichidatorului. si nu prin hotarire de guvern. Asociatii/actionarii pot. in acest caz. Asociatii. Aceasta este o reminiscenta nejustificata a fostei Legi nr. nici de evaluatori. prin incheiere.64/1995. chiar alti practicieni in insolventa). Pozitia asociatilor. stabilindu-i si remuneratia. 10. fiind exercitate de administratorul special. actionarii sau membrii debitorului persoana juridica nu au dreptul sa participe direct la procedura insolventei. acestea putind fi exercitate. in principal. Nu poate fi vorba. nici de experti. In orice caz. in prezent nu exista o astfel de hotarire de guvern. fie accesorii. Din moment ce Legea insolventei dispune ca actionarii sunt reprezentati in cadrul procedurii exclusiv prin administratorul special. ceea ce ar putea face textul legal inaplicabil in cazul in care textul ar fi aplicat ad litteram. a actionarilor sau a membrilor persoanei juridice in cadrul procedurii insolventei 35. care sa-l asiste pe judecatorul-sindic in demersul de admitere in principiu a unui plan de reorganizare. inseamna ca omisiunea desemnarii acestuia ii face pe actionari sa fie complet straini de procedura. avocati. calitatea lor de creditori ai debitorului pentru creanta reziduala rezultata din detinerea de parti sociale/actiuni devenind indiferenta pentru procedura insolventei. totusi. in cazul prevazut de art. 23. Remuneratia acestor persoane de specialitate se suporta din averea debitorului. Fara a fi in prezenta unei precizari expres. fie principale. in afara procedurii. Daca fosta Lege nr. dar numai cu aprobarea comitetului creditorilor. nici in privinta actionarilor. 10.23 permite administratorului judiciar/lichidatorului sa angajeze persoane de specialitate (experti. Legea insolventei a eliminat asociatii/actionarii din rindurile participantilor directi la procedura. Art. intrucit toate atributiile manageriale referitoare la procedura au fost date in comptenta exclusiva a administratorului judiciar/lichidatorului. Spre deoesbire de art. pentru a-i sprijini in indeplinirea atributiilor lor. sa formuleze. drepturile lor. acesta fiind cel care. exclusiv de practicinei in insolventa. ar putea angaja astfel de persoane de specialitate. daca se stabileste ca remuneratia acestora se va achita din fondul de lichidare. nici in privinta debitorului. care se achita din fondul de lichidare 73. cu titlu de cheltuieli de procedura. desi Legea insolventei contine unele 73 Textul continua cu sintagma “in conformitate cu criteriile stabilite prin Hotarire de Guvern”. evaluatori. individual. . Totusi. Atit judecatorul sindic. desemnate drept participanti la procedura si sa exercite anumite drepturi cu caracter limitat referitoare la procedura colectiva. consider ca este vorba. care in prezent este stabilita pe baza criteriilor stabilite in OUG nr.86/2006. privite colectiv.34.64/1995 permitea asociatilor/actionarilor sa se reuneasca in adunari generale. Legea insolventei a eliminat aceasta adunare generala din rindul participantilor la procedura. 10 permite judecatorului sindic sa-si desemneze persoane de specialitate. art. §6. 23 permite angajarea persoanelor de specialitate. Legea nu reglementeaza nici o sanctiune explicita pentru omisiunea desemnarii administratorului special de catre adunarea generala a asociatilor/actionarilor.

adunarea generala a asociatilor/actionarilor (AGA) isi vede suspendate atribuţiile principale. administratorul special este desemnat in adunarea generala a asociatilor/actionarilor. total sub controlul creditorilor. din moment ce controlul se transfera de la actionari la creditori. instituirea procedurii insolventei este. fie de către terţi fie de către creditori. unele interferente ale asociatilor/actionarilor cu procedura insolventei se pastreaza : spre exemplu.mecanisme care fac posibila chiar in cadrul procedurii insolventei distributia valorii reziduale si partajul intre actionari74. al cenzorilor ori. 12 (Inchiderea procedurii). comportamentul managerial fiind dictat mai mult de interesele creditorilor si mai putin de interesele actionarilor. pentru a nu recurge la executari silite si pentru a continua sa finanteze societatea. Procedura insolvenţei permite o adevărată preluare ostila75. fuziuni. Controlul management-ului debitorului revine creditorilor. . o preluare ostila a societatii in cauza. Piperea. Preluarea este ostilă atunci cind nu este o preluare negociată. fuziune sau divizare necesare pentru implementarea unui plan de reorganizare. Intradevar. Intr-un sens larg.. AGA se mai poate implica doar in desemnarea administratorului special ori in procedurile de majorare a capitalului. a se vedea Gh. Pe de alta parte. rolul asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa este redus pina la estompare. pot plăti acţiunile societăţii în insolvenţă prin creanţele deţinute. in sine. iar unele masuri necesare implementarii unui plan de reorganizare (majorari de capital. Aceştia din urma. Preluarea reprezintă transferul controlui prin vot de la actualul acţionar majoritar la un alt actionar majoritar. Subcapitolul II Deschiderea procedurii insolventei Sectiunea 1 Periodizarea procedurii insolventei 74 75 Pentru detalii. O societate in insolventa intra. Într-o societate comercială în insolvenţă sau în pragul insolvenţei. Într-o societate comercială normala. impun diferite conditii pentru reesalonari).cit. controlul acţionarilor asupra management-ului se transferă la creditori. Practic. prin consiliul de supraveghere. divizari etc) presupun hotariri ale adunarii generale a asociatilor/actionarilor. de la data deschiderii procedurii insolventei. Cap. in sistemul dualist de administrare. eventualele drepturi ale asociatilor/actionarilor sunt exercitate de catre administratorul special. In cadrul procedurii. op. Activitatea desfăşurată în procedura insolvenţei este controlata doar din punct de vedere judiciar de judecătorul sindic. adica o preluare care presupune ca management-ul debitorului a fost de acrod cu schimbarea controlului societatii. prin diferite tehnici de inginerie financiare. control exercitat prin adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor. consacrat de Legea insolventei drept mandatar al acestora. management-ul societăţii este în principal controlat de asociaţi/actionari prin intermediul adunarii generale. vinzari de active de valoare mare. practic. O societate aflata in pragul insolventei isi orienteaza afacerea catre operatiunile impuse de creditori (care.

« Dosarul de insolventa » nu este. transferurile sau constituirile de drepturi din aceasta perioada pot fi anulate la cererea. in principal. Trecerea de la faza de observatie direct la faliment. ca efect al esecului planului. Procedura insolventei nu este un singur proces. de exemplu. in cadrul procedurii. iar in lipsa . dar si situatia creditorilor participanti la procedura sau chiar a partenerilor contractuali ai debitorului din perioada anterioara deschiderii procedurii. este marcata de hotarirea prin care se dispune falimentul cu titlu de sanctiune pentru neexecutarea planului. in subsidiar. deschiderea procedurii insolventei genereaza nu numai efecte contemporane procedurii. a administratorului judiciar/lichidatorului sau. reorganizarea judiciara si/sau falimentul. actele juridice. Faza de observatie se incheie cu hotarirea prin care se alege una dintre cele doua proceduri. cuprinzand fie redresarea propriu-zisa (reorganizarea judiciara sau lichidarea pe baza de plan). ca si in dreptul francez. de exemplu. cu parti. fara posibilitatea reorganizarii judiciare. fie falimentul. reorganizarea se termina cu succes. daca. Procedura insolventei se finalizeaza prin sentinta de inchidere a procedurii.36. deci. nu poate fi admis un plan de reorganizare. dosarul unui singur proces. fie deschiderea directa a procedurii de faliment (ca. procedura se inchide. scurtata la maxim 60 de zile. este urmata direct de faliment. care presupune fie trecerea directa la faliment. precum si anumite efecte ce se perpetueaza in timp dupa inchiderea procedurii (e vorba. de decaderi profesionale si interdictii). ci o pluralitate practic indeterminata de procese. posibila daca. insa. In faza de observatie pot apare nenumarate litigii sau proceduri necontencioase. In functie de aceste momente diferite in timp fata de deschiderea sau inchiderea procedurii. precum si (ii) o procedura « simplificata ». este marcata de hotarirea prin care se dispune inceperea procedurii de faliment. ci si efecte asupra unei perioade de timp anterioara deschiderii procedurii (denumita si « perioada suspecta »). pentru un motiv sau altul. in principiu. Trecerea de la reorganizarea judiciara la faliment. daca planul de reorganizare nu este executat de catre debitor sau nu da rezultatele scontate. Mai mult decit atit. in cazul procedurii « generale » putem vorbi de : a) perioada suspecta. de tratament judiciar. fara a se mai trece la faliment. fara posibilitatea de reorganizare judiciara (ca. In primul caz faza de observatie. cu titlu de sanctiune . Asadar. in 2 faze: o faza (perioada) de observatie si o faza « definitiva ». a comitetului creditorilor . care pot fi si succesive. dintre litigii cele mai numeroase fiind cele declansate de diversele contestatii (la tabelul creantelor sau la masurile administratorului judiciar/lichidatorului). Trecerea de la faza de observatie la reorganizarea judiciara este marcata de hotarirea de confirmare a unui plan de reorganizare judiciara. Este limpede astfel ca deschiderea procedurii insolventei prin hotarire judecatoreasca genereaza un complex de procese. se va fi formulat o actiune in anulare. in cazul societatilor dizolvate deja). Sentinta de deschidere a procedurii declanseaza faza de observatie (cu exceptia cazului in care. perioada suspecta nu este inca o perioada de insolventa. dupa o scurta perioada de observatie. hotarire care declanseaza faza „definitiva”. in procedura simplificata. obiect si cauze diferite. in cazul societatilorfantoma). Legea insolventei are în vedere (i) o procedura colectiva « generala » care se deschide printr-o faza de observatie si se continua cu două modalitati distincte ale procedurii. Toate aceste momente presupun pronuntarea unor hotariri ale judecatorului-sindic care modifica in mod dramatic situatia juridica si chiar personala sau profesionala a debitorului. aplicabila in cazul in care. se trece la faliment. adica o perioada de timp ce se intinde pe maxim 3 ani anteriori deschiderii procedurii insolventei si fata de care legea leaga o prezumtie de frauda in dauna creditorilor. se deschide direct procedura falimentului). Procedura colectiva obisnuita este scindata. toate solutionate de judecatorul-sindic.

f) perioada decaderilor si interdictiilor. sa fie parte (pirit. intervenient) si in procese de drept comun. fie se intinde pe maxim 60 de zile de la deschiderea procedurii. atit cele fata de debitor. toate actele debitorului care nu sunt incuviintate in prealabil de judecatorul sindic. e) inchiderea procedurii care presupune dezinvestirea organelor procedurii si incetarea tuturor efectelor procedurii. ca de exemplu vinzarile prin negociere directa sau tranzactiile referitoare la creantele debitorului contra debitorului sau. nici unul din efectele procedurii insolventei neproducindu-se fata de debitor. sanctiuni profesionale si decaderi care sa-i tina pe acestia departe de mediul lor de afaceri. cu exceptia faptului ca perioada de observatie fie lipseste total. iar datoriile acesteia se sterg ca urmare a incetarii personalitatii juridice a debitorului . in principal. in cazul in care reorganizarea judiciara. Debitorul poate. chiar supusa recursului. respectiv. incuviintarea unor masuri sau acte ale administratorului judiciar. (v) alte procese aferente procedurii. b) sentinta de deschidere a procedurii care. cum sunt procesele debitorului contra debitorilor sai sau procesele debitorului in care se . desi confirmata de judecatorul-sindic. aceasta sentinta declanseaza toate efectele propriu-zise ale procedurii insolventei.. Dintre aceste litigii specifice procedurii insolventei se pot da citeva exemple. inventarul bunurilor debitorului si stabilirea masei credale. (iv) angajarea raspunderii asociatilor care raspund nelimitat si solidar pentru datoriile societatii comerciale. iar reorganizarea judiciara este exclusa. Aceste procese sunt posibile numai datorita existentei procedurii insolventei deschise fata de debitor si numai pe perioada de existenta a acesteia. fie trecerea la faliment . inlocuirea administratorului judiciar/lichidatorului . a esuat. cit si cele fata de creditori. procedura insolventei genereaza un potential practic infinit de procese. actiunilor in anulare. insa. in cazul in care. in aceasta perioada debitorului sau conducatorilor acestuia li se aplica. d) perioada definitiva. dupa cum urmeaza : (i) contestatiile la masurile administratorului judiciar/lichidatorului sau la tabelul creantelor . judecatorul-sindic dispune trecerea la faliment . prin elaborarea si afisarea tabelului de creante . de genul contestatiilor. pe care l-au contaminat cu insolventa. ca efect al inciderii procedurii. procesele aferente procedurii insolventei nu sunt posibile in lipsa sentintei de deschidere a procedurii . pot fi declansate litigii specifice procedurii insolventei. asupra perioadei posterioare inchiderii procedurii . persoana juridica este radiata.hotaririi de deschidere a procedurii. cum ar fi : procese referitoare la hotaririle organelor colective ale creditorilor . cu putine exceptii. in timp ce altele inceteaza de drept sau prin actul de vointa al administratorului judiciar . in recurs sau intr-o alta cale de atac. pina la inchiderea acesteia. Procedura simplificata de faliment se supune aceleiasi periodizari. sunt nule . creditor sau co-contractantii debitorului . (ii) anularea unor acte juridice incheiate de debitor in perioada suspecta. c) perioada de observatie care presupune. In toata perioada de la deschiderea procedurii. sentinta de deschidere a procedurii este desfiintata. toate celelalte procese declansate in baza ei ramin fara obiect . in aceasta perioada anumite contracte ale debitorului sunt mentinute. pe termen limitat de obicei la 5 ani. este definitiva si executorie . care presupune ca judecatorul-sindic a decis fie confirmarea unui plan de reorganizare judiciara. precum si efectele asupra perioadei anterioare deschiderii procedurii si. uleriora inchiderii procedurii . aceasta perioada este indiferenta Legii insolventei. cu exceptia actelor de gestiune curenta. reclamant. cu exceptia decaderilor si interdictiilor aplicabile debitorului persoana fizica sau conducatorilor debitorului persoana juridica . (iii) angajarea raspunderii organelor de conducere ale debitorului persoana juridica . actiunilor in raspundere etc.

Spre exemplu. debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau de lichidator. procese care se supun regulilor de procedura de drept comun. Chiar daca. Legea insolventei recunoaste calitate procesuala activa pentru cererea de deschidere a procedurii exclusiv debitorului si creditorului “indreptatit sa ceara deschiderea procedurii”. Intr-adevar. suntem in prezenta unor procese independente de regulile speciale de procedura impuse de Legea insolventei.revendica sau se contesta drepturi reale. (i) debitorul. Debitorul poate fi parte civila sau parte responsabila civilmente in procese penale. In toate aceste procese. daca intre parti a fost convenit un compromis arbitral. Celelalte litigii de acest gen sunt in competenta instantei de drept comun. este obligat sa ceara deschiderea procedurii in termen de 30 de zile de . prin controlul pe care il exercita creditorii si judecatorul-sindic asupra administratorului judiciar. si nu a judecatorului-sindic. Sectiunea a II-a Titularii cererii de deschidere a procedurii 37. aceste procese sunt strins legate de procedura insolventei. inclusiv cele de competenta. un litigiu referitor la creanta unui debitor aflat in insolventa asupra unui debitor al sau poate fi solutionat prin arbitraj.

o procedura de insolventa deschisa intrun stat membru al UE are efecte de plin drept in Romania. notiunea de “creditor indreptatit sa ceara deschiderea procedurii este definita nu foarte inspirat de art. datorita succesivelor masuri legislative care au accentuat exigentele fata de creditori. (ii) chiar si in cazul in care creanta sa intruneste aceste conditii. debitorul recunoaste starea de insolventa in care se afla. In acest caz. ceea ce poate fi prohibitiv pentru creditor. daca vrea sa evite consecintele neplacute ale declararii tardive a insolventei. 38.cit. (iii) daca. Instruments de credit et de paiement.J.D. atunci debitorului i se permite sa ceara reorganizarea judiciara. care poate reprezenta 20% din valoarea creantei pretinse. cum este cea franceza. Bonhomme. institutii de credit. dupa 1994. conform careia. p. falimentul se deschide automat. la 32% in anul 2000. pe de o parte : (i) debitorul poate cere deschiderea procedurii cind insolventa este iminenta. (ii) creditorul poate cere deschiderea procedurii insolventei daca intruneste calitatile cerute de lege pentru a fi “indreptatit” sa ceara deschiderea procedurii. iar una dintre ele este cererea debitorului. conform autorilor citati. din nefericire. creditorul care a formulat cererea poate fi obligat la despagubiri pentru faptul ilicit de a cere deschiderea procedurii insolventei fata de un debitor care nu se afla in aceasta stare. 3 pct. Turcu. Autorul citeaza o lucrare destul de recenta (F. urmind o solutie a jurisprudentei. (iii) daca cererea de deschidere a procedurii formulata de creditor se respinge. Astfel. nici titularitatea petentului. Perrochon. falimentul este o sanctiune pentru cazurile in care masurile de preventie a insolventei au dat gres. In acest din urma caz.. renuntind la a mai face sau a mai sustine o contestatie la cererea creditorului. tribunalul din Romania nu cerceteaza nici starea de insolventa. in dreptul francez s-a impus obligatia creditorului de a face dovada ca a incercat in prealabil executarea silita a creantei. Legea insolventei recunoaste facultatea debitorului de a cere deschiderea procedurii insolventei daca insolventa sa este iminenta. in practica franceza se constata o retinere prudenta a creditorilor de a cere deschiderea procedurii colective fata de debitor. Paris 2001. in timp ce acest efect poate fi recunoscut in Romania de un tribunal. 5e edition. de la 46% in 1992. In cazul institutiilor financiar-bancare (banci.378. In fine. p.G. Situatia nu este particulara Romaniei.. 119). Tot in cazul societatilor din domeniul financiar-bancar. Pe de alta parte : (i) creditorul trebuie sa faca dovada existentei unei creante care sa indeplineasca cele 5 (sau chiar 6) conditii pentru a putea fi considerat “creditor indreptatit sa ceara deschiderea procecdurii”. Asa se explica. la cererea creditorilor. scaderea ponderii procedurilor deschise la cererea creditorilor. Ca o precizare de ordin general. in mod exceptional. in timp ce creditorul este descurajat sa faca acelasi demers. atunci toate dosarele aferente acestor cereri se conexeaza la cererea debitorului. societati de asigurare). ci 76 I. ea fiind prezenta si in alte legislatii europene. (iii) daca sunt mai multe cereri concurente de deschidere a procedurii. L. asupra bunurilor debitorului aflate pe teritoriul Romaniei. institutii financiare non-bancare. desi nu este exclusa deschiderea procedurii si la cererea debitorului si. . daca o procedura de insolventa a fost deschisa intr-un stat non-membru UE. Asa cum se arata si in doctrina recenta76. De altfel. deschiderea procedurii insolventei are loc. (ii) debitorul trebuie sa ceara in termen deschiderea procedurii. op. se poate observa ca Legea insolventei incurajeaza debitorul sa ceara sau sa fie de acord cu deschiderea procedurii. in caz contrar acest drept fiindu-i refuzat. in cazul judecarii cererii creditorului de deschidere a procedurii. la cererea institutiilor de supraveghere si control. instantele franceze sunt « feroce » fata de creditorii care au avut indrazneala de a insista sa fie platiti. Enterprises en difficulte. R. de regula.8 din Legea insolventei. in cazurile de insolventa transfrontaliera.la aparitia starii de insolventa. creditorul poate fi obligat la o cautiune. chiar daca aceasta ar fi mai recenta. entitati reglementate ale pietei de capital. fara cercetarea starii de insolventa.

principala trasatura a procedurii contencioase este aceea ca este bilaterala si presupune un conflict de interese77. prin cereri de interventie (in interesul debitorului sau in interes propriu). in mod cu totul ilogic si bulversant. In principiu.. ocrotire ori asigurare. atunci procedura devine contencioasa. 39. I. precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti sau la luarea unor masuri legale de supraveghere. si are ca obiect cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei. . este ulterioara deschiderii procedurii). si asociatii/actionarii. caz in care. de asemenea. fie prin interventia in proces a unui creditor.552. 331-339. la art. nici citarea partilor. Pot deveni parti in proces.cit. In schimb. se poate deschide in Romania o procedura secundara. Turcu. Sectiunea a III-a Deschiderea procedurii la cererea debitorului 77 In acelasi sens. In cazul in care. Cartea III. Cu toate acestea. prin cereri de interventie in interes propriu. la creanta petentului sau la starea de insolventa. care nu presupun contradictorialitate. In ambele cazuri. fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana. Procedura necontencioasa este reglementata in Codul de procedura civila. cererile de deschidere a procedurii insolventei se solutioneaza prin proceduri necontencioase. administrator etc. procedura poate deveni contencioasa. fie prin formularea unei opozitii a creditorului contra cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de debitor (opozitie care. fie prin introducerea de catre debitor a unei contestatii la cererea creditorului. actionar minoritar. ci numai daca exista o hotarire de deschidere a procedurii in strainatatre si daca exista un sediu secundar in Romania. de lege lata. nu se mai cerceteaza conditiile obisnuite referitoare la petent. si deci. Creditorii devin participanti la procedura colectiva numai dupa ce aceasta a fost deschisa in forma ceruta de lege si au fost admisi la masa credala. Caracteristica esentiala a procedurii necontencioase consta in absenta unui litigiu si a unui adversar.numai daca exista o hotarire de deschidere a procedurii si petentul are o creanta de recuperat de la debitor in Romania. op. creditorii intervenienti devenind parti in procesul de deschidere a procedurii colective. daca exista un sediu secundar al debitorului in Romania. creditorii sunt admisi sa participe la judecarea cererii debitorului de deschidere a procedurii. p.

este destul de indepartata de sintagma “debitor aflat in stare de insolventa”. care vorbeste de o persoana al carui patrimoniu este in stare de insolventa.proc. cererea de deschidere a procedurii trebuie insotita de decizia consiliului de administratie care sa aprobe o astfel de cerere si ea va fi semnata de reprezentantul legal 78 Definitia data debitorului de art. ci de o greseala de redactare a textelor legale.6). insa. (v) lista operatiunilor curente pe care si le propune debitorul pentru perioada de observatie. Desi legea nu o dispune in mod expres. adica actuala. pe baza recunoasterii starii de insolventa. (iv) lista platilor si a transferurilor patrimoniale din ultimele 120 de zile. asa cum s-ar putea intui. vorba o distinctie reala. 27 alin. este evident ca.40.2 din Legea insolventei79. tinind cont de specificul necontencios al cererii. In plus. cel putin la nivel teoretic. cererea de deschidere a procedurii va fi semnata de persoanele care « potrivit actelor constitutive sau statutelor. Asadar.V. III si cap.1.. iar procedura simplificata se deschide si ea. (iii) lista creditorilor. declaratii sau informatii. informatii si declaratii. Nu este. ca si procedura generala. Asadar.2 din Legea insolventei).1 din Legea insolventei. de a cere deschiderea procedurii insolventei (art. dupa ce acest lucru le va fi fost impus de judecatorul-sindic. In realitate. la care se refera art.27 alin. si nu obligatia. 27 alin. cererea de deschidere a procedurii formulata de debitorul persoana juridica trebuie sa indeplineasca si alte conditii speciale de forma. in termen de 10 zile de la depunerea cererii de deschidere a procedurii. lista care poate fi rezumata la : (i) documentele contabile anuale si curente ale debitorului. (vi) declaratii referitoare la intentiile debitorului in procedura de insolventa (daca opteaza petru reorganizare sau pentru faliment) si la onorabilitatea conducatorilor debitorului. De aici concluzia ca. debitorul are facultatea. prevazuta de art. impuse fie de Legea insolventei. 147 din Legea insolventei. insasi cererea de deschidere a procedurii este o recunoastere a starii de insolventa. daca insolventa este actuala. Sanctiunea nedepunerii acestor acte sau informatii nu este nulitatea cererii. fie de Legea societatilor comerciale. In cazul societatilor pe actiuni care sunt administrate printr-un consiliu de administratie. (ii) lista (inventarul) bunurilor debitorului. Din punct de vedere formal. 112 C. conform art. Spre exemplu. cererea de deschidere a procedurii insolventei trebuie sa imbrace tiparul cererii de chemare in judecata. asa cum rezulta din art. in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. asa cum s-a vazut in cap. au calitatea de a le reprezenta » (art. cu consecinta trecerii la procedura simplificata. decizia de a formula cererea de deschidere a procedurii insolventei este o atributie exclusiva a consiliului de administratie. 28 alin. 3 pct.6. 79 Textul legal dispune ca omisiunea depunerii actelor in termen va fi considerata o “recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului” debitorului (din nou sintagma gresita de la art. . Daca insolventa este doar iminenta. constituie infractiune si se pedepseste cu pedeapsa prevazuta de art. si (ii) este indreptatit sa ceara deschiderea procedurii insolventei daca insolventa este iminenta (este pe cale sa se instaleze). starea de insolventa trebuie sa fie déjà instalata.3). Debitorul aflat in stare de insolventa 78 este obligat. ci trecerea la faliment in procedura simplificata. 27 alin. fie de alte legi speciale. sa formuleze o cerere de deschidere a procedurii insolventei.28. care nu poate fi delegata la directori. Refuzul debitorului sau al reprezentantilor sai legali de a depune aceste acte. 3 pct. pentru a exista obligatia debitorului de a cere deschiderea procedurii insolventei.civ. O parte din aceste documente. la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului. debitorul aflat in stare de insolventa nu este acelasi lucru cu debitorul al carui patrimoniu este in stare de insolventa. Legea insolventei impune ca cererea de deschidere a procedurii insolventei sa fie insotita si de o lista de documente. debitorul : (i) este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. informatii sau declaratii pot fi depuse si ulterior. prevazute la art.

dar si acesta are inconvenientul ca intervine post factum cind. recursul contra incheierii de solutionare a cerereii necontencioase poate fi formulat de “orice persoana interesata. iar mijloacele procedurale aflate la indemina acestora nu se rezuma la opozitie. p. Ceea ce se comunica. sunt aplicabile dispozitiile art.civ. precum si dispozitiile art. a se vedea Gh. . creditorii.proc.32 alin (2).civ. Legea insolventei nu pretinde decit ca debitorul sa dovedeasca starea de insolventa actuala sau iminenta in care se afla.proc. 32 alin. amenintarea cu executari silite ce ar urma sa fie declansate de creditorii privilegiati sau de fisc. 387-390. este incheierea de deschidere a procedurii pronuntata la cererea debitorului80. pentru insolventa iminenta.civ. cel mai deranjant pentru creditor).3 C. chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii”. negocierile mai tensionate cu salariatii. In schimb. 335 C.2 teza a doua din Legea insolventei81. Este vorba de opozitia reglementata de art. in cadrul opozitiei. si de alte persoane care ar putea dovedi un interes. Piperea. este aplicabil si in cazul procesului de deschidere a procedurii la cererea debitorului. 41. intrucit suntem intr-o procedura necontencioasa. oprirea sau amenintarea cu oprirea furnizarii de utilitati etc.. potrivit art.. in conformitate cu art. Nu sunt.. poate.proc. probe ale insolventei iminente in ele insele simplele sicane sau neintelegeri cu creditorii.civ.558. care face admisibila o cerere de interventie. ceea ce poate duce la imposibilitatea acestora de a se opune la sau de a contesta in mod eficient cererea de deschiderea a procedurii formulata de debitor. Creditorii pot fi foarte simplu luati prin surprindere de astfel de cereri sau chiar prejudiciati. 335 C. cererea trebuie semnata de conducatorii acestora (cel putin doi). 49-52 C. 336 alin. p. in conditiile art. Spre exemplu. Legea insolventei reglementeaza un singur caz in care o anumita categorie de persoane interesate.civ. in afara de creditori. in acelasi timp. Turcu. Din punctul de vedere al conditiilor de fond. op. In cazul bancilor sau al institutiilor financiare non-bancare. Pe de alta parte. reglementat de art.. Deschiderea procedurii la cererea debitorului poate sa nu fie o optiune acceptabila pentru serie indefinita de persoane.proc. nu se mai poate face nimic. op. 336 alin.3 C. Pentru detalii relative la opzitie si la controversele doctrinare relative la aceasta.(directorul general). debitorul trebuie sa faca proba ca insolventa se va instala cu siguranta intr-un viitor apropiat. sa suporte consecintele procedurii insolventei (efectul suspensiv fiind. marturisirea debitorului si. care permit formularea unei cereri de interventie in interes propriu de catre orice persoana interesata (caz in care cererea capata caracter contencios). practic. Intrucit cererea debitorului de deschidere a procedurii este o cerere cu caracter necontencios. dar tiparul sau juridic. care permit oricarei persoane interesate sa formuleze recurs contra incheierii prin care a fost “dezlegata” o cerere cu caracter necontencios. sunt probe temeinice ale iminentei starii de insolventa.proc. Specific procedurii insolventei este principiul conform caruia sunt citate la procesele aferente procedurii numai partile cu interese contrare.cit.. esecul in demersul de obtinere a unor facilitati sau esalonari etc. O astfel de reglementare il pune pe creditor in imposibilitatea de a contesta cererea debitorului si in postura ingrata de a rasturna.cit. Desigur ca creditorul interesat are la indemina calea de atac a recursului. insa. Dar cererea de deschidere a procedurii formulata de debitor poate fi contestata. 80 81 I. In privinta insolventei actuale nici o proba nu este necesara din moment ce debitorul recunoaste ca se afla in stare de insolventa. incetarea lucrului de catre salariati. se pot opune la deschiderea procedurii in urmarea cererii debitorului. Cererea de interventie nu este reglementata de Legea insolventei.

daca dovedeste un interes. 50 C. dar pot formula cerere de intereventie in interes propriu si recurs creditorii. creditorul prejudiciat in actiunea sa judiciara sau in executarea sa silita individuala poate face recurs. indelungate si. practic. deci. Chiar daca debitorul sau creditorul care au obtinut deschiderea procedurii ar renunta la cerere.proc. hotarirea de deschidere a procedurii nu poate fi suspendata de instanta de recurs (art. decizia de a cere deschiderea procedurii apartine consiliului de administratie sau directoratului.5 lit. creditorii. cu exceptia cazului in care cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost precedata de o hotarire a adunarii generale in acest sens. deciziile CA nu pot fi atacate in justitie pe calea unei actiuni in anulare. -recurs la hotarirea de deschidere a procedurii. in conditiile art. sa retinem ca pot formula opozitie. in mod obligatoriu. intrucit cel in cauza isi va fi pierdut functia in cazul deschiderii procedurii. cererea de interventie in interes propriu. asociatii sau membrii persoanei juridice precum si. sau recursul contra hotaririi de deschidere a procedurii insolventei care se introduce. ca si in cazul recursului creditorului. In societatile pe actiuni care si-au instituit organe colegiale de conducere. intrucit este o persoana interesata sa nu se dechida procedura. Mijlocul procedural de contestare la indemina acestora poate fi.2 teza a doua din Legea insolventei. practic. In recursul actionarului. pina la inchiderea dezbaterilor). 8 alin. fie prin recurs. evident. interventia principala poate fi formulata numai in fata primei instante. modificari ale capitalului social. ci numai la AGA. De aici concluzia ca. cel ce ar vrea sa conteste este lipsit de . Pentru coerenta. Totul este ca persoanele in cauza sa-si dovedeasca interesul in a se respinge cererea debitorului de deschidere a procedurii si sa aiba la timp informatia relativa la depunerea de catre debitor a cererii. 8 alin. Formalitatile convocarii AGA sunt. administratorii etc. administratorii persoanei juridice.civ. cu exceptia cazului in care s-a decis deschiderea procedurii simplificate. opozitia la inchiderea procedurii a oricaruia dintre creditorii care au facut deja cerere de inscriere la masa credala face impizibila inchiderea procedurii. conform art. respectiv. exclusiv creditorii.toate celelalte persoane potential participante la proces fiind tratate ca si tertii in procedurile necontencioase. inutila orice contestare a cererii debiorului. actionarii. -cerere de interventie in interes propriu. in cererea de deschidere a procedurii formulata de debitor. ar putea un membru al CA sau al directoratului care s-a opus la luarea deciziei sa conteste cererea de deschidere a procedurii sau sa atace cu recurs hotarirea de deschidere a procedurii? Interesul ar exista. daca dovedeste un interes. insa. incident procedural care intervine. incident procedural care se pozitioneaza in timp dupa deschiderea procedurii. care este o cerere necontencioasa. Dar poate fi infrinta vointa colectiva a consiliului de administratie/directoratului printr-o cerere in justitie.4 si. O interventie tardiva face. in fata judecatorului sindic sau a instantei de recurs? Cu exceptia cazului in care se pun in practica atributii delegate de AGA la CA (spre exemplu. poate contesta cererea de deschidere a procedurii. asociatul sau membrul debitorului persoana juridica. In acest caz. actionarii. 32 alin. fie prin cerere de interventie in interes propriu. in anumite conditii speciale. inainte de deschiderea procedurii (conform art. dupa ce procedura se va fi deschis. Actionarul. intrucit efectele deschiderii procedurii sunt in proportie mare ireversibile.. dupa caz. hotarirea de deschidere a procedurii nu poate fi suspendata decit in cazul in care se va fi decis deschiderea procedurii simplificate.2 teza a doua.b) din Legea insolventei). Creditorul. nu sunt citati. care trebuie introdusa inainte de solutionarea in prima instanta a cererii debitorului. art. poate formula : -opozitie.32 alin. schimbarea sediului sau a obiectului principal de activitate).

recunoaste criza in care se afla si isi avertizeaza creditorii asupra iminentei catastrofei. Interesul actionarului consta in protejarea investitiei sale. Cita vreme hotarirea adunarii generale este valabila si executorie. aceasta este lipsita temporar de efecte. iar falimentul este un caz de retragere de la tranzactionare (delistare). respectiv. actionarul nu convoaca el insusi adunarea generala. actionarul trebuie sa rastoarne recunoasterea (marturisirea) debitorului. fie proba sanselor de reorganizare. In caz de neconformitate cu legea sau actul constitutiv. deci actionarul interesat poate contesta. Legea insolventei permite suspendarea hotaririi de deschidere a procedurii simplificate. 132 alin. insa. intrucit actiunile la o societate in insolventa sunt puternic devalorizate. cererea de deschidere a procedurii poate fi contestata de actionar prin cerere de interventie sau prin recurs contra hotaririi de deschidere a procedurii insolventei. De asemenea.atit cu creditorii sai cit si cu sine insusi . Este de presupus ca debitorul onest . Proba nu este insa imposibila. in prealabil anularii. actionarul poate demonstra un interes. in fata uneia sau mai multor cereri de deschidere a procedurii formulate de creditori debitorul contesta ca ar fi in stare de insolventa. Art.mijoacele de a emite sau de a obtine convocarea. insolventa este un caz de suspendare de la tranzactionare. Ar putea contesta si actionarul o astfel de decizie a CA? Consider ca da. extremele sau starile patologice sunt : (i) fie acelea in care. cu conditia ca hotarirea respectiva sa fie conforma legii si actului constitutiv. respectiv. inclusiv pentru cei care au lipsit de la sedinta sau au votat contra luarii hotaririi. daca el poate dovedi un interes. 42. intrucit dreptul de a emite sau de a cere convocarea apartine tot CA ori directoratului. ataca cererea de deschidere a procedurii. ea fiind tot atit de lesnicioasa sau dificila ca si cea pe care trebuie sa o faca creditorul in opozitie sau debitorul in contestatia sa la cererea creditorului de deschidere a procedurii. Consider ca se poate cere totusi. Problema care se pune este. a obiectului probatiunii : actionarul trebuie sa dovedeasca faptul – negativ – ca nu exista insolventa. Daca starea de insolventa s-a instalat déjà. cerindu-le sansa reorganizarii judiciare. este de presupus ca si sansele unei reorganizari s-au diminuat catre disparitie. In comportamentul debitorului in situatie de criza financiara. hotarirea adunarii generale a fost suspendata. probind ca debitorul are sanse de reorganizare. Daca. daca exista sanse de reorganizare judiciara. Numai daca hotarirea adunarii generale este anulata. Actionarul in cauza poate folosi aceleasi artificii procedurale ca si administratorul din ipoteza de mai sus. desi aceasta . iar debitorul onest va cere direct falimentul. cererea de deschidere a procedurii aprobata prin hotarire a adunarii generale nu poate fi contestata de actionari. In cererea interventie in interes propriu sau in recursul administratorului in cauza se contesta legitimitatea sau legalitatea cererii de deschidere a procedurii pe temeiul unei exceptii de nulitate a deciziei CA de a se introduce cererea de deschidere a procedurii. In plus. practic. caz in care. actionarului ce detine cel putin 5% din actiuni (in acest caz. actionarul care a lipsit de la sedinta sau care a votat contra luarii hotaririi poate cere anularea acesteia. ceea ce reprezinta un prejudiciu dramatic pentru actionari. orice persoana interesata poate ataca hotarirea adunarii generale cu actiune in nulitate absoluta. pentru a permite fie proba inexistentei insolventei.1 din Legea societatilor comerciale dispune ca hotaririle adunarii generale a actionarilor sunt obligatorii pentru toti actionarii.va cere deschiderea procedurii insolventei cind insolventa este iminenta. in caz de omisiune sau refuz avind dreptul sa ceara convocarea tribunalului). Daca actiunile sunt emise de o societate cotata. Daca insolventa este reala si actuala. ci are dreptul de a cere CA sau directoratului sa convoace. constatarea nulitatii deciziei CA. pe cale incidentala.

. Pe de alta parte. chiar daca s-a constatat prematuritatea si reaua credinta a cererii debitorului)83.este demult instalata. pina cind inevitabilul – deschiderea procedurii insolventei . continuind afacerea cu mijloace ruinatoare sau deceptive. Autorul considera ca raspunderea se stabileste de judecatorul-sindic. astfel. op. instanta de drept comun. in mod temerar. suntem in prezenta unei raspunderi pentru fapta proprie si nu a unei raspunderi a organelor de conducere. pentru prejudiciile pricinuite. al tuturor creditorilor sau actionarilor. Suntem in prezenta unei raspunderi civile delictuale a debitorului. in regula generala. ea trebuie sa fie si introdusa cu rea-credinta. in cadrul procedurii.1 din Legea insolventei. a se vedea I. fara nici o distinctie. Pentru a putea vorbi de raspunderea debitorului. pentru prejudiciile pricinuite prin introducerea prematura si cu rea-credinta a cererii de deschidere a procedurii. spera ca va reusi sa depaseasca criza. (ii) fie acelea in care debitorul.. Art. daca au trecut mai mult de 6 luni de la expirarea termenului 82 83 In acelasi sens. cerind prea devreme deschiderea procedurii si producind. Instanta competenta sa se pronunte asupra actiunii in raspundere este. o raspundere fata de un anume creditor sau fata de un anume actionar. conform art. prin efectul suspensiv (al actiunilor pentru realizarea creantelor contra debitorului si al curgerii dobinzilor si penalitatilor) antrenat de deschiderea procedurii82. de Legea insolventei. art.1 din Legea insolventei dispune ca debitorul este obligat « sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor prezentei legi.351. Reaua credinta trebuie dovedita de cel care se opune la deschiderea procedurii sau care contesta cererea de deschidere a procedurii formulata de debitor. neintroducerea sau introducerea tardiva a cererii de deschidere a procedurii. cat si de preamaturitate. (iii) fie acelea in care debitorul se foloseste cu rea-credinta de dispozitiile Legii insolventei referitoare la suspendarea urmaririlor silite si a curgerii dobinzilor ori a continuarii contractelor de furnizare de utilitati. adica omisiunea sau intirzierea introducerii cererii de deschidere a procedurii de catre debitor. . Astfel. in timp ce ultima situatie substantiaza regimul juridic al cererii premature de deschidere a procedurii.cit. Interesele creditorilor sau ale actionarilor pot fi prejudiciate atat prin intarzierea depunerii cererii de deschidere a procedurii.sunt reglementate. in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa ». prejudicii creditorilor afectati de efectele deschiderii procedurii. 354. nu foarte coerent.se produce. Nu suntem decit in cazuri exceptionale in prezenta unui prejudiciu colectiv. in mod obisnuit. textul nu prevede expres nici o sanctiune pe plan civil a incalcarii obligatiei de depunere in termen a cererii si nici momentul la care se considera ca a aparut starea de insolventa. Primele doua situatii se rezuma la problematica tardivitatii cererii de deschiderea a procedurii. poate antama raspunderea civila sau chiar raspunderea penala a debitorului. 27 alin. op. 27 alin. doar in mod exceptional fiind competent sa se pronunte judecatorul sindic (este vorba de cazurile in care se mentine deschisa procedura. prejudiciat prin introducerea prea devreme a cererii. nu este suficient ca cererea sa deschidere a procedurii sa fie prematura. prejudiciu care trebuie acoperit in cadrul procedurii. Tardivitatea cererii de deschidere a procedurii. I. Ambele aspecte ale cererii neconforme de deschidere a procedurii – tardivitatea si prematuritatea . 143 alin. cu rea-credinta a cererii de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica. Pentr o alta opinie. p. Turcu. p. In cazul debitorului persoana juridica. Turcu. prin trecerea creantei de despagubiri pe tabelul creantelor. Dupa cum se poate observa.4 din Legea insolventei dispune ca introducerea prematura. prin agravarea starii de insolventa.cit. Raspunderea debitorului pentru prematuritatea crerii de deschidere a pocedurii si pentru reaua sa credinta este.

Textul se refera la aparitia starii de insolventa ca moment de inceput al curgerii celor 30 de zile. marea problema de legalitate a incriminarii este ca nu se poate sti cu exactitate care este momentul de la care curg cele 30 zile + 6 luni. -administratorul judiciar sau lichidatorul nu au competenta verificarii creantei si a trecerii sale pe tabelul preliminar . Nici acest text nu prevede nimic in legatura cu raspunderea civila. nici macar hotarirea judecatoreasca nu ne poate oferi un criteriu cert de stabilire a datei aparitiei starii de insolventa. Asadar : -raspunderea pentru tardivitatea cererii este o raspunderea civila delictuala .premisa (starea de insolventa. invariabil. in hotarirea de deschidere a procedurii. nici in plan civil. ci si in cazul in care este virtuala. atunci el poate fi reparat in conditiile art.civ. adica in cadrul unei declaratii de creanta pe care trebuie sa o formuleze victima prejudiciului . iar o norma legala trebuie interpretata in sensul in care sa se aplice. -creanta de despagubiri este conditionata de o hotarire a judecatorului sindic de admitere a sa pe tabelul definitiv al creantelor . Deci. pina la acest moment. La fel. sanctiunea normei civile nu este aplicabila doar in cazul in care este expresa in lege. nici in plan penal. 27 alin. intrucit astfel li se reduc sau anihileaza sansele unei reorganizari. Asadar. 998-1003 C. chestiunea va fi. Actionarii ar putea fi prejudiciati prin intirzierea introducerii cererii. dar data instalarii insolventei nu este stabilita legal. in contestatie. In plus. solutiile si nuantele aratate relative la sanctiunea pentru prematuritate sunt valabile si in cazul tardivitatii. Cum acestia nu sunt specializati in insolventa. chestiunea tardivitatii apare doar dupa deschiderea procedurii si nu poate duce la repunerea partilor in situatia anterioara). Probabil ca in practica sarcina stabilirii datei aparitiei starii de insolventa va reveni procurorului (?!) sau judecatorului din penal. pentru care poate fi sanctionat penal debitorul persoana fizica sau reprezentantul legal al debitorului persoana juridica. care o va solutiona in modalitatea specifica procedurii insolventei. in cazul obligatiei debitorului de a depune in termen cerere de deschidere a procedurii insolventei suntem in prezenta unei obligatii care nu isi regaseste in Legea insolventei suportul sanctionator. cererea debitorului de deschidere a procedurii poate fi respinsa . Din lipsa de prevedere legala. obligatia este complet inutila. Or. spre exemplu. in cazul infractiunii de bancruta simpla) nu exista.prevazut de art. constituie infractiunea de bancruta simpla. nr. pot fi afectati de tardivitate creditorii chirografari care ar fi putut beneficia in urma unei reorganizari judiciare care sa le fi asigurat. si ale art. atunci prejudiciul rezultat din tardivitate devine unul colectiv si actiunea in raspundere trebuie continuata de . considerind ca ele este unul general. Creditorii chirografari ar putea fi afectati prin majorarea cuantumului creantelor privilegiate prin dobinzi si penalitati. daca. trecerea sa pe tabelul creantelor cu titlul de creanta admisa provizoriu . Cel putin aparent. judecatorul-sindic poate dispune.1. cit si de creditori . asa cum este cazul prematuritatii (pentru prematuritate. de unde inaplicabilitatea practica a textului incriminator. Cu precizarea ca problema tardivitatii nu poate fi exterioara procedurii insolventei. -actiunea in raspundere este de competenta judecatorului sindic. Daca exista un prejudiciu pentru tarditivatea cererii. data aparitiei starii de insolventa. o infractiune careia ii lipseste situatia . ceea ce le va reduce sau anihila cota falimentara. prin incheiere.31/1954. 35 din Decr. un procent mai mare de recuperare a creantelor lor. daca creanta de despagubiri este contestata. si nu in sensul in care sa nu se aplice. tardivitatea afectind toata masa credala sau numai creditorii chirografari. Totusi. trimisa spre rezolvare « competenta » eternilor si inutililor experti judiciari. -creanta de despagubiri poate fi contestata atit de debitor. judecatorii sindici nici ei nu stabilesc. creditorii contesta individualitatea prejudiciului. in schimb.

Starea de insolventa este o conditie a deschiderii procedurii iar debitorul. de obicei acela a carei urmarire silita se incearca a fi . recunoasterea este voluntara. asa cum se intimpla in cazul oricarei recunoasteri (luata ca act juridic unilateral decalrativ sau constitutiv de drepturi si ca un mijloc de proba). Desigur ca ambele feluri de recunoastere pot fi rasturnate sau invalidate in varii modalitati. fie din oficiu de judecator. : recunoasterea voluntara a debitorului este facuta nu cu scopul de a declansa o modalitate de acoperire a pasivului sau caruia nu ii mai poate face fata cu lichiditatile de care dispune. sesiza din oficiu asupra abuzului de drept. judecatorul-sindic va putea respinge cererea debitorului de deschidere a procedurii insolventei numai daca va putea decela in cererea debitorului un abuz de drept. daca i se respinge contestatia. el nu va mai avea dreptul sa ceara reorganizarea. recunoasterea provocata de cererea unui creditor de deschidere a procedurii poate fi una de coniventa. In acest caz. Asa fiind. Judecatorul-sindic se poate. inclusiv prin sanctionarea unui abuz de drept (ex. este. daca debitorul cere in termen deschiderea procedurii. evident. inclusiv cea penala. intrucit. structura organizata a creditorilor care le poate exercita drepturile colective. recunoasterea este provocata de creditor. Pentru a intari cele afirmate. Din punct de vedere juridic. 28 sa le depuna. ci pentru a paraliza una sau mai multe executari silite . In orice caz. fara a fi nevoie de nici o alta proba a insolventei. pentru a evita consecintele patrimoniale sau personale neplacute ale omisiunii depunerii cererii in termenul legal. mai ales in cazul in care insolventa este actuala. sa incercam o comparatie cu cazul in care cererea de deschidere a procedurii apartine nu debitorului. adica in cazul in care debitorul nu introduce cererea decit cu scop sicanatoriu. starea sa de insolventa. Cererea debitorului de deschidere a procedurii insolventei reprezinta o recunoastere a starii de insolventa. o recunoastere similara cu cea provocata de un interogatoriu cerut de reclamant. in timp ce in cazul in care debitorul este autorul cererii. pentru a paraliza eventuale urmariri silite ale unor creditori. daca intirzierea nu este din culpa debitorului.comitetul creditorilor. procesul se termina cu deschiderea procedurii. Sustin aceasta idee chiar daca Legea insolventei vorbeste de o astfel de recunoastere numai in cazul in care debitorul nu va fi depus toate actele la care il obliga art. face sa se nasca un summum de obligatii si restrictii in sarcina sa. pentru ca ar insemna sa se contrazica aceasta recunoastere continuta intr-o cerere care. intre recunoasterea voluntara si cea provocata nu exista nici o diferenta. In fapt. care a apartinut debitorului. practic. fie ca aceasta este actuala sau iminenta. Cu o singura conditie : data aparitiei starii de insolventa sa fie anterioara sau contemporana primei cereri de deschidere a procedurii. dar poate stabili aceasta si in urma unei cereri de interventie a unuia dintre creditori. Debitorul nu are de ales decit sa ceara deschiderea procedurii. In cazul exemplificat. dar cererea ii este respinsa. afirmand ca este in stare de insolventa. mergind direct in faliment) sau sa recunoasca. pentru debitor este riscant. dar aceste elemente tin de regimul juridic al probelor si de atitudinea partilor in proces. debitorul are doar doua optiuni : sa conteste care ar fi in stare de insolventa (ceea ce. nu va putea fi antamata raspunderea acestuia pentru tardivitate. imposibila respingerea cererii de deschidere a procedurii. raspunderea debitorului. expres au prin tacere. ci creditorilor. In fata unei astfel de recunoasteri. Astfel. urmarind alte scopuri decit cel prevazut de art. este obligatorie conform legii. fie in urma admiterii unei cereri de interventie sau prin revocarea hotaririi in urmarea admiterii opozitiei ori in recurs si daca ulterior se (re)deschide procedura. 2 din Legea insolventei). fara a inlatura calificarea cererii debitorului drept o recunoastere a starii de insolventa. este inlaturata. 43.

Plata sau acoperirea unei creante prin concursul justitiei in procedura de drept comun parcurge. curtea de apel poate modifica incheierea de la fond si poate admite cererea de deschidere a procedurii).paralizata. doua faze: faza judecatii si faza executarii silite. dar in orice caz. cit si calea introducerii unei noi cereri de deschidere a procedurii. acesta are la indemina atit calea de atac a recursului (in solutionarea acestuia. daca debitorul dovedeste ca insolventa era actuala sau iminenta la data primei cereri. ori in urma admiterii unei opozitii. Sectiunea a IV-a Deschiderea procedurii la cererea creditorilor 45. Aceasta a doua optiune este dezavantajoasa pentru debitor. de regula. Daca s-a respins cererea debitorului de deschidere a procedurii. respinsa contra vointei sale). cererea debitorului va putea fi respinsa numai daca este temeinic motivata. intrucit. Titlurile executorii care nu . cererea sa de deschidere a procedurii va fi considerata tardiva (cererea nu va fi considerata si de rea-credinta. volens nolens.

Aceste avantaje sunt. obligarea la cautiunea de maxim 10% din valoarea creantei pretinse85. intrucit insolventa (incetarea platilor) nu este intotdeauna evidenta. Creantele respective se pot realiza fara a fi nevoie de un titlu executoriu contra debitorului. relative. ci numai cuantumul creantei pretinse de creditorul petent. startul procesului. ceea ce face imposibil sau. . administratorul judiciar sau lichidatorul poate trece in totalitate sau in parte creanta respectiva pe tabel sau o poate respinge. Procedura insolventei este instituita de lege pentru acoperirea creantelor contra debitorului aflat in stare de insolventa. pentru ca procedura colectiva este (poate fi) direct o procedura executionala. suma care. respectiv. singura conditie pusa de Legea insolventei creditorului fiind aceea de a formula o cerere de inscriere in tabelul creantelor. Legea insolventei pune la dispozitia debitorului un mijloc foarte dur de aparare contra abuzului sau incertitudini creditorului petent. In urma procedurii de verificare. in timp ce taxa de timbru in litigiile de drept comun este procentuala si se aplica la valoarea creantei pretinse. cel interesat avind. Astfel. taxa de timbru aplicabila atit cererii de deschidere a procedurii. nu se poate sti care este totalul creantelor contra debitorului. daca se admite contestatia debitorului si. 121 si art.). ceea ce ar putea sugera ca este vorba de totalul creantelor contra debitorului. 7201 C. 85 Art. iar cererile lor au fost conexate. creditorii mici si mijlocii evita sa ceara deschiderea procedurii insolventei fata de furnizorul ori clientul lor. ceea ce nu se poate spune despre procedura de drept comun84. in conditiile planului de reorganizare sau ale ordinii de preferinta din art. insa. este vorba fie de valoarea creantei pretinse de un singur creditor sau de mai multi creditori in co-participare procesuala. Pe de alta parte. modica (39 de lei). retinerea se poate explica prin teama de a pierde un partener de afaceri. deci. iar cerand prematur insolventa debitorului. este obligatorie asa-numita conciliere directa prealabila (procedura reglementata de art.civ. intrucit pina la momentul definitivarii tabelului creantelor. de obicei. creditorul comite un delict civil generator de raspundere. adica atunci cind situatia debitorului este definitiv compromisa. deseori creditorul cunoscandu-l putin sau deloc pe debitorul sau. in principiu. creditorul trecut in acest tabel este un “creditor indreptatit sa participe la procedura“. cit si cererii de inregistrare a creantei in tabelul creantelor contra debitorului aflat in insolventa este fixa si. Este asa. cu cel putin 30 de zile.proc. In realitate. un avantaj pentru creditor. iar organele procedurii au obligatia sa asigure realizarea drepturilor participantilor la procedura. ca. deci. cel putin aparent. Dar actiunea creditorilor este si periculoasa. procedura care amina. atunci cand nu este cazul. in orice. unul dintre drepturile acestui creditor fiind si acela de a primi. caracterizata prin celeritate. Dupa definitivarea tabelului. Procedura insolventei este. 123 din Legea insolventei. In procedura insolventei.). pierdere care s-ar putea repercuta in lant si fata de alti parteneri de afaceri care vor fi avertizati ca furnizorul sau clientul lor recurge la masuri agresive pentru a-si realiza creantele. Aceasta actiune este dificila si datorita faptului ca relatiile de afaceri tind sa se depersonalizeze. se respinge cererea 84 A se observa ca Legea insolventei a incercat sa scurteze cat mai mult aceasta procedura si sa elimine sau sa reduca la maxim posibilitatea reorganizarii judiciare. o parte sau integralitatea creantei sale. fie de valoarea creantelor pretinse te toti creditorii care au cerut deschiderea procedurii. in timp ce pentru cererea creditorului de deschidere a procedurii nu este necesara parcurgerea procedurii concilierii prealabile directe. as spune. Psihologic. 33 alin. deoarece actiunea (cererea) creditorului de deschidere a procedurii fata de debitor are diverse limite si antameaza diverse pericole pentru creditori.3 vorbeste chiar de 10% din valoarea creantelor. in litigiile comerciale de drept comun. creantele se pot realiza fara ca creditorul sa fie nevoit sa parcurga cele doua faze din dreptul comun. moment ulterior deschiderii procedurii. cerere la care trebuie sa se ataseze titlul creantei sale.sunt contestate in justitie trec direct in faza executarii silite. totusi. dificil de stiut daca neplata se datoreaza unei jene momentane a debitorului sau insolventei acestuia. In fine. dreptul de a contesta masura.

ca efecte ale deschiderii procedurii. pot introduce cerere de deschidere a procedurii insolventei fata de debitor. putind fi considerate cereri de inscriere la masa credala (cu conditia sa contina elementele si sa imbrace formele prevazute de Legea insolventei pentru declaratia de creanta). astfel ca. actiunea creditorilor nu prezinta pentru acestia decat un interes redus. in mod obsinuit. Cererea i se comunica debitorului. si nu prin publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa. intrucit debitorul. Unul sau mai multi creditori. in recurs sau alte cai de atac la incheierea/sentinta de deschidere a procedurii. ar fi paradoxal sa se conteze pe acesti creditori pentru declansarea procedurii. Cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulata de creditori declanseaza un adevarat proces care. asa cum am aratat in preambulul Cap. cu toate rigorile impuse de contradictorialitate.. exigibila si neachitata de debitor timp de cel putin 30 de zile. In fine. (ii) fie creditorul nu este un profesionist al creditului (ex. Toate aceste masuri procesuale sunt necesare in vederea constituirii unui dosar unic al procedurii. atunci toate cererile se conexeaza la dosarul acestie ultime cereri. are caracter necontencios. nu are nici o sansa (sau sanse foarte mici) de a fi platit. va putea fi atribuita debitorului contestator pentru acoperirea prejudicului cauzat prin cererea prematura de deschidere a procedurii. in conduita retincenta a creditorului fata de o eventuala cerere de deschidere a procedurii. . trebuie sa tinem cont si de nenumaratele restrictii ale drepturilor creditorilor. care au o creanta certa. disponibilitate. V. Asadar. intrucit nu suntem inca in prezenta unei proceduri de insolventa. atunci acestea se conexeaza la dosarul cel mai vechi. In schimb.554. achieseaza expres sau implicit la cererea creditorului. ambele parti (creditorul si debitorul) urmeaza a fi citate pentru solutionarea contestatiei. Daca insa debitorul contesta cererea creditorului. care neaga starea de insolventa. daca exista o procedura déjà deschisa si una sau mai multe alte cereri de deschidere a procedurii. de unde reticenta evidenta de a cere deschiderea procedurii. iar daca debitorul este un client important al creditorului. a fi in stare de insolventa. Comunicarea se efectueaza in conditiile Codului de procedura civila. care sa permita solutii coerente si prompte. intrucit suntem in prezenta unei proceduri deja deschise. o urmarire silita a bunurilor ipotecate/gajate poate fi mai utila decat insolventa debitorului. acesta fiind prezumat. atunci procesul capata carcater contencios. atunci acestora li se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la co-participare procesuala. lichida. p. toate aceste cereri vor fi conexate la dosarul de insolventa. comunicarile si notificarile aferente se vor efectua prin Buletinul procedurilor de insolventa. caci : (i) fie creditorii sunt profesionisti ai creditului (ex. in termen de 10 zile de la comunicare acesta avind dreptul sa conteste ca s-ar afla in insolventa. Intr-adevar. acesta din urma este deseori obligat sa nu actioneze. Dar nu oricine isi poate asuma acest sacrificiu. Daca exista mai multi creditori care cer deodata deschiderea procedurii insolventei.: banci) care isi asigura garantii reale.creditorului. procedura insolventei este o procedura de sacrificiu. 46. atunci cand cererea de deschidere a procedurii apartine unui creditor si banca sprijina contestatia debitorului. Daca exista mai multe cereri concurente de deschidere a procedurii. pozitie procesuala. mai ales ca ei ar risca o reputatie de severitate susceptibila sa-i indeparteze ceilalti clienti . probatoriu etc. In doctrina86 s-a admis chiar ipoteza interventiei unei banci sau a unui garant in interesul debitorului. Daca printre cererile concurente se afla si cererea debitorului. In fine. 86 I. in vederea mentinerii relatiilor de afaceri cu acel client . Din alt punct de vedere. op. nebeneficiind de nici o garantie.cit. toate citarile. cunoscind starea sa de insolventa vadita. Turcu. in atari conditii.: un client care a platit un avans ori un furnizor care nu a stipulat in favoarea sa o clauza de rezerva a proprietatii) si.

ceea va putea duce la trecerea creditorului care a cerut deschiderea procedurii in rindul creditorilor chirografari. Intr-adevar. caz in care creditorul va trebui sa isi declare aceasta intentie prin cererea de deschidere a procedurii precizind. odata cu ceilalti creditori indreptatiti sa participe la procedura. modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare. dat fiind efectul suspensiv al procedurii fata de orice urmarire silita individuala pentru realizarea creantelor contra debitorului. avind in vedere caracteristicile speciale ale creantei pretinse de petent (creanta certa si lichida). si nu numai exigibila. si petentului in cererea de deschidere a procedurii . Afirmarea existentei unei creante este insuficienta.Inainte de a verifica temeinicia cererii creditorului.1 din Legea insolventei. creditorul este obligat sa anexeze cererii sale titlurile doveditoare ale creantei. creanta si garantia creditorului indreptatit sa ceara deschiderea procedurii nu va mai trebui supusa verificarii administratorului judiciar/lichidatorului. c) daca creanta creditorului este certa.4 permite oricarui creditor – deci. precum si (ii) indicarea intentiei de a participa la reorganizarea judiciara a debitorului. lichid si exigibil timp de mai mult de 30 de zile al creantei. caracteristici cerute pentru ca cererea sa sa fie admisibila. fie la respingerea cererii. cel putin la nivel de principiu. intrucit orice masura asiguratorie devine inutila dupa data deschiderii procedurii. ci va fi trecut pe tabelul creantelor cu suma si garantia verificate de judecatorul sindic. respectiv. Cita vreme. nefiind achitata timp de minim 30 de zile87.proc. ci cu inscrisuri. Pentru a se putea verifica aceste caracteristici ale creantei. 32 alin. Omisiunea de a indica intentia creditorului de a participa la reorganizarea judiciara a creditorului poate fi sanctionata cu ridicarea dreptului creditorului respectiv de a participa la reorganizarea debitorului. Consider si eu ca. . 31 alin. Asadar.care detine cel putin 20% din valoarea masei credale si care si-a declarat intentia de a depune un plan prin cererea de inscriere la masa credala. dezinteresindu-se de chestiune. daca este cazul. sub sanctiunea nulitatii cererii . judecatorul-sindic va trebui sa verifice admisibilitatea cererii acestuia. creante anterioare deschiderii procedurii. creditorul indreptatit sa ceara deschiderea procedurii trebuie sa dovedeasca creanta sa. creanta ar trebui sa fie nu numai certa. Daca in cererea sa creditorul va indica aceste elemente. Cerinta indicarii existentei unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului este o simpla cerinta de informare a judecatorului-sindic. judecatorul-sindic trebuie sa se limiteze la analiza titlului creantei si caracteristicile acesteia. in mod justificat. cel putin ca aparenta a dreptului. b) daca cererea indeplineste conditiile de forma speciale prevazute in art. creanta sa fi fost ceruta la plata. el nu va mai fi obligat sa formuleze cerere de inscriere la masa credala. insa.. lichida si exigibila. Spre deosebire de creditorul indreptatit sa participe la procedura. este evident ca alte mijloace de proba decit inscrisurile sunt inadmisibile. respectiv : (i) indicarea cuantumului si a temeiului creantei. Neindicarea cuantumului si a temeiului creantei poate pune judecatorulsindic in imposibilitate de a verifica caracterul cert. existenta creantei si caracterul sau cert. si o a sasea conditie pe care trebuie sa o indeplineasca cererea creditorului pentru a putea fi considerata admisibila. fara 87 Jurisprudenta si doctrina franceze pretind. ceea ce va duce fie la nulitatea. ci si ceruta la plata. lichida si exigibila de 30 de zile. 112 si art. cu toate ca art. si. debitorul nu a formulat contestatie la cererea de deschidere a procedurii. Neindicarea existentei garantiei poate fi sanctionata cu refuzul recunoasterii privilegiului conferit in mod normal de garantie.civ. pentru a putea juca prezumtia de insolventa. a existentei vreunei garantii reale contra debitorului si a existentei vreunei masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului. si nu oricum. 132 C. respectiv: a) daca cererea de deschidere a procedurii indeplineste conditiile de forma generale preconizate de art. lichid si exigibil. intrucit numai in acest fel se poate prezuma imposibilitatea de plata. creditorul urmind a dovedi. care se inscrie la masa credala chiar in lipsa unui titlu pentru creanta sa.

odata dovedita existenta creantei. devine un intimat in contestatia debitorului. Creditorul. va trebui sa faca proba ca nu este in insolventa. impozite si taxe. Intr-adevar. 47. sa-si achite datoriile. de altfel. debitorul isi pastreaza administrarea patrimoniului sau. precum si a caracteristicilor cerute acesteia pentru a face admisibila cererea de deschidere a procedurii. Asadar. Prezumtia insolventei este declansata de proba intrunirii acestor conditii. pentru evitarea prejudicierii debitorului. eventual rate de credit. Pentru a putea rasturna prezumtia de insolventa.proc. prin extrase de cont bancar. provoaca de . prescrierea acesteia. care are aceeasi pozitie procesuala ca si reclamantul. dovezi ale insolventei si nu dovada contrarie prezumtiei de insolventa. sarcina probatiunii este impartita intre creditor si debitor. cu piritul intr-o actiune de drept comun. Spre exemplu.2. Debitorul poate. de genul expertizei sau a actelor solicitate de la terti. debitorul trebuie fie sa conteste. in termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea creditorului de deschidere a procedurii. utilitati. contestatie care. in timp ce debitorul este un intervenient in interes propriu. fiind executorie de drept. O astfel de maniera de lucru ar insemna incalcarea evidenta a principiului disponibilitatii . Creditorul este asimilabil. adica faptul ca creditorul ar avea o creanta certa. debitorul se afla in fata prezumtiei de insolventa. de fapt. conform art. ci stingerea creantei. Dar. 49 si art. caracterul conditionat sau nedeterminat al acesteia etc. are natura juridica a cererii de interventie in interes propriu. 335 C.33 alin. si nu la momente ulterioare sau raportat la expectatii nerealiste ale debitorului. In lipsa unei contestatii. proba care este in sarcina creditorului. chiar daca ar fi vorba de un numar relativ mare de plati de acest gen. asa cum rezulta din art. atunci sunt intrunite conditiile de aplicabilitate ale prezumtiei de insolventa. odata ce sunt indeplinite conditiile de admisibilitate analizate mai sus. in functie de momentul procesual si de atitudinea debitorului. ci si faptul ca creditorul ar fi indreptatit sa ceara deschiderea procedurii. fie sa recunoasca starea de insolventa. Contestatia schimba pozitia procesuala a partilor. Nu este utila o expertiza care sa-si propuna sa dovedeasca. creditorul beneficiaza de prezumtia « insolventei vadite » a debitorului care. debitorul trebuie sa formuleze in termen constestatie si sa dovedeasca faptul ca efectueaza plati curente de salarii. In plus. cererea poate fi respinsa. in viitor. de deschidere a procedurii. In procesul initial. pina la pronuntarea hotaririi de deschidere a procedurii care. Daca cererea creditorului indeplineste conditiile de admisibilitate analizate mai sus si daca creanta intruneste caracteristicile enumerate. de asemenea. pe care trebuie sa o rastoarne pentru a putea obtine respingerea cererii debitorului. debitorul poate pretinde ca refuzul sau de plata nu este determinat de incapacitatea de plata. Daca formuleaza contestatie. d) daca creanta are o valoare egala sau mai mare cu valoarea-prag. care a formulat o cerere initial necontencioasa. intrucit insolventa sau lipsa acesteia se analizeaza la momentul cererii de deschidere a procedurii. In privinta stabilirii existentei starii de insolventa.a se putea lansa in probatorii complexe. intentionind sa-l forteze pe debitor la plata. Odata facuta aceasta proba.proc. cel putin din perspectiva probatorie. pentru a se apara contra dechiderii procedurii. spre exemplu. la care se refera art. sarcina probatiunii este rasturnata in favoarea creditorului. creditorul poate fi obligat la depunerea unei cautiuni. ca debitorul ar putea avea capacitatea. Nu este suficienta dovada faptului ca debitorul a facut plati sporadice catre creditori. in realitate. sa probeze ca. 52 C. creditorul practica un mic santaj prin formularea cerererii de deschidere a procedurii. Fiind dovedit abuzul de drept al creditorului.civ. debitorul poate contesta nu numai starea de insolventa. judecatorul-sindic nu are nimic de facut altceva decit sa aplice prezumtia de insolventa si sa deschida procedura. lichida si exigibila. Sincopele in efectuarea platilor sunt.

pe care judecatorul-sindic o poate stabili in sarcina creditorului. de administratorul judiciar/lichidator sau de administratorul special. uneori chiar împotriva administratorului judiciar/lichidatorului (recurs. atunci judecatorul-sindic este obligat sa deschida procedura. intrucit in recurs nu se poate schimba calitatea partilor si nu se pot depasi limitele procedurale ale hotaririi de fond. se aplică prevederile art. Trebuie retinut. 33 alin. (1) conform carora „orice pers care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată” şi cele ale art. nu se manifesta in nici un fel fata de aceasta cerere.2 din Legea insolventei este o exceptie de la principiul publicitatii prin Buletin. Ideea acoperirii acestui potential prejudiciu sta la baza instituirii cautiunii. sub sanctiunea decaderii. proc.. conform dispozitiilor art. Daca insa debitorul. 44 C. in contra principiului celeritatii statuat de art. dar nu a facut-o). (3) C.2 din Legea insolventei. 33 alin. insa. ii exercita drepturile (in cazul in care acesta nu exista. in mod obisnuit. extrase de cont si alte probe. In prezenta unei contestatii din partea debitorului.civ. Debitorul poate sa recunoasca existenta starii de insolventa. curtea de apel putind modifica sentinta de la fond in sensul respingerii contestatiei debitorului si admiterii cererii creditorului. intrucit art. Debitorul nu va fi reprezentat in acest recurs de administratorul jidiciar/lichidator. In consecinta. ca art. mai ales ca. desigur. ci de cel care. caz in care nu mai este doar in contradictoriu cu creditorul-petent. recursul va putea fi formulat numai de partile in procesul de fond. chiar desesizat. Daca debitorul va putea demonstra ca cererea creditorului nu i s-a comunicat in formele prevazute de art. Daca s-a admis contestatia. el va putea fie sa formuleze o contestatie. Tacerea debitorului nu mai permite judecatorului-sindic sa verifice existenta starii de insolventa. 41 C. fie sa formuleze o contestatie in anulare. intrucit. contestatie la masurile practicianului in insolventa etc. la momentul depunerii cererii sia al solutionarii ei. 33. Intr-adevar. insa. cerind repunerea in termen. caruia i s-a comunicat in mod legal cererea de deschidere a procedurii. la prima sedinta .proc. prevede ca neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de la infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond. care permit numirea unui curator special care să reprezinte persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de folosinta limitata). Creditorul va avea. să exercite o serie de acţiuni sau drepturi procesuale cu caracter exorbitant. caz in care i se permite sa formuleze o cerere de reorganizare judiciara (daca. prezumtia de insolventa vadita nu ar mai avea sens. care va fi reprezentat. judecatorul-sindic si-ar putea manifesta « rolul activ » si cere expertize.). 5. care opreste debitorul de la a introduce ulterior contestatie. Debitorul poate formula. si recurs contra hotaririi de deschidere a procedurii. a cererii creditorului de deschidere a procedurii trebuie sa fie invocata. dreptul de a formula recurs. contestatie la tabelul creantelor. ceea ce ar prelungi inutil procesul de deschidere a procedurii. neprimirea de catre debitor. la cererea debitorului. acesta putind fi obligat la acoperirea prejudiciului creat debitorului prin introducerea cererii. 122 alin. evident. termenul de 10 zile de la comunicarea cererii crditorului de deschidere a procedurii este un termen de decadere. civ. alin. proc. sunt indeplinite si celelalte conditii legale). in caz contrar. ci si cu administratorul judiciar/lichidatorul. Debitorul poate invoca cu succes « comunicarea » cererii de deschidere a procedurii prin Buletinul procedurilor de insolventa. asadar acesta cerere a creditorului trebuie sa i se comunice debitorului in modalitatile prevazute de Codul de procedura civila. in procedura si in alte procese.civ.regula desesizarea debitorului. In plus. debitorul nu va fi fost – inca – in procedura insolventei. pentru nelegala citare (contestatia in anulare este inadmisibila daca se mai poate exercita recurs sau daca debitorul ar fi putut exercita un recurs. cererea creditorului va fi respinsa. Legea insolventei permite debitorului.

a cererii de interventie ori a persoanei interesate. cererea de deschidere a procedurii va fi considerata lipsita de efecte. totusi. . ca. actuala.. desi nu este vorba de un efect specific procedurii insolventei : este vorba de raspunderea creditorului pentru daune cauzate de introducerea prematura si cu rea credinta a cererii de deschidere a procedurii. Falimentul poate fi evitat. recursul contra sentintei de deschidere a procedurii va putea fi formulat de orice persoana interesata. 48. .. in cazul in care cererea se respinge ca urmare a contestatiei sau recursului debitorului. un efect al cererii de deschidere a procedurii formulata de creditor se mentine. recursul sau va fi fost respins. chiar de la inregistrarea ei90.cit. numai daca administratorul judiciar sau creditorii ce detin minim 20% din total masei credale si-au exprimat. Turcu. daca se respinge cererea creditorului. 60 alin. Daca se impune cautiunea si ea nu este consemnata de catre creditor. (2) C. Daca s-a platit cautiunea si cererea creditorului de deschidere a procedurii a fost admisa. p. neselectiv. in termen legal si in formele prevazute de art.A.civ88. neregularitatea fiind de ordine publica. intre timp.2. intentia de a propune un plan de reorganizare a activitatii debitorului. in aceasta situatie. poate sa apartina si debitorului89. Cererea debitorului de obligare la consemnarea unei cautiuni presupune o contestatie. formulata odata cu contestatia sau ulterior introducerii acesteia. desi stia ca se afla in stare de insolventa.cit.2 din Legea insolventei poate fi constatata si din oficiu in recursul debitorului contra sentintei de deschidere a procedurii. cautiunea va putea fi folosita la acoperirea pagubelor suferite de debitor. Este adevarat. Decizia de 88 89 I. cererea a fost respinsa ca prematura) si ulterior procedura insolventei a fost deschisa a la cererea aceluiasi creditor sau a altuia. cererea era nefondata. op.1 sau. insa. La cererea debitorului. atunci cautiunea se restituie deponentului. sentinta de deschidere a procedurii devenind irevocabila. de altfel. a ascuns aceasta stare creditorilor sai. in Culegere de practica judiciara pe anul 1999-2002. op. in urma admiterii contestatiei. Daca in urma contestatiei debitorului. 33 ali. respectiv. intrucit insolventa de deveni.convocata de judecatorul-sindic. Ministerul Justitiei. Daca.371. dreptul debitorului de a cere reorganizarea judiciara este suprimat. op. incalcarea dispozitiilor art. conform dispozitiilor art.proc. Daca debitorul nu a participat la sedinta pentru ca nu a primit notoficarea. de asociatii/actionarii sau membrii persoanei juridice debitoare. intrucit debitorul nu era in stare de insolventa. in final. respectiv. prina hotarirea a judecatorului sindic nu are autoritate de lucru judecat fata de cea de-a doua cerere care. 306 alin. in valoare de maxim 10% din cuantumul creantei pretinse. judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii semnatari ai cererii introductive sa consemneze o cautiune la o banca.601 din 18 septembrie 2001. care citeaza o jurisprudenta ca C. debitorul fiind declarat in insolventa.376. Turcu. cu consecinta intrarii directe in faliment a acestuia. intrucit legea a inteles sa il sanctioneze pe debitorul neonest care. de creditori. art. 59 alin. daca debitorul participa la sedinta. p.. A se vedea si I. adica aceea de a impiedica abuzul de drept al creditorului care ar fi tentat sa introduca prematur si cu rea credinta cereri de deschidere a procedurii insolventei fata de orice debitor. p. p. Daca o cerere anterioara de deschidere a procedurii a fost respinsa pentru orice motive (cererea era inadmisibila. formulata in termen si ea trebuie sa aiba o justificare conforma scopului cautiunii. Turcu. sectia comerciala (decizia nr. hotarirea de deschidere a procedurii este desfiintata. Fiind vorba de o procedura necontencioasa.Ploiesti.375. 279).cit. de administratorii statutari ai persoanei juridice care s-au opus la introducerea cererii de deschidere a procedurii etc. 90 I. Dimpotriva. cererea sa se respinge.

adica aparente. Asadar. procedura insolventei nu se va putea deschide sau mentine deschisa (ii) judecatorul sindic nu este competent sa se pronunte intr-o astfel de actiune. ca si in cazul prematuritatii cererii debitorului. p. 92 I. el va trebuie sa faca dovada acestui prejudiciu suplimentar.cit. Debitorul trebuie sa formuleze o cerere de despagubire la instanta de drept comun. in acelasi timp.a impune o cautiune este una delicata91. daca se dovedesc conditiile de admisibilitate ale cererii creditorului. practic. op. care citeaza o solutie nepublicata a C.374. o datorie primordiala a judecatorului-sindic si a 91 I. chiar daca judecatorul–sindic este cel care stabileste cautiunea. deci nici competenta functionala a judecatorului-sindic. . insolventa este prezumata ca fiind vadita. intrucat nu mai exista posibilitatea respingerii cererii creditorului92. iar obligarea la cautiunea se justifica prin dubiile pe care le poate avea judecatorul asupra seriozitatii cererii de deschidere a procedurii. care poate fi antrenata printr-o actiune a debitorului formulata la instanta de drept comun.. p. De precizat ca. prejudiciului. Turcu. Sarcina probei acestor elemente (fapta ilicita. nu este foarte clar de ce a mai fost reglementata cautiunea. In aceste conditii. care mai este si prezumata.Cluj (sectia comerciala si de contencios administrativ..372. Numai in cazul in care debitorul ar pretinde ca dauna este mai mare decit cuatumul cautiunii.A. Asigurarea continuitatii si celeritatii procedurii insolventei este o preocupare constanta a legiuitorului si. Subcapitolul III Efectele deschiderii procedurii insolventei Sectiunea I Principiul celeritatii procedurii 49. cerere in care va trebui sa faca dovada intrunirii elementelor raspunderii civile delictuale. si raspunderea creditorului este o raspundere civila delictuala. legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu. care este o culpa agravata. judecatorul-sindic fiind pus intr-o pozitie aparent contradictorie atunci cind stabileste obligatia de consemnare a cautiunii si. culpa autorului prejudiciului) este destul de facila. Intradevar. El este dator sa analizeze cu mult discernamant critic cerera debitorului si sa ii ceara acestuia sa faca dovada sustinerilor. obligarea la consemnarea cautiunii presupune unele dubii ale judecatorului-sindic asupra seriozitatii demersului creditorului. Totodata. cuantificat. obligandu-l pe creditor sa mai suporte si paguba care ar rezulta din blocarea acestor fonduri ». decizia nr. care se dezinvesteste de cauza cind respinge cererea creditorului. din moment ce insolventa este prezumata ca fiind vadita. Singurele deosebiri importante sunt : (i) dupa ce cererea creditorului va fi fost constata ca prematura. considera ca « judecatorul-sindic trebuie sa dea dovada de multa retinere in admiterea cererii de obligare la consemnarea cautiunii si sa nu cedeze tentatiei de a uza de aceasta posibilitate pentru a se debarasa de dosar. Intradevar. op. in acelasi timp. (iii) sarcina probei este mai facila pentru debitor. trebuie sa se pronunte asupra insolventei vadite. pentru ca ar fi lipsita de finalitate. el nu va avea competenta functionala de a se pronunta si asupra cererii de despagubire formulata de debitor in cazul in care se respinge cererea creditorului. daca cererea de deschidere a procedurii este respinsa. Cererea debitorului de despagubire pentru prematuritatea cererii creditorului de deschidere a procedurii nu mai poate fi primita dupa ce s-a pronuntat sentinta de deschidere a procedurii. sub forma relei credinte sau a abuzului de drept. Turcu. trebuie sa evite dimensionarea exagerata a cautiunii. prejudiciul a fost. intrucit prin consemnarea cutiunii. raminind practic ca debitorul sa faca doar dovada culpei. iar respingerea cererii de deschidere a procedurii ca prematura face dovada faptei ilicite.cit. nici unul din efectele deschiderii procedurii insolventei nu se poate naste. In schimb.47/R din 4 mai 2002.

sa fie conexate intr-un dosar unic. indirect.3 din Legea insolventei dispune (preluind o solutie din Legea nr. ca si la momentul intial. la curtea de apel. un dosar unic al cailor de atac ce pot fi exercitate contra multitudinii de hotariri judecatoresti ce pot fi pronuntate de judecatorul-sindic. Institutia dosarului unic al cauzei. 7 alin. Dupa deschiderea unei proceduri de insolventa fata de un debitor. este necesara pentru a disciplina practica si a conferi continuitate si celeritate procedurii insolventei si nu pentru a crea impresia ca exista un singur proces referitor la insolventa unui debitor. ce trebuie format atit la fond.2 din Legea insolventei. sub semnatura grefierului-sef al tribunalului. in care procedura insolventei sa continue. pot co-exista dosarului procedurii de insolventa deja deschisa si una sau mai multe cereri de deschidere a procedurii fata de acelasi debitor. De asemenea.administratorului judiciar/lichidatorului. in jargonul arhivelor instantelor) fiind dispersate la tribunal. iar la Curtea de apel vom avea un dosar unic al cailor de atac contra hotaririlor judecatorului-sindic. in acelasi timp. dar indubitabil. asa cum dispune art. Uneori pluralitatea recursurilor duce la situatia fragmentarii dosarului cauzei. In fine. comunicare a actelor de procedura si de notificare prin intermediul Buletinului procedurilor de insolventa. cu un numar mare de participanti la procedura. pentru operativitate. toate aceste dosare trebuie reunite (conexate) intr-un dosar unic al cauzei. Pentru a evita solutii contradictorii.1 din Legea insolventei. precum şi comunicarea oricăror acte de procedură. cit si in recurs. In procedura de insolventa. mai ales in dosarele complexe. poate provoca adevarate blocaje decizionale. se trimit la curtea de apel in copie certificata. Legea reglementeaza un dosar unic al procedurii care se deruleaza sub jurisidictia judecatorului-sindic. convocarilor. la acelasi complet sau la complete diferite etc. Multitudinea hotaririlor judecatorului-sindic. inregistrate simultan sau succesiv. 149/2004) ca. Asadar. Buletinul procedurilor de insolventa este o publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului care are ca scop publicarea citatiilor. al deschiderii procedurii. notificarilor si . chiar daca pe rol sunt una sau mai multe cai de atac. toate recursurile. la fond. in vederea solutionarii recursului. De aceea Legea insolventei a instituit in mod judicios regula solutionarii tuturor recursurilor intr-un singur dosar (art. precum si.6). 5 alin. asa cum rezulta expres din art. consecinte ale unor cereri formulate de persoane diferite (debitor. 8 alin. atacabile fiecare cu recurs. art. Continuitatea si celeritatea pot fi asigurate prin impunerea dosarului unic. numai actele ce intereseaza rezolvarea recursului. creditori). mai ales ca toate hotaririle judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. 8 alin. citarea părţilor. Mai mult. Dupa deschiderea procedurii. selectate de judecatorul-sindic. vom avea un dosar unic al procedurii insolventei. cele doua deziderate ale legii stau la baza procedurii specifice insolventei de citare. exista un potential nelimitat de cai de atac ce pot coexista cu privire la una si aceeasi procedura de insolventa sau la unul si acelasi debitor. asa cum este reglementata si obligativitatea solutionarii intr-un singur dosar si deodata a tuturor contestatiilor la tabelul creantelor. In faza anterioara deschiderii procedurii pot co-exista unul sau mai multe dosare de deschidere a procedurii insolventei fata de un debitor. a convocărilor şi notificărilor se efectuează in mod obisnuit prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. in fata judecatorului-sindic. data fiind multitudinea de hotariri ce pot fi pronuntate de judecatorul-sindic. trebuie. parti din dosar (“urme”.

pe organe care aplica procedura si pe categorii de acte. Este o lista pe care debitorul nu o depune intotdeauna sau pe care o depune incompleta. creditorii sunt notificati in conditiile Codului de procedura civila si prin publicarea in Buletin si intr-un ziar de larga circulatie a notificarii (art. termenul pentru inregistrarea.3). intrucit nu suntem inca in procedura insolventei. pentru a se putea exercita calea de atac. se efectueaza conform Codului de procedura civila. comunicari ale hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti care aplica procedura insolventei si alte categorii de acte. fie in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii. De asemenea. supuse publicitatii in Bultetin. 93 Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica in Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind indeplinirea procedurii de citare. Sentinta de deschidere a procedurii se notifica practicianului in insolventa desemnat administrator judiciar (sau lichidatorului. fie de caracterul necontencios sau contencios al procedurii de deschidere. legea stabileste mai multe categorii de exceptii.7). a) Pentru depunerea declaratiei de creanta. judecatorul-sindic. b) Comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii nu se efectueaza prin intermediul Buletinului. cu conditia ca procedura sa mai fie inca deschisa. ci. care se afiseaza la tribunal. in plus. le poate rapi acestora dreptul de acces la justitie si dreptul la un proces echitabil. ci in conditiile Codului de procedura civila. sa transmita la Oficiul Registrului Comertului unde este inregistrat debitorul un exemplar de pe actele de procedura si de pe hotarari. Informatia cu privire la firma cuprinde denumirea. . Citarea la judecarea procesului initial. pe firme. verificarea si definitivarea creantelor ce vor fi trecute in tabelul definitiv consolidat. notificare si comunicare sunt reglementate prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. Creditorii care au înregistrat cereri de admitere a creanţelor sunt prezumaţi că au în cunoştinţă termenele pentru verificarea si definitivarea creantelor.comunicarilor actelor de procedura aferente procedurii insolventei. administratorul judiciar sau lichidator dupa deschiderea procedurii93. partilor. Informatia este structurata pe judete. pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. notificari. efectuate de instantele judecatoresti. Teza a doua a art. administratorul judiciar sau lichidatorul. codul unic si numarul de ordine din registrul comertului. la fel ca si judecatorii-sindici. de deschidere a procedurii. creditorului petent si. administratorii si lichidatorii. daca procedura se deschide direct ca procedura simplificata de faliment). se comunica debitorului. 62. convocare. 1692/C/2006 si sunt utilizate in mod obligatoriu de toti participantii la procedura. de la principiul publicitatii prin Buletinul procedurilor de insolventa. 7 alin. dar ele trebuie sa fie prezentate si sustinute in instanta. in functie fie de autorul cererii de deschidere a procedurii. (5) din lege. De aceea. dupa caz. precum si termenele pentru contestarea creantelor şi nu vor mai fi citaţi (art. c) 94. Continutul Buletinului este structurat pe tipuri de acte : citatii. convocari. totusi. intrucit introduce o discriminare nepermisa intre creditori si. Pe de alta parte. 94 Este vorba de lista pe care este obligat sa o depuna la dosar debitorul. asa cum prevede art. 61 alin. si apelind la principiu aplicabilitatii directe in dreptul intern a dreptului la un proces echitabil. Rapoartele administratolului judiciar/lichidatorului se publica in Buletin. Anumite acte ale practicianului nu sunt. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. consider ca creditorul necunoscut poate formula declaratie de creanta chiar si peste termenele prevazute de art. (1) lit.7 alin. sentinta de deschidere a procedurii nu se publica in Buletin. in vederea publicarii acestora in Buletin. pentru ca judecatorul-sindic sa-si poate exercita controlul judiciar. iar informatia cu privire la organe mentioneaza instanta. Textul este la limita constitutionalitatii. Este cazul tabelelor de creanta si al planurilor de distributie partiala sau finala. 28 alin. Buletinul publica si documentele insotitoare ale actelor de procedura mentionate mai sus.7 alin. ci unei altfe forme de publicitate. Instantele judecatoresti sunt obligate. fie odata cu cererea de deschidere a procedurii.3 dispune ca. procedura notificării prevăzute la art.

7 ar fi neconstitutional numai in cazul in care ar implica lipsa unui prime comunicari a actelor de 95 A se vedea Decizia CC nr.] a actelor de procedura potrivit Codului de procedura civila. in acelasi timp.31/15 ianuarie 2008. astfel ca nu mai poate fi formulata o aparare corespunzatoare”. Curtea Constitutionala a decis. este supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă. . d) În cazul în care debitorul este o societate tranzacţionată pe o piaţă reglementată. f) Publicarea in Buletin nu poate inlocui comunicarea hotaririi. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate mai sustine ca. 8 alin. incunostiintarea oricarei persoane in mod cert despre existenta unui litigiu in care este implicat. partile sunt citate prin formalitatile prevazute de Codul de procedura civila (aceasta exceptie a fost introdusa la art. Constitutionalitatea art. Persoanele la care se refera decizia Curtii Constitutionale sunt exemplificate in considerentele deciziei ca fiind persoanele la care se refera art. judecătorul-sindic va comunica Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare hotărârea de deschidere a procedurii. fara a beneficia de o prima comunicare [subl. accesul liber la justitie. precum tertii dobinditori ai unor bunuri sau valori ale debitorului (in cazurile de actiune in anulare a actelor incheiate de debitor in perioada suspecta sau a actelor incheiate de debitor dupa data deschiderii procedurii. precum si reprezentatul Ministerului Public au sustinut ca dispozitiile art.c) Comunicarea citaţiilor. prin OUG 173/2008). in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate. al căror sediu. din decizia citata a Curtii Constitutionale ar rezulta ca textul art. instantele de judecata nu mai comunica nici un inscris depus de parti la dosar.P. decit prin intermediul acestui buletin. in concordanta cu dreptul la aparare. 7 din Legea insolventei este neconstitutional si pentru ca instituie o discriminare pe criteriul averii. Pe de alta parte.7 din Legea insolventei a fost de curind pusa in discutia Curtii Constitiutionale95. Of.1137/4 decembrie 2007. ca textul art.1 prin modificarea Legii insolventei. 7 din Legea insolventei este neconstitutional in masura in care este interpretat in sensul ca persoanele impotriva carora se va deschide o actiune potrivit dispozitiilor acestei legi ulterior deschiderii procedurii insolventei se vor cita direct prin Buletinul procedurilor de insolventa. nr.. asemanator solutiei consacrate pentru debitor si creditori.n. intrucit impun […] obligatia de a se abona la Buletinul procedurilor de insolventa si de a urmari toate numerele acestui buletin pentru a vedea daca a fost actionat in judecata de o terta persoana”. dar fara acordul judecatorului sindic sau al comitetului creditorilor). 1137/2007. 138 din Legea insolventei (membrii organelor de conducere a debitorului persoana juridica. 7 din Legea insolventei “nu asigura conditiile unui proces echitabil fata de acele persoane care sunt introduse in procedura insolventei ulterior deschiderii acesteia si care sunt citate direct prin Buletinul procedurilor de insolventa” si ca „art. a convocărilor şi notificărilor faţă de participanţii la proces. „din cauza prevederilor insuficient de clare ale textelor criticate. domiciliu sau reşedinţă se află în străinătate. publicata in M. ca art. Avocatul poporului considera. restringind. Curtea de apel Timisoara. Gh. a admis ca textul art. in plus. prin decizia nr. e) In recurs. drept care presupune. intrucit lipsa posibilitatilor materiale de a plati taxa de acces la Buletinul procedurilor de insolventa creeaza premisele acestei discriminari. fara a aduce atingere principiului liberului acces la justitie. in cazul in care sunt actionati in raspundere). 7 este contrar dreptului de acces liber la justitie.7 din Legea insolventei este contrar dreptului de acces liber la justitie si dreptului la un proces echitabil. intr-o modalitate si intr-un termen rezonabile pentru a nu le fi prejudiciate drepturile.

respectiv. se justifica. toate acestea fiind. in conditiile Codului de procedura civila. fara sa fie particpanti directi la procedura. Ministerul Publica. aceeasi problema a impzobilitatii accesului la justitie a acelui creditor. indirect. dar ea este incompleta si are o motivare gresita. Asadar. comunicarea si notificarea prin Buletinul procedurilor de insolventa se aplica (si.n. ca sa ne mintinem in tenta argumentatiei Curtii Constitutionale. partile la diferitele procese aferente procedurii insolventei fiind citate.P. Curtea de Apel Timisoara si Avocatul poporului au ridicat si alte obiectii de neconstittionalitate ale art.. cu care a avut sau nu legaturi comerciale sau de alta natura. Gh. in general 96 Art. ceea ce. care nu poate fi „incunostiintat” de faptul deschiderii procedurii decit prin Buletinul procedurilor de insolventa. va trebui sa consulte permanent Buletinul procedurilor de insolventa. pentru a vedea daca nu cumva este actionat in judecata. (ii) toate actele de procedura sunt comunicate persoanelor terte de procedura insolventei prin Buletinul procedurilor de insolventa. 7 din Legea insolventei. asa cum s-a vazut. devin parti in diverse proceduri sau actiuni ce deriva din procedura insolventei. persoanele care. In fine. in opinia mea.procedura fata de persoanele vizate. ulterior acestea fiind incluse in categoria participantilor la procedura insolventei fata de care este suficienta citarea si comunicarea prin Buletinul procedurilor de insolventa. daca legea nu este modificata pentru a fi pusa de acord cu decizia). Consider ca decizia Curtii Constitutionale este corecta. Intr-adevar. si nu gratuit. autorul exceptiei de neconstitutionalitate. insa. In al doilea rind. si acestui creditor necunoscut trebuie sa i se asigure o comunicarea corespunzatoare sau. din ratiuni de celeritate) numai in cazul participantilor la procedura. dreptul de a depune declaratie de creanta peste termenul obisnuit. Constitutia este incalcata din moment ce : (i) orice persoana care ar putea avea in viitor o problema legata de insolventa unui tert. . in parte. nu este solutionata problema creditorului necunoscut. In primul rind. Sectiunea a II-a Consecintele deschiderii procedurii insolventei. vom avea si o a patra categorie expres prevazuta in lege de exceptii de la principiul citarii si comunicarii prin Buletinul procedurilor de insolventa. in conditii de contradictorialitate”. trebuie observat ca persoanele la care se refera Curtea Constitutionala nici nu sunt participanti la procedura inspolventei. citarea. facind imposibil dreptul la aparare. 7 alin. dupa caz. intemeiate. cum sunt actiunea in raspundere contra conducatorilor debitorului sau actiunea in anularea actelor juridice incheiate de debitor in perioada suspecta sau dupa deschiderea procedurii. ci doar parti la diferitele litigii aferente procedurii insolventei si care ii implica in calitate de piriti sau in alt fel.2 teza intii dispune ca „in procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate [subl. Or. Este ceea ce rezulta indirect. dar indubitabil. Pentru identitate de ratiune. in participanti la procedura. fara a-i transforma. 7 alin. (iii) accesul la Buletin este platit.] in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului sindic. ridica si in acest caz. din dispozitiile art. in liniile sale esentiale. macar pentru „prima comunicare a actelor de procedura”.2 din Legea insolventei96. in momentul in care aceasta decizie devine obligatorie (in termen de 45 de zile de la publicare.

ca si creditorii inscrisi in tabel. perioada care se poate extinde pe maxim 3 ani anteriori deschiderii procedurii. Raspunderea creditorilor pentru cerere prematura nu poate fi angajata in . Piata reglementata pe care sunt tranzactionate valorile mobiliare emise de debitor precum si investitorii in acele valori mobiliare sufera efectul de suspendare de la tranzactionare a acelor valori mobiliare si. Unele efecte ale deschiderii procedurii se extind dincolo de cercul participantilor la procedura insolventei. spre exemplu. Este cazul. ceea ce reduce drastic lichiditatea acelor valori mobiliare. majoritatea efectelor deschiderii procedurii se concentreaza in perioada existentei procedurii si in jurul participantilor la procedura. prezumtie reglementata pentru a facilita reintregirea patrimoniului debitorului. la momentul trecerii la faliment. Inexistenta acestei hotariri sau desfiintarea sa echivaleaza cu inexistenta oricaruia dintre efectele deschiderii procedurii. exista unele efecte ale procedurii insolventei chiar ulterior inchiderii acesteia. Legea insolventei instituie o prezumtie de frauda in privinta acestor acte si permite lipsirea lor de efecte. Efectele procedurii se pot insa extinde si dincolo de limitele temporale ale procedurii. Pe de alta parte. Numirea administratorului judiciar/lichidatorului este. precum si dincolo de cercul participantilor propriu-zisi la procedura. Este vorba despre decaderile si interdictiile profesionale consecutive inchiderii procedurii. dar numai in cazul in care exista o procedura de insolventa deschisa. de efectul suspensiv al urmaririlor individuale si al curgerii dobonzilor. spre exemplu. Deschiderea procedurii insolventei atrage competenta functionala a judecatorului sindic pentru toate procedurile judiciare prevazute de Legea insolventei. creditorii neinscrisi in tabelul creantelor contra debitorului sunt tinuti. judecatorul sindic este indrituit sa exercite controlul judiciar al procedurii. chiar efectul de delistare. Raspunderea debitorului pentru cerere tardiva si raspunderea debitorului pentru cerere prematura de deschidere a procedurii poate fi angajata numai in cazul in care se mentine procedura deschisa. Hotarirea de deschidere a procedurii este cauza tuturor efectelor deschiderii procedurii. chiar daca. Raspunderea pentru prejudicii aduse participantilor la procedura prin neindeplinirea. deschiderea procedurii produce unele efecte retroactive asupra actelor incheiate de debitor intr-o perioada anterioara deschiderii procedurii. insa. Asa cum este si firesc. s-a respins cererea de deschidere a procedurii. Spre exemplu. fie a atributiilor administratorului judiciar/lichidatorului se poate antrena in cadrul procedurii. o consecinta a deschiderii procedurii insolventei. prin indeplinirea intirziata sau deficitara fie a obligatiei de celeritate si de urmarire a realizarii drepturilor participantilor. si ea. aceste acte ar putea fi perfect valabile. al transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa faliment in patrimoniul asociatilor societatii comerciale radiate sau al stingerii datoriilor prin disparitia debitorului. precum si despre efectele subsecvente radierii debitorului persoana juridica.50. prin deschiderea proceduri insolventei. De asemenea. in mod normal. adica in lipsa procedurii insolventei deschise fata de debitor. judecatorul-sindic se dezinvesteste de cauza si el nu mai are nici una dintre competentele prevazute de Legea insolventei. Deschiderea procedurii insolventei infecteaza insa aceste acte cu o prezumtie de frauda. Daca. Bancile la care debitorul avea conturi deschise pierd un client in favoarea bancii la care s-a deschis contul unic al procedurii de insolventa si asa mai departe. precum si pentru toate litigiile sau pricinile aferente. Astfel. prin hotarire a judecatorului sindic.

(ii) dizolvarea persoanei juridice. cit si cele cu caracter individual. a penalitatilor si a celoralte costuri atasate capitalului . numai ca cei dintii sufera si consecinta neinscrierii la masa credala. dreptul fiecarui creditor de a apela la concursul fortei coercitive a statului pentru a-l sili in mod individual si pe cont propriu pe debitor sa isi achite datoria este suspendat. precum si pe acela ca ar micsora sansele reorganizarii debitorului. in afara procedurii. . (iii) intreruperea cursului prescriptiei . (iv) inchiderea conturilor bancare si deschiderea contului unic al procedurii de insolventa . Creditorii sunt chemati sa participe la procedura pentru a putea sa-si realizeze creanta lor contra debitorului in mod colectiv si organizat. (vii) decaderile profesionale si interdictiile. adica al refuzului dreptului de a participa la procedura. dar chestiunea va fi analizata in cap. actiunea in raspundere contra asociatilor cu raspundere nelimitata si actiunea in raspundere contra organelor de conducere a debitorului persoana juridica vor fi analizate in capitole separate. sub sanctiunea considerarii sale ca fiind strain de procedura. Sa retinem pentru moment ca dupa deschiderea procedurii se naste obligatia oricarui creditor de a formula in termen cerere de inregistrare a creantei sale in tabelul creantelor. In plus. si ele rezumate la urmatoarele categorii : (i) desesizarea debitorului si limitarea capacitatii sale de folosinta.procedura insolventei. Desi fac parte din categoria efectelor patrimoniale ale deschiderii procedurii. procedura inscrierii la masa credala este si ea un efect patrimonial al deschiderii procedurii. Procedura insolventei este o procedura colectiva si concursuala. (viii) iertarea de datorii a debitorului . Suspendarea actiunilor judiciare sau extrajudiciare de realizare a creantelor asupra debitorului 52. in conditiile in care unele creante ar fi realizate individual. (iii) obligatia publicizarii starii de insolventa . (v) nulitatea unor acte ale debitorului. §1. Pe perioada existentei procedurii. altii decit creditorul urmaritor. 51. in afara protectiei oferite de procedura colectiva. in caz de trecere la faliment . lasandu-i pe creditori. pentru ca nu se va fi deschis procedura sau pentru ca se va fi desfiintat cu efect retroactiv hotarirea de deschidere a procedurii. (iv) predarea documentelor de catre debitor . referitor la perioada de observatie. masa care nu ar putea fi stabilita cu exactitate. (v) suspendarea de la tranzactionare sau retragerea de la cota bursei a valorilor mobiliare emise de debitorul aflat in insolventa sau faliment stricto sensu. atit cele cu caracter colectiv. in caz de trecere la faliment . (vi) anularea unor acte incheiate de debitor in perioada suspecta . De asemenea. (ii) suspendarea curgerii dobinzilor. Efectele patrimoniale ale deschiderii procedurii se pot rezuma la urmatoarele categorii : (i) suspendarea actiunilor juridicare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor si a urmaririlor individuale contra debitorului. Creditorii straini de procedura sufera acelasi efect al suspendarii urmaririlor individuale ca si creditorii indreptatiti sa participe la procedura. ar aparea si o incertitudine la nivelul masei pasive. (vii) interdictia vinzarii actiunilor/partilor sociale detinute la debitor de catre conducatorii acestuia . Efecte nepatrimoniale ale deschiderii procedurii pot fi. incheiate dupa deschiderea procedurii . VIII. (ix) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa lichidare la asociati sau actionari. Continuarea actiunilor individuale ale creditorilor dupa deschiderea procedurii colective ar prezenta inconvenientul micsorarii activului patrimonial al debitorului in detrimentul colectivitatii creditorilor. Drepturile aferente calitatii de creditor indreptatit sa participe la procedura insolventei. se execrita in cadrul procedurii.

actiunile reale si actiunile in constatare in care debitorul este reclamant pot fi.. a unei creante) prin concursul fortei coercitive a statului parcurge de regula doua faze.5 C. este evident ca aplicabilitatea sa se extinde si la orice forma de urmarire silita individuala pornita contra debitorului. o actiune care s-a solutionat deja sau o executare care s-a finalizat deja. nu mai pot fi suspendate si nici desfiintate. dar administratorul judiciar/lichidatorul va trebui sa fie introdus in proces. in acest caz. realizarea unui drept subiectiv (in cazul de fata. sunt necesare citeva precizari prealabile. in calitate de reprezentant legal sau judiciar al debitorului. 36 din Legea insolventei. Cu toata formularea sa lapidara. (iv) textul nu se refera decit la actiunile pentru realizarea creantelor asupra debitorului. ceea ce face ca realizarea creantei. cit si la cele incepute dupa deschiderea procedurii. 36. Executarea silita poate fi pornita si in baza unui alt titlu executoriu decit hotarirea judecatoreasca. urmarirea silita facind si ea parte din conceptul larg de actiune civila. 36 din Legea insolventei. asa cum am mai spus si cu alta ocazie. . dar ele pot fi suspendate in conditiile art. Astfel : (i) desi textul se refera expres la “actiuni”.5. laolalta cu ceilalti creditori ai debitorului. actiunea pentru predarea bunului vindut. actiunile in pretentii in care debitorul este reclamant nu intra sub incidenta art. (v) suspendarea priveste toate acţiunile pentru realizarea creantelor contra debitorului. nu si la altfel de actiuni contra debitorului sau la actiuni ale debitorului insusi.1 pct. (iii) textul se aplica atit in cazul in care cel supus procedurii insolventei este debitor principal. sa parcurga doar faza executarii silite. cit si in cazul in care el este doar un tert garant care a constituit in garantie unul sau mai multe bunuri ale sale. care nu se fundamentează pe titluri executorii de provenienţă judiciară. in art.) sau actiunile in constatare nu se suspenda prin aplicarea art. atit cele judiciare propriu-zise si executările silite asupra bunurilor din averea debitorului (care constituie o continuare a procesului civil. 36 din Legea insolventei dispune ca. creditorii care au pornit o executare silita asupra bunurilor constituite in garantie de catre debitor ca tert garant trebuie sa se inscrie si ei la masa credala. existenta procedurii este un impediment legal care opreste orice astfel de potentiale actiuni sau urmariri silite.civ. actiunile reale sau actiunile in constatare in care debitorul este pirit nu se suspenda. cum ar fi executarea silită a creanţelor bugetare sau a celor bancare. tuturor creditorilor debitorului le este interzis sa inceapa sau sa continue o urmarire silita individuala asupra debitorului. pentru actiunile pe care creditorii le-ar intentiona dupa deschiderea procedurii. textul nu este deloc clar si nici complet. suspendate in conditiile art. actiunile confesorii etc. 243 alin.proc. 243 alin. “de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau asupra bunurilor sale”. faza de judecata si faza de executare silita. De altfel. chiar daca acestea s-au derulat dupa deschiderea procedurii insolventei. De asemenea.1 pct. (ii) textul se refera la toate actiunile pentru realizarea creantelor contra debitorului. dupa deschiderea procedurii insolventei. principiul efectului suspensiv conform caruia. actiunile posesorii. actiunile reale (actiunea in revendicare. deci una din modalităţile de exercitare a acţiunii civile). mai jos analizate.Legea insolventei stabileste. cit şi acţiunile extrajudiciare. De aceea. adica atit la cele incepute inainte de deschiderea procedurii. Dar o astfel de executare silita nu e mai putin actiune civila decit cea clasica. totusi. Principiul efectului suspensiv de urmarire individuala cunoaste un numar limitat de exceptii (care vor fi analizate mai jos). Art.

de altfel. fie cele executorii97. profita si creditorilor necontestati. la sesizarea sau la cererea persoanei interesate98. de altfel. fie in legi speciale. fiind pozitionat in centrul unui adevarat « cerc de foc » in afara caruia creditorii trebuie tinuti pentru a permite derularea procedurii. Interpretind teleologic textul art. intrucit ar rapi dreptul debitorului la aparare si. (vi) suspendarea operează prin efectul legii şi trebuie numai constatată. Turcu. Suspendarea nu are nici un efect asupra unui codebitor. 36 din Legea insolventei are in vedere doar latura activa a actiunii contra debitorului. un creditor contestabil. 36 din Legea insolventei. 242. in plus. ar putea insera la masa credala.n. Atat art. 41. contin dispozitii legale avand ca scop mentinerea averii debitorului in starea existenta la deschiderea procedurii”. Exceptiile de la efectul suspensiv sunt prevazute fie in Legea insolventei. demersuri care ar face practic imposibila procedura insolventei si. 53. debitorul se pune « sub protectia tribunalului ». Concluzionez spunind ca apelul sau recursul debitorului (ca si orice cale de atac) nu se suspenda ca urmare a interventiei procedurii insolventei fata de debitor. La o prima vedere. constatarea suspendarii se poate face chiar si intr-o contestatie la executare. cat si art. 54. op. 98 I. 36 din Legea insolventei neavind aplicabilitate in cazul apararilor debitorului. cu consecinta inaspririi conditiilor concursului intre creditori. Doar creditorii trebuie opriti din demersurile lor individuale contra debitorului. lato sensu.cit. tinut alaturi de debitorul insolvent. p. actiunea civila. codebitorul si fideiusorul pot fi urmariti silit de creditor. co-debitorul si fideiusorul trebuie sa aiba minima diligenta si sa se inscrie in tabelul crantelor anterior platii efective. in faza executarii silite.. op. s-ar putea spune ca efectul suspensiv de urmarire individuala se extinde si asupra cailor de atac formulate contra hotaririlor pronuntate in actiunile in pretentii contra debitorului. fie cele asiguratorii. ulterior. 36. Efectul suspensiv nu se extinde si asupra apararilor piritului contra actiunii creditorului. Autorul arata ca “aceasta norma legala (art. intrucit succesul debitorului in demersul sau de contestare a creantei stabilite prin hotarirea nedefinitiva elimina din concurs acest creditor). art. Dar deschiderea procedurii nu poate sa faca din debitor un prizioner lipsit de aparare.) constituie temei al ridicarii sechestrului asigurator aplicat anterior.sunt suspendate sau oprite si masurile de indisponibilizare. nu si apararea debitorului. Asadar. . Pentru acest motiv.36 din Legea insolventei. in mod injust. 383. si nu pentru a limita sau bara dreptul la aparare al debitorului (drept care. Aplicarea tale quale a principiului efectului suspensiv si asupra cailor de atac ar fi o eroare. se poate extinde si in caile de atac si. Odata deschisa procedura insolventei. pentru a nu risca sa ramina straini de 97 In acelasi sens. Intr-adevar. textul art. fara ca acestuia sa i se poate opune efectul suspensiv. Asadar. si nici asupra unui fidejusor care a garantat o obligatie a debitorului insolvent.. ar face inutila caracterizarea procedurii ca fiind colectiva si concursuala. aparari care ar putea fi facute cu ocazia introducerii cailor de atac aflate la indemina debitorului (pirit in actiunea in pretentii introdusa de creditor). vom observa ca el este reglementat prin Legea insolventei pentru a asigura caracterul colectiv si concursual al procedurii. p.cit. I. Turcu. adica demersul individual al creditorului de a-si realiza creanta cu concursul fortei coercitive a statului. n. adica pentru a-i orienta pe creditori catre realizarea drepturilor lor contra debitorului in cadrul colectiv si concursual al procedurii.

din contra. Daca bunul sau bunurile cumparate cu clauza de rezerva a dreptului de proprietate sau. dreptul sa i se restituie bunul vandut. Clauza de rezerva a dreptului de proprietate este un mecanism care permite vanzatorului sa se asigure contra riscului de insolvabilitate a cumparatorului. fie nu raspunde notificarii in termen de 30 de zile. creanta rezultind din regres este certa si poate fi inscrisa ca atare in tabelul creantelor. finantatorul este garantat. decit la momentul la care se achita toate ratele de pret. in plata creantei sale rezultind din ratele de leasing. inadmisibila. Prin faptul ca bunul nu devine proprietatea locatorului decit la momentul exprimarii optiunii sale de cumparare la valoarea reziduala. continuarea contractului in cauza. respectiv. In aceasta calitate. Pentru a se feri de o astfel de eventualitate. fara a fi nevoit sa suporte concursul creditorilor cumparatorului. intrucit poate revendica bunul oricind de la locator. vinzatorul sau finantatorul sunt datori sa uzeze de dreptul de a-l notifica pe administratorul judiciar in legatura cu intentia lor de a inceta contractul si numai in cazul in care administratorul fie este de acord cu incetarea. vanzatorul beneficiar al clauzei nu este un simplu creditor al debitorului pentru plata pretului (caz in care va trebui sa se inscrie in masa credala pentru a-si recupera creanta. Daca creditorul comun a inceput deja urmarirea impotriva codebitorului sau a fideiusorului. el va putea sa-l retina. ceea ce ar putea duce chiar la stingerea creantei lor rezultind din regresul contra debitorului principal. luate in sistem leasing sunt esentiale pentru reusita unui plan de reorganizare. Daca nu a predat inca bunul. Creantele acestora vor fi inscrise in tabelul creantelor cu titlu de creante conditionate. . Cu toate acestea. respectiv. nefiind obligat la predare. la utilizator. a ramas la vinzator. cumparatorul sau utilizatorul devine debitor intr-o procedura de insolventa. al imprumutatorului) sau de a revendica bunul de la debitor. Daca bunurile vindute cu pastrarea la vinzator a dreptului de proprietate sau daca bunurile care fac obiectul contractului de leasing sunt bunuri necesare continuarii activitatii debitorului. administratorul judiciar nu ia masura continuarii contractului si. cel putin in parte. el va avea. care le va fi predat fie de buna 99 Daca proprietatea s-a transferat la debitor sau. respectiv. de asemenea. revendicarea nu este admisibila. daca bunul a ajuns in posesia debitoruluicumparator. ci si un proprietar deplin al bunului. cumparatorul fiind un simplu posesor precar. Daca in cursul executarii contractelor respective. revendicarea nu este admisibila in orice conditii. cu conditia ca acest privilegiu sa fie conservat in mod corespunzator. in baza art. In cazul in care cumparatorul a devenit subiect al unei proceduri de insolventa.procedura. Leasingul este o modalitate de finantare a investitiilor care permite locatorului sa-si procure bunurile necesare activitatii proprii fara sa fie nevoit sa achite integral pretul acestora sau sa se imprumute la banci pentru aceasta. privilegiu care se mentine si in procedura insolventei deschisa fata de cumparator. 86 din Legea insolventei. in contractele in care plata pretului nu se efectueaza integral la momentul incheierii contractului. toate ratele de leasing. sa revendice bunul. vinzatorul sau finantatorul are latitudinea de a se inscrie la masa credala cu creanta rezultata din pretul sau ratele de leasing neachitate (pentru aceasta creanta creditorul beneficiind de privilegiul vinzatorului. dupa caz. dar administratorul judiciar a decis continuarea contractului si pastrarea bunului. corelativ. In cazurile analizate mai sus. chiar si in cazul in care acesta ar fi intrat in insoventa. nu cere predarea bunului99. cel putin in cazul in care. Clauza de rezerva a dreptului de proprietate duce la mentinerea in patrimoniul vanzatorului a dreptului de proprietate asupra lucrului vandut. in principiu. 86 din Legea insolventei. urmand a suporta concursul celorlalti debitori). Revendicarea nu este admisibila nici in cazul in care administratorul judiciar a decis. proprietatea nu se transmite la cumparator. in aplicarea art. daca pretul acestuia nu i-a fost integral achitat. revendicarea este. vinzatorul este beneficiar al unui privilegiu asupra bunului vindut.

Conform art. compensatia legala este. atunci când condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii. nu este supusa dispozitiilor art. in plus. a se vedea şi Constantin Stătescu. 101 Pentru detalii. o creanta a debitorului contra debitorilor sai este un activ patrimonial. judiciara sau conventionala. 52 din Legea insolventei este judicioasa.. p. asa cum am aratat mai sus. Persoana interesata poate chiar sa formuleze o actiune in constatarea compensatiei legale. Bucureşti. care ar putea fi incadrat. Actiunea in constatare. In fine. 121 din Legea insolventei care. ea operind chiar si in lipsa consimtamintului titularilor creantelor reciproce. Restrictia isi are logica sa. formalitati ulterioare de executare silita etc.civ. in consecinta. supus concursului creditorilor inscrisi la masa credala. ca efect al compensatiei. practic. ceea ce presupune un timp indelungat alocat “lichidarii” creantei. Avind in vedere ca creanta contra debitorului debitorului se realizeaza imediat. până la concurenţa celei mai mici dintre ele102. lichide si exigibile. in situatia de la art. op. “compensaţia se operează de drept. nu este o actiune in realizare si. totusi. . prin compensatie. 2002. Teoria Generală a Obligaţiilor. 52 din Legea insolventei. si ca datoria recirpoca a debitorului fata de debitorul sau se sterge. Drept civil. eliminind concursul cu creditorul in cauza. inclusiv creditorilor inscrisi la masa credala. pentru a o face opozabila unei sau unor persoane. şi chiar când debitorii n-ar şti nimic despre aceasta”. Corneliu Bârsan. Asadar. de altfel. consider ca dispozitia art. O anumita retinere fata de aplicabilitatea textului ar putea rezulta din temerea ca. Creditorul beneficiar al compensatiei este chiar un creditor garantat. mai ales in cazul in care creditorul care ar beneficia de compensatie ar fi un creditor chirografar. Din acest motiv. intrucit atit compensatia 100 Pentru detalii relative la aceste operatiuni si regimul lor in procedurile de insolventa. 36 din Legea insolventei. 123. Astfel. în puterea legii. 102 Constantin Stătescu. intrucit debitorul debitorului trebuie actionat in judecata in cazul in care refuza plata de buna voie. nejustificata.voie de catre debitor. 512-525. Din cite se observa. compensatia creantei creditorului contra debitorului supus procedurii insolventei nu este oprita sau suspendata in baza art. p. Compensaţia este un mod de stingere a obligaţiei care duce la realizarea creanţei creditorului101 si care constă în stingerea a două obligaţii reciproce. insa este un activ foarte greu de realizat. intrucit compensatia opereaza automat si. tranzactii cu instrumente financiare derivate) poate fi privit ca o exceptie de la principiului efectului suspensiv. ci si o modalitate de garantare a platii creantei.395. 52 din Legea insolventei se refera doar la compensatia legala. in privinta creantei reciproce fata de debitor.cit. fie prin executare silita (in cazul leasingului. op. o reactie rapida a practicianului in insolventa pentru a se apara de prescriptie. 123 din Legea insolventei. nu si la cea conventionala sau la cea judiciara. cu conditia ca creantele in discutie sa fie reciproce si sa fie certe.cit. ediţia a VIII-a. p. deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa. deroga de la ordinea de preferinta din art. automata. a se vedea GH. 394. Temerea este. s-ar aduce atingere ordinii de preferinta prevazuta de art. conform art. 36. contractul este titlu executoriu pentru obligatia de predare). intrucit nu suntem in prezenta unei actiuni a creditorului pentru realizarea creantei sale. art. Corneliu Bârsan... 1144 C. Compensatia poate fi legala. de regula. All Beck. Piperea. compensatia nu este doar o modalitate de stingere a creantelor reciproce. Regimul juridic al compensatiei legale si al operatiunilor de netting100 (operatiuni care implica. Cele două datorii se sting reciproc “în momentul când ele se găsesc existând deodată şi până la concurenta cotitatilor lor respective”.

determinată de un evaluator conform standardelor internaţionale de evaluare. 52 ar fi dus. sa fie omologata de judecatorul sindic. ele devenind certe doar ulterior hotaririi judecatoresti sau conventiei partilor. este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanţelor şi părţilor de creanţe garantate cu acel obiect şi (i) obiectul garanţiei nu prezintă o importanţă determinantă pentru reuşita planului de reorganizare propus. ridicarea efectului suspensiv se poate dispune. Asadar.3 ne duce la concluzia ca celelalte conditii de admisibilitate a cererii de ridicare a efectului suspensiv sunt prezumate. administratorului si celorlalte persoane .39 din Legea insolvenţei. se poate semna cu creditorul vizat o conventie de compensatie care. compensatia judiciara fiind o actiune contra debitorului. textul art. atunci este necesara o actiune judiciara sau extrajudiciara pentru realizarea sa. « rămânând debitorului/administratorului sau altei părţi interesate sarcina producerii dovezii contrare şi. conform art. trebuie sa suporte efectul suspensiv. Interpretat per a contrario. din moment sarcina « producerii dovezii contrare » incumba debitorului. fie afirmind situatia de la lit. a celorlalte elemente ». Desigur ca nimic nu se opune ca judecatorul-sindic. 39 alin. al lichidatorului.judiciara. si nu cumulative. sa dispuna o compensatie judiciara. ci in cadrul procedurii. Astfel. singurii care ar putea fi prejudiciati de schimbarea ordinii de preferinta. b) nu există o protecţie corespunzătoare a creanţei garantate în raport cu obiectul garanţiei. Din pretul bunului supus ”valorificarii imediate” se achita. cit si cea conventionala presupun ca cel putin una dintre creantele reciproce sunt incerte. a diminuării valorii părţii garantate dintr-o creanţă cu rang inferior. In astfel de cazuri se schimba ordinea de preferinta din art. Executarea nu se face in conditiile dreptului comun. judecatorul sindic va dispune ridicarea efectului suspensiv prevazut de art. dar pentru acest lucru exista acordul creditorilor privilegiati. in doua situatii : a) valoarea obiectului garanţiei. De asemenea. 123. intre care si onorariul administratorului judiciar/lichidatorului. debitorul si 103 Creditorul care pretinde ridicarea efectului suspensiv trebuie să facă dovada doar a faptului ca obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare propus. a bunului supus garantiei. Legea insolventei permite creditorilor beneficiari de garantii reale sa ceara judecatorului sindic sa continue sau sa inceapa. ambele. din cauza diminuării valorii obiectului garanţiei sau existenţei unui pericol real ca aceasta să sufere o diminuare apreciabilă. ca urmare a acumulării dobânzilor. la incalcarea ordinii de preferinta din art. Daca admite cererea creditorului. in mod indirect. asa cum rezulta din art. dupa caz. 36 din Legea insolventei si valorificarea imediata. prin intermediul administratorului judiciar sau. 39 alin. in baza acordului creditorilor.1. 123 din Legea insolventei. in cadrul procedurii. respectiv. Cele doua variante sunt alternative. ulterior. cu prioritate. b (in acest caz joaca o prezumtie de admisibilitate a cererii de ridicare a suspendarii 103. o executare silita individuala asupra bunului sau bunurilor asupra carora poarta garantia. valoarea bunurilor rămase nu se diminuează . iar (ii) obiectul garanţiei face parte dintr-un ansamblu funcţional si prin desprinderea şi vânzarea lui separată. cheltuielile de procedura. in cadrul procedurii. la cererea creditorului interesat. 121 alin. Daca creanta contra debitorului este incerta. dat fie in adunarea creditorilor. dupa ascultarea creditorilor privilegiati. majorărilor şi penalităţilor de orice fel la o creanţă garantată cu rang superior sau a lipsei unei asigurări a obiectului garanţiei împotriva riscului pieirii sau deteriorării. conform art. 55. iar conventia de compensatie fiind o modalitate extrajudiciara de realizare a creantei contra debitorului care. creditorul petent poate obtine ridicarea suspendarii fie probind situatia de la lit. a. fie in comitetul creditorilor. Includerea compensatiei judiciare si a celei conventionale in ipoteza textului art.3 din Legea insolventei.1 pct.

trebuie să împace interesele în prezenta si. Numai persoanele care au propus déjà un plan (debitorul. cererea de ridicare a suspendarii nu poate fi respinsa decit pentru motivul de la art. daca exista o diminuare a valorii bunului sau un risc de dimnuare. 39 alin. sa-si atinga scopul principal al atributiilor sale de conservare si administrare a bunurilor din averea debitorului. este greu de decelat scopul in care a fost instituita prin art. administratorul judiciar sau. Pentru admisibilitatea cererii de ridicare a efectului suspensiv in varianta de la art.. A. 39 alin. 39 din Legea insolventei aceasta derogare de la regula efectului suspensiv. In plus. iar textul legal nu acopera situatia in care pretul obtinut din vinzarea bunului acopera integral valoarea creantei garantate si cheltuileilie de interesate. ceea ce ridica probleme de legitimitate a textului legal. de majorare a cuantumului obligatiei garantate prin adaugarea de dobinzi si penalitati sau de lipsa a unei asigurari contra riscului pieirii sau deteriorarii bunului afectat garantiei. a). « Valorificarea imediata » nu este nici mai rapida. in care creditorul petent in cererea de ridicare a suspendarii trebuie sa faca dovezi complicate ale raportului valoare bun – cuantum creanta.1 lit. care ar putea fi prejudiciaţi prin posibilitatea vânzării bunurilor garantate sub valoarea lor reala de piaţă. si dupa deschiderea procedurii. dupa caz. intrucit numai demersurile lor de reorganizare pot fi neutralizate de acest gen de cereri. adica pentru situatia in care bunul afectat garantiei face parte dintr-un ansamblu functional a carei valoare ar fi diminuata prin vinzarea separata a bunului afectat garantiei. La o analiza atenta.1 lit. 36 din Legea insolventei reglementata de art. ridicarea suspendarii nu poate fi refuzata daca nu exista un plan de reorganizare propus. cit şi pe cei chirografari. se poate observa ca textul este foarte greu de aplicat si. pina la valorificarea bunului supus garantiei) sau un risc de pierdere a bunului. lichidatorul. care este esential in procedurile colective. administratorul sau alte persoane interesate trebuie sa faca dovada faptului contrar (adica. nici mai eficienta decit vinzarea sau lichidarea efectuata in cadrul procedurii. pe motiv de diminuare a valorii bunului. in cazul prevazut la art. in acelasi timp. Exceptia de la art. Conditiile in care judecatorul sindic poate dispune ridicarea suspednarii sunt subiective.celalalte persoane interesate fiind tinute sa dovedeasca faptul contrar. Daca debitorul nu si-a declarat in termen intentia de reorganizare sau daca a expirat termenul de depunere a unui plan de reorganizare. Debitorul. trebuie observat ca art. 39 alin. pastrarea sau chiar cresterea valorii bunului. iar debitorul sau celelalte persoane interesate trebuie sa faca dovada contrara prezumtiei de admisibilitate a cererii creditorului. fiind dificil de stabilit valoarea reala a unui bun constituit in garantie. B este necesara afirmarea lipsei unei protectii corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei. administratorul judiciar sau unii dintre creditori) pot fi incluse in categoria celor care ar avea interesul sa se opuna la ridicarea efectului suspensiv. existenta asigurarii etc). poate dura luni sau chiar ani de zile.3). cu toata cavalcada de aminari aferenta. asa cum rezulta din art. daca exista o acumulare excesiva de dobinzi si penalitati aferente unei creante garantate (care poate primi in continuare dobinzi. 39 alin. Conditia ca bunul sa nu fie de o importanta vitala pentru reusita reorganizarii unui plan de reorganizare este echivoca.1 lit. In orice caz. . adica acela de a maximiza valoarea averii debitorului.. in plus. A lit. care implica si expertize sau evaluari. In primul rind. 39 vorbeste de un adevarat proces. aceste situatii sunt prejudiciabile pentru toti creditorii si nu numai pentru cei garnatati sau pentru cei cu garantii in rang inferior. ale lipsei unei legaturi de cauzalitate intre pastrarea bunului in patrimoniul debitorului si reusita unui plan de reorganizare etc. 39 pune in umbra principiul concursualitatii. ii poate afecta atit pe creditorii garantaţi. O astfel de procedura. Pe de alta parte. Dar.

care face ca.243 alin. 36 din Legea insolventei. acesta va fi distribuit celorlalti creditori. pentru a putea asigura reprezentarea judiciara a debitorului si a putea asigura opozabilitatea hotaririi ce se va pronunta fata de masa credala104. reprezentarea judiciara a acestuia sa treaca la administratorul judiciar sau la lichidator. In comparatie cu dispozitiile art. deschiderea procedurii este ulterioara momentului in care s-a trecut de faza dezbaterilor.procedura sau este vindut la un pret superior. p. repunerea cauzei pe rol poate sa insemne si plata a 50% din taxa de timbru anterior achitata (chiar daca actiunea formulata de debitor prin administratorul judiciar sau prin lichidator este scutita de taxa 104 Conform doctrinei de drept procesual civil (a se vedea Gabriel Boroi. Recuperarea creantelor debitorului sau a activelor sale este in interesul tuturor participantilor la procedura. Suspendarea este o masura care duce la intreruperea cursului judecatii asupra unei pricini in care debitorul fie incearca recuperarea unei creante. dupa caz. nu este acoperita situatia in care exista mai multe creante garantate cu acelasi bun (fie garantiile sunt diferite. Textul anterior modificarii din mai 2001 al art. fie din oficiu. . atit actiunile pentru realizarea creantelor. in orice caz.2.429). adica atit actiunile comerciale.1 pct. dispunind ca pricina se suspenda daca una din parti intra in faliment. art. In fine. nu se ridica problema existentei sau inexistentei efectului de desesizare. care instituie in privilegiul lor regula ca. suspendarea nu mai opereaza (art. totusi. cit si actiunile in constatare sau actiunile pentru realizarea unor drepturi reale. 243 alin. ca reprezentant al debitorului.). fie sunt mai multe garantii de ranguri diferite). Daca. fie incearca recunoasterea unui drept real.5 C. aceasta fiind automata si fara exceptie in cazurile de faliment.2 Cproc. AllBeck. restul fiind distribuit in mod prioritar titularului garantiei. Suspendarea de drept se justifica prin efectul de desesizare a debitorului. Pe de alta parte. creditorii beneficiari ai unor garantii reale sunt. ar trebui sa se renunte la procedura ridicarii efectului suspensiv. dispune ca debitorul aflat in procedura insolventei este citat prin administratorul judiciar sau prin lichidator. a administrastorului judiciar sau a lichidatorului. De asemenea.civ.5 era diferit. 2001. Asadar.civ. 56.civ.5 C. 245 pct. Codul de procedura civila comentat si adnotat.proc. Deschiderea procedurii insolventei suspenda de drept orice pricina in care ar fi reclamant debitorul (art. oricum. Din perspectiva celeritatii procedurii si a intereselor masei credale. care are in vedere numai actiunile in realizarea creantelor contra debitorului. Numai daca si dupa acoperirea creantei garantate mai ramine un rest. in special al creditorilor. protejati de Legea insolventei. in procedurile judiciare in care este parte debitorul.I.). pricina a carei judecata s-a suspendat de drept prin deschiderea procedurii se redeschide doar prin cererea de redeschidere formulata. de administratorul judiciar sau de lichidator. adica incearca sa isi mareasca masa activelor ce ar urma sa fie obiect al procedurii insolventei. Intr-adevar. nu era vorba doar de procesele in care debitorul falit era reclamant si. regula suspendarii de drept este de generala aplicare. suspednarea judecarii cauzei in aceasta situatie are ca scop introducerea in cauza. masura suspendarii este neproductiva. indata ce s-a deschis procedura insolventei. Asadar. In consecinta. De altfel. avind in vedere toate actiunile in care debitorul este reclamant. Ma intreb daca nu cumva suspendarea ar putea fi evitata prin introducerea in cauza a administratorului judiciar sau a lichidatorului. fie la cererea partilor.1 pct. caz in care suspendarea dura pina la introducerea in cauza ajudecatorului sindic. vol. 123 din Legea insolventei. 87 pct. adica pricini in care debitorul este pirit sau executari silite contra debitorului. de lege ferenda. cit si cele civile sau de alta natura. 243 alin. administratorul judiciar sau lichidatorul trebuie sa fie introdus in proces. la vinzarea bunului asupra caruia poarta garantia.proc. suspendarea unor proceduri in care se incearca recuperarea unor creante sau active fiind de natura a stopa sau intirzia aceasta recuperare. in baza art. in ordinea de preferinta prevazuta de art. mai intii se achita cheltuielile de procedura.

cel putin teoretic. debitorul isi pastreaza dreptul de a-si administra averea daca si-a declarat in termen intentia de reorganizare. a majorarilor si a penalitatilor 57. Intr-adevar. iar la momentul vinzarii in cadrul procedurii valoarea evaluate a acestuia este de 120 de lei. Deschiderea procedurii insolventei suspenda curgerea dobinzilor. in conditiile art. 41 alin. data fiind scaderea accentuata a preturilor imobilelor.proc. In procedura insolventei reglementata de actuala Lege a insolventei. 145 din Legea insolventei. 41 alin. Fata de caracterul concursual si egalitar al procedurii. textul prezuma ca pricina a fost pornita de debitor inainte de deschiderea procedurii. o exceptare partiala de la aceasta regula. Daca este asa.de timbru). Insa acest comportament diligent este rasplatit oricum de ordinea de 105 Art. Legea insolventei prevede. ci valoarea bunului s-a pastrat sau. ca urmare a crizei economice pe care o traversam). insa. . dupa caz. asa cum rezulta din art. este echitabil un tratament egal al tuturor creditorilor. daca valoarea bunului afectat garantiei la data constituirii acesteia este “corespunzator mai mica” decit valoarea evaluate a bunului la momentul vinzarii in cadrul procedurii (spre exemplu. s-a redus (lucru foarte probabil in present. nu se vor putea adauga astfel de accesorii nici creantelor nascute ulterior deschiderii procedurii. in sensul ca acestora li se permite adaugarea de dobinzi si penalitati la creanta anterioara deschiderii procedurii. suspendarea nu se mai justifica. De asemenea. In orice caz. efectul de desesizare ce insoteste deschiderea procedurii survenind procesului deja declansat. creditorul beneficiar al garantiei reale poate adauga dobinzi si penalitati si dupa deschiderea procedurii. S-ar putea spune ca creditorii garantati au fost mai diligenti in a-si proteja creanta prin constituirea de garantii si ca. valoarea imobilului dat in garantie era evaluat la momentul constituirii ipotecii la 100 de lei. regula suspendarii de drept va avea aplicabilitate doar in cazul in care debitorul este desesizat. asa cum rezulta din art. efectul inghetarii creantei nu ar trebui sa li se aplice acestora. insa.1 din Legea insolventei. Regula suspendarii de drept are.fiscala dispune ca “pentru creanţele fiscale născute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolvenţei nu se datorează şi nu se calculează majorări de întârziere după data deschiderii procedurii insolvenţei”. inseamna norma generala nu este compatibila cu dispozitiile Legii insolventei si. intr-un contract de ipoteca. debitorul este reprezentat de administratorul special. §2. daca nici un plan de reorganizare nu a fost confirmat. Regula inghetarii creantelor banesti la data deschiderii procedurii se aplica tuturor creditorilor creditori obisnuiti. creditorul garnatat va suferi acelasi efect de inghetare a valorii creantei sale la valoarea nominal din data deschiderii procedurii. inclusiv fiscul105 si salariatii. Efectul de inghetare a valorii creantei banesti se extinde chiar si asupra creditorilor care nu au fost admisi in tabelul creantelor.4 din Legea insolventei. acestea fiind trecute la cerere in tabelul creantelor si urmind a beneficia de distributii in rind cu creanta principala). Suspendarea curgerii dobinzilor. a majorarilor si a penalitatilor ori a cheltuielilor de orice fel aplicabile creantelor banesti anterioare deschiderii procedurii. Daca nu exista aceasta diferenta “corespunzatoare” in plus. 1221 C. cu exceptia cazului in care s-a prevazut altfel in programul de plati din cuprinsul unui plan de reorganizare confirmat. daca actiunea debitorului a fost formulata inca de la inceput prin administrator judiciar sau prin lichidator. precum si in cazul in care s-a confirmat un plan de reorganizare si judecatorul-sindic nu a dispus ridicarea dreptului de administrare. un inconvenient major. In aceste cazuri. in favoarea creditorilor garantati. din acest motiv. in acest caz.

pe motiv. art. 58. sistem guvernat de o ordine de prioritate intre creante. pentru a-i convinge sa voteze planul sau in favoarea unora dintre furnizorii de materii prime sau de marfa. calculul in continuare a dobinzilor si a celorlalte accesorii complica procedura. De aceea. se mareste costul ce trebuie suportat de banca pentru un credit neperformant si scade sansa incasarii principalului si a dobinzilor. Bancile. De la regula inghetarii valorii creantelor banesti se poate deroga si in cazul in care a fost confirmat un plan de reorganizare. inclusiv ale celor garantate.3 dispune ca se platesc dobinzi si penalitati asupra creantelor nascute ulterior deschiderii procedurii. Prin programul de plati se pot stipula dobinzi atit pentru creantele anterioare (spre exemplu. a sumelor rezultate din vinzarea bunului asupra caruia poarta garantia. consider ca nimic nu se opune la actualizarea valorii creantei banesti. aplicarea acestei exceptari de la regula duce la mari probleme in practica. se pot opera si alte modificari ale creantelor. dezavantaje. adica sume indisponibile. care rezulta din actele juridice sau operatiunile curente ale debitorului. numai ca astfel de masuri trebuie in prealabil negociate cu creditorii. Efectul de inghetare a curgerii dobinzilor nu se intinde si la actualizarea valorii creantei banesti in functie de devalorizarea monedei de plata. evaluarea este o buna modalitate de a incalca clauzele contractului creditorului garantat cu debitorul. rareori creditorii garantati isi recupereaza principalul. de lege ferenda nu ar trebui admise nici un fel de exceptii de la principiul inghetarii valorii creantelor banesti. trebuie sa isi constituie provizioane. In plus. in asa fel incit sa fie eliminat riscul unui vot negativ asupra planului. pentru intreaga suma aferenta creditului neperformant. pe masura majorarii dobinzilor. continua evaluare a imobilului la diverse monente ale procedurii spre a se vedea daca creditorul garantat are sau nu dreptul la dobinzi si penalitati in completare complica inutil procedura. in favoarea furnizorilor de utilitati. Mai mult decit atit. spre exemplu. Plata dobinzilor si a penalitatilor aferente acestor creante se face ca si plata creantelor insele. creditori. 41 alin. adica si a principalului si a dobinzilor. ajung sa piarda orice sansa de a-si recupera creanta la valoarea reala. In fine. ceea ce inseamna ca. in sensul adaugarii de dobinzi sau al reducerii ori chiar al stergerii acestora. mai precis. O protectie excesiva a unor creditori in dauna altora este contraproductiva. deterioreaza sansele reorganizarii si reduce sansa creditorilor chirografari si a creditorilor privilegiati. altii decit creditorii garantati (ma refer la salariati si la creditorii bugetari) de a-si incasa macar in parte creantele. Oricum. mai degraba. putind duce la retineri ale creditorilor in a cere deschiderea procedurii. Chiar si in aceste conditii. Spre exemplu. pentru a-i convinge sa continue afacerea cu debitorul. Drepturile creditorilor garantati cu garantii reale sunt protejate prin sistemul de distribuire a sumelor intre creditori. de altfel. spre exemplu. Prin programul de plati. proces care poate avea loc datorita duratei mari a procedurii. altii decit cei garantati. in vederea punerii in aplicare a planului) cit si pentru creantele ulterioare deschiderii procedurii. creante care sunt nascute din activitatea curenta a debitorului. de inflatie sau deflatie (ambele fenomene .preferinta la distribuirea fondurilor rezultate din lichidare. In masura in care procedura dureaza extrem de mult. din moment ce creantele garantate s-ar majora cu mult fata de valoarea avuta la momentul la care debitorul a contractat creanta garantata. Desi Legea insolventei stabileste ca creanta se incrie in tabel la valoarea nominala de la data declaratiei de inscriere la masa credala. adica pe masura scadentei lor. calcularea in continuare a dobinzilor sau a altor accesorii neaducind avantaje semnificative ci.

107 A se vedea : CSJ. Intreruperea cursului prescriptiei 59. ca daune interese compensatorii.com. Deschiderea procedurii suspenda cursul prescriptiei pentru actiunile in realizarea creantelor contra debitorului.). p. s. se suspenda curgerea de dobinzi. penalitati si alte costuri sau cheltuieli. cu conditia ca debitorul sa fie o persoana juridica iar inchiderea procedurii sa nu duca la disparitia personalitatii juridice a debitorului.mane nr. 479/1995 si dec. in Pandectele romane nr. la 4 ani de la data deschiderii procedurii.1897/2000 si nr. in acest caz. daca evenimentul care a facut posibila suspendare s-a epuizat. a se vedea Gh. la data deschiderii proceduri.civ106. desi conform art. (principiul repararii integrale). Daca. dec. Nota la deciziile CSJ nr. In cazul actualizarii valorii creantei banesti suntem. (iii) textul reglementeaza suspendarea si nu intreruperea cursului dobinzilor sau al penalitatilor . textul se refera exclusiv la daunele ce rezulta din intirzierea platii unei sume de bani. in Pandectele ro. in prezenta unor daune compensatorii. in calculul prescriptiei neintrind perioada de suspendare. .cunoscute in practica noastra).civ. creanta baneasca poate sa mai valoreze doar 80 de Euro.103-115. care este cu totul altceva decit daunele moratorii. 346. nr. penalitati) si reactualizarea valorii creantelor banesti. nu si la eventualele pretentii de despagubiri care rezulta din re-evaluarea valorii creantelor banesti si care isi au temeiul in art. situat. ci de o suspendare. dec. Piperea. sub forma de dobinzi.3208/2000. de 5% anual. nefiind vorba de o intrerupere a curgerii dobinzilor sau de o exonerare a debitorului de la plata acestora. trebuie retinut ca : (i) textul reglementeaza o interdictie. prin aplicabilitatea dispozitiilor art. ci pierde chiar o parte din principal. nu si daunele rezultind din devalorizarea monedei nationale. in Buletinul Jurisprudentei pe anul 1995. el fiind deci de stricta interpretare si aplicare . Precizez ca este vorba de o suspendare. o creanta baneasca are un cuantum real de 100 Euro. p. s. 340. ibidem.1088 C.) sau prin clauza penala (art.103-104. intocmai ca la suspendarea cursului prescriptiei dreptului material la actiune.1069 C. cel putin in ultimii patru ani. 41 din Legea insolventei. intrucit inflatia a fost. p.com. spre exemplu. CSJ. nr. dec. la momentul distributiei.com.661/1995.civ. daune-compensatorii. totusi..nr. admisibile si in cazul creantelor banesti.. neavind in vedere actualizarea creantelor banesti. inseamna ca la inchiderea procedurii colective. respectiv. nu numai sporul de valoare al creantei banesti rezultat din dobinzile pe care nu le mai poate calcula dupa data deschiderii procedurii. p. (ii) textul are in vedere numai daunele moratorii (prejudiciile suferite prin intirziereea in plata unei sume de bani). CSJ. nr.civ. pentru a reliefa distinctia neta intre daunele moratorii (evaluate legal sau conventional sub forma de dobinzi. este relevanta jurisprudenta fostei CSJ107. el nu poate fi extins prin analogie la aceasta institutie . 1897/2000 si nr. evaluate dupa criteriul dobinzii legale (art. §3. de altfel. se reia de unde a fost suspendat cursul dobinzilor. adica sufera o eroziune a capitalului. Asadar.4/2001. Diferenta de 20 de Euro reprezinta un prejudiciu considerabil al creditorului. Aceasta inseamna ca. penalitati si alte costuri ale oricaror creante banesti contra debitorului aflat in aceasta procedura. spre exemplu. Daca 106 Pentru amanunte. respectiv.1084 C. p. de fapt. care sunt. 508/1995.. cursul prescriptiei se reia. Creditorul pierde. s. rezultat din intirzierea platii. 1084 C.3208/2000.338 si. si nu de o intrerupere a cursului prescriptiei (intreruperea prescriptiei fiind efectul tiptic al cererii de chemare in judecata).4/2001. pe perioada de la deschiderea procedurii colective pina la inchiderea acesteia.

Daca debitorul a fost desesizat. conform art. Practic. Din art. Pentru a se putea aplica masura indisponibilizarii. 48 rezulta ca. debitorul este obligat sa furnizeze toate actele si informatiile necesare. inclusiv lista bancilor si a conturilor deschise la aceste banci. de genul bancrutei frauduloase). prin disparitia juridica a debitorului. Daca insa este vorba de un debitor persoana fizica. fie pentru ca nu s-a inscris la masa credala nici un creditor. Inchiderea conturilor bancare si deschiderea contului unic al procedurii de insolventa 60. se poate invoca existenta temporara a unei proceduri deschise fata de debitor ca motiv temeinic de repunere in termenul de prescriptie. ea poate fi obligata la despagubiri. platile se vor face exclusiv de catre administratorul udiciar sau de lichidator. precum si pentru a se putea deschide contul unic al procedurii. precum si pentru facilitarea controlului judiciar . Desigur ca platile vor putea fi dispuse de debitor numai in cazul in care nu a intervenit desesizarea.2 din Legea insolventei.3. intrucit si in acest caz datoriile se sting. atunci nu se mai pune problema reluarii prescriptiei. judecatorul sindic va da dispozitie tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu efectueze nici o plata fara un ordin in acest sens al administratorului judiciar sau al lichidatorului.procedura se inchide fie pentru ca hotarirea de deschidere a procedurii a fost desfiintata sau invalidata in opozitie sau in recurs. Conform art. Disponibilitatile debitorului sunt pastrate intr-un cont special de depozit bancar. De asemenea. In calitate de reprezentant legal al debitorului. de lichidator. sub sanctiunea pedespei pentru infractiunea prevazuta de art. fie pentru ca un plan de reorganizare a fost implementat cu succes. dupa caz. iar platile se subsumeaza sferei operatiunilor curente. daca debitorul a fost desesizat. daca o banca efectueaza astfel de plati. toate sumele aflate in conturi bancare sunt blocate la dispozitia administratorului judiciar sau a lichidatorului. 147 din Legea insolventei. Daca este vorba de un debitor persoana juridica si inchiderea procedurii se soldeaza cu radierea acesteia. are efect de intrerupere a prescriptiei. prescriptia se reia imediat dupa inchiderea procedurii sau a dosarului procedurii. §4. care ele insele trebuie sa fie in prealabil autorizate de judecatorul sindic. 4 alin. In plus. in contra masurii indisponibilizarii. de administratorul judiciar. practicianul in insolventa va deschide sau va pastra deschis un cont bancar unic al procedurii de insolventa. intrucit acesta beneficiaza de efectul de stergere a tuturor datoriilor anterioare deschiderii procedurii (cu exceptia cazurilor penale. si nu cererea de deschidere a procedurii sau cererea de inscriere la masa credala. prin care se vor face toate platile si incasarile debitorului. astfel ca ele sunt supuse repetitiunii. din momentul desesizarii debitorului. atunci si aceste plati neuzuale trebuie facute doar cu autorizarea prealabila a judecatorului sindic. adica in toate cazurile de inchiderea a procedurii care nu se soldeaza cu radierea debitorului persoana juridica. pe baza de dispozitii emise de debitor sau. Daca platile ar fi aferente unor operatiuni neuzuale sau neobisnuite. Masura indisponibilizarii sumelor aflate in cont si a deschiderii contului bancar unic este necesara pentru coerenta si celeritatea procedurii. platile debitorului. sub sanctiunea platii de daune si de amenzi. iar in cursul falimentului. se efectueaza printr-un cont deschis la o banca. Dupa momentul desesizarii debitorului. platile efectuate de acesta sunt inopozabile masei credale. 4 alin. De precizat ca deschiderea procedurii in sine. inclusiv cheltuielile procedurii care se suporta din averea debitorului. adica cu disparitia personalitatii sale juridice. prescriptia nu se mai poate relua.

cum ar fi. in mod evident. depasirea limitelor scopului statutar de activitate (ultra vires) este o incalcare a principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. atunci astfel de practici trebuie curmate si sanctionate. Spre exemplu. Regula business as usual este reglementata de art. iar ca client este debitor al aceleiasi societatii insolvente. sunt ilegale. conform obiectului de activitate. cumparator al marfurilor sau serviciilor societatii insolvente. care poate fi totusi explicitata dupa cum urmeaza : a) activitatile curente. afacerea obsinuita a debitorului este cea care rezulta din scopul sau statutar de activitate. ocolind conturile societatii debitoare. destul de frecvente in ultimul timp. §5. controlul si supravegherea activitatii debitorului devin imposibile. astfel. Este ceea ce.14 ca fiind fapte de comerţ şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie. lichide si exigibile. eventual. In procedura generala. fie prin efectuarea de plati cash. deci. dar tolerate de instante. de altfel. in dreptul anglo-saxon se exprima prin sintagma “business as usual”. emit bilete la ordin sau cecuri in garantarea unor imprumuturi sau avansuri care sunt. spre exemplu. evitarea unei greve etc). uneori administratorii debitorului. desi desesizat. sunt dincolo de orice control al creditorilor. efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora si asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente. desesizata). in masura in care scopurile urmarite sunt cit de cit legitime (activitatea societatii poate supravietui un timp in acest fel si salariatii pot fi platiti pentru unele activitati urgente. Practicile respective. actele juridice incheiate in astfel de conditii fiind nule. in sfera de aplicabilitate a sanctiunii penale pentru bancruta frauduloasa. in varianta ascunderii unor active importante. activitatea debitorului continua in limitele normale ale afacerii acestuia. inclusiv penal. In plus. fara stiinta practicianului in insolventa. care se incadreaza in limitele normale. Astfel de practici sunt. opereaza compensatia. intrucit sunt in frauda directa a creditorilor. care isi vad reduse sansele de recuperare a creantelor lor prin acumularea de datorii sau. sa continue sa desfoare afaceri. fie prin efectuarea de plati si incasari prin afiliati sau persoane controlate de debitor. adica stergerea creantelor reciproce si. dimpotriva. o afiliata a debitorului se poate constitui intr-un vehicul al platilor si incasarilor debitorului. vor putea fi continuate pe perioada de observatie. Regula bussines as usual si limitele sale 61. 3 pct. obisnuite ale afacerii debitorului. ocolit. societatea-vehicul este creditor al societatii aflate in insolventa (si. Daca scopul ocolirii contului unic al procedurii de insolventa este ilegitim. Cum creantele in prezenta sunt reciproce. utilizate pentru efectuarea unor plati care ocolesc si ele contul unic de insolventa. regula indisponibilizarii devine inutila sau ineficienta. deci. în cursul normal al comerţului său. in acelasi timp. . erijindu-se atit in furnizor de materii prime si materiale ori de “consultanta” cit si in client. deseori se intimpla ca debitorul. ulterior. stringerea recoltei. In calitate de furnizor. orice depasire a limitelor acestuia fiind o activitate neobisnuita care face inaplicabila regula business as usual. finalizarea unei constructii. Pe de alta parte. 49 din Legea insolventei intr-o formulare alambicata. cum ar fi continuarea activităţilor contractate. In caz contrar. mai mult sau mai putin clandestin. care nu trec prin conturi bancare si. Masura ar trebuie luata in toate procedurile de insolventa. pe intreaga perioada de observatie. imediata ce debitorul a fost desesizat. prin plata unor datorii in contra ordinii legale de preferinta. certe. Contul unic al procedurii de insolventa este.si al controlului de gestiune la care este indrituit comitetul creditorilor. activitatile curente sunt definite de art.

Debitorul poate fi. operatiuni sau plati neobisnuite ale debitorului pot fi autorizate si de judecatorul-sindic. convocat in acest scop. f) anumite acte. cit si judecatorului sindic.46 alin1. . in mod eronat. 39 din legea insolventei. si la cererea creditorilor (individual). d) platile curente se pot efectua numai catre creditorii cunoscuti. doua organe ale procedurii care nu se situeaza pe acelasi plan din punctul de vedere al atributiilor in cadrul procedurii. asa cum rezulta din art. 30 din Legea insolventei. in mod evident nu mai putem vorbi de continuarea activitatii debitorului. insasi mandatul administratorului special este suspendat. poate conduce la mari confuzii in practica. toata procedura fiind orientata catre lichidarea bunurilor din averea debitorului. fie va fi in faliment. competenta de autorizare atit administratorului judiciar. activitatile si platile neobisnuite vor putea fi autorizate de administratorul judiciar. consider ca legea face dubla reglementare. s-a opus la deschiderea procedurii si contestatia sa a fost respinsa). a comitetului creditorilor ori a administratorului judiciar. nu ar fi posibila daca activitatea debitorului ar fi oprita. asa cum rezulta in mod indirect. Daca debitorul este desesizat pe parcursul procedurii. fie din start.b) activitatile si platile curente sunt efectuate de debitor. Debitorul poate fi desesizat inca din start. afacerea obisnuita a debitorului este preluata si continuata de administratorul judiciar. cererea de autorizare se semneaza de debitor. care nu este prevazuta de lege decit pentru verificarea indeplinirii conditiilor trecerii la faliment in procedura simplificata. insa. daca nu exista nici un plan de reorganizare sau planul a fost respins ori a esuat. de la data deschiderii procedurii. Este cazul unui plan de reorganizare propus de administratorul judiciar sau de creditorii care detin un minim de 20% din valoarea creantelor contra debitorului. intrucit nu sia declarat in termen intentia de reorganizare sau nu mai poate cere reorganizarea (a mai fost in reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii . atribuind. cu conditia ca reorganizarea activitatii debitorului sa mai fie inca posibila. de la deschiderea procedurii. Realizarea acestui plan. In aceste cazuri. de la data deschiderii procedurii. Regula business as usual nu se poate aplica in cazul procedurii simplificate. dar numai dupa aprobarea prealabila a comitetului creditorilor. si mai grav. din art. sub supravegherea administratorului judiciar. în exercitarea atribuţiilor sale de supraveghere. e) actele juridice. in orice caz. in conditiile expuse la art.47 alin. daca debitorul a fost desesizat. autorizarea se poate da chiar si pentru vinzarea de imobile. dubla reglementare nu este de natura a da coerenta textului legal ci. presupunind ca el va fi confirmat. ca se cumuleaza. dimpotriva. dupa o scurta perioada de observatie. c) activitatile si platile curente sunt efectuate de administratorul judiciar. dar indubitabil. 3 pct. cererea se semneaza de orice alt reprezentant al debitorului. fiind vorba de situatii identice. ci de trecerea la faliment. In schimb. fie ulterior. Intrucit activitatea debitorului nu mai poate continua in timpul falimentul stricto sensu. intrucit se poate spune ca o competenta o poate exclude pe cealalta sau. inseamna ca nu se mai poate vorbi de afaceri ale debitorului in aceasta faza. intrucit debitorul este fie direct in faliment. prin administratorul special (in cazul in care acesta nu exista. daca debitorul nu a fost desesizat. pe motiv ca debitorul provoaca averii sale pierderi continue sau pe motiv de lipsa a probabilităţii de realizare a unui plan raţional de activitate (art. desesizat oricind in cursul procedurii. cu conditia ca la vinzare sa se tina seama de imperativul acordarii unei protecţii corespunzătoare creanţei garantate. statutar sau numit ad-hoc de judecatorul sindic). cind debitorul a fost desesizat la cerere.5).

de lege ferenda.de onorabilitate si credibilitate. nulitatea trebuie constatata pentru a avea efecte. de unde o posibila concluzie ca ne-am afla in prezenta unei nulitati de drept. poate ca textul art. pina cind se va decide de catre judecatorul sindic ca nici un plan de reorganizare nu este posibil si ca se impune trecerea la faliment. operatiunile si platile efectuate de debitor dupa deschiderea procedurii sunt nule. pentru a le ascunde de urmarirea creditorilor sau pentru a-si procura lichiditati in conditii ruinatoare. 46 nu este o consecinta a desesizarii. dupa o prealabila consultare cu comitetul creditorilor. asa cum am aratat mai sus. activitatea (afacerea) debitorului continua. mai sus explicitate. ca ne aflam in prezenta unei nulitati absolute si neconditionate. chiar si in cazul in care debitorul “si-a pastrat dreptul de administrare”. intrucit ea intervine si in cazul in care debitorul nu este desesizat. In legatura cu art. 49 (business as usual). chiar cu riscul sacrificarii unor active importante si cu riscul inselarii partenerilor de afaceri. reprezinta regula in cazul continuarii afacerii debitorului dupa deschiderea procedurii. Exceptia cea mai importanta de la aceasta regula este reglementata de art. Dimpotriva. Pastrind proportiile necesare.2 al aceluiasi art. administratorul judiciar sunt obligaţi să întocmească şi să păstreze o listă cuprinzând toate încasările. 46 si-ar fi gasit locul mai degraba dupa art. sa perfecteze garantii asupra . insolventa este dezastrul in afaceri. in perioada imediat anterioara deschiderii procedurii insolventei. 46. debitorul va incearca mai intii sa-si salveze afacerea. in aceasta perioada. cea statuata de art. va incerca sa-si externalizeze activele importante. asadar. Actiunea in anularea actelor incheiate de debitor in perioada suspecta 62. profitind de faptul ca informatia financiar contabila este in posesia sa. In fata amenintarii pierderii controlului afacerii sale. după caz. probabil ca tentatia evitarii lui cu orice pret. care au investit totusi incredere in debitor atunci cind au intrat in afaceri cu acesta. actele sau platile neobisnuite care nu sunt autorizate de administratorul judiciar.1 se impun inca doua precizari : a) textul stabileste ca actele si platile debitorului sunt nule. alin.Dispozitiile art. nefiind disponibila creditorilor. b) nulitatea prevazuta de art. 46 din Legea insolventei. 49 si nu inainte. formula legii aratind. 46 dispune ca debitorul şi/sau. 46 ar fi regula si cea din art. inclusiv dupa deschiderea procedurii. In realitate. altfel ideea care sta la baza instituirii perioadei de observatie ar fi lipsita de sens. de fapt. ar fi necesara o reformulare a celor doua texte (regula si exceptia). 49 ar fi exceptia. facind eforturi pentru a-si crea o imagine . adica nulitatea poate fi invocata de orice persoana interesata (si nu numai de creditori sau de administratorul judiciar sau de lichidator). Aceasta informatie poate sa fie traficata sau utilizata in mod neonest. este naturala. Dincolo de nefirescul in sine al dezastrului. cu precizarea naturii şi valorii acestora şi a datelor de identificare a cocontractanţilor. Poate ca. debitorul care stie ca se apropie momentul colapsului financiar. operatiunile si platile […] sunt nule) si topica textelor ne-ar putea duce la concluzia gresita ca situatia reglementata de art. regula este. ideea continuarii afacerii debitorului este prezenta chiar in corpusul art. In plus. Din ratiuni ce tin de psihologie sau de calcul rece. Pina la acest moment. oricind. plăţile şi compensările efectuate după deschiderea procedurii. §6. in dauna creditorilor. care stabileste ca toate actele. formularea din art. In orice caz. Dar nu este deloc asa.deseori falsa . 46 alin. 49 din Legea insolventei. Fiind vorba de o exceptie de la o regula. 46 (toate actele. si neconditionat de existenta vreunei vatamari. sau de judecatorul sindic sunt nule. automate. intrucit in procedura generala activitatea debitorului continua.

acte si operatiuni incheiate. daca partenerul de afaceri al debitorului a re-vindut bunul. in defavoarea altor creditori. Consecinta admiterii actiunii in anulare este reintregirea patrimoniului debitorului : platile efectuate se anuleaza. in cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila. in principal. iar administratorii sau actionarii sai majoritari vor incerca sa-si preconstituie garantii pentru imprumuturi sau alte creante proprii contra debitorului. Legea insolventei permite. ipoteca este desfiintata. Ulterior. ar trebui sa dovedeasca frauda. cind insolventa este iminenta sau actuala. realizate de debitor prin acte sau operatiuni neobisnuite sau care depasesc limitele normale ale activitatii debitorului. posibile datorita asimetriei informatiilor (creditorii nu cunosc decit prea tirziu. Mai mult. Aceeasi indrituire o are si comitetul creditorilor. ceea ce este dezavantajos pentru procedura. post factum. in subsidiar. De altfel. precum si a valorii altor prestatii executate in baza actelor. administratorul judiciar/lichidatorul. activul transferat se intoarce in patrimoniul debitorului (in caz ca nu mai este posibila restituirea in natura. dar numai in subsidiar. contine intrinsec ideea de prezumtie de frauda : este suspect ceva ce lasa impresia ca ascunde o frauda. in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii. In lipsa prezumtiei. in actiunile in anulare. stiind exact cind a intervenit sau va interveni insolventa. Mai precis. debitorul poate chiar. care nu a participat la incheiarea lui. prin omisiune. debitorul sau co-contractantul sau urmind a rasturna prezumtia. constituirilor sau tranferurilor anulate. persoana terta de actul respectiv. intocmai ca la actiunea revocatorie (pauliana).unor active in favoarea unor creditori care pun astfel de conditii pentru a continua sa finanteze activitatea debitorului. insasi denumirea de „perioada suspecta” folosita in practica pentru a defini perioada anterioara deschiderii procedurii. sa-i plateasca pe unii creditori in defavoarea altora. si sub-dobinditorul poate fi deposedat de bunul achizitionat. dupa caz. pentru cazul in care administratorul judiciar/lichidatorul ar refuza expres sau implicit. sa formuleze actiune in anulare. dar care este indrituita prin lege sa se judece cu debitorul si cu cocontractantul sau si sa reprezinte interesele tuturor creditorilor intr-o asemenea actiune in anulare. tocmai datorita potentialului ridicat de frauda in dauna creditorilor. astfel ca este posibila o actiune in garantie pentru evictiune. Actiunea in anulare este la indemina administratorului judiciar sau a lichidatorului. Legea insolventei ataseaza acestei perioade o prezumtie de frauda. actiune menita a reintregi patrimoniul debitorului si a-i (re)pune pe creditori in pozitie de concurs egal fata de masa bunurilor de impartit. sa-si « organizeze » insolventa. Legea insolventei organizeaza o actiune in anulare a actelor juridice incheiate de debitor in “perioada suspecta“. in principal. care se justifica prin imperativul protectiei creditorilor fata de malverasatiunile debitorului. administratorului judiciar/lichidatorului sa introduca actiuni pentru (i) anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii precum si (ii) actiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti. si acest act ulterior se anuleaza. al doilea . pentru a pastra intacta tranzactia facuta in perioada « suspecta ». Este bine de stiut ca. in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii sau in anul anterior deschiderii procedurii. Frauda nu trebuie dovedita. si creditorii. Administratorul judiciar/lichidatorul poate introduce si (iii) actiuni pentru restituirea de catre terti a bunurilor transmise. dar numai dupa ce va fi sigur ca creditorii nu vor mai lua nimic din valoarea activelor sale. se plateste contravaloarea acestuia). a contravalorii acestora. judecatorii rareori dau solutii de respingere. ci doar afirmata. cerind din proprie initiativa deschiderea procedurii. Doctrina si jurisprudenta denumesc « perioda suspecta » intervalul de timp de dinainte de deschiderea procedurii insolventei. starea de insolventa a debitorului). iertarea de datorie este neutralizata etc.

El trece pe tabelul creantelor. actele juridice incheiate in perioada suspecta de catre debitor in cele 90 de zile anterioare declararii sale in faliment (bankruptcy) nici nu mai sunt supuse unei proceduri judecatoresti de anulare. A se vedea.cumparator are dreptul sa-i ceara socoteala primului cumparator. in plus. spre exemplu. si-a creat probabil si o imagine falsa de onorabilitate. din moment ce insolventa este o situatie de fapt cunoscuta doar de debitor. as remarca faptul ca in alte legislatii. De aceea. adica al creditorilor subordonati bancilor. in acest sens. Adica. ca si ceilalti creditori. de cele mai multe ori. C. adica afaceri care presupun un act de vointa din partea debitorului. In al doilea rind. Primul lucru pe care un intreprinzator diligent trebuie sa-l faca. care este prezumat de incredere si. actuala forma a art. pentru a putea gestiona eficient riscul unor astfel de afaceri ce ar putea fi anulate in viitor. cind creditorul cunostea starea de incetare de plati a debitorului ». sunt si ei. insa.com. Doctrina si jurisprudenta veche includeau actele de executare silita in sfera de aplicabilitate a actiunii in anulare. un co-contractant de buna credinta nu se poate increde foarte mult in aparenta de legalitate si normalitate a actului incheiat : chiar si peste 4 ani si jumatate de la incheierea sa (trei ani perioada suspecta maxima plus 18 luni termenul – de decadere – de exercitare a actiunii in anulare in cadrul procedurii insolventei) acest act poate fi anulat! Informatia financiara si contabila referitoare la afacere se afla in posesia debitorului. prin incheiarea actului anulabil. ca Legea insolventei dispune totusi ca anularea nu se va putea cere daca actul juridic respectiv se inscrie in circuitul normal al afacerii debitorului. actele de executare silita exclud vointa debitorului. pentru evictiune. se va putea observa ca legea se refera la afaceri incheiate sau realizate de debitor. Or. Totusi. egalitate inselata prin actul juridic anulabil. este sa se informeze exact despre continutul Legii insolventei si sa isi aproprie dispozitiile legale referitoare la aceste actiuni in anulare. nu este indicat a se cumpara active de valoare mare decit de la societati comerciale care se ocupa in mod obisnuit cu astfel de afaceri. Or. inselati in asteptarile lor referitoare la siguranta circuitului juridic. Se poate argumenta ca. ceea ce reprezinta o indirecta trimitere la acte voluntare.484 : « nu numai plata voluntara este supusa acestui tratament. adica al activitatii curente a debitorului. Pe de alta parte. Actele juridice incheiate in perioada suspecta nu sunt nule in ele insele si nu sunt invariabil lovite de ineficacitate. Restabilirea egalitatii intre creditori. deci. ci sunt anulate automat. Inainte de orice explicatie. Cocontractantul debitorului sau fostul beneficiar al operatiunii anulate restituie activul sau contravaloarea acestuia la masa credala. Ramine. de unde concluzia ca transferurile de drepturi patrimoniale efectuate printr-o forma oarecare de executare silita 108 nu 108 Legitimitatea excluderii de la aplicabilitatea actiunii in anulare a executarii silite este dubitabila. p. caci aceasta ar compromite securitatea relatiilor juridice. menit a scoate de sub urmarirea colectiva a creditorului bunul sau suma de bani executata silit. ar exista un concurs fraudulos intre debitor si creditorul urmaritor. in rindul creditorilor chirografari. ci si cea obtinuta prin executare silita.. cum ar fi cea americana. salariatilor. . problema partenerilor de afaceri de buna credinta ai debitorului care. fara a avea dreptul la restituirea contraprestatiei imediat.adn. justetea regimului actiunii in anulare este indubitabila. aceste acte incheiate in perioada suspecta presupun sau devoaleaza concursul fraudulos al co-contractantului si/sau al sub-dobinditorului. Se va putea observa. 79-80 din Legea insolventei are in vedere acte facute de debitor. frauda corupe (fraus omnia corrumpit). statului si altor creditori privilegiati. este primordiala si. la deschiderea procedurii. in acest caz. In practica sunt destul de frecvente cazurile de executari silite aranjate. Cel mai grav pentru co-contractant este ca nici macar buna sa credinta la incheierea contractului sau operatiunii nu are o relevanta foarte mare. desi ar putea totusi ascunde un concert fraudulos intre debitor si creditor sau ar putea falsifica intentia creditorului urmaritor. in timp ce co-contractantul sau ar trebui sa prevada cu citiva ani inainte ca debitorul va intra in insolventa ! Care este explicatia unei astfel de situatii aparent anormale ? Este legea gresita sau injusta ? Categoric nu.

la momentul pregatirii incheierii actului. necesitatea sau utilitatea introducerii unei astfel de actiuni. acelasi lucru se face si cu creditorii falsi sau cu creditorii afiliati debitorului. situatii care se publica pe site-ul Ministerului Finantelor. al caror transfer poate usor atrage atentia creditorilor participanti la procedura. adica de debitor si de co-contractanul sau. comitetul creditorilor a pus in discutie in sedintele acestui comitet. in actiunea in anulare reglementata de Legea insolventei. Existenta unor restante de plata a contributiilor la bugetul de stat sau a unor pierderi declarate prin situatiile financiare anulare. iar administratorul judiciar/lichidatorul a refuzat expres sau a omis sa introduca actiunea. activul prezinta mare interes pentru cumparator. pe argumentul ca in tranzactia respectiva achizitorul a fost diligent.). clientela etc. In fine. Actiunea in anulare nu poate fi formulata de partile actului juridic. dar este ferit de urmarirea creditorilor . nu exista decit un risc minor de anulare a unui astfel de transfer de drepturi patrimoniale. ale transferului sau ale constituirii de drepturi patrimoniale. fie printr-o cercetare cit de cit atenta a situatiei financiare facuta publica pe site-ul MF sau al Registrului Comertului. Publicitatea facuta vinzarii sau faptul ca vinzarea se face prin intermediar pot si acestea reduce riscul anularii. atunci actiunea in anulare devine admisibila. Actiunea in anulare formulata de catre comitetul creditorilor este admisibila daca se probeaza riscul pierderii termenului si refuzul expres sau implicit al administratorului judiciar/lichidatorului de a introduce actiunea. fara a-l elimina insa. adica nu pot fi intr-o astfel de actiune decit piriti. este indicat ca in contract sa fie trecute motivele pentru care activul in cauza se vinde. este un indiciu ca actul nu trebuie incheiat in conditii normale. cumparatorul vrea sa profite de situatia dezastruoasa a vinzatorului etc. in principal. spre exemplu..sunt supuse actiunii in anulare reglementate in Legea insolventei. Daca exista totusi interesul de a cumpara active de la o societate aflata in perioada suspecta (pretul este bun. Elementele caracteristice ale actiunii in anularea actelor incheiate de debitor in perioada suspecta pot fi rezumate dupa cum urmeaza : A. pentru cazul omisiunii administratorului judiciar/lichidatorului de a formula actiunea in termen. obiectul de activitate. comitetului creditorilor. in care pretul executarii silite este falsificat prin mecanismul pasilor de reducere a pretului la licitatie pina la un nivel care sa poata fi suportat de interpusii debitorului. Acestia nu pot avea. Un grad de indatorare foarte mare relativ la cifra de afaceri este un indiciu negativ asupra unei iminente interventii a insolventei. in subsidiar. eventual prin constituirea de garantii personale de la reprezentantii societatii vinzatoare. Astfel se pot reduce riscurile de anulare. Daca actiunea comitetului creditorilor va fi inclusiv cele facute de executori fiscali. decizia de vinzare trebuie sa fie aprobata in organele colegiale de conducere ale societatii sau chiar in AGA ale debitorului. atunci contractul trebuie sa fie conceput intr-o asemenea maniera incit sa reduca la minimum impresia de operatiune neobisnuita. Daca. astfel ca bunul ramine sub controlul acestuia. 63. Daca societatea in cauza executata silit. intrucit este vorba in marea majoritate a cazurilor de actiuni in anulare de active de valori insemnate. . administratorului judiciar/lichidatorului si. contravaloarea activului este un mijloc pentru finantarea societatii de catre actionarul sau majoritar sau de catre o afiliata a acesteia. Legitimarea procesuala activa apartine. trebuie verificata starea financiara a societatii. In al treilea rind. Daca se cumpara active de la o societate care isi restringe activitatea sau isi schimba locatia. decit calitate procesuala pasiva. fie prin informatii cerute chiar acesteia.

1 lit. in conditiile dreptului comun. Daca termenul de decadere fixat de legea insolventei pentru exercitiul actiunii in anulare este depasit. intrucit nu sunt intrunite conditiile de admisibilitate ale actiunii in anulare. Daca in actiunea in anulare formulata peste termen in fata judecatorului sindic se invoca motive de nulitate absoluta (care. atacat. ceea ce ar oferi petentilor sau chiar administratorului judiciar/lichidatorului indolent o modalitate indirecta de ocolire a termenului de exercitare a actiuni in anulare. actul nu mai poate fi atacat cu actiunea in anulare reglementata de Legea insolventei. dar nu mai tirziu de 18 luni de la deschiderea procedurii. atunci judecatorul sindic va putea sa isi decline competenta catre instanta de drept comun. respectiv. Daca se introduce actiune in nulitate de drept comun. adica de la deschiderea procedurii). consider ca si aceasta trebuie introdusa tot in termenul de 1 an. intrucit nu mai exista situatia premisa a procedurii insolventei deschisa fata de debitor si. actiunea in anulare. Spre exemplu. 1 an sau 120 de zile. Suntem in prezenta unui termen de decadere. C.b) si de art. nascut si actual pentru a cere nulitatea. Judecatorul-sindic nu se poate sesiza. Este evident ca reintregirea . de 1 an si jumatate.20 alin. Aceeasi solutie referitoare la competenta este aplicabila si in cazul in care data actului atacat este anterioara cu mai mult de 3 ani. deci. din moment ce expirarea termenului de decadere duce la pierderea dreptului de a formula actiune in anulare in baza Legii insolventei. (fie in calitatea lor de reprezentati ai intereselor colective ale creditorilor. daca vor putea dovedi un interes direct. in favoarea instantei de drept comun. A decide altfel ar insemna ca termenul de decadere fixat pentru administratorul judiciar/lichidator este lipsit de sens. 59 din Legea insolventei (maxim 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului. in mod individual. administratorul judiciar/lichidatorul va putea fi schimbat pentru motive temeinice. Indiferent de persoana care are legitimare procesuala activa. nici competenta functionala a judecatorului sindic. in special cele referitoare la termene.considerata admisibila. legitimare procesuala activa pentru actiunea in anulare. este de competenta judecatorului sindic. asa cum se stie. administratorul judiciar sau lichidatorul pierde legitimarea procesuala activa speciala pentru actiunea in anulare reglementata de Legea insolventei. inseamna ca debitorul redevine un participant obsinuit la un litigiu de drept comun. Actiunea in anulare trebuie introdusa de administratorul judiciar/lichidator in termen de un an de la expirarea termenului de depunere a raportului “cauzal” prevazut de art. B. datei deschiderii procedurii. din oficiu cu o astfel de actiune. si nu a unui termen de prescriptie. dupa caz. pot fi invocate oricind si de catre orice persoana interesata). totusi. inclusiv de administratorul judiciar sau de lichidator. care va putea solutiona cauza in conditiile dreptului comun. competenta judecatorului sindic este inlaturata. Legea nu atribuie creditorilor. fie in calitatea lor de reprezentanti legali ai debitorului). iar competenta functionala a judecatorului sindic inceteaza. din moment ce comitetul creditorilor ar putea introduce actiunea si dupa expirarea termenului aplicabil administratorului judiciar/lichidatorului. cu actiune in nulitate. aplicabil administratorului judiciar/lichidatorului. insa. Actul va putea fi. Desi Legea insolventei omite sa stabileasca un termen pentru actiunea comitetului creditorilor. de unde concluzia ca acest termen nu este susceptibil de suspendare sau intrerupere. in cele trei forme ale sale.

tribunalul. p. 85 alin. op. Data incetarii platii se putea stabili fie prin sentinta de deschidere a procedurii. care extinde prezumtia de frauda si dincolo de cei 3 ani. ireversibile. actiunea in anulare nu se mai poate exercita in cadrul procedurii insolventei. data la care este certa aparitia starii de insolventa. Aceleasi solutii sunt valabile.299). in cererea sa de deschidere a procedurii recunoaste ca se afla in insolventa actuala sau iminenta. odata expirate termenele prevazute de art. dispunea ca. Data incetarii 109 In doctrina (I. In lipsa unei astfel de determinari. unii debitori amina momentul deschiderii procedurii prin diferite mijloace de tergiversare pina cand actul/actele de instrainare potential anulabile se indeparteaza in timp mai mult de 3 ani anteriori deschiderii procedurii. s-a propus is solutia impunerii prin lege a efectului retroactiv al hotararii de deschidere a procedurii. In sistemul Codului comercial. determina provizoriu data incetarii platilor. perioda suspecta se intinde pe 120 de zile.com. in asa fel incit cele trei tipuri de termene sa poata fi depasite si astfel actiunea in anulare sa nu mai fie posibila in cadrul procedurii insolventei (unde actiunea in anulare este facilitata in favoarea creditorilor). o astfel de solutie ar putea elimina practicile debitorilor neonesti care se opun la deschiderea procedurii numai pentru a amina momentul deschiderii procedurii. practic. si cazurilor in care sunt depasite perioadele de 3 ani. fie pentru ca debitorul. observindu-se ca durata cuprinsa intre inregistrarea cererii introductive si hotararea de deschidere a procedurii scapa de sub control si prelungirea ei nejusitificata poate oferi prilejul eludarii drepturilor creditorilor prin acte ale debitorului care ar putea fi in fapt. 1 an sau 120 de zile. 722 C. inutil. ci numai pe calea dreptului comun. Pe de alta parte. 79-80. din oficiu sau la cererea oricarui interesat. prin sentinta separata. desemnate de doctrina si jurisprudenta drept « perioada suspecta ».4 din Legea insoloventei. unde nu se va putea aplica prezumtia de frauda decit daca se va putea dovedi intirzierea culpabila a deschiderii procedurii in scopul trecerii termenelor perioadei suspecte. 1 an sau 120 zile anterioare deschiderii procedurii. O modalitate de evitare a unui astfel de abuz de drept procesual este reglementata in art. dar poate fi exercitata o actiune in nulitate absoluta. prin sentinta declarativa de faliment sau printr-o alta posterioara. . facind astfel inutila formularea actiunii in anulare in cadrul procedurii insolventei. In forma actuala a Legii insolventei. pana la data inregistrarii cererii introductive. fie pentru ca. Dar textul este insuficient si. pentru cazul in care debitorul a intirziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele prevazute de art. fostul art. in mod corespunzator. era obligatorie fixarea datei incetarii platilor. Pe de o parte. daca data actului supus unei eventuale actiuni in anulare este anterioara cu mai mult de 3 ani. precum si termenul de 3 zile in care debitorul trebuia sa ceara deschiderea procedurii pentru a se apara de pedeapsa pentru infractiunea de bancruta. Acest moment ar fi trebuit sa fie data cererii de deschidere a procedurii de insolventa.cit. datei deschiderii procedurii. Astfel. intrucit. in functie de natura si gravitatea pentru creditori a actului sau operatiunii vizate. o astfel de solutie ar putea re-echilibra macar in parte diferenta dintre debitor si creditori in privinta informatiei financiar-contabile referitoare la afacerile debitorului. Asadar. dupa caz. in cazul in care cererea de deschidere a procedurii apartine creditorului. In practica. Momentul de la care incepe sa curga cele trei tipuri de termene este ales in mod eronat de legiuitor.. insolventa este prezumata109. un an sau 3 ani inainte de data deschiderii procedurii. in conditiile dreptului comun. atunci actiunea in anulare reglementata de Legea insolventei devine inadmisibila.patrimoniului debitorului este un astfel de interes si o actiune a practicianului in insolventa nu va putea fi respinsa pentru lipsa de calitate procesuala activa sau pentru lipsa de interes. 79-80. Turcu. fie ulterior. actiune care devine din start inadmisibila pentru ca nu mai este in termen. data fata de care se calculau termenele actiunii in anulare. se prezuma ca incetarea platilor a avut loc pe data pronuntarii sentintei de faliment.

Astfel de actiuni sunt inclusiv la indemina creditorilor. debitorul nu poate fi pirit in actiunea in anulare. permisa oricarei persoane interesate si oricind. provizorie. diminuat prin externalizari frauduloase ale acestuia incheiate in perioada suspecta – este in contradictie cu interesele debitorului.6 teza intii) ori subdobinditorului de rea-credinta al bunului. cum ar fi actiuni pentru nulitatea absoluta a actelor juridice. 1940.adn. intrucit este vorba de o actiune neevaluabila in bani si nu de o actiune pentru realizarea unor creante contra debitorului. intrucit administratorul judiciar/lichidatorul ar cumula pozitiile contradictorii de reclamant si pirit . cocontractantului sau (art. ceea este motiv de inadmisibilitate a actiunii) sau de creditori.471. actiunea in anulare de drept comun fiind doar la indemina partilor actului. III. Desigur ca. practic. va fi necesara observarea tuturor conditiilor de exercitiu al acestor actiuni de drept comun. putind fi modificata de tribunal. astfel ca : 110 Cas. contestatie formulata in baza art. in calitate de organ al procedurii.). Dupa expirarea termenului de contestatie. o actiune in constatarea nulitatii absolute. actiunea in anulare de drept comun formulata de creditor ar fi respinsa ca lipsita de interes sau pentru lipsa calitatii procesuale active. Stabilirea datei incetarii platilor era. decizia din 16 febr. de unde concluzia ca « anularea » acestora il poate afecta pe debitor. . ea este scutita de taxa de timbru. debitorul va avea pozitia procesuala de pirit .platilor nu se putea fixa la o data anterioara cu mai mult de 3 ani fata de data declararii falimentului.. 36. priviti individual. pentru a restringe aria de aplicabilitate a actiunii in anulare) sau din partea creditorilor (care aveau interesul ca aceasta data sa fie cit mai indepartata de data deschiderii procedurii. dupa caz. intrucit ar inseamna ca debitorul sa isi invoce propria turpitudine. calitatea procesuala pasiva in actiunile in anulare prevazute la art.85 alin. si pentru ca finalitatea actiunii in anulare – reintregirea patrimoniul debitorului. p. administratorul judiciar sau lichidatorul nu vor putea actiona in calitate de reclamant pentru debitor. nu se poate confunda cu interesele debitorului. data incetarii platilor devenea definitiv fixata110. va putea fi exercitata de administratorul judiciar/lichidator in calitate de reclamant (daca acesta actioneaza in numele creditorilor. In cazul in care actiunea de drept comun este introdusa de administratorul judiciar sau de lichidator.25. 79-80 (legitimare procesuala activa. din moment ce creditorul este un tert de contract. se pot introduce actiuni de drept comun pentru invalidarea actelor respective. existenta unui comitet al creditorilor etc. Spre exemplu. si actiunea in nulitate pe drept comun ar trebui solutionata tot de judecatorul sindic. Asadar. “constituirile” sau “transferurile” de drepturi sunt incheiate de debitor. Debitorul este cel ce se apara intr-o astfel de actiune. nu poate fi introdusa pe calea dreptului comun. 723 C. D. actiunea revocatorie (pauliana). pentru a largi aria de aplicabilitate a actiunii in anulare). in Pandectele Romane 1941. o actiune in anulare.com. II. actiunea oblica. dar deocamandata o astfel de idee nu poate fi decit o sugestie de lege ferenda. inclusiv in urma unei contestatii din partea debitorului (care avea interesul ca aceasta data sa fie cit mai apropiata de data deschiderii procedurii. Din perspectiva celeritatii si a intereselor creditorilor. daca nu sunt indeplinite celelalte conditii de admisibilitate ale actiunii in anulare reglementate de art. Actiunea in nulitate nu va fi suspendata in baza art. actiunea in constatarea simulatiei etc. Ca si in cazul depasirii termenelor.com. ca si orice actiune pentru recuperarea bunurilor sau a creantelor debitorului. deci. individual. Intrucit “actul fraudulos”. permisa numai partilor actului juridic. Administratorul judiciar/lichidatorul. in schimb. in C. in aceasta situatie. cit. 79 si 80 incumba debitorului si. p.

Perioada de maxim 3 ani anteriori deschiderii procedurii este cunoscuta in doctrina si sub denumirea de « perioada suspecta ». insa. Suspiciunea deriva din prezumtia ca debitorul. adica incheierea actului in perioada suspecta (art. precum si cu co-contractantul sau . Legea insolventei dispune in art. va incerca sa diminueze efectele negative pentru sine ale insolventei. ci numai existenta unor fapte vecine si conexe care sa declanseze prezumtia. 82 ca nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial efectuat de catre debitor in cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente112. prezumtie care nu se extinde la tertul dobinditor sau sub-dobinditor (art. E. Chiar daca buna sau reaua-credinta a co-contractantului nu 111 Tertul dobinditor de rea credinta va fi sanctionat cu refuzul inscrierii sale pe tabelul creantelor cu creanta rezultata din restituirea pretului bunului. din punctul de vedere al teoriei generale a obligatiilor. Pentru a nu pierde procesul. in subsidiar. 79) sau. si pe co-contractantul debitorului de consecintele nefaste ale admiterii actiunii in anulare. nu va fi obligat sa dovedeasca cele sustinute in actiune. cit si constituirea de drepturi patrimoniale. . dupa caz. In prezenta prezumtiei de frauda. precum si actele frauduloase. 80 se refera la transferuri si constituiri de drepturi (transferul de drepturi fiind. comitetul creditorilor. diminuindu-si pasivul in dauna unor dintre creditori. administratorul judiciar. caz in care actiunea ar fi admisibila. externalizind fraudulos sau prin mijloace ruinatoare active. buna sau reaua-credinta a co-contractantului debitorului nu au relevanta 111. aceea de reintregire a patrimoniului debitorului in folosul comun al creditorilor. el judecindu-se cu debitorul. debitorul va trebui sa faca dovada contrarie. exceptarea constituirilor de drepturi este nejustificata. Din perspectiva finalitatii actiunii in anulare. debitorul va fi reprezentat in proces de un reprezentant ad-hoc. numit. efectuind plati fara contraprestatie. care simte sau vede apropierea catastrofei. constituind garantii pentru creante neprioritare etc. intr-un astfel de litigiu. adica sa tinda la respingerea actiunii ca neintemeiata.85 alin. 80). daca acesta nu exista. la nevoie.85 alin. Co-contractantul debitorului. adica a caracterului ne-fraudulos al contractului. adica a faptului ca nu exista frauda (art. Daca. ca actul a fost incheiat in conditiile normale ale activitatii sale curente (art. si nu neintemeiata. fiind in prezenta unei contradictii de interese. 79) si. 112 Textul se limiteaza la anularea transferurilor de drepturi patrimoniale. inseamna ca dovada faptului ca transferul a avut loc in cursul desfasurarii normale a activitatii curente a debitorului face actiunea inadmisibila. transferul nu se situeaza in limitele obisnuite ale activitatii debitorului. 80). de judecatorul-sindic . lichidatorul sau. totusi. Intrucit dispozitia legala este in sensul ca « nu se va putea cere » anularea si nu ca « nu se va putea dispune » anularea. obsinuite ale activitatii debitorului. cumulativ.(i) atunci cind formuleaza actiunea in anulare. Intr-adevar. Dovada inexistentei fraudei il apara. fiind anormale sau ocazionale. debitorul sau co-contractantul sau vor putea sa se apere pe fondul actiunii. ca nu exista frauda si. asupra caruia nu se extinde prezumtia de frauda.3). nu va trebui decit sa dovedeasca faptul ca actul a fost incheiat in conditiile normale. Daca exceptarea actelor frauduloase este justificata (frauda exista chiar si in cazul activitatii normale a debitorului). administratorul judiciar/lichidatorul se va situa pe o pozitie neutra. cumulativ. tot o constituire de drepturi). (ii) atunci cind comitetul creditorilor formuleaza actiunea. desi actiunea in anulare poate avea ca tinta atit transferul. ca actul a fost incheiat in perioada suspecta. debitorul va fi reprezentat. in conditii neobisnuite ce depasesc limitele activitatii normale a debitorului si indeplineste si celelalte conditii aferente (art. intrucit debitorul este pirit. mai ales ca art. de administratorul special (art. administratorul judiciar/lichidatorul va avea pozitia reclamantului.6 teza a doua) . Acestei perioade suspecte i se aplica o prezumtie relativa de frauda in dauna creditorilor.

79 se refera numai la acte juridice bi. 82 vorbeste de transferuri facute de debitor “in cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente” si pare a trimite la definitia activitatilor curente din art. acte juridice care au avut ca efect (nu neaparat ca scop) descompletarea patrimoniului debitorului.80. “activitatile curente” nu sunt cele efectuate propriuzis de debitor in perioada de observatie. al vinzarilor printr-o forma oarecare de executare silita. 79 se refera la « acte juridice frauduloase ». In plus. art. adica dovada faptului ca transferul. dovada efectuarii unui minim de publicitate prealabila vinzarii. in timp ce actiunea reglementata de art. in timp ce art. nu are nimic ilegitim in el sau nu are cum sa dauneze creditorilor. chiar anormal sau ocazional. 80 se refera la « constituiri si transferuri ». este vorba de acte juridice voluntare ale debitorului (constituirile sau transferurile de drepturi sunt si ele manifestari de vointa). din ratiuni ecologice si de legislatie a mediului. consider totusi ca dovada platii unui pret similar cu cel al pietei pentru bunul transferat sau a platii unui pret mai mare.82. adica valoarea activului a fost inlocuita cu o contra-valoare corespunzatoare. Cu toate acestea prezumtia de frauda se poate extinde si asupra cazurilor prevazute de art. se refera numai la cazurile de « transferuri » enumerate la art.prezinta relavanta in actiunea in anulare. 82 tin de tipul afacerii debitorului. activitatile curente si desfasurarea lor normala la care se refera art. plati anticipate si contracte care ar putea fi anulate independent de existenta fraudei ? In orice caz. reprezinta o buna aparare. Or. a caror anulare depinde de caracterul lor fraudulos. Intrucit este vorba de o actiune in reintregirea patrimoniului debitorului. Textul art. ci cele propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie. Astfel. 3 pct. activitatile curente sunt cele din perioada de observatie. de piata pe care actioneaza. nu intra sub incidenta actiunii in anulare reglementata de art. inseamna ca existenta unei contraprestatii echivalente a cocontractantului este un bun motiv de respingere a actiunii. .sau multilaterale (contracte). 14 din Legea insolventei. Pe de alta parte. ceea ce face ca definitia legala a activitatilor curente sa nu fie aplicabila modalitatilor de aparare in actiunea in anulare. Din analiza celor doua texte legale care reglementeaza cazurile de actiune in anulare se observa o distinctie putin justificabila. Asa cum s-a vazut. Este cazul. care poate duce la respingerea pe fond actiunii in anulare. Oare art. nu si la « constituiri » sau acte frauduloase. fara vreo referire la frauda. daca art. bunaoara. 80 se refera la acte juridice cu titlu gratuit (acte juridice unilaterale).. adica dupa deschiderea procedurii. incheiate in perioada suspecta. atunci aceasta vinzare este normala si nu va putea fi anulata. 79 pare a avea ca fundament frauda in dauna creditorilor. « Iesirile » de active sau de drepturi pecuniare din patrimoniul debitorului care nu presupun manifestarea de vointa a debitorului. intrucit patrimoniul debitorului a ramas intreg intr-o asemenea situatie. O vinzare de active imobiliare ale societatii care produce tractoare pentru a le transforma in proiecte rezidentiale nu reprezinta o activitate normala. in cazul actiunii in anulare avem de a face cu o perioada anterioara deschiderii procedurii si cu acte juridice deja incheiate sau chiar executate inainte de deschiderea procedurii. art. 79-80 din Legea insolventei. operatiuni comerciale. Actiunea reglementata de art. In realitate. frauda fiind prezumata in dauna debitorului si in favoarea creditorilor. de liceitatea sau iliceitatea activitatii sale etc. care dispune ca anularea unui transfer cu caracter patrimonial nu se va putea cere daca acesta a fost efectuat in cursul desfasurarii normale a activitatii curente a debitorului. reprezentati de administratorul judiciar/lichidator. de limitele specialitatii capacitatii sale de folosinta. dovada incheierii contractului prin intermediul unui agent imobiliar etc. 80 pare a avea ca fundament caracterul neobisnuit al actelor debitorului. dar daca vinzarea se face pentru a reloca fabrica din centrul unui oras in afara sa. 80.

intrucit el pierde si bunul si dreptul de a-si recupera pretul platit. intrucit titlul asupra bunului. dar numai daca acestia au cunoscut sau trebuiau sa cunoasca faptul ca transferul de drepturi era susceptibil de a fi anulat. se radiaza constituirile de drepturi etc. ca efect al admiterii actiunii in nulitate de drept comun. actiunea fiind introdusa cu singurul scop al reintregirii activului patrimonial al debitorului. Astfel. adica cu stergerea datoriilor anterioare deschiderii procedurii. Avind in vedere ca inchiderea procedurii se poate solda fie cu radierea debitorului persoana juridica.F. insa. intrucit ne aflam intr-un litigiu comercial. Efectul admiterii actiunii in anulare il reprezinta reintregirea activului patrimonial al debitorului. Actiunea in anularea unui transfer cu caracter patrimonial se noteaza din oficiu in cartea funciara. G. dobindite dupa data notarii in cartea funciara a actiunii in anulare transferului. inseamna ca tertul dobinditor de rea-credinta este sanctionat foarte dur. in cazul actiunii in anulare reglementata de art. Asadar. intirzia sau insela pe creditori. se va putea dispune un sechestru asiguratoriu. Legea insolventei pastreaza o diferenta complet nejustificata. vor fi “conditionate de dreptul de a fi recuperat bunul”. similar repunerii in situatia anterioara. se restituie pretul si. pentru a fi opozabila tertilor. A se observa ca. Daca. la art. adica “persoana” la care se refera art. se prezuma ca acesta cunoastea starea de anulabilitate a actului.2 va dobindi bunul. 80 se vorbeste expres si de restituirea prestatiilor (repunerea in situatia anterioara). Notarea actiunii in cartea funciara opreste. intrucit debitorul era in stare de insolventa sau de insolventa iminenta. caz in care este obligatorie depunerea unei cautiuni. De asemenea. 79 si art. dreptul sau garantia sub conditia rezolutorie a recuperarii acestora la masa bunurilor de impartit. este admisibila o anulare sau o constatare a nulitatii actului care sa nu fie insotita si de repunerea in situatia anterioara. In caz de reacredinta din partea acestuia. tertul dobinditor nu va avea dreptul sa se inscrie in tabelul creantelor. Pentru asigurarea recuperarii in natura a bunurilor transferate. 85 alin. Tertul dobinditor care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea acestuia are dreptul sa se inscrie la masa credala cu valoarea bunului. bunurile (in lipsa acestora. intrucit provenea de la un debitor aflat in insolventa sau in insolventa iminenta113. se restituie platile anticipate. Este evident. . Asadar. respectiv. garantia sau un alt drept real asupra acestuia. fie cu iertarea de datorii a debitorului persoana fizica. 113 Daca subdobinditorul este sot. intre art. daca in cazul actelor. 79 din Legea insolventei este insotita automat de revenirea activului sau a valorii sale in averea debitorului. cu conditia ca bunurile respective sa mai fie in posesia tertului contractant al debitorului. Principiul restituirii in natura se extinde si la subdobinditorii de rea-credinta. cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna credinta si fara intentia de a-i impiedica. se poate dispune un sechestru judiciar asupra acestora. adica de reintregirea activului patrimonial al debitorului. Instituirea acestor sechestre opreste si ea circulatia juridica a activului in cauza. practic. in cazul nulitatii de drept comun. si daca nu au achitat valoarea corespunzatorare a bunului (cele doua conditii sunt cumulative). ca anularea ar fi fara sens daca ea nu ar fi insotita de reintoarecerea in patrimoniul debitorului a activelor externalizate prin frauda in perioada suspecta (sau a valirii acestora). ruda sau afin al debitorului. masura urmind a fi dispusa de judecatorul sindic chiar si in lipsa unei precizari in petitul actiunii. pentru asigurarea contra riscului insolvabilitatii in cazul recuperarii unor sume de bani. anularea la care se refera art. 79 nu se vorbeste decit de « anulare ». transferurilor si constituirilor de drepturi la care se refera art. circulatia juridica a imobilului in cauza. 79 separatia nu este posibila. 80. se achita de catre tertul dobinditor contravaloarea bunurilor).

intrun trecut nu prea indepartat. adica acte pe care acesta nu era obligat sa le incheie. (iii) prenotarile unor ipoteci sau gajuri. iar actul este situat in perioada suspecta. dar el si respinge creanta co-contractantului rezultata din repunerea in situatia anterioara. printr-o novatie sau o delegatie etc. daca sunt vizibile relatiile de afiliere sau legaturile strinse ale cocontractantilor. Registrele contabile ale debitorului sau cartile funciare pot demonstra existenta. pentru a suporta concursul celorlalti creditori. chiar daca cocontractantul nu cunostea incetarea platilor. pentru ca un act juridic incheiat in perioada suspecta sa fie anulat trebuie ca aceasta sa produca un prejidiciu (tuturor creditorilor sau numai unora dintre ei). Acestea pot fi clasificate dupa cum urmeaza : a) actele fara contraprestatie. practic. unde este citat M. intrucit tertul dobinditor de rea-credinta nu va avea dreptul sa fie inscris pe tabelul creantelor cu creanta rezultata din restituirea pretului. Editura Cugetarea.2 teza a doua din Legea insolventei. ci numai in privinta dreptului co-contractantului de a se inscrie la masa credala pentru pretul bunului. 114 In sens contrar. borderourile de cesiune.. actele cu titlu gratuit (liberalitati) si contractele comutative dezechilibrate (in acest caz vorbim de absenta partiala a contraprestatiei. intrucit plata s-a facut in alt mod decit cel obisnuit (spre exemplu. care se impun judecatorului (nulitati neconditionate). dealtfel. In dreptul francez se considera ca sunt mijloace normale de plata : plata in natura (in bani sau prin remiterea lucrului ce constituie obiectul contractului). Cazurile de nulitate de drept. 79-80 din Legea insolventei. fata de redactarea art. in conditii normale ar fi valabil). intrucit obligatiile debitorului intrec intr-o maniera anormala obligatiile cocontractantului) . viramentele bancare. intra in categoria actelor anulabile. in dreptul francez.). deci. la momentul deschiderii procedurii nu mai exista in patrimoniul debitorului. Codul de comert adnotat. Adam. sanctiunea anularii actului juridic incheiat in perioada suspecta este neconditionata de existenta unui prejudiciu in patrimoniul creditorilor114. p. Este vorba de acte anormale in ele insele si a caror nulitate se impune. p. o asemenea stingere de datorie nu este naturala si poate justifica banuiala ca creditorul cunostea starea de incetare de plati in care se afla debitorul (C.485. insa. atunci actiunea in anulare devine necesara. 1927. dar nu mai este privilegiat) . cum ar fi darea in plata sau delegatia. a unor active importante care. 83 alin. Asa cum rezulta din art. cazurilor de anulare reglementate de art.545). intrucit actul respectiv este anormal. plata prin emiterea efectelor de comert. In schimb.adn. In dreptul nostru. ca atare cine formuleaza actiunea are obligatia sa faca dovada existentei acestui element al actiunii revocatorii ».79 din lege.64. Buna credinta a co-contractantului nu este relevanta in privinta admisibilitatii actiunii in reintregirea patrimoniului debitorului. Dumitrescu. atunci cand este vorba de acte incheiate cu un co-contractant care cunoaste starea de incetare a platilor. In fine. p. daca actul este anormal. ca o sanctiune aplicata cocontractantului si nu actului (care. fiind facut pentru externalizarea activului si scoaterea sa de sub urmarirea colectiva a creditorilor. Autorii sustin ca « este fara putinta de tagada ca. b) acte care nu corespund obligatiilor debitorului. corespund. N. Bucuresti. cand se foloseste sintagma “…in dauna…” legiuitorul nu a prezumat existenta prejudiciului si. ca de exemplu plata unor datorii neexigibile sau constituirea unor garantii reale pentru datorii anterioare (beneficiarul acestei garantii nu este indepartat de la masa credala.495.A. cardurile si compensatia legala). Daca pretul sau contraprestatia co-contractantului debitorului sunt derizorii ori disproportionat de mici in raport cu prestatia debitorului. care rastoarna principiul executarii in natura a obligatiei. neobisnuit. tot ceea ce nu se incadreaza in aceasta enumerare inseamna mijloca anormal de plata si. Legea franceza enumera si anumite cazuri de nulitate de drept. C. Daca creditorul este platit la scadenta in altceva decit bani (suntem in prezenta unei dari in plata. chiar la respingerea creantei sale rezultata din restituirea platii pretului.com. Rusu. aceeasi sanctiune este conceputa si in legea noastra. c) acte anormale cum sunt : (i) stingerea unor datorii exigibile prin mijloace anormale. la care se adauga sintagma "alte moduri de plata admise in relatiile de afaceri" (aceasta include cecurile. . tribunalul nu numai ca anuleaza actul. (ii) depozitarea in consignatie a unor bunuri in perioada executarii silite . sa fie incheiata de debitorul care stia ca este in incetare de plati si actul sa fie incheiat in perioada suspecta. creditorul care a primit altceva decat i se datora este suspectat de frauda . respectiv. Prin contrariu. I. Reaua-credinta a cocontractantului duce. datio in solutum). printr-o dare in plata.

op. in P. In realitate. de inopozabilitate116 sau de revocare pauliana117. 38. tertul co-contractant fiind obligat. chiar si tertul co-contractant de buna credinta poate fi obligat sa restituie bunul instrainat de debitor sau contravaloarea acestuia. Complicitatea tertului la frauda nu este necesar a fi dovedita. Introducere in dreptul civil. care se justifica indiferent de culpa si care este straina ideii de sanctiune. iar pentru eventuala restituire a prestatiei sale. D. 1992. 80 din Legea insolventei nu isi are temeiul in incalcarea conditiilor de valabilitate sau de opozabilitate ale actului juridic in sine. Beleiu.cit. actele juridice incheiate chiar dupa declararea falimentului sunt perfect valabile.C Vlachide (Repetitia principiilor de drept civil. Pentru natura juridica de revocare sui generis s-a pronuntat I. va avea o creanta pe care o va prezenta. 117 In sensul ca ne-am afla in prezenta unei actiuni revocatorii speciale. spre exemplu. A se observa ca. 215). p. 4) pentru revocarea fraudei comisa de debitor prin acte de instrainare. III. de regula.419. Turcu. deoarece. Europa Nova. Actiunea in « anulare » la care se refera art.com. in conditiile in care persoana interesata nu dovedeste ca actul. ca o consecinta imediata a desesizarii si a indisponibilitatii reale de care este lovit patrimonial falitului » (Cas. 201. cit si cea actuala. datorata pretorului Paulus. In schimb.. in care lipseste actul de efecte in profitul exclusiv al masei credale. daca nu a fost complice la frauda.III. nulitatea prevazuta de art. transferul sau constituirea de drepturi patrimoniale sunt realizate in conditiile normale ale activitatii debitorului. fie pentru opozabilitatea sa fata de terti. este suficient ca debitorul sa fi fost constient ca prin incheierea lui il prejudiciaza pe creditor. Autorul arata ca actele vizate de dispozitiile art.. actiunea pauliana este o creatie pretoriana. de nulitate relativa 115. intrucat il priveste.. Drept civil roman. Turcu.cit. p. asa cum este unanim acceptat in doctrina. cel putin in cazurile prevazute la art. p. ci exclusiv in starea de insolventa in care se afla debitorul. Turcu. adica pentru cauze contemporane actului (cam acelasi lucru se poate spune si despre inopozabilitate).65. la dosarul procedurii deschise. actiunea pentru anularea acestor acte juridice nu poate fi introdusa de falit. (1) C. a actelor desesizatului. ca atare. 118 In sens contrar. De asemenea.151. cu complicitatea unei terte persoane sau de insusi debitorul singur. opozabilitate etc. partea care a contractat cu debitorul.724 alin. care toate au la baza conceptul de sanctiune pentru incalcarea culpabila a conditiilor de valabilitate. Drept comercial roman. a se vedea I. sa intoarca la masa bunurilor de impartit. 615 . I. la fel ca si ceilalti creditori. reluata in D. inopozabilitate. p. op. 119).420) retine ca. Natura juridica a actiunii in nulitate este controversata. nu opereaza decat in mod relativ. Se vorbeste. oscileaza intre a califica aceste actiuni drept forme de sanctiune a actului juridic pentru incalcarea conditiilor impuse de lege fie pentru valabilitatea sa.XXII. valoarea se intoarce in averea debitorului. Ed. atit cea interbelica. nulitatea este o sanctiune a actului juridic a care se justifica prin incalcarea conditiilor de valabilitate ale incheierii actului. De altfel. nefiind decat o revocare. fie bunul. incheiate de falit. Schiau. revocare etc. Ca urmare a anularii actului. a V-a. care a introdus-o in edictul sau (quae in fraudem creditorum alienat sunt revocantur – D. . 26 septembrie 1939. in profitul masei credale. p. op. Ed.XLII. Regimul juridic al insolventei comerciale. reintregirea patrimoniului se impune indiferent daca repunerea partilor in situatia anterioara mai este posibila sau nu. Conform lui P. « anularea » la care se refera Legea insolventei nici macar nu are caracter de sanctiune118. Or. 79 sunt acte savarsite de debitor cu rea-credinta. Casa de Editura si Presa „Sansa”. 2001. suntem in prezenta unor actiuni in reintregirea patrimoniului debitorului. Cvasitotalitatea doctrinei. stare care este ulteriora incheierii actului. AllBeck. spre exemplu. 1940.R. Acelasi autor (I.416. Nu este necesara dovada dolului. 115 St. 79 si art. Turcu. revocarea in profitul exclusiv al masei credale este o forma de inopozabilitate. Vol II. autorul retine si ca frauda poate fi savarsita in doua modalitati. cit. pag. 80. AllBeck. Bucuresti 1994. ceea ce este complet in contra ideei de nulitate. fie contravaloarea acestuia. s-a pronuntat jurisprudenta interbelica a Curtii de Casatie : « ineficacitatea actelor prejudiciabile masei credale. p. Carpenaru. 116 Pentru prof. fata de masa credala. pentru a se retine frauda. p. Gh. 8. in dublu scop. Subdobanditorul bunului va fi tratat la fel ca si persoana care a fost parte in actul incheiat cu debitorul. si nu de revocare pauliana propriu-zisa.. A se vedea I. acela al lezarii drepturilor creditorilor sau acela al eludarii legii si al obtinerii unui profit pentru debitor ori pentru o alta persoana. ed.

Mai mult. după deschiderea procedurii la cererea creditorilor.Ceea ce caracterizeaza in modul cel mai specific aceste actiuni este neobisnuitul actului debitorului. este interzis administratorilor debitorilor. Ridicarea interdictiei de instrainare este justificata in cazul in care vinzarea titlurilor detinute de administrator la debitor este necesara pentru implementarea unui plan de reroganizare propus de administratorul judiciar sau de creditorii care detin cel putin 20% din totalul creantelor. Or.79-80 ar putea fi perfect valabil. Asa cum rezulta din interpretarea per a contrario a textului art. inseamna ca el este valabil incheiat la momentul deschiderii procedurii. masura indisponibilizarii pot fi ridicate prin hotarire a judecatorului sindic. sa efectueze formalitatile necesare indisponibilizarii în registrele speciale de evidenţă ori în conturile înregistrate electronic. corelativ. constituiri sau perfectari de garantii post factum etc. sub sancţiunea nulităţii. 79-80 din Legea insolventei are doar administratorul judiciar sau lichidatorul. indisponibilizarea titlurilor detinute de administrator la debitori. In fine. Or. Dispozitia legala se refera la acordul judecatorului-sindic. fiindu-i straine cauze ulterioare de ineficacitate a actului juridic. nulitatea. iesirea acestuia din tiparele sale normale. Conform art. depasire care exteriorizeaza starea psihologica anormala a debitorului de dinainte de deschiderea procedurii. dupa caz. Dincolo de limitele temporale ale perioadei suspecte sau de constringerile procedurii insolventei. §7. daca ar fi vorba de nulitate. in conditii normale. fiind in profitul intregii mase credale. in subsidiar. persoane juridice. fie in cea . dari in plata. prin hotarirea de deschidere a procedurii. care nu au calitate procesuala activa in astfel de actiuni. actul juridic in cauza fiind prin definitie pre-existent deschiderii procedurii. trebuie retinut ca interdictia instrainarii si. invalidarea actului respectiv are efect concursual. nu si in cazurile in care procedura s-a deschis la cererea debitorului (si nici in cazurile in care s-a deschis falimentul fata de institutiile financiar-bancare. De asemenea. la cererea autoritatii de control si supraveghere). debitorul. Interdictia vinzarii actiunilor sau partilor sociale detinute la debitor de catre conducatorii acestuia 66. Aceste formalitati sunt necesare pentru asigurarea opozabilitatii fata de terti a interdictiei de instrainare. dar va fi fost invalidat fata de masa credala numai pentru ca va fi intervenit procedura colectiva fata de debitor. Pe de alta parte. comitetul creditorilor. atunci ar avea dreptul sa ceara anularea sau constatarea nulitatii si debitorul si co-contractantul sau. actul juridic « anulabil » in baza art. Daca debitorul este in faliment (fie in procedura generala. 42 din Legea insolventei. să înstrăineze. impotriva principiilor traditionale ale actiunii in nulitate sau ale actiunii pauliene. Debitorul si co-contractantul sau au exclusiv calitatea de piriti intr-o astfel de actiune. Invalidarea profita chiar si creditorilor ale caror creante s-au nascut ulterior perfectarii actului atacat. acţiunile ori părţile lor sociale sau de interes pe care le detin la debitor. ceea ce inseamna ca acest acord ar putea fi dat si prin alt act al judecatorului. debitorul nu si-ar instraina activele cu consecinte ruinatoare. legitimare procesuala activa in actiunea in « anulare » reglementata de art. fără acordul judecătorului-sindic. 42. depasirea limitelor activitatilor curente ale debitorului. urmind ca administratorul judiciar sau lichidatorul ori. nu si-ar defavoriza creditorii in beneficiul sau sau al altor creditori prin plati anticipate. Judecătorul-sindic dispune. adica in conditii normale. si nu in intesesul individual al creditorilor. ca de altfel si revocarea pauliana si inopozabilitatea. interdictia de instrainare opereaza numai in cazurile in care procedura insolventei s-a deschis la cererea creditorilor. presupun incalcarea unor conditii contemporane incheierii actului. precum si. Intr-adevar.

multe alte metode de contracarare. sunt lipsite de valoare. Interdictia nu ii priveste. cit si pentru motive de cvasiinutilitate a reglementarii. . Pentru astfel de manopere exista. actionarii care sunt si administratori ar putea sasi cedeze actiunile. s-ar putea identifica si alte finalitati subsidiare ale reglementarii. facind inutila sau dificila actiunea in raspundere. atit pentru motive de corecta interpretare a textului legal. ca masura de realizare a planului.simplificata). La fel. insa. deci. inseamna ca reglementarea interdictiei de instrainare este cvasiinutila. procedura s-a deschis la cererea creditorilor. in majoritatea covirsitoare a cazurilor debitorul chiar nu mai are nici o sansa de supravietuire odata deschisa procedura colectiva (sa ne reaminitm. Interdictia de instrainare si masura indisponibilizarii se justifica prin idea de asigura creditorilor o garantie a executarii creantei contra administratorilor. 138 din Legea insolventei (desi raspunderea se angajeaza pentru fapte contemporane aparitiei starii de insolventa si are in vedere doar calitatea de organ de conducere al debitorului. mai important este de a sti daca. deci si cele detinute de administratorii debitorului la acesta. deci. Garantia este. ca cel putin 90% din cazurile de insolventa sunt cazuri de procedura simplificata. cit si membrii consiliului de supraveghere. ci acoperirea creantelor contra debitorului. 2 din Legea insolventei) sau ideea de a-i impiedica pe administratori sa se elibereze de actiuni/parti sociale si sa scape. ceea ce lasa reglementarea interdictiei de instrainare in postura de text legal cvasiinutil. nimic nu se opune la instrainarea actiunilor administratorilor debitorului. insa. Spre exemplu. unii administratori ai unor persoane juridice fata de care s-a deschis procedura insolventei isi vind actiunile sau partile sociale catre terti care. Avind in vedere ca. devin caducei dupa radierea debitorului. directorul sau membrul directoratului. spre exemplu. lipsite de valoare (cu toate ca scopul procedurii insolventei nu este protectia tertilor. persoana fata de care opereaza interdictia de instrainare este atit administratorul obisnuit. nascuta din antrenarea raspunderii acestora in baza art. 138 din Legea insolventei. spre exemplu. insa. trebuie reamintit ca art. daca actiunile/partile sociale sunt emise de un debitor fara nici o sansa de redresare sau de supravietuire. asa cum rezulta din art. administratorul judiciar sau de catre creditori) se propune vinzarea unor pachete de actiuni catre terti. practic titlurile emise de debitor. In configurarea unei solutii. astfel. In practica. In fine. mai eficiente decit masura indisponibilizarii. intrucit aceste titluri nu mai au nici o valoare si. nu pot emite titluri de participare. astfel ca masura indisponibilizarii este inutila.42 impune interdictia instrainarii si indisponibilizarea doar in cazul in care procedura s-a deschis la cererea creditorilor. in vederea implementarii planului. iluzorie. pe presedintele si pe membrii comitetului director al asociatiei sau fundatiei. Daca debitorul a cerut deschiderea procedurii si prin planul de reorganizare (propus de debitor. Asadar. fie muta sediul social al debitoarei in alt judet. Pe de alta parte. pe care il da. in sfera persoanelor carora le este interzisa instrainarea titlurilor de participare emise de debitor intra si conducatorii institutiilor financiar-bancare si ai organizatiilor cooperatiste (oricare ar fi denumirea acestora). si nu calitatea de asociat sau actionar). de o eventuala raspundere angajata in baza art. Daca. intrucit acesti potentiali debitori in proceduri de insolventa nu au capital social si. fie dispar. Legea societatilor comerciale acestei notiunii. insa. ulterior. Termenul de “administrator al debitorului” trebuie interpretat in sensul larg al notiunii de administrator. pentru a tergiversa procedura sau chiar pentru a atrage competenta altui tribunal. in cazul reorganizarii prin cooptarea unui tert investitor. de altfel. nu si in cazul in care procedura s-a deschis la cererea debitorului. insa. deci de faliment). interdictia nu poate fi extinsa la toate persoanele care ar detine actiuni/parti sociale emise de debitor. ideea de protectie tertilor fata de administratorii care incearca sa scape de actiunile/partile sociale emise de un debitor insolvent si. In orice caz.

Creanta rezultata dintr-o astfel de actiune este una originara si nu derivata din creanta contra fostei societati. David. Din punct de vedere practic. nici in acest caz. cit si cele ulterioare deschiderii procedurii. putem retine ca si in acest caz opereaza stingerea datoriilor persoanei juridice. Asadar. iar majorarea nu isi gaseste o justa cauza. In cazul inchiderii falimentului. op. in cazul persoanei juridice opereaza stingerea tuturor datoriilor. Spre deosebire de situatia debitorului persoana fizica. care va putea da o hotarire sau o dispozitie de ridicare a indisponibilizarii.cit. observind ca. a se vedea St. asa cum nu este vorba nici in cazul radierii dupa lichidarea obisnuita a unei societati comerciale. dar nu ca efect al descarcarii de datorii. S.137 alin. Cu toate acestea. in plus.748. si nu in baza unei conventii intre creditor si. (ii) stingerea datoriilor fostei societati. nu si de cele ulterioare acestui moment si. . care ramine stinsa. fata de care efectul descarcarii opereaza numai pentru datoriile anterioare deschiderii procedurii. cu exceptia cazului in care acesta va fi fost gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori de transferuri frauduloase (art. in marea majoritate a cazurilor. Inchiderea procedurii de faliment duce la descarcarea (iertarea) de datorii a debitorului persoana fizica. in conditiile imbogatirii fara justa cauza (actio de in rem verso)119. inchiderea falimentului unei persoane juridice se soldeaza cu radierea acesteia. Predoiu. ca intre micsorarea unui patrimoniu si marirea celuilalt (celorlalte) exista o legatura de cauzalitate. respectiv. p. ci de o raspundere proprie. atunci asociatii/actionarii vor putea fi obligati la plata creantei contra fostei societati debitoare. 2006.atunci vinzarea actiunilor administratorilor nu este posibila decit cu acordul judecatorul sindic. nu si de debitorul persoana juridica. atit cele anteriorare. actio de in rem verso este greu de probat. actionati in judecata de oricare dintre fostii creditori. Gh. Efectul extinctiv de personalitate juridica antreneaza si efectul extinctiv de datorii. in plus. in principiu. Nu este vorba. Carpenaru. D. creanta care s-a stins ca urmare a inchiderii falimentului. este o cauza justa pentru marirea patrimoniului fostului asociat/actonar si. o actio de in rem verso a unui creditor al fostei societati are sanse chiar mai reduse de reusita decit in mod obisnuit. fostii asociati/actionari vor putea fi. necunoscuta in dreptul civil.1 teza intii). Pe de alta parte. urmeaza sa admitem ca descarcarea de datorii nu se aplica debitorilor persoane juridice. de care oricum 119 Pentru amanunte. a se observa ca textul legal citat opereaza o modalitate noua de stingere a obligatiilor. 1 din Legea insolventei se refera exclusiv la persoanele fizice care sunt debitori intr-o procedura de faliment. prin radierea masurii din registrele de actiuni. adica cu decesul sau oficial. si avind in vedere ca datoriile sale nu se transmit unei alte persoane juridice sau fizice ca urmare a radierii. Daca creditorul respectiv va putea demonstra ca patrimoniul sau a fost redus in favoarea majorarii patrimoniului asociatilor/actionarilor piriti. intrucit (i) stingerea obligatiilor fostei societati este efectul inchiderii falimentului. 137 alin. care. §8. debitor ori in baza unei liberalitati din partea creditorului. Ca si in cazul radierii societatilor comerciale pentru alte motive decit inchiderea falimentului. niciun element al creantei vechi si nici un accesoriu al acesteia nu se transfera asupra noii creante. este vorba numai de debitorul persoana fizica. pentru imbogatire fara justa cauza. Avind in vedere ca art. o iertare de datorie care intervine in puterea legii. totusi. Stergerea datoriilor debitorului 67. C. Piperea. ci ca efect al disparitiei personalitatii juridice.. a fostului asociat/actionar. Trebuie precizat ca este vorba numai de datoriile anterioare deschiderii procedurii. de o raspundere a fostului asociat sau actionar pentru datoriile fostei societati.

Intrucit legea nu distinge. in cazul societatilor comerciale. Aceasta inseamna ca toate modificarile cuantumului creantelor operate prin plan. actionari sau membri 68.3 din Legea insolventei). Acest drept de proprietate este un efect patrimonial al deschiderii procedurii. acceptate de creditori prin vot (sau impuse de votul majoritar al celorlalti creditori) devin ireversibile odata cu confirmarea planului. fidejusorul sau co-debitorul principal sunt tinuti. unele creante sunt reduse prin programul de plati. Intr-adevar. asociatii. suntem in prezenta unei personalitati juridice fictive. pentru reusita planului.3). creditorii participa la distribuiri cu valoarea creantelor inscrise in planul confirmat. cit si prin renuntarea la dobinzi si penalitati. . Efectul extinctiv se extinde si la creantele bugetare. in prezenta unei astfel de micsorari. Daca s-a confirmat un plan de reorganizare fata de un debitor. prin efectul legii si al unei hotariri judecatoresti. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa lichidare la asociati. In cazul descarcarii de datorii. daca toate datoriile vor fi fost acoperite. nu ne aflam in prezenta unui ajutor de stat. Pentru o societate sau alta persoana juridica in bonis. atit prin reducerea principalului sau a dobinzilor. Este evident ca. acesta va fi descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan (art. actiunea poate fi respinsa ca inadmisibila. in continuare. nu se aplica. in cazul esecului reorganizarii. iar bunurile sau creantele respective nu vor fi fost inca lichidate la data inchiderii procedurii falimentului. 110 din Legea insolventei. adica exclusiv debitorului falit onest. Prin efectul inchiderii procedurii falimentului. beneficiu care nu se extinde si la fideiusor sau la codebitor. el neexistind decit datorita existentei procedurii insolventei. este insotita de disparitia actiunilor sau partilor sociale emise de fosta societate. de altfel. inseamna ca efectul extinctiv al confirmarii planului se mentine si in cazul in care planul esueaza in faliment. din moment ce pastreaza intacta obligatia accesorie (fideiusiunea). inseamna ca norma speciala care inlatura efectul descarcarii fata de fideiusor si fata de codebitorul principal si care este o norma de exceptie ce nu se poate extinde prin analogie. Principiul separatiei de patrimonii este prevazut. legea deroga de la regula accesorialitatii. stingerea datoriilor nu este efectul descarcarii de datorii. Legea acorda beneficiul descarcarii de datorii intuitu personae. patrimoniu care constituie. In conditii normale.asociatul/actionarul nu era tinut. gajul general al creditorilor sai chirografari. de unde rezulta ca. Asadar. In caz contrar. concomitenta cu majorarea patrimoniului. 137 alin. 137 alin. in timp ce datoria principala se stinge. Avind in vedere ca. Un plan confirmat fiind un plan votat si admis de judecatorul sindic. §9. trebuie sa decidem ca si cele doua obligatii de garantie se sting odata cu obligatiile principale (stinse impreuna cu toate obligatiile debitorului). la plata (art. persoana juridica este proprietar al bunurilor din patrimoniul sau. in cazul persoanei juridice fata de care s-a inchis procedura falimentului. actionarii sau membrii debitorului persoana juridica pot deveni proprietari ai bunurilor din patrimoniul debitorului sau titulari ai drepturilor de creanta pe care acesta le detinea contra debitorilor sai. in total sau in parte. ci efectul stingerii personalitatii juridice. Solutia este indirect confirmata si de dispozitiile art. cu exceptia cotei incasate in cursul reorganizarii. contributia la capitalul social a celor in cauza fiind si ea pierduta. revenind la regula accesorialitatii. in acest caz. ci a stingerii creantei bugetare. trecerea la asociati/actionari/membri a proprietatii asupra acestor bunuri sau confuzia de patrimonii intre acestia si persoana juridica nu sunt posibile.

face trimitere. 1998. trec la asociatii.de art. care au apartinut fostei persoane juridice. judecatorul sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului. p. Carpenaru. art. se poate pune problema unui partaj intre fostii asociati/actionari. In aplicarea acestora se va tine. Art. Bunurile ramase nelichidate (inclusiv creantele) urmeaza sa treaca in proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor. decide radierea din registrul comertului. iar asociatii. prin acordul tuturor asociatilor/actionarilor. daca toate creantele au fost acoperite prin distributiile facute.civ. corespunzator cotei de participare la capitalul social.191. Bunurile sale.1 din Legea societatilor comerciale si este atributul de esenta al personalitatii juridice a societatii comerciale. Ed. 133 lit. co-proprietari in indiviziune asupra surplusului de bunuri sau creante inca nelichidate. Dupa ce judecatorul sindic dispune radierea. actionarii sau membrii debitoarei redevin persoane nelegate de pactul societar si. art. actionarii sau membrii sai. desi prin actul constitutiv asociatii/actionarii s-ar fi putut intelege asupra unor cote diferite sau ca 120 In acest sens. daca toti asociatii sau membrii debitorului persoana juridica soliticita acest lucru. Curs de societati comerciale. personalitatea juridica a debitorului se stinge ca urmare a radierii. 235 din Legea societatilor comerciale. Nici Legea societatilor comerciale. dispune ca. fara de care nu exista subiectivitate proprie a societatii si. nici Legea insolventei nu reglementeaza insa acest partaj. Dificultati rezulta. Ca si in cazul lichidarii voluntare. Situatia este similara cu cea prevazuta de art. fostii asociati/actionari devenind co-proprietari asupra acestor bunuri. a se vedea D. 133 lit. Intrucit nimeni nu poate fi obligat sa ramina in indiviziune. .com. pentru imparteala averii societatii intre asociati. cont si de dispozitiile special ale Legii insolventei. Curs de drept comercial roman.a) din Legea insolventei dispune ca bunurile trec in proprietatea asociatilor/actionarilor proportional cu cotele de participare la capitalul social. daca mai ramin dupa ce vor fi fost achitate sau acoperite toate datoriile persoanei juridice. nici procedura a insolventei care sa poata fi deschisa fata de o astfel de entitate. Gerota. a) din Legea insolventei dispune ca. la forma acesteia si la obligatiile ce rezulta intre mostenitori. Dispozitia legala referitoare la transferul dreptului de proprietate la asociati/actionari pentru inchiderea falimentului inainte de lichidarea completa a bunurilor debitorului este lacunara. “in masura compatibilitatii lor”. 1928. Ed. acolo unde legea comerciala nu dispune. p. in acelasi timp. in primul rind. text care reglementeaza dizolvarea unei societati comerciale care si-a achitat toate datoriile si. All Beck.2 C. Spre exemplu.civ. 3 alin. procedura falimentului se inchide. precum si St. „Fundatia Culturala Regele Mihai I”.. Bucuresti.D. 1530 C. Trecerea in faza de inchidere a falimentului fata de un debitor persoana juridica inseamna trecerea personalitatii juridice a debitorului in faza terminala. 1 alin. in fine art. deci. insa. chiar inainte ca bunurile debitorului sa fi fost lichidate in intregime. si in cazul inchiderii falimentului inainte de lichidarea complete a bunurilor debitorului poate apare problema partajului intre asociati/actionari surplusului de bunuri.262. Astfel. fara lichidare. ale Codului civil si ale Codului de procedura civila. 1531 C. 149 din Legea insolventei dispune ca dispozitiile acesteia se completeaza cu cele ale Codului commercial. in masura in care nu sunt contrare legilor si uzurilor comerciale. potrivit art. dispozitiile referitoare la contractul de societate se aplica si societatilor comerciale. se aplica legea civila si. societatea inceteaza sa mai existe. Intradevar. iar art. la regulile privind imparteala mostenirii. Asadar. motiv pentru care devin aplicabile dispozitiile Codului civil referitoare la lichidare 120. D. se naste o indiviziune asupra bunurilor respective. din faptul ca. corespunzator cotelor de participare la capitalul social. imediat dupa radiere. dar si transferul catre asociati/actionari al dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa radiere.

motiv pentru care la intabulare sau la notificarea catre debitorul cedat a schimbarii creditorului ar intimpina dificultati insurmontabile.nu se pot atribui asociatilor sau fondatorilor. daca fostii asociati/actionari sunt persoane juridice121. ceea ce inseamna ca. Dar. nu si trecerea proprietatii la asociati/actionari. „venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul in capitalul social al persoanei fizice beneficiare”. este aplicabil art. desigur.8 din Codul fiscal. .1 pct. precum si transferul dreptului de proprietate indiviza asupra bunurilor sau al dreptului de creanta divizat la asociati/actionari.7 alin. impozitul fiind final”. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile este supus intabularii. conforma caruia „venitul impozabil obtinut din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%. 121 Potrivit art. asimilat de Codul fiscal cu impozitul pe venit. si in aceasta privinta. Improprietarirea asociatilor sau a fondatorilor asupra bunurilor-surplus al lichidarii nu este posibila in cazul asociatiilor si fundatiilor care au fost debitori intr-o procedura de faliment care s-a inchis pentru acoperirea intregii mase credale.12. Probabil ca Legea insolventei ar trebui. care nu prevede decit radierea. intrucit OG nr. in intelesul Codului fiscal. A se observa ca aportul la capitalul social luat in calcul pentru a se putea stabili baza de aplicare a impozitului de 16% este cel actualizat ca urmare a reevaluarii patrimoniului societatii sau. Totodata. Surplusul de bunuri rezultat in urma inchderii falimentului inainte de lichidarea complete a lor poate sa genereze un impozit. dificultati pot apare si in legatura cu titularitatea asupra bunurilor-surplus. si deci va fi virat fiscului de catre lichidator. in care judecatorul sindic trebuie sa dispuna si radierea persoanei juridice.26/2000 privind asociatiile si fundatiile dispune ca bunurile ramase dupa lichidarea acestora – inclusiv cele ramase dupa inchiderea falimentului . ci doar asimilate dividendelor. raminind un surplus de bunuri. Asdara.67 alin. si cu impozitul pe dividend. In al doilea rind. daca exista un surplus de bunri ori daca sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor si recuperarea creantelor debitorului sunt mai mari decat valoarea totala a creantelor inscrise in Tabelul definitiv consolidat iar excedentul urmeaza a fi distribuit actionarilor/asociatilor societatii. fie urmat de acceptarea cesiunii de catre debitorul cedat. nu reprezinta dividend „distribuirea in bani sau in natura efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice”.a) nu rezulta decit ca sentinta de inchidere a falimentului consemneaza inchiderea procedurii si radierea persoanei juridice. el incumba societatii falite. conform art. intrucit fostii asociati/actionari ar urma sa-si dovedeasca titlul cu hotarirea de inchidere a procedurii. 133 lit.1 lit. de la data constituirii sale si pina la data platii impozitului final. pentru a fi opozabil tertilor. Asadar. transferul unei creante trebuie fie notificat. care este titlul de proprietate (indiviza sau partajata deja) si care este titlul creantei necesare formalitatilor de opozabilitate? Consider ca titlul despre care vorbim este chiar sentinta de inchidere a procedurii. intrucit este un impozit care se plateste prin retinere la sursa. si aceasta din urma este o solutie. bunurile surplus nu sunt venituri de natura dividendelor. daca fostii asociati/actionari sunt persoane fizice.66 alin. La fel. ca urmare a aplicarii ratei anuale a inflatiei. desi cota de impunere este aceeasi. cu ocazia distributiei finale. Este adevarat ca din textul art. dupa caz. dar a lasa pe seama fostilor asociati/actionari problema titularitatii dreptului de proprietate asupra bunurilor-surplus ar insemna o denegare de justitie din partea judecatorului-sindic. Desi impozitul in cauza urmeaza a fi suportat de asociati/actionari. pentru a fi opozabila acestuia. Dificultati pot apare si in plan fiscal. revizuita.d) din Codul fiscal.aportul fusese constituit avind vedere doar folosinta asupra bunurilor aportate si nu dreptul de proprietate.

ci din hotarirea judecatorului-sindic. de altfel. a comitetului creditorilor sau a oricaruia dintre creditori care probeaza ca debitorul provoaca pierderi continue averii sale sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan de reorganizare. administratorul special nu este reprezentantul debitorului. fie de catre lichidator. insasi mandatul administratorului special este suspendat. isi vede mandatul intrerupt. daca debitorului nu ii este permisa reorganizarea sau. nu a fost numit un administrator special. totusi. intrucit organele sale isi exercita in continuare mandatul. la cererea administratorului judiciar. desi ii este permisa reorganizarea. In toate situatiile. altele decit actiunile in pretentii. Asadar. desi acest drept i-a fost conferit prin lege de faptul ca si-a declarat in termen intentia de reorganizare. si in acest caz debitorul persoana juridica este. In acest caz. In schimb. insa. Intr-adevar. in favoarea administratorului special.ci ele trebuie repartizate unei ONG cu scop indentic sau similar. Cu siguranta. Desesizarea debitorului 69.2 (procedura simplificata). desesizat. Deschiderea procedurii atreneaza desesizarea debitorului. Desesizarea pentru inexistenta dreptului la reorganizare sau a declaratiei de intentie de reorganizare sanctioneaza situatiile prevazute la art. In aceasta situatie. fie la administratorul special. Desesizarea judiciara este. neputind dura in timp si are. practic. 3 pct. in baza unui plan de reorganizare propus de administratorul judiciar sau de creditor. . ridicarea dreptului de administrare pentru pierderi si pentru lipsa sanselor de reorganizare este vecina cu falimentul. Daca debitorul persoana juridica si-a exprimat intentia de reorganizare. dupa cum debitorul si-a exprimat sau nu intentia de reorganizare. 47 alin. administrarea averii sale trece la administratorul judiciar sau la lichidator. desesizat.30 din Legea insolventei. desesizarea debitorului nu rezulta din omisiunea declararii intentiei de reorganizare sau din inexistenta dreptului debitorului la reorganizare. Daca debitorului i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. §10. din moment ce managementul sau. desesizarea ulterioara a debitorului este exclusiv judiciara si sanctioneaza pierderile continue aduse averii debitorului in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii ori lipsa sanselor de reorganizare. administratorul special fiind si el suspendat din functie. Numai in cazurile exceptionale in care. administrarea averii sale este incredintata administratorului special. un caracter evident ilegal. care ii inlocuieste de drept. 1 alin. administratorul judiciar sau lichidatorul este reprezentantul judiciar al debitorului. Dar aceasta situatie este precara. din ratiuni obiective sau subiective si culpabile. nu a formulat in termen legal declaratie de intentie de reorganizare. si in acest caz. pe administratorii statutari ai debitorului. debitorul isi pastreaza dreptul de a-si administra averea. reintrarea in stare de insolventa dupa ce debitorul a mai fost in reorganizare judiciara in ultimii 5 ani (art. care vor avea si calitatea de reprezentanti legali ai debitorului. precum si in cauzele in care acesta este pirit. intrucit trebuie introdus in toate cauzele debitorului in care acesta este reclamant. in functie la data deschiderii procedurii. ci reprezentantul actionarilor sau ai asociatilor debitorului persoana juridica. fie de catre Curtea de Apel in raza careia isi avea sediul defunctul ONG. pe data numirii sale. reorganizata. Debitorul este. de fapt. dar intreprinderea debitorului mai poate fi. administrarea averii sale trecind fie la administratorul judiciar sau la lichidator. pronuntata in conditiile art.30) sau esecul planului de reorganizare si este automata. ca practic. o faza prealabila falimentului. asa cum rezulta din art.5 din Legea insolventei.

utilizind formula din Legea insolventei. fara ca falitul sau persoana cu care a contractat sa poate cere anularea acestor acte (Cas. debitorul este desesizat. dec. doar de reprezentantul legal.adn. cand drepturile incapabilului sunt exercitate prin intermediul unei alte persoane (tutore. si nu sa fie dedusa pe cale de interpretare a dreptului comun. nu se poate spune ca reglementarea referitoare la desesizare este foarte coerenta. spre exemplu. acceptarea sau renunatarea la o succestiune etc. un patrimoniu de afectatiune. el pastreaza de la lege anumite drepturi procesuale cu caracter exorbitant. S-a vazut. cit. p. Asa cum am mai spus si cu alt prilej.adn. un mandatar ad-hoc numit de judecatorul-sindic etc. ca. Pe de alta parte.). adica dreptul de a incheia afaceri sau efectua activitati comerciale conform regulii business as usual. fie pentru ca nu este posibila o reorganizare.com.. de indata ce s-a deschis procedura falimentului. lichidarea spre indestularea creditorilor. unul dintre asociati/actionari. fie automat. administratorul special devine un reprezentant exclusiv al actionarilor sau al asociatilor debitorului (in cazul desesizarii judiciare. I.). cu trustee-ul din dreptul anglo-saxon. V. debitorul nu devine incapabil. pe care nu si le mai poate exercita prin administratorul special. fiind. chiar daca debitorul este desesizat.462). menit in proiectul Legii insolventei a acoperi tocmai aceasta lacuna de reglementare. de administrare si de conservare necesare lichidarii averii falitului. Solutii practice exista (asa cum am aratat in cap.61/1916. fie pentru ca reorganizarea a esuat. Se obisnuieste sa se comparare aceasta desesizare a debitorului cu o incapacitate de exercitiu. mai sus analizata.com.com. dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate in patrimoniul sau nu este alterat in nici un fel. din contra. in sensul ca lichidatorul va face toate actele de dispozitie. adica intr-o institutie care incurca mai mult decit sa ajute. ci numai de o indisponibilitate fata de masa credala. reafirm ca administratorul special. Daca judecatorul sindic nu cere anularea acestor acte.461). in C. pina cind se va trece la faliment. el va avea dreptul de a-si conduce afacerea. p. Astfel. administratorul special este oprit de la a-l reprezenta pe debitor tocmai in cazurile in care o astfel de reprezentare ar fi imperativa. Cel care administreaza in acest scop special masa active este lichidatorul. 123 A se vedea C. . totusi. pentru valabilitate. s-a transformat in Legea propriu-zisa a insolventei in inversul sau. din acest punct de vedere. in care debitorul este desesizat. divort. De altfel. acesta din urma pastrind. Daca debitorul nu este desesizat. Dar in realitate nu este vorba decit cel mult in cazul debitorului persoana fizica de o limitare a capacitatii juridice122. nr. Dar chiar si in aceste cazuri. Jurisprudenta Curtii de Casatie era si ea in acest sens. patrimoniul sau se separa in doua fractiuni distincte. afacerea sa va putea fi continuata de administratorul judiciar. desesizat. adica. Afectatiunea este. echivalent. dreptul de a incheia acte juridice de natura strict personala (casatorie. in acelasi timp. se considera ca prin desesizare. Daca. Masa bunurilor debitorului (masa active) supusa lichidarii devine. acest reprezentant va putea fi administratorul statutar. In cazul debitorului persoana fizica. prin administratorul special. careia nu poate sa-i aduca nici un prejudiciu. in mod evident.In orice caz. nu si proprietatea bunurilor 122 Majoritatea doctrinei interbelice nici nu era de acord ca am fi in prezenta unei incapacitati. s-a decis ca « falitul nefiind lovit de incapacitate. in cazurile in care debitorul este desesizat. p. Astfel.. din acest moment. curator).460. 717 C. 70. “isi pastreaza dreptul de a-si administra averea”.. ele ramin bine facute (C. doctrina interbelica 123 a conchis ca din ziua falimentului i se ridica falitului administratia bunurilor sale. Actele sale sunt numai inopozabile masei credale. si aceasta calitate ii este suspendata).adn. Din interpretarea fostului art. actele de dispozitie ale incapabilului fiind semnate.. dar ar fi fost preferabil ca solutia sa fie prevazuta in lege. actele sale sunt valabile in ele insele.com. fie pe cale judiciara.

. nu avem de a face cu o incapacitate. C.sale. p. persoana juridica respectiva nu mai poate face acte juridice sau operatiuni noi. aceste bunuri alcatuiesc un patrimoniu de afectatiune. nefiind vorba de o limitare a capacitatii de exercitiu. numai ca drepturile sale sunt exercitate de administratorul judiciar. In perioada de observatie sau. administrat de judecatorul-sindic in vederea lichidarii124.cit. numai in cazul debitorului persoana juridica.177. este nedemn de a exercita profesia de avocat. ceea ce inseamna ca actele acestora sunt actele debitorului. ramine proprietarul bunurilor sale. Debitorul. de altfel. separare specifica persoanei fizice si justificata prin ratiuni de ocrotire sau protectie a persoanelor nevirstnice sau lipsite de discernamint fata de riscul incheierii unor acte juridice lezionare. capacitatea sa judicia ramine aceeasi. ci numai acte juridice si operatiuni 124 125 C. de altfel. Carpenaru. op. in limitele puterilor ce le-au fost incredintate. debitorul persoana juridica nu sufera decit in cazul falimentului o limitarea capacitatii de folosinta. dupa caz. prin administratorul special..24. apud. care ii inlocuieste in functie pe reprezetnantii legali ai debitorului din perioada cind acesta se afla in bonis. nu are vointa organica proprie si nu se manifesta decit prin organele sale. intocmai cum actele organelor debitorului din perioada in care se afala in bonis erau actele debitorului insusi.cit. sunt actele persoanei juridice insasi (art. op. in cazul unei persoane juridice nu se poate opera o reala separare intre categoriile traditionale de capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu. in cazul persoanei juridice. Fintescu. Totusi. Persoana juridica are prin definitie capacitate de exercitiu deplina : persoana juridica este o realitate juridica. conceptia anglo-saxona asupra desesizarii debitorului aflat sub incidenta procedurii de bankruptcy.1 din Decr. p. chiar reabilitat. Daca s-a dispus trecerea la faliment. Numai persoanele fizice pot fi lipsite de capacitate de exercitiu. pe care si-l exercita. sunt aservite scopului falimentului. in anumite conditii.461 .31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice). precum si conducatorii debitorului persoana juridica pot suferi.com. In ce-l priveste. obligatoriu persoane deplin capabile. Desesizarea. David. si nu fizica. D. procedura administrata de un trustee. asa cum am spus si cu alt prilej 125. ceea ce inseamna ca. nr. §11. debitorul persoana fizica. in procedura reorganizarii judiciare (posibile.adn. nu si in cazul debitorului persoana fizica). Predoiu. de regula. . S. Spre exemplu. pina la lichidare. acesta fiind trecut la judecatorul-sindic. numai ca exercitiul dreptului de proprietate nu ii mai apartine. judecatorul sindic pronunta dizolvarea debitorului persoana juridica. Dizolvarea persoanei juridice in caz de trecere la faliment 71.. chiar daca apartin falitului. Persoana juridica isi exercita drepturile si isi asuma obligatiile prin organele sale iar actele juridice facute de organele sale. din momentul respectiv. 2006. odata deschisa procedura falimentului. Dar aceste bunuri. se traduce prin incetarea functiei reprezentatilor legali in favoarea administratorului judiciar sau a lichidatorului. falitul fraudulos. Dar chiar si in cazul in care debitorul ar fi desesizat. Asadar. Piperea. administratorul judiciar sau lichidatorul sunt organele debitorului. De altfel.adn. debitorul isi pastreaza dreptul de administrare. ci cu o inlocuire a reprezentantului legal. Asadar. Aceasta este. Gh. St. Cel care a fost gasit vinovat de savirsirea unor infractiuni prevazute in Legea insolventei sau in Legea societatilor comerciale ori a unor infractiuni economice prevazute in Codul penal nu mai pot fi fondatori si nici administrator de societati comerciale timp de 5 ani de la reabilitare.com. cu capacitate de exercitiu restrinsa si cu capacitate de exercitiu deplina. in calitate de reprezentant legal. p. adica lichidarea acestora in vederea acoperirii creantelor contra debitorului. C. Or. 3435 alin. unele incapacitati speciale de folosinta sau decaderi profesionale.

respectiv. inclusiv acest efect al limitarii capacitatii de folosinta. falimentul poate fi simultan deschiderii procedurii si ca. fara sa mai astepte ca hotarirea de deschidere a procedurii sa devina irevocabila. După trecerea la reorganizare judiciară sau. este gestionata de lichidator. 126 Este unul din putinele cazuri in care efectele hotaririlor judecatorului sindic nu se produc imediat. 37 din Legea insolventei. în limbile română. Astfel. engleză şi franceză. In orice caz. Publicizarea starii de insolventa si obligatia de informare 72. drepturi pe care le poate exercita in nume propriu. In practica. la faliment. raspunderea pentru ocultarea starii de insolventa nu incumba debitorului si nu va putea da nastere la concurs intre cel prejudiciat prin omisiunea publicizarii si creditorii debitorului. acea parte a patrimoniului sau care este supusa lichidarii in vederea indestularii creditorilor. mentiunea. Asadar. cit si practicianului in insolventa. perioade in care debitorul are nu numai capacitatea de folosinta restrinsa la necesitatile lichidarii. prin sentinţa de deschidere a procedurii judecătorul-sindic va dispune comunicarea acesteia către instanţele judecătoreşti în a căror jurisdicţie se află sediul debitorului declarat la registrul comerţului şi tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi. pentru acoperirea prejudiciilor suferite din cauza acestei omisiunii de terţii de bună-credinţă. ceea ce poate provica unele consecinte neplacute daca. deci.necesare lichidarii. este si mai drastic limitata prin trecerea la faliment. intrucit debitorul sew pregateste sa dispara ca subiect de drept. Omisiunea respectarii acestei obligatii de publicizare. în mod obligatoriu şi cu caractere vizibile. actele şi corespondenţa vor purta mentiunea. administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde. Procedura falimentului stricto sensu poate dura perioade indelungate de timp. 36. in sensul ca masa activa. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice. in procedura simplificata. decit o singura situatie in care starea de faliment ar putea fi inlaturata. neesitind. scop pentru care Legea insolventei impune mai multe masuri de publicizare. conform art. la data pronuntarii lor. falimentul. ci numai dupa ce acestea devin irevocabile. sunt ireversibile in dreptul roman. . Conform art. Prejudicial va fi suportat personal de cei in culpa pentru omisiunea publicizarii. pina la raminerea irevocabila a hotaririi de inchidere a procedurii. in cele trei limbi. cazul in care fie hotarirea de deschidere a procedurii. “fără a fi atinsă averea debitorului”. al deschiderii procedurii. §12. Mentiunea in registrul comertului de la sediul debitorului a deschiderii procedurii insolventei se efectueaza din oficiu. fie hotarirea de trecere la faliment sunt desfiintate in recurs. dar el este si desesizat. care incumba atit debitorului. pentru a se putea face aplicarea dispozitiilor art. după rămânerea irevocabilă126 a hotărârii de deschidere a procedurii. se desfiinteaza in recurs aceasta hotarire. In vederea protejarii tertilor impotriva unor situatii prejudiciabile in care s-ar putea pune acestia in cazul in care ar contracta cu un debitor care se afla in stare de insolventa precum si a asigurarii securitatii circuitului juridic civil. majoritatea debitorilor si a practicienilor in insolventa aplica dispozitiile art. poate da nastere la o actiune in despagubiri. 45 inca de la deschiderea procedurii. a starii de faliment. si nu numai mediat. practic. toate actele şi corespondenţa emise de debitor. dupa caz. a starii de insolventa in care se afla debitorul. starea de insolventa a debitorului trebuie facuta publica. ulterior. debitorul pastreaza toate drepturile procesuale cu caracter exorbitant reglementate de lege in favoarea sa. 45. De retinut ca. a starii de reorganizare judiciară sau. dizolvarea persoanei juridice poate fi un efect direct. dupa caz. limitata in mod obisnuit de scopul sau statutar de activitate. Cu toata limitarea capacitatii de folosinta si cu toata desesizare.

motiv pentru care. Anterior anului 2002. In anul 2002 a fost modificata fosta Lege nr. 28. Debitorul este obligat. cele mai importante si mai frecvent cerute sunt lista cu bancile unde sunt deschise conturi pe numele debitorului (precum si conturile si persoanele care au drept de semnatura pe conturi) si lista operatiunilor effectuate in ultimile 120 de zile ineinte de data deschiderii procedurii insolventei. 145 din Legea insolventei. după caz.64/1995. dupa un interval stabilit prin lege. 28. dar debitorul. Intre actele si informatiile care nu sunt cuprinse in lista de la art. Daca cererea de deschidere a procedurii insolventei apartine debitorului. Dispozitia este extrem de dura si nejustificata. Nepredarea acestor documente si informatii constituie de cele mai multe ori o prezumtie a faptului ca debitorul sau conducatorii acestuia au ceva de ascuns. ulterior aprobata cu modificari neesentiale prin lege.64/1995 nu instituia faze distincte ale procedurii colective. precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii. ce incepea cu hotararea de deschidere a procedurii si continua. Precizari prealabile 74. să depună la dosarul cauzei actele şi informaţiile prevăzute de art. Procedura colectiva in forma initiala a legii era o procedura unica. cu privire la activitatea şi averea sa. debitorul nu va depune in termen legal lista completa a documentelor. A se observa ca. pentru a nu risca sa intre direct in faliment. cunoscind aceasta sanctiune severa. pedepsita de art. 28 odata cu cererea de deschidere a procedurii sau cel mai tirziu in termen de 10 de la data depunerii cererii. de cele mai multe ori. Subcapitolul IV Perioada de observatie. lichidatorul propune angajarea raspunderii in baza art 138 sau chiar sesizeaza parchetul pentru bancruta frauduloasa. debitorul are obligaţia de a pune la dispoziţie administratorului judiciar sau. Urmand modelul francez al Legii privind procedurile colective . lichidatorului toate informaţiile cerute de acesta. ci de toate actele si informatiile cerute de practicianul in insolventa pentru ca acesta sa isi poata exercita in deplina cunostinta de cauza mandatul. desi ar putea urmari o reorganizare judiciara. 44 din Legea insolventei. nu se va aventura sa ceara deschiderea procedurii fara sa aiba déjà pregatite toate actele si documentele prevazute la art. 28. printr-o ordonanta a guvernului (OG nr. in acest caz. 28. cu instituirea reorganizarii judiciare sau cu hotararea de trecere la faliment. o infractiune. reorganizarea judiciara si falimentul Sectiunea I Perioada de observatie §1. in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii (in cazul in care cererea de deschidere a procedurii provine de la creditori). fosta Lege nr. nu este vorba numai de actele si informatiile prevazute la art.38/2002). dup ace acestea au fost cerute debitorului de catre practicianul in insolventa constituie. in sine. nepredarea documentelor si informatiilor. De altfel. cererea sa va fi considerate o recunoastere a starii de insolventa si debitorul va dispune deschiderea procedurii simplificate de faliment. in acest caz. in baza art. dar care sunt necesare practicianului in insolventa. 35. Conform art. atunci acesta este obligat sa depuna actele prevazute la art.73. Daca. precum şi toate informaţiile apreciate ca necesare.

Reglementarea acesteia a putut fi un bun mijloc de a reduce din neajunsurile aplicarii in practica a procedurii anterioare.2 lit. OG nr. perioada de observatie poate sa lipseasca din procedura colectiva. mai ales ca nu se reglementa o durata maxima a acestei perioade128. fie durata de timp pentru care este instituita. fie redresarea propriu-zisa (reorganizare judiciara). Avind in vedere scopurile multiple ale perioadei de observatie propriu-zise (respectiv. in timp ce “perioada de observatie” din procedura simplificata este limitata la maxim 60 de zile de la deschiderea procedurii. 3 pct. fie sa intre direct in procedura falimentului (spre exemplu. precum si modalitati . dar. In procedura simplificata. perioada de observatie. 127 Perioada de la data deschiderii procedurii pana la confirmarea unui plan sau pina la pronuntarea falimentului este denumita in doctrina franceza “perioada de observatie”. in cazurile de la art. In dreptul nostru nu s-a instituit nici in present o perioada maxima de observatie decit pentru cazurile de aplicabilitate a procedurii simplificate. Legea insolventei defineste perioada de observatie la art. o societate dizolvata anterior deschiderii procedurii colective).25. lit. stabilirea masei credale si identificarea timpurie a cauzelor insolventei si a eventualelor responsabilitati pentru aducerea debitorului in stare de insolventa). De altfel. Denumirea de “faza de observatie” a fost inlocuita cu cea de “perioada de observatie”.2. se poate spune ca aceasta din urma nu este o adevarata perioada de observatie. astfel ca si in aceste cazuri perioada de observatie este exclusa. 3 pct. OG nr. cuprinzand. comparativ cu scopul unic al “perioadei de observatie” in procedura simplificata (care este menita exclusiv a verifica conditiile de aplicabilitate ale procedurii simplificate in cazurile prevazute de art. procedura reorganizarii judiciare este exclusa. dar i-a redus fie aplicabilitatea.de functionare a organelor procedurii.15 ca fiind o perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau. 128 In dreptul francez.c) si d)”. intre o luna si 3 luni. de regula. Astfel. 1 alin. totusi. Procedura colectiva obisnuita a fost.c-d) si avind in vedere ca perioada de observatie din procedura generala nu este limitata in timp. avind ca scop exclusiv stabilirea conditiilor de aplicabilitate a procedurii simplificate pentru situatiile de la art. ci o simpla perioada de timp necesara pregatirii falimentului debitorului. In mod exceptional.38/2002 a reglementat perioada de observatie. a intrarii in faliment. Actuala Lege a insolventei a pastrat ideea fazei de observatie din fosta Lege nr. legea permite. aceasta perioada dureaza de la 6 luni la 18 luni. perioada de observatie exista doar in procedura generala. insa. de lege lata. de la art.din 1985. a putut complica si mai mult procedura. este exclusa. fie sa intre in faliment dupa o perioda de observatie scurta. o perioada de observatie si in cadrul procedurii simplificate.2 lit.38/2002 a introdus si reglementat asa-numita faza de observatie127. din definitia procedurii simplificate.2. scindata in 2 faze: o faza (perioada) de observatie si o faza “definitiva”. intrucit debitorul poate.64/1995. Asa cum rezulta. Si in cazul bancilor sau al altor institutii de credit ori financiare. “perioada in care vor fi analizate elementele aratate la art. fie falimentul. de continuare a activitatii debitorului si de stabilire a masei pasive.c-d din Legea insolventei. dupa caz. de maxim 60 de zile de la data deschiderii procedurii. aplicabile intreprinderilor de mici dimensiuni. dar aceasta “perioada de observatie” este limitata la un interval de maxim 60 de zile de la data deschiderii procedurii. verificarea existentei si a realitatii bunurilor debitorului.1 alin.1 alin. Faza de observatie reprezenta institutionalizarea unei situatii juridice care oricum exista si sub reglementarea anterioara. verificarea conditiilor aplicabilitatii procedurii reorganizarii judiciare ce ar urma sa fie instituita asupra intreprinderii debitorului. iar in cazul procedurilor “simplificate” de faliment. concluzia de mai sus este sustinuta si de definitia legala a perioadei de observatie. de tratament judiciar. . pe de alta parte. 1 alin.adaptate acestei perioade . astfel.

respectiv. in debutul procedurii). fiind sub supravegherea sau controlul administratorului judiciar. pe baza cărora creditorii. prin intermediul inventarului si. in decursul careia nimic ireversibil nu se intimpla cu soarta sau averea debitorului. analiza perioadei de observatie si a acestor masuri. o operatiune ce precede lichidarea (desi este posibila si o vinzare de active in perioada de observatie. in mod corespunzator. administratorul judiciar trebuie. cel putin la nivel superficial. conform regulii « business as usual ». Astfel se va sti. De aceea. dupa caz. in perioada de observatie. cu impact hotaritor asupra debitorului şi a sumelor care urmează a se recupera. asa-numitele “prime masuri” sunt menite a stabili activul patrimonial al debitorului. este realizat inventarul bunurilor debitorului şi se intocmeste tabelul de creanţe. De observat ca. pasivul patrimonial al acestuia. sansele de reroganizare si persoanele eventual culpabile de aducerea in stare de insolventa a debitorului. nu se stabileste si valoarea acestor active. de ce s-a ajuns in insolventa si cine este vinovat de aceasta. cum ar fi regula “business as usual” si regula continuarii contractelor in curs de executare ale debitorului nu isi mai au aplicabilitatea in procedura falimentului. De asemenea. in perioada de observatie (iar in cazul procedurii simplificate fara faza de observatie. in mod evident. de obicei. Legea insolventei opereaza o separatie logica intre activul si pasivul patrimoniului debitorului atunci cind vorbeste de facerea inventarului si intocmirea tabelelor de creante. actorul principal al procedurii. judecătorul sindic sau administratorul judiciar insusi trebuie să ia decizii cruciale. este valabila. comparativ cu totalul creantelor contra debitorului care vor da dreptul titularilor lor sa participe la procedura. In procedurile colective in care reorganizarea este exclusa. In aceasta perioda de observatie. luate de regula. In perioada de observaţie. ca prime masuri ale procedurii falimentului. Daca debitorul este insolvabil. insa. un plan de reorganizare. procedura generala de insolvenţa începe. administratorul judiciar este. in aceasta faza. singur sau impreuna cu creditorii care detin cel putin 20% din creante. se stabilesc cauzele insolventei. Spre exemplu. sa efectueze analizele în vederea anulării unor acte . in mod evident o reorganizare juridiciara poate fi exclusa. Este evident. prin intermediul notificarilor. in termen.75. administratorul judiciar trebuie sa stabileasca activităţile curente ale debitorului. acesta din urma trebuie să întocmească un număr de rapoarte şi de analize esenţiale pentru desfăşurarea procedurii. Evaluarea activelor este. Intradevar. cu acordul judecatorului-sindic sau al comitetului creditorilor). adica asa-numita masa activa. Rapoartele administratorului judiciar 76. procedura fiind orientata exclusiv catre lichidarea activelor sale si distributia fondurilor obtinute catre creditori. cu o hotarire a judecatorului-sindic de deschidere a procedurii care initiaza o perioadă de observaţie. intrucit activitatea debitorului inceteaza. ca unele reguli ale perioadei de observatie. operatiunile efectuate de administratorul judiciar in perioada de observatie vor trebui efectuate de lichidator. de catre administratorul judiciar. sa participe la elaborarea planului de reorganizare a debitorului sau sa elaboreze el insusi. cu exceptia cazului in care ar exista o sursa credibila de finantare. In timp ce debitorul care si-a pastrat dreptul de a-si administra averea isi continua afacerea. §2. Aceasta comparatie intre activul si pasivul debitorului poate sa fie un indiciu al probabilitatii sau improbabilitatii reorganizarii judiciare. daca intreprinderea debitorului poate fi salvata prin reorganizare si care este dimensiunea „averii” debitorului. declaratiilor de inregistrare a creantelor si al intocmirii diverselor tabele de creanta. asadar. Potrivit Legii insolventei. si cu referire la primele masuri luate in procedura falimentului.

foarte frecventa din pacate. din varii motive.frauduloase sau a unor tranzacţii ce ar prejudicia drepturile creditorilor. precum si analizele necesare menţinerii sau denunţării unor contracte in curs de executare ale debitorului etc.2 din Legea insolventei. Termenul de 60 de zile se calculeaza de la data deschiderii procedurii. 20 alin. 131 Daca s-a deschis procedura simplificata de faliment. prin intermediul comitetului creditorilor130. in cazul procedurii generale. primul administrator judiciar a fost inlocuit cu un altul. raportul trebuie “supus judecatorului-sindic” in termen de 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar. Daca raportul “cauzal” nu cuprinde mentiunile obligatorii pe care le fixeaza art. . daca este vorba de primul administrator judiciar. Asa cum rezulta din art.b) si art. Administratorul judiciar este tinut sa elaboreze rapoarte periodice de activitate. in exercitarea controlului judiciar asupra activitatii administratorului judiciar. pina la primul termen de continuare a procedurii. precum si. p.b) si art. se va pronunta asupra valabilitatii. 1 lit. dar in cazul acestuia nu mai putem vorbi de perioada de observatie. Aceeasi obligatie o are si lichidatorul judiciar. raportul administratorului judiciar este rareori discutat de creditori si analizat de judecatorul-sindic. si primul nu va fi elaborat raportul in termenul de 60 de zile.138. activitatea curentă şi perspectivele acestuia etc. este evident ca judecatorul-sindic. cit si controlul de oportunitate al creditorilor asupra aceleiasi activitati.b). temeiniciei si acuratetei raportului. urmind a fi refacut sau completat. Este vorba despre raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă (denumit in practica. el este nul. asa cum rezulta din art.2 lit. ce poate fi stabilit de judecatorul-sindic. Administratorul judiciar trebuie în acelaşi timp să analizeze în amănunt istoricul debitorului.a) din Legea insolventei.1 si alin. 25 lit. Cel putin in privinta termenului. administratorul judiciar inlocuitor va elabora raportul in termen de 60 de zile de la desemnarea sa.. 20 alin. Nulitatea 129 130 Pentru amanunte. dar care nu poate fi mai mare de 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar. in vederea fundamentarii corecte a deciziilor care trebuie luate în această perioadă129. Art. Numai un raport omologat de judecatorul-sindic are efectele prevazute de lege sau implicate de raport. simpla sa depunere fiind considerata a avea efect de aprobare. acelasi gen de raport va trebui intocmit de lichidatorul judiciar. În perioada de observatie. sa indice persoanele carora le-ar fi imputabila insolventa si existenta premiselor anagajarii raspunderii acestora in conditiile art. intrucit suntem déjà in faliment. 59 alin. existenta sau inexistenta sanselor de reorganizare a activitatii debitorului. 59 alin. a se vedea Ministerul Justitiei – Notiuni de economie. este ilegala. Daca. Practica.1 lit. in mod ingenuu. care este esenţial pentru continuarea procedurii. raport la care se refera art.. Raportul trebuie sa examineze activitatea debitorului. intrucit elimina in fapt atit controlul judiciar al judecatorului-sindic asupra activitatii administratorului judiciar. prin dispozitie a judecatorului-sindic. pe care le supune controlului judiciar al judecatorului sindic si pe care le comunica creditorilor. sa releve cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia starii de insolventa.1 introduce in aceasta ecuatie a termenelor raportului “cauzal” si un termen judiciar. in mod eronat. punind in discutia creditorilor aceste aspecte ale raportului. este evidenta lipsa de coordonare intre cele doua texte legale care vorbesc de raportul “cauzal”. 20 alin.223 si urm. Desi din lege rezulta ca raportul este doar “supus” judecatorului-sindic. si raportul “cauzal”). administratorul judiciar trebuie să întocmească un prim raport. 59 din Legea insolventei131. In practica. daca un astfel de raport nu va fi fost intocmit si depus anterior de administratorul judiciar.

acestui raport sau obligarea administratorului judiciar la a-l reface pot fi un motive temeinice de schimbare a administratorului judiciar. intrucit. raportul propune intrarea in faliment. trecerea la faliment nu poate fi blocata decit de propunerea administratorului judiciar. intre timp. dimpotriva. Cu o singura exceptie (in cazul prevazut de art. dar imaginata si ea de art. daca raportul administratorului judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza de plan. si in acest caz raportul administratorului judiciar poate propune intrarea in faliment sau continuarea perioadei de observatie din procedura generala. trecerea la faliment poate fi blocata de creditorii care detin 20% din creanta si isi manifesta intentia de reroganizare a debitorului si.4-5 si. in raportul “cauzal” administratorul judiciar trebuie sa se pronunte asupra identitatii persoanelor responsabile de insolventa si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora. Identificarea timpurie de catre administratorul judiciar a cauzelor insolventei poate determina directiile de intocmire si realizare ale unui plan de reorganizare.3. in timp ce in cazul “raportului de 30 de zile” debitorul poate intra in faliment in procedura “simplificata”. Intradevar. propunere insotita si de “punctul de vedere” al comitetului creditorilor. 59-60.60. 1 alin. 54 din Legea insolventei. in cazul raportului “cauzal”. De altfel. mai reduse (30 de zile pentru depunerea raportului si 20 de zile de la primirea raportului pentru adunarea creditorilor). avind in vedere importanta capitala a mentiunilor obligatorii din raportul “cauzal”. de aparitia intempestiva a unei hotariri de confirmare a unui plan de reorganizare. respectiv. Un raport si o procedura asemenatoare de trecere la faliment sunt prevazute si la art. in cazul prevazut de art. la intocmirea caruia colaboreaza sau nu cu debitorul. 59-60 si. Daca. aprecierea administratorului asupra probabilitatii de reusita a unui plan de reorganizare poate sa cintareasca foarte mult in decizia judecatorului-sindic de a admite un plan de reorganizare. lipsa raportului “cauzal” sau lipsa din raportul “cauzal” a unor mentiuni cu privire la persoanele responsabile si cu privire la premisele raspunderii poate fi considerata o cauza de inlaturare a raspunderii. Intr-o eventuala actiune in raspundere. de art. 54 din Legea insolventei. 59 alin. urmata de votul adunarii creditorilor asupra propunerii administratorului judiciar de trecere la faliment. nu exista nici un fel de diferenta intre cele doua situatii juridice vizate de art. respectiv. s-ar putea sustine ca suntem in prezenta a doua institutii distinct. bizara de altfel. Trecerea la faliment poate fi blocata doar in ipoteza in care creditorul/creditorii care detin cel putin 20% din creante isi manifesta intentia de a depune un plan sau in ipoteza (fantezista. debitorul poate intra in faliment “in procedura generala”. Termenele sunt. art. in procedura generala. Dar falimentul este una si aceeasi procedura.2. in timp ce. atunci se urmeaza procedura prevazuta de art. respectiv. de “continuare a perioadei de observatie din procedura generala”). 54. insa. Procedura presupune publicizarea raportului. fie ca intentioneaza sa propuna un alt plan. 60 din Legea insolventei) in care. indiferent de modalitatea in care s-a ajuns la aceasta situatie (prin procedura . “singur” sau impreuna cu unul sau mai multi creditori. fara de care nu exista raspundere. atunci in acelasi raport el va trebui sa precizeze fie ca recomanda planul propus de debitor. adica ar putea fi deschisa procedura simplificata de faliment. dar si culpabilitatea anumitor persoane pentru aducerea debitorului in stare de insolventa. nu fara temei. s-a confirmat un plan de reorganizare. care se intocmeste in termen de 60 de zile. Din comparatia celor doua cazuri. Desi nulitatea raportului si inlocuirea administratoruli judiciar sunt sanctiuni foarte drastice si nu sunt expres prevazute in lege. in urma caruia judecatorul-sindic va da o sentinta de trecere la faliment. ca raportul si mentiunile referitoare la premisele raspunderii sunt o situatie-premisa a raspunderii. consider ca ele se impun. insa. intrucit se presupune ca debitorul s-ar incadra in criteriile prevazute de art. 59 alin. Conform art. Ca si in procedura generala. intrucit se poate sustine.

. (iii) gradul de încasare a veniturilor. Cauzele insolvenţei sunt cit se poate de diverse.“generala” sau prin procedura “simplificata”) si are aceleasi efecte. pentru a putea oferi o imagine reala a intreprinderii debitorului. respectiv. in mod evident. dubla reglementare. a operatiunilor de vinzare efectuate inainte de lichidare. indatorarea fata de bugetul de stat. sansele reorganizarii si responsabilitatea persoanelor care au cauzat insolventa. semnificative. prin raportul sau “de 30 de zile”. fie a externaliza active in dauna creditorilor. lichidarea bunurilor. adica. asa cum s-a vazut. din pacate. în raport cu încasările aferente activităţii care a ocazionat aceste plăţi. fie furnizor captiv al unei alte intreprinderi). administratorul judiciar poate face reversibila starea de faliment in procedura simplificata. 77. (vi) afacerile fondatorilor sau ale managerilor cu societatea debitoare insasi. (ix) situatia sociala din intreprindere si gradul de influenta a sindicatului sau a salariatilor asupra situatiei financiare a intreprinderii etc. analizând : (i) plăţile mari. (viii) dependenta debitorului de subventii sau ajutoare de stat. dar ele pot fi identificate. distribuirea fondurilor rezultate din lichidare si celelalte operatiuni menite a duce la inchiderea procedurii. dizolvarea debitorului persoana juridica. perioada de 3 ani coincide cu perioada suspecta. in realitate si in perioada de observatie. Inventarul si conservarea bunurilor debitorului 78. ceea ce. debitorul care stie ca se apropie insolventa. in vederea pregatirii lichidarii. multitudinea contractelor si operatiunilor efectuate pe credit. Pe de alta parte. a operatiunilor de realizare a planului sau. pot fi identificate si celelalte doua elemente esentiale ale raportului « cauzal ». care poate fi redus fie pentru ca debitorii debitorului nu au plătit la termen. Odata stabilite cauzele insolventei. dupa caz. cit si conservarii acestora in vederea pregatirii operatiunilor curente. dimpotriva. Desi din Legea insolventei pare a rezulta ca inventarul bunurilor debitorului se efetueaza numai de lichidator. De altfel. masura necesara atit stabilirii situatiei exacte a bunurilor din averea debitorului. una dintre principalele operatiuni efectuate de administratorul judiciar este inventarul bunurilor debitorului. (iv) gradul ridicat de indatorare la banci. cont care compară veniturile cu cheltuielile (costurile) aferente lor. (vii) gradul de dependenta economica sau juridica a debitorului fata de unul sau mai multi clienti ori furnizori (debitorului este fie client captiv. diferite de cele pe care le-ar efectua in situatia normala. Analiza cauzelor insolventei trebuie sa se intinda pe o perioada de minim 3 ani anterioara deschiderii procedurii. perioada in care. din moment ce el poate propune “continuarea perioadei de observatie din procedura generala”. mai dificil. dar menite fie a acoperi realitatea insolventei printr-o imagine falsa de prosperitate. §3. (ii) contul de profit şi pierdere pe activităţi sau contracte. a se observa ca. Din acest motiv este evident ca legea face. mai facil sau. nu este in spiritul reglementarii referitoare la falimentul simplificat. se angajeaza in acte juridice si operatiuni neobisnuite. de contracte cu statul sau cu alte institutii publice finantate de la buget. fie pentru că în sectorul economic respectiv există o criză. (v) operatiunile economice sau de trezorerie efectuate in cadrul grupului de societati din care face parte debitorul.

Daca inventarul nu s-a efectuat in perioada de observatie. intrucit debitorul este obligat ca. sa insereze si o lista completa a bunurilor sale. Operatiunile de inventariere si de conservare a bunurilor debitorului presupun efectuarea unor operaţiuni contabile privind constatarea şi conservarea bunurilor debitorului si elaborarea unor situaţii financiare de începere a procedurii insolventei. in mod evident. dupa cum acestea s-au efectuat sau nu in perioada de observatie. in cazurile de nereguli producatoare de prejudicii in patrimoniul creditorilor. luarea inscriptiilor ipotecare si a altor inregistrari sau notari in cartea funciara ori in arhivele electronice de garantii reale mobiliare. În fine. cum sunt punerea de sigilii. atunci acesta este pasibil de pedeapsa prevazuta de art. sa se efectueze un inventar propriu de catre lichidator. nu si realitatea acesteia. In demersul de inventariere. daca nu exista un criteriu exact de referinta. aplicabilă persoanelor care îl reprezintă legal pe debitor. Este important ca. dupa caz. sub sanctiunea amenzii civile pe zi de intirziere. De altfel. nu se poate vorbi in mod serios de o evaluarea a pierderilor continue aduse averii debitorului pentru a se putea decide trecerea la faliment. nu arata decit exsitenta « scriptica » a masei active. Inventarul si operatiunile de conservare se pot face sau. toate aceste operatiuni se efectueaza in procedura falimentului. daca exista. Spre exemplu. administratorul judiciar nu se poate baza pe lista bunurilor debitorului care. de catre lichidator. 145 din Legea insolventei pentru infractiunea de nedepunere a actelor si informatiilor cerute de practicianul in insolventa. 28. La operatiunile de inventariere se adauga si masurile propriu-zise de conservare a patrimoniului debitorului.Intr-adevar. pentru a putea realiza ori monitoriza realizarea planului de catre debitor. incluzând toate conturile şi băncile prin care îşi rulează fondurile. In elaborarea acestui punct din raportul « cauzal ». el va fi obligatoriu dupa trecerea la faliment. un loc aparte îl ocupă bunurile de orice fel ale debitorului. relua in cadrul procedurii de faliment. pentru a evita o resposabilitate solodar intre administratorul judiciar si lichidator. in cazul in care. refacerea contabilitatii. printre actele si informatiile pe care trebuie sa le depuna la dosarul cauzei conform art. A se observa ca Legea insolventei considera aceasta lista esentiala. esentiala este intocmirea listei bunurilor debitorului. se trece la faliment. Daca aceasta lista nu este depusa nici dupa ce administratorul judiciar sau lichidatorul ii pune in vedere debitorului sa o faca. Daca nu exista perioada de observatie. in raportul întocmit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au determinat insolvenţa debitorului. dupa caz. ea poate fi intocmita de . Sa ne reamintim ca nedepunerea informatiilor si documentelor prevazute de art. debitorul trebuie sa menţioneze datele din registrele de publicitate. precum si pentru a se putea gestiona operatiunile curente ale debitorului si continuarea contractelor in curs de executare ale acestuia. iar lichidatorul este altcineva decit administratorul judiciar din perioada de observatie. Dacă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei aparine creditorilor. 28) în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii. 28 odata cu cererea de deschidere a procedurii sau in cele 10 zile ulterioare depunerii cererii este sanctionata cu deschiderea procedurii simplificate de falimentul. acesta neputind fi altul decit cel care rezulta din inventar. inchiderea conturilor bancare si deschiderea conturilor speciale de debitor in insolventa. Pentru bunurile grevate de datorii. daca lista bunurilor debitorului nu exsita sau nu este depusa de debitor. la finele perioadei de observatie. ridicarea sechestrelor existente asupra bunurilor debitorului etc. debitorul este obligat sa depuna lista bunurilor sale (impreuna cu celelalte acte si informatii prevazute la art. precum si sa se ia masurile de conservare necesare. stabilirea « masei active » este imperios necesara pentru a evalua sansele reorganizarii sau. adica masa activa a debitorului existenta la data deschiderii procedurii.

practic. efectuarea somaţiilor. Practicianul in insolventa trebuie sa constituie o comisie de inventariere. respectiv. Operatiunea de inventariere stabileşte propriu-zis masa activă reala a debitorului. cheltuielile fiind suportate din averea debitorului. obligaţia îi revine lichidatorului. respectiv. de la deschidere procedurii. Legea contabilitatii prevede o intreaga procedura de reconstituire. a creditorilor şi alte documente prevăzute de art 28 din Legea insolvenţei. fie prin sondaj. Acţiunea de sigilare o precede pe cea de inventariere. bunurile corporale vor fi păstrate în condiţii care să le asigure conservarea substanţei şi paza lor. sau nu o mai poate face deoarece dreptul de administrare a averii sale i-a fost ridicat de către instanţa judecătorească. După identificarea şi sigilarea bunurilor debitorului. rezultate din transferul de bunuri sau sume de bani efectuate de acesta înaintea deschiderii procedurii etc. practicianul in insolventa poate lua şi măsuri de conservare a drepturilor debitorului. Conservarea bunurilor din averea debitorului este o operatiune continua. până la reorganizarea cu succes a întreprinderii debitorului sau până la lichidarea efectivă a bunurilor din patrimoniul acestuia. atât din punct de vedere descriptiv. 20 alin. 26 din Legea nr. În acest fel. exercitarea acţiunilor în justiţie. In orice caz. Atributia de reconstituire a documentelor contabile (precum si a celorlalte acte prevazute la art. lichidatorului. Alături de aceste măsuri care privesc conservarea bunurilor. cazul în care apar modificări cu privire la ansamblul bunurilor deţinute şi debitorul nu face această precizare. 20 alin. aceste lispuri pot duce si la actiuni penale pentru bancruta frauduloasa.c). art. inventarul bunurilor debitorului reprezinta baza asupra careia se efectueaza evaluarea bunurilor debitorului in vederea vinzarilor (in perioada de observatie sau in procedura de reorganizare) sau a lichidarilor (in rocedura falimentului). care sa verifice fie bucata cu bucata. . practicianul in insolventa va aplica măsurile adecvate menţinerii bunurilor în cea mai bună stare.c) si. cât şi cantitativ şi valoric. urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului. trebuie confruntata cu realitatea. administratorul judiciar sau lichidatorul o pot completa sau corecta in acelasi conditii. dar ea este necesara mai ales ca lipsurile constatate la inventar pot constitui serioase motive pentru actiuni in raspundere contra conducatorilor debitorului.administratorul judiciar sau de lichidator. Sigilarea bunurilor debitorului poate fi utila (in procedura falimentului. In cazurile complexe. În caz de pierdere. formularea de obiecţiuni la creanţele depuse.d) din Legea insolventei. sustragere sau distrugere a unor documente contabile conform art. laolalta cu celelalte doumente contabile pe care le poate intocmi sau reface practicianul in insolventa in conditiile art. Lista bunurilor debitorului. asa cum rezulta din art. care reprezinta averea « scriptica » a acestuia. fiind obligatorie conform legii) intrucit este o măsură preventivă cu caracter conservator fiind aplicată în scopul evitării manavrelor sau gresesilor debitorului care ar putea cauza diminuarea averii sale. care dureaza. iar daca sunt grave si denota fraude.1 lit. 28 si pe care debitorul este obligat sa le depuna la dosarul cauzei) incumba administratorului judiciar sau. luarea inscripţiilor ipotecare. Daca lista este incompleta sau incorecta. realitatea faptica a bunurilor debitorului. dupa caz. operatiunea de inventariere poate presupune un timp destul de indelungat. iar drepturile patrimoniale vor fi protejate prin măsuri cum ar fi: întreruperea unei prescripţii. În cazul în care debitorul ulterior intrării în procedura simplificată de insolvenţă nu prezintă lista completă a bunurilor. 82/1991 (Legea contabilităţii). lichidatorul desemnat le va reconstitui în măsura posibilului. pe tot parcursul procedurii. se vor lua măsuri de reconstituire a acestora. aceasta este chiar necesara.1 lit. 25 lit.

in vederea efectuarii de mentiuni referitoare la deschidere procedurii. Notificarea se trimite tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor. administratorul judiciar va afisa tabelul definitiv al creantelor. Toata aceasta operatiune complexa de stabilire a masei credale dureaza un minim de 5 luni de la data deschiderii procedurii. drepturi prevazute de art. Stabilirea masei credale 79. creditorii inscrisi in acest tabel fiind “creditori indreptatiti sa participe la procedura”. judecatorul sindic sau. pina la solutionarea contestatiei.38/2002. nu beneficiaza de nici unul dintre drepturile creditorilor indreptatiti sa participe la procedura. salariatii sau fostii salariati. precum si debitorului si registrelor in care este inregistrat debitorul. . dupa caz. dupa caz. in sarcina administratorului judiciar132. art. sa retinem in acest preambul ca judecatorul-sindic poate dispune ca o creanta supusa contestarii. salariatii nu sunt obligati nici sa formuleze declaratie de creanta. Dupa ce toate contestatiile vor fi fost solutionate de catre judecatorul-sindic. Dupa verificare. 132 Daca nu exista perioada de observatie. ci dupa tabelul preliminar al creantelor.64/1995. poate sa numeasca un expert contabil care sa intocmeasca aceasta lista. daca au pretentii mai mari decit cele care rezulta din contabilitatea debitorului. a administratorului judiciar.2. date fiind termenele legale de notificare. 61 din Legea insolventei. De la principiul verificarii creantelor sunt exceptate creantele stabilite prin titluri executorii. in vederea stabilirii masei pasive. chiar si in procedura simplificata.28 sau. care este doar o lista provizorie a creditorilor). Din aceasta cauza. Notificarea deschiderii procedurii este stabilita. fie completandu-le. 32 alin. notificarea este in sarcina lichidatorului. dupa caz. administratorul judiciar si orice creditor pot contesta orice inscriere in tabelul creantelor. Daca debitorul nu a depus lista creditorilor sau aceasta este incompleta. identificat prin inscrierea sa in tabelul defitiv al creantelor. In fine. idée inadmisibila din perspectiva calitatii sale de magistrat. intrucit nu este nascuta pina la indeplinirea conditiei. fie intocmind sau refacand documentele contabile respective. nici macar creditorul care a cerut si a obtinut deschiderea procedurii. 80. care are regimul juridic al creantei sub conditie (aceasta creanta. Pentru intocmirea tabelului definitiv consolidat. administratorul judiciar va afisa tabelul preliminar al creantelor si va convoca prima adunare a creditorilor (a carei componenta se stabileste nu dupa criteriul “creditorului indreptatit sa participe la procedura”. administratorul judiciar trebuie sa intreprinda ca prima masura notificarea deschiderii procedurii. intrucit acestia sunt trecuti in tabelul creantelor in baza inregistrarilor in contabilitatea debitorului. de art. In toata aceasta perioada nici un creditor. de unde consecinta scutirii de taxa de timbru aplicabila oricarui creditor pentru declaratia de creanta. ceea ce este o bizarerie a Legii insolventei. de verificare a creantelor si de solutionare a contestatiilor. lichidatorul reface procedura notificarii. De la principiul notificarii creditorilor sunt exceptati salariatii debitorului. conform art. in forma data acesteria de OG nr. Debitorul. sa fie trecuta in tabelul creantelor cu titlu de creanta provizorie. sunt obligati sa formuleze declaratie de creanta pentru surplus. Daca creditorii cu sediul in strainatate au reprezentanti cunoscuti in tara. notificarea se va trimite acestora. In fosta Lege nr. nu este “indreptatit sa participe la procedura”. administratorul judiciar. Cu toate acestea.§4. notificarea era in sarcina judecatorului-sindic sau. urmind apoi a primi declaratiile de creanta ale creditorilor si a demara operatiunea de verificare a creantelor. ceea ce facea din judecatorul-sindic un co-administrator al procedurii. 76). In principiu. dar numai in privinta creantelor nascute intre data deschiderii procedurii insolventei si data trecerii la faliment.

Notificarea se realizeaza conform dispozitiilor din Codul de procedura civila referitoare la comunicarea actelor de procedura.2007. cel putin in parte.3 teza a doua. in realitate aceste termene sunt respectate foarte rar. pentru procedura generala. creditorul respective va putea sa faca declarative de creanta. afisare si comunicare a tabelului preliminar (max. (iii) termenul de verificare a creantelor. Regula echivalarii publicarii in Buletinul procedurilor de insolventa cu notificarea creditorilor care nu au fost identificati in lista creditorilor pusa la dispozitie de catre debitor. “in masura in care se intepreteaza ca prima comunicare a actelor de procedura catre persoanele impotriva carora se promoveaza oa actiune in temeiul Legii nr. Este imposibil a se pretinde oricarui creditor sa-si urmareasca orice debitor pentru a vedea daca acesta nu este cumva in procedura insolventei. (iv) termenul de definitivare a tabelului creantelor (max. intocmire. Of. termene care curg de la expirarea termenului de intocmire.3 teza a doua din Legea insolventei. 62 ne apar ca fiind foarte stricte. intrucit il poate pune pe creditorul necunoscut sau nerecunoscut de debitor in postura de a-si pierde creanta contra debitorului prin simplul fapt ca nu a perceput in termen publicarea notificarii in Buletin. art.30 de zile pentru procedura generala. Aceasta intrucit numai foarte rar administratorul judiciar primeste imediat instiintarea de numire provizorie. si max. se realizeaza numai prin Buletinul procedurilor de insolventa. si max. el nu se va mai putea opune la reorganizare. astfel ca termenele prevazute de art.12. in practica fiind aproape in mod invariabil prorogate. 62 din Legea insolventei. asa cum am spus si cu alt prilej. creditorii necunoscuti erau “notificati” si prin publicarea notificarii intr-un ziar de larga circulatie.01. Asadar. Curtea Constitutionala a decis déjà ca. 7 alin.30 de zile. publicata in M. 15 zile pentru procedura simplificata. aceasta instiintare intirzie intre 2 si 3 saptamini de la data deschiderii procedurii. In reglementarea anterioara. 7 alin. in mod judicios. Desigur ca. nr. nu va putea pretinde restituirea sumei platite unui creditor dincolo de cota falimentar etc. dup ace se vor fi efectuat distributii. termene care curg de la expirarea termenului de depunere a cererilor de admitere a creantelor). textul este in mod evident neconstitutional. 7 din Legea insolventei este neconstitutional. este excesiva. in practica.60 de zile de la deschiderea procedurii) precum si cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o creanta inregistrata ca sa poata fi considerata valabila. De altfel. (ii) termenul limita de inregistrare de catre creditori a cererii de admitere a creantelor contra debitorului (max. 15 zile pentru procedura simplificata. iar nu si dispozitiilor Codului de procedura civila133”. daca aparitia acestui creditor in ridnul celor “indreptatiti sa participe la procedura” se va intimpla dupa ce se va fi confirmat un plan.1137/4. publicarea notificarii in Buletinul procedurilor de insolvente este considerata ca fiind suficienta. ulterior deschiderii procedurii insolventei. dup ace se va fi inschis procedura etc. nu va putea pretinde restituirea sumelor distribuite contra ordinii de preferinta modificata prin aparitia sa pe table. Conform art. Desi termenele stabilite de art. si in Buletinul procedurilor de insolventa. In realitate. si se va publica. putind pune probleme de incalcare a liberului acces la justitie. instantele considerind.85/2006. data si ora primei adunari a creditorilor (max. In privinta creditorilor necunoscuti.10 zile de la expirarea termenului de depunere). notificarea va cuprinde : (i) termenul limita de depunere a opozitiilor creditorilor la cererea de deschidere a procedurii formulata de debitor si termenul limita de solutionare a acestor opozitii (max. pe cheltuiala debitorului. . regula prevazuta in art.31/15. 5 zile de la expirarea termenului de afisare a tabelului preliminar). de obicei. acest creditor va lua procedura in starea in care se afla.. ca. foarte rar se aplica art.2008. decizia nr. 62 se 133 Curtea Constitutionala. (v) locul. afisare si comunicare a tabelului preliminar). daca creditorul in cauza dovedeste ca nu a fost notificat in termen sau nu i-a ajuns la cunostinta in alt mod faptul deschiderii procedurii.

administratorul judiciar nu ar trebui sa astepte expirarea termenului de afisare a tabelului preliminar. in asa fel incit sa poata trece termenele legale de convocare (in caz contrar. dupa caz. pina la al doilea termen de continuare a procedurii. In practica. pentru a dobindi aceasta calitate. adunare in care. 76 din Legea insoloventei le confera oricarui “creditor indreptatit sa participle la procedura”. termenul de definitivare a tabelului creantelor si data primei adunari a creditorilor. aceste noi termene sunt cum mult mai lungi. cu 15 zile. in cazul procedurii simplificate. Asa cum rezulta din definitia creditorului indreptatit sa participe la procedura. 95 C. creditorii vor putea sa se inscrie in termen la masa credala. op. ci creditorii care sunt inscrisi in tabelul preliminar si care sunt. Termenul de 5 zile este nerealist.. 64 din Legea insolventei dispune ca. pentru a-si valorifica drepturile pe care art. Notificarea este un act procesual esential pentru procedura. 3 pct. convocarea se va face prin publicitate. Creditorul respectiv risca. in afara de salariatii debitorului. care se manifesta prin adunarea si comitetul creditorilor. contestabili. ceea ce inseamna un minim de 2 luni la tribunalele cu sectii de faliment si minim 4 luni la tribunalele fara sectii de faliment. Pe de alta parte. un creditor trebuie (i) sa fi formulat in termenul legal o cerere de admitere a creantei in tabelul creantelor si (ii) rezultatul verificarii creantei de catre administratorul judiciar/lichidator sau al admiterii creantei prin sentinta a judecatorului-sindic data in contestatiile la tabel. Judecatorul-sindic poate prelungi aceste termene. 81. ci sa convoace din timp adunarea. vor putea participa la adunarea creditorilor numai creditorii a caror creanta figureaza in tabelul definitiv al creantelor. cel putin teoretic. „cererea de inregistrare a creantei este o veritabila actiune in justitie contra debitorului si de aceea hotararea de admitere a creantei pronuntata de judecatorul-comisar poseda toate . Nedepunerea declaratiei de creanta in termenul legal este sanctionata cu decaderea din drepturile prevazute de art. Turcu. este una dintre caracteristicile fundamentale ale procedurii insolventei. in plus. p. a se observa ca prima adunare a creditorilor se intruneste in termen de 5 zile de la afisarea tabelului preliminar.proroga. Art. pentru motive temeinice. pina la definitivarea tabelului creantelor. membri ai acestei colectivitati. daca procedura se inchide si intervine fie efectul de descarcare de datorii a debitorului persoana fizica. 134 Conform I. constituita in asa-numita „masa credala”. In cazul unui numar foarte mare de creditori sau in circumstante extraordinare. insa. (iii) creanta sa fi fost admisa in tabelul definitiv al creantelor. de fapt. 412. el risca o anulare a hotaririi adunarii creditorilor. Tot in functie data notificarii deschiderii procedurii se calculeaza si termenul opozitiei. inlocuirea sa). Dupa definitivarea tabelului creantelor. Nu toti creditorii reali sau pretinsi ai debitorului sunt. de altfel.cit. toti ceilalti creditori ale caror creante sunt anterioare deschiderii procedurii trebuie sa formuleze cerere de admitere a creantei in tabelul creantelor134. 76. cu maxim 30 de zile si.pr. in conformitate cu art. intrucit nu toti sunt indreptatiti sa participe la procedura. fiind stabilite in functie de programarea termenelor de continuare a procedurii pe fiecare judecator-sindic (complet). In functie de primirea sau nu a notificarii. respectiv. Colectivitatea organizata a creditorilor. precum si termenul de intocmire a tabelului preliminar al creantelor. prevazuta de art.8 din Legea insolventei. pentru a se putea respecta acest termen.civ. fie efectul de stingere a creantelor pentru stingerea personalitatii juridice a debitorului. sa nu isi mai poata recupera niciodata creanta contra debitorului. se discuta desemnarea sa definitiva sau. ceea ce inseamna ca la aceasta adunare nu participa creditorii indreptatiti sa participe la procedura.

intrucit acestea sunt scutite doar de formalitatea cererii de admitere la masa credala. in termenul fixat in hotarirea de deschidere a procedurii. nu este o cerere conforma. in virtutea dreptului acestora de a verifica creantele. creditorii ar trebui sa fie foarte atenti cu aceasta formalitate. Sunt supuse procedurii de verificare inclusiv creantele salariale.Cererea de admitere a creantelor este supusa taxei de timbru. ori este tardiva. (ii) creditorul/creditorii care au formulat si li s-a admis cerere de deschidere a procedurii fata de debitor si (iii) creditorii care au creante ulterioare datei de deschidere a procedurii. si nu ca o formalitate care ar acoperi cerinta de forma a iregistrarii cererii la tribunal. este vorba de cererile de admitere a creantelor) vor fi pastrate intr-un registru special. in caz de contestatie. Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printrun titlu. ci doar daca se inscriu. Aceeasi obligatie de a formula cerere de admitere in tabelul creantelor o au si titularii creantelor nescadente si ai creantelor sub conditie. cu exceptia creantelor cu exceptia creantelor bugetare rezultind dintr-un titlu executoriu „necontestat in termenele prevazute de legi speciale” si a celor constatate prin titluri executorii.64 alin. judecatorul-sindic va decide ca una sau mai multe creante contestate sa fie trecute in tabel cu titlu provizoriu. Toate „cererile de creante” (in realitate. creditorul putind fi sanctionat cu nulitatea cererii. la votul asupra planului de reorganizare sau la distribuirea fondurilor obtinute din lichidare. 65. Ca atare. desi nu rezulta expres din lege. teza a doua). prin cerere de admitere a creantei. precum si cerintelor de forma prevazute de art. in favoarea (creanta se consolideaza si se inscrie ca pura si simpla pe tabel) sau defavoarea creditorului (creanta este respinsa irevocabil). Evident ca. 66 din Legea insolventei dispune ca toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare. Daca cererea de admitere a creantei a fost respinsa. . creditorii nu sunt acceptati de plin drept la adunarile creditorilor. in solutionarea contestatiei la creanta. 82. In doua dintre sectiunile de mai jos ale prezentului capitol este analizata in mod special situatia salariatilor si cea a creditorilor care detin contra debitorului creante ulterioare deschiderii procedurii. cu consecinta ulterioarei decaderi din dreptul de a formula o astfel de cerere. Art. atunci titularul creantei respective devine creditor strain de procedura. Daca. pentru a putea fi indreptatiti sa participe la procedura. cu consecinta ca nu va mai avea nici unul dintre drepturile prevazute de art. ingrijindu-se ca cererea sa fie inregistrata la tribunal. trebuie sa depuna cereri de admitere a creantei. sub sanctiunea decaderii din drepturile prevazute de art. Pentru acest motiv. Inregistrarea sau trimiterea prin posta a cererii la administratorul judiciar ne apare ca o simpla intentie a creditorul de a da celeritate procedurii. asupra existentei creantei se pronunta admnistratorul judiciar sau lichidatorul. la masa credala si daca isi dovedesc creanta. aceste creante vor avea regimul juridic al creantei conditionate. caracteristicile unei hotarari judecatoresti care are autoritatea lucrului judecat”. nu si de procedura verificarii. si nu la grefa tribunalului. se va pronunta judecatorul-sindic. Provizoratul ia sfirsit in momentul in care se va fi solutionat in mod irevocabil contestatia. formulata in termen legal. 76. In acest caz. pentru depasirea termenului legal.1. pentru creantele salariale. De aici rezulta ca depunerea cererii de admitere a creantei la administratorul judiciar. De la principiul ca toti creditorii. care vor fi inscrise in tabelul creantelor in mod provizoriu si care vor participa la distribuiri de sume in masura permisa de Legea insolventei. la grefa tribunalului (art. exista trei categorii de exceptii : (i) salariatii. 76.

prevazuta de art. se inscriu in tabel cu valoarea nominala de la data deschiderii procedurii. regula prevazuta de art. regula expres prevazuta de art. intrucit aceasta interpretare ar echivala cu o barare a liberului acces la justitie. Creantele bugetare pot fi contestate si prin procedurile specifice reglementate de legile fiscale. asa cum se va vedea mai jos. 123 pct. la cursul de schimb oficial al BNR de la data deschiderii procedurii. bazandu-se pe imprejurarea ca acest tip de creante nu poate fi verificat. aprecieri intre momentul deschiderii procedurii si cel al distribuirilor. cu exceptia cazului in care s-a trecut la faliment. In urma acestei verificari. in cazul creantelor care nu sunt exprimate in moneda nationala. cind aceste creante sunt trecute pe tabelul definitiv consolidat al creantelor pe pozitia privilegiata de la art. efectele de comert etc. Pentru a putea realiza procedura de verificare. atit cele chirografare. care permite unele exceptii. dimpotriva.Desi din art. interpretandu-se gresit dispozitia legala cu privire la exceptarea de la verificare. se adauga regulii inghetarii creantei banesti la valoarea capitalului si a dobinzilor curse pina la data deschiderii procedurii. In plus. In practica. Ne referim la titlurile de creanta bugetara. intrucat au autoritate de lucru judecat. precum si de la fiecare creditor.3. calculata la cursul de schimb practicat de BNR la data deschiderii procedurii. daca este intepretata in sensul ca aceste creante a fi si incontestabile. oricum. creantele bugetare pot fii contestate in cadrul procedurii insolventei. Procedura de verificare este efectuata de administratorul judiciar (operatiunea revine lichidatorului.1 din Legea insolventei. in cazul trecerii la faliment).67). Daca exceptarea de la procedura verificarii a creantelor constatate prin hotariri judecatoresti este deplin justificata (intrucit. cit si cele garantate. in procedura verificarii. chiar si in cazul creantelor care nu sunt supuse verificarii. spre exemplu. contractele de credit bancar. In realitate. mai putin justificata este exceptarea creantelor stabilite prin alte titluri executorii. aceasta exceptare de la procedura verificarii a aratat faptul ca in atare situatie organele fiscale au tratat cu superficialitate calculul exact al obligatiilor fiscale. care va verifica „de indata” cererea si documentele depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea. de orice fel. deci va fi luata ca atare si in momentul distribuirilor. Consider ca. adica acele creante care rezulta din continuarea activitatii debitorului. administratorul judiciar va inscrie creantele in tabelul preliminar la valoarea nominala de la data deschiderii procedurii sau. 66 nu rezulta expres. precum si creantele fiscale sau bugetare. Inghetarea valorii creantelor la nivelul valorii nominale de la data deschiderii procedurii. creantele nascute in . Titlurile executorii ce constau in hotarari judecatoresti irevocabile nu pot fi contestate. In practica. nu sunt supuse verificarii creantele ulterioare deschiderii procedurii. asa cum s-a vazut (creditorii titulari de creante garantate pot calcula dobinzi pina la momentul la care este vindut bunul asupra caruia poarta garantia). 69 nu comporta nici o exceptie : toate creantele. care sunt platite pe masura scadentei lor. administratorul judiciar nu poate pune in discutie o hotarire judecatoreasca). titlurile executorii notariale. 69 din Legea insolventei. este chiar neconstitutionala. ele pot fi contestate. administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor. 41 alin. putind cere informatii si documente suplimentare (art. Exceptarea de la verificare a creantelor bugetare. chiar daca moneda nationala va fi suferit devalorizari sau. fapt ce a dus la desfasurarea in paralel a unor actiuni de contestare in contecios care nu a facut decit sa complice procedura insolventei. totusi. valoarea exacta si prioritatea creantelor. se considera ca titlul de creanta bugetara nu poate fi contestat. Spre deosebire de aceasta din urma regula. asa cum am aratat. Valoarea creantelor astfel stabilita se va pastra neschimata pina la inchiderea procedurii.

In caz contrar. Conform art. intocmindu-se un proces verbal de afisare si se comunica debitorului. Daca administratorul judiciar are dubii cu privire la existenta. toate creantele prezentate pentru a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului sunt prezumate ca fiind valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor. administratorul judiciar va stabili si rangul creantelor. tabelul preliminar se afiseaza de catre grefa la usa instantei. crea mari prejudicii creditorilor. Dar ea poate. 75 din Legea insolventei. in perioada de observatie. Toate aceste rezultate ale verificarii se materializeaza in tabelul preliminar al creantelor. cu titlu de plati curente. asa cum am spus. respectiv. 123 din Legea insolventei. se va preciza titlul din care izvoraste preferinta. va opera prezumtia de validitate a creantei si a garantiei. Privit din aceasta perspectiva. cuantumul sau garantiile vreunei creante. daca creantele sunt privilegiate sau chirografare ori subordonate. ca si regula inghetarii creantei la valoarea capitalului si a dobinzilor curse pina la deschiderea procedurii. sansele de recuperare a creantelor anterioare deschiderii procedurii. In caz de faliment insa. pentru a putea formula contestatii.pot fi contestate. consecinta inghetarii creantelor la valoarea nominala nu poate fi inlaturata in nici un fel. In practica. cu exceptia. in mod drastic. in cazul trecerii la faliment aceste creante nascute din continuarea procedurii fiind privilegiate prin rangul prevazut de art.cursul perioadei de observatie se platesc in perioada de observatie. totusi. 121 si. de la art. . De aceea. el va putea formula contestatia speciala prevazuta de art. in mod gresit se foloseste ca model si chiar ca temei de drept pentru stabilirea tipului de creante si a rangului acestora ordinea de preferinta de la art. Regula inghetarii valorii creantelor anterioare deschiderii procedurii se justifica. Creditorii ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost inlaturate (refuzate) sau au fost trecute partial in tabel vor fi notificati de urgenta. prezumtie la care se refera art. Dupa ce este intocmit. a creantelor constatate prin hotariri judecatoresti irevocabile. mai jos analizata.3. principiul celeritatii procedurii capata o importanta vitala pentru creditori. ci si valoarea si momentul la care se calculeaza cuantumul platii efective. Tabelul preliminar este afisat de grefa instantei si comunicat debitorului. In cazul in care exista un drept de preferinta.3 din Legea insolventei. Eroarea rezida in faptul ca cele doua texte se refera la ordinea de preferinta obisnuita la distribuirea fondurilor rezultate din lichidare. toate creantele – inclusiv cele stabilite prin titluri executorii . respectiv. 123 pct. mai ales in cazul unei mari perioade de timp pe care se intinde procedura. Regimul juridic al creantelor ulterioare deschiderii procedurii restringe si el. adica la procedura falimentului. probabil. administratorul judiciar sau creditori. creditorii ar trebui sa-si negocieze in mod serios nu numai dobinzile la sumele inscrise in plan. el va trebui sa formuleze contestatie la creanta respectiva. 83. 66 alin. Tabelul preliminar se comunica si creditorilor ale caror creante au fost contestate de administratorul judiciar. Daca administratorul judiciar nu a facut o astfel de contestatie (sau o mentiune in acest sens pe tabel). rangul acesteia si motivele acceptarii totale sau partiale ori ale inlaturarii unor drepturi de preferinta. pe masura scadentei lor. Cel mult. prin ratiuni de simplificare a procedurii. in programul de plata prevazut in planul de reorganizare. Per a contrario. 66 alin. Formalitatile de afisare si comunicare sunt esentiale pentru curgerea termenului de contestatie. pure si simple sau cu termen ori conditie etc. in ce-l priveste. in timp ce tabelul preliminar se intocmeste. administratorul judiciar nu va mai putea formula ulterior contestatia obisnuita la tabel. Dupa ce toata procedura de verificare si calculare a valorii nominale a creantelor va fi fost finalizata.3 din Legea insolventei. de regula.

de altfel. Tabloul definitiv al creantelor va arata valoarea. chiar daca ei nu sunt inca. judecatorul-sindic va putea sa le admita pe tabel.astfel ca lispa sau neregulata afisare ori comunicare fac sa nu curga termenul de contestatie sau chiar. la compunerea comitetului creditorilor. in mod provizoriu. asadar : (i) sa participe la adunarile generale. 136 Avind in vedere ca inscrierile in tabelul preliminar pot fi contestate. Publicarea tabelului in Buletin (demers. si vor trebui depuse cu cel putin 10 zile inainte de aceasta data135. a se observa ca acest drept este anticipat de inscrierea creditorilor in tabelul preliminar136. (ii) sa participe la votul asupra planului de reorganizare137. sau daca termenele de notificare si de depunere a cereririlor de admitere a creantelor s-au prorogat din cauza comunicarii tirzii catre administratorul judiciar a faptului desemnarii sale in dosar.(iii) sa participe. A se observa ca publicizarea tabelului preliminar al creantelor este una din situatiile exceptate de la publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa. printr-o singura sentinta. iar contestatiile se pot solda fie cu inlaturarea unora sau mai multor creditori. la tribunal. Altfel. la situatia din reglementarea anterioara. Consider ca stabilirea unui termen ferm pentru depunerea contestatiilor ar fi fost mult mai eficienta in practica. termenul si durata de solutionare a contestatiilor fiind lasate la latitudinea judecatorului-sindic sau a partilor. la extrema. In orice caz. . prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante. se intocmeste tabloul definitiv al creantelor. Odata solutionate toate contestatiile la tabelul preliminar. Acesti creditori pot. Pentru procedura de solutionare a contestatiilor la tabel. dupa afisare. adica cu persoane care nu sunt inca „creditori indreptatiti sa participe la procedura”. Consider. pot aparea confuzii. este nejustificata. nu acopera eventuala nulitate a tabelului. In cazul acestora din urma. Cap. dupa caz. fie in contra inscrierii lor in tabelul preliminar. din greseala judecatorului sindic sau a grefierului. Contestatiile la tabel vor trebui solutionate in termenul stabilit prin notificare ca data maxima a definitivarii tabelului creantelor. in functie de marimea creantei sale. Contestatiile vor fi solutionate deodata. in tot sau in parte. in tot sau in parte. chiar daca pentru solutionarea unora este nevoie de administrarea de probe. Se ajunge. Acesti creditori sunt „creditori indreptatiti sa participe la procedura”. a se vedea supra. deci. de aceea. Tabelul preliminar. creditori indreptatiti sa particpe la procedura. astfel cum au fost declarate de creditori. 84. care se inregistreaza si se afiseaza. teza a doua). (iv) sa participe la distribuirile de sume in cadrul 135 Contestatiile la tabel sunt cele mai numeroase si mai complicate procese aferente procedurii insolventei. prin mijlocirea administratorului judiciar. cand nu se stabilea nici un termen pentru aceasta contestatie. spre exemplu. in cazul in care data definitivarii tabelului creantelor nu s-a stabilit. util). creditorii inscrisi in tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor (art. nu inlatura dreptul celui interesat de a face contestatie peste termen sau. administratorului judiciar si a oricaruia dintre creditori. nu inlocuieste formalitatea afisarii si comunicarii si. fie in mod individual. rezulta ca exista un mare risc de denaturare sau chiar de falsificare a vointei majoritare in adunarile creditorilor. pe o alta cale. tehnic vorbind. Contestatiile vor putea fi facute fie in contra masurii administratorului de a le inlatura din tabel. cazuri in care nu se mai poate stabili cu precizie termenul de depunere a contestatiei. 72 alin. astfel afisat si comunicat. fie cu inlaturarea sau reducerea unor garantii. sau de a nu le admite un drept de preferinta. este supus contestatiilor debitorului. ca solutia Legii insolventei de a permite tinerea unor adunari ale creditorilor cu creditori a caror calitate este provizorie (preliminara).3. Titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv au plenitudinea drepturilor pe care Legea insolventei le creeaza in favoarea lor si pe care le exercita fie in mod colectiv. sa antreneze nulitatea tabelului. in adunarile creditorilor. V (Procedura insolventei ca proces civil).

decaderea nu se aplica nici creditorilor care nu au fost corect notificati in legatura cu deschiderea procedurii. nu au fost deloc notificati. Dupa afisarea tabloului definitiv. acesti creditori pot face cerere de admitere a creantei practic oricind in cursul procedurii. situatia acelor creditori care. totusi. In lipsa unei prevederi legale. deci o adunare a creditorilor formata din creditorii inscrisi in tabelul preliminar care sa fie chemta sa voteze planul nici nu este de conceput 138 Art. iar inchiderea falimentului fata de o persoana juridica opereaza automat o stingere a datoriilor acesteia. din dreptul de a participa la votul asupra planului de reorganizare. ar fi fost tinute pentru debitor (co-debitor. nefiind indicati de debitor odata cu cererea de deschidere a procedurii sau in termen de 10 zile. Creanta ar putea fi recuperata de la terti numai in cazul in care debitorul a fost o persoana juridica. 137 Avind in vedere importanta acestui vot pentru soarta debitorului si a procedurii insasi. in situatii normale. pentru stingerea personalitatii juridice. (v) sa-si recupereze creantele contra conducatorilor debitorului persoana juridica sau contra asociatilor cu raspundere nelimitata ai debitorului. iar debitorul persoana juridica nu inceteaza sa existe ca urmare a inchiderii procedurii. Legea nu reglementeaza. intrucit si acesti creditori sunt straini de procedura. fideiusor.1 pct. Interpretarea propusa propusa mai sus este o solutie. 76. la repartitiile de sume in caz de reorganizare sau de faliment si din dreptul de a-si realiza. creditorii respectivi vor avea calitatea de creditori indreptatiti sa participe la procedura. 139 Acesti creditori pot fie sa ceara admiterea creantei peste termen. intrucit inchiderea procedurii falimentului fata de persoana fizica opereaza automat o descarcare de datorii (cu exceptia foarte restrictiva a condamnarii debitorului pentru bancruta frauduloasa sau alte fapte penale in legatura cu falimentul). acestia putind formula cerere de admitere a creantei dupa ce vor fi luat cunostinta de deschiderea procedurii 139. fapt ce antreneaza si stingerea oricaror datorii ale altor persoane care. dar vor lua procedura in starea in care se afla la momentul admiterii cererii lor. sunt decazuti din drepturile prevazute de art. votul fiind subsecvent admiterii planului. O rezerva trebuie.3. omisiune esentiala sau prin omisiunea unui titlu hotarator care nu a fost cunoscut la data definitivarii tabelului pot formula contestatie in conditiile art. este totusi evident ca nici creditorii carora li s-a respins in totalitate creanta nu vor avea drepturile prevazute de art. Aceasta contestatie poate fi formulata peste termenul contestatiei obsinuite.reorganizarii sau al falimentului. respectiv. creantele contra debitorului sau a asociatilor cu raspundere nelimitata a debitorului. Desi nu rezulta expres din dispozitiile art. dol. Si ar mai fi o conditie : creanta respectiva sa nu se fi prescris intre timp. 76 alin. Singura solutie pentru acesti creditori este sa se inscrie la masa credala si sa ia procedura in starea in care se afla. 76. planul oricum se depune dupa afisarea tabelului definitiv.75 din Legea insolventei. fie sa atace cu contestatie in anulare eventuala hotarire care a dus la decaderea lor din drepturile prevazute de Legea insolventei. Asa cum rezulta din partea initiala a art. de altfel. pina la inchiderea procedurii. consider ca nu pot participa la acest vot decit creditorii inscrisi in tabelul definitiv. totusi. Daca se admite contestatia. . membru al organlor de conducere). iar fostii asociati ai acesteia erau asociati cu raspundere nelimitata. 76. Creditorii ale caror creante au fost inlaturate din tabel prin frauda. ulterior inchiderii procedurii. mentinuta fata de acest asa-zis drept. Singurele situatii in care creditorii straini de procedura si-a mai putea recupera creantele fata de debitor ar fi acelea in care debitorul persoana fizica nu beneficiaza de descarcarea de datorii. la adunarile creditorilor. Unicul drept pe care pare sa il pastreze creditorii straini de procedura este acela de a pretinde plata creantei de la debitorul care s-a facut vinovat de bancruta frauduloasa ori de plati sau transferuri frauduloase sau de la fostii asociati cu raspundere nelimitata ai debitorului persoana juridica138. creditorii care nu au formulat in termen cerere de admitere a creantelor. 76 din Legea insolventei. nu este foarte clar. dupa afisarea tabelului definitiv. partea finala.

de administratorul judiciar sau de creditori. ar putea fi inclusi actionarii debitorului. In reglementarea anterioara (a se vedea art. revizuire). A se observa ca. el nu poate fi atacat decit cu aceleasi cai de atac cu care se poate ataca insasi hotarirea (recurs. precum si prin faptul ca poate fi formulata oricind.99 din fosta Lege nr. 75 poate fi formulata de orice „parte” interesata (in realitate. este baza de la care se porneste in elaborarea programului de plata din planul de reorganizare judiciara. ci numai la actiunea de a trece in tabel astfel de creante sau drepturi de preferinta si (ii) nu se refera la cazul in care notificarea deschiderii procedurii fata de un creditor nu a fost facuta cu indeplinirea conditiilor prevazute de art.75 alin.. propriu-zis.76. fata de momente sau proceduri hotaritoare care au fost depasite si la care ei nu mai pot participa (votul asupra planului. cistigate uneori prin hotariri judecatoresti irevocabile. Consider ca. contestatia la care ne referim se aplica si acestor situatii. dar interventia lor in procedura s-ar putea dovedi tardiva. contestat. Textul legal citat este introdus ca atare prin fosta OG nr. Nici un creditor care nu a fost inscris in tabelul definitiv nu va participa la distributie si nici o creanta care nu a fost acceptata sau nu a fost declarata in termen nu va fi luata in considerare in vederea vreunei distribuiri. pina la inchiderea procedurii.cit. contestatie in anulare. este vorba de persoana interesata). judecatorul sindic va putea trece creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu. (2) nu defineste sintagma “titluri hotaratoare”. spre deosebire de contestatia obsinuita. Contestatia se poate face „impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante”. intrucit altfel s-ar incalca drepturile celorlalti creditori. Titularii de creante tardiv declarate sunt decazuti din 140 Conform I. precum si pentru motivul existentei unor titluri hotaratoare si care pana atunci nu fusesera cunoscute140. si nu retroactiv.7. Pana la solutionarea irevocabila a contestatiei. „deschizand larg portile hazardului interpretarilor de tot felul”. prima adunare a creditorilor. pana la inchiderea procedurii. Textul art. care in mod normal nu au dreptul de a contesta creantele. op. doua erori de reglementare: (i) nu se refera si la omisiunea trecerii pe tabelul definitiv a unei creante sau a unui drept de preferinta. O astfel de contestatie nu putea fi introdusa de orice persoana interesata. spre exemplu. Desigur ca este posibila definitivarea tabelului prin neformularea contestatiilor in termen. de o un act omologat printr-o hotarire judecatoreasca. Fiind vorba. se mai poate formula o contestatie speciala. Turcu. Tabelul definitiv nu poate fi. chiar in prezenta unui tabel definitiv consolidat.. nu si pentru eroare esentiala sau descoperirea ulterioara a unor titluri hotaratoare necunoscute. 38/2002. Dar un astfel de tabel definitiv nu mai poate fi atacat nici el. pentru identitate de ratiune. 75 contine. Drepturile ambelor categorii de creditori vor putea fi admise ex tunc.64/1995). Este vorba de contestatia pentru motiv de fals. ci numai de catre judecatorul sindic sau de catre oricare dintre creditori. 75 din Legea insolventei. dol sau eroare esentiala. contestatia de la art. neobisnuita prin motivatiile ei. practic. Ei nu vor fi decazuti din drepturile prevazute la art. textul art. intrucit potentialii contestatori sunt decazuti din dreptul de a mai formula contestatii.la fel ca in cazul creditorilor neregulat notificati. totusi. p.n. Gh. 75. contestatie la care face referire art. Tabloul definitiv este criteriul principal in baza caruia se va face distribuirea fondurilor obtinute din lichidare (daca nu este completat cu tabelul definitiv consolidat) si. In categoria persoanelor interesate. Cu toate acestea. intrucit el este rezultatul unei hotariri judecatoresti date in contestatiile obisnuite la tabel. .P. in principiu. care poate fi formulata doar de debitor.). dar il vor avea pentru motivele de la art.412. o astfel de contestatie putea fi formulata numai pentru motiv de frauda sau de comportare necorespunzatoare a creditorului (?! – n. chiar si primele distribuiri etc).

fie in cursul perioadei de observatie (ca sanctiune a pierderilor continue aduse averii debitorului). de membrii consiliului de supravghere.64/1995. dupa acoperirea tuturor creantelor inscrise in tabloul definitiv ar mai fi ramas un excedent (art. cit si in cazul in care debitorul isi pastreaza dreptul de a-si administra averea.111 din fosta Lege nr. debitorului ii sunt permise activitati si plati curente. in forma sa initiala). cu sau fara pierderi aduse averii debitorului. dupa caz. Controlul afacerii debitorului trece. §5. cit si in cazul in care are doar atributia de supraveghere si control al debitorului. creditorii controleaza administratorul judiciar. Daca se inchide procedura. acestia sunt controlati de adunarea generala actionarilor. precum si o serie de limite importante ale acestei reguli. Reamintesc ca debitorul este desesizat fie odata cu deschiderea procedurii (ca efect al lipsei dreptului debitorului de a cere reorganizarea judiciara). la creditori. directorii sunt controlati si supravegheati de administratorii non-executivi sau. dupa caz. Asadar. In cazul in care debitorul nu este desesizat. activitatea curentă (de exploatare) continuă şi după deschiderea procedurii. ele vor mai putea fi acoperite de catre debitor. creante care sunt platite pe masura 141 In reglementarea anterioara. În foarte multe cazuri. sansele redresarii devenind nule. . daca nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. masa credala trebuie sa suporte şi creanţele care rezulta din activitatea curenta. caz in care reprezentarea legala a debitorului trece la administratorul judiciar. In cursul perioadei de observatie. in caz contrar. in procedura insolventei. pe care le va exercita fie prin administratorul special. acesti creditori puteau. ei fiind practic straini de procedura. adica diminuari ale masei active supuse eventualei lichidari prin faliment. in orice caz. Situatia intreprinderii debitorului in perioada de observatie 85. Astfel. in timp ce actionarii sau asociatii debitorului persoana juridica. Atit in cazul in care are „conducerea in tot” a activitatii debitorului. asa cum. sunt „tinuti la distanta” de procedura insolventei. prin adunarea creditorilor). daca acesta nu a incetat sa existe. provocând pierderi. participa la distributie numai daca. Aceste creante sunt in afara procedurii. intr-o societate pe actiuni in bonis. fie prin intermediul administratorului judiciar. deci. Actele juridice sau platile care ies din limitele obisnuite ale comertului debitorului nu pot fi incheiate decit cu acordul comitetului creditorilor sau al judecatorului-sindic. Regula autorizarii prealabile a actelor juridice neobisnuite se aplica atit in cazul in care debitorul este desesizat. Legea insolventei instituie regula „business as usual”. In cazul in care debitorul nu este desesizat. ca subiect de drept sau daca nu a fost descarcat de datorii sau de fostii asociati cu raspundere nelimitata ai debitorului persoana juridica141.dreptul de a participa la distribuiri de sume in caz de faliment. de la actionari sau asociati. daca i s-a ridicat acest drept. activitatea acestuia se desfasoara sub controlul si supravegherea administratorului judiciar. La rindul lor. administratorul judiciar va exercita controlul si supravegherea activitatii debitorului in aproximativ aceleasi conditii in care. Dar. la rindul sau. controlul indirect al afacerii debitorului este exercitat de creditori (acest control fiind dublat si de controlul judiciar exercitat de judecatorul sindic). administratorul judiciar este. totusi. 86. exploatarea intreprinderii debitorului trebuie sa continue in conditii cat mai apropiate posibil de cele existente in cursul exploatarii normale (inainte de deschiderea procedurii). sub controlul judiciar al judecatorului-sindic si sub controlul de oportunitate al creditorilor (exercitat prin comitetul creditorilor sau. titulari ai dreptului de control asupra activitatii unei societati in bonis.

arături. in asteptarea aprobarii de la organul ierarhic superior. precum si celelalte taxe si impozite aferente activitatii debitorului. pentru a nu-si pierde locurile de munca. Creditorii garantaţi vor avea. Dupa constatarea pierderilor continue sau a lipsei sanselor de reorganizare. riscind sa nu incaseze nimic de la debitor precum si sa isi vada creantele stinse dupa inchiderea procedurii de faliment. Creditorii furnizori de utilităţi vor fi interesaţi în a le furniza în continuare având prioritate la plată. se justifica menţinerea activităţii aferente unor active care ar putea prezenta un interes la cumparare in stare de funcţionare. continuarea de catre debitor a afacerii sale nu se poate intinde dincolo de momentul in care apar pierderi insemnate in averea sa sau dincolo de momentul in care devine evident ca nu exista sanse rezonabile de reorganizare. 87. au indrituirea de a cere ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. conduce la mari costuri la reluarea activitatii. In fine. intrucit in caz de faliment. motiv pentru care de multe ori ei sunt folositi de debitor ca „masa de manevra” cu ajutorul careia debitorul sau actionarii sai majoritari forteaza continuarea exploatarii si. spre exemplu. Hotarirea de desesizare a debitorului este momentul in care este oprita continuarea de catre debitor a afacerii sale. Creditorii bugetari vor tergiversa votul. Dar. chiar după intrarea în faliment). totusi. După deschiderea procedurii (şi. justificată chiar si in prezenta unor pierderi ori chiar si in cazul in care este evidenta lipsa sanselor de reorganizare. desesizarea intervine pentru pierderi continue aduse averii debitorului sau pentru lipsa sanselor de reorganizare. Continuarea afacerii debitorului in perioada de observatie poate ridica unele chestiuni speciale de fiscalitate.. ei sunt preferiti de alti creditori. orice creditor. in mod evident. nu prezinta diferente notabile fata de situatia in care debitorul ar exploata o întreprindere in bonis. poate fi justificata sau chiar obligatorie continuarea activitatii in acele domenii in care orice oprire necesită o perioadă foarte lungă si costuri mari pentru obţinerea unor noi producţii/venituri (spre exemplu. cel putin teoretic. in mod normal. ceea ce inseamna ca desesizarea la cerere este. unerori. totusi. De asemenea.123. de fapt. continuarea afacerii debitorului prin trecerea conducerii afacerii acestuia la administratorul judiciar este posibila. în agricultură. creditorii chirografari ar trebui sa fie si ei interesati in continuarea exploatarii intreprinderii debitorului. fără a se obtine venituri. in caz de trecere la faliment. în industria navală. La fel. unele instalaţii care. in viticultura sau pomicultura. trebuie menţinute în funcţiune. in orice caz. O eventuală hotărâre a adunării creditorilor de aprobare a continuării exploatării trebuie sa reuseasca sa creeze un compromis acceptabil intre interesele divergente ale diferitelor categorii de creditori. Creditorii anteriori trebuie să decidă asupra continuării activităţii. Potentialii cumparatori ar putea fi mai usor convinsi daca ar putea verifica funcţionarea reală a acestor active. în zootehnie etc. dacă ar fi oprite. .scadentei lor sau. in mod prioritar faţă de creantele anterioare deschiderii procedurii. o anticamera a falimentului. Daca. tendinta de a cere lichidarea cit mai rapida a bunurilor asupra carora poarta garantiile. deoarece ei suportă riscul acumulării de noi pierderi şi de noi datorii. confirmarea reorganizarii judiciare. Continuarea activităţii poate fi. oprirea exploatării terenului prin însămânţări. precum si administratorul judiciar si comitetul creditorilor. Salariaţii sunt primii interesati în continuarea exploatării intreprinderii debitorului. ulterior. cu avantajele menţinerii autorizaţiilor si permiselor necesare. situatia este destul de diferita in cazul taxei pe valoarea adaugata (tva). ar necesita cheltuieli de conservare superioare pierderilor ocazionate de continuarea activităţii.). la fel. recolte etc. Desi. conform art. impozitul pe profit si cel pe dividende. la distribuire.

Astfel. indiferent daca debitorul este in culpa contractuala. Contractul in cauza nu poate fi nici reziliat. furnizorii (atit debitorul. al avocatilor. prin simplul act expres de vointa al administratorului judiciar (sau al lichidatorului). care nu presupune nici o inregistrare de tva. ci si actele juridice neobisnuite (respectiv. Singurul criteriu pe baza caruia un contract poate fi continuat sau. dupa caz. Asadar. acele acte care. este acela al „cresterii la maximum” a valorii averii debitorului. conform art. din art. Unul dintre paradoxurile procedurii insolventei il reprezinta soarta contractelor debitorului aflate in curs de executare la momentul deschiderii procedurii. O mentiune speciala trebuie facuta in legatura cu vinzarile de bunuri imobilie care reprezinta constructii cu terenul aferent. §6. dupa caz. in cadrul regimului de „taxare inversa”. 160 din Codul fiscal. El are in vedere nu numai operatiunile sau activitatile curente ale debitorului. nefiind la zi cu platile sau cu executarea prestatiilor la care s-a obligat. 160 din Codul fiscal. tva-ul nu circula intre debitor si partenerul sau contractual. Situatia partenerilor contractuali ai debitorului in perioada de observatie 88. debitorul aflat in procedura insolventei este obligat sa aplice măsurile de simplificare ale evidentei si platii taxei pe valoarea adaugata. cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. să înscrie din proprie iniţiativă menţiunea "taxare inversă" în factură şi să evidentieze atit taxa colectata. 86 din Legea insolventei. Pe facturile primite de la furnizori. Masurile de simplificare sunt aplicabile atit in cazul in care debitorul este furnizor de bunuri sau servicii. În situaţia în care furnizorul/prestatorul nu a menţionat "taxare inversă" în facturile emise pentru bunurile/serviciile care se încadrează la masurile de simplificare reglementate de art. cit si taxa deductibila in decontul de taxa.. el poate fi continuat. cit si partenerul sau contractual sunt inregistrati ca platitori de tva. Daca un contract poate duce la cresterea valorii averii debitorului. Regimul juridic al „taxarii inverse” se aplica oricarei vinzari sau cumparari efectuate de debitor. fără să înscrie taxa aferentă. f) din Codul fiscal rezulta ca este considerate operatiune scutita de tva si livrarea de către orice persoană (deci. si de catre debitorul aflat in procedura insolventei) a unei construcţii. cit si partenerul sau contractual) sunt obligaţi să înscrie menţiunea "taxare inversă". Aceste contracte pot sa fie continuate sau. pentru a fi valabile si opozabile masei credale. denuntate. Acest regim juridic. . al expertilor etc. se aplica nu numai livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii. denuntat. nici suspendat (prin invocarea exceptiei de neexecutare) de catre co-contractantul debitorului. ci si transferurilor de drepturi de proprietate asupra bunurilor instrainate sau dobindite de debitor. precum şi a oricărui alt teren. să nu facă plata taxei către furnizor/prestator. pe care o evidenţiază atât ca taxă colectată. Pe facturile emise pentru livrările de bunuri in care una dintre partile implicate este debitorul aflat in procedura insolventei. criteriu impus de art.Astfel. beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă. daca atit debitorul. beneficiarii vor înscrie taxa aferentă. cit si in cazul in care debitorul este beneficiar de bunuri sau servicii. daca acesta se suporta din averea debitorului. si care impune ca tva-ul sa nu circule intre debitor si partenerul sau contractual. a unei părţi a acesteia şi a terenului pe care este construită. 141 lt. Singura situatie in care masurile de simplificare nu s-ar aplica este aceea in care debitorul este furnizor de bunuri in cadrul comerţului cu amănuntul. „Taxarea inversa” se aplica inclusiv onorariul lichidatorului. dincolo de orice culpa sau implicare a debitorului sau a cocontractantului. trebuie aprobate in prealabil de judecatorul sindic sau de comitetul creditorilor). Pentru operaţiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor şi beneficiar. cu exceptia cazului in care constructia este noua.

cit.civ. iar altele sa fie denuntate. Cu singura exceptie a contractelor de credit. 86 ii permite acestuia sa provoace o reactie a administratorului judiciar. daca un contract produce pierderi averii debitorului. bunul (activul) nu va fi predat proprietarului. furnizorul de utilitati nu va putea intrerupe furnizarea daca debitorul este un consumator captiv sau daca administratorul judiciar/lichidatorul mentine contractul. adica maximizarea valorii averii debitorului. Debitorul nu va putea fi evacuat din imobilul folosit cu titlu de chirie. iar denuntarea il va expune pe debitor la plata unor daune-interese. Co-contractanul debitorului poate determina si el o astfel de incetare sau. 86 din Legea insolventei. chiar daca acel contract este pe deplin valabil si opozabil. conform regulii „business as usual”. dupa caz.Dimpotriva. contractul se considera incetat de plin drept. In fine. in 142 In acelasi sens. Turcu. in caz de trecere la faliment) poate opta pentru menţinerea sau denunţarea acestor contracte în curs de executare. Chiar daca debitorului ii este permis sa isi continue afacerea. iar administratorul judiciar nu raspunde in termen de 30 de zile de la primirea notificarii. Criteriul acestei optiuni este cel prevazut de art. un bun asupra caruia nu are un drept de proprietate. atunci contractul se mentine in totalitate. fie prin tacere. intrucit partile unui contract nu pot deroga. Mentinerea contractului implica executarea obligatiilor ce revin debitorului. Clauzele contractuale tipice conform carora „in cazul falimentului sau al insovabilitatii constatate judiciar a uneia dintre partile contractante.. cu orice titlu. mentinere a contractelor in curs de executare ale debitorului.451. 5 C. Administratorul judiciar (sau lichidatorul. iar bunul necesar este un activ care. poate duce la cresterea la maxim a averii debitorului. adica unele parti din contract sa fie mentinute. intrucit acesta are. administratorul judiciar poate. a se vedea I. dimpotriva. de a mentine unele contracte in curs de executie ale debitorului. Dar chiar si in acest caz. din moment ce ele contravin unei norme legale imperative. In realitate. Daca opteaza pentru mentinere. Totusi. intrucit acelasi art. utilizat. dreptul de a denunta (de a inceta executarea) sau. situatiile in care administratorul judiciar ar lua decizii de acest gen. fie prin act expres de mentinere sau denuntare a contractului. Astfel de clauze pot fi considerate ca fiind necrise. adica sa il notifice pe acesta in legatura cu intentia de a continua sau inceta contractul. p. La fel. 86 din Legea insolventei. tot administratorul judiciar/lichidatorul determina soarta contractului respectiv. contractul inceteaza de drept” sunt total inoperante in prezenta dispozitiei imperative din art. este exclusa opţiunea doar pentru anumite clauze.)142. in aces mod. chiar daca debitorul si contractantul sau se vor fi inteles in sensul predarii. op. acest gen de decizii sunt chiar urmarite de debitor. Administratorul judiciar (sau lichidatorul) are intreaga raspundere de a opta pentru cea mai buna solutie pentru a „creste la maximum” averea debitorului. intrucit incetarea. asa cum rezulta din art. de la normele ce intereseaza ordinea publica (art. . sa influenteze in mod esential aceasta activitate. daca pastrarea locatiei respective este necesara continuarii afacerii debitorului. care declara aceste clauze nule. 86 alin. daca opteaza pentru denuntare. acesta va putea fi „denuntat” de catre administratorul judiciar (sau lichidator). prin actul lor juridic. totusi. spre exemplu. adica executarea sa va fi incetata. sunt rare. In cazul in care co-contractantul debitorului propune incetarea contractului. Daca debitorul detine. 89. 1. prin executarea unui plan de reorganizare pentru care activul respectiv este esential. fara a se consulta cu debitorul. chiar in contra vointei acestuia si chiar in contra unor dispozitii contractuale contrare. Autorul adauga ca solutia nulitatii unor astfel de clauze se impune si pentru ratiuni de ordin enonomic. a contractelor „ar compromite iremediabil orice sansa de reorganizare si continuare a activitatii debitorului”.

este o creanta anterioara sau ulteriora deschiderii procedurii. Acele creante succesive care au apucat sa curga pina la deschiderea procedurii vor fi considerate creante anterioare si inscrise ca atare pe tabelul creantelor. oare. ca si contractantului sau. dimpotriva. Chestiunea preocupanta in aceasta procedura de incetare sau de continuare a contractelor in curs de executare este aceea de a sti daca creanta co-contractantului rezultata din contractul care inceteaza sau. prin vointa administratorului judiciar/lichdatorului. 86 alin. iar in cazul trecerii la faliment ele beneficiind de privilegiul creantelor nascute din continuarea procedurii (reglementata de art. I. caracter delictual. In cazul continuarii contractului cu executie succesiva. Denuntarea contractului nu are. un fapt juridic al altuia pentru care raspunde debitorul in aceeasi maniera in care raspunde. denuntat (incetat) prin actul de vointa al administratorului judiciar. Or. paznicul juridic al lucrului.cit. Este evident ca actiunea in despagubiri se solutioneaza in cadrul procedurii. deci. op. pentru buna realizare a planului143. ele fiind platite in perioada de observatie pe masura ce devin scadente. op. sa se dezintereseze de astfel de contracte.civ. reglementat de art. in functie de momentul deschiderii procedurii. Tircu. a se vedea I.. continua. nu este o invalidare a acestuia prin alte mijloace de drept comun (nulitate. Creantele rezultate din contractele cu executare succesiva. N. . Pentru exemple. 145 In sens contrar. 123 pct. care este un tert de contract. care „scapa” procedurii.3). subterfugiul “denuntarii”. intrucit denuntarea contractului i se impune si lui. 86 alin. in sine.cit. 86 alin. ofera administratorului o scuza legitima de a rupe relatia contractuala neconvenabila. inopozabilitate.442-443.2. p. ci. in timp ce creantele ulterioare nu sufera aceste restrictii.1. revocare. si nu pe temeiul contractului144. 1000 alin. Mai complicata este situatia in care contractul respectiv nu este continuat. p. de catre judecatorul sindic.1 C. 443). dar 143 144 Nu intodeauna aceste intentii sunt legitime.. In conceptia prof.2 din Legea insolventei rezulta ca. Raspunderea respectiva este. am vazut ca vointa debitorului in aceasta situatie nu are nici o relevanta. 86 alin. spre exemplu. continuate prin actul de vointa al administratorului judiciar si care curg dupa data deschiderii procedurii vor fi considerate creante ulterioare.535. o raspundere extracontractuala. trebuie sa operam o distinctie intre creantele succesive ce rezulta din contract. Distinctia este importanta. reglementata de regulile raspunderii civile delictuale145. Adam. Problema care se pune este aceea de a se sti ce anume inseamna „despagubirea” la care se refera art. in acest caz.). Rusu. in cazul prevazut de art. Denuntarea contractului nu este o rezolutiune sau o reziliere a contractului. C. cocontractanul debitorului poate introduce o actiune in despagubiri impotriva debitorului. Daca este vorba de un contract cu executie dintr-o data. intrucit creantele anterioare se inscriu pe tabel si trebuie sa suporte toate restrictiile impuse de efectele procedurii (suspendarea urmaririlor individuale. simulatie. suspendarea curgerii dobinzilor. ar trebui ca aceasta sa isi aiba temeiul in faptul neexecutarii culpabile de catre debitor a obligatiilor sale. Denuntarea contractului este o situatie juridica. p. atunci prestatia debitorului este o creanta ulterioara. Se refera. ci este un act de vointa al administratorului judiciar/lichidatorului care se justifica prin imperativul cresterii la maxim a averii debitorului. inghetarea creantei la valoarea nominala de la data deschiderii procedurii etc.7 din Legea insolventei. Din art. dar care nu a fost executat in proportie „substantiala” pina la deschiderea procedurii.cit. actiune oblica etc. Este ceea ce rezulta din dispozitiile art. dimpotriva. actiunile de drept comun pentru realizarea creantelor contra debitorului fiind suspendate sau oprite. legiuitorul la raspunderea contractuala a debitorului sau la raspunderea delictuala pentru denuntarea (incetarea) contractului? Pentru a vorbi de o raspundere contractuala. a se vedea I.). dimpotriva.intentia sa de a pregati un plan de reorganizare judiciara care sa se bazeze pe sau.. Turcu (op.

Pentru a fi considerate contracte in curs de executare. Si in legatura cu creantele rezultate din contract. insa. ea are regimul juridic al creantei ulterioare. cit si pentru fapte ilicite sau situatii obiective). se ridica problema caracterului lor anterior sau ulterior deschiderii procedurii. cu creanta care rezulta din contract. contractele in discutie trebuie doar (i) sa existe la data deschiderii procedurii si (ii) sa fie să fie susceptibile de a fi executate ulterior. sau. In cazul contractelor cu executare dintr-o data. creanta co-contractantului este o creanta anterioara dechiderii procedurii. 86 alin. In plus. nu vor fi fost executate in totalitate sau substantial de catre toate partile implicate. Este vorba.1 din Legea insolventei. 86 alin. fiind vorba de o creanta rezultata din despagubiri. Ce se intimpla. de daunele provocate de denuntare insasi. iar cealalta (celelalte parti) nu si-a executat prestatia contractuala. In mod evident. 86 alin. nu mai suntem in prezenta unui contract in curs de executare. contractul de vânzare – cumpărare nu mai este in curs daca cumparatorul. Actele juridice in curs de executare ale debitorului sunt identificate in art. Spre exemplu. 90. Despagubirile la care se refera art. deci. ci a unui contract care a fost substantial executat si care da dreptul creditorului de a se inscrie la masa credala. data care este anterioara deschiderii procedurii. precum si cele care sunt afectate de un termen sau de o conditie. in tabelul creantelor. atunci nu mai suntem in prezenta unui contract in curs de executare. In orice caz. prin decizia administratorului judiciar/lichidatorului de denuntare a sa? Consider ca numai daca termenul caruia ii este supusa creanta contra debitorului rezultata dintr-un astfel de contract se implineste ulterior deschiderii procedurii putem vorbi de o creanta ulterioara. in acest caz. Din interpretarea art.regulile raspunderii delictuale sunt dreptul comun pentru orice raspundere extracontractuala (atit pentru fapte ilicite. intrucit titularului dreptului la actiunea in despagubire ii va concura pe ceilalti creditori in momentul in care se vor face distribuiri. care a ajuns debitor intr-o procedura de . acel contract care a fost denuntat de administratorul judiciar? Ma refer atit la creanta de plata a pretului sau a restului de plata. deci. data refuzului executarii contractului. creanta care isi are sorgintea exclusiv in faptul denuntarii contractului. ea nu exista decit dupa ce judecatorul sindic o va fi admis ca atare. care sa „scape” procedurii. cit si cele cu executare succesiva. la cerere. Indirect. se rasfringe si asupra creditorilor. cit si la creanta constind in dobinzi si alte costuri care au apucat sa curga pina la data deschiderii procedurii. data nasterii creantei (sau a exigibilitatii ei): data incheierii contractului (ori a implinirii termenului contractului). Intra si aceste creante in notiunea de despagubiri la care se refera art. si nu de eventualele despagubiri care ar rezulta din contract sau de dobinda legala. raspunsul trebuie sa fie negativ.2 exced contractului. el urmind a fi inscris. care intra in rindul celorlalte creante anterioare contra debitorului si care se inscrie. ceea ce este inadmisibil. contractantul isi pastreaza intacte drepturile care rezulta din contractul denuntat de administratorul judiciar/lichidator. Daca acest eveniment este plasat in timp inainte de data deschiderii procedurii. 86 alin. executarea în totalitate de către toate părţile semnifică terminarea contractului. dimpotriva. la data deschiderii procedurii. in tabelul creantelor. rezulta ca pot fi considerate contracte in curs de executare atit cele cu executare dintr-o data (uno ictu). Fiind vorba de o creanta care rezulta din continuarea procedurii.2? Avind in vedere consideratiile de mai sus. Care este deci. Daca una sau unele dintre partile contractului si-au executat in totalitate prestatiile contractale. In celelalte cazuri.1 din Legea insolventei ca fiind contractele care. insa. a considera ca si aceste creante intra sub incidenta actiunii in despagubiri ar insemna a ignora contractul partilor. sunt o eventuala creanta in plus fata de cele rezultate din contract. o asemenea raspundere obiectiva.

care va verifica „daca ele sunt atit in folosul averii debitorului. In mod practic. ci doar predarea fololsintei bunului la cumparator (debitor in procedura insolventei).1 si ca. contractele de închiriere. 91. 81 alin. 86 alin. este uzuala o clauza de incetare de drept a contractului de credit si de exigibilitate anticipata a obligatiei de rambursare si a celei de plata a dobinzilor si a penalitatilor in caz de insolventa a debitorului (insolventa sau. dacă termenul se împlineşte (ia sfârşit) înăuntrul perioadei de observaţie. din moment ce.1 din Legea insolventei. ca incetarea contractului prin incidenta unor clauze contractuale nu are nimic de a face cu denuntarea la care se refera art. totusi.3. bancile nu uzeaza. In cazul unui contract de vanzare-cumparare cu rezerva dreptului de proprietate. citi si in cel al averii creditorilor” (art. in contractele de credit.86 alin. acesta este considerat un contract in curs. Pentru un contract cu termen. adica pentru „cresterea la maxim a averii debitorului” si daca banca ar avea dreptul de a determina. administratorul judiciar poate mentine aceste contracte (nu si sa le denunte) si poate. elementul decisiv de apreciere din perspectiva analizata îl constituie transferul dreptului de proprietate : dacă acesta s-a operat înainte de deschiderea procedurii. reziliere sau nulitate. O reglementare speciala. in art. cu minime diferente de formulare. aceste contracte pot fi mentinute sau denuntate in conditiile art. aministratorul judiciar poate sa continue sau sa denunte si contractele de credit. intrucit este vorba de un contract pe termen lung si care nu a fost executat in totalitate sau substantial de catre partile implicate si intrucit este vorba de cresterea la maxim a averii debitorului. 86 alin. Astfel. de notificarea la care se refera art. partial diferita de cea impusa de art. in mod obisnuit. 86 alin. Daca un contract a fost desfiinţat prin rezoluţiune. Ne putem intreba daca. in sensul dispozitiilor art. predate debitorului inainte de data deschiderii procedurii. Aceeasi dispozitie este reluata. falimentul debitorului sunt declarate cauze de „default” in contract). Din acest motiv.1.1 din Legea insolventei contractelor obisnuite ale debitorului. pentru a se putea . cu conditia ca desfiintarea sa fi fost regulat facuta. doar cu acordul co-contractantilor. art. 86 alin. administratorul nu va putea asuma contractul deoarece aceasta ar echivala cu prorogarea unilaterală a contractului. trebuie menţinute. la data deschiderii procedurii. o atitudine expresa a administratorului judiciar in sensul continuarii sau denuntarii contractului de credit. in vederea obtinerii unei echivalente a prestatiilor debitorului. teza intii. in prezenta acestei norme imperative. Trebuie retinut ca.3 dispune ca aministratorul judiciar (sau lichidatorul) va putea mentine contractele de credit si va putea. contractul nu exista. Un contract încheiat pe o durată nedeterminată nu exista la data deschiderii procedurii daca anterior a fost in regulat denunţat. astfel incat acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. 86 alin. este impusa contractelor de credit ale debitorului. Modificarile contractelor de credit vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor. daca fondurile au fost. in intregime. care sunt indispensabile pentru continuarea procedurii. nu operase nici transferul dreptului de proprietate. cu acordul cocontractantilor. nu mai există contract în curs. sa le modifice clauzele. In acest caz. nici plata pretului. 86 alin.3. precum si un privilegiu asupra marfii vindite si neplatite. teza a doua). Se observa ca. In contractul de vânzare-cumpărare. vânzătorul are dreptul de a cere admiterea in tabelul creantelor. insa. in baza textelor citate. Reamintesc. este de interes doar mentinerea sau modificarea contractului de credit. sa modifice aceste contracte.1. dupa caz.insolventa a primit marfa şi n-a plătit-o integral înainte de începerea procedurii. Asadar. Contractele de credit nu pot fi considerate ca fiind in curs de executare. prin notificare. iar preavizul a expirat înainte de deschiderea procedurii. clauzele contractuale de incetare a contractului pentru insolventa debitorului sunt nule. Cu toate acestea.

86 alin. Art. furnizarea de utilitati nu poate fi intrerupta in cursul perioadei de observatie sau al reorganizarii judiciare146. Stefanescu. Este vorba de asa-numitele „contracte considerate executate”. în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv. Daca vinzatorul nu a predat bunul imobil. Pina la plata integrala a pretului. adica de la debitor. in acest caz nu se mai poate pune problema optiunii administratorului judiciar (sau a lichidatorului) intre denuntare si continuare si nici problema notificarii in vederea obtinerii unei atitudini exprese din partea administratorului judiciar/lichidatorului. 92. p. fiindu-i interzis să schimbe. să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor sau către averea debitorului. gaze naturale. contractele de furnizare de utilitati in cadrul carora debitorul este consumator captiv se disting. Debitorul fiind un consumator captiv. 93. Vinzatorul bunului imobil respectiv scapa in acest fel de rigorile procedurii insolventei.10/2006. insa. vinzatorul nu va mai avea decit dreptul de a cere sa fie admis pe tabelul creantelor cu creanta rezultind din pret.. pe care debitorul nu il poate inlatura. dupa cum acesta a predat bunul debitorului sau nu. denuntate. daca furnizarea de utilitati este necesara operatiunilor de lichidare. 146 In acelasi sens. el nu va mai putea sa isi reia bunul. Consumatorul captiv este. chiar daca in mod normal acestea ar putea intra in categoria contractelor in curs de executare. In alte conditii. Daca s-a trecut la faliment. interesul practic al continuarii sau modificarii contractului de credit nu exista. Dreptul nr. executa un plan de reorganizare judiciara. intrucit nu exista alt furnizor. apă. cel care.1. va beneficia de privilegiul vinzatorului pentru pretul neachitat prevazut de art. lichidatorul va putea mentine contractul pe perioada lichidarii. legal sau faptic asupra activitatii de furnizare de utilitati respectiva. 32 din Legea insolventei. . el nu va mai putea fi obligat sa o faca decit daca i se va plati pe loc pretul. un monopol natural. Inseamna ca. sa continue furnizarea de utilitati. servicii telefonice sau altele asemenea – va fi obligat. adica acesta din urma exercita. ulterior. 1 C. Este considerata ca fiind executata vânzarea unui imobil in cadrul carei „vinzatorul a retinut titlul de proprietate” pina la plata pretului vinzarii (art. debitorul este obligat sa le contracteze cu furnizorul respectiv. pe care il poate revalorifica ulterior.4 din Legea insolventei). 86 alin. economice sau de reglementare. nu poate alege furnzorul. pentru a primi utilitati. insa. in sensul art. Asadar. intrucit vinzarea se considera a fi executata si. civ. vinzatorul va avea dreptul sa ceara admiterea in tabelul creantelor pentru diferenta de pret ramasa nerecuperata. dupa caz. Br. din considerente tehnice. ca regim juridic. daca vinzatorul a retinut titlul de proprietate pina la plata integrala a pretului. La rindul lor. deci.cit. creanta care. 1737 pct. loc.fundamenta si. de administratorul judiciar sau de lichidator. Dar situatia vinzatorului este diferita. Vânzarea se consideră executată de către vânzător si nu va fi supusa optiunii administratorului judiciar sau a lichidatorului de a mentine sau denunta contractul. redevine aplicabil art. practic. Unele contracte ale debitorului nu mai pot fi continuate sau. intrucit isi pastreaza dreptul de proprietate si posesia asupra bunului imobil. proprietatea nu trece la cumparator.. Daca.21. astfel ca. Daca din revalorificare rezulta o diferenta in minus fata de pretul obtinut de la primul cumparator. intrucit va avea dreptul sa ridice exceptia de neexecutare a contractului. de celelalte contracte in curs de executare ale debitorului. iar furnizarea de utilitati fiind absolut necesara continuarii activitatii debitorului. în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare.electricitate. 38 din Legea insolventei dispune ca orice furnizor de servicii . vinzatorul a apucat sa predea posesia imobilului la debitor. 3 pct.

421 C. precum si Gh. Turcu. administratorul judiciar va fi obligat sa ceara bunul sau sa-l pastreze. nu vor fi luate inapoi de vinzator. Cap. toate cheltuielile vor fi suportate de catre vanzator si el va trebui sa restituie debitorului orice avans din pret. desi in realitate ele sunt proprietatea altor persoane147. la data deschiderii procedurii. p. A se vedea I.458. vandut debitorului si neplatit de acesta. sa intoarca marfa la punctul de plecare. atunci vanzatorul isi poate lua inapoi bunul. I. Aceste situatii pot fi efectele unei mari diversitati de contracte intre proprietarul bunului si debitor : vanzare cu rezerva dreptului de proprietate. in aceasta calitate. sa schimbe destinatia marfii transportate. cu orice titlu. regula care este in acord cu dispozitiile art. vol. Cu toate acestea. VII (Efectele deschiderii procedurii). printr-un contra-ordin. cele perisabile. Curs de dreptul transporturilor. cele specializate dupa calitatea debitorului. p.. care permit expeditorului in cadrul unui contract de transport de marfuri. Astfel de situatii sunt reglementate de art. in asa fel incit sa se asigure contra riscului ca. bunurile sunt doar in detentia debitorului. Este ceea ce rezulta din dispozitiile art. Expeditorul (vinzator) se pune astfel la adapost de riscul de a nu-si incasa pretul marfii de la debitorul sau insolvent150. el va putea recupera pretul prin inscrierea creantei sale in tabelul de creante. depozit. All Beck. chiar daca. Daca un bun mobil.1 din Legea insolventei si au la baza ideea ca. se poate crea aparenta falsa ca averea debitorului ar cuprinde si aceste bunuri. era in tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu se afla inca la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobandit drepturi asupra lui.458. in timp ce marfa se afla in tranzit catre destinatar (cumparator). In asemenea situatii. acesta sa fi intrat in procedura insolventei. cerindu-i carausului. inchiriere. leasing. 149 In doctrina s-a considerat ca bunul ar putea fi retinut de administratorul judiciar numai in cazul in care plata pretului ar fi efectuata pe loc. beneficiind in acest caz de privilegiul vinzatorului pentru neplata pretului bunului vindut. op.35-36. Despre contractul de transport. fie este indrituit de lege sa deturneze transportul unei marfi asupra careia nu mai este proprietar. administratorul judiciar va putea sa retina bunul. asa cum am aratat si cu alt prilej148. in general marfurile care sunt greu vandabile altcuiva decit debitorul.Solutii similare sunt adoptate de legiuitor si in situatiile in care unele bunuri din proprietatea altor persoane se afla in detentia debitorului.. Se observa ca vinzatorul nu va fi obligat sa 147 148 I. op.cit. 1925.cit. p. vinzatorul isi va lua inapoi bunul dacă acesta mai poate fi utilizat in activitatea sa sau revindut. p. Daca administratorul judiciar/lichidatorul cere ca bunul sa fie livrat.com. 2005. daca bunurile in cauza sunt esentiale pentru continuarea afacerii debitorului sau pentru reusita unui plan de reorganizare. 150 Pentru amanunte. 148. printr-un contra-ordin. Practic. Produsele finite. in baza unui contract de leasing sau in baza unui contract de vinzare cu clauza rezervei dreptului de proprietate149. proprietarul isi va putea recupera bunul. fie sa suspende transportul. Ipoteza este analizata de doctrina de dreptul transporturilor ca o exceptie de la principiul fortei obligatorii a contractului si este jusitificata prin faptul ca expeditorul (vinzator) este fie proprietar al bunurilor transportate si. Daca vanzatorul admite ca bunul sa fie livrat. care va prefera sa se inscrie pentru pret la masa credala. Pe de alta parte. poate dispune cum vrea de ele. el va trebui sa ia masuri sa se plateasca din averea debitorului intregul pret datorat in baza contractului. dacă bunul mobil vândut este esenţial pentru continuarea afacerii debitorului sau pentru reusita unui plan de reorganizare. 90 alin. fiind vorba de bunuri mobile care se afla detentia debitorului. Daca vinzatorul opteaza sa isi ia inapoi bunul aflat in tranzit. Supra. a se vedea E. urmind sa plateasca din averea debitorului intregul pret al bunului respectiv. . extragindu-l astfel din masa activa a patrimoniului debitorului. fie sa ceara carausului.Piperea. 89 din Legea insolventei. Turcu. Cristoforeanu. spre exemplu.

iar dacă rezultă o obligaţie fata de contrapartida. Daca termenul este mai mare de trei ani. în posesia unor bunuri aparţinând comitentului. chiriasul poate fi evacuat. aceste prestatii vor fi oprite de administratorul judiciar. sunt depozitate sau arhivate documentele debitorului.5). care prevede transferul anumitor mărfuri.se inscrie pentru pret la masa credala. intrucit ea presupune parasirea locatiei in care isi desfasoara activitatea debitorul. Dacă din operaţiune averea debitorului în insolvenţă va mai avea de încasat o diferenţă. atunci comitentul are două variante. contractele de munca vor fi desfacute de urgenta.. scazind din chirie contravaloarea serviciilor. locatii in care debitorul este conectat la utilitati. la o anumită dată sau într-o perioadă de timp şi scadenţa intervine sau perioada expiră după data deschiderii procedurii. 94. Contractele de închiriere în care debitorul este locatar şi contractele de muncă vor putea fi denuntate numai cu respectarea termenelor legale de preaviz (art. se va executa o operaţiune de compensare bilaterală a tuturor contractelor cuprinse în acordul master de netting respectiv. în raporturile dintre comitent şi comisionar. locatarul va putea evacua cladirea si va putea sa se inscrie la masa credala cu creanta reprezentind contravaloarea serviciilor respective sau. conform regulilor comisionului. va putea ramine in cladire. isi are sediul cunoscut debitorul etc. dupa momentul deschiderii procedurii insolventei. atunci denuntarea se impune. Daca debitorul este locator intr-un contract de inchiriere. acesta urmează să o încaseze. vinzatorul „scapa” de rigorile procedurii. toate acestea in vederea cresterii la maxim a averii debitorului. titluri reprezentative ale mărfurilor sau active financiare cotate pe o piaţă reglementată de mărfuri. servicii şi instrumente finaciare derivate. In orice caz. a punctelor de lucru. .. Dar daca este necesara restrângerea spaţiului ocupat de către debitor. Daca s-a trecut la faliment. menţinerea doar a conducerii sau a reprezentării comerciale într-un loc central. Daca debitorul este parte a unui contract cuprins într-un acord master de netting. 91 nu deroga de la dreptul comun al opoizabilitatii contractului de inchiriere de imobile. Daca un comisionar devine subiect al unei proceduri de insolventa si este. ci va avea dreptul la plata pe loc a pretului. intrucit dispozitiile art. In acest caz. Decizia de denuntare a unui contract de inchiriere in care debitorul este locatar este delicata. bunuri care. Situatia contractelor având ca obiect bunuri sau valori cotate pe pieţe reglementate este reglementata de art. In caz contrar. cu vad etc. un contract de inchiriere care are un termen mai mare de un an este opozabil administratorului judiciar si creditorilor numai in cazul in care poarta data certa. ceea ce inseamna ca. dimpotriva. 86 alin. se consideră că au fost dobândite de către comitent direct de la terţ. fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. contractul este opozabil numai in cazul in care este notat in cartea funciara. 91 din Legea insolventei). si in acest caz. 88 din Legea insolventei. transferarea unei părţi a activităţii în spaţii cu locaţie mai puţin costisitoare. denuntarea contractului este necesara doar in cazul in care chiria platita de locatar este inferioara chiriei practicate pe piata (art. aceasta va fi înscrisă în tabelul de creanţe. a celorlalte sedii secundare etc. deşi acesta din urmă a tratat cu comisionarul. Daca in contractul respectiv debitorul s-a obligat sa presteze personal anumite servicii chiriasului. care nu mai depind de opţiunea lichidatorului şi anume: (i) să-şi recupereze bunurile în natură sau (ii) să faca cerere de admitere a creantei in tabelul creantelor fata de debitorul-comisionar. Costurile necesare mutării întregii activităţi pe alt amplasament pot fi ridicate.

Daca in ipoteza de la art. In cazul contractului de lohn. nu are aplicabilitate. in cazul in care debitorul ar avea. inclusiv cel de avocat. În cazul denuntarii. 95. in special. cocontractantul va fi în drept a solicita daune interese. Pentru evitarea acestei proceduri contencioase. 86 alin. intr-un contract de mandat. 92 din Legea insolventei. Creditorul însă poate accepta efectuarea prestaţiei de către o persoană desemnată de către judecătorul-sindic sau de administratorul judiciar. si nu de serivicii prestate debitorului. având în vedere caracterul strict personal sau specializat al serviciilor la care s-a obligat debitorul. Actele juridice incheiate de fostul mandatar pot fi. in ipoteza analizata mai sus debitorul este mandant. mai sus citat. acesta din urma nu-şi poate recupera bunurile fără a–l despăgubi pe executantul (procesatorul) prestaţiilor în lohn. la deschiderea procedurii. Asa cum s-a putut observa.86 alin. calitatea de mandatar.178/1934. Legea insolventei prevede restituirea bunului. pe baza unui mecanism contractual. din proprie initiativa sau la intiativa mandatarului. de concesiune a unei licenţe de exploatare. din art. In baza dispoziţiilor art. 1552 C. 92 din Legea insolventei. trebuie sa fie reinoit de administratorul judiciar. care poate invoca un drept de retentie pentru a păstra posesia bunurilor. de concesiune comercială exclusivă. urmând ca pretul obsinut să fie împărţiţi între proprietarul mărfii şi procesatorul în lohn. în posesia bunurilor beneficiarului lohn-ului. La o analiza superficiala s-ar putea spune ca Legea insolventei are in vedere si contractul de mandat in care debitorul este mandant. ca nu se poate denunta un contract care a incetat deja pe data deschiderii procedurii. Continuarea executarii mandatului dupa deschiderea procedurii face ca actele juridice incheiate de fostul mandatar sa fie inopozabile masei credale. rezulta ca mandatul inceteaza pentru insolvabilitatea sau falimentul mandantului. ratificate de catre administratorul judiciar. din art. Intr-adevar.1 din Legea insolventei rezulta ca administratorul judiciar are dreptul sa denunte sau sa continue orice contract. proprietarul îşi poate revendica bunul pe calea unei ordonanţe prezidenţiale. cum sunt cele de mandat sau cele avocatiale. dar cu acordul comitetului creditorilor sau al judecatorului-sindic. Soluţia vânzării bunurilor către clientul căruia îi erau destinate (bunurile fabricate in sistem lohn au de regulă imprimată şi emblema acestui client sau marca sa de fabrică) este mult mai eficienta. in realitate. administratorul judiciar sau lichidatorul poate denunta contractul.civ. 92 debitorul este mandatar. sub forma de avansuri sau plăţi periodice. Pot fi incluse in aceasta categorie contractul de mandat. art. daca cel ce face prelucrarea se găseşte. intrucit acolo este vorba de servicii specializate sau personale prestate de debitor co-contractantilor sai.civ. Spre exemplu. franchising etc. mandatul. contractul de asistenta juridica prin care se incredinteaza unui avocat asitenta juridica si reprezentarea debitorului inceteaza din momentul in care se deschide procedura insolventei. Dar. totusi. regula din art. pe data deschiderii procedurii insolventei. in ipoteza analizata. în afara contravalorii plăţilor efectuate pentru servicii din cadrul contractului. Incetarea intervine de drept. 1552 C. intrucit astfel de acte nu mai au natura juridica a actelor ce tin de activitatea curenta a . Debitorul poate fi angrenat in diverse prestări de servicii specializate sau cu caracter personal. reglementat prin Legea nr. contractul inceteaza de drept ca urmare a insolvabilitatii sau falimentului mandatarului. insa. Daca insa deschiderea procedurii in sine provoaca incetarea de drept a mandatului. atunci acesta nu mai este in curs de executare la deschiderea procedurii.În virtutea regulilor contractului de consignaţie. de comision.1 se aplica doar daca ar fi vorba de contracte care sunt curs de executare la data deschiderii procedurii sau care nu au fost substantial executate. Este evident. Contractul de mandat in cadrul caruia debitorul este mandant si. Trebuie precizat ca. asa cum rezulta din art. Pentru a evita efectul incetarii de drept.

mai intii. fara exceptie. si nici cele jurisprudentiale sau doctrinare nu erau aceleasi ca cele impuse de actuala Lege a insolventei. sunt nule. prin administratorii statutari sau printr-un mandatar ad-hoc numit provizoriu de judecatorul sindic). fiind nascuta ulterior deschiderii procedurii. Totusi. Debitorul nu poate sa inceapa. are natura juridica a creantei ulterioare. dreptul de control si supraveghere pe care il exercita administratorul judiciar. Perioada de observatie este menita a stabili. motiv pentru care. intrucit tertul contractant de buna credinta ar putea sa pretinda ca a dobindit din contract fie proprietatea asupra bunurilor vindute prin mecansimul mandatului. nici solutiile legale. trebuie observat ca. cu orice titlu. Tertul contractant de buna credinta poate invoca aparenta scuzabila de mandat al celui care a continuat sa actioneze ca mandatar dupa incetarea mandatului prin deschiderea procedurii insolventei. compensatiune sau in alt fel . fie o creanta contra debitorului care. o alta afacere decit afacerea sa obisnuita. Asa fiind. Dar nulitatea este neutralizata prin autorizarea prealabila a judecatorului sindic sau a comitetului creditorilor. nu puteau exista acte. fie de comitetul creditorilor. ci devin acte neobisnuite. fie in bani. totusi. incheiate sau perfectate dupa data deschiderii procedurii. el va incheia aceste acte. daca nu sunt in prealabil aprobate fie de judecatorul sindic. facute de falit in interval de sase luni inainte de epoca incetarii platilor catre sotul sau sotia falitului. insa numai de bunuri miscatoare. dispunea ca “toate actele si operatiunile falitului si toate platile facute de dinsul. . din varii motive. (ii) plata datoriilor neajunse la scadenta. Doctrina interbelica a fost in sensul ca exprimarea 151 Chestiunea este. facute in urma datei incetarii platilor. printre altele. dar care nu l-a instiintat pe tertul contractant de faptul incetarii mandatului151. daca aceasta afacere poate continua si numai prin planul de reorganizare ea poate fi reorientata. Aplicarea in acest caz a teoriei mandatului aparent ar putea afecta drepturile creditorilor inscrisi la masa credala. ca data fata de care se stabileste „nulitatea de drept” sau „nulitatea fata de masa creditorilor” este data incetarii platilor. Actele juridice. care depasesc limitele normale ale afacerii debitorului. Sunt asemenea nule. Mai intii.debitorului. Daca debitorul a fost desesizat. fie prin cesiune. in situatia de insolventa in care se afla.com. Actele juridice. fata cu masa creditorilor : (i) toate actele si instrainarile cu titlu gratuit facute cu sase luni inainte de data incetarii platilor . (iii) toate instrainarile. 96. in acest caz. Sub vechea reglementare a falimentului din Codul comercial. platile si operatiunile neobisnuite ale debitorului. lichidarii prin faliment. in perioada de observatie. si nu data deschiderii falimentului. in mod exceptional. pentru cazurile practice in care. platile si operatiunile curente se pot incheia de catre debitor. neexistind perioada de observatie. 724 C. Daca debitorul si-a pastrat dreptul de a-si administra averea. atunci actele. debitorul falit incheia acte juridice sau facea plati dupa interventia starii de incetare de plati. intrucit acestea tin de afacerea obisnuita a debitorului (business as usual). Falitul era desesizat imediat dupa declararea sa in faliment. platile si operatiunile curente ale debitorului vor fi semnate de administratorul judiciar. in urma sentintei declarative de faliment sunt nule de drept. nici nu putea fi vorba de continuarea afacerii debitorului (decit in cazurile exceptionale si inutile de moratoriu sau concordat falimentar). in cazul in care din varii motive nu a fost numit un administrator special. iar averea sa era supusa. in mod logic. Fostul art. Se observa. fara vreo restrictie. catre rudele sale in linie directa si catre rudele colaterale sau aliatii pina la gradul al patrulea”. care scapa rigorilor procedurii insolventei. fosta reglementare a falimentului se dezinteresa de aceste acte. vinzare. Singura limitare a liberatii de actiune si a controlului debitorului asupra afacerii sale este. motiv pentru care creditorii ar putea sa pretinda ca si acest act juridic le este inopozabil. plati sau operatiuni curente ale debitorului. controversata. in mod automat si direct. aceste acte sau plati erau privite ca fiind inopozabile fata de creditori. Este o nulitate care rezulta din caracterul neobsinuit al actelor respective. plati si operatiuni prin administratorul special (si.

ineficacitatea actelor prejudiciabile masei credale nu opereaza decit in mod relativ. p. nr. In orice caz.481 . ce putea fi invocata numai de creditori.477.421. fata cu masa creditorilor ».adn. Daca vanzatorul nu iesea din posesia marfurilor. Cas. creând noi datorii care sunt platite 152 153 C. p. Fostul art. se ajunsese la concluzia ca tertul revendicant avea la indemina fie revendicarea obisnuita. procedura generala se deschide cu o perioada de observatie care.com. p. actiunea pentru anularea acestor acte juridice nu poate fi introdusa de falit. pasiv ce poate fi acoperit si fara plata. pag. 155 Pentru amanunte. marfa sa fi fost identificata si aceasta sa nu fi ajuns in posesia falitului. II. Neexistind o reglementare speciala in Codul comercial. pentru creditorii anteriori deschiderii procedurii este o perioada de asteptare si de nenumarate restrictii. cu conditia ca pretul sa nu fi fost platit. O parte a doctrinei a conchis ca aceste actuni nu sunt actiuni in revendicare propriu zise.288. nr. ruina ale carei consecinte sunt create dincolo de ei”. 815 C. si el vanzatorului sa retina marfurile vandute care nu vor fi fost predate falitului sau care ii vor fi fost expediate lui sau unei alte persoane pentru contul sau. conform careia « toate actele facute de falit din ziua pronuntarii sentintei declarative de faliment sunt nule . debitorul isi continua afacerea. deoarece intrucit il priveste. Urmaririle individuale se suspenda. ea neputind fi invocata de orice interesat.adn. 156 Y. 724 alin.. cit. §7. II.Pascanu op. in profitul masei credale si. in Revista de Drept comercial 1940. ceea ce a putu intari concluzia ca nu era vorba de o nulitate absoluta. daca se proba existenta in natura a lucrurilor revendicate si daca se dovedea identitatea acestor lucruri. ei au macar slaba si glorioasa consolare ca falimentul produce unele consecinte rele contra debitorului156”. si in C. guvernata de principiile codului civil. Profesorul Yves Guyon remarca inca din 1999 ca marii sacrificati ai legislatiei intreprinderilor aflate in dificultate sunt creditorii. Intr-adevar..adn. actele juridice incheiate de dinsul. Situatia creditorilor in perioada de observatie 97.com. De asemenea. sunt perfect valabile ».481. 814 C. insa aceasta nulitate nu este creiata in favoarea falitului.com. dec. op.155/1896. fostul art. cit. ci actiuni in restituire155.550..com. ca atare. . Cas. problema restituirii bunurilor aflate la falit se putea pune si in cazul falimentului din vechea reglementare.cit. intrucit nulitatea nu este absoluta. ci in favoarea creditorilor sai si deci numai dinsii o pot invoca . 154 M.100. ci de o nulitate sui generis.din art. prevedea posibilitatea revendicarii marfurilor aflate la falit. ci numai de masa credala 152. Guyon.adn. Pe de alta parte. dec. ci de acoperirea pasivului. De asemenea. in depozit sau in consignatie. „daca creditorii au putine sperante de a fi platiti.com. III. a se vedea C.813 C. in C.cit. fie revendicarea reglementata de codul de comert (revendicarea falimentara)154.1 (“sunt nule de drept”) nu este corecta. In fine. permitea vinzatorului unui bun aflat in tranzit sa si-l ia inapoi.. p. In acest sens a fost jurisprudenta Curtii de Casatie 153.. care sunt „martori neputinciosi ai ruinei financiare a debitorului. fostul art. ni se mai spunea cu ironie ca. 724 continea formula « sunt asemenea nule. vol. p. S-a observat ca cel de-al doilea alineat al art. pana la plata integrala a pretului.com. potrivit dreptului comun. el avea dreptul de retentie asupra lor.com. creanta este inghetata la valoarea nominala a acesteia de la data deschiderii procedurii. chiar dupa declararea starii de faliment. Revendicarea era admisibila daca se facea dovada dreptului de proprietate asupra marfurilor. profesorul Guyon observa ca legea nu mai vorbeste de plata creditorilor. Revendicarea era admisa si in caz de vanzare de lucruri mobile la care vanzatorul isi va fi rezervat proprietatea.55/1939. p.

prioritar fata de datoriile „istorice”. administratorul judiciar este numit provizoriu. iar creditorii sunt tinuti la distanta de procedura pina cind. Este vorba de un control de aceeasi natura cu cel exercitat de adunarea generala a actionarilor sau de consiliul de administratie asupra managementului societatii pe actiuni. la cerere. Prin aceste forme de organizare a colectivitatii creditorilor se exercita controlul de oportunitate al creditorilor asupra procedurii. in beneficiul exclusiv al creditorului garantat. Astfel : (i) deschiderea procedurii duce la suspendarea urmaririlor individuale contra debitorului. cu exceptia cazului in care. deschiderea procedurii insolventei transfera de la actionari la creditori acest control ceea ce echivaleaza. se va putea tine o prima adunare a creditorilor in care creditorii sa ajunga cit de cit sa simta controlul pe care il pot exercita asupra debitorului si asupra administratorului juridiciar. dreptul de a contesta masurile administratorului judiciar sau ale lichidatorului. Perioada de observatie si restrictiile aferente asupra drepturilor creditorilor se justifica pentru coerenta in stabilirea masei active si a masei credale. dupa caz. fiecare creditor indreptatit sa participe la procedura are dreptul sa participe la si sa voteze in adunarea creditorilor. 98. dreptul de a cere plata de la asociatii care raspund nelimitat pentru datoriile societatii debitoare etc. dar numai pina la data vinzarii bunului asupra careia poarta garantia. sau pe baza simplei aprecieri a judecatorului-sindic. a cauzelor insolventei si a eventualelor responsabilitati pentru aducerea debitorului in stare de insolvente si pentru asigurarea caracterului concursual si egalitar al procedurii insolventei. Spre exemplu. uneori. insa. Creditorii indreptatiti sa participe la procedura sunt creditorii titulari ai creantelor anterioare deschiderii procedurii si care au fost inscrisi. s-a decis ca bunul asupra caruia poarta garantia sa fie urmarit in mod individual. in functie de cuantumul creantei sale. dreptul de a fi numit in comitul creditorilor. in tabelul definitiv al creantelor. intr-un final „glorios”. se va afisa tabelul preliminar al creantelor si. in sine. dreptul de contesta unele inscrieri de creanta in tabelul creantelor. justificata prin scopul pe care il fixeaza pentru instituirea procedurii insolventei. si diferite drepturi individuale. data la cererea titularului unei creante garantate. (ii) deschiderea procedurii insolventei determina inghetarea creantei la valoarea sa nominala din momentul deschiderii procedurii si fixarea acestei creante la valoarea capitalului. insa. respectiv. De altfel. dobinzilor si penalitatilor care au putut curge pina la data desciderii procedurii. Acesti creditori au o serie de drepturi pe care le exercita in mod colectiv. prin hotarire a judecatorului sindic. cu o adevarata preluare ostila a societatii in cauza. in adunarea creditorilor sau. Creditorii titulari de creante anterioare deschiderii procedurii sunt. in special acele restrictii impuse drepturilor lor aferente creantei pe care o detin contra debitorului. in baza acestuia. Optiunea legiuitorului este. in comitetul creditorilor. a activitatii debitorului si a activitatii administratorului judiciar. Creditorii respectivi au. nevoiti sa suporte rigorile procedurii. de la principiul inghetarii creantei la valoarea nominala de la data deschiderii procedurii nu . dreptul de a participa la distribuirile facute in cadrul programului de plati din planul de reorganizare sau la distribuirile din faliment. acela al acoperirii creantelor contra debitorului. insa. creditorii beneficiari de garantii reale pot continua sa calculeze dobinzi si alte costuri ale creantei si dupa data deschiderii procedurii. pe care le exercita. chiar in contra celorlalti creditori. pe baza ofertelor depuse de oarecari practicieni in insolventa la dosar.

ei vor fi trecuti pe tabelul definitiv al creantelor. in toate celalte cazuri principiul raminind aplicabil. in urma acestor demersuri. Cel mult ei il vor putea actiona in judecata pe acela care. in solutionarea contestatiei. 99. trecind in rindul celorlalti creditori care vor fi avut deja aceasta calitate. creanta care are tratamentul juridic al creantei conditionate. propriu-zis. 7 din Legea insolventei. pina la inchiderea procedurii. Creditorii care nu au fost notificati in conditiile art. din ratiuni de celeritate si pentru a se putea elimina starea de provizorat a desemnarii administratorului judiciar. Daca in urmarea inchiderii falimentului se sting toate creantele contra debitorului. intrucit creanta lor se stinge. contestatia prevazuta de art. acesti creditori vor putea formula. Creditorii straini de procedura. in calitate de creante . fie prin efectul stingerii personalitatii juridice (persoana juridica). cu exceptia celei in care se voteaza planul de reorganizare (care presupune ca exista deja un tabel definitiv). dupa caz. dar tabelul nu se definitiveaza decit dupa ce vor fi fost solutionate toate contestatiile. totusi. Desi tabelul preliminar este doar o lista provizorie a creantelor. debitorul sau creditorii pot contesta creantele inscrise in acest tabel.exista decit exceptia negocierii paritatii monedei de plata in planul de reorganizare. ale unor distributii efectuate deja. Creditorii titulari ai unor creante ulterioare deschiderii procedurii nu sunt. Legea insolventei permite reunirea acestora intr-o prima adunare a creditorilor. mai ales creditorii necunoscuti sau neinscrisi in contabilitatea debitorului. Trecerea creantei contestate pe pozitia de creanta provizorie permite separarea contestatiei respective de intreg si continuarea procedurii fara blocajul creat de lentoarea solutionarii contestatiei respective. Daca. practic. prin efectul extinctiv de datorii. participanti la procedura. creantele lor sunt rezultate din activitatea curenta a debitorului sunt achitate la scadenta. fie prin efectul descarcarii de datorii (persoana fizica). mai ales daca. in ambele cazuri. astfel rectificat. pot formula cerere de admitere a creantei dupa expirarea termenului fixat in mod obsinuti de lege pentru astfel de cereri. adica acei creditori care fie au facut tardiv cerere de admitere a creantei. De asemenea. Daca insa se trece ulterior la faliment. 100. Creditorul respectiv nu participa. peste termenul contestatiei obisnuite. ci in tabelul creantelor i se va rezerva o suma care sa poata sa-i fie atribuita in cazul in care creanta sa va fi. 75 din Legea insolventei. Intr-adevar. adica vor trebui sa suporte efectele unui plan confirmat deja sau. la procedura. Creditorii contestati au. dar vor lua procedura in starea in care se afla. ei vor deveni creditori indreptatiti sa participe la procedura. daca vor putea dovedi o frauda. aceste creante sunt trecute pe tabelul definitiv consolidat. judecatorul-sindic a dispus masura trecerii lor in tabelul creantelor cu titlu de creanta provizorie. creditorii straini de procedura isi pierd si aceasta calitate. fie au fost contestati si li s-a respins in mod irevocabil cererea. practic. definitiv admisa. Creditorii inscrisi ca atare in tabelul preliminar au in mod anticipat dreptul de a participa la adunarea creditorilor. o pozitie similara cu cea a creditorilor straini de procedura. nu au decit dreptul de a contesta faptul neinscrierii lor pe tabelul creantelor. o eroare esentiala sau existenta unui titlu hotaritor. cel putin in perioada de observatie sau in perioada de reorganizare judiciara intrucit. isi va fi marit patrimoniul in dauna fostului creditor (actio de in rem verso). cu titlu de plati curente. ulterior. planul de reoganizare trebuie propus in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv. intrucit administratorul judiciar. Masura trecereii creantei contestate in pozitia de creanta provizorie se justifica din ratiuni de celeritate a procedurii.

vanzatorul neplatit. intrucit privilegiul creantelor ulterioare se impune chiar si creantelor privilegiate sau care beneficiaza de garantii reale. legislatia noastra nu o face. sunt creante ulterioare si toate acele creante rezultate din contractele cu executie succesiva. intrucit creantele nascute din continuarea procedurii sunt platite la scadenta. aceste creante nu participa la procedura (dar titularii lor au recurs contra debitorului. in baza art. cu exceptia creantelor salariale. nici una dintre rigorile care sunt impuse creditorilor anteriori deschiderii procedurii. Dificila este situatia obligatiilor rezultate din fapte juridice ilicite. spre deosebire de legislatia franceza a procedurilor colective. prioritate creantelor nascute regulamentar dupa deschiderea procedurii. De asemenea. acorda. (ii) pe tot parcursul perioadei de observatie si. care continua dupa data deschiderii procedurii. Calificarea ca fiind creante ulterioare rezulta fie din dispozitii speciale ale Legii insolventei (spre exemplu.1. art. din contractele in curs de executare sau din contractele considerate executate. . 89. rang reglementat de art. 123 pct. deci urmaririle individuale pentru plata acestora nu sunt oprite. mai sus citate si analizate). in 157 In dreptul francez situatia este chiar mai favorabila. contracte despre care s-a facut vorbire mai sus. precum si din institutia rangului privilegiat al creantelor rezultate din continuarea proceduriiin caz de faliment. ci de un drept de proprietate). Daca se nasc neregulamentar. art. art. Esential este a se sti care sunt acesti creditori care „scapa” procedurii.3. ei nu sunt tinuti sa suporte. dupa caz. intrucit (i) ei nu sunt tinuti sa-si declare creantele. ele beneficiind de rangul prevazut de art. participa ca atare la masa credala. 123. inclusiv fata de cele bugetare157. pe cel al perioadei de reorganizare judiciara. pentru ca creantele sa fie considerate posterioare si sa participe la procedura colectiva. care defineste creantele ulterioare158. 158 Legea franceza privind procedurile colective. Indirect. 91. ceea ce se poate intimpla dupa deschiderea procedurii. art. beneficiul nu se extinde la creantele rezultate din acte facute in interesul personal al debitorului. De remarcat ca. obligatarii (acestia actioneaza colectiv prin reprezentant. (iii) dupa trecrea la faliment.40. Dar tot creante ulterioare sunt si cele care rezulta din actele juridice neobisnuite ale debitorului. dupa caz. practic. Dobanzile care curg si dupa deschiderea procedurii (este vorba de dobinzile si celelalte costuri care pot fi calculate de creditorii garantati si dupa data deschiderii procedurii) nu sunt creante posterioare.7. fie din interpretarea dispizitiilor legale aplicabile. ei sunt privilegiati fata de ceilalti creditori intrucit creantele lor sunt platite cu prioritate fata de celelalte creante chirografare. intrucit aceste obligatii nu sunt lichide decit din momentul definitivarii hotaririi de condamnare la daune. cum ar fi: vanzatorul unui imobil neplatit care exercita o actiune rezolutorie pentru a-si relua imobilul. din Legea insolventei. In doctrina si jurisprudenta franceze este admis ca nu sunt obligati sa-si declare creantele cei care nu au o creanta baneasca contra debitorului. 86 alin.4. acestea trebuie sa se fi nascut regulamentar. care este anterioara deschiderii procedurii si care. Spre deosebire de creditorii ce detin creante anterioare contra debitorului. art. deci.90 alin. 86 alin. se poate deduce ca au calitatea de creante ulterioare acele creante care rezulta din continuarea activitatii debitorului si care pot primi plati curente din partea acestuia in perioada in care debitorului i se permite continuarea afacerii sale. personal). In orice caz. din anul 1985.rezultate din continuarea procedurii. beneficiar al unei clauze contractuale de rezerva a proprietatii (in aces caz nici nu este vorba de o creanta. iar erfectul inghetarii creantei banesti la valoarea nominala a acesteia de la data deschiderii procedurii nu se produce. care sunt valabil incheiate daca sunt in prealabil autorizate de judecatorul-sindic sau de comitetul creditorilor. din definitia activitatilor si a platilor curente. din continuarea activitatii intreprinderii. creditorii titulari de creante ulterioare „scapa” procedurii. caci au caracter accesoriu datoriei principale.

intruci altfel se opun la admiterea planului. din ratiuni de prudenta. fie in locul acestuia (fideiusiune).el poate cere plata creantei de la debitorul solvabil. XIII (Debitori solidari. 156 din Codul muncii dispune ca “salariile se platesc inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor”. fideiusori. plata integrala in fiecare procedura. co-debitor solidar. iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate. cu conditia ca creanta sa nu fie platita cu surplus159. 48. art. terti garanti). precum si drepturile creditorilor si influenta acestor drepturi asupra procedurii insolventei sunt tratate in Cap. ca “toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii” si ca “in caz de faliment sau lichidare judiciara. contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2005-2006 prevede. Daca numai unul/unii dintre codebitori sau debitorul principal este in procedura de insolventa. salariile curente sunt achitate pe masura scadentei lor. deoarece solidaritatea codebitorilor si fidejusorului cu debitorul este prezumata. Dreptul nr. Legea insolventei permite acestor creditori sa isi recupereze creanta de la oricare persoana dintre debitor. De altfel. Dar. agravand obligatia codebitorilor. foarte des. iar in cazul debitorilor cambiali ori al asociatilor in societati de persoane. urmand sa fie platite integral.considerarea unei creante unice). p. Situatia salariatilor debitorului in perioada de observatie 102. intrucit. deoarece acestia pierd actiunile lor de regres. plata integrala a acestor creante. §8. care „scapa” rigorilor procedurii. salariatii au calitatea de creditori privilegiati. tinuti fie alaturi de debitor (solidaritate pasiva). evident.” 159 Conditiile acestor plati. 101. Pe de alta parte. Regimul creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului.50. Cand insa toti codebitorii sunt in faliment. Asa cum s-a putut observa mai sus. de regula. solidaritatea exista de plin drept. fideiusor sau tert garant. in art. intrucit sunt creante care rezulta din continuarea procedurii. inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori. 160 A se vedea si Ion Traian Stefanescu. In dreptul comercial. In cursul perioadei de oservatie. ei beneficiaza de privilegiul rangului 2 in ordinea de preferinta de la art. pentru salariile restante sau pentru orice alte creante de natura salariata restante. La randul sau. deci. pentru ca s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza a sa. titularii creantelor de natura salariala primesc. In caz de reorganizare judiciara. o parte dintre aceste solutii sunt aplicabile si in dreptul nostru. deci au natura juridica a creantelor ulterioare. Unii creditori isi constiuie. 123 din Legea insolventei. . el nu va putea obtine mai mult decat i se datoreaza. garantii reale sau personale contra unor terti. creditorul are dreptul sa se inscrie la masa credala a tuturor debitorilor (“drept de declaratie cumulativa”) pentru a-si recupera intreaga creanta cerand. In consecinta. creditorul beneficiaza de garantii personale sau de solidaritatea pasiva a mai multor codebitori. in caz de faliment160. declaratia cumulativa (inscrierea creditorului la mai multe falimente) da o mare eficacitate garantiilor personale.10/2006. salariatii sunt relativ avantajati fata de ceilalti creditori. drepturile creditorului raman intacte .

nr. daca s-a trecut la faliment. contractele de muncă pot fi denuntate in perioada de observatie numai cu respectarea termenelor legale de preaviz (art. precum si cu Legea nr. A se observa.O. pe linga privilegiul creantei ulterioare si cel al rangului 2 in caz de faliment. 86 alin. fie de catre administratorul judiciar (daca debitorul a fost desesizat). In perioada de observatie. Litigiile referitoare la incetarea functiei de manager al debitorului nu sunt litigii de munca.1980 a precizat necesitatea protejării creanţelor salariale.O. Textul a trebuit corelat cu dispoziţiile Codul Muncii referitoare la Fondul de garantare a pentru plata creantelor salariale. In termen de 90 de zile de la publicarea legii in Monitorul Oficial. asa cum s-a vazut mai sus. concedierile. precum si concordanta directivelor comunitare cu aceasta conventie internationala. Astfel. In cazul concedierilor. ca numai in societatile pe actiuni cumulul functiei de manager cu un contract de munca este interzis. fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. 173 (1992). ca mijloc de preventie a insolventei.. legislatia noastra prevede.E. 200/2006). publicata in J. L 270 din 8 octombrie 2002. 2002/74/CE. A se vedea si Directiva 2002/74/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 septembrie 2002 pentru modificarea Directivei 80/987/CEE a Consiliului privind apropierea legislatiilor statelor membre la protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului. a se vedea Cap.5). L 283 din 28 octombrie 1980. In celelalte tipuri de societati. insa. In sensul Directivei nr. 80/987/C. 167 din Codul muncii. Guvernul avea obligatia sa elaboreze si sa publice Normele metodologice de aplicare a acesteia (art. precum si in baza art. nr. textul propus a avut în vedere armonizarea legislaţiei europene cu dreptul intern.cit. constituit in baza art. Autorul analizeaza si Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. Nr. in care s-a instituit regimul disciplinei finaciare. Orice litigiu intre debitor si (fostii)salariati referitor la concediere este un litigiu de munca si nu este de competenta judecatorului-sindic. loc. Legea nr.80/987/CEE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului. Dar. acestea trebuie sa fie exceptionale (mai ales pentru ca. statele membre trebuie sa ia masurile necesare pentru ca institutiile de garantie sa plateasca creantele salariatilor rezultate din contractele sau raporturile lor de munca. Stefanescu. managerii debitorului sunt si angajati cu contract de munca al scoeitatii.200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale (publicata in M. p. ci proceduri ce intra in competenta judecatorului-sindic. acestea se orienteaza catre o perioada reprezentind ultimele 3 pina la 18 luni ale raportului de munca). 453 din 25 mai 2006). insa. neratificata de Romania. II (Mijloacele de preventive a insolventei).E. (ii) plafonarea platilor 161 Pentru detalii referitoare la controlul managementului prin mecanismele guvernarii corporatiste. managerii sunt angajati cu contract de munca. si alte masuri de protectie sociala.200/2006162. .C.51.Mai importante pentru salariati sunt.E. cu modificarile aduse prin Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. Of. pentru concedieri colective. intrucit acestia urmeaza a fi inlocuiti in calitatea de reprezentant legal al debitorului fie de catre administratorul special (daca debitorul si-a patrat dreptul de administrare). intrucit se refera la reprezentarea legala a debitorului aflat in procedura insolventei.E. contractele de munca vor fi desfacute de urgenta. Pentru amanunte. intre care un loc aparte il detine fondul de garantare a platii indemnizatiilor salariatilor unui debitor in insolventa. insa. Limitele posibile pentru plata creantelor salariatilor de catre instituiile de garantie sunt: (i) fixarea unei anumite durate minime (de obicei. 200/2006 transpune Directiva Consiliului nr.Tr. In orice caz. 30 din Legea nr.10. Situatia managerilor cu contract de munca este. in primul rind.C. a se vedea si I. Asadar. diferita de cea a simplilor salariati. Directiva 80/987/CEE/20. sperand redresarea. acestor salariati speciali ai societatii debitoare nu li se aplica dispozitiile legale referitoare la concediere si la protectia in caz dee concediere colectiva. In unele societati de stat. potentialul uman al intreprinderii nu ar trebui sa se diminueze). la care se anexeaza un asanumit „contract de performanta”161. publicata in J. 2 din Legea nr. deschiderea procedurii insolventei provoaca incetarea mandatului sau a functiei managerilor societatii debitoarei. 162 Conform Notei de fundamentare a proiectului Legii insolventei.

13. Prin Directiva nr. datorate de catre angajatori pentru concediul de odihna neefectuat. 2002/74/C. 16 din Legea nr. se diminueaza cu sumele achitate din Fondul de garantare”. 1.E. care izvorasc din raporturi de munca propriu-zise intre debitor si salariatii acestuia. indemnizatiile restante. din Fondul de garantare se asigura plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale si colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii. Stefanescu. Legea insolventei a renuntat si la limitarea in timp a vechimii creantelor izvorite din raportul de munca (vechea reglementare limita priviliegiul salariatilor la nivelul salariului pe ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii. Potrivit art.52. ori chiar sa-si declare intentia de a participa la reorganizarea debitorului propunand un plan in acest sens164.cit. potrivit legii. Potrivit art.. loc. denumiti angajatori in stare de insolventa. 14 alin. 123 pct.2 din Legea insolventei. 103. In cazul in care se afla in stare de insolvabilitate o intreprindere avand activitati pe teritoriul a cel putin doua state membre..cit. p. intelegem atit creantele salariale. in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca. 200/2006. compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati. Stefanescu. Potrivit art. cu exceptia compensarilor pentru concediul de odihna (care au ca limita maxima un an de munca) se suporta pentru o perioada fixa de 3 luni calendaristice. 1.28. Nivelul drepturilor salariatilor este determinat de legea aplicabila institutiei de garantare competenta sa faca platile163.E a fost completata Directiva nr. . 2 din Legea nr. in functie de marimea creantei lor. in sensul art. “creantele izvorate din raporturi de munca. precum si orice alta creanta a salariatului fata de angajatorul sau. platite in cazul falimentului. Conform art.E cu o serie de dispozitii referitoare la intreprinderile transnationale.efectuate de catre institutia de garantie. compensatiile banesti restante. creantele salariale prevazute la art. Din analiza acestui text legal nu rezulta daca. p. si indemnizatiile pentru concediere colectiva pe care angajatorul se va fi obligat sa le plateasca salariatilor intra in aceeasi categorie a creantelor izvrite din raporturile de munca. de a plati pe durata intreruperii temporare a activitatii. dar numai pentru maximum un an de munca (fata de un minim de 6 luni prevazut de cinventie). Art. Tr. Fiind vorba de creante care rezulta din contractul individual de munca sau din contractul colectiv de munca. Fondul de 163 164 A se vedea I. institutia competenta sa plateasca creantele salariatilor este cea a statului pe teritoriul caruia salariatii in cauza isi exercita in mod obisnuit munca lor. 13 din Legea nr. care sa nu fie inferioare unui nivel socialmente compatibil cu obiectivele directivei. potrivit legislatiei in vigoare. inclusiv creantele rezultate din litigii de munca sau din pierderea sau reducerea capacitatii de munca in urma unui accident de munca. dupa efectuarea platii. potrivit clauzelor acelorasi contracte (colective si individuale) in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale. platile compensatorii restante. 15 alin. suma totala a creantelor salariale nu poate depasi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.80/987/C.200/2006. loc. Ipoteza este admisa de Br. Prin „creante izvorate din raportul de munca”. pe care angajatorii au obligatia. Salariatii pot fi desemnati ca membri ai comitetului creditorilor. impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare.E. 200/2006 stabileste ca din resursele Fondului se suporta urmatoarele categorii de creante salariale: salariile restante.

indiferent de indeplinirea sau neindeplinirea obligatiei de contributie a angajatorilor. (iii) sume provenite din recuperarea debitelor create in conditiile Legii nr.25% din fondul total de salarii lunare realizate de salariati (a se observa ca Legea nr. sa se acopere creantele in cauza din Fondul de garantare”. 200/2006 dispune ca. atunci este evident ca Fondul se va subroga in drepturile salariatilor platiti si va avea contra angajatorului o creanta in acelasi cuantum si de acelasi rang165. fie la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta intersele acestora. art. potrivit art. potrivit art. care consta in obligatia de a plati lunar o suma pentru Fond. Daca. In acest din urma caz. Stefanescu. majorari de intarziere pentru neachitarea in termenul de plata a contributiei la Fondul de garantare. In toate cazurile.. Stabilirea creantelor salariale si efectuarea platii acestora se realizeaza de agentiile teritoriale (si a municipiului Bucuresti) pentru ocuparea fortei de munca.200/2006 a operat. altele decat cele provenind din contributiile la Fond.59) s-a apreciat ca “tinand seama de caracterul de regula alimentar al creantelor salariatilor. pentru a asigura o plata urgenta a salariilor. Tr. insa. cei in cauza. conform Legii nr. potrivit art. inainte de plata creantelor potrivit art 123 din Legea nr. fie la cererea scrisa a administratorului sau a lichidatorului debitorului (angajatorului). trebuie sa restituie in termen de 6 luni sumele suportate din Fondul de garantare. (v) cel al interdictiei aplicarii masurilor asiguratorii sau a executarii silite asupra Fondului.25 puncte procentuale). care s-a diminuat cu 0. respectiv angajatorii. (ii) cel al obligativitatii.85/2006. se pronunta inchiderea procedurii de insolventa de catre judecatorul sindic. 10 din Legea nr.200/2006. . inainte de a se adresa organizatiei teritoriale. salariatii sau organizatiile lor legal constituite. loc. Gestionarea Fondului revine. Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). 200/2006. plata care nu ar putea fi efectuata imediat din distribuirile aferente falimentului. de nevoile lor presante (de subzistenta). respectiv executarea obligatiei de plata a creantelor salariale. fara sa rezulte daca exista in acest caz o subrogare a Fondului in drepturile salariatilor platiti. o reducere a cotei contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre angajatori.200/2006. pe baza caruia Fondul realizat se redistribuie pentru plata drepturilor salariale datorate de angajatori in stare de insolventa. precum si alte sume provenite din sume admise de lege. Fondul de garantare se constituie. 20 din Legea nr. corelativ. trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul in vederea efectuarii de catre acestia a demersurilor necesare pentru plata creantelor salariale. 17. stabilirea cuantumului creantelor salariatilor care presteaza munca in mod obisnuit pe teritoriul Romaniei si efectuarea 165 In doctrina recenta de dreptul muncii (I. 7. legiuitorul accepta ca. in cazul angajatorului transnational aflat in stare de insolventa. (ii) venituri reprezentand dobanzi. p. (iv) cel al universalitatii. in consecinta. in baza mai multor principii. ci s-ar cumula cu acestea.garantare se subroga sau nu in drepturile salariatilor. Daca plata din Fondul de garantare ar fi o favoare acordata salariatilor care isi vor fi pierdut locul de munca in urmarea falimentului angajatorului. in limita platilor efectuate. conform caruia Fondul se constituie pe baza contributiilor datorate de angajatori. potrivit caruia angajatorilor le revine obligatia legala de a participa la constituirea Fondului. calculate in cota de 0. prespectiv : (i) cel al contributivitatii. daca urmare a redresarii angajatorilor. atunci platile efectuate de fondul de garantare nu ar fi menite sa inlocuiasca indemnizatiile platibile de catre angajator. platile ar fi efectuate in locul angajatorului. In aplicarea principiilor directivelor comunitare. (iii) cel al repartitiei. al independentei resurselor gestionate de Fond (care. Resursele financiare ale Fondului se constituie din: (i) contributia angajatorilor.cic. nu pot fi folosite in alte scopuri decat pentru plata creantelor salariale).

platii acestora se realizeaza de agentia teritoriala in a carei raza isi desfasoara activitatea salariatii.

Seactiunea a II-a Reorganizarea judiciara §1. Precizari prealabile 104. Nota de fundamentare a proeictului Legii insolventei argumenteaza ca proiectul isi propunea consolidarea eficienţei procedurii de reorganizare prin: (i) instituirea obligaţiei ca persoanele îndreptăţite să propună un plan să isi anunte din timp intenţia lor, indicând şi premizele pe care le au în vedere pentru construirea planului, astfel încât administratorul judiciar să poată evalua bazat pe elemente concrete şansele de reorganizare; (ii) instituirea obligaţiei debitorului de a consulta creditorii atunci când preconizeaza participarea lor la realizarea planului; (iii) îmbunătăţirea sistemului de vot, prin stabilirea unor grupe de vot care să reflecte interesul creditorilor în procedură, prin eliminarea unor grupe de creditori sau prin eliminarea condiţiei de acceptare a planului de către 50% dintre creditori; (iv) clarificarea conceptului de reorganizare, demers pentru care legea a prevazut expres faptul că planul va putea prevedea fie restructurarea şi continuarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare, lichidarea parţială sau totală fiind realizată conform prevederilor art. 114-119 din lege. Asa cum am aratat si supra, Legea insolventei incurajeaza debitorul sa ceara sau sa fie de acord cu deschiderea procedurii, in timp ce creditorul este descurajat sa faca acelasi demers. In schimb, situatia este diametral opusa in privinta reorganizarii. Debitorul este fie descurajat sa ceara reorganizarea, fie restrictionat sever in privinta indrituirii sale de a cere reorganizarea. Atentia legiuitorului se orienteaza prioritar catre eventualul plan de reorganizare propus de administratorul judiciar sau de catre creditori. Este rezonabila asertiunea ca, daca o intreprindere insolventa are, totusi, sanse de restructurare, atunci aceasta intreprindere trebuie sa treaca sub controlul altcuiva decit debitorul, intrucit debitorul si-a

adus intreprinderea in stare de insolventa si nu mai beneficiaza de increderea creditorilor ca se va redresa prin forte proprii sau atrase. De aici si reticenta legii fata de intentia sau planul de reorganizare ale debitorului. Debitorul onest, atit cu creditorii sai, cit si cu sine insusi, va cere deschiderea procedurii insolventei cind insolventa este iminenta, daca exista sanse de reorganizare judiciara, caz in care, practic, va recunoaste criza in care se afla si isi va avertiza creditorii asupra iminentei catastrofei, cerindu-le sansa reorganizarii judiciare. Daca starea de insolventa s-a instalat déjà, este de presupus ca si sansele unei reorganizari s-au diminuat catre disparitie, iar debitorul onest va cere direct falimentul. In orice caz, trebuie observat ca reorganizarea judiciara, in sine, este o modalitate exceptionala a procedurii. Majoritatea covirsitoare a cazurilor de insolventa se traduc prin proceduri simplificate de faliment, fie pentru ca legea prevede deschiderea procedurii direct ca faliment stricto sensu (comercianti persoane fizice, societati dizolvate), fie pentru ca legea prevede falimentul dupa o scurta perioada de observatie, fara posibilitatea reorganizarii (societati fantoma, societati fara bunuri, societati fara activitate etc., adica imens de multele cazuri de IMM-uri care fie nu au facut fata concurentei, fie au scurtcircuitat mediul de afaceri si, pentru acest motiv, trebuie sa fie eliminate din acest mediu)166. §2. Persoanele indrituite sa propuna un plan 105. Legea insolventei stabileste, in art. 94, trei categorii de persoane indrituite sa propuna un plan, respectiv, debitorul, administratorul judiciar si unul sau mai multi creditori care detin separat sau impreuna un minim de 20% din valoarea totala a creantelor inscrise in tabelul definitiv al creantelor. Un plan poate fi propus si de doua dintre categoriile de persoane indrituite, in colaborare. Dreptul de a propune un plan este limitat de lege in raport de fiecare dintre cele trei categorii de persoane indrituite. Astfel : (i) debitorul va putea propune un plan de reorganizare in 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante167, dar numai dupa prealabila aprobare de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor168 si numai daca nu ii este interzisa sau refuzata reorganizarea; (ii) administratorul judiciar poate propune un plan in acelasi interval de timp, dar numai daca si-a manifestat aceasta intentie in raportul « cauzal », raport in care a indicat posibilitatea reorganizarii debitorului ; (iii) creditorii pot propune un plan in acelasi interval de timp, daca si-au manifestat aceasta intentie fie prin cererea de deschidere a procedurii, fie, in cazul celorlalti creditori, pana la adoptarea raportului « cauzal » si daca detin cel putin 20% din valoarea creantelor cuprinse in tabelul definitiv.

166

De altfel, intr-una dintre variantele initiale ale proiectului se propunea chiar renuntarea la reorganizarea judiciara in favoarea unor masuri extrajudiciare de preventie a insolventei, dupa modelul societatilor din domeniul bancar. 167 In doctrina (Br. Stefanescu, loc.cit., p.23) s-a spus ca debitorul nu ar mai avea dreptul de a propune un plan inainte de afisarea tabelului definitiv, asa cum era posibil in reglementarea anterioara. Considera ca nimic nu se opune ca planul sa fie depus inainte de termenul fixat de lege, care este un termen de decadere, si nu un termen prohibitiv. De altfel, asa cum se va arata mai jos, este chiar indicat ca debitorul sa depuna, odata cu cererea de deschidere a procedurii, un plan propriu-zis de reroganizare si nu numai o descriere sumara a directiilor reorganizarii, asa cum cere expres legea. 168 Indirect din acest text ar rezulta ca, in cazul celorlalte persoane juridice, carora nu le este interzisa reorganizarea, o asemenea aprobare prealabila nu ar fi necesara.

106. Debitorul poate propune un plan daca, pe de o parte, indeplineste conditiile formale pozitive prevazute in Legea insolventei si, in acelasi timp, nu este oprit de la un astfel de demers de un impediment legal. Conditiile de forma ale reorganizarii pretinse de debitor se refera atit la forma si termenul depunerii cererii (intentiei) de reorganizare, cit si la formalitatile si termenul de depunere ale planului insasi. Astfel : (i) intentia de reorganizare se depune fie odata cu cererea de deschidere a procedurii, fie in termen de 10 zile de la inregistrarea cererii; daca cererea de deschidere a procedurii a apartinut creditorilor, atunci intentia de reorganizare se depune in termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii, cu conditia insa ca debitorul sa nu fi contestat ca ar fi fost in stare de insolventa; (ii) intentia de reorganizare se formuleaza sub forma unei declaratii prin care debitorul isi arata intentia de a formula un plan de reorganizare, declaratie in care va antama fie restructurarea activitatii, fie lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; la declaratia de intentie, debitorul va trebui sa ataseze si o “descriere sumara” a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii; (iii) planul in sine poate fi depus fie odata cu cererea de deschidere a procedurii, fie ulterior deschiderii procedurii, dar nu mai tirziu de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor; depunerea planului in acelasi timp cu cererea de deschidere a procedurii nu numai ca denota seriozitate din partea debitorului (care se prespune ca, inainte de deschiderea procedurii, a negociat cu creditorii principali, cu sindicatul si cu potentialii investitori), dar este si un demers care poate da celeritate procedurii, intrucit pot fi scurtate la maxim termenele procedurale si, implicit, perioada de observatie, care este o perioada de asteptare si de sacrificii atit pentru debitor, cit si pentru creditori; (iv) planul de reorganizare judiciara a unei societati comerciale trebuie aprobat in prealabil de adunarea generala a asociatilor/actionarilor169; a se observa ca, in cazul societatilor pe actiuni, cererea de deschidere a procedurii este semnata de reprezentantul legal al debitoarei dar este aprobata, in prealabil, de consiliul de administratie al societatii iar daca debitorul intentioneaza sa propuna un plan de reorganizare, acesta trebuie aprobat in prealabil de adunarea generala a actionarilor; asadar, in cazul societatilor pe actiuni, daca debitorul intentioneaza sa depuna planul de reorganizare odata cu cererea de deschidere a procedurii, este necesara atit aprobarea cererii de deschidere a procedurii de catre consiliul de administratie, cit si aprobarea planului de reorganizare de catre adunarea generala a actionarilor, in acelasi timp. Impedimentele la reorganizarea solicitata de debitor sunt multiple. Astfel, debitorului a carei afacere a mai facut in cei 5 ani anteriori obiectul unui reorganizari, nu i se permite reorganizarea judiciara (art. 30 si art. 94 alin.4 din Legea insolventei). La fel, debitorul care a fost condamnat170 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati pentru bancruta frauduloasa si alte infractiuni economice prevazute de art. 94 alin.4 din Legea insolventei nu i se permite reorganizarea. De asemenea, debitorul trebuie sa ceara in termen deschiderea procedurii, sub sanctiunea considerarii cererii sale ca fiind tardiva, cu tot cortegiul de consecinte neplacute ale tardivitatii cererii, inclusiv refuzul dreptului de a cere reorganizarea171. Daca, in cazul judecarii cererii creditorului de deschidere a procedurii, debitorul
169

Cerinta nu trebuie extrapolata la celelalte situatii in care se propune un plan de reorganizare a unui debitor societate comerciala (planul propus de administratorul judiciar si planul propus de creditori). 170 Textul art. 94 alin.4 din Legea insolventei are in vedere doar debitorul persoana juridica, nu si debitorul persoana fizica, intrucit acesta nu poate cere reorganizarea judiciara, fiind supus direct falimentului. 171 Unii autori contesta justetea sanctiunii trecerii la faliment fata de debitorii onesti care nu si-au declarat in termen intentia de reorganizare. A se vedea I. Adam, C. N. Rusu, op.cit., p.261.

contesta ca ar fi in stare de insolventa si ulterior, contestatia i se respinge, atunci debitorului nu i se mai permite sa ceara reorganizarea judiciara. In fine, sanctiunea nedepunerii in termenul legal a actelor si informatiilor prevazute de art. 28 trecerea la faliment in procedura simplificata, asa cum rezulta din art. 28 alin.2 din Legea insolventei. Textul legal dispune ca omisiunea depunerii actelor in termen va fi considerata o “recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului” debitorului (din nou sintagma gresita de la art. 3 pct.6), cu consecinta trecerii la procedura simplificata. In realitate, insasi cererea de deschidere a procedurii este o recunoastere a starii de insolventa, asa cum s-a vazut in cap. III si cap.V, iar procedura simplificata se deschide si ea, ca si procedura generala, pe baza recunoasterii starii de insolventa. Intentia art. 30 este aceea de a-l opri pe debitor de la a formula o cerere de reorganizare judiciara, pentru a-l sanctiona pentru faptul ca, desi i s-a acordat in trecut sansa reorganizarii, nu a profitat sau nu a fost demn de aceasta sansa, ajungind din nou in insolventa. Cel putin aparent, acest impediment la reorganizare nu se extinde si la celelate persoane indrituite sa propuna un plan de reorganizare a debitorului (administrator judiciar, creditor). Dar art. 1 alin.2 lit.f) impune, totusi, trecerea la faliment in procedura simplificata, daca debitorul se afla in situatia de la art. 30, negind si celorlalti potentiali titulari ai dreptului de a propune un plan sansa de a incerca reorganizarea judiciara a debitorului. Intre art.30 si art. 1 alin.2 lit.f) din Legea insolventei exista, cel putin aparent, o contradictie. Intentia legiuitorului este insa evident aceea ca, daca debitorul a mai facut obiectul unei proceduri de reorganizare in cei 5 ani anteriori datei hotaririi de deschidere a procedurii, intreprinderea sa este condamnata la faliment. Cu totul alta este situatia debitorului care a fost condamnat pentru “falsificare” sau pentru infranctiuni prevazute de Legea nr.21/1996 a concurentei (infractiunea poate fi savirsita inclusiv de debitorul persoana juridica) sau a debitorului persoana juridica ai carui administrator, directori si/sau asociati (??!) au fost condamnati pentru infractiuni de bancruta, gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, fals ori infractiuni prevazute in Legea nr.21/1996 etc., in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii. In acest caz, precum si in celelalte situatii in care debitoruli ii este interzis sa ceara reorganizarea, ceilalti titulari ai dreptului de a propune un plan pot incerca reorganizarea judiciara a debitorului. In toate situatiile in care debitorului ii este interzis sau oprit sa ceara reorganizarea dar, in acelasi timp, le este permis administratorului judiciar sau creditorilor sa o ceara, legea creeaza mijlocul perfect pentru ca intreprinderea debitorului sa fie separate de acesta, intrucit controlul afacerii debitorului va trece, prin implmentarea planului, la terti investitori sau la creditori. 107. Creditorii pot propune un plan de reoganizare daca detin cel putin 20% din valoarea creantelor. Legea insolventei are in vedere trei baze diferite de aplicare a acestui procent de 20%. Astfel : (i) in cazul prevazut in art. 33 alin.4 teza a doua, procentul de 20% se aplica asupra totalului masei credale; a se observa ca ne aflam la momentul deschiderii procedurii, cind nu se stie care va fi totalul masei credale, ci numai valoarea creantelor inscrise in contabilitatea debitorului si pe care acesta a acceptat sa le arate; fiind vorba de un debitor care contesta ca ar fi in insolventa, este greu de crezut ca debitorul va fi de accord sa furnizeze la timp aceste informatii judecatorului-sindic, pentru ca acesta sa poata adopta solutia trecerii la procedura generala, in loc de trecerea la faliment ca sanctiune aplicata debitorului pentru negarea starii de insolventa; pe de alta parte, nimic nu garanteaza ca, in urma verificarii creantelor si a solutionarii contestatiilor la tabelul preliminar, procentul de 20% apreciat de judecatorul-sindic la momentul deschiderii procedurii va ramine neschimbat; implicit, textul admite o potential falsificare a

in adunarea creditorilor convocata special pentru analiza raportului “cauzal”. administratorul judiciar sau creditorii “descopera” ca intreprinderea debitorului are. in mod cu totul exceptional (dar si total suprinzator fata de scopul procedurii simplificate). precum si a celor care exista in contabilitatea debitorului sunt prezumate ca acceptate si. in mod practic. precizind. de 30 de zile de la afisarea tabelului definitive al creantelor. In conditiile art. dar nici criteriul tabelului preliminar nu se poate aplica. Acest creditor va putea. sanse de redresare. chiar daca administratorul judiciar propune. cel putin la nivel de principiu. iar judecatorul-sindic va putea decide. fie continuarea procedurii generale. in sensul ca totalitatea creantelor prezentate spre a fi admise. fie de creditori. ei pot bloca trecerea la faliment. 60 alin. daca acest creditor isi va fi declarat intentia de reorganizare a debitorului in conditiile art.1 lit. sunt insuficiente pentru a permite elaborarea. acest tabel este singurul criteriu care da indreptatire creditorilor sa participe la procedura si singurul criteriu exact de stabilre a procentului de 20%. deci. detine un minim de 20% din valoarea creantelor. (ii) in cazul prevazut de art. ceilalti creditori. trecerea la faliment. in cazul in care. totusi.2 din Legea insolventei. trecerea la faliment. totalul lor poate fi luat in calcul pentru aplicarea porcentului de 20%. sa nu existe creditori indreptatiti sa is idea un astfel de vot (??!). . totusi.1 lit. vor putea vota. termenul raportului. Creditorul petent in cererea de deschidere a procedurii poate propune un plan de reorganizare chiar si in cazul in care nu detine un asemenea portofoliu de creante fata de debitor. 31 alin. a se observa ca suntem la momentul raportului “cauzal”. la care se pot adauga prelungirea termenului prevazut pentru notificarea creditorilor si termenul necesar tinerii adunarii creditorilor. in conditiile prevazute de art. singur sau impreuna cu alti creditori. Daca creditorii respectivi sunt persoane afiliate debitorului sau care actioneaza in mod concertat cu debitorul in scopul tergiversarii trecerii la faliment. desigur ca ne aflam la un moment cu mult anterior afisarii tabelului definitiv al creantelor.2. in procedura simplificata. Si acesti creditori pot propune un plan de reorganizare in termenul legal. mai ales in cazul in care creditorul in cauza este un afiliat al debitorului. s-ar putea apela la prezumtia din art.c). 94 alin. daca. sa propuna un plan de reorganizare.3 (creantele necontestate sunt prezumate ca fiind valabile). astfel ca este foarte probabil ca. procentul de 20% se aplica totalului creantelor inscrise in tabelul definitiv al creantelor.vointe creditorilor in sensul evitarii falimentului. in raportul sau “cauzal”. totusi. chiar si in lipsa unei astfel de declaratii formulate odata cu cererea de deschidere a procedurii. motiv pentru care nu se poate aplica criteriul prevazut de art. 94 alin. in colaborare. provocind continuarea perioadei de observatie si. pina la adunarea creditorilor care voteaza fie trecerea la faliment.c). modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare. constatind ca intentia de reorganizare este falsa sau manifesta un abuz de drept.60 alin. care trebuie depus in maxim 60 de zile de la data deschiderii procedurii. creditorii care detin cel putin 20% din totalul creantelor inscrise in tabelul preliminar al creantelor contra debitorului pot bloca trecerea la faliment anuntindu-si intentia de a propune un plan de reorganizare. notificarea si afisarea tabelului preliminar. procentul de 20% se aplica totalului creantelor inscrise in tabelul preliminar al creantelor. implicit. 54 alin. (iii) in cazul prevazut de art.d) din Legea insolventei.1 lit. o potentiala reorganizare judiciara pe baza unui plan depus fie de administratorul judiciar. fie de ambele persoane indrituite sa propuna un plan.1 din Legea insolventei. A se observa ca. 66 alin.

7 din Legea insolventei. modificarea actelor constitutive este decisa. care ulterior preluarii vor restructura societatea pentru a opera activitatea acesteia in conditii de eficienta sau a o revinde in profit. dar care presupun modificari ale actelor constitutive ale societatii. prin reglementarile si infrastructura sa. in mod exceptional o astfel de modificare putind fi dispusa printr-o hotarire judecatoreasca (art. Este vorba despre preluarea prin procedurile de insolventa. pune la dispoziţia investitorilor un mecanism important de control care le dă posibilitatea să-şi lichideze rapid investitiile. Inregistrarea mentiunii de modificare a actelor constitutive se va face. in acest caz. in mod cumulativ. conform principiilor guvernarii corporatiste. in totalitate la creditori. fie prin refuzul de a mai finanta proiectele de restructurare sau dezvoltare a activitatii emitentului care presupun majorari de capital social. Dar. in mod obisnuit. care reprezinta preluarea sau transferul pe cale amiabila. Piaţa de capital. Dispozitia citata este un aspect particular al unei institutii mai vaste. prin mecanismele pietei de capital.In functie de modalitatile de realizare a planului. Asadar. creditori sau clienti dependenti intr-o mai mare sau mai mica masura de societate. practic. fiind foarte dificil ca societatea să strângă un capital suplimentar de la terti. in cazul in care si-au pierdut increderea in managementul emitentului. inclusiv sub raportul controlului decizional in adunarea generala a actionarilor. reglementata pentru prima data in legislatia noastra prin Legea insolventei. A decide altfel ar insemna sa intepretam textul in sensul in care sa nu se aplice. . asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire. fie prin lichidarea stocului de actiuni sau alte titluri detinute. in mod obsinuit actionarii sau asociatii sunt chemati sa decida. in baza hotaririi de confirmare a planului de catre judecatorul-sindic. fisc. in acest fel. modificarea actelor constitutive este de competenta adunarii generale a actionarilor/asociatilor. asupra diferitelor chestiuni ce tin de realizarea planului. O societate cu activitate slabă din cauza managementului ineficient poate fi dobândită de către investitorii care şi-au dat seama de adevăratul său potenţial. prin jocul concurentei comerciale. cu confirmarea judecatoruluisindic. deci noi emisiuni de titluri. in conditiile art. 95 alin. daca. De asemenea. comunitate locala. Chiar si in cazul procedurii de reorganizare. pe mai multe paliere (prin consiliul de administratie sau de supraveghere. denumiti in teoria guvernarii corporatiste stakeholders). in adunarea generala. (iii) asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori. atunci prima conditie a aplicabilitatii reglementarii citate nu se mai cere. Controlul societatii trece. de intelegere intre actionarii societatilor in cauza. iar acesta trebuie structurat. actele constitutive ale societatii pot fi modificate. se poate pune problema unor modificari ale actelor constitutive ale debitorului. in acest caz. Legea sau statutul societatii trebuie sa permita controlul managementului. a activelor si pasivelor societatii care urmeaza 172 Daca nu exista un plan concurent al debitorului. de creditori. Principiile guvernarii corporatiste impun responsabilizarea managementului societatii. fara acordul asociatilor sau actionarilor acesteia. Preluările implică achiziţionarea acţiunilor unei societăţi de către o alta. prin procedurile de insolventa). Refuzul finantarii din partea investitorilor reprezintă o presiune considerabilă pentru manageri. pierderea increderii in managementul emitentului poate declansa mecanismele de preluare ostila (hostile take-over). ceea ce este prohibit de regulile de intepretare juridica. prin planul propus de creditori. Asa cum se stie. 204 din Legea societatilor comerciale). în schimbul numerarului sau al dividendelor societăţii achizitoare si nu trebuie confundata cu fuziunea sau divizarea. (i) planul concurent al debitorului ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului172 (ii) in caz de faliment. in interesul prioritar al actionarilor si al celorlalte persoane care graviteaza in jurul societatii (salariati.

In special pe pietele de capital din Statele Unite si Marea Britanie functioneaza adevarate pieţe pentru controlul societăţilor cotate. specializati in preluari urmate de revinzarea cu profit a pachetelor de control dupa ce societatea preluata va fi fost restructurata. De aceea. atit cele curente. caz in care e necesara o noua administraţie care sa readuca valoarea societatii la potentialul sau firesc. spre exemplu. Or. este discutabila. prin maximizarea valorii firmei. Ele subminează atât administraţia firmei achizitoare. pachetul de control poate fi re-vindut. In prezent. Gradul de indatorare a intreprinderii este un instrument de control. totusi sa beneficieze. cumpărătorilor. aceasta piata este inca in stadiul incipient la noi. cât şi pe cea a firmei vizate. Scaderea increderii in managementul societatii duce la scaderea valorii societatii. Preluarea se justifica in cazul in care valoarea firmei scade nu din cauza lipsei perspectivelor. aceste societati sunt supuse unui masiv proces de delistare. mecanisme costisitoare de înlocuire a administraţiei şi de îndreptare a neajunsurilor administrative. investitorii trebuie. Controlul societatilor cotate este supus licitării permanente. fapt pentru care este cert ca eficienta unei astfel de afaceri. fiind foarte frecvent schimbate. cu profit. impun ca toate operatiunile de incasari si plati ale debitorului lor. şi nu sunt automat aducatoare de îmbunătăţiri ale rentabilităţii societăţii. sub masca armonizarii cu reglementarile europene. In locul implicarii active a investitorilor dispersati in supravegherea si controlul societatii cotate. Creditorii. Achiziţiile se produc pe baza unor licitaţii care urmăresc maximizarea valorii acţiunilor societăţii vizate. ameninţarea cu preluarea încurajează administraţia să acţioneze în interesul acţionarilor prin maximizarea valorii firmei. Dupa re-eficientizarea societatii. Preluările sunt.sa dispara ca efect al fuziunii sau divizarii. cel putin in acest moment. Totusi. delictele de initiat si manipularea pietei. cit si cele . In Romania. angajaţilor sau alt altor mandatari. datorita concentrarii structurilor de putere si lichiditatii scazute a pietelor. Nu se iau în considerare interesele furnizorilor. de o piata a valorilor mobiliare solida si eficienta. inclusiv prin schimbarea echipei manageriale. De altfel. ci din cauza ineficientei managementului. Bancile. ar fi scazuta. Controlul managementului poate fi exercitat de investitorii « externi » si prin intermediul procedurilor de insolventa. piata pentru controlul corporatiilor (piata preluarilor) este aproape inexistenta. Amenintarea cu preluarea forteaza administratia in functie sa actioneze in interesul actionarilor. impun debitorului. unde asemenea masuri ar fi putut duce la restructurare si eficienta. a caror efecienta. care ar fi putut fi obtinuta mai eficient prin mijloace de control intern. deoarece indatorarea limitează libertatea de administrare şi conducere. aceasta piata se poate dezvolta in cadrul fazei post-privatizare de realocare de capital si restructurare. ofera solutia implicarii directe in controlul societatii. mai ales bancile si creditorii bugetari care acorda intreprinderii in cauza esalonari. Statul roman a preferat insa privatizarile. pe care circula titluri cu un grad mare de lichiditate. totusi. refinantari sau ajutoare de stat. In plus. Experienta anilor optzeci a facut ca oferta de preluare sa fie vazuta ca o modalitate foarte directa si costisitoare de a inlocui citiva administratori incompetenti. preluarile. Pentru ca mecanismul preluarii sa poata functiona eficient. intr-o maniera foarte severa. pe ansamblu. Preluările reflectă numai interesele acţionarilor. o conduita foarte stricta. in vederea atingerii acestui scop. reglementarile referitoare la preluare nu sunt clare. pe aceste piete dezvoltate de capital exista adevarati « vinatori de control ». care presupun achizitionarea pachetului majoritar de actiuni. Este esential ca mecanismele de monitorizare si control sa fie intarite pentru a preveni tranzactiile abuzive. Este deja o oportunitate pierduta societatile de stat cotate pe fosta piata extrabursiera.

Dar aceasta modalitate de control isi poate dovedi eficienta doar atunci cand la baza deciziilor manageriale stau criterii de concurenta. 173 Banca nu se poate. sumele pe care debitorul i le datoreaza. creantele acestora devin scadente imediat. intrucit operatiunile financiare sunt in permanenta monitoarizare a acestora si sub amenintarea cu executarea silita sau cu falimentul. de judecatorul-sindic. intrucit risca o raspundere pentru datoriile debitorului in calitate de conducator de fapt al afacerii acestuia. activitatea managerilor procedurilor de insolventa este controlata. mai ales in cazul marilor firme insolvabile care reprezinta o sursa de locuri de munca si o puternica infrastructura sociala in zonele respective. datorita. atunci controlul este transferat de la acţionari la creditori. nu numai din momentul deschiderii procedurii ci si dinainte de deschiderea procedurii. legislatia si practica judiciara din Romania lasa la indemina debitorului o intreaga varietate de modalitati de a evita sau deturna procedurile colective de la scopul lor legitim. in miinile acestor creditori. . finantarea imprumuturilor corporatiste va ramane la un nivel scazut daca nu va exista o protectie suficienta a drepturilor creditorilor. Pe de alta parte. sau prin intermediul managerilor procedurilor de insolventa. In ciuda unei cresteri a capacitatii de imprumut a bancilor si a credibilitatii sectorului privat. practic. Atâta timp cât debitorul îşi achită principalele obligaţii ce decurg din datorii. in modalitatea controlului si supravegherii activitatii acestuia din perioada prea-insolventa. o prudenta de bonus pater familias in gestiunea afacerilor firmei. 138 din Legea insolventei. Legislatia romana a falimentului este rareori aplicata marilor companii. implica in managementul debitorului si nici nu poate depasi limitele rezonabile ale controlului si supravegherii. a managerilor societatii. in caz de nevoie. sub raport psihologic. in perioada de insolventa. iar falimentul este perceput ca o masura tot atat de normala ca si decesul persoanei fizice. daca acesteia se fac vinovati de aducerea societatii in stare de insolventa. “Amenintarea” cu o astfel de perspectiva poate impune. dupa caz. Protectia drepturilor creditorilor este mecanismul de baza care da posibilitatea intaririi constrangerilor bugetare. Debitorii ar trebui sa fie convinsi ca ei vor trebui sa faca fata obligatiilor pentru a face dovada unui comportament responsabil. Aceste restrictii se impun pentru necesitatea ca banca sa aiba o continua monitorizare a operatiunilor debitorului si. prin debitare automata. un control al activitatii manageriale. in baza art. In caz de insolventa. pentru ca banca sa-si traga din cont. trecerea automata si rapida la faliment in vederea lichidarii se impune. Dacă o firmă nu îşi îndeplineşte obligaţiile. dindu-le dreptul la executare silita sau. Insolventa este o provocare. spre exemplu. pentru a permite anticiparea mecanismelor falimentului si transformarea falimentului intr-o amenintare credibila. sub raport jurisdictional. multiplelor exceptari legale aplicabile societatilor de stat privatizabile. orice act sau operatiune importanta a debitorului fiind supusa unei aprobari prealabile din parte bancii173. de adunarea creditorilor si comitetul creditorilor.neobisnuite. sa se desfoasare prin conturi deschise de debitor la aceste banci. patrimoniala sau penala. Controlul afacerii debitorului este. din perioada in care debitorul era doar in starea prealabila insolventei si incheia conventii cu creditorii de genul celor mai sus exemplificate. Creditorii ar trebui de asemenea sa aiba siguranta ca-si pot recupera creantele pentru a putea pune la dispozitia societatilor comerciale capitalul de imprumut respectiv. la deschiderea procedurii insolventei. Procedura insolventei poate antama si raspunderea. In caz de nerespectare a obligatiilor impuse de creditori. Intr-adevar. insa. iar sub raport “comercial”. controlul asupra sa rămâne în mâinile acţionarilor şi ale administraţiei. atunci cind restructurarea esueaza. Creditorii sunt cei care controleaza afacerea debitorului.

Daca evaluarea va fi defavorabila. Cele doua tipuri de preluari sunt ostile fata de debitor/actionarii sai majoritari. fie parti din ea. deci. Vinzarea in bloc presupune active in stare functionala. In caz contrar. ca si evaluatorul numit de judecatorul-sindic. 175 Planul propus de debitor/administratorul judiciar nu poate duce la conversia creantei in actiuni. . in prezent. fie fonduri atrase. foarte mici sanse in practica. 59 alin. Administratorul judiciar este si el o persoana indrituita sa propuna un plan de reorganizare. inclusiv pentru a schimba total destinatia acestora. O situatie deosebita poate apare in cazul in care judecatorul sindic decide. “singur” sau impreuna cu unul sau mai multi creditori. Cele doua modalitati utilizabile in acest scop sunt preluarea prin plan de reorganizare si preluarea prin lichidarea in bloc174. motiv pentru care judecatorul-sindic ar trebui sa aiba retineri in a numi un astfel de evaluator. administratorul judiciar este expus schimbarii. 98 alin. pentru a nu pune administratorul judiciar.Preluarile ostile prin piata de capital sunt putin probabile in Romania. intr-o astfel de situatie nedorita. ipoteci si datorii. care controleaza firma aflata in procedura de insolventa. se va trece la faliment. ci activele sale patrimoniale. manageri externi si uneori chiar si creditori in actiuni care au condus firme care nu erau realmente insolvabile la situatia de a fi declarate in faliment. nu se cumpara pentru a fi demolate.3 teza a doua. desi calitatea sa de organ al procedurii. in raportul sau „cauzal”. iar reorganizarea propusa de administratorul judiciar se bazeaza fie pe investitii ale tertilor. specialist in insolventa si el. sunt preluari amiabile.3 din Legea insolventei rezulta ca. pentru realizarea planului. fie ca intentioneaza sa propuna un alt plan. Vinzarea in bloc se aproba de catre creditori. insa. in baza art. dar fata de creditori. cu majoritatile cerute de lege. Reorganizarea propusa de debitor are. specializate. fie pe aranjamente cu creditorii. Cumparatorul poate sa vrea activele pentru orice scop. De aici concluzia ca creditorii interesati in preluarea afacerii debitorului au cale libera si facila catre acest final. Creanta inscrisa in tabelul definitiv se poate converti in actiuni. omisiunea pronuntarii asupra reorganizarii putind fi sanctionata cu inlocuirea administratorului judiciar cu un alt lichidator provizoriu. deci intr-o stare de minima credibilitate din partea creditorilor si a mediului de afaceri. se vind fie intreprinderea (afacerea) debitorului. cit si la implentarea sa. utilizate abuziv in scopul facilitarii unor preluari ale controlului. dar pot fi organizate preluari ostile mult mai energic si cu mult mai multa frecventa in procedurile de insolventa. tot de o preluare. Practica a aratat ca diverse scheme dubioase au implicat actionari semnificativi. ar putea fi pusa in discutie. dar afacerile mari. fie in perioada de observatie (pentru cazul in care un alt plan concurent este inca posibil). libere de orice sarcini. fonduri de venture capital etc. oricum. iar investitorii interesati pot fi concurenti ai debitorului. Creditorii pot utiliza pentru preluare fie fonduri proprii (inclusiv creanta cu care sunt inscrisi in tabelul creditorilor). intrucit el este in insolventa. Mecanismele procedurii insolventei nu trebuie. initiativa venind din partea creditorilor175. negociate. Trecerea la faliment poate fi blocata doar in ipoteza in 174 In acest caz nu se « cumpara » societatea. 108. care este tinut de obligatia de impartialitate. Din art. Daca raportul arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza de plan. la intocmirea caruia colaboreaza sau nu cu debitorul. foarte rar fiind bazate pe noi angajamente financiare ale actionarilor existenti ai debitorului. atit la sustinerea planului. fara acordul creditorilor. Este vorba. sa ceara unui practician in insolventa sa evalueze sansele unui plan de reorganizare propus de administratorul judiciar. ci pentru a fi operate in continuare sau pentru a fi revindute. fie ca urmare a trecerii la faliment. Chestiunea este delicata. Asadar. mai ales ca. administratorul judiciar trebuie sa isi manifeste o pozitie ferma referitoare la sansele reorganizarii. administratorul este remunerat cu un onorariu de succes aplicabil asupra sumelor distribuite creditorilor. atunci in acelasi raport el va trebui sa precizeze fie ca recomanda planul propus de debitor.

pentru finantarea executarii planului. Continutul minim al planului 109. 3 pct. de obicei. desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor . Planul de reorganizare trebuie sa contina. insa. mult mai vast. Un raport asemenator este prevazut si la art. Chiar daca planul este depus mai devreme. rastoarna principiile acceptate ca stind la baza reglementarii referitoare la falimentul simplificat. votul asupra sa nu poate fiind dat decit de catre debitorii care sunt inscrisi in tabelul definitiv.2) sau in ipoteza in care. fuziuni sau divizari. 95 din Legea insolventei este. (i) restructurarea operationala sau financiara a debitorului. 54 din Legea insolventei. in mod evident. impreuna sau separat. (ii) modalitatea de selectie. prin raportul pe care trebuie sa il depuna in baza art.22 ca fiind « tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor. o serie de mentiuni obligatorii ale planului si. 3 pct. sursele de finantare pe perioada reorganizarii. cu exceptia faptului ca termenele implicate sunt mai reduse. din moment ce el poate propune “continuarea perioadei de observatie din procedura generala”. Administratorul judiciar poate utiliza. s-a confirmat un plan de reorganizare (art. Indicatiile obligatorii ale planului sunt : (i) perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului. . Pentru a intra in procedura de confirmare. planul trebuie depus. informatii relative la debitor. confirmat odata cu intregul plan de 176 Ipoteza este complet absurda. evaluarea patrimoniului. (ii) restructurarea corporativa a debitorului prin modificarea structurii de capital social si (iii) restringerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului. textul preconizind un numar de indicatii obligatorii ale planului. §3. 54 din Legea insolventei (raport denumit si “raportul de 30 de zile”. pentru a fi diferentiat de raportul „cauza”). 60 alin. ceea ce. intre timp. cum ar fi fondurile de investitii cu capital de risc (venture capital). a administratorului judiciar si a creditorilor de a propune un plan. insa. Din definitia planului de reorganizare. Perioada de observatie are ca efect si indrituirea debitorului. mai multe alternative de realizarea a planului. majorari de capital social (aporturi noi de la actionarii debitorului). (iii) programul de plata a creantelor. Art. la managementul acestuia si la actionarii sai semnificativi. cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului . fonduri din vinzarea de active excedentare. un program de plata a creantelor.care creditorul/creditorii care detin cel putin 20% din creantele inscrise in tabelul preliminar al creantelor isi manifesta intentia de a depune un plan (art. la un moment ulterior afisarii tabelului definitiv. in esenta. prevazuta de art. rezulta ca planul ar trebui sa prevada. in cele 30 de zile ulterioare. prezentarea activului. Ca si in procedura generala. previziunea situatiilor financiare (cash flow) si programul de plata a creantelor in perioada de reorganizare. administratorul judiciar poate face reversibila starea de faliment in procedura simplificata. in fine. intrucit se presupune ca debitorul ar trebuie sa treaca la faliment in procedura simplificata.60 alin. ceea ce este cu totul paradoxal. dar si finantari de la terti. si in acest caz raportul administratorului judiciar poate propune intrarea in faliment sau continuarea perioadei de observatie din procedura generala. 20 din Legea insolventei. definit de art. Programul de plata a creantelor. prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare. […] precum si termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca acester sume ». iar depunerea planului se situeaza. intrucit un plan de reorganizare nu poate fi depus decit dupa afisarea tabelului definitiv. A se observa ca.4)176. mai précis. Cu atit mai putin un plan poate fi confirmat in cele 60 de zile de la data deschiderii procedurii.

in mod gresit. Planul va trebui sa specifice in detaliu « masurile adecvate » de aplicare a sa. si nu de creanta concreta. adica la persoanele catre care se transmit active sau la societatea care rezulta din fiziune). F – « lichidarea partiala sau totala a activului debitorului in vederea executarii planului se face potrivit art. sa trateze ipoteza in care fie creditorii. K – « planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare in titluri de valoare » . in realitate. fie prin noi aporturi ale unor terti investitor.L. Legea insolventei prevede. D. Dintre aceste « masuri adecvate». 116-120 ». L. unele sunt. nu este altceva decit un tabel definitiv al creantelor modificat. ca masuri de realizare a sa : (i) continuarea activitatii debitorului prin restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului. 178 Dispozitia. lit. acordul creditorilor trebuie sa fie expres si dat in forma scrisa. ceea ce inseamna ca modificarile creantei exemplificate de art. al garantiilor si al altor accesorii. daca debitorul este un emitent de valori mobiliare in sensul Legii nr. votul creditorilor care fac parte din aceasta categorie este prezumat favorabil planului. in sensul reducerii cuantumului. un numar foarte mare de potentiale « masuri adecvate ». legiuitorul. de altfel. urmata de majorarea capitalului social fie prin noi aporturi ale actionarilor existenti. Planul trebuie sa contina urmatoarele mentiuni obligatorii : (i) categoriile de creante care nu sunt defavorizate . fie administratorul judiciar au propus si urmeaza sa implementeze planul. intrucit instituirea reorganizarii judiciare nu ii prejudiciaza pe creditorii in cauza . planul trebuie sa prevada alternativ. judecatorul-sindic putind dispune trecerea la faliment daca aceste termene sunt depasite. cu referire la persoanele prevazute la lit. 95 alin.21 se pot aplica numai unei clase (categorii) de creante in mod egalitar. (ii) tratamentul categoriilor de creante defavorizate . emiterea noilor actiuni este supusa dispozitiilor Legii pietei de capital. J. este excesiva sau. in lipsa de astfel de masuri de 177 Legea omite. a se observa ca legea vorbeste de categoria de creante. al reesalonarii sau al reducerii valorii actualizate a creantei sub valoarea admisa in tabelul definitiv al creantelor . Termenele de plata din programul de plata sunt esentiale intrucit depasirea acestora poate insemna esecul planului de reorganizare. in art. “titlurile de valoare” presupuse de implementarea planului pot fi emise si in favoarea unor creditori. parvenita in lege ca urmare a scandalului Rafo. in orice caz. 3 pct.6. adica textele referitoare la lichidare in cadrul procedurii falimentului).reorganizare. sub controlul si supravegherea administratorului judiciar177).297/2004 privind piata de capital. cu conditia ca acestia din urma sa fie de acord cu aceasta emisiune. consecinte generice ale reorganizarii (pastrarea conducerii afacerii sale de catre debitor. conform caruia se prezuma a fi defavorizata categoria de creante pentru care planul prevede o modificare. In realitate. inclusiv cele referitoare la oferta publica de valori mobiliare. altele sunt interdictii ale unor operatiuni [lit. precum si ipoteza in care debitorul este desesizat si administrarea afacerii sale trece la administratorul judiciar. in art. fiind interzisa modificarea unei creante concrete in alte conditii decit cele aplicate in mod generic categoriei din care face parte creanta respectiva. insuficient gindita. iar altele sunt obligatii impuse unor terti (lit.21.6 lit. Scopul acestei prohibitii pare a fi acela de a bloca ajutoare de stat mascate sub forma unor planuri de reorganizare. lit. C si lit. creantele bugetare nu pot fi convertite in actiuni ca masura de realizare a planului 178. 95 alin.a) – « prohibirea emiterii de actiuni fara drept de vot »]. 3 pct. notiunea de « categorie de creanta defavorizata » este definita de art. fara a se elimina sau intrerupe reorganizarea. reducerea capitalului social poate fi necesara pentru “scoaterea” pierderilor din bilant. . altele sunt explicatii ale unei masuri propriuzise de realizare a planului (lit. asa cum considera. schimbarea actionariatului sau modificarea capitalului social. emiterea de parti sociale sau actiuni noi reprezinta un efect al noilor aporturi si nu masuri in sine de realizare a planului.

Trecutul recent al întreprinderii trebuie să poată duce la opinia că întreprinderea e redresabilă. (ii) fuziunea sau divizarea debitorului. in mod evident. in contul creantelor.finantare. modificarea sau stingerea garantiilor reale. in schimb. daca debitorul este societatea absorbanta. Principala componenta a planului o reprezinta planul de afaceri. pentru care debitorul va primi actiuni sau parti sociale. dacă în Intr-adevar. remiterile de datorie au efecte benefice asupra debitorilor dar. constituite anterior sau ulterior confirmarii planului”) ca o masura adecvata de realizare a planului.6 lit. “transmiterea” la care se refera art. planul trebuie sa prevada alte resurse financiare. Spre exemplu. dispozitia este o greseala conceptuala. scutirea de dobinzi si alte costuri. deoarece se contabilizeaza ca venituri. (iv) esalonarea. 95 alin. Un plan de reorganizare judiciara este serios si poate fi luat in calcul la vot de catre creditori doar in cazul in care el prezinta credibilitate. . al actionarilor debitorului si al actionarilor societatii absorbante (care este o societate in bonis sau o alta societate in insolventa). conversia creantelor bugetare in actiuni nu este un ajutor de stat ilegal. cu acordul creditorului bugetar si sub controlul judiciar al judecatorului-sindic. Dar nu orice ajutor de stat este ilegal sau interzis. de unde un potential risc de esec al planului. el presupunind atit o majorare de capital social cu capitalul social al societatii absorbite. daca. Planul de afaceri trebuie sa prevada sursele de finantare ale reorganizarii si fluxurile sale financiare (cash flow). implicit. intr-adevar. remiterea totala sau partiala de datorie. a relua toate procedurile de vinzare din cadrul lichidarii este antieconomic si contrar principiului celeritatii. 110. salariatii sai – ar putea fi salvat. in plus. ceea ce inseamna ca o hotarire de deschidere a procedurii si o hotarire de confirmare a planului pot fi anihilate prin votul combinat al creditorilor. de cele mai multe ori. pot conduce la obtinerea unui profit impozabil. prelungeste inutil perioada de realizare a planului. ci si o majorare a masei credale (creditorii celor doua sau mai multe societati participante lafuziune se reunesc in tabelul creantelor fata de debitor). atunci apare o problema teoretica si practica deosebita : procedura insolventei se inchide pentru disparitia personalitatii juridice a debitorului. divizarea este prefigurata si ea (sub formula de la art. dupa ce va fi fost votat de creditori. Refuzul conversiei in actiuni se poate dovedi antieconomic. In conditii de transparenta. un ajutor de stat. procedura se inchide in cazul in care societatea absorbanta este o societate in bonis. (iii) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului (lichidarea totala sau partiala) sau prin distribuirea acestora catre creditori. precizind sursa de provenienta a acestora. lit. in cazurile in care numai prin conversia respectiva debitorul – si. procedura care. debitorul este societatea care urmeza a dispare ca efect al fuziunii. fuziunea presupune disparitia ca persoana juridica a societatii absorbite (sau a celei contopite). atunci planul de reorganizare se continua. nu este serioasă o ipoteză de realizare în viitor a unui profit. legea impune ca lichidarea sa se efectueze conform reglementarilor referitoare la lichidarea in caz de faliment. in cazul vinzarilor de imobile prin negociere directa este obligatorie si asa-numita procedura de supraofertare.95 alin. C poate fi o transmitere in schimbul unui prêt (vinzare sau locatiune) sau o transmitere cu titlu de aport la capitalul social al unei alte societati. conversia creantelor bugetare in actiuni emise de contribuabil este. ceea ce prespune ca tabelul creantelor se modifica masiv prin programul de plata a creantelor. dupa realizarea fuziunii. intrucit planul este confirmat de judecatorulsindic. a se observa ca vinzarea in bloc si vinzarea de imobile prin negociere directa presupun un nou vot in adunarea creditorilor si o noua dispozitie de vinzare data de catre judecatorul-sindic.6. C. adica denota sanse reale de realizare. “transmiterea tuturor sa a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe persoane […] juridice.

A se observa ca. Pentru elaborarea planului de reorganizare sunt utile studii de piaţă pentru sectorul in care activeaza sau isi propune sa activeze debitorul. precum si un minim de lichidităţi estimate care sa permita concluzia ca planul va putea duce atit la plata datoriilor curente. 7 referitoare la comunicarea actelor procedurii prin Buletinul procedurilor de insolventa. Proiectul de plan se depune. oferte de creditare a societăţii de către salariaţi sau participarea acestora la capital etc.98 alin. estimări privind investiţiile de mediu necesare respectării reglementărilor comunitare. putind influenta pozitiv votul in adunarea creditorilor. Avind in vedere ca proiectul planului se depune la grefa instantei si se inregistreaza in registrul comertului. in termenul legal de 30 de zile de la data afisarii tabelului creantelor. conform programului de plati. interval in care gestiunea întreprinderii trebuie să fie ireprosabila. cu conditia ca recomandarea sa fie data in cel mult 18 luni de la data confirmarii si prelungirea sa fie acceptata prin votul a cel putin doua treimi dintre creditorii aflati in sold la acea data. profitul şi excedentul de trezorerie previzionate. la momentul solutionarii cererii de admitere in principiu a planului. cit si la achitarea. perioada de realizare a planului poate fi prelungita cu cel mult 1 an. Perioada de realizare a planului nu poate fi mai mare de 3 ani de la data confirmarii. in special creditorii si salariatii debitorului. in copie. creditorii votanti analizeaza si modul in care se comporta debitorul in perioada de observatie. La recomandarea administratorului judiciar. in acest caz. cintareste greu in balanta opiniilor creditorilor. dupa caz. ale evolutiei fiscalitatii. §4. mărcile. sumele necesare pentru reparaţii şi pentru dotare cu noi echipamente si licenţe. Desi ar putea parea ca depunerea planului in termenul legal si publicizarea lui prin depunerea la grefa si la registrele unde este inregistrat debitorul ar fi suficiente pentru o confirmare a planului intr-o perioada rezonabila de timp. a contestarii lui. Estimarea sanselor de reusita a planului are in vedere. daca este favorabila. rezulta ca orice persoana interesata si. estimări privitoare la evoluţia preţului imobilelor pentru a fundamenta anumite vânzări. o structură a costurilor fiecărui produs prognozat a se fabrica. randamentele estimate. pot consulta proiectul de plan in vederea votarii lui sau. estimări ale evoluţiei cursului valutar. restricţiile legale ce pot afecta produsele societăţii. O copie a proiectului de plan va fi comunicata. in realitate. care sa reliefeze tendinţele pieţei si ale preţurilor. la grefa instantei si la registrele in care este inregistrat debitorul (registrul comertului sau registrul societatilor agricole). lucrurile sunt mult mai . nu sunt aplicabile dispozitiile art. Previziunile fluxurilor de numerar (cash flow) sunt credibile daca sunt susţinute prin angajamente bancare de creditare a societăţii condiţionate de aprobarea planului de reorganizare. dupa caz. rapoarte tehnice privind diagnosticul echipamentelor societăţii. Procedura confirmarii planului 111. In analiza potentialului de reusita a planului. creşteri de capital sau împrumuturi ce urmează a fi acordate de către actionari/asociaţi ori de catre terti investitori. De asemenea. judecatorul-sindic are posibilitatea ca.3. Opinia fundamentata a administratorului judiciar. oferte ferme de cumparare a unor active din partea unor cumpărători identificaţi. gradul de uzură. rezultate din continuarea procedurii. in principal. analiza evoluţiei preconizate a costurilor salariale şi ale principalelor materii prime şi utilităţi. teza a doua).ultimul an pierderile au fost mari şi s-au acumulat rapid. debitorului. a datoriilor anteriorare deschiderii procedurii. administratorului special si comitetului creditorilor. brevetele etc. sa desemneze un un practician in insolventa care sa isi exprime opinia privind posibilitatea de realizare a planului (art.

cu consecinte favorabile fata de creditori. desi piata reorganizarilor este . cauzind foarte multe consecinte neplacute acestora. Vinzarea totala a activelor. sau falimentul creditorului. daca un debitor este insolvabil sau daca nu mai exista piata pentru produsele debitorului. Este evident faptul ca.sau poate fi – considerabila. dar cu posibila disparitie a debitorului (ceea ce este paradoxal. ci trebuie sa fie insotita de o schita sau chiar de un plan de reorganizare. 98 alin. cererea debitorului trebuie introdusa inainte de instalarea insolventei. fie lichidata in totalitate. De aceea. in mod exagerat. sau chiar de 60 de la deschiderea procedurii (in cazul administratorului judiciar). a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor. a debitorului. in care nu va mai fi numit lichidator judiciar. sansele de reorganizare sunt minime. care presupune citarea si audierea persoanelor care au propus planul.2 din Legea insolventei reglementeaza o procedura de admitere a planului (denumita “admitere in principiu” in vechea reglementare). in stadiul de insolventa iminenta sau. ci si al administratorului judiciar sau al creditorului care l-a propus. Nu exista inca. toate informatiile si demersurile necesare planului debitorului trebuie obtinute intr-un termen foarte scurt. foarte stricte cu debitorii aflati in insolventa. intrucit planul de reorganizare trebuie sa propuna continuarea afacerii debitorului). In fine. precum si pentru acoperirea. foarte rar – sau aproape deloc – se intilnesc situatii in care banci sau alte institutii financiare sa accepte sa finanteze o reorganizare judiciar. care sa fie numit administrator judiciar si care sa faciliteze procedura confirmarii planului. esecul planului de reorganizare nu mai este doar un esec al debitorului. sursele de finantare ale reorganizarii sunt.complexe. singura conditie a succesului find indepartarea debitorului de la conducerea afacerii sale. de maxim 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv (in cazul creditorilor). In privinta planului propus de administratorul judiciar sau de creditori. ci si audiati. Intentia de reorganizare trebuie insotita si de indicarea unui practician in insolventa. adica afacerea debitorului sa aiba perspective foarte solide de redresare. este foarte “atractiva”. in orice caz. in Romania. a datoriilor scadente ale debitorului. debitorul trebuie sa fie in masura sa dovedeasca existenta unor fluxuri de numerar suficiente pentru acoperirea necesitatilor curente ale afacerii sale. intr-o proportie cit mai mare si intr-un timp cit mai scurt. care sa formeze convingerea creditorilor ca intentia debitorului este serioasa. sansele ca planul debitorului sa se realizeze sunt minime. A se observa ca. in cazul in care afacerea debitorului este localizata in zone cu potential de dezvoltare imobiliara ridicat. institutii financiare sau fonduri cu capital de risc specializate care sa se implice in reorganizari judiciare. Intentia de reorganizare trebuie sa se concretizeze nu intr-o simpla declaratie. Un plan in aceste conditii trebuie sa aiba premise foarte favorabile pentru a fi implementat. pentru a nu se expune unei actiuni in anulare care ar compromite reorganizarea. mai précis. 112. in bloc. deorece normele de prudenta bancara sunt. antrenat de angajarea in esecul reorganizarii debitorului. Altfel. mai ales ca persoanele respective sunt nu numai citati. debitorul ar trebui sa se abtina de la a obtine bani din vizari de active inainte de deschiderea procedurii insolventei. Afacerea respectiva este fie relocata. vinzarea de active si infuzia de capital. In lipsa unor astfel de conditii prealabile. in majoritatea covirsitoare a cazurilor. Pentru ca reorganizarea ceruta de debitor sa aiba sanse. iar in practica sunt citati la sedinta respectiva toti membrii . Art. inclusive indepartarea administratorului judiciar de dosarul respectiv. cunoscator al afacerii debitorului. Procedura admiterii planului este inutila si complicata. in privinta fluxurilor de numerar. in stadiul incipient al insolventei cind numarul creditorilor si tensiunea in rindurile acestora cauzata de jena financiara a debitorului nu sunt prea mari. In practica.

si asa. Art. Asa cum am aratat si in cap. sunt cazuri in practica in care s-au desfiintat.n.. fiind suficienta opinia administratorului judiciar din raportul sau cauzal sau dintr-un raport separat. Hotarirea de admitere a planului este supusa recursului.. dupa caz. Gh. Judecatorul sindic efectueaza o verificare pur formala a indrituirii persoanei in cauza de a propune planul si a continutului minim al planului. prin admiterea unor contestatii in anulare pentru nelegala citare hotariri date in recurs fara citarea membrilor in comitetul creditorilor. 98 alin. Judecatorul sindic nu are nici macar dreptul de a alege intre mai multe planuri de reorganizare. si nu doar comitetul creditorilor in sine. Data este fixate in functie de un termen maxim de 25 zile. a datei cind se va vota asupra planului (care nu va fi mai mare de 25 de zile de la data admiterii planului) si a faptului ca se va putea vota prin corespondenta. Dupa admiterea planului se urmeaza o noua – si inutila – publicitate referitoare la acesta. precum si a datei de confirmare a planului. P. Daca planul este depus de administratorul judiciar. primul este expus schimbarii prin trecerea la faliment. el neputind face altceva decit sa transmita adunarii creditorilor spre votare toate eventualele planuri depuse. dar termenul este calculat in asa fel incit data adunarii sa nu fie fixata mai inainte de afisarea tabelului definitiv de creante (subl. De altfel. in termen de 5 zile de la admitere. desfiintarea in recurs a hotaririi de admitere a planului duce automat la falimentul debitorului.comitetului creditorilor. din moment ce suntem déjà in faza ulterior admiterii acestuia. textul mai contine doua paradoxuri incredibile. P. este inutila aprecierea unui alt practician in insolventa. chestiuni care pot fi foarte simplu verificate si de un secretar al sedintei adunarii creditorilor. intrucit pina la afisarea tabelului definitiv al creantelor nu exista creditori care sa fie . din moment ce o astfel de publicare a fost déjà efectuata inainte de admiterea planului. intrucit admite implicit ca adunarea creditorilor poate avea loc inainte de afisarea tabelului definitiv si ca actionarii ar putea vota asupra planului. decizia asupra planului ar trebui sa apartina creditorilor. care nu este altceva decit un contract judiciar intre persoana care proprune planul (debitor.n. 99 alin. administrator judiciar.) se va publica in Buletinul procedurilor de insolventa.n. cu indicarea celui care l-a propus. Ipoteza este absurda. un anunt referitor la propunerea planului (??! . creditor) si creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor. judecatorul sindic va da dispozitie administratorului judiciar sa convoace adunarea creditorilor si debitorul. judecatorul sindic limitindu-se la a verifica formal conditiile de valabilitate ale hotaririi adunarii creditorilor si a omologa. Astfel: -art. dar in acest caz ar apare o chestiune de eficienta a administratorului judiciar si de veridicitate a constatarilor sale din raportul cauzal. judecatorul sindic poate cere unui practician in insolventa sa isi spuna parerea asupra sanselor de realizare a planului. la solutionarea cererii de admitere in principiu. dupa admiterea planului. 113. dar dispozitia legala respective mai mult incurca decit sa ajute. cerut de judecator in legatura cu planul propriu zis. este complexa si deosebit de dificila. Interventia dubla a judecatorului-sindic este de natura a complica procedura de confirmare a planului care. Respingerea cererii de admitere a planului sau. apoi.3 teza a doua poate fi altul. care nu va depasi 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului. 99 alin.1 dispune ca. V.2 prevede ca judecatorul va dispune ca. Este adevarat ca. planul de reorganizare. Gh. Nu se stie de ce legiuitorul a simti nevoie unei a doua publicari a planului si a celui care l-a propus. Nu se stie nici de ce se mai vorbeste inca de anuntul referitor la propunerea planului. Daca verdictul celuilalt practician in insolventa este nefavorabil. ca entitate. practicianul in insolventa despre care vorbeste art.). Daca planul este propus de debitor sau creditori. In mod normal.

administratorul judiciar va informa creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris. ceea ce face inexplicabil textul legal citat. 99. care votează separat: (i) creditorii cu creanţe garantate. Adunarea creditorilor este convocata. debitorul este doar invitat la adunarile creditorilor).. In realitate. organizata si prezidata de administratorul judiciar. admite si vota un plan de reorganizare. ca creanta inscrisa provizoiru. dar neindeminatic formulata. Astfel. Asadar. spre deosebire de celelalte tipuri de adunarea a creditorilor. intr-un timp rezonabil. 100 alin. ci de aceeasi regula. Adunarea creditorilor convocata pentru votul asupra planului se concretieaza intr-o hotarire. trebuie precizat ca nu orice creditor poate participa la acest vot. Aplicarea mecanica a textului legal poate duce fie la blocaje. 99 alin. (iv) ceilalţi creditori chirografari. Creditorii straini de procedura si creditorii cu creante inscrise provizoriu in tabelul creantelor nu au drept de vot. fie la formarea unor majoritati false. conform art. Gh.3 dispune ca actionarii (subl.) si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebuie sa depuna originalele la administrator [. 99 alin.n. Daca sunt contestatii care impiedica afisarea. cit si datorita necesitatii crearii unei certitudini a votarii planului de reorganizare. Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor. Daca majoritatea nu poate fi 179 Nu este vorba de un vot in personam. La sedinta de vot asupra planului este convocat si debitorul (in mod normal. In prealabil. nu este vorba de o inversare a regulii majoritatii ca valoare a creantei in favoarea regulii “un om – un vot”. Modul in care se desfasoara votul in adunarea generala este reglementat de art. Legea creeaza trei categorii de baza de creante si o categorie suplimentar. Creditorul in cauza nu va avea drept de vot in adunarea creditorilor referitoare la votul asupra planului. 114. Asadar. in cazul adunarii creditorilor convocata pentru votul asupra planului votul prin corespondenta este permis de art. . -art.. care permitea concluzia ca votul asupra planului s-ar fi putut da inainte de afisarea tabelului definitiv al creantelor. la începutul şedinţei de vot.indreptatiti sa participe la votul asupra planului de reorganizare.] sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota. pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanţe din care face parte creanţa respectivă. P. in cazul carora nu este posibil votul prin corespondenta. termenul de 25 de zile curge de la data admiterii planului. nu si actionarilor. orice alta solutie fiind absurda. 100 din Legea insolventei. majoritatea necesara pentru aprobarea planului fiind cea de la art. deci.. Fiecare creanţă beneficiază de un drept de vot179. Pe de alta parte.64/1995. (ii) creditorii bugetari. si unei eventuale actiuni in anulare.2. ci de un drept de vot care se exercita in functie de valoarea creantei. textul contine mai multe reminiscente ale vechii reglementari a reorganizarii din fosta Lege nr. supusa acelorasi conditii de valabilitate ca si celelalte hotariri ale adunarii creditorilor si. Dinamica votului in adunarea creditorilor este complexa.4 (majoritatea absoluta din valoarea creantelor din categoria respectiva). (iii) furnizorii de utilitati sau de materii prime pentru care debitorul este consumator captiv. Categoria suplimentara de creante se justifica atit pentru caracteristicile special ale creantelor respective (debitorul este consumator captiv pentru produsele furnizate de titluarul creantei respective). a tabelului definitiv al creantelor. care va fi solutionata de judecatorul-sindic odata cu cererea de confirmare a planului. in asa fel incit sa se poata publica. judecatorul-sindic va dispune trecerea creantei respective pe tabel. dar dreptul de vot asupra planului apartine doar creditorilor indreptatiti sa participe la procedura.

in prezenta tuturor creditorilor. controlează. conformarea este o procedura judiciara. Categoria de creante defavorizate este definite de art. reduceri de dobinzi si penalitati si chiar stergeri de datorii. transparenta si supusa votului creditorilor. Cum si creditorii garantati sunt greu de convins sa accepte modificari ale crantelor lor. in acelasi timp. s-ar putea falsifica majoritatea necesara aprobarii planului. chiar daca in plan se prevad esalonari. nu sunt nevoiti sa distruga infrastructura necesara aprovizonarii debitorului. a debitorului si a administratorului judiciar. Fiind vorba de o procedura judiciara. pentru a nu risca un vot negativ asupra planului. in fine. daca s-au respectat conditiile referitoare la creantele defavorizate si. in acelasi timp. sa fie convinsi sa accepte planul. daca planul asigura un tratament corect si echitabil fiecarei creante defavorizate. de obicei. Asadar. . Confirmarea planului de reorganizare intervine in baza unei hotariri a judecatorului sindic. acest lucru nu va fi foarte greu. Creditorii bugetari pot acorda inlesniri la plata in conditiile art. daca hotarirea adunarii creditorilor referitoare la votul asupra planului a fost legal luata. pot participa la şedinţă. intrucit. rezulta ca. daca s-au respectat conditiile referitoare la majoritatea in cadrul celor trei/patru categorii de creante si majoritatile in cadrul fiecarei categorii in parte. In orice caz. si creditorii bugetari pot vota planul. în sensul legislaţiei pieţei de capital. va trebui ca cel putin o categorie de creditori defavorizati sa accepte planul. intrucit furnizorii de utilitati isi pot pastra astfel un client si. pe de o parte. fie prin reesalonare sau prin reducerea valorii actualizate a creantelor sub valoare nominala de la data deschiderii procedurii. 3 pct. inseamna ca eventualele ajustari ale creantelor bugetare contra debitorului nu reprezinta o forma de ajutor de stat care sa fie supusa unei aprobari prealabile din partea autoritatilor din domeniul concurentei sau care sa fie interzise. nu au drept de vot creditorii afiliati debitorului. nici una dintre categoriile care respinge planul nu trebuie sa primeasca mai putin decit ar primi in faliment.obtinuta in cadrul categoriei respective. Categoriile care. Creditorii care nu sunt defavorizati sunt prezumati a vota pentru plan. Asadar. care sa poata vota planul. fie prin reducerea garantiilor sau a accesoriilor. Un vot impotriva aprobarii planului din parte acestora ar fi lipsit de interes. iar in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul. Fiind vorba de furnizori de utilitati. Asadar. fie prin reducerea cuantumului. direct sau indirect. pe de alta parte. care va verifica in sedinta publica. dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului. se creeaza o categorie suplimentara dintre creditorii furnizori de utilitati. Un singur plan de reorganizare poate fi confirmat. altfel. procedura de confirmare a sa este reglementata de o lege speciala in raport de Codul de procedura fiscala si. trebuie ca cel putin una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul. sunt controlate sau se află sub control comun cu debitorul. 125 din Codul de procedura fiscala. In practica. pentru ca. aceste creante trebuie trecute in programul de plata cu intreaga valoare. 115. De asemenea. atunci este utila crearea unei categorii suplimnetare de creditori. deci ar urma sa fie ignorant. nici o categorie inferioara nu primeste mai mult decit ar fi primit in faliment. foarte rar se intimpla ca creditorii bugetari sa accepte ca creanta bugetara sa fie platita intr-o proportie ma mica de 100%. care vor fi defavorizati prin plan si care. In acest caz. Planul de reorganizare nu este supus acestor dispozitii. care nu se poate confunda cu procedura administrativa a inlesnirilor la plata. 21 ca fiind creante propuse a fi modificate prin plan.

de personal. intrucit permite supravietuirea unei obligatii de garantie in limitele sale initiale. intrucit o indulgenta a creditorului la adresa debitorului sau un calcul rezonabil situate la data votului asupra planului care prevede modificarea creantei poate sa se traduca intr-o stergere in parte a creantei.110 din Legea insolventei)181. ciar si in caz de stingere sau reducere a cunatumului obligatiei principale. ca orice alta hotarire a judecatorului syndic. in conditii similare celor impuse debitorului in perioada de observatie. Planul confirmat este un titlu executoriu in contra debitorului. c. prealabil si dat in aceeasi forma in care este facuta conventia de garantiei. §5. creditorii nu sunt obligaţi să restituie sumele încasate în cursul reorganizării. titularii acestor creante vor putea participa la distribuiri numai cu valoarea creantelor prevazute in programul de plati. In plus. inclusiv a celor care au votat contra planului. activitatea debitorului continua. Respingerea cererii de confirmare sau desfiintarea hotaririi de confirmare a planului duce automat la falimentul debitorului. 182 A se observa ca textul legal citat deroga de la principiul accesorium sequitur principalem. Dar trebuie sa retinem ca prin plan nu se poate prevedea o cota de plata a unei categorii de creante care sa fie mai mica decit cota falimentara prevazuta pentru categoria respectiva de creante. financiare. conform art. Hotarirea judecatorului sindic de confirmare a planului de reorganizare face trecerea la faza definitiva. Desi creanta in sine se modifica ireversibil ca urmare a confirmarii palnului. intrucit el va lua din distributiile efectuate in procedura de faliment tot atit cit ar fi luat si in cazul in care nu ar fi existat plan. 180 Nu este foarte clar cine sunt aceste „celelalte parti interesate”. chiar daca au votat planul (art. de marketing si structurale prevazute in plan. ci numai prin acordul expres. Dupa confirmarea planului. debitorul este in perioada reorganizarii judiciare. Coordonatele esentiale ale perioadei reorganizarii judiciare pot fi rezumate dupa cum urmeaza : a.111). mai putin cota incasata in timpul reorganizarii (art. Poate actionarii? Poate expertii neplatiti inainte de confirmarea planului? 181 Dispozitia poate parea injusta. Asadar. Cel de-al doilea efect al confirmarii planului este acela ca creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate 180 se modifica astfel cum se prevede in plan. In mod evident. De altfel.(1) din Legea insolventei. in caz contrar planul neputind fi confirmat. in devafoarea celorlalti creditori sau a actionarilor debitorului. Primul efect al confirmarii planului este acela ca intreprinderea debitorului se reorganizeaza conform planului. In cazul intrarii in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare. creditorul in cauza nu este prejudiciat. al creditorului. Dupa momentul confirmarii planului. pe considerentul ca creditorul respectiv nu se poate imogati fara just temei. care va trebui sa ia masurile organizatorice. creditorii conserva actiunile lor contra co-debitorilor si a fidejusorilor. de tratament judiciar a procedurii insolventei. chiar daca afacerea preconizata in plan nu mai respecta liniile obisnuite ale activitatii debitorului de dinainte de deschiderea procedurii.102)182. iar garanţiile reale şi personale constituite pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin planul de reorganizare rămân valabile în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare (art. . 112 alin. garantia aferenta creantei nu se stinge si nici nu se modifica prin plan.Hotarirea de confirmare a planului este si ea. supusa recursului. in modalitatea reorganizarii judiciare. de fapt. Perioada reorganizarii judiciare 116. afacerea debitorului se realizeaza conform planului. Modificarea acestor creante este ireversibila. Masurile propuse in plan se impun cu caracter executoriu debitorului. dar si in contra creditorilor. d. pentru intreaga valoare a creantelor lor. Dispozitia citata se justifica. b.

4. 95 alin. Finantarea planului prin majorarea de capital social. o adunare generala a actionarilor. 103 din Legea insolventei dispune ca debitorul isi va conduce activitatea. fie incheierea procedurii insolventei si luarea tututor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala183. 117. dupa caz. daca debitorul a fost desezizat. cu sau fara cooptarea unui tert investitor. Actele neobisnuite se incheie in conditiile stabilite prin plan sau. toate acestea se efectueaza in conditiile stabilite prin plan. Intreprinderea debitorului va fi condusa de administratorul special. cu inca un an). cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare. de dinainte de deschiderea procedurii nu mai au nici o tangenta cu viata societatii de dupa confirmarea planului de reorganizare. Spre exemplu. pina cind judecatorul sindic va dispune motivat. Reorganizarea judiciara poate dura maximum 3 ani (putind fi prelungita. Finantarea reorganizarii. Actele juridice si platile curente sunt facute de debitor. dupa procedura prevazuta de art. al comitetului creditorilor. de obicei. Actionarii pot interveni in viata societatii supuse reorganizarii judiciare doar in cazul in care sunt necesare adunari generale prin care fie sa fie aprobate situatiile financiare anuale. prin administratorul special (sub controlul si supravegherea administratorului judiciar). ci si alti debitori care desfasoara activitate economica sub foma de întreprindere. sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat. esential este tratamentul corect şi echitabil al fiecărui titular de creanţe. cu acordul prealabil al judecatorului-sindic sau. daca nu sunt indeplinite conditiile art. Regula business as usual respectiva se aplica in limite similare cu cele aplicabile continuarii activitatii debitorului in perioada de observatie.7 din Legea insolventei pentru ca modificarea actelor constitutive sa fie decisa de adunarea 183 Este vorba fie de activitatea economica pe care o realiza debitorul in mod obisnuit inainte de deschiderea procedurii. in conditiile planului. trebuie sa parcurga formalitatile (complicate si complet inutile) prevazute de lege pentru lichidarea acestora in caz de faliment. Pentru ca debitorul supus reorganizari nu este numai comerciantul. fie sa se modifice actele constitutive. fie interventia adunarii generale a actionarilor. Legea insolventei prevede două mari categorii de planuri de reorganizare: (i) planuri bazate pe reducerea activului debitorului (respectiv lichidarea parţială sau totală a acestuia). în vederea achitării în totalitate a creanţelor restante si (ii) planuri care prevăd reorganizarea operaţională şi/sau financiară a debitorului. Afacerea debitorului continua in perioada reorganizarii judiciare. Actionarii nu pot interveni in conducerea activitatii sau in administrarea averii debitorului. g. 95 alin.e. sau de administratorul judiciar. pentru cazurile exceptionale in care debitorul trebuie sa isi exercite acele drepturi procesuale cu caracter exorbitant pe care i le confera Legea insolventei si judecatorul-sindic a decis sa le incredinteze acestora un mandat ad-hoc de reprezentare a debitorului. restringerea referintei din text la „asctivitatea comerciala a debitorului” este nejustificata. conform regulii business as usual. Fostii administratori ai debitorului. Art. cit si pe parcursul perioadei de reorganizare. sub supravegherea administratorului judiciar (daca debitorul nu a fost desesizat). vinzarile de active. dar unele dintre acestea fac necesara fie interventia adunarii creditorilor. cu exceptia cazului in care debitorul a fost desesizat inainte de confirmarea planului sau in cursul reorganizarii. chiar daca sunt prevazute prin plan. În ambele variante. având drept urmare o restituire a obligaţiilor faţă de creditori în cuantum cel puţin egal cu cel pe care l-ar fi obtinut in caz de faliment. respectiv. f. atit la momentul confirmarii planului. fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment. ceea ce presupune. vinzarile de active propuse prin plan. . garantiile constituite in perioada de reorganizare. fie de cea care rezulta din modificarile impuse de plan. necesita modificari ale actelor constitutive ale debitorului.

1. ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca. drept conditie pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale pe perioada reorganizarii. 112 alin. este neclar criteriul de aplicare a procentului de maxim 30%. 112 alin. nu se poate aplica. intregul regim juridic al actiunii in anularea actelor incheiate de debitor in perioada suspecta. 49 alin. actele cu titlu gratuit. si perioadei de reorganizare. la cererea furnozorului. intrucit cocontractantul are dreptul. suntem in prezenta unor acte juridice ulterioare deschiderii procedurii. putind fi facute doar cu autorizarea judecatorului-sindic sau a comitetului creditorilor. prin analogie. atit cele anterioare. mutatis mutandis. respectiv. 97-92 din Legea insolventei. A se observa ca. art. prin definitie. regimul juridic al contractelor in curs de executare este aplicabil. Spre exemplu. dar platile respective sunt neobisnuite. cu totul imprecis.3. din moment ce se poate institui o cautiune de o asemenea anvergura. efectuate între data confirmării planului de reorganizare şi intrarea în faliment. Cu exceptia contractelor cu furnizorii de utilitati si a clauzelor contrare din planul de reorganizare. Practic. In plus. prin efectul acestui art. sa dovedeasca buna sa credinta si sa obtina respingerea actiunii in anulare. chiar daca se va fi trecut. dupa deschiderea procedurii. conform caruia daca debitorul este un consumator captiv al serviciilor prestate de un furnizor de utilitati. Nu cred ca o astfel de plata ar fi interesul debitorului si nici al confirmarii planului. 86. Pentru furnizorii de utilitati. care respecta prescriptiile art. se observa ca legea pune la dispozitia furnizorului un mijloc de a se elibera de contract. debitorul este un consumator captiv pentru serivciile furnizorului respectiv. precum si cele derogatorii de regula din art. De altfel. 38. In plus. 112 alin.(3) din Legea insolventei rezulta ca actele efectuate în intervalul dintre data confirmarii planului si data intrarii in faliment. cit se cele ulterioare deschiderii procedurii? Daca ar fi asa. ulterior. sunt nule (art. In plus. Desi. Celelalte acte ale debitorului sunt prezumate ca fiind facute in frauda creditorilor si vor fi anulate. Este vorba de toate serviciile prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii. atunci cautiunea de 30% ar fi un bun prilej de a bloca planul.e sunt valabile si opozabile creditorilor. Vinzarile de active nepropuse in plan sunt operatiuni juridice neobisnuite care nu pot fi efectuate decit cu prealabila aprobare a judecatorului sindic sau a comitetului creditorilor. la faliment. Din dispozitiile art. Legea stabileste un regim juridic preferential nejustificat si. 86 alin.creditorilor. prin derogare de la art. avind in vedere ca suma constituind cautiunea poate fi considerabila. Asadar. prin votul lor ar putea influenta in mod decisiv soarta confirmarii planului. indiferent de buna sau reaua sa credinta. decit prin mijloacele de drept comun. dispozitiile art. sunt aplicabile in mod corespunzator si reorganizarii. judecatorul-sindic poate sa dispuna. Daca este vorba de creantele rezultind din furnizari de utilitati anterioare deschiderii procedurii. 104. pentru ca furnizorii de utilitati pot fi o categorie (clasa) separata de creditori care. ar avea debitorul dreptul. 118. Plata acestor creante ar elimina clasa creditorilor respectivi. acesta din urma nu poate opri furnizarea de utilitati. sa faca plati de creante anterioare deschiderii procedurii? Raspunsul este afimativ.2). Art. bunul vindut sau transferat altfel decit prin vinzare nu poate fi recuperat de la sub-dobinditor. cu excepţia cazului în care co-contractantul dovedeşte buna sa credinţă la momentul încheierii actului. putem . desi se vorbeste si in acest caz de prezumtia de frauda si este vorba tot de o actiune in reintregirea patrimoniului debitorului. se pierde beneficiul art. in orice caz. 104 dispune ca. si nu anterioare acesteia. 38.1-2 (acte curente si acte neobsinuite autorizate) si prescriptiile planului de reorganizer. in cazul prevazut de art. Spre deosebire de actele oneroase. Cautiunea este de maxim 30% din costul acestor servicii prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii. atunci se ridica alte probleme majore.

123? Legea nu este clara si ar fi hazardanta o solutie. ne putem intreba care este regimul cautiunii : este cautiunea dedicata acoperirii eventualelor pierderi ale furnizorului de utilitati? Daca se trece la faliment. Pentru succesul planului de reorganizare este necesar să fie identificate şi aplicate un set de măsuri de urgenţă care să vizeze. in adunarea creditorilor. Creditorii nu isi pierd nici unul dintre drepturile individuale recunoscute pentru intreaga procedura a insolventei. in aceleasi conditii cu cele impuse pentru perioada de observatie. 102 alin. 120. Conjectural. in contra ordini de preferinta prevazute de art. dar nu in mod obligatoriu la acest interval de timp. Creditorii ulteriori deschiderii procedurii. practicianului in insolventa chemat sa isi exprime pararea asupra sanselor de realizare a planului etc. este clar ca platile pentru operatiunile curente sunt plati curente. şi un program de activităţi cu caracter de permanenţă (eşalonat pe o durată de 3 ani) care privesc domeniul organizatoric. in comitetul creditorilor. Creditorii anteriori deschiderii procedurii isi exercita drepturile rezultate din calitatea lor de creditori indreptatiti sa participe la procedura. bienal etc. cautiunea se distribuie furnizorului. anual. se fac la momentele prevazute de lege. iar cautiunea este de 30%).sa ne intrebam daca plata cautiunii ar putea fi impusa de creditorii – furnizori de utilitati ca o conditie a votului asupra planului. in conditiile si la termenele prevazute in plan. Aparent. fara marja sa de profit si fara penalitati (??!). Platile acestea din urma pot fi facute si lunar sau semestrial. Planul trebuie sa precizeze in programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata (art. restructurarea financiară (eşalonate pe maxim un trimestru). In acest caz. dacă termenele şi sumele propuse în planul confirmat sunt respectate. restrinse sau sterse prin planul de reorganizare. Pentru a se stabili daca exista tratament echitabil al creditorilor. in programul de plati se prevad plati de la 0 la 29% in favoarea creditorilor respectivi. care poate sa prevada plati trimestriale. Indiferent de categoria din care fac parte. Platile cuvenite administratorului judiciar. Drepturile colective ale acestora se exercita direct. se vorbeste in text de o cautiune care nu va depasi 30% din „costul” serviciilor respective. Plata creantelor anterioare deschiderii procedurii se efectueaza conform programului de plati. cu exceptia celor care sunt modificate. Plata va putea fi facuta trimestrial. în principal. in lipsa oricarei referinte jurisprdentiale. se evalueaza activele debitorului. s-ar putea sustine ca nu este vorba de creanta in sine. In fine. comparind situatia acestora în condiţiile continuării activităţii cu situatia lor în condiţiile opririi activităţii şi a vânzării în lichidare a bunurilor. expertilor. creditorii au dreptul la tratament echitabil pe toata perioada de reorganizare. platile pentru creantele ulterioare deschiderii procedurii sunt plati curente. 119. iar platile pentru creantele anterioare deschiderii procedurii sunt plati care sunt incluse in programul de plati. anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii? Dincolo de formularea neindeminatica a textului. planul este considerat respectat. Nu este deloc clar despre ce plata este vorba : plata sumelor cuvenite administratorului judiciar si a persoanelor auxiliare care concura la procedura sau a plata prevazuta in plan pentru toate creantele. „pe baza de acte legale”. salariatii si fiscul au o pozitie similara celei pe care o au in perioada de observatie. daca se stabileste prin plan un procent mai mic de plata decit cautiunea (spre exemplu. ce sens mai are cautiunea? In alta ordine de idei.. sub aceasta aparenta de normalitate a executarii planului se pot . Totusi. cu exceptia cazului in care acestia ar accepta in scris alte termene de plata. managerial şi tehnologic. ci de pretul de cost al furnizorului pentru producerea si livrarea seriviilor respective. si prin reprezentanti.4).

1 si 2). daca creditorii considera ca prin modificarea planului pot dobindi un grad mai mare de recuperare a creantelor lor. republicare. Sursele de finanţare pe perioada reorganizării pot fi noile aporturi ale actionarilor existenti sau a actionarilor noi. 297/2004 privind piaţa de capital. neprevazute initial in plan. comparativ cu sansele de recuperare in caz de faliment. sunt de acord cu modificarea. si creditorii sai.scopul procedurii insolventei si. 2 din legea insolventei . intrucit : . O astfel de solutie este excesiva. avizelor eliberate de organele administrative de mediu. Modificarea planului este posibila. oferta publica etc. 205 din Legea nr. si nu va avea nici una dintre obligatiile aferente depasirii intentionate a pragului de detinere (notificarea CNVM. spre exemplu. . daca partile sunt de acord cu modificarea sa. Este adevarat ca legea nu prevede posibilitatea modificarii planului. trebuie analizate rentabilitatea activităţii de exploatare. prelungirea sau confirmarea autorizaţiilor. nu exsita motive intemeiate pentru respingerea de plano a modificarii planului. In practica Tribunalului Bucuresti se admite ca un plan poate fi modificat numai in perioada de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv in care trebuie depus si planul in sine. implicit. administratorul judiciar. pe categorii de creante si. confirmare). creditorii ar trebui sa pregateasca cererea de trecere la faliment. dar argumentul nu este deloc pertinent. sanitare. iar judecatorul sindic nu se poate opune la modificare fara a incalca principiul realizarii drepturilor particpantilor la procedura. asa cum rezulta din art. tuturor creditorilor. se invedereaza necesara o vinzare de active sau o investitie a unui tert. in sensul art. pe de alta parte . În cazul în care debitorul este un emitent de valori mobiliare. inseamna ca scopul procedurii insolventei este atins printr-o astfel de modificare a planului. in cadrul fiecarei categorii. Daca majoritatea creditorilor.planul este un contract judiciar intre debitor. . noile aporturi necesita majorarea de capital social. votare in adunarea creditorilor. pe de o parte. judecatorul sindic trebuie sa admita modificarea. pastrarea nucleului de salariati calificati in operatiunile de baza etc. 106 alin. evoluţia costurilor efective comparativ cu cele prevăzute în plan.daca legea nu interzice modificarea planului. Rapoartele trimestriale. realizarea obiectivelor necesare continuării activităţii (obţinerea. cu conditia ca modificarea sa fie necesara pentru succesul planului si ca formalitatile aferente confirmarii planului sa fie respectate si in cazul confirmarii modificarii (publicare. in caz contrar el contravenind vointei partilor . sanitar-veterinare. este acoperirea creantelor contra debitorului. astfel ca. cooptati in vederea implementarii planului. In lipsa acestor semnale pozitive dinspre afacerea debitorului. al reorganizarii judiciare. Daca unii dintre actionarii existenti participa la majorarea capitalului social. admitere. art. in special. se inregistreaza la grefa tribunalului si se notifica de catre debitor sau. etc. operatiune care presupune o oferta publica de valori mobiliare.). de catre administratorul judiciar. muncă.5 din Legea insolventei. pe care i-l impune art. intrucit este posibil ca un plan sa fie implementat cu succes daca. potentiala depasire a pragului de detinere de actiuni emise de debitor va fi considerata o depasire neintentionata. conformitatea cu planul a preţurilor produselor vândute şi a activelor valorificate. precum si vânzarea unora dintre activele debitorului. In termen de 5 zile de la sedinta comitetului . trebuie sa raporteze trimestrial comitetului creditorilor asupra modului in care se executa planul si. asupra situatiei financiare a averii debitorului si asupra cheltuielilor efectuate „pentru bunul mers al activitatii” (art. ulterior aprobarii lor de catre comitetul creditorilor. majoritatea creantelor ca valoare. in judecata asupra succesului planului. dupa caz.). Debitorul sau. inseamna ca o permite . dupa caz.ascunde mari probleme ale debitorului. permiselor. creditele bancare sau diferite alte scheme de finantare.

prin incheiere motivata. nu considera necesara introducerea unei cereri de aprobare a incepereii falimentului. pentru a se putea considera ca suntem in prezenta unui esec si ca se poate aplica sanctiunea trecerii la faliment. dupa caz. Indicatorii economico-financiari. pot fi elemente care sa permita evitarea trecerii la faliment. Dar din lege nu rezulta nici o referinta asupra importantei omisiunii de plata si nici asupra momentului in care neplata creantelor la termenul stabilit in programul de plati se considera un esec al planului. neputind justifica masura grava a trecerii la faliment. 105. in consecinta. aprobarea unei tranzactii cu bunurile debitorului) sau daca. Trecerea la faliment se dispune de catre judecatorul-sindic. Formularea cererii de aprobare a intrarii in faliment nu suspenda executarea planului si nici continuarea activitatii debitorului. oricarui creditor. de continuare a implementarii planului. Sanctiunea pierderilor aduse averii debitorului sau a esecului planului este trecerea la faliment. In acest caz. prin incheiere. oricare dintre creditori va putea formula o asemenea cerere. Daca ritmul de erodare prin pierderi a averii debitorului este galopant. la faliment. la faliment. asa cum insolventa nu inseamna dificultati pasagere de plata. in toate cele trei cazuri. care reflectă starea financiară a debitorului după aplicarea măsurilor prevazute in plan pot reliefa o îmbunătăţire a lichidităţii prin gestionarea mai bună a capitalului de lucru. precum si administratorului special. in urma analizarii raportului. daca in cei trei (sau. comitetul creditorilor constata ca exista rsicul de esec al planului sau de pierderi din averea debitorului si. daca nu releva o situatie generalizata de imposibilitate de plata a creantelor si. in conditiile art. (iii) in fine.creditorilor in care se prezinta si se dezbate raportul. (i) daca debitorul nu se conformeaza planului. inceperea procedurii falimentului . orice dificultate in efectuarea platilor si orice pierdere adusa averii debitorului trebuie sa conduca. o restrângere a portofoliului de produse sau activităţi la cele profitabile şi competitive sau o creştere a profitabilităţii (prin renegocierea preţului de vânzare. contul de profit şi pierderi şi bilanţul previzionate. Legitimarea procesuala activa in cererea de trecere la faliment apartine. cu toate acestea. ci lipsa acuta de lichiditati. O simpla depasire a termenului. fluxul de numerar. 121. (ii) daca desfasurarea activitatii debitorului produce pierderi averii sale. in ciuda dificultatilor pasagere in executarea planului. dupa caz. inevitabil. Sanctiunea ne-platii la termen a acestor creante este in mod evident trecerea la faliment. se trece. patru) ani care reprezinta perioada maxima a procedurii de reorganizare. Consider ca. conjugata cu imposibilitatea de a face fata datoriilor scadente. Trecerea la faliment in urma unei proceduri de reorganizare se dispune in trei cazuri. comitetului creditorilor. reorientarea spre alte pieţe. intrucit ne aflam in prezenta unui esec al planului. comitetul creditorilor poate convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta creditorilor masurile luate de debitor si efectele acestora. se poate dispune. de asemenea. aprobarea unui aranjament financiar sau. reducerea costurilor de producţie). Adunarea creditorilor se convoaca atunci cind este necesara o hotarire a acestora pentru implementarea masurilor propuse (spre exemplu. Omisiunea unor plati la termen şi înregistrarea de pierderi temporare nu semnifica automat esecul planului. pina la pronuntarea asupra sa. administratorului judiciar. pentru a se putea salva cit mai mult din averea debitorului. insa. nu poate duce automat la trecerea la faliment. planul nu se realizeaza. In lipsa acestor semnale pozitive. suntem in prezenta unui esec al planului care justifica trecerea la faliment. Astfel. orice petent in cererea de aprobare de intrare in . nici neplata unei creante sau intirzierea pasagera a platilor nu inseamna esecul planului. de asemenea.

n. debitorul se afla in faza definitiva a procedurii insolventei. Sectiunea a III-a Falimentul §1. (ii) o rezultanta a perioadei de observatie. desi e o hotarire judecatoreasca. Deschiderea directa a procedurii falimentului este dispusa. reorganizarea judiciara si/sau falimentul. Planul. este marcata de hotarirea prin care se dispune inceperea procedurii de faliment. stricto sensu.1. pentru un motiv sau altul. prin insasi hotarirea de deschidere a procedurii insolventei. este de observat ca reorganizarea respectiva a esuat. Asadar. 185 Lichidatorul numit provizoriu poate fi si administratorul judiciar din perioada de observatie sau din perioada reorganizarii. atunci lichidator proviziriu in faliment poate fi numit lichidatorul din procedura voluntara. care pot fi si succesive. nu poate fi admis un plan de reorganizare. 1 alin. deci. dar in toate cazurile parecierea asupra numirii lichidatorului provizoriu aparine judecatorului-sindic.). fie pentru ca debitorul nu are sanse de reorganizare sau pentru ca este decazut din dreptul de a cere reorganizarea sau (iii) o rezultanta a esecului planului de reorganizare. care presupune fie deschiderea directa a procedurii falimentului. in prima adunare a creditorilor de dupa trecerea la faliment 185. in realitate. posibila daca. Legea insolventei consacra o procedura « generala » care se deschide printr-o faza de observatie si se continua cu două modalitati alternative ale procedurii. la lichidator. implicit. Falimentul este. considerindu-se ca hotarirea de confirmare este titlu executoriu. (i) o rezultanta directa a deschiderii procedurii. daca deschiderea falimentului in procedura simplificata a fost precedata de o dizolvare a debitorului persoana juridica. Precizari prealabile 122. Planul. ca insusi planul de reorganizare judiciara confirmat de judecatorul-sindic este considerat a fi „o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila” (?? – n. toate operatiunile procedurii fiind orientate catre lichidarea averii debitorului. fara posibilitatea de reorganizare judiciara. Trecerea de la reorganizarea judiciara la faliment. in cazurile prevazute de art. fie trecerea la faliment dupa o scurta perioada de observatie. in art. Dincolo de modul confuz in care este redactat textul184. sa fie lichidate prin faliment. modifica creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte persoane interesate.P. judecatorul-sindic numeste provizorie un lichidator.2 in care nu este permisa reorganizarea. De asemenea. a activitatii debitorului. prin hotarire a judecatorului sindic. fiind urmata de faliment.faliment poate cere suspendarea provizorie a executarii planului si. Debitorul persoana juridica este dizolvat ca urmare a trecerii la faliment. Prin hotarirea de trecere la faliment. Se vorbeste de executare silita. care va fi supus confirmarii creditorilor. pina la solutionarea cererii. cind creantele la care se refera planul esuat urmeaza. Odata ce s-a trecut la faliment. Lichidatorul va 184 Planul este declarat … hotarire judecatoreasca. fie pentru ca reorganizarea judiciara este interzisa. Trecerea de la faza de observatie direct la faliment. odata confirmat.). nu ne mai aflam in ipoteza unei reorganizari.. Conducerea debitorului trece. invariabil.n. este marcata de hotarirea prin care se dispune falimentul cu titlu de sanctiune pentru neexecutarea planului. Legea insolventei dispune. precum si o procedura « simplificata ». Gh. 102 alin. ca efect al esecului planului. Titlul executoriu pentru executarea silita a acestor creante contra debitorului este sentinta de confirmare a planului (?? – n. cre . nu poate fi el insusi pus in executare.

dup ace va fi efectuat inventarul. §2. nu au acte constitutive. Nota de fundamentare a Legii insolventei sustine ca. Procedura simplificată de faliment se instituie in contra : (i) comerciantului persoană fizică. tendinţa lor de a cere să li se reorganizeze activitatea era doar un artificiu prin care se putea îndepărta momentul intrării în faliment. care erau trecute prin procedura fostei Legi nr. In conceptia Legii insolventei. devenite irecuperabile prin inchiderea procedurii falimentului. după constatarea de către judecătorul sindic a îndeplinirii unor anumite criterii. in mod corect. nu au administratori sau nu au sediu cunoscut. cit si pentru a permite creditorilor profesionisti. actionind in mod individual sau intr-o asociaţie familială. (iv) societatilor comerciale dizolvate anterior desciderii procedurii. In cazul debitorului persoana juridica. in scopul eficientizarii procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului. 28 din Legea insolventei. in caz contrar hotaririrea sa fiind recurabila. art. Inchiderea cit mai rapida a falimentului este un imperativ. Experienţa şi impactul economic au arătat că astfel de debitori nu au o şansă reală de reorganizare şi.64/1995. descarcarea de datorii a debitorului persoana fizica. era constituit de proporţia covârşitoare de dosare vizând debitori cu o cifră de afaceri redusă şi cu un activ limitat sau chiar inexistent. procedura simplificata de faliment se caracterizeaza prin interdictia reorganizarii judiciare. va elabora si afisa tabelul definitiv consolidat. cu efectul corelativ al stingerii tutoror datoriilor debitorului. ca unul dintre principalele motive de blocaj al instantelor de faliment. dupa eventualele contestatii. inchiderea procedurii falimentului inseamna. va formula actiune in anulare actiune in raspundere. (ii) altor categorii de comercianţi care nu detin bunuri. Procedura simplificata de faliment 123. . fără a li se putea aplica un tratament proporţional cu starea lor de fapt. va trebui sa selecteze dintre ofertele depuse la dosar si va trebui sa motiveze alagerea sa. 1 alin. in lege sau introdus prevederi care să permită. dupa care va elabora si inregistra tabelul suplimentar de creante si. de regula banci. si nu prin absenta perioadei de observatie. In mod clar si univoc. stingerea personalitatii juridice a debitorului. notificind creditorii in vederea depunerii cererilor de admitere a creantelor si procedind la verificarea creantelor.2 din Legea insolventei. Procedura simplificata presupune ca debitorul este sau va fi declarat in faliment dupa o scurta perioada de observatie. Pentru corectarea acestei situaţii. atit pentru a elimina din cimpul relatiilor comerciale si de afaceri un debitor care a cauzat mari dificultati mediului din care provine. (iii) debitorilor care nu au prezentat in termen actele si informatiile la care se refera art. sa isi foloseasca provizioanele de rsic constituite pentru sumele blocate in creantele fata de debitor. Nota de fundamentare observa. de aceea. cu costuri suplimentare pentru restul mediului de afaceri. El va incepe deindata lichidarea. (v) debitorilor care si-au declarat intentia de a intra in faliment sau carora legea le interzice reorganizarea. sub imperiul vechii reglementari. intrucit reorganizarea judiciara nu este posibila. Inchiderea procedurii falimentului inseamna. Daca va fi cazul.trece la reconfigurarea masei credale. de regula. de regula. precum si alte texte corelative procedurii simplificate. o procedura “extrem de complexă şi consumatoare de timp şi de resurse”. trimiterea acestor debitori în faliment în maximum 60 de zile de la data deschiderii procedurii. s-a prevăzut introducerea unei proceduri simplificate aplicabilă micilor comercianţi şi/sau societăţilor comerciale fără active şi/sau fără evidenţe contabile.

a contestat că ar fi în stare de insolvenţă. Nu se poate dispune direct falimentul. inclusiv fiscul. ope legis. la fel. (iv) a omis sa depuna in termen actele prevazute la art. pentru a se putea verifica ipoteza legala de trecere la faliment prin procedura simplificata. Procedura simplificata poate fi provocata de debitor. nu au administrator ori sediul nu mai exista sau nu mai corespunde adresei inregistrate la registrul comertului. pentru nedepunerea in termen a actelor prevazute la art. Perioada de observatie – scurta. spre exemplu. asociatiile familiale.2701 din Legea societatilor comerciale). in cei 5 ani anteriori datei deschiderii procedurii. comerciantii care nu detin bunuri in patrimoniu. debitorii care nu au depus sau nu au prezentat documentele prevazute de art. iar contestatia le-a fost respinsa). Lichidatorul din procedura lichidarii voluntare trebuie sa declare falimentul inainte de a incepe . debitorii care si-au declarat intentia de a intra in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de reoganizare judiciara (fie pentru ca. o societate dizolvata anterior deschiderii procedurii intra de plin drept in faliment prin procedura simplificata. 1 alin. (iii) la cererea creditorului de deschidere a procedurii. 1 alin. respectiv. enumerate de art. Legea insolventei prevede si cazuri in care procedura simplificata este antrenata dincolo de manifestarea de vointa a vreunuia dintre participantii la procedura. au mai beneficiat de o reorganizare judiciara. in cele mai multe cazuri de procedura simplificata. este necesara o minima perioada de timp pentru a proba ca debitorul se afla in situatiile vizate de text. Asadar. de lichidatorul unei societati comerciale dizolvate si de administratorul judiciar. documente care trebuie depuse odata cu cererea de deschidere a procedurii sau in maxim 10 zile de la data deschiderii procedurii. 28. care scurtcircuiteaza mediul de afaceri si fata de care Legea insolventei si-a impus imperativul eliminarii din circuitul de afaceri. masura trecerii la faliment in procedura simplificata trebuie luata in conditii clare. actele constitutive sau evidentele contabile le sunt de negasit. Or. precise. in procedura simplificata. Fiind vorba de o sanctiune atit de drastica (procedura simplificata de faliment nu mai este un faliment-remediu. Daca lichidatorul unei societati comerciale dizolvate descopera ca societatea este in stare de insolventa. prin simpla tacere. spre exemplu. Este vorba de debitorii-fantoma. (ii) a omis sa-si declare in termen intenţia de reorganizare. ca faliment stricto sensu . (ii) fie ca procedura de insolventa in care nu este permisa reorganizarea. Procedura simplificata se deschide (i) fie direct. de maxim 60 de zile – este neaparat necesara in aceste din urma cazuri. ci si salariatii acestuia si creditorii acestuia. care s-a constituit ca model pentru reglementarea romaneasca a procedurii simplificate. in legislatia franceza. odata cu deschiderea procedurii insolventei. el este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei (art. perioada scurta de observatie este prevazuta pentru toate cazurile de proceura simplificata. in care debitorul intra direct in procedura de faliment.stabilesc ca. 28. societatile comerciale anterior dizolvate. 28. Debitorul poate provoca procedura simplificata fie expres. cu o scurta perioada de observatie de maxim 60 de zile. fie pentru ca au contestat ca ar fi in stare de insolventa. iar contestaţia a fost respinsă. cel care provoaca procedura simplificata in aceasta situatie este lichidatorul societatii dizolvate. Dar. Sunt cazuri. spre exemplu. prevazute ca atare in lege. ci un faliment-sanctiune). Astfel. fie implicit. fara perioada de observatie.2. intrucit legea ii da debitorului dreptul de a le depune in termen de 10 zile dupa deschiderea procedurii. comerciantii persoane fizice. debitorul poate provoca procedura simplificata atunci cind : (i) si-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată.2 lit. De altfel. (v) a omis sa opteze intre a contesta sau a recunoaste expres starea de insolventa si se afla in una dintre situatiile prevazute la art. reorganizarea judiciara este refuzata debitorului.c). sanctiune care poate atinge nu numai debitorul.

orice demers de lichidare, daca sesizeaza ca debitorul este in stare de insolventa, in caz contrar putind fi acuzat de declarare tardvia a insolventei sau chiar de bancruta frauduloasa, daca a continuat sa vinda active ale debitorului, desi era evident ca masa credala nu va fi fost acoperita in totalitate din lichidarea voluntara. Daca lichidatorul din procedura voluntara a constatat sau a perceput insolventa si, cu toate acestea, a continuat procedurile de lichidare voluntara, atunci actul juridic prin intermdiul caruia s-a concretizat operatiunea de lichidare este nul absolut, intrucit lichidatorul incalca in acest fel norma imperativa din art. 2701 din Legea societatilor comerciale. Actul respectiv este, de altfel, anulabil si in conditiile art. 79-80 din Legea insolventei, prin intermediul unei actiuni in reintregirea patrimoniului debitorului. Procedura simplificata poate fi antrenata si de raportul depus de administratorul judiciar, conform art.54 din Legea insolventei. Prin acest raport, prezentat judecatorului-sindic, raport care va trebui depus in maxim 30 de zile de la desemnarea sa, administratorul judiciar va trebui să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie din procedura generală. Daca debitorul a mai facut obiectul unei proceduri de reorganizare judiciara in cei 5 ani anteriori datei deschiderii procedurii, precum si in cazul in care debitorul este un comerciant, persoana fizica, actionind individual sau in asociatii familiale, procedura simplificata se declanseaza ope legis fata de acestia, fara vreo manfiestare de vointa din partea lor sau a organelor procedurii. 124. In cazul in care procedura simplificata se deschide direct, ca procedura de faliment stricto sensu, regulile de procedura sunt aceleasi ca si cele obisnuite pentru procesul initial, adica procesul de deschidere a procedurii. Procedura simplificata, ca si procedura insolventei, in genere, se deschide fie la cererea debitorului, fie la cererea unuia sau mai multor creditori. Daca, insa, procedura simplificata se deschide printr-o scurta perioada de observatie, cadrul procesual si procedura in sine sunt diferite, in functie de modalitatea de deschidere a procedurii simplificate sau de trecere la procedura simplificata. Astfel, in cazul prevazut la art. 54, aprobarea raportului administratorului judiciar declanseaza falimentul fata de debitor, prin procedura simplificata. In cazul in care initiativa trecerii la faliment prin procedura simplificata apartine debitorului, practic trecerea la faliment se produce ope legis, procedura simplificata urmind a se dechide odata cu deschiderea procedurii in genere. Cel care ar avea interes sa conteste sau sa se opuna la deschiderea procedurii in genere s-ar opune, automat, si deschiderii procedurii simplificate. Totusi, un actionar al debitorului sau o alta persoana interesata (ex. : un fideiusor al debitorului, un administrator al debitorului) ar putea contesta, printr-o cerere de interventie in interes propriu, ca abuziva cererea in sine de trecere la faliment, demonstrind ca o reorganizare judiciara este totusi, posibila, dar ea este refuzata de debitor in contra intereselor intervenientilor. Daca trecerea la faliment prin procedura simplificata este urmarea respingerii contestatiei debitorului, momentul trecerii la faliment este momentul respingerii contestatiei. In fine, daca trecerea la faliment prin procedura simplificata este urmare omisiunii debitorului de a reactiona la cererea creditorului de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic pronunta hotarirea de trecere la faliment practic in baza legii. Totusi, (i) debitorul poate dovedi, intr-o cale de atac (fie recurs, fie contestatie in anulare) ca nu i s-a comunicat in mod corespunzator cererea de deschidere a procedurii, astfel ca nu a putut reactiona in termen util pentru a-si exercita optiunea intre a contesta sau a recunoaste starea de insolventa; admiterea caii de atac va repune debitorul in situatia de a-si manifesta aceasta optiune; (ii) orice persoana interesata se va putea opune, prin

mecansimul interventiei, la trecerea debitorului la faliment prin procedura simplificata, fara ca prin aceasta opozitie intervenientul sa se transforme in aparatorul debitorului. §3. Falimentul in procedura generala 125. Procedura falimentului, in alte cazuri decit in procedura simplificata, se deschide : a) daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru depunerea sa a expirat; b) in perioada de observatie, daca administratorul judiciar constata, in raportul sau amanuntit asupra cauzelor insolventei, ca debitorul nu are sanse de reorganizare si creditorii voteaza in adunarea generala trecerea la faliment; c) in perioada de reorganizare sau, dupa caz, la finalul acesteia, daca (i) activitatea debitorului produce pierderi; (ii) planul a esuatș (iii) termenul reorganizarii a expirat, fara ca planul sa fi avut succes. Daca debitorul nu este din start in postura de a i se aplica procedura simplificata de faliment, raportul “cauzal” va indica dacă există vreo “posibilitate reală de reorganizare efectivă” a activităţii debitorului ori, după caz, motivele care nu permit reorganizarea şi, în acest caz, va propune intrarea în faliment. Propunerea este supusă aprobării adunării generale a creditorilor la prima şedinţă a acesteia. Propunerea, insotita de aprobarea creditorilor (care se da cu majoritatea calificata de 2/3 din voturile titularilor de creante, ca valoare), poate fi aprobata de judecatorulsindic, daca nu exista un creditor sau un grup de creditori care sa reprezinte minim 20% din creante si care sa propuna un plan de reorganizare a activitatii debitorului sau daca, până la data şedinţei adunării generale a creditorilor de aprobare a raportului, nu a fost admis déjà un plan de reorganizare. In aceste conditii, judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă, intrarea în faliment a debitorului. Asa cum am aratat si cu alta ocazie, art. 54, fata de dispozitiile art.59-60 din Legea insolventei, face dubla reglementare, intrucit si in cazul “raportului de 30 de zile”, aplicabil procedurii simplificate, se poate propune intrarea in faliment sau continuarea perioadei de observatie. Falimentul, fie ca se ajunge la el prin procedura simplificata sau prin procedura generala, este o procedura care se deruleaza dupa aceleasi reguli si are exact aceleasi efecte. Atit falimentul propus prin raportul prevazut de art. 54, cit si falimentul propus prin raportul prevazut de art. 59, se justifica pentru ca nu exista, in opinia administratorului judiciar, nici o sansa de reorganizare a debitorului. Asa fiind, nu exista motive serioase pentru aplicabilitatea concomitenta a celor doua reglementari. Prin hotărârea deschidere a procedurii ca procedura de faliment sau prin hotarirea prin care se decide intrarea în faliment, fie in procedura simplificata, fie in procedura generala, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului, desemnarea unui lichidator, cu stabilirea atribuţiilor şi a remuneraţiei acestuia, termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii menţionate, notificarea intrării în faliment etc. In toate cazurile de trecere la faliment, intr-un eventual recurs se poate dispune suspendarea executarii hotaririi de trecere la faliment. §4. Reconfigurarea masei credale si inventarul 126. Daca falimentul s-a dispus odata cu deschiderea procedurii, stabilirea masei credale urmeaza aceleasi proceduri prevazute de lege pentru procedura generala, cu exceptia faptului ca

operatiunea se efectueaza nu in cursul perioadei de observatie, ci in cursul procedurii de faliment si a faptului ca termenele de notificare, verificare si contestare sunt reduse la jumatate fata de procedura generala. In procedura simplificata se intocmesc tabelul preliminar is tabelul definitiv al creantelor. Dupa trecerea la faliment in procedura generala, adica dupa ce se va fi trecut fie de faza de observatie, fie de faza de reorganizare judiciara, masa credala trebuie sa fie reconfigurata, intrucit intre data deschiderii procedurii si data trecerii la faliment vor fi putut aparea noi datorii ale debitorului, atit din operatiunile sale curente, cit si din operatiunile neobisnuite, precum si din contractele a caror executare va fi fost continuata in perioada de observatie sau de reorganizare. In plus, daca bunul asupra caruia poarta garantia nu va fi fost vindut in perioada de observatie sau de reorganizare, atunci creditorul titular al garantiei va putea sa calculeze dobinzi si alte accestorii pina la momentul in care bunul va fi vindut. De altfel, masa credala se poate ”completa” in perioada de observatie sau de reorganizare si cu taxe si impozite care rezulta din continuarea activitatii debitorului. Toate aceste creante care completeaza masa credala sunt, de principiu, creante ulterioare deschiderii procedurii, mai précis creante care rezulta din continuarea procedurii, fiind privilegiate de lege prin rangul prevazut de art. 123 pct.3 din Legea insolventei. Pentru toate aceste motive, masa credala trebuie sa fie reconfigurata, in vederea stabilirii totalitatii creantelor, in ordinea lor de preferinta, care urmeaza a participa la distributia fondurilor rezultate din lichidare. In vederea restabilirii masei credale, lichidatorul trebuie sa urmeze procedura prevazuta de art. 62-76 din Legea insolventei, adica sa emita notificari catre creditori, sa primeasca cererile acestora de inscriere la masa credala, sa verifice creantele acestora si sa intocmeasca tabelul suplimentar al creantelor, urmind ca, dupa expirarea termenului de contestatii sau, dupa caz, dupa solutionarea contestatiilor, sa afiseze tabelul definitiv consolidat al creantelor. Notificarile nu vor fi facute catre toti creditorii, ci numai catre creditorii ulteriori deschiderii procedurii. Creditorii inscrisi in tabelul definitiv nu vor fi obligati sa reformuleze cereri de inscriere a creantelor lor, dar ei vor putea contesta creantele inscrise in tabelul suplimentar. Sunt obligati sa formuleze cerere de inscriere in tabelul suplimentar toti titularii de creante ce rezulta din continuarea activitatii debitorului, inclusiv cei bugetari, cu exceptia salariatilor. Creditorii titulari de garantii, chiar daca ei sunt inscrisi in tabelul definitiv, vor fi obligati sa formuleze cerere de inscriere in tabelul suplimentar a dobinzilor, penalitatilor si a celorlalte costuri186 care ar putea fi calculate, in conditiile art. 41 alin.1 (bunul asupra caruia poarta garantia nu a fost vindut inca). In lipsa, creanta acestor creditori, inclusiv cea constind in dobinzi, penalitati si alte costuri va fi practic, pierduta, creditorul fiind decazut din dreptul de a o pretinde. Procedura verificarii creantelor in perioada falimentului este similara celei derulate in perioada de observatie. Creditorii trebuie sa isi probeze prin titluri creantele pretinse, lichidatorul, debitorul si oricare dintre creditori avind dreptul sa le conteste. Lipsa unei contestatii asupra acestora le prezuma validitatea si indreptatirea de a participa la procedura. Tabelul suplimentar (tabelul preliminar, in procedura simplificata) este intocmit de lichidator la finalul operatiunii de verificare a creantelor nascute dupa data trecerii la faliment. Dupa ce tabelul va fi notificat debitorului, precum si acelor creditori ale caror creante au fost
186

Consider ca actualizarea creantelor banesti este posibila si admisibila, mai ales ca principiul inghetarii creantei la valoarea nominala de la data deschiderii procedurii este aplicabil si la reconfigurarea masei credale in procedura falimentului.

contestate sau respinse de catre lichidator, acesta din urma procedeaza la inregistrarea tabelului suplimentar. Dupa notificarea si inregistrarea tabelului suplimentar, orice creditor, debitorul, precum si lichidatorul, poate formula o contestatie contra inscrierii unei creante in tabelul suplimentar. Contestatia obsinuita se poate face in termenul defipt de Legea insolventei in art. 73. Pentru dol, eroare grava sau descoperirea unui titlu hotaritor, se poate face o contestie de catre orice persoana interesata, in tot timpul cit va tine lichidarea, in conditiile art. 75 din Legea insolventei. Tabelul definitiv consolidat (tabel definitiv, in procedura simplificata) este rezultatul fie al trecerii termenului contestatiei obisnuite, fie al solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. Conform definitiei date de art. 3 pct.19 din Legea insolvenţei, tabelul definitiv consolidat reprezinta „totalitatea creanţelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanţe şi cele din tabelul suplimentar necontestate, precum şi cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul preliminar suplimentar”. Textul continua aratind ca, in situaţia în care s-a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, se intocmeste o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, in concordanta cu programul de plati din planul de reorganizare si deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acesteia. Tabelul definitiv consolidat este echivalentul tabelului definitiv din perioada de observatie si, ca si tabelul definitiv, nu este supus contestatiei obisnuite. In schimb, hotarirea data de judecatorul-sindic in solutionarea contestatiei la tabelul definitiv consolidat este supusa recursului, solutia data in recurs putind duce la modificarea sau reconfigurarea tabelului definitiv consolidat. O contestatie neobisnuita, formulata in conditiile art. 75 din Legea insolventei, poate fi oricind formulata de orice persoana interesata, pina la inchiderea procedurii. Admiterea unei astfel de contestatii poate provoca si ea modificarea tabelului definitiv consolidat. Daca trecerea la faliment a fost precedata de o reorganizare judiciara, masa credala trebuie reactualizata pentru a fi pusa in concordanta cu platile facute conform programului de plata din planul de reorganizare. In plus, distributiile partiale pot modifica in mod esential tabelul definitiv consolidat, fie pentru ca una sau mai multe creante au fost achitate prin distributii, in totalitate sau in parte, fie pentru ca garantiile s-au stins cu ocazia unor vinzari de active. In fine, in acest tabel se pot strecura diverse erori materiale, cum sunt cele de calcul sau cele referitoare la inscrierile de garantii, care pot fi corectate de judecatorul-sindic in baza art. 281 C.proc.civ., prin procedura indreptarii erorii materiale. Astfel ca, in aceste cazuri, putem avea un tabel definitiv consolidat, modificat si rectificat. Legea pretinde inregistrarea si afisarea de indata a acestui tabel definitiv consolidat. Vinzarile propriu-zise, ca proceduri de lichidare, nu pot fi demarate decit dupa facerea inventarului187, dar, in practica, rareori se intimpla ca lichidarile sa inceapa inainte de afisarea tabelului definitiv consolidat. Tabelul definitiv consolidat este principalul criteriu al distribuirii fondurilor rezultate din lichidare si, in acelasi timp, criteriul care confera creditorilor indreptatirea de a participa la procedura, inclusiv dreptul de a vota in adunarile creditorilor. Dar mobilitatea practic nelimitata a acestui tabel definitiv consolidat obliga practicianul in insolventa sa actualizeze permanent acest tabel si sa puna informatia cu privire la starea masei credale la un moment dat la dispozitia creditorilor si a celorlalti participanti la procedura. In caz contrar, procesul distriburii fondurilor rezultate din lichidare si votul in adunarea creditorilor pot fi ingreunate sau chiar falsificate in conditiile in care nu se stie exact care este situatia creditorilor inscrisi in tabel. Spre exemplu, un creditor care, inainte de distributiile partiale, detinea 30% din voturi, ca valoare a creantelor, nu
187

In reglementarea anterioara, momentul in care incepea procedurile de lichidare era acela al afisarii tabelului.

2000. arhiva. inainte de afisarea tabelului definitiv consolidat. astfel încât valorificarea lor să fie maximă. fie in parte. daca creanta sa a fost platita. Identificarea bunurilor. mărfurile şi orice alte bunuri mobile aparţinând averii debitorului188. corespondenţa comercială. clădiri – care implică cheltuieli de conservare ridicate şi în acelaşi timp nejustificate. sa spunem. 113 alin. . iar în funcţie de acesta. In practica. Asadar. unii (fosti)creditori sa continue sa voteze in adunarea creditorilor. numerar). deoarece acestea sunt supuse valorificării. dispozitivele de stocare şi prelucrare a informaţiei. acesta avind doar obligatia (si nu dreptul) de a semna inventarul. in prealabil. titulri comerciale de valoare. va determina gradul de perisabilitate a bunurilor. judecatorul sindic dispune notificarea tribunalelor din tara in vederea sigilarii bunurilor debitorului care s-ar putea afla in raza teritoriala a acestora. sa aiba calitatea de membru in comitetul creditorilor sau sa formuleze diverse contestatii fie la tabel. Rolul comitetului creditorilor se reduce si el la aprobarea angajarii unui evaluator sau a unei vinzari neobinsuite. intocmirea listei bunurilor. Intra in aceasta categorie chiar si bunurile imobile – de tipul instalaţii. vinzarea cu caracter de exceptie trebuie aprobata. sa ceara sa se formuleze actiuni in anulare sau actiuni in raspundere etc. aplicarea sigiliilor. 188 De la principul punerii sub sigilii sunt exceptate doar bunurile prevazute de art. contractele. fie la inchiderea procedurii. iar atunci când acesta posedă bunuri şi în alte judeţe. de judecatorul sindic sau de comitetul creditorilor. Bucureşti. Sunt supuse operatiunii de sigilare bunurile debitorului existente în magazine. Dacă averea debitorului poate fi inventariată complet într-o singură zi. având drept justificare preocuparea de a împiedica diminuarea averii debitorului. ci el este obligat sa gestioneze atent situatia tabelului si sa adapteze procedura in permanenta la realitatea tabelului. lichidatorul nu se poate rezuma la inregistrarea si afisarea tabelului definitiv consolidat. fie la distributii. Prin hotarirea de trecere la faliment. 49 din Legea insolventei. foarte des se intimpla ca. lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere fără a aplica sigilii. În orice caz. Documentele întocmite de alte tribunale. in proportie de 80% ca urmare a distributiilor si nici nu mai poate face parte din comitetul creditorilor. in ciuda distributiilor partiale sau a rectificarilor succesive ale tabelului. magazii. cu lichidităţile posibil de obţinut prin valorificarea lor şi cu posibilităţile materiale ale debitorului în vederea conservării bunurilor. Judecătorul – sindic va dispune sigilarea bunurilor din averea debitorului. desi creanta lor se va fi platit. ori de cite ori se pune. depozite. fabrici. 127. 189 Gh. datorită timpului necesar întocmirii tabelului de creanţe189. Bunurile debitorului pot fi vândute de lichidator înainte de afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor doar cu caracter de excepţie.mai poate avea aceeasi pondere a voturilor dupa efectuarea distributiei. Editura Lumina Lex. certificând că sigiliile au fost aplicate. p. va trece la valorificarea de urgenta a acestora sau la depozitarea temporară şi conservarea lor până la finalizarea inventarului si va lua masuri de conservare cu costuri care să nu fie disproporţionat de mari în raport cu valoarea bunurilor.3 din Legea insolventei (obiecte usor deterirabile.. inventarul. in operatiunile de stabilire a masei active. implicarea debitorului este minima. De precizat ca. Lichidatorul va stabili care bunuri vor trebui valorificate de urgenţă şi care sunt strategiile de punere în valoare a bunurilor. Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. în vederea sigilării de urgenţă a bunurilor. si masurile de conservare a bunurilor sunt masuri care converg catre stabilerea masei bunurilor de lichidat in vederea distribuirii fondurilor ce ar rezulta catre creditori. spre exemplu. in forma sa initiala. Bunurile exceptate de la sigilare vor fi excluse şi de la conservare. problema unei distriburi partiale sau a participarii la o adunare generala a actionarilor. 179. registre de contabilitate. Gheorghiu. fie in totalitate. in conditiile art. va trimite notificări tribunalelor din acele judeţe. se vor trimite judecătorului – sindic. birouri.

precum şi al operatiunilor de stabilire a valorii actuale a acestor elemente. in mod evident. Cu toate acestea. la o anumită dată de referinta.1600 C. dupa efectuarea inventarului. in conditiile art. conform art. Lichidarea 128. va răspunde pentru orice culpă – culpa levis în abstracto – în ceea ce priveşte păstrarea bunurilor debitorului. acesta din urmă fiind obligat să asiste la inventariere atunci când judecătorul sindic dispune aceasta. Legea se refera. « sub controlul judecatorului sindic » (art. la întocmirea listelor de inventariere. cum ar fi aprobarea angajarii unui evaluator (de competenta comitetului creditorilor) sau aprobarea vinzarii in bloc sau a vinzarii de imobile prin negociere directa (de competenta adunarii creditorilor). 116 alin. exercitind animo alieno posesia bunurilor respective ale debitorului. Lichidarea incepe “indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului”.civ. §5. Efectuarea inventarului necesita prezenţa debitorului. Lichidarea se efectueaza de catre lichidator. cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. Controlul de oportunitate asupra activitatii lichidatorului este. pe cheltuiala averii debitorului. teza intii). lichidatorul va face toate demersurile de expunere la piaţă. in mod evident. care este detentorul legal al acestora. vinzarile urgente de bunuri perisabile sau de alte bunuri. de altfel. Judecătorul sindic poate dispune ca. in custodia lichidatorului. Bunurile debitorului trec. Astfel.49 din legea insolventei. într-o formă adecvată. în mod concret. inventarierea constă în ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi pasiv. In procedura insolvenţei. Din punct de vedere contabil. 116 alin. la controlul de legalitate asupra procedurii. în vederea cunoaşterii acestora şi a stării în care se prezintă. inventarierea averii debitorului este operaţiunea prin care lichidatorul identifică. Numirea expertului se va face atunci când există dificultăţi în aprecierea valorii bunurilor debitorului. spre administrare si conservare. care este asimilat depozitarului judiciar al bunurilor debitorului. . care se pot referi la vechimea bunurilor. cantitativ valoric.2 teza a doua din Legea insolventei.1.Debitorul şi creditorii titulari de garanţii reale pot formula contestaţii la astfel de masuri ale lichidatorului. vor putea fi facute si inainte de finalizarea inventarului. Listele de inventariere trebuie să indice toate bunurile debitorului. cu aprobarea judecatoruluisindic sau a comitetului creditorilor. precum şi a evaluării lor. in atributiile comitetului creditorilor sau ale adunarii creditorilor. chemate sa se pronunte in diferite stadii ale lichidarii. precum şi cu precizarea valorii lor aproximative la data întocmirii inventarului. inventarierea reprezintă o lucrare preliminară elaborării situaţiilor financiare prin care se stabileşte mărimea reală a patrimoniului şi evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea actuală. a acestora. Finalizarea inventarului este momentul de la care incep procedurile de lichidare. Pentru maximizarea valorii averii debitorului. Semnarea listelor de inventariere marchează momentul de la care lichidatorul preia in custodie. inclusiv imobile. care apartine judecatorul sindic. cu descrierea fiecăruia. asa cum rezulta din art. gradul de uzură sau alte elemente. care sunt. ci la lipsirea debitorului de dreptul de contesta inventarul. Lichidatorul. Omisiunea debitorului de a participa la inventariere nu duce la nulitatea inventarierii. să participe şi un expert evaluator. toate bunurile debitorului. bunurile debitorului.

lichidatorul dispune de o plaja mare de optiuni. pe baza propunerii lichidatorului şi a recomandării comitetului creditorilor. trebuie tinut cont ca partea din preţul activului vindut in bloc care este corespunzator garantiei se va distribui către creditorul garantat şi numai diferenţa se va distribui spre restul creditorilor. De aceea. după obţinerea aprobării din partea adunării creditorilor asupra modalităţii de vânzare. In cazul in care exista garantii constituite asupra bunurilor care constituie activul de lichidat in bloc. după care va testa interesul pieţei pentru respectivele proprietăţi191. în raportul de evaluare va trebui să se evidenţieze valoarea garanţiilor raportată la valoarea totală a activului. In alegerea strategiei si a metodelor de vinzare. In orice caz. Evaluarea bunurilor privite ca un ansamblu functional se justifica mai ales in cazul in care activitatea debitorului ar putea să fie reluată de cumparator. evaluarea de acest gen este mai complexa si. Metodele de vinzare (licitaţia publică. trebuie tinut cont de faptul ca potenţialii cumpărători pot fi interesaţi mai mult de valoarea afacerii si mai putin de valoarea evaluata sau inventariata a bunurilor debitorului. lichidatorul va întocmi un memorandum de prezentare a proprietăţilor şi va stabili strategia de publicitate. de regula. deoarece. negocierea directă sau o combinaţie a celor două). maşinile şi echipamente. mai ales in cazul in care garantiile se intrepatrund sau sunt constituite pe bunuri care formeaza un ansamblu (bunuri imobile prin destinatie). Cu toate acestea. lichidatorul va proceda la evaluarea bunurilor din patrimoniul debitorului. prin hotarire a adunarii creditorilor. este aprobată de adunarea creditorilor. 129. 190 191 Ibidem. Valoarea stabilita de evaluator este criteriul orientativ dupa care se stabileste fie pretul de pornire a negocierii. ci oferta pietei190. pretul de pornire si limita minima putind fi modificate prin alta hotarire a adunarii creditorilor. In acest scop. criteriile principale sunt inventarul şi rapoartele de evaluare a averii debitorului. In mod obligatoriu. a rezultatelor evaluării şi a opţiunilor strategice. chiar daca. bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual.necesita mai mult timp. Principalele active. scop in care va putea apela la evaluatori independenti sau la un evaluator propriu. . pretul de pornire. precum si in cazul in care garantia este un gaj asupra fondului de comert. in cazul in care nu s-a reusit vinzarea intr-un timp rezonabil. putind propune mai multe metode de vânzare. Odată cu propunerea de vânzare.In vederea inceperii operatiunilor de lichidare. Evaluarea este una aproximativa. Ministerul Justitiei. lichidatorul va prezenta şi regulamentul de vânzare corespunzător. ceea uneori poate ridica probleme deosebit de complicate. cât şi în bloc. în caz de lichidare nu valoarea de achiziţie a bunului este determinanta in stabilirea pretului. precum si limita minima sub care nu se poate scadea acest prêt sunt stabilite. pe baza informaţiilor culese în timpul inventarierii. evaluarea se face in conformitate cu standardele internaţionale de evaluare. In cazurile complexe. de obicei. precum şi mijloace de transport vor fi analizate pe fişe individuale atât din perspectiva tehnică cât şi din perspectiva modului în care ele vor putea fi valorificate. Principala sarcina a lichidatorului in etapa lichidarii este maximizarea valorii averii debitorului. imobilele. in cazul în care se propune vânzarea în bloc a bunurilor debitorului. dupa cum va avea sau nu acordul comitetului creditorilo in acest sens. deci . Notiuni de economie. În funcţie de circumstanţele cauzei şi pe cât posibil. fie pretul de pornire a licitatiei. fara ca legea sa mai impuna vreo ordine de preferinta intre acestea.

situatii care fac. care nu a fost eficient gestionata de catre debitor. imposibil de recuperat aceste creante. în situaţii dificile. intrucit cumparatorul preia activul respectiv liber de orice sarcini. -incasarea pretului. In cazul constructiilor. pretabile pentru ansambluri rezidenţiale. spre exemplu. carora sa le fie cesionate creantele debitorului sau. Asadar. lichidatorul poate apela la alte mijloace de lichidizare a acestor creante. in conditii de celeritate.2 teza a doua din Legea insolventei. este de analizat şi varianta parcelării pe loturi. -aprobarea propunerii de vinzare. la rândul lor. ca ansamblu funcţional ». pentru terenuri de suprafaţă mare. in vederea ecologizarii zonei. eventual fixate de hotarirea adunarii creditorilor. in practica. precum si de faptul ca prêt de piata in cazul vinzarilor in faliment este complet diferit fata de pretul de piata in cazul unor societati in bonis. In aceste conditii. ca un ansamblu în stare de funcţionare sau individual. cel puţin în aglomerările urbane. precum şi continuarea creşterii în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Etapele vinzarii pot fi simplificate dupa cum urmeaza : -alegerea metodei de vinzare si intocmirea regulamentului de vinzare . practic. fie. Analizele de factura economica recomanda ca terenurile fară construcţii. inclusiv de « sarcina » obiectului de activitate ale debitorului si a fostilor salariati ai debitorului. se elaboreaza fie un « memorandum de prezentare ». in astfel de situatii. pentru care un cumpărător oferă un preţ nedefalcat pe bunurile componente. având în vedere tendinţa constantă de creştere a preţurilor din ultimii 5 ani. Societăţile asupra cărora debitorul falit deţine creanţe se pot afla. sa transforme o fosta fabrica situata in zona locuibla a orasului intr-un proiect rezidential sau imobiliar ori va putea demola constructiile respective. dupa caz. . prezentarea activelor . inclusiv cu accesul la utilitati si cu posibilitatea angajarii fostilor salariati ai debitorului. cumparatorul preia o afacere de la debitor. un « caiet de sarcini » . urmata de valorificarea terenului liber pare mai profitabilă. la propunerea comitetului creditorilor. se înţelege o parte sau toate bunurile debitorului. poate fi eficientizata de cumparator. trebuie tinut cont de limitele negocierii. reclama. 130. are nu necesită pază şi implică doar costuri cu impozitul pe teren sa fie păstrate pentru a fi vândute ultimele. Din acest punct de vedere. -adjudecarea si incheierea contractelor de vinzare-cumparare . bunurile debitorului vor putea fi vândute în bloc. De asemenea. se pot lua in calcul eventuale amenajari (reamenajari) ale acestora. in cazurile complexe. Cumparatorul va putea. urmind sintagma din legislatia privatizarii. Dar nimic nu se opune ca. in cazul terenurilor cu construcţii. Activul respectiv trece la cumprator liber de orice sarcini dar cu toate failitatile de care dispunea la debitor. in functie de interesele sale. astfel încât preţul lor de piaţă să crească peste nivelul costurilor adiţionale de reamenajare. 116 alin. De asemenea. procedura falimentului isi vadeste nu numai caracteristica de sanitar al mediului economic si de afaceri. necesare pentru desfăşurarea unei afaceri. in general. cum ar fi opratiunile de factoring si forfetare. ceea ce inseamna ca afacerea respectiva. -negocierea sau derularea procedurilor de licitatie si efectuarea vinzarii . -expunerea pe piata a activelor (marketing. Conform acelorasi analize de factura economica. varianta demolării construcţiilor. sa le fie incredintata sarcina recuperarii creantelor. precum si apelarea la firme specializate de recuperari de creante. cumparatorul sa reorienteze activul respectiv catre un alt obiectiv de afacere sau chiar catre o alta destinatie. ci pe aceea de mijloc de eficientizare a economiei prin competitie. Prin « bloc. prin hotarire a adunarii creditorilor .Potrivit art. facilitati de vinzare) si.

astfel ca nu poate fi atacat separat. insotita fiind de o serie de formalitati procedurale. fara a putea sa mai fie ulterior foarte usor contestate. ci si licitatia in sine. precum si pentru vinzarea prin negociere directa a imobilelor debitorului. in anumite conditii. unele formalitati speciale ale vinzarii. însoţit de propuneri vizând modalităţile de vânzare. In toate aceste demersuri de lichidare a creantelor. cum ar fi preţul . conciliere si arbitraj. si vinzarea de drepturi litigioase. In afara de tranzactii. corelativ. toate prevazute sub sanctiunea nulitatii. calitatea de creditori dar care nu sunt neaparat reciproce. In cazul vinzarii la licitatie. in cazul propunerii de vânzare în bloc. care fac aceasta metoda de vinzare greu de ales de catre lichidator. tot cu acordul creditorilor. precizându-se şi sarcinile de care. sunt grevate. De asemenea. analizate mai sus). atit sub aspectul conditiilor de fond. fie ca vinzari prin negociere directa. pentru clarificarea creantelor. Pentru vinzarea in bloc a activelor debitorului prin negociere directa. mai ales in cazul in care singurul creditor ofera. 117 si art. Asa cum s-a putut observa mai sus. Actul de adjudecare nu este. putind incheia tranzactii cu debitorul debitorului. depunerea creantei ca prêt sau ca o parte din prêt (ceea ce scuteste creditorul de consemnarea garantiei de particpare la licitatie. cu acordul creditorilor. in acelasi timp. dar il si obliga sa adjudece la un prêt de minim 75% din pretul de pornire a licitatiei. Acestea sunt : (i) vânzare prin negociere directă către un cumpărător deja identificat. 131. trebuie tinut cont ca acestea sunt prescriptibile. cu precizarea condiţiilor minime ale contractului. in cazul vinzarii directe se poate contesta valabilitatea contractului. 117. lichidatorul poate accepta si conventii de dare in plata cu debitorul debitorului. In plus. este cel evaluat impreuna cu sau in urmarea inventarului). Este posibila chiar si atribuirea bunului in contul creantei. Legea insolventei stabileste. in tot sau in parte. prêt care. Vinzarea la licitatie se finalizeaza printr-un act de adjudecare. in timp ce vinzarea prin negociere directa de finalizeaza prin incheierea unui contract de vinzare-cumparare. Vinzarea prin negociere directa a imobilelor prespune unele formalitati complicate si inutile. la licitatie este permisa. creanta sa pentru bun. compensatia legala). lichidatorul poate propune creditorilor si unele compensatii conventionale cu debitorii debitorilor care au. ca presupun costuri judiciare si timp. In schimb. competenta de a solutiona diferitele forme de contestatie apartinind judecatorului-sindic.21 alin. Astfel : a) conform art. un acord de vointa. cit si sub aspectul formalitatilor vinzarii.2-4. in art. lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport în care vor fi indicate. In practica este preferata vinzarea la licitatie care. se poate contesta atit masura lichidatorului de organizare si finalizare a licitatiei (caz in care sunt aplicabile dispozitiile art. procedurile de lichidare se realizeaza fie ca vinzari la licitatie. increderea initiatorului licitatiei si a participantilor la licitatie ca rezultatele acesteia sunt definitive. asigura intrun grad destul de mare informarea creditorilor si a participantilor la licitatie si. ci numai impreuna cu licitatia sau cu masura lichidatorului. eventual. lichide si exigibile (caz in care ar interveni. descrise şi evaluate bunurile ce urmează a fi vândute împreună. in cazul in care debitorul debitorului nu le achita de buna voie si ca incercarea de a le recupera integral poate sa provoace daca nu pierderi debitorului. asa cum s-a vazut mai sus. ca act de vinzare-cumparare. de unde concluzia ca creditorii nu ar trebui sa fie foarte reticenti la astfel de metode de recuperare a creantelor. In fine. 118.lichidatorul poate recurge si la mediere. oricum. lichidatorul poate promova. insa. Ambele modalitati de lichidare pot fi contestate. cel putin un grad redus de recuperare. cu aprobarea prealabila a judecatorului-sindic. certe.

titularilor unor drepturi de retenţie de orice fel şi comitetului creditorilor. Astfel. propunerea lichidatorului va trebui să identifice imobilul. nu si vinzarilor silite sau lichidarilor in cadrul procedurilor de insolventa. în condiţiile propuse în raport. f). De altfel. 118. al tranzactionarii pe piata de capital si. dar in practica. lichidatorii sunt obligati sa apeleze la SSIF pentru a putea vinde valorile mobiliare. ulterior aprobării de către adunarea generală a creditorilor. notificând propunerea administratorului special. investita cu formula executorie (pct. atit tranzactiile in canitati mici. dupa caz.şi modalitatea de plată. Pe de alta parte. 4/2005 privind tranzacţiile bursiere. b) conform art. cu precizarea preţului minim propus. Practica este gresita. creditorilor cu garanţii reale asupra bunului. majoritatea judecatorilor-sindici dispun valorificarea actiunilor detinute de debitor in conditiile Legeii nr. 9/2006 stabileste norme cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor asupra carora poarta garantii reale mobiliare. lichidatorului i se permite sa incalce o negociere finalizata (practice. cit si tranzactiile in cantitati mari (in acest caz fiind necesara parcurgerea formalitatilor de oferta publica). in practica. intrucit legislatia pietei de capital nu este corelata cu Legea insolventei. Societatile de registru si depozitarul central refuza inregistrarea unor tranzactii cu valori mobiliare care nu sunt facute cu respectarea acestor formalitati. textul referindu-se exclusiv la faptul ca numai in cazul vanzarii valorilor mobiliare grevate de o astfel de sarcina se apelează la o societate de servicii de investiţii financiare. lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor. inclusiv actiuni la . in mod concret. In termen de 20 de zile de la prezentarea raportului. sunt acceptate supraoferte. (iii) vânzarea la licitaţie. în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii. intrucit : (i) Regulamentul Bursei de Valori Bucuresti nr. Astfel ca. 9 ca tranzacţiile exceptate sunt transferurile directe ale dreptului de proprietate asupra instrumentelor financiare. (ii) Regulamentul CNVM nr. să arate sarcinile de care este grevat şi să indice pasul de supraofertare şi data până la care. Vinzarea valorilor mobiliare poate fi o piatra de incercare pentru procedurile de insolventa si pentru lichidator. numai după 30 de zile de la data ultimei publicări făcute de lichidator în ziar a anunţului privind condiţiile de supraofertare. si supunând votului adunării generale a creditorilor propunerea de vânzare. efectuate cu respectarea prevederilor legale incidente. lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor. in mod aproape invariabil. să efectueze actele şi operaţiunile de lichidare. imobilele vor putea fi vândute direct. ca efect al lichidării (pct.297/2004 privind piata de capital. al ofertelor publice de valori mobiliare. organizati in societati de servicii de investitii financiare (SSIF). Formalitatea supraofertarii este greu de justificat. vânzarea va putea fi făcută. aprobată de adunarea generală a creditorilor. mai ales ca. chiar si in caz de executare silita sau de lichidare. sub sancţiunea nulităţii. nu si in cadrul procedurii de lichidare. 93 din Legea 85/2006 prevede ca lichidatorul poate valorifica drepturile debitorului rezultind din detinerea de actiuni la alte societati comerciale. în caz de aprobare a vânzării. fără cumpărător identificat. art. prin încheiere. în urma propunerii lichidatorului. e) si punerii in executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile. prin situaţia de pe teren şi prin datele din registrele de publicitate imobiliară. prevede la art. judecătorul-sindic va da dispoziţie lichidatorului. Principiul respectiv nu este aplicabil decit tranzactiilor consensuale. cel putin apparent. Dacă adunarea generală a creditorilor aprobă raportul. un ante-contract) cu primul ofertant. ceea ce este putin compatibil cu principiul libertatii de vointa si cu principiul bunei credinte. (ii) vânzare prin negociere directă. principiul fundamental al tranzactiilor cu valori mobiliare este acela dupa care aceste tranzactii se pot efectua in mod exclusiv pe piata de capital si cu intermedierea brokerilor. se considera ca si vinzarilor de valori mobiliare efectuate de lichidator in procedura falimentului li se aplica principiul intermedierii.

acest surplus va fi distribuit catre ceilalti creditori. calculate de la data deschiderii procedurii. suspendarea: -in cazul bunurilor asupra carora poarta garantii. acestea sunt supuse distribuitiilor partiale catre creditori. Sumele încasate prin instrumente bancare (ordin de plată) se depun direct în contul bancar al debitorului. §6. judecatorul syndic poate idpune si o compensatie judiciara. se vor plati mai intii cheltuileile de procedura. iar recipisele vor fi predate judecătorului sindic. dupa cum urmeaza lichidatorului. ordinea de preferinta prevazuta de lege este numai de natura. in plus. in ordinea de preferinta de la art. iar pe de altă parte venitul obţinut (preţul de vânzare) şi TVA-ul datorat bugetului de stat. atunci titularii garantiei devin pentru restul de creanta ramas neachitat creditori chirografari. . este de retinut ca dispozitiile art. De asemenea contabilitatea va reflecta scăderea din gestiune a bunurilor vândute şi încasarea de la cumpărător a contravalorii bunurilor vândute. in ordinea de preferinta de la art. insotit de un raport asupra fondurilor obsinute din lichidare. -in cazul bunurilor asupra carora nu poarta garantii. contabilitatea va evidenţia pe de o parte dreptul de proprietate asupra activului vindut. Distribuirea sumelor rezultate din lichidare 133. 123. raportul asupra findurilor obtinute. In cursul sau dupa efectuarea lichidarii. dupa care se vor plait creantele inscrise in tabelul definitiv consolidate. ori masuri asiguratorii. titularii creantelor in rang preferit sunt de accord. nu si de esenta distribuirii. de orice fel. aceasta opereaza automat. 132. Sumele încasate din vânzări în numerar se depun de către lichidator în contul averii debitorului deschis la o unitate bancară. pe care il va prezenta comitetului creditorilor. astfel ca vor avea prioritate la aplicare. planul de distribuire. se vor plati mai intii cheltuielile de procedura. 53 din Legea nr. iar art. au un rang al creantelor inferior. precum si a celorlalte cheltuieli de procedura. garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie. fara ca prin acest efect sa se aduca atingere ordinii de preferinta. dimpotriva. daca ramine un surplus dupa aceste plati. sa fie “platit” prin compensarea creantei sale contra debitorului. In scopul efectuarii distributiilor partiale. spre exemplu. in masura in care se incaseaza sume din lichidarea. sunt dobindite libere de orice sarcini. 121 deroga de la cele ale art. cu datoria fata de acesta. atribuirea unui bun supus lichidarii in contul creantei. evident ca. ca din ratiuni sociale.85/2006 prevede ca bunurile instrainate de lichidator. creanta sau creantele garantate nu sunt achitate in intregime din pretul bunului asupra caruia purta garantia. admitind. -in cazul in care titularii garantiilor si. lichidatorul va prevedea plata remuneratiei sale. În cazul valorificării activelor debitorului. distributia se poate face catre unii creditori care nu sunt titular de garantii sau. 123. lichidatorul va intomi un plan de distributie partial. respectiv. contestatii. in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege. astfel ca nimic nu se poune. si va propune distribuirea fondurilor obsinute din lichidare catre creditori. in orice caz. -creditorii pot fi de acord ca un creditor care cumuleaza si calitatea de debitor al debitorului. drept transferat la cumpărător.societatile comerciale cotate. precum ipoteci. 123. dupa care va fi achitata creanta al carei titular este beneficiarul garantiei. distributii care trebuie efectuate la fiecare trei luni. daca. dupa caz. daca sunt indeplinite conditiile compensatiei legale. In plan. spre exemplu. creditorii garantati sa fie platiti in urma salariatilor.

în următoarea ordine de preferinţă: (i) credite acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social. creantele rezultate din contractele in curs de executare. conform art. Astfel. toate creantele fiind chirigrafare). alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă. Nu este permisă satisfacerea diferenţiată a creditorilor din aceeaşi categorie. respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor. Din aceasta perspectiva. alte creanţe chirografare. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere. 5. deoarece legea nu le asigura un privilegiu absolut in cazul esecului planului de reorganizare. Ordinea de preferinta prevazuta de art. creanţele reprezentând credite bancare. creanţele izvorâte din raporturi de muncă . dupa trecerea la faliment aceste creante nu mai sunt platite pe masura scadentei. de către un membru al grupului de interes economic. inclusiv cheltuieli necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului şi plata persoanelor angajate. cele rezultate din operatiunile neobisnuite ale acestuia. 3. aceasta echivalând cu o favorizare a unora. cit si suma alocată pentru fiecare creanţă. prestări de servicii sau alte lucrări. cele rezultate din livrări de produse. 4. Prin planul de distribuire se vor prevedea atit procentul. acordate de instituţii de credit după deschiderea procedurii. În cazul în care s-a prevăzut ca plata creanţelor să se facă într-un anumit procent. timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea procedurii insolvenţei. cu cheltuielile şi dobânzile aferente. precum şi din chirii. sumele vor fi acordate proporţional cu suma alocată pentru fiecare creanţă din tabelul definitiv consolidat între creditorii de acelaşi rang. 8. creanţe subordonate. sunt platiti cu prioritate si integral (cu exceptia cheltuielilor procedurii) din fondurile rezultate din vinzarea bunurilor asupra carora poarta garantiile. ori după caz. 2. cu titlu de norma generala. sunt platite pe masura scadentei lor. Dar acest privilegiu este primat de privilegiul creditorilor beneficiari de garantii care. prudenta (uneori exagerata) a creditorilor in a acorda credit sau incredere debitorilor aflati in perioada de observatie sau de reorganizare este justificata. Titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară. respectiv. dacă aceasta este persoană fizică. 6. creanţele reprezentând creditele. raminind un surplus. taxele. . precum şi creanţe rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii. creantele se vor achita in urmatoarea ordine : 1. fie creditorii garnatati au fost de acord cu modificarea ordinii de preferinta.121 din Legea insolventei. 123 este aplicabila cu titlu de norma generala. urmind a beneficia de privilegiul crentelor rezultate din continuarea procedurii. cu dobânzile şi cheltuielile aferente. dar autorizate in prealabil de judecatorul sindic sau de comitetul creditorilor si. fie pretul bunurilor asupra carora a purtat garantia a acoperit creanta garantata. 7. în detrimentul celorlalţi. Procentul de satisfacere a creanţelor poate fi unic pentru toate categoriile de creditori sau diferenţiat pentru fiecare categorie în parte. in cazurile in care fie nu exista garantii (in acest caz. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorulsindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale. creanţele bugetare. 9.Daca in perioada de observatie si in perioada de reorganizare creantele rezultate din operatiunile curente ale debitorului. (ii) creanţe izvorând din acte cu titlu gratuit. ci sunt trecute pe tabelul creantelor.

Cu ocazia distribuirii parţiale se vor consemna următoarele sume: (i) sume proporţionale datorate creditorilor ale căror creanţe sunt supuse unei condiţii suspensive care nu s-a realizat încă. iar eventualul surplus de bunuri sau creante ale debitorului a fost partajat intre actionarii acestuia. Aceasta este insotita de propuneri in vederea inchiderii procedurii. dar fara drept. dar nu le-au prezentat. cărora li s-au alocat sume numai parţial. (iv) rezerve destinate să acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului. (iii) sume proporţionale. pentru evitarea produceii unor pagube inevitabile. buget. 122 alin. deci. chiar si in cazul in care acestea sunt formulate doar cu scop sicanatoriu. şedinţă în care se vor soluţiona deodată. comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori poate formula contestatie la raportul lichidatorului care insoteste planul de distributie.) şi micşorarea disponibilităţilor băneşti la bancă. datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtător şi care au originalele titlurilor. într-un cont special de depozit. urmind a li se da dstinatia prevazuta de art. (ii) sume proporţionale. majoritatea practicienilor in insolventa suspenda distributiile din proprie initiativa. Distribuirea propriuzisa este efectuata dupa ce toate contestatiile vor fi fost solutionate. dupa ce raportul final va fi fost aprobat. Creditorii inscrisi provizoriu in tabel si cei care au creante sub conditie pot contesta planul de distributie numai in cazul in care nu li s-au provizionat sume proportionale cu creanta lor. ci numai creditorii indreptatiti sa participe la procedura. suspendata. prin sentinţă. intr-o sedinta cu lichidatorul. Inchiderea procedurii are loc. contestatie care trebuie depusa in termen de 15 zile de la afisarea planului de distributie si care trebuie solutionata de judecatorul-sindic in termen de 20 de zile de la afişare. La inchiderea lichidarii se efectueaza distribuirea finala. Înregistrarea în contabilitatea debitorului a plăţii creanţelor se face prin scăderea obligaţiei faţă de terţi (furnizori. In mod evident. Pentru creditorii cu creanţe înscrise în tabelul de creanţe. insa. sumele cuvenite vor fi păstrate la bancă. datorate creanţelor admise provizoriu. precum si la planul de distributie in sine. 130. etc. Desi masura suspendarii este o masura exceptionala. imediat ce sunt notificati cu contestatia. până la clarificarea situaţiei. eventualele fonduri nereclamate au fost consemnate la o banca. nu mai pot nici sa ceara suspendarea distributiei.3-4 din Legea insolventei. respective. care ar trebui dispusa numai in cazuri de ilegalitati vadite. toate contestaţiile. Creditorii care sunt déjà platiti in intregime nu mai pot contesta distributia si. nu orice creditor poate contesta distributiile partiale. . Contestatorul are dreptul sa ceara judecatorului-sindic si suspendarea distributiei. cu debitorul şi cu creditorii. sau cu creanţe sub condiţie suspensivă şi care au luat parte la distribuire. masura punind creditorii in postura de a astepta solutionarea contestatiilor. Si aceasta distributie poate fi contestata si. Formularea contestatiei nu suspenda distributia. Asa cum rezulta din art. ceea ce este ilegal. de raportul final de activitatea si de situatiile financiare finale.

inchizind procedura. Actiunea in raspundere contra administratorilor sau contra asociatilor cu raspundere nelimitata ai debitorului persoana juridica nu mai poate fi continuata dupa inchiderea procedurii. in 5 situatii diferite : (i) insuficienta fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor administrative ale procedurii. In cazul in care activele sau fondurile debitorului nu exista sau sunt insuficiente pentru acoperirea “cheltuielilor administrative” (este vorba. atributiile prevazute de Legea insolventei. Este cazul. 135. precum si de interdictia debitorului care a fost supus unei procedurii de reorganizare judiciara de a mai cere inca o data reorganizarea in cei 5 ani ulteriori inchiderii procedurii. ei nemaiavind nici una dintre competentele si. (v) neinregistrarea nici unei creante la masa credala. inchiderea procedurii genereaza si unele efecte patrimoniale specifice. atit judecatorul-sindic. (ii) executarea cu succes a planului de reorganizare. Acest gen de procese sunt posibile numai datorita existentei procedurii insolventei deschise fata de debitor si numai pe perioada de existenta a acesteia. posibile doar pentru ca fata de debitor a fost anterior deschisa procedura insolventei. . intrucit ii va fi lipsind situatia premisa. (iii) terminarea lichidarii si a tuturor distributiilor in caz de faliment. Procedura insolventei se finalizeaza prin sentinta de inchidere a procedurii. spre exemplu. Inchiderea procedurii poate fi pronuntata. Pe de alte parte. chiar inaintea finalizarii lichidarii. al transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase in surplus dupa faliment in patrimoniul asociatilor debitorului societate comerciala (radiata ca efect al inchiderii procedurii) sau al stingerii datoriilor prin disparitia debitorului persoana juridica ori prin descarcarea de datorii a debitorului persoana fizica. Dupa inchiderea procedurii. in realitate. dupa deschiderea procedurii la cererea debitorului (in acest caz. Este vorba despre decaderile si interdictiile profesionale consecutive inchiderii procedurii.Subcapitolul V Inchiderea procedurii 134. judecatorul-sindic revoca hotarirea de deschidere a procedurii). respectiv. cit si administratorul judiciar sau lichidatorul se dezinvestesc de intreaga procedura a insolventei fata de debitorul respectiv. de cheltuielile procedurii). (iv) acoperirea intregii mase credale. Nici unul dintre efectele deschiderii procedurii si nici unul dintre litigiile specifice procedurii insolventei nu supravietuiesc inchiderii procedurii. unele efecte ale insolventei care se perpetueaza in timp dincolo de inchiderea procedurii. Exista. conform Legii insolventei. insa.

Inchiderea procedurii pentru terminarea lichidarii si a distributiilor catre creditori este modalitatea obsinuita de inchidere a procedurii. Cu unele exceptii limitate. iar modificarile aduse prin plan creantelor anterioare deschiderii procedurii sunt ireversibile. 4 din Legea insolventei. intr-un termen de 5 ani ulterior. este complet inutila. intrucit reorganizarea chiar a avut ca scop supravietuirea debitorului. daca nu exista externalizari anterioare de active care sa poata fi anulate si nici asociati sau conducatori ai debitorului persoana juridica pasibili de actiunea in raspundere. nu va mai putea face insa o noua cerere de reorganizare. ceea ce inseamna ca fondurile debitorului sunt insuficiente. dar cheluileile de procedura ulterioare efectuarii distributiilor nu mai pot fi acoperite din fondurile debitorului192. cheltuielile procedurii pot fi acoperite. lichidatorul va arata ca debitoruri nu dispune de fonduri urmaribile. dar procedura continua. O continuare a procedurii. 131. ca inchiderea procedurii pentru insuficienta fondurilor nu este limitata la persoana juridica. este o situatie de exceptie. in masura in care exista disponibil. judecatorul sindic va constata indeplinirea tuturor obligatiilor asumate in planul confirmat si va inchide procedura printr-o sentinta. indiferent daca a fost vorba de o procedura care s-a limitat la perioada de observatie sau care a trecut in faza de faliment. ceea ce reprezinta o evident incalcare a principiului celeritatii procedurii. fata de care de altfel se deschide procedura simplificata de faliment si fata de care exista imperativul eliminarii rapide din mediul de afaceri. dupa caz. In mod obisnuit. fiind deopotriva aplicabila si persoanei fizice.procedura insolventei se poate inchide in orice stadiu. procedura poate fi totusi inchisa. Debitorul. pentru motivul ca debitorul sau alte persoane interesate au formulat una sau mai multe contestatii sau una sau mai multe cai de atac contra uneia dintre hotaririle judecatorului sindic. din fondul de lichidare prevazut de art. intreprinderea debitorului redevine o intreprindere normala.6007/C/2006 (nepublicata). fiind mult mai rar intilnita in practica decit inchiderea procedurii pentru insuficienta fondurilor debitorului. adica. exista cazuri in care toate activele debitorului au fost vindute. debitorul va fi descarcat de datoriile anterioare deschiderii procedurii. . ca Arhivele Nationale si Casa de Pensii Cluj au refuzat praluarea arhivelor debitoarei. Chiar daca o astfel de contestatie sau o astfel de cale de atac a fost admisa. Daca o reorganizare judiciara s-a incheiat cu succes. debitorul persoana juridica este radiat. Formalitatile inchiderii procedurii in acest caz (pentru care trimit la Cap. prin raportul sau de 60 de zile sau. Ca urmare a inchiderii procedurii. Personalitatea juridica a debitorului se pastreaza. Dar este util ca procedura sa nu se inchida imediat in aceste cazuri. dupa terminarea 192 Prin sentinta comerciala nr. pentru ca acesta sa nu fie contaminat de astfel de societati. din punct de vedere cantitativ. aceasta modalitate de inchidere a procedurii este proprie societatilor fantoma. care i-au incasat cu buna stiinta. astfel ca a dispus plata acestor fornduri necesare arhivarii din fondul de lichidare prevazut de art. mai ales pentru faptul ca. prin perpetuarea formalitatilor de inchidere. 4 din Legea insolventei. desi. fie s-au efectuat unele vinzari si distributii de fonduri. ca s-au efectuat distributii catre creditori. si in aceasta situatie. insa. Falimentul) sunt excesiv de complicate si indelungate. de 30 de zile. Tribunalul Cluj a constatat ca toate activele debitoarei au fost vindute. inclusiv. toti banii obtinuti au fost distribuiti catre creditori. personalitatea sa juridica incetind ca urmare a inchiderii procedurii. pentru acoperirea cheltuielilor de procedura. din varii motive. ci numai daca. chiar daca fie nu s-a trecut la faliment inca. Pe de alta parte. Daca s-a inchis procedura fata de o persoana fizica pentru acest motiv si nu exista caz de frauda. A se observa. X. In cazul inchiderii procedurii pentru situatia prevazuta de art. spre exemplu (fostii) creditorii nu mai pot fi obligati sa restituie ceea ce au primit cu buna credinta in cadrul distribuirilor partiale sau finale. ca arhivele debitoarei trebuie depozitate si pastrate in conditii de siguranta si ca exsita societati comerciale care preiau cu plata documente ale unor foste persoane juridice. intrucit partile si participantii la procedura nu mai pot fi repusi in situatia anterioara. spre exemplu.

urmind a prelua activele debitorului prin oricare dintre modalitatile de lichidare (negociere directa. Daca s-a deschis procedura la cererea unuia sau mai multor creditori.distributiilor. acestea din urma intrind in patrimoniul asociatilor sau actionarilor debitorului. in calitate de unic creditor va putea fie sa ceara sa i se atribuie in contul creantei acumulate totalitatea sau o parte a activelor debitorului. in plus. Si in acest caz se poate inchide procedura. plati subrogatorii sau alte mijloace de dobindire a creantelor contra debitorului. dar fara a se mai trece prin formalitatile complicate ale inchiderii procedurii pentru terminarea lichidarii. Un tert care ajunge sa acumuleze. daca debitorul sau un tert achita toate creantele contra debitorului. in urma acoperirii tuturor creantelor debitorului. totusi. inchiderea procedurii in acest caz presupune ca masa credala nu a fost in totalitate acoperita. numai pe calea recursului prevazut de art. inclusiv onorariul administratorului judiciar sau al lichidatorului si creantele rezultate din continuarea procedurii). Practic. tot astfel ar trebui sa i se permita debitorului sa isi continue afacerea dupa ce se va fi constatat ca si-a achitat toate datoriile. ar ramine un surplus de bunuri sau creante. 133 din Legea insolventei reglementeaza ipoteza in care creantele contra debitorului au fost complet acoperite prin distributiile efectuate in cursul procedurii. daca asociatii sau actionarii decid astfel prin hotarire a adunarii generale (si daca legea nu le-o interzice expres). De altfel. 12 din Legea insolventei. inclusiv ca ansamblu in stare de functionare. Asa cum lichidarea voluntara poate fi reversibila. procedura se poate inchide. procedura ar trebui inchisa. Legea prevede radierea debitorului si in acest caz. in stare de co-proprietate. ca valoare. preluarea ostila in acest mod poate fi si la indemina unui creditor care detine doar majoritatea creantelor contra debitorului. Un astfel de creditor va avea la indemina toata informatia relativa la debitor. toate creantele contra unui astfel de debitr se sting prin extinctia personalitatii juridice. in consecinta. in acest caz. 133 din Legea insolventei este foarte similara ca efecte cu lichidarea voluntara reglementata de Legea societatilor comerciale. Art. Inclusiv evaluarea. poate sa orchestreze o preluare ostila a debitorului in aceasta maniera. mai ales ca. Creditorul in cauza poate determina inchiderea procedurii prin simplificarea si scurtarea la maxim a lichidarii. prin inchiderea procedurii. si in acest caz. poate deveni inutila. In sectiunea 8 (Inchiderea . din moment ce totalitatea sau majoritatea creantelor sunt detinute de cel interesat in preluare. In mod normal. intrucit. nu isi mai pune in dificultate creditorii si nu mai contamineaza cu insolventa mediul sau de afaceri. nu e necesara mobilizarea de fonduri pentru a finanta preluarea decit in masura necesara depasirii pretului sau conditiilor de plata oferite de competitorii acestuia). ceea ce legitimeaza. inclusiv cele rezultate din procedura (cheltuielile de procedura. 136. odata cu dovada efectuarii distributiei finale si a intocmirii situatiei financiare finale. oricit de avansata ar fi. prin cesiuni de creanta. Contestarea hotaririi de inchidere a procedurii este posibila. desi debitorul ar putea avea interesul sa isi continue afacerea. debitorul persoana juridica isi pierde personalitatea juridica si. In orice caz. creditorii fata de care s-au efectuat plati totale sau partiale nici nu mai au calitatea de creditori indreptatiti sa participe la procedura. intr-o anumita masura. licitatie). deci unii creditori vor fi prejudiciati prin efectul stergerii creantelor lor ramase neacoperite prin distributiile efectuate in cadrul procedurii. prin acoperirea in totalitate a datoriilor sale. ipoteza prevazuta de art. controlul asupra activitatii acestuia si avantajul competitiv al creantei care poate fi depusa ca prêt (creditorului interesat sa participe la licitatie nu ii este necesara garantia de participare la licitatie si. A se observa ca. fie sa se continue procedura. scrupulozitatea exagerata a legiuitorului in acest caz de inchidere a procedurii. de lege lata. Legea prevede radierea chiar si in cazul in care.

64/1995 reglementa atit de o opozitie la inchiderea a procedurii. in cazul debitorului persoana fizica. cit si administratorul judiciar sau lichidatorul. cit si de un recurs la hotarirea de inchidere a procedurii. conform caruia oricine poate sta in judecata ca pirit. asa cum am spus mai sus.pr. chiar si o asociatie sau o societate fara personalitate juridica. macar pentru necesitatile procedurii. O solutie la aceasta dilema ar putea fi textul art. creditorii chirografari sau actionarii debitorului sunt persoane interesate sa se opuna prin recurs la inchiderea procedurii considerind. cum ar fi actiunea in anulare sau actiunea in raspundere contra conducatorilor debitorului persoana juridica. intr-o cale de atac extraodinara) debitorul este déjà ”oficial decedat”. Daca recursul a fost admis si s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare. cind recursul poate fi formulat doar de partile sau intervenientii in interes propriu in acea procedura. Fosta Lege nr. In baza art.. sentinta de inchidere a procedurii. consider ca sunt aplicabile normele generale si principiile procedurii civile. conform art.2 C. Daca efectul inchiderii procedurii este radierea debitorului persoana juridica si hotarirea de inchidere a procedurii este executorie. organele procedurii. Cum si aceasta hotarire a judecatorului-sindic este executorie. 12 alin. atit judecatorul-sindic. sunt dezinvestite. daca are un organe proprii de conducere. debitorilor sau asociatilor cu raspundere nelimitata etc. din moment ce debitorul va figura ca parte in recurs (sau in calea de atac extraodinara). ca nu s-au epuizat in procedura toate mijloacele de recuperare a creantelor lor (creditori chirografari) sau a valorii reziduale a actiunilor lor. debitorul poate fi reprezentat in recurs de fostul lichidator. extinctia creantelor contra acesteia sau. ca si orice hotarire a judecatorului sindic. intrucit el este incompatibl.civ. mai ales cind recursul este formulat chiar de catre debitor. inchiderea procedurii are ca principal efect disparitia debitorului persoana juridica si. ca lichidarea s-a efectuat la o valoare mai mica decit cea de piata. care impun ca un debitor aflat in procedura insolventei (faptul ca s-a exercitat un recurs si acesta este pe rol demonstreaza ca procedura insolventei nu s-a stins inca in mod irevocabil) sa fie reprezentat de catre administratorul judiciar sau de catre lichidator. cu atit mai mult. Mai delicata este chestiunea supravieturii debitorului in eventuale cai de atac care ar urma sa fie solutionate dupa inchiderea procedurii. Recursul poate fi introdus de orice persoana interesata. cu observarea conditiilor specific de exercitiu al acestora.2 din Legea insolventei. actiunea in raspunderea contra fideiusorilor. revizuire). iar administratorul judiciar/lichidatorului este dezinvestit. Sentinta de inchidere a procedurii este executorie si nu poate fi suspendata de instanta de recurs. “ramasite” ale fostei persoane juridice supravietuiesc inchiderii procedurii. judecatorul-sindic care a pronuntat sentinta de inchidere a procedurii este definitiv si irevocabil dezinvestit de cauza. Consider ca. descarcarea de datorii. Totusi. este atacabila cu recurs. corelativ. Intr-adevar. cu exceptia cazului in care procedura s-a inchis in urmarea unei proceduri contencioase.procedurii) din actuala Lege a insolventei nu se mai face vorbire de nici o modalitate speciala de contestare a sentintei de inchidere a procedurii. Dupa inchiderea procedurii. atunci inseamna ca in recurs (si. 137. pentru ca nu mai are personaliate juridica. fiind supusa recursului. evident. si sentinta de inchidere a procedurii este pasibila de cai de atac extraodtinare (contestatie in anulare. De aici concluzia ca . 41 alin. Or. Sentinta de inchidere a procedurii este definitiva si executorie. 12 din Legea insolventei. se pune problema cine va reprezenta debitorul in recurs. precum si orice alte chestiuni ce tin de procedura insolventei astfel redeschisa. spre exemplu. Desi problema este lipsita de o reglementare expresa. sa rejudece cauza relativa la inchiderea procedurii. in aceleasi conditii ca si cele aplicabile hotariririlor obsinuite propuntate de judecatorul-sindic in procedura insolventei. De regula.

dupa plata catre creditorii inscrisi in tabelul definitiv consolidat a totalitatii creantelor acestora. in conformitate cu art. Asa cum s-a aratat si in Cap. ca orice paradox. atunci opereaza transferul dreptului de proprietate asupra surplusului lichidarii la asociatii sau actionarii debitorului. actionarii intre creditorii debitorului insolvent. 133 lit. Daca exista surplus de lichidare. Inchiderea procedurii antreneaza. 133 lit. art. dispozitii exprese sau principii ale legii au permis actionarilor sa se considere creditori in cadrul procedurii. in urma lichidarii.unele efecte ale procedurii insolventei supravietuiesc inchiderii acesteia. 2 din Legea insolventei fixeaza ca scop al procedurii acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. In evolutia sinouasa a fostei Legi nr. in urma finalizarii lichidarii. daca sunt indeplinite conditiile acestei actiuni. daca aceasta nu s-a indeplinit pina la inchiderea procedurii. insa. VII. Legea insolventei nu mai include. din lichidarile precedente. Dar Legea insolventei a ales sa se dizintereseze de aceasta creanta. Efectul extinctiv poate sa duca la o imbogatire fara just temei a asociatilor sau a actionarilor societatii radiate. pentru cazul in care. Procedura nu poate fi mentinuta in vigoare doar pentru a astepta consolidarea creantelor conditionate. O lichidare de active din patrimoniul falitului efectuata dupa ce. s-a acoperit integral valoarea masei credale plus cheltuielile de procedura in sens larg. Descarcarea de datorii nu opereaza in cazul in care debitorul persoana fizica s-a facut vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori de transferuri frauduloase. desi acestia se pot considera creditori pentru valoarea reziduala a actiunilor lor. motiv pentru care fostii creditori au la indemina o actio de in rem verso contra acestora. stingerea datoriei principale. transferul dreptului de proprietate asupra acestuia la actionari. nu mai participa la procedura. 64/95 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. asa cum. pentru ipoteza exceptionala a existentei unui surplus dupa lichidare. ci si o limita a acesteia. acest partaj este nesolutionat in Legea societatilor comerciale. Creantele respinse ca tardive. Partajul intre actionari al acestor bunuri ramine o problema nesolutionata in lege. acesta va fi repartizat asociatilor sau actionarilor debitorului. Daca.3 din Legea insolventei). de altfel. iar asociatii sau actionarii debitorului persoana juridica solicita in termen aceasta. ramine un surplus de fonduri sau de bunuri. organele procedurii au indatorirea de a nu prejudicia . nu antreneaza de plin drept si stingerea obligatiei de garantie sau a obligatiei solidare (art. in baza raportului final de lichidare. de regula. Bunurile respective trec la actionari in co-proprietatea acestora. disparitia personalitatii juridice a debitorului. Unele solutii doctrinare si jurisprudentiale aferente lichidarii voluntare sunt aplicabile prin analogie si situatiei prevazute de art.a) din legea insolventei. si acest enunt contradictoriu poate fi demonstrat. 133 lit. in baza art. Chiar daca scopul procedurii este acoperirea creantelor. Dar dezideratul acoperirii creantelor contra debitorului nu este numai un scop al procedurii.137 alin. asa cum am argumentat in Cap. Numai in cazul inchiderii procedurii ca urmare a neinscrierii in tabelul creantelor a nici unei creante contra debitorului sau ca urmare a succesului unui plan de reorganizare personalitatea juridica a debitorului se pastreaza. dar. ramine un surplus de bunuri sau fonduri care ar urma sa fie repartizate asociatilor. I. Lichidarea nu este un scop in sine. precum si creantele sub conditie. este si nelegala si lipsita de sens.) din Legea insolventei. Extinctia personalitatii juridice antreneaza si stingerea datoriilor debitorului. Este un paradox al procedurii. lasind problema eventualei desocotiri pe seama (fostilor) actionari si prevazind. astfel ca procedura poate continua exclusiv pina la acoperirea creantelor inscrise in tabelul definitiv consolidat. Inchiderea procedurii falimentului fata de debitorul persoana fizica provoaca descarcarea de datoriile anterioare deschiderii procedurii a acestuia.a) din Legea insolventei. precum si a obligatiilor de garantie sau a celor solidare (inclusiv a actiunilor de regres). prin descarcarea de datorii. In ciuda principiului accesorium sequitur principalem.

a dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile. nu se mai lichideaza. Legea insolventei. cu titlu de cheltuiala de procedura. In astfel de cazuri. atunci acestea urmeaza a fi suportate din fondul de lichidare. insa. din lipsa de spatiu. aceasta obligatie este. la momentul raportului final si respectiv distributiei finale. acestea nu vor participa la ultima distributie de fonduri (art. nr. eventual. Arhivarea documentelor debitorului (esentiala pentru fostii angajati ai debitorului. exista creante aflate inca sub conditie. intrucit Arhivele Nationale refuza sa preia astfel de documente. acorda prioritate atribuirii catre asociati/actionari.com. pana la lamurirea situatiei acestor creante (de exemplu solutionarea irevocabila a contestatiei impotriva unor creante) sau pina la consolidarea lor. beneficiaza de dreptul la provizionarea unor sume rezultate din lichidare. la cererea acestora. cu ocazia distribuirii partiale. provizionarea sumelor cuvenite creantelor supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca sau creantelor admise provizoriu. . dificil sau imposibil de executat. 133. Cluj. arhivarea poate sa insemne o cheltuiala de procedura destul de inseamnata. Acesta este unul dintre motivele pentru care actionarii au dreptul de a se opune prin cai de atac inchiderii procedurii. creantele sub conditie sau creantele contestate. Intrucit o creanta constestata si. De aceea. precitata. intrucit societatea de arhiva va impune plata anticipata a intregului tarif de arhivare. practic. Procedura efectuarii platilor din acest fond este rezumata in cap. In cazul in care nu exista fonduri sau active vandabile ale debitorului sau acestea nu sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de procedura. 129 alin. ci vor trece in proprietatea asociatilor/actionarilor.drepturile patrimoniale ale asociatilor/actionarilor debitorului falit prin efectuarea de acte de lichidare. In lipsa unei astfel de cereri. In urma efectuarii actelor de lichidare. 133 lit. in conditiile in care se considera prejudiciati prin modul in care se va fi derulat procedura. Daca. o obligatie a practicianului in insolventa. singura solutie o reprezinta darea in pastrare a acestor documente catre societatile specializate de arhivare. trecut pe tabel cu titlu provizoriu este. precum si creantele nescadente. Creantele admise numai provizoriu. in acelasi timp. In aceste cazuri. atunci se va putea apela la fondul de lichidare. la cererea reprezentantului acestora. In cazul in care fondurile debitorului sunt insuficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli. inainte de distributia finala. deschis la dispozitia asociatilor/actionarilor (art. XVII. care pot fi trecute pe tabel cu titlu de creante admise provizoriu.127 pct. prin ordinea instituita de art. intrucit aceste documente stau la baza dosarului de pensionare sau a altor drepturi sociale de securitate sociala) poate fi considerata un efect al inchiderii procedurii si. sent.b). In orice caz. inseamna ca urmeaza a i se aplica acelasi regim juridic. Bunurile. 193 194 Trib. 4 din Legea insolventei si gestionat de UNPIR194. constituit conform art. 1 si 3 din Legea insolventei.6007/C/2006. se impune. insa.3 din Legea insolventei). conform art. o creanta aflata sub conditie. existente in patrimoniul debitorului dupa acoperirea intregii mase credale. iar Casele de Pensii refuza sa le preia din lipsa de spatiu si de dispozitii legale. procedura de lichidare va continua si sumele rezultate se vor depune intr-un cont. fondurile sau creantele in surplus. lichidatorul va trebui sa provizioneze sumele necesare platii operatiunii de arhivare. Asa cum rezulta din unele jurisprudente193. din moment ce societatea falita va disparea ca urmare a lichidarii iar societatea de arhivare nu va mai avea partener contractual. lichidarea completa a activului si atribuirea catre asociati/actionari a sumelor reziduale fiind ultima solutie. este riscant ca procedura sa fie inschisa fara ca documentele societatii falite sa aiba asigurata arhivarea.

anumite restricţii pot fi considerate excesive şi împiedică întreprinzătorii să ia un nou start. astfel că pot solicita o finanţare de la bancă şi pot porni din nou o afacere pe cont propriu. sunt excluşi din orice profesie comercială sau industrială. în cazurile de faliment de bună-credinţă (bona fide). În acest caz. în prezent. In Grecia. Majoritatea sistemelor judiciare ale statelor membre ale UE impun anumite restricţii. Inchiderea procedurii antreneaza interdictii si decaderi in defavoarea debitorului persoana fizica sau a conducatorilor debitorului persoana juridica. dar infractiunea s-a savirsit cu prilejul unei proceduri de insolventa sau infractorul s-a folosit de functia detinut in cadrul structurii functionale a debitorului persoana juridica pentru a savirsi infractiunea respectiva. Distincţia între falimentul onest şi bancruta frauduloasă este esentiala. sunt necesare achitarea debitorilor de datoriile rămase neacoperite si limitarea restricţiilor impuse debitorului sau administratorului acestuia în cadrul unui faliment scuzabil. Cu toate acestea. Cei in cauza. întrucât aceste restricţii crează un mediu care împiedică întreprinzătorii să ia un nou start. de Proiectul optim 2003. au acţionat împotriva intereselor creditorilor sau au cauzat intenţionat falimentul societăţii. de genul bancrutei frauduloase. Restricţiile consecutive inchiderii procedurii falimentului impuse debitorului individual sau administratorilor persoanei juridice falite pot fi stabilite dacă falimentul a fost declarat “culpabil”. latura “civilă” a falimentului trebuie mentinuta independentă de consecinţele penale pe care le pot antrena anumite acte ale debitorului falit. faliţii pot obţine o scrisoare de referinţă de la un administrator judiciar. s-a permis expres tribunalelor sa atribuie « scuzabilitate » faliţilor de bună-credinţă care au eşuat datorită conjuncturilor economice nefaste. daca s-a savirsit o alta infractiune decit cea care poate antrena direct decaderea sau interdictia. Printre Statele Membre ale UE. de obicei. 195 Este vorba. dar numai daca acestia se fac vinovati de infractiuni corelative falimentului. publicate si in Romania195. numai legislaţia din Marea Britanie si cea din Grecia includ. Pe de alta parte. fie de natură pecuniară. printr-o lege din septembrie 2002. prin urmare. ca pedeapsa penala complementara. in principal. De asemenea. În restul UE. descalificări şi interdicţii automate. intrucit este nedemn de a exercita o astfel de profesie.138. Legile privind falimentul impun. spre exemplu. precum si de rapoartele acolo citate. Aceste restricţii pot fi justificate atunci când debitorul sau administratorii individuali au comis o fraudă. fie de natură penală. inclusiv in Romania. Pentru aceasta. debitorul sau administratorul vor fi supuşi măsurii restrictive sau descalificării cu privire la administrarea activelor altei persoane şi reprezentarea sau administrarea oricăror altor persoane pe o perioadă medie de 5 ani. debitorilor sau administratorilor ori anumite interdicţii de a desfăşura anumite activităţi sau de a fi numiţi în anumite funcţii. . întreprinzătorii faliţi îşi pierd imediat capacitatea de a face acte de comerţ şi. descalificări sau interdicţii asupra celor supuşi procedurilor de faliment. atunci se poate dispune descalificarea profesionala. restricţii. ci sunt impuse de instanţe. Acest lucru poate crea un stigmat. restricţii. măsurile mai restrictive nu sunt automate. In Belgia. Pentru a permite acel „nou inceput” despre care se vorbeste frecvent in rapoartele exepertilor in insolventa. În Olanda. este necesar ca instanţa să considere că un nou început « nu pune în primejdie comunitatea generală ». nu mai pot fi fondatori sau administratori de societati comerciale daca s-au facut vinovati de bancruta frauduloasa sau de gestiune frauduloasa cu ocazia unei proceduri de insolventa. în funcţie de gravitatea faptelor şi prejudiciului. pentru ca faliţii oneşti sa nu fie stigmatizaţi prin asocierea cu cei incorecţi. Falitul fraudulos nu poate dobindi calitatea de avocat sau de practician in insolventa.

Codul comercial al SUA prevede descarcarea totala de datorii. caz in care vorbim de asa-numita “cautiune reala”. accesorii creantei principale si. Fideiusiunea obisnuita este o garantie personala. fata de fideiusor sau co-debitor deschiderea procedurii insolventei. inseamna ca si obligatia de garantie sau co-obligatia este prezumata a indeplini aceste conditii. de un aval. numai in cazul in care debitorul ar fi insolvabil sau in cazul in care urmarirea altui fideiusor nu ar fid at rezultate. care este conditionata in dreptul civil (fideiusorul poate invoca atit beneficial de discutiune. cu conditia ca creanta sa fie certa. practic. fideiusor sau co-debitor solidar aflat in procedura de insolventa. consta in adaugarea la gajul general al creditorilor chirografari conferita de patrimoniul debitorului principal a gajului general al creditorilor chirografari conferita de patrimonial fideiusorului. in plus. daca creanta principala indeplineste conditiile de admisibilitate pentru deschiderea procedurii fata de debitorul principal. in consecinta. aceasta indeplineste conditiile de admisibilitate pentru deschiderea procedurii). ca garantie. pentru una si aceeasi creanta fata de debitorul principal (sau fata de un debitor dintre mai multi co-debitori). Fideiusiunea propriu-zisa. a co-debitorului sau a fideiusorului apartine creditorului. va putea nu numai sa se inscrie la masa credala a oricaruia dintre debitorul principal. În general.com. fideiusori. asociati cu raspundere nelimitata 139. ci si sa ceara. cu exceptia cazurilor de frauda. singura limitare a acestei optiuni fiind aceea de a nu se depasi cuantumul creantei prin recuperari de la mai multi debitori. conferind creditorului o creanta contra fideiusorului. Aceasta intrucit in dreptul comercial co-debitorul si fideiusorul sunt prezumati a se fi obligat solidar cu debitorul principal (art. creditorul beneficiar al acesteia nu va putea cere deschiderea procedurii fata de tertul garant (intrucit el nu are o creanta contra tertului garant. cit si beneficial de diviziune. Drepturile creditorului izvorite din “cautiunea reala” sunt drepturi reale. creditorul avind dreptul sa il urmareasca pe fideiusor). lichida si exigibila de minim 30 de zile sis a aiba o valoare mai mare sau egala cu valoarea-prag. procedura se poate deschide numai daca exista o creanta contra debitorului si. ci un drept real. or. Alegerea intre a cere insolventa debitorului principal.) si. 42 C. neglijenţă gravă sau conduită greşită intenţionată ce a condus la faliment. ceea ce le permite acestora să reintre. liber în afaceri noi. Dar creditorul beneficiar . in timp ce in dreptul commercial este neconditionata (beneficiul de discutiune sau cel de diviziune sunt anihilate de prezumtia de solidaritate cu debitorul principal. Un creditor care beneficiaza de o fideiusiune. de un gir sau de solidaritatea pasiva a doi sau mai multi debitori. Dar tertul garant poate conferi creditorului si o garantie reala asupra unui bun individual determinat din patrimoniul sau. reglementarea falimentului din SUA nu impune nici o restricţie asupra administratorilor sau întreprinzătorului individual după descarcarea de datorii. Subcapitolul VI Raspunderea pentru insolventa Sectiunea I Debitori solidari. prezumtie care poate fi rasturnata numai prin clauza expresa in contract).

care pentru asigurarea regresului său are asupra bunurilor acestuia un drept de garanţie. prealabil si dat in aceeasi forma in care este facuta conventia de garantiei. a primit o plată parţială pentru creanţa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a încasat-o încă.102 alin. intrucit permite supravietuirea unei obligatii de garantie in limitele sale initiale. mai putin cota incasata in timpul reorganizarii (art. sa se inscriee la masa credala intr-o procedura de insolventa deschisa fata de tertul garant. 70 din Legea insolventei. precum si din principii ale dreptului societatilor comerciale. creantele si drepturile creditorilor se modifica astfel cum se prevede in plan. în toate acţiunile cu debitorii. derivate din dispozitii exprese ale Legii societatilor comerciale si ale Legii insolventei. Codebitorul sau fidejusorul debitorului. care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor. Un codebitor sau un fidejusor. A se observa ca. 111 din Legea insolventei) textul legal citat deroga de la principiul accesorium sequitur principalem. până cind aceasta va fi complet acoperită. Daca s-a confirmat un plan de reorganizare. dar preţul obţinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului. 70 din Legea insolventei. scăzându-se din suma ce este datorată. 141. creditorii conserva actiunile lor contra co-debitorilor si a fidejusorilor. în numerar sau în bunuri. o creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală. până la achitarea integrală a creanţei sale.110 din Legea insolventei). acesta va trebui să restituie sumele primite în plus. Raspunderea asociatilor cu raspundere nelimitata pentru datoriile societatii insolvente poate interveni in mai multe modalitati. chiar si in caz de stingere sau reducere a cunatumului obligatiei principale196. Art. art. Dacă totalul sumelor distribuite creditorului. Desi creanta in sine se modifica ireversibil ca urmare a confirmarii palnului.2 si. În acest caz. creditorul comun are dreptul de a cere să i se plătească.al cautiunii reale va avea dreptul. in baza art.3 dispune ca “descărcarea de obligaţii a debitorului nu atrage descărcarea de obligaţii a fidejusorului sau a codebitorului principal”. ci numai prin acordul expres. cota cuvenită codebitorului sau fidejusorului. pentru intreaga valoare a creantelor lor. Potrivit art. înainte de înregistrarea unei cereri de admitere. rămânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitată. proporţional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a plătit peste ceea ce era datorat. concură la masa credală. Modificarea acestor creante este ireversibila. care este îndreptăţit la restituire ori la despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită. chiar daca au votat planul. garantia aferenta creantei nu se stinge si nici nu se modifica prin plan. Nici o reducere a sumei creanţei prevăzute în tabelul de creanţe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanţe ale debitorilor. In cazul intrarii in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare. 71 din Legea insolventei. in aceste cazuri (art. 137 alin. al creditorului. titularii acestor creante vor putea participa la distribuiri numai cu valoarea creantelor prevazute in programul de plati. un creditor care. va depăşi totalul sumei care îi este datorată. Potrivit art. 140. pentru a face posibilă realizarea garanţiei sale. respectiv. până ce creditorul nu a fost deplin satisfăcut. va fi trecut în tabelul de creanţe cu suma pe care a plătit-o creditorului. iar garanţiile reale şi personale constituite pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin planul de reorganizare rămân valabile în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare. De altfel. 196 A se observa ca Legea insolventei repeat astfel de derogare si in cazul descarcarii de datorii a debitorului persoana fizica. .

a se vedea supra. asociatii in cauza fiind. in sensul ca o societate gestioneaza alta societate din grup. p. 107.Derrupe”. 1991.Astfel. in baza aplicarii tehnicii “piercing the corporate veil”. in societatile de persoane. Dealtfel. personalitatea juridica a societatii unipersonale este o “personalitate de imprumut”. practic.290. o rspundere a asociatilor/actionarilor este posibila si in celelalte cazuri de societate fictive. inclusiv in cazul dizolvarii consecutive falimentului. I. subiectivitatea proprie a societatii dispare. o sustine cu garantii sau cu contracte legate etc). Litec-GLN Joly. Desi sanctiunea responsabilizarii asociatilor pentru transgresarea limitelor personalitatii juridice a societatii (“piercing the corporate veil”) nu este altceva decit o forma. fiind o tehnica de limitare a responsabilitatii comerciantului individual. Societatea cu personalitate juridica falsa (aparenta) este rezultatul confuziei de patrimonii intre asociati si societate si nu se confunda cu societatea simulata. se poate dispune ca asociatul care este culpabil. Aceasta raspundere are un caracter subsidiar. inclusiv societatea-mama a debitorului. inclusiv in cadrul unei proceduri de insolventa deschisa fata de societate. A se vedea M. de cele mai multe ori in scopuri frauduloase) sau in cadrul grupului de societati (societatile din cadrul grupului sunt interdendente economic intr-o asemenea masura incit se ajunge si la dependenta juridica. asa cum constant se afirma in doctrina franceza198.Jeantin. O astfel de situatie juridica este foarte prezenta in cazul intreprinderii unipersonale cu raspundere limitata („asociatul unic” creeaza intreprinderea. un fals. p. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic beneficiaza de personalitate juridica (cu toate consecintele acesteia. Asociatul unic al debitorului persoana juridica poate raspunde pentru cazul insuficientei activelor societatii fata de pasivul acesteia. garanti ai executarii de catre societate a propriilor datorii. sa beneficieze de patrimoniu propriu. Asociatul platitor. in consecinta. Consecinta caracterului cert al creantelor inscrise in tabelul creantelor fata de debitorul principal este o eventual deschidere a procedurii insolventei fata de asociatul care a devenit un asociat cu raspundere nelimitata. manifestata prin confuzie de patrimonii. asociatii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. are regres contra societatii. sa suporte intregul pasiv al debitorului. precum si in cazul aplicarii art. 235 din aceeasi lege197. In caz de dizolvare. si ar trebui. de fapt. abuzul de personalitatea juridica sau confuzia de patrimonii. desi societatea este o persoana juridica. in “Melanges offerts a J. vol. o imprumuta. 197 198 Pentru amanunte. Daca in procedura falimentului se constata falsitatea (aparenta) personalitatii juridice. inclusiv responsabilitatea juridica proprie) numai in cursul activitatii sale normale. reglementata de art. Confuzia de patrimonii in faptul ca patronul afacerii creeaza fata de terti aparenta sau certitudinea ca patrimoniul societatii sale se confunda cu patrimoniul sau. de aplicare a teoriei societatii fictive. 2371 din Legea societatilor comerciale. in mod obsinuit. care este o persoana juridica. cind personalitatea juridical a societatii este. o aparenta. numai in scopul de a-si limita raspunderea fata de creditori. reglementata expres. La transmision universelle du patrimoine d’une societe. .

in subsidiar. la instanta de drept comun si dupa canoanele acestuia 200. Actiunea in raspundere in baza art. pentru scopurile acestei actiuni. I. in reprezentanti ai intereselor colective ale creditorilor. 138 din Legea insolventei este o actiune colectiva. a se vedea supra. Tipologia actiunii in raspundere si legitimarea procesuala activa 142. actiunea in raspundere contra administratorilor apartine si creditorilor societatii. constind in imposibilitatea acoperirii intregii mase pasive datorita insuficientei activelor debitorului. raspundere plasata in cadrul organizat al procedurii colective. Daca managerii debitorului – persoana juridica au cauzat insolventa acestuia prin faptele enumerate la art.1 din Legea insolventei. Actiunea in raspundere este. Actiunea in raspundere pentru astfel de prejudiciu este reglementata de art. in principal.2 din Legea societatilor comerciale. care o vor putea exercita numai daca exista pe rol o procedura de insolventa deschisa fata de societate si. 73 alin.Sectiunea a II-a Raspunderea civila a organelor de conducere ale debitorului persoana juridica §1. Actiunea in raspundere reglementata de art. dincolo de ipoteza insolventei societatii. De atfel. Victimile prejudiciului cauzat prin aceste fapte ilicite sunt creditorii. colectiva. acestia constituindu-se. de aceea. tardive. priviti individual. dimpotriva. potrivit art. cu toate urmarile decurgand de aici si care este in beneficiul colectiv al creditorilor. promovata. . de deschidere a procedurii. exista cel putin teoretic posibilitatea unei actiuni individuale in daune a creditorilor societatii aflate in faliment contra administratorilor acesteia intrucit. o raspundere directa a administratorilor fata de creditorii societatii 199 In mod cu totul exceptional. Este vorba de prejudiciul suferit de introducerea de catre debitor a unei cereri premature sau.4 si de art. de administratorul judiciar sau de lichidator.138 din Legea insolventei este o actiune speciala. privit ut singuli. Prejudiciul la care se refera art. de comitetul creditorilor. 27 alin. 138 este un prejudiciu colectiv.239-241. Colectivitatea creditorilor are acces la aceasta actiune si nu orice creditor. in afara procedurii. Legea insolventei permite si acoperirea unui prejudiciu individual provocat creditorilor. 200 Pentru detalii. vol. care antameaza o raspundere speciala a organelor de conducere a debitorului persoana juridica. p. care nu este la indemina creditorilor. priviti ca o colectivitate organizata. de tip agravat. ei pot fi trasi la raspundere in cadrul procedurii insolventei deschisa fata de debitor. si. prejudiciu care poate fi acoperit in urmarea admiterii unei actiuni individuale a creditorilor. 138 din Legea insolventei. in orice caz. 27 alin.199 In cazul debitorului societate comerciala.

respectiv. trebuie totusi admis ca actionarii au dreptul la o actiune in raspundere contra administratorilor. 138 alin.1. punerea in miscare a actiunii penale pentru faptele prevazute la art.D. O raspundere civila a organelor de conducere a debitorului persoana juridica. 138 alin. de altfel. mai ales in cazurile de bancruta (simpla sau frauduloasa) 201.. in care exista si un rezultat pagubitor pentru creditori. este si scopul procedurii insolventei. In orice caz. p. dar titularii actiuni in raspundere (administratorul judiciar. Practic. 152 si.comerciale se poate antrena si in cazurile exceptionale de depasire a limitelor mandatului administratorilor. actiunea in raspundere reglementata de Legea societatilor comerciale este de interes doar pentru actionari. Reamintesc ca actionarii nu sunt participanti la procedura insolventei si. deci. Daca societatea insasi este victima prejudiciului. 138 alin. invariabil. practic.152 din Legea societatilor comerciale (prin hotarire a adunarii generale) si art. alegind calea mult mai rapida a actiunii in raspundere in procedura insolventei. cu toate acestea. 138 din Legea insolventei. si a administratorilor societatii comerciale insolvente. intrucit sursele de acoperire a pasivului societatii debitoare sunt diminuate cu prejudiciul respectiv. care este menita a acoperi 201 A se vedea si V. nr. atunci administratorii pot fi actionati in raspundere si prin mecanismele prevazute de art. inselaciune prin ascunderea de active etc. Exercitarea actiunii civile in cazul infractiunii de bancruta frauduloasa. 138 (care este creata exclusiv in favoarea creditorilor) si nici vreo alta modalitate de a-si recupera investitia.138 din Legea insolventei. acest prejudiciu social se rasfringe asupra creditorilor. Daca s-a pornit actiunea penala contra administratorilor pentru una sau mai multe fapte dintre cele prevazute la art. Neavind acces nici la actiunea in raspundere reglementata de art. in R. 79 si urm. 154 din Legea societatilor comerciale (prin actiune directa formulata. neavind nimic comun cu actiunea in raspundere reglementata de art. ea urmind a fi inlocuita de actiunea in raspundere reglementata de art. de actionarul minoritar). in numele societatii. Pasca. Prejudiciul colectiv suferit de actionari poate fi. 138 din Legea insolventei. acoperit prin actiunea in raspundere reglementata de art. lichidatorul sau comitetul creditorilor) pot parasi calea actiunii civile in procesul penal. acoperirea sa in bani creeaza o sursa suplimentara de acoperire a pasivului societatii. din art. dar autonom. in special. care este. un proces separat. actiunea in raspundere se suspenda pe toata perioada procesului penal. Sumele rezultate din exercitarea actiunii in raspundere contra administratorilor intra in patrimoniul societatii comerciale. Pe perioada existentei procedurii insolventei. ei isi pierd investitia in actiunile societatii daca aceasta ajunge in stare de faliment. ci numai actiunea in raspundere. cu conditia ca societatea sa nu fi fost radiata ca umare a inchiderii procedurii. astfel ca o actiune in raspundere prin mecansimele reglementate de Legea societatilor comerciale este inutila.C. ceea ce.138 poate fi cumulată cu răspunderea penală. Intr-adevar. servind acoperirii datoriilor acesteia. acoperirea in bani a prejudiciului suferit de societate se confunda. aferent procedurii insolventei. poate fi antrenata si intr-o actiune civila in procesul penal. 154 din Legea societatilor comerciale. de altfel.2 din Legea insolventei rezulta ca răspunderea civila reglementata pentru faptele prevazute de art. intrucit prejudiciul este cauzat societatii. cu acoperirea prejudiciului colectiv cauzat creditorilor prin actiunea in raspundere reglementata de art.1 din Legea insolventei nu suspenda intreaga procedura a insolventei. in general. In consecinta. 12/2001. care se grefeaza pe procedura insolventei deschisa fata de debitor sau urmeaza inchiderii acesteia. O astfel de actiune in raspundere se grefeaza exclusiv pe mecanismele actiunii in raspundere reglementate de Legea societatilor comerciale. . gestiune frauduloasa. daca faptele respective intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni. de art. Din punct de vedere practic.

Administratorul judiciar sau lichidatorul este un organ al procedurii colective. in principal.10/2004) precum si Legea falimentului societatilor de asigurare (Legea nr. actionarul (actionarii) respectiv va avea la indemina o actiune in raspundere contra administratorului. a se observa ca in societatile pe actiuni este obligatorie incheierea de catre administrator a unei polite de asigurare de raspundere profesionala. 2 din Legea insolventei. consider că suntem în prezenţa unei acţiuni în răspundere delictuală şi nu a unei actiuni in raspundere contractuală. precum si calitatea de organ al procedurii. in mod individual. Creditorii de asigurari (nu si ceilalti creditori ai societatilor de asigurare aflate in faliment) pot formula. impartial si independent. caz in care acesta va putea formula si o actiune civila in procesul penal contra administratorului) sau daca va putea invoca si dovedi o depasire a limitelor mandatului. precum si de la principiul caracterului colectiv al actiunii in raspundere. Suma asigurata poate fi atribuita creditorilor si in cazul in care s-a ajuns la o reglementare amiabila intre parti a chestiunii existentei si intinderii raspunderii. Sa nu uitam ca art. pentru incalcarea dreptului la informatie sau pentru savrisirea unei infractiuni de rezultat in care subiectul pasiv este actionarul. Legea i-a acordat legitimare procesuala activa (nu neaparat in pofida creditorilor. in subsidiar202. In fine. care tin de indeplinirea prerogativelor sale. In actiunea in raspundere contra organelor de conducere a debitorului persoana juridica. si comitetului creditorilor. Legea falimentului bancilor (OG nr. evitind in acest fel un proces cu nenumaratele sale consecinte negative. De aceea. administratorul judiciar sau lichidatorul este cel mai in masura sa aprecieze asupra oportunitatii promovarii actiunii si cel mai in masura sa dea coerenta unei astfel de actiuni. ci in calitate de organ al procedurii. si nu prejudiciul suferit de actionarii debitorului si care este in mod exclusiv o atributie a administratorului judiciar sau a lichidatorului ori. 143. actiune in raspundere contra conducatorilor societatii falite. el avind rolul de interfata intre interesele creditorilor si cele ale debitorului aflat in insolventa. atunci suma asigurata va putea acoperi in tot sau in parte suma la care a fost obligat administratorul.prejudiciul suferit de creditori. aceasta din urma lege permite chiar si judecatorului-sindic sa formuleze o actiune in raspundere contra conducatorilor societatii falite. Astfel. in acelasi timp (??!). oricum. creditorii bancilor in faliment pot formula. In plus. In cazul in care este admisa o actiune in raspundere (dintre speciile de actiune in raspundere mai sus enumerate).138 din Legea insolventei. care pot introduce actiunea numai in subsidiar si numai in mod colectiv. trebuie sa retinem ca aceştia nu se află în raporturi juridice preexistente cu autorul faptei ilicite. in subsidiar. actiune in raspundere contra conducatorilor bancii. din care rezulta ca scopul procedurii insolventei este acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa si nu acoperirea prejudiciului suferit de actionari din faptele sau incompetent administratorilor. nu este usor de probat. lichidatorului si a comitetului creditorilor.503/2004) deroga in mai multe privinte. de asemenea. administratorul judiciar sau lichidatorul nu actioneaza in calitate de reprezentant al debitorului. asa cum se va arata si mai jos. Cu titlu de precizare comună a poziţiei juridice a titularilor acţiunilor. 138. Daca unul sau mai multi actionari vor putea dovedi un prejudiciu individual cauzat de faptele administratorilor (spre exemplu. nici actionarii sai nu au legitimare procesuala activa in actiunea in raspundere reglementata de art. 5 din Legea insolventei fixeaza prinicipiul 202 De la regula legitimarii procesuale active a administratorului. care. Legea insolventei confera legitimare procesuala activa administratorului judiciar sau lichidatorului. La introducerea actiunii in raspundere in baza art. in mod individual. A decide altfel ar insemna sa se incalce dispozitiile clare si precise ale art. Detinind informatia referitoare la creditor. ceea ce pune judecatorul-sindic in postura de judecator si … reclamant. . Nici societatea. in mod surprinzator. a comitetului creditorilor. nu si in mod individual) mai ales pentru ratiuni de ordin practic.

din pozitia de administratori de fapt sau de persoane care si-au impus strategia proprie asupra afacerilor societatii debitoare si au cauzat. respectiv : (i) administratorul judiciar sau lichidatorul sa fi omis sa indice persoanele culpabile de starea de insolventa. fiecare dintre ele. raspunderea prevazuta de art. de autoritate si de dispozitie sau supravegherein cadrul societatii comerciale debitoare. insolventa prin una sau mai multe dintre faptele prevazute de art. cumulate. Turcu. 204 I. -membrii in consiliul de supraveghere al societatii debitoare si membrii directoratului. inclusiv sau in special a drepturilor creditorilor.. in timp ce comitetul creditorilor este un simplu participant la procedura. impotriva conducerii de drept a debitorului. op. (ii) bancile. (iii) societatea mama sau societatea afiliata care s-a implicat in afacerile societatii debitoare fie prin 203 In doctrina (I. prin una dintre faptele prevazute de art. pot fi facuti responsabili : (i) statul sau autoritatile publice centrale ori locale. In actiunea in raspundere reglementata de art. p. In conditii exceptionale. pentru creditarea abuziva. 138 din Legea insolventei piriti. in cazul societatii pe actiuni care a ales sistemul dualist.cit. 138 din Legea insolventei incumba si persoanelor care au uzurpat asemenea prerogative 204.conform caruia organele procedurii trebuie sa desfasoare procedura cu celeritate si urmarind realizarea drepturilor participantilor la procedura. adica a acelor persoane din cadrul structurii organice si functionale a societatii care au fost legal investite cu atributii de conducere. cu conditia autorizarii prealabile a introducerii actiunii de catre judecatorul sindic 203. Spre deosebire de legitimarea procesuala activa recunoscuta direct si neconditionat administratorului judiciar sau lichidatorului. pentru sustinerea abuziva ca ajutoare de stat.138 este subsumata indeplinirii unor conditii alternative. existand puternice suspiciuni asupra impartialitatii sale in viitorul imediat.516. exercitind in fapt conducerea sau orientind societatea catre o strategie de afaceri care a cauzat insolventa acesteia. (iii) sefii informali ai intreprinderii.. mai intii.cit.531) s-a aratat ca este contraindicata formula prealabilei autorizari a comitetului creditorilor de catre judecatorul-sindic. judecatorul-sindic poate fi recuzabil. (ii) « stapinii din umbra » ai afacerii (shadow directors). §2. cand se va pronunta asupra aceleiasi cereri. Este vorba de : -administratori si directori. sau (ii) administratorul judiciar sau lichidatorul sa fi omis omis sa formuleze in termen actiunea si raspunderea sa ameninte sa se prescrie. in cazul tuturor societatilor comerciale care isi vor fi desemnat administratori precum si in cazul societatilor pe actiuni care vor fi ales sistemul unitar de administrare . op. astfel. pot fi (i) membrii organelor de conducere sau de supraveghere “din cadrul“ societatii. actiunea in raspundere se indreapta. p. precum si (ii) orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa. In aceasta categorie larga de persoane responsabile includem : (i) administratorii de fapt. . recrutati sau autorecrutati dintre asociatii sau actionarii majoritari ori impusi de societatea mama sau de grupul de societati la care este afiliata societatea debitoare etc. adica persoane care pot fi trase la raspundere. Diferentele dintre modurile in care titularii actiunii o pot promova sunt explicabile prin pozitiile diferite pe care acestia le ocupa in cadrul procedurii colective: administratorul judiciar sau lichidatorul este un organ al procedurii. 138. Asadar. Persoanele responsabile 144. deoarece pronuntandu-se favorabil cererii de autorizare. Turcu. In al doilea rind. indrituirea comitetului creditorilor de a introduce actiunea in baza art. 138.

Legea nu distinge intre membrii in functie ai persoanei juridice debitor si cei anteriori. in aceste cazuri. in mod eronat. (vi) statul. prin fixarea unor conditii drastice. op. elemente de natura a demonstra ca s-a exercitat functia de conducere in toata independenta ». I. ca tribunalul este suveran sa stabileasca aceasta calitate de conducator de fapt.. de intrunirea sau nu in persoana fiecarui pirit luat in mod individual a elementelor raspunderii prevazute de art. fie prin acordarea de ajutoare de stat ilegale etc. In jurisprudenta franceza au fost considerati conducatori de fapt : (i) conducatorii societatii comerciale care au exercitat o influenta asupra conducerii filialei. nici dreptul de semnatura bancara. fie. prin doua decizii din 8 octombrie 2002. Prezenta unui conducator de fapt nu inlatura raspunderea conducatorului de drept. aceasta nu este in nici un caz un motiv de exonerare de raspundere. legislatia franceza a insolventei (in special. motivand ca « nici calitatea de actionar. Turcu. in mod invariabil.. fie participand la capitalul acesteia. Legea din 25 ianuarie 1985) reglementeaza aceasta raspundere in sarcina tuturor conducatorilor de drept sau de fapt. Curtea de Appel Paris. in cazul amestecului in gestiunea unei intreprinderi private. fie prin operatiuni de trezorerie sau afaceri care au creat o confuzie patrimoniala cu debitorul etc. a incheiat contracte si a semnat in numele societatii.cit. fie prin insinuarea in cadrul conducerii a unor reprezentati ai statului. p. ele insele. (iii) fostul conducator care.520. a retinut o conceptie restrictiva a conducerii de fapt.cit.138 este redusa. . statuind. Asa cum s-a aratat si in doctrina recenta 205. Pe de alta parte. Este posibil ca responsabile de faptele prevazute de art. atunci cand s-a amestecat in gestiunea societatii debitoare. prin persoane interpuse . lasandu-i conducatorului de drept pozitia de simplu executant lipsit de orice putere de decizie. care citeaza mai multe jurisprudente franceze. (ii) asociatul care a tratat direct cu furnizorii. Antrenarea raspunderii va trebui sa tina seama. nici salariul mai important decat cel al presendintelui nu sunt. in fine. pentru ca ei nu au atributii de conducere. care trebuie sa-si asume obligatiile functiei. pe acest temei. Totusi. Turcu. op. nici chiar atunci cand acesta din urma nu a jucat nici un rol in gestiunea societatii. 145. in practica. Raspunderea conducatorului legal nu poate fi inlaturata cu motivarea ca efectiva conducere a incumbat conducatorului de fapt. de natura a-i elimina sau reduce independenta economica a debitorului fata de banca. p. evenimentul care poate determina existenta acestui tip de raspundere este aparitia starii de 205 206 I. de solidaritatea sau de caracterul conjunct al raspunderii. solutie care restringe nejustificat incidenta textului legal. fie impunandu-i cele mai importante decizii.138. (v) banca. in vederea acrodarii unor noi finantari sau a reesalonarii datoriilor. jurisprudenta franceza isi mentine o conceptie restrictiva asupra institutiei « conducatorului de fapt ». de succesiunea acestor organe la conducere etc.preluarea managementului.520. In realitate. existenta unui conducator de fapt nu poate influenta raspunderea conducatorului de drept. (iv) asociatul majoritar care s-a comportat ca un adevarat conducator al societatii. Jurisprudenta franceza a exclus. Daca un conducator de drept a lasat toata puterea pe seama unui conducator de fapt. avand specimen de semnatura pentru contul bancar. la cazurile in care organele de conducere sau persoanele responsabile respective se aflau in functie la data deschiderii procedurii. 138 din Legea insolventei sa fie mai multe persoane care au exercitat concomitent functii de conducere sau chiar mai multe organe ce s-au succedat la conducere. Gratuitatea functiei nu inlatura raspunderea206. In unele cazuri. retribuiti sau neretribuiti. raspunderea cenzorilor (« comissaires aux comptes »). a fost considerat de subalterni ca un conducator in functie. aplicabilitatea textului art.

67/COM/2 februarie 2000). conteaza nu faptul ca piritul era in functie sau uzurpa o functie la data cererii de antrenare a raspunderii. a C. in care s-au ivit cauzele care au condus la declansarea procedurii prevazute de Legea nr. In plus.64/1995. instanta a respins cererea de angajare a raspunderii fostilor administratori” (Trib. Dar. de o raspundere cu caracter exceptional. nepublicata). astfel ca. pentru antrenarea raspunderii. nici auditorul financiar nu sunt organe de conducere sau de supraveghere ale societatii comerciale.. sectia comerciala nr. adica in cazul in care piritii au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri. Constanta (decizia nr. Vrancea. I. vinovati de oricare dintre faptele penale prevazute de Legea societatilor comerciale sau de Legea insolventei. in adunarile generale. Pe de alta parte. lato sensu. la insolventa societatii”. nepublicata). pe linga organele de conducere. n. 138. In functie de acest moment. managerul. ci faptul daca era in functie sau uzurpa o functie la momentul in care a aparut starea de insolventa 208. Intre titlul cap.64/1995. p. Asadar. De aici si conditia. pe care legea o reglementeaza expres in art. se va putea solutiona si problema prescriptiei actiunii in raspundere. in realitate. in plus. 124 (actualemente. a Trib. fiind vorba de o norma de exceptie. Turcu. intrucit membrii consiliului de supraveghere din cadrul societatii pe actiuni care a ales sistemul dualist de administrare exercita controlul si supravegherea membrilor directorului. f). textul se refera si la organele de supraveghere ale societatii debitoare. care citeaza si o jurisprudenta (nepublicata). op. intrucit. ca faptele ilicite ale piritilor sa fi cauzat starea de insolventa a debitoarei. se poate vorbi si de o confuzie pe care o poate intretine textul. conform careia “legea nu distinge intre administratorii in functie la data deschiderii procedurii si cei al caror mandat a incetat. . ci organe cu functii de control a administratorilor si de raportare catre actionari si catre adunarea generala. Autorul citeaza si o decizie (de asemenea. republicata.1 lit. ea nu poate fi extinsa prin analogie si la alte persoane decit cele vizate de text. chiar sub reglementarea fostei Legi nr. auditorii interni sau auditorii financiari exercita un control si o supraveghere a gestiunii afacerilor societatii. 73 din Legea societatilor comerciale enumera printre organele de conducere ale societatii comerciale administratorul. 138 exista o usoara contradictie. care se referea expres la cenzori. nici cenzorul. si actionarii.Ap. De aici se poate extrage concluzia ca ar fi admisibil ca toate aceste persoane. De altfel. 61 din 23 februarie 2005. auditorilor sau.517. pot exercita controlul si supravegherea administratorilor. ar putea fi piriti in actiunea in raspundere reglementata de art. 138 alin. ca aparitia starii de insolventa sa fi fost contemporana sau anterioara perioadei de timp in care piritii si-au exercitat mandatul sau in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa207. prin fapte din cele enumerate prin art. art. poate fi antrenata si raspunderea acestora in masura in care ei au contribuit. insolventa a fost amanata dar nu s-a manifestat nici in acest caz anterior mandatului celui in cauza.519. directorul.). Turcu. in timp ce titlul capitolului se refera numai la organele de conducere. raspunderea fiind mai usoara sau mai grea dupa cum piritul a cerut sau nu voluntar deschiderea procedurii in termenul legal de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. Legea pretinde. p. 209 I. deci si cenzorul si auditorul. auditorul financiar sau cenzorul societatii debitoare.4 teza I. 208 In acelasi sens. 146. al aparitiei starii de insolvente. in scopul intirzierii incetarii de plati. 138 alin. op. Si. asupra actionarilor? Doctrina relevanta in materie 209 arata ca noul text al art. nu putem vorbi de o legatura de cauzalitate. subsecventa legaturii de cauzalitate. in principiu.. daca aceste fapte nu sunt anterioare sau contemporane aparitiei starii de insolventa.cit. jurisprudenta a retinut ca 207 In ipoteza de la art. Vrancea. Oare se extinde raspunderea si asupra cenzorilor.insolventa. astfel ca. IV din Legea insolventei (“Raspunderea membrilor organelor de conducere”) si continutul textului art.cit. 138 din Legea insolventei. conform careia”avand in vedere faptul ca din probatoriul efectuat nu s-a putut stabili nicio legatura de cauzalitate intre activitatea fostilor administratori ai debitoarei din perioada 1994-2001 si perioada ulterioara. si mai inedit.n. la fel cum cenzorii. in mod individual sau colectiv.

intrucit piritii se pot apara cu succes invocind inadmisibilitatea unei astfel de actiuni in procedura insolventei. p. p. 138 din Legea insolventei este o raspundere foarte speciala. Raspunderea membrilor organelor de conducere sau de supraveghere ale debitorului persoana juridica presupune. care nu se poate nici extinde prin analogie la alte situatii neprevazute de textul legal. asociatii. teza I. retinem ca. de aceasta data suparatoare. posibilitatea actiunii in raspundere pe temeiurile si cu procedura din dreptul comun. Practica judiciara comerciala pe anii 2003-2004.civ. regasim si o alta contradictie.Bucuresti. op. in subsidiar. intrucit raspunderea reglementata de art. . §3. persoana juridica ». acte juridice si operatiuni intentionale (si intentionate) aflate la indemina conducatorilor de jure ai debitorului. Desi pot exista cu siguranta situatii in care managerii debitorilor persoana juridica. Daca intentia legiuitorului a fost sa extinda raspunderea la managementul oricarei persoane juridice care a cauzat insolventa aceseteia.A. aproape exclusiv. sa fi cauzat insolventa acestora. dec. precum si cele special reglementate de art. ca reprezentanti ai intereselor collective 210 211 C. in timp ce partea a doua a frazei se refera la persoanele din conducerea si supravegherea societatii care au cauzat insolventa acesteia. atunci aceasta intentie a fost numai pe jumatate pusa in practica. Turcu. 138. sau la situatii incomplet reglementate. asa cum se va arata in sectiunea 4. legatura de cauzalitate.. partea a treia a frazei vorbind doar de debitor. desi raspunderea poate fi extinsa asupra « oricarei alte persoane » care ar fi cauzat insolventa debitorului. o actiune in raspundere este greu de promovat sau admis. din Legea insolventei211. grefate pe conditiile obisnuite ale raspunderii civile delictuale (fapta ilicita. prejudiciul. a unor conditii speciale.519. cid oar administratorul judiciar sau lichidatorul ori. citata de I. comitetul creditorilor. care imprumuta cele mai multe dintre caracteristicile raspunderii delictuale de drept comun. In cuprinsul art.138 alin. a se vede C.1 din Legea insolventei. Astfel. V com. nu a depus garantia si nu a semnat de preluarea functiei in registrul comertului210. Din punct de vedere practic si al logicii textului. Raspunderea reglementata de art. Natura juridica a raspunderii 147.. din Legea insolventei este o forma speciala de raspundere civila delictuala. fiind aproape imposibil ca aceste fapte sa fie savirsite doar de conducatorii de facto ai societatii. intrunirea unor situatii-premisa. culpa). alta decit o societate comerciala (de exemplu. fundatii. care reies din art. Ramine. Ne putem intreba daca raspunderea membrilor organelor de conducere sau a managerilor din umbra ai debitorului se cantoneaza la societatile comerciale sau se extinde si la alte persoane juridice. 1317/2003.Ap. si aceste orice alte persoane trebuie sa fi cauzat insolventa prin faptele prevazute de art. nr. precum si a unei legitimari procesuale active special (titularii acestei actiuni nefiind orice creditor prejudiciat. decizia nr. dar care se completeaza cu citeva elemente de specificitate prevazute de Legea insolventei. pentru ca aceasta raspundere sa poata fie angajata.cit. In fine. s. in Curtea de Apel Bucuresti. nu a indeplinit niciuna dintre obligatiile specifice cenzorului si nu a fost remunerate. 998-999 C. cluburi sportive etc. 328. este necesar a fi indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale. fara a mai fixa raspunderea la acele « orice alte persoane » care vor fi cauzat insolventa societatii comerciale.. Iasi. 138 si urm. 110/7 martie 2005. Astfel. desi a fost numit formal cenzor. 138 si urm. aceste fapte nu pot fi savirsite decit in complicitate sau co-autorat cu administratorii de jure ai debitorului.. prima parte a frazei vorbeste de « o parte a pasivului debitorului. Pentru o solutie jurisprudentiala in acest sens.nu este raspunzatoare persoana care.). Aceste fapte sunt. in acest caz.

Posibila raspundere pentru fapte generatoare de obligatii in perioada precontractuala sau cea de dupa incetarea contractului de transport are natura delictuala si nu contractuala.63. respectiv. insa. principiile dreptului civil impun o astfel de solutie 212. raspunderea reglementata de art. a managerilor debitorului faţă de terţi (creditorii). pe de o parte. Intradevar. Raspunderea contractuala exista numai daca ea rezulta dintr-un contract valabil incheiat care stabileste raporturi juridice directe intre pagubit si autorul prejudiciului. Este. deci. nota 96.a.d. Eliescu. raporturi fara de care raportul juridic de raspundere nu s-ar fi putut naste213. In cazul managerilor debitorului persoana juridica. nu orice persoana poate fi pirit intr-o astfel de actiune. prin incidenta principiilor ce guverneaza raportul dintre legea speciala si legea generala. nascute din acordul lor de vointa. care preexista prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligatiei asumate.m. este tinuta sa raspunda fata de creditor persoana cu care acesta a contractat sau care i-a creat prejudiciul. ci numai faptele ilicite strict reglementate acolo. si nu managerul. raspunderea reglementata de art. lato sensu. in fapt. raspunderii contractuale si celei delictuale). Natura juridica a oricarui fel de raspundere civila depinde de natura raportului juridic obligaţional preexistent între debitorul si creditorul raportului juridic de raspundere.1082-1089 C. Intrucit mecanismul acestei actiuni este o tehnica juridica speciala prin care..civ. Un act 212 213 M. ca persoana cu subiectivitate proprie fata de debitor. Desi Codul civil nu rezolva expres problema dreptului comun al raspunderii. De aceea. In consecinta. fie ca acord de vointe facute cu intentia de a produce efecte juridice). in speta debitorul persoana juridica. 1972. p. aplicabile. faptele juridice. Nu orice “gresala” a omului poate da nastere la raspundere civila delictuala prevazuta de art. Or. piritii (autorii prejudiciului) si.62. normele si principiile raspunderii civile delictuale reglementeaza in mod indirect raspunderea contractuala. lichidator sau comitetul creditorilor. chiar daca unele norme din materia raspunderii contractuale se aplica prin analogie. Raspunderea contractuala este o raspundere speciala. Asadar. si administratorul judiciar. adica. si raspunderii delictuale (este cazul criteriilor de evaluare judiciara a despagubirilor. 138 din Legea insolventei. pe de alta parte.ale creditorilor).1718 C. 138 din Legea insolventei. reprezinta ca izvor de obligatii genul fata de actele juridice (vazute fie ca manifestare unilaterala de vointa. in lipsa de reglementari proprii. p. si nu o conventie intre manageri. in cazul actiunii in raspundere reglementata de art. Nu exista raspunderea prevazuta de art. 138 daca procedura insolventei nu (mai) este deschisa si nici in cazul in care nu poate fi constatata o insuficienta a activului s. a caror aplicare nu se poate extinde prin analogie si la alte situatii nevizate expres de lege. potrivit careia. cu caracter excepţional. Regimul acestei raspunderi este. rezulta ca suntem in prezenta unui sistem de reguli stricte. care reprezinta dreptul comun in materie. natural ca raspunderea care deriva din faptele juridice sa reprezinte dreptul comun fata de raspunderea contractuala. 138 din Legea insolventei este o raspundere cu caracter exceptional. 138 este o răspundere agravată. ci numai cele prevazute in textul legal. completat de normele si principiile referitoare la raspunderea civila delictuala. reclamantii (reprezentantii colectivi ai pagubitilor. adica ai creditorilor). . deopotriva. se deroga de la regula instituita de art. Raspunderea civila delictuala. Dar aceasta este o conventie intre manager si societate sau actionari. intre care nu exista un raport juridic contractual. Ibidem. care are caracter special si derogatoriu si care presupune existenta unor raporturi juridice anterioare intre pagubit si pagubitor. reglementate de art. aceasta conventie poate fi identificata in actul juridic de numire sau alegere a managerului. Bucuresti.civ. Premisa generala a raspunderii contractuale o constituie conventia partilor. care poate fi angajata doar in cazul in care exista un contract valabil intre partile raportului juridic.

inclusiv cel imprevizibil. p.144. totusi.civ. de aplicabilitatea art. Pe de alta parte. dispune ca o conventie obliga nu numai la ceea ce este expres inscrisa intr-insa. dintr-o norma supletiva. considera ca raspunderea este delictuala sau contractuala. si dintr-o clauza implicita. obieciul sau legea da obligatiei. La acest text se recurge pentru a se deduce existenţa unor obligaţii decurgând implicit din contract. de unde concluzia că textul invocat nu serveşte scopului pentru care a fost invocat. 970 alin. Marius Şcheaua. dar si la toate urmarile ce echitatea. debitorul este de drept in intirziere si raspunde pentru orice prejudiciu.civ. nu este incident în situaţia pe care o analizăm.. De exemplu.1 al artr.. Natura juridică a acţiunii în răspundere este controversata in doctrina214. in Răspunderea civilă a membrilor organelor de conducere ale societăţilor comerciale reglementată de Legea nr. op. ci in lege. considera ca raspunderea este intotdeauna contractuala. raspunderea contractuala poate fi antamata doar daca debitorul a fost pus în întârziere şi el răspunde pentru daune previzibile.138 din Legea insolventei este asemănător cu alte forme de răspundere instituite în materia societăţilor comerciale.cit. insa.cit. societatea comercială nu este titularul acţiunii. a fost exprimată opinia215 conform căreia nu contează faptul că obligaţia de raspundere fata de creditori nu ar fi prevăzuta în vreun contract. Pandectele Românenr. Pentru a putea susţine natura exclusiv contractuală a acţiunii.p. prof. In schimb. I.civ. ci o raspundere delictuala (repunerea in situatia anterioara).N. in cazul raspunderii contractuale opereaza o prezumţia de culpă a debitorului în neexecutarea obligaţiei. in materia contractelor).970 C.2/2006.776.138 în calitate de reprezentanţi ai societăţii. fiind inutil apelul la dispozitiile art. dovada culpei si punerea în întârziere a debitorului. în cazul actiunii in raspundere. de obicei.523. dupa caz. în timp ce. 138 din Legea insolventei ar fi aplicabil art. 214 Spre exemplu. Obligatia contractuala rezulta. intrucit in cazul actiunii in raspundere reglementata de art. acţiunea introdusă de creditori impotriva asociatilor sau. obiceiul sau legea dă obligaţiei după natura sa ». I. actiunea lichidatorului contra asociatilor culpabili au o natura juridica similara.civ.Savu. obligaţiile ce pot fi antrenate fata de managerii debitorului rezulta din lege. el fiind mai mult o regulă de interpretare necesară pentru a preciza conţinutul obligaţional al contractului..2 C.85/2006. dupa natura sa) dar. oricum. considera ca suntem in prezenta unei raspunderi delictuale sui generis. Or. C. op. în cazul societăţilor în nume colectiv. in cazul raspunderii delictuale.2 C. op. 970 alin. (plasat. p.2 C. Pentru ca raspunderea sa aiba un caracter contractual. sau poate rezulta implicit din contract (ex. in cazul aplicarii regulii « piercing the corporate veil ». Or.juridic declarat nul nu produce obligatii contractuale.144.Turcu. 215 Marius Şcheaua. acela de a preciza natura delictuală sau contractuală a raportului juridic obligaţional. dintre acestea mai importante fiind întinderea reparării prejudiciului. Ca sa se poata vorbi. prejudicul trebuie sa rezulte din neexecutarea totala sau partiala a unei obligatii nascute din conventia partilor (victima si autorul prejudiciului). trebuie să pre-existe un raport contractual.civ. 970 alin. dintr-o clauza contractuala explicita. respectiv. Consecinţele practice ale calificării acţiunii ca fiind de natură contractuală sau delictuală sunt multiple.Adam. Mecanismul activării răspunderii administratorului în baza art. p. : dintr-un uz comercial – art. . pornind de la calificarea raportului juridic dintre administratori si societatea comerciala si de la natura obligatiei incalcate. Obligatia contractuala poate rezulta. este nevoie ca intre parti sa pre-existe un contract.cit. în temeiul căruia contractul obligă « la toate urmările ce echitatea. pe care autorul opiniei citate îl stabileşte ca fiind acela dintre administrator şi societate. in orice caz. Astfel. culpa trebuie dovedita. in cazul raspunderii delictuale. 970 C. art. in timp ce. iar administartorul judiciar sau lichidatorul nu acţionează potrivit alin.

ca urmare a inchiderii procedurii. prejudiciul. care. chiar daca actiunea in raspundere a fost lasata nerezolvata sau ne-pusa in executare. De altfel. lasind actiunea in raspundere fara situatie-premisa. raportul de cauzalitate si culpa. de existenta si actualitatea procedurii de insolventa deschisa fata de debitorul persoana juridica si. ca o consecinta indirecta. pentru ca lipseste acesta actiune de prima si cea mai importanta premisa acesteia. in consecinta. Prejudiciul este. Asadar. stinge actiunea in raspundere. Premisele. 148. special conceput. intre fapta ilicita si insuficienta activelor. fapta ilicită. prin ipoteză. in primul rind. mai ales dupa ce se vor fi distribuit toate fondurile obtinute din lichidare sau dupa ce se va fi constatat lipsa bunurilor debitoarei.152. cu excluderea culpei. ele fiind limitativ prevazute de lege si fiind.cit. de constatarea insuficienţei activului pentru plata întregului pasiv216. Legea insolventei da un specific aparte faptelor ilicite care pot da nastere acestei raspunderi. ar fi sa dispuna suspendarea dosarului de insolventa pina la solutionarea actiunii in raspundere si nu sa inchida pur si simplu procedura. cu consecinta extinctiei creantelor lor contra (fostului) debitorului. nu a putut fi realizat până la limita activului existent. si aceasta este dovada caracterului complet absurd al solutiei criticate. Premisele raspunderii reglementate de art. 138 din Legea insolventei este o procedura colectiva creata doar pentru scopurile insolventei. in al doilea rind. 2 din Legea insolventei este acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă.op. de asemenea.. intrucit legea limiteaza lista faptelor ilicte pentru care poate fi antrenata 216 Contra cerinţei insuficienţei activului. intrucit nu se cere a exista legatura directa intre fapta ilicita si prejudiciu. Dar debitorul persoana juridica nu mai exista dupa inchiderea procedurii. admisibilitatea acesteia este conditionata de proba elementelor constitutive generice ale acesteia. In practica. Legatura de cauzalitate este una inedita. la această concluzie concură şi caracterul special al acţiunii în răspundere. conditiile si intinderea raspunderii 147. Ceea ce ar putea face judecatorul-sindic. În plus. fapte intentionale. pentru a simplifica procedura. nu mai exista raspundere. astfel cum rezulta din art. legatura directa intre fapta ilicita si starea de insolventa si. care circumstanţiază activarea acesteia. ca forma a vinovatiei. O astfel de actiune exista doar in procedura insolventei. Fiind vorba despre o acţiune în răspundere civila delictuală. ci. Angajarea raspunderii membrilor conducerii debitorului persoana juridica prin mecanismul reglementat de art. a se vedea Marius Şcheaua. in acelasi timp. nu mai exista victime ale prejudiciului si. din Legea insolventei transpar doua situatii-premisa ale raspunderii. respectiv. Scopul institurii procedurii insolventei. creditorii indreptatiti sa participe la procedura isi pierd aceasta calitate. sub forma insuficientei activului ca risc colectiv de neincasare a creantelor contra debitorului. in mod gresit.§4. Inchiderea procedurii insolventei. 138 din Legea insolventei sunt elementele exterioare raspunderii. la fel si lichidatorul (singurul competent a exercita actiunea in raspundere sau executarea silita contra managerilor). Mai mult. de indata ce s-a inchis procedura si a disparut personalitatea juridica a debitorului. p. judecatorul sindic (singurul competent sa judece actiunea in raspundere) este dezinvestit. comitetul creditorilor este dizolvat etc. se procedeaza adesea la inchiderea procedurii si la disjungerea actiunii in raspundere ramasa nerezolvata pina la momentul respectiv sau se da dispozitie lichidatorului sa continue executarea silita contra (fostilor) administratori. Raspunderea administratorului se activează exclusiv în considerarea atingerii acestui scop. Raspunderea respectiva depinde. in principal. intrucit este radiat ca efect al inchiderii procedurii. . fara de care raspunderea nu exista : procedura deschisa a insolventei si insuficienta activului.

nerecuperarea propriilor creante. (« orice gresala a omului »). din acest motiv. Pentru aceste exemple si referintele jurisprudentiale. enumerate de art. şi s-ar fi condamnat administratorul la raparaţii chiar şi dacă pasivul ar fi fost deja acoperit. şi răspunderea obişnuită administratorului faţă de societatea comercială şi răspunderea sa excepţională faţă de terţi. actiunea in raspundere pentru « fapte » care nu se incadreaza in lista limitativa de la art. adică ori de câte ori se constată săvârşirea vreuneia din faptele menţionate la art. scaderea pietei navlurilor pe plan international. ci o lista circumstantiata de fapte.1 (ca. 998-999 C. 149. neplata datoriilor curente. intreruperea temporara a activitatii de productie din motive neimputabile. atunci actiunea in raspundere ar fi devenit inutila. la creditele bancare. ar însemna să dam raspunderii reglementate de art. comitetul creditorilor) cu care piritul nu se află în raporturi juridice pre-existente si directe. Dacă ar fi să acceptăm nediferenţierea activării răspunderii in functie de (in)suficienţa activului.1 lit. op.) dispune .”.1). p.. de unde concluzia ca judecatorul-sindic nu poate trece la antrenarea raspunderii daca nu exista o insuficienta a actiunului. neurmarirea incasarii propriilor creante. 138 alin. (ii) textul vorbeste de “o parte a pasivului”:.1 ar imbraca si character penal). ceea ce contravine spiritului actiunii in raspundere.1. pentru cazul in care faptele de la alin. De aceea.2. Turcu. conjunctura economica defavorabila. potrivit dreptului comun al răspunderii civile.raspunderea si. nedepunerea rapoartelor la administratia finantelor publice . continuarea abuziva a unei exploatari deficitare. pe de alta parte. 138 alin. Iar cu privire la litera articolului 138 alin. neplata creantelor bugetare etc. de unde rezulta ca judecatorul sindic nu obliga in mod automat persoanele responsabile la suportarea prejudiciului. 138 alin. vizate de art. p.138 alin. acorda legitimare procesuala activa unor subiecte de drept (administratorul judiciar/lichidatorul. in plus. reţinerea premisei insuficienţei activului este impusa si de caracterul reparator al acţiunii în răspundere (care nu exclude. Enumerarea legala a faptelor care atrag raspunderea este limitativa217 si. ea nu poate fi extinsa prin analogie.civ. in sensul art. neinregistrarea in contabilitate a datoriilor fata de buget. de exemplu : nedepunerea diligentelor pentru readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului . cresterea dobanzilor. In plus. riscul comercial inerent. seceta prelungita. cresterea preturilor combustibililor. observăm o diferenţă netă între răspunderea agravată a managerului în baza art. diminuarea cererii pietei si scaderea preturilor. Actiunea in raspundere trebuie respinsa si in situatiile in care se va fi dovedit ca insolventa a avut alte cauze decit fapte ale managerilor (de genul celor prevazute de art.. Din perspectiva conditiei faptei ilicite. independent de insuficienţa activului. respectiv : nesansa de a desfasura o activitate neprofitabila. neincasarea valorii marfurilor exportate.524.cit. ci se adauga raspunderii penale sancţionatorii.1. avarii din cauza echipajelor218. cu consecinta imposibilitatii rambursarii creditului bancar. Turcu.) este inadmisibila. pe de o parte. a se vedea I..n. Dacă s-ar fi dorit angajarea nediferenţiată a raspunderii. atunci această prevedere relativa la “o parte a pasivului” ar fi fost superfluă. epizootia. cel puţin două argumente de interpretare literală pot fi evidenţiate în susţinerea insuficienţei activului ca premisa a răspunderii : (i) textul dispune ca “judecătorul sindic poate (subl. 524.cit. Fapta ilicita nu este una generica. 138 alin.a)-g). Specialitatea de necontestat a acestei acţiunii se opune la antamarea răspunderii în mod nediferenţiat. . I.138 din Legea insolventei. idependenta de de existenţa premisei insuficienţei activului. Raspunderea agravata in caz de insolventa se poate antrena numai pentru 217 218 In acelasi sens. op. managementul defectuos. exercitarea functiei de administartor si la alta persoana juridica . 138 un caracter exclusiv sancţionator. Daca activul societatii debitoare ar fi fost indestulator pentru acoperirea intregului pasiv.

Totusi. a tututor datoriilor sale.faptele strict delimitate de art. este cauzat direct debitorului persoana juridica (intrucit debitorul persoana juridica este adus in stare de insolventa si de insuficienta a activului prin fapta piritilor). Prejudiciul. Starea de insolventa este elementul declansator al procedurii si. orice faptă ilicită de încălcare a contractului sau a normelor legale. 150. 138 din Legea insolventei este o actiune colectiva. procedura care nu se poate deschide decit pentru ca debitorul se va fi aflat in stare de insolventa. procedura insolventei si – implicit – starea de insolventa poate provoca in mod intrinsec pierderi creditorilor. prejudiciul cauzat creditorilor rezida in insolvabilitatea debitorului persoana juridica aflat in procedura insolventei. Daca instituirea procedurii duce la atingerea acestui scop. Prejudiciul. Aceste restrictii si limite se justifica prin scopul primordial al instituirii procedurii insolventei. atunci procedura insolventei nu vatama pe nimeni. ca element al raspunderii. corelativ. raspunderea administratorului se cantoneaza in limitele si canoanele obisnuite ale raspunderii civile. precum si pentru orice fapta de incalcare a atributiilor si obligatiilor sale ce rezulta din lege. atunci acesta trebuie sa raspunda pentru prejudicul cauzat creditorilor prin stergerea creantelor lor contra debitorului.1 din Legea insolventei. De aici concluzia ca procedura insolventei. intrucit aceasta stare de insuficienta a activului (A>P) a dus sau a putut duce la neincasarea ori incasarea doar partiala a creantelor lor contra societatii. adica a extinctiei personalitatii sale juridice si. pentru orice fapta de incalcare a contractului de mandat dintre parti. mai ales. adica acoperirea pasivului debitorului aflat in stare de insolventa. Daca de aducerea debitorului in stare de insolventa este culpabil managerul debitorului. motiv pentru care obligarea piritilor la plata unei parti din pasiv se dispune numai la cererea persoanelor expres determinate de lege si numai de catre judecatorul-sindic. in cazul confirmarii unui plan de reorganizare. prin care administratorul aduce atingere vreunui drept subiectiv sau interes legitim al societăţii comerciale ori al terţilor poate atrage răspunderea administratorului in cauza. concursual si egalitar) prejudiciul . 138 alin. In situatia normala a societatii comerciale in bonis. Asadar. din perspectiva mecanismului raspunderii civile delictuale : (i) in ce consta prejudiciul ? (ii) cine este pagubitul ? Deschiderea procedurii insolventei antreneaza o serie practic nelimitata de restrictii si limitari aduse drepturilor debitorului. 72-73 din Legea societatilor comerciale. asa cum procedura insolventei insasi este o procedura colectiva. adica al creditorilor. nu este nici ea un prejudiciu. Stingerea datoriilor debitorului prin inchiderea falimentului este un efect ce decurge din lege. intrucit. Legea insolventei vorbeste nu de cauzarea prejudiciului. dar el este posibil doar datorita faptului ca debitorul a fost in procedura de insolventa. prin comiterea faptelor prevazute limitativ de art. si numai indirect creditorilor. constind in starea de insolvabilitate (insuficienta activelor). Raspunderea fata de terti poate rezulta din depasirea limitelor mandatului administratorului in relatiile cu tertii co-contractanti. Creditorii suporta in colectiv si in mod concursual si egalitar restrictiile impuse drepturilor lor prin instituirea procedurii insolventei si suporta in acelasi mod (colectiv. Actiunea in raspundere reglementata de art. falimentul se inchide. 1 din Legea inslventei. in caz de faliment. ci de cauzarea insolventei. In schimb. cu consecinta radierii debitorului persoana juridica. creantele care nu sunt trecute in programul de plati sunt ireversibil sterse iar. in sine. precum si. raspunderea fata de societate poate fi antrenata. in sensul de element al raspunderii civile delictuale. deci. drepturilor creditorilor. nu este localizat expres si nici direct in patrimoniul pagubitilor. nu este un prejudiciu care sa poata justifica antrenarea raspunderii. deci nu poate da nastere nici la raspundere civila delictuala. cind bunurile sau fondurile debitorului sunt insuficiente pentru acoperirea intregului pasiv. De aici se pot ridica doua intrebari fundamentale. 138 alin. In mod cu totul inedit. in baza art.

138 alin. 138 si urm. Suntem in prezenta unei cauzalitati indirecte.Galati. Or. ci numai indirect. Spre exemplu.Ap. prejudiciul trebuie sa fie rezultatul faptei ilicite. pentru ca prin mecanismul Legii insolvenţei.. . 114/1998. adica de insuficienta a activelor fata de cuantumul creantelor care ii formeaza pasivul (A>P).1 din Legea insolventei face vorbire despre legatura de cauzalitate dintre faptele ilicite enumerate si starea de insolventa a debitorului. p. comitetului creditorilor. acest drept să ajungă în final în patrimoniul creditorilor. sectia comerciala. nepublicate (C.Constanta.1 lit. intrucit faptele ilicite ale managerului nu cauzeaza direct prejudiciul (neincasarea sau incasarea partiala a creantelor). Vinovatia. prin distribuirile efectuate de administratorul judiciar sau de lichidator. o 219 In acelasi sens. Turcu. Faţă de starea specială a debitorului aflat în insolvenţă şi scopul special urmărit prin Legea insolventei (acoperirea pasivului). p. Asadar.66/COM din 2 februarie 2005 si C. decizia nr. in acelasi timp. in Sinteza practicii judiciare a Curtii de Apel Galati. Lichidarea societăţii. dar mijlocit. decizia nr.cauzat de aducerea in stare de insolventa a unui debitor al carui activ este covirsit de pasiv (A>P). Potrivit regulilor raspunderii civile delictuale. Dar teza finala a art. în patrimoniul creditorilor. a art. si nu orice creditor privit in mod individual. nu constituie o abordare judicioasă. deci.cit. prin faptul ca ele au determinat ajungerea in insolventa a unui debitor persoana juridica al carui patrimoniu se afla in stare de insolvabilitate. Actiunea in raspundere reglmentata de art. a lui ratio legis a acestui scop şi a legitimării procesuale active rezultă că prejudiciul prezintă particularitatea de a se regasi direct. trebuie sa imbrace forma intentiei219.522.Bucuresti.1 din Legea insolventei sunt. a afirma fără nici o nuanţare că prejudiciul aparţine debitorului sau creditorilor. nu reprezintă scopuri în sine. Lipsa caracterului intentional al faptei face ca actiunea in raspundere sa fie inadmisibila.140 şi art. 138 alin. in mod individual. De aceea Legea insolventei acorda legitimare procesuala activa administratorului judiciar sau lichidatorului ori. suma reprezentand partea din pasiv la care au fost obligate persoanele vinovate de insolventa debitorului intrand in averea debitorului. majoritatea faptelor ilicite enumerate de art. in caz de admitere. ca element al raspunderii. în patrimoniul societăţii şi totodată indirect. respectiv reorganizarea activităţii prin instituirea unui plan de reorganizare. şi anume. pagubitul este colectivitatea creditorilor.). si infractiuni de rezultat. in cazul prevazut de art.1 din Legea insolventei sunt fapte intentionale. în trepte.Ap. 151. Autorul citeaza si unele solutii jurisprudentiale gresite. decizia nr. Dreptul de creanţă rezultat din acoperirea acestui prejudiciu trece mai întâi în patrimoniul societăţii. ci doar mijloace prin care se realizează scopul ultim al procedurii. dar aflata in legatura cauzala cu ajungerea in imposibilitatea de plata (C. acoperirea pasivului debitorului. ratio legis a acoperirii pasivului constă în satisfacerea creanţelor creditorilor societari. Toate faptele ilicite enumerate de art. 138 din Legea insolventei este o actiune colectiva care. in subsidiar. 1998-2000. 152. teza a treia (« nu au tinut contabilitea in conformitate cu legea ») lipsa intentiei inseamna lipsa caracterului ilicit al faptei si. 138 alin.d). ca reprezenanti ai intereselor colective ale creditorilor. conform carora “administratorul raspunde […] chiar si pentru culpa cea mai mica. prin aplicarea coroborată. urmand ca aceasta sa fie folosita la plata tuturor creditorilor in ordinea prevazuta de lege. dar nemijlocit. Din urmărirea scopului Legii insolvenţei. din Legea insolventei.168.Ap. sectia comerciala si de contencios adiministrativ. a art. in acelasi sens sunt si alte doua decizii citate de autor. profita tuturor creditorilor. 93/R din 27 ianuarie 2005). op. De altfel.138. I. Legatura de cauzalitate foarte speciala instituita este elementul de specificitate cel mai inedit al actiunii in raspundere reglementate de art. care exclude culpa ca forma de vinovatie. sectia a VI-a comerciala.123. 138 alin.

in mod individual. administratorul judiciar sau lichidatorul au acces direct la aceste acte. In treacat fie spus. 30 de zile. caruia. Numai in cazuri foarte complexe. Intr-o actiune in raspundere. In caz contrar. nu poate if obligat la cheltuieli de judecata si nici nu poate fi acuzat de calomnie. in cunostinta de cauza. informatii si alte potentiale probe ale raspunderii. informatii si probe. administratorul judiciar sau lichidatorul. singura. creditorul risca. in conditiile acestei lipse sau asimetrii de informatii cu privire la activitatea debitorului. iar cei noi descopere elementele raspunderii. De altfel. daca o actiune in raspundere poate fi antamata sau daca o astfel de actiune ar avea sanse nule de reusita. Omisiunile inregistrarilor in contabilitate. dar daca o astfel de omisiune nu este intentionat si nu este atasat unui scops au unui mobil (spre exemplu. ci trebuie sa fie dovedita. din moment ce face actiunea in raspundere pentru ca legea i-o permite (sau pentru ca este obligat sa o faca. ci si sa fie acuzat de calomnie. administratorul judiciar sau lichidatorul trebuie sa indice si persoanele vinovate de aducerea debitorului in stare de insolventa. este admisibila o actiune in raspundere. promovbata in mod individual de creditor. acestia avind pozitia reclamantului. in principal administratorului judiciar sau lichidatorului. a lichidatorului sau a comitetului creditorilor. incalcarea unor reguli ale contabilitatii etc. Daca in rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului se concluzioneaza ca insolventa debitorului s-a datorat conjuncturii economice . au foarte putine sanse de a intra in posesia unor acte. ii incumba obligatia de a proba cele afirmate. in conditiile in care legea contabila si cea fiscala se modifica pe zi ce trece. pe baza lor ei putind sa decida. Probatoriul in actiunea in raspundere este sarcina dificila a reclamantului.civ. ascunderea unor active sau datorii). greselile de scriere sau de calcul. aceasta fiind una dintre motivatiile pentru care legitimarea procesuala active a fost data. unde este justificata o completare ulteriora a raportului pe motiv de descoperire de elemente noi sau numai in cazul in care administratorul judiciar sau lichidatorul au fost schimbati. Fiind vorba de o intentie. De altfel. in cazul in care ar exista o hotarire a adunarii creditorilor sau a judecatorului-sindic care sa il determine sa introduca actiunea in raspundere). in cazul in care i se respinge actiunea. cel putin sub aspectul probatoriului. exista si la momentul raportului « cauzal ». 1169 C. ceea ce are menirea de a simplifica si a da coerenta demersului judiciar al actiunii in raspundere. respectiv. in raportul sau « cauzal ».. desi trebuie depus la dosar intr-un termen relativ scurt (60 de zile de la deschiderea procedurii si. In schimb. este mult prea vaga pentru a putea fi luata in considerare ca temei al actiunii in raspundere. in cazul procedurii simplificate). este de o capitala importanta pentru actiunea in raspundere. aceasta motivatie este cel mai des folosita in actiunile in raspundere. Probele in actiunea in raspundere sunt in sarcina administratorului judiciar. intrucit nu poate fi probata. este un foarte bun motiv pentru respingerea unei eventuale actiuni in raspundere. deci.actiune in raspundere bazata exclusiv pe aceasta motivatie trebuie respinsa ca inadmisibila. sunt cazuri care s-ar putea subsuma sintagmei de contabilitate neconforma cu legea. Raportul « cauzal » al administratorului judiciar sau al lichidatorului. Faptul ca in acest raport nu sunt identificate persoane concrete sau fapte concrete ale unor persoane care sa poata fi acuzate de aducerea debitorului in stare de insolventa. nu poate fundamenta. intrucit raspunderea exista la momentul aparitiei starii de insolventa. Intr-adevar. in conditiile art. in timp ce creditorii. nu numai sa plateasca cheltuieli de judecata. prin lege. o astfel de actiunea ar trebui respinsa. formula « nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea ». data fiind confidentialitate necesara oricarei afaceri. dar si cel mai des respinsa. in calitate de organ al procedurii. vinovatia nu este prezumata. 153. actiunea in raspundere. deci si a debitorului.

de genul dobinzilor si al altor accesorii ori de genul creantelor tardive. practic. 1442 alin.). reactiilor intarziate la schimbarile pietei. trebuie precizat ca judecătorul sindic va fixa întinderea reparării prejudiciului în funcţie de gravitatea faptei şi natura funcţiei îndeplinite. practic. raspund pentru fapta altuia. prin sintagma “acoperirea unei părţi a pasivului”. administratorii sunt responsabili atit pentru faptele proprii. pe calea indirecta a actiunii in raspundere. indata dupa preluarea functiei (art. contemporane functiei lor. spre exemplu. 154. si din art. asa cum rezulta din art. cu exceptia actiunii in raspundere. in conditii similare cu raspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Daca insolventa a aparat in perioada exercitarii functiei si aceasta a fost cauzata de una dintre faptele managerilor. Dar managerii sunt responsabili in conditiile art. cit si de raspunderea in sine. managerii. 31 si art. dar ei au omis sa reclame cenzorilor starea de insolventa. in cadrul organelor colegiale de conducere a debitoarei. În mod concret. se pune problema stabilirii cuantumului acestei părţi a pasivului care va fi suportată de către managerii debitorului în cazul antrenarii acestei răspunderi agravate. raspunderea este solidara. cu orice mijloace de proba.4 din Legea insolventei (si cum rezulta. functia managerului in cauza este ulterioara aparitiei starii de insolventa. angajarii in unele proiecte complexe fara asigurarea prealabila a finantarii si lipsei unui capital circulant propriu la nivelul necesarului etc. cit si pentru faptele predecesorilor lor. Daca probatoriul sau ale incidente procedurale ale actiunii in raspundere se prelungesc mult prea mult fata de scopurile procedurii. expertize etc. la rectificarea tabelului creantelor. el este aparat atit de solidaritate. Pasivul debitorului aflat in insolventa este acela care rezulta din tabelul definitiv. in cazul in care toate celelalte proceduri. In societatile comerciale. in mod expres. Dar raspunderea nu poate fi stabilita dincolo de limitele creantelor inscrise in tabelul creantelor. Nu se vor putea cere. pentru a se exonera de raspundere.civ. cu toate acestea. ca si raspunderea in sine. de altfel. insa. Cel putin aparent. respectiv. cel in cauza a luat masurile impuse. judecatorul sindic ar trebuie sa suspende dosarul procedurii de insolventa. In caz de pluralitate de persoane responsabile. 73 alin. Acoperirea unei parti din pasiv nu se poate referi la altceva decit pasivul inscris in tabelul definitiv. precizata în art. 138 si daca starea de insolventa a aparut inainte de perioada functiei lor. In acest caz.5 din Legea societatilor comerciale. 1442 alin. adica cel in cauza a devenit manager dupa ce starea de insolventa se va fi instalat. Dar.nefavorabile. Întinderea reparării prejudiciului este. Proba raspunderii se poate face. referirea la acoperireaa unei parti a pasivului. atunci actiunea in raspundere are mari “sanse” de a fi respinsa. exista doar daca aparitia starii de insolventa a fost contemporana sau anterioara perioadei de timp in care persoana responsabila si-a exercitat mandatul sau a uzurpat functia respectiva.4. de art. este o derogare de la principiul reparării integrale a prejudiciului. 155. ar fi finalizate. 138 alin. Daca. aferenta procedurii insolventei. martori. si aceasta actiune este supusa principiului celeritatii. proba raspunderii nu poate fi facuta in mod complet doar cu raportul administratorului judiciar sau al lichidatorului. daca nu le-au denuntat cenzorilor. art. Solidaritatea poate fi inlaturata si in cazul in care.1 din Legea insolventei). Fiind vorba de o procedura colectiva. s-a opus la luarea . respectiv. insa. Solidaritatea. intrucit s-ar ajunge. interogatoriu. In orice caz. inscrisuri. 1003 C. astfel ca probatoriile nu pot fi complexe si indelungate fara a dauna principiului celeritatii. 138 din Legea insolventei. in mod indirect si in contra dispizitiilor Legii insolventei.. 138. alte creante decit cele inscrise in tabel. atunci acestia sunt pasibili de raspunderea prevazuta de art.

in lipsa acesteia. in general. p.Bucuresti. 332 si urm. Ed. Daca executarea silita nu s-a finalizat pina la inchiderea procedurii. Prescriptia actiunii in raspundere este si ea o cauza de exonerare de raspundere. dar in nici un caz mai devreme de deschiderea procedurii. (i) a fost efectuat inventarul bunurilor debitorului ori s-a constatat ca nu exista active urmaribile. 138 din Legea insolventei. Cum prejudiciul consta. 139 din Legea insolventei). de la data la care s-a nascut dreptul la actiune. inseamna ca prejudiciul este sau trebuie sa fie cunoscut la momentul la care. dec. Actiunea se prescrie in trei ani. asa cum s-a precizat mai sus. Or. exonerarea de raspundere fata de societatea debitoare este suficienta pentru a antrena si exonerarea de raspundere fata de creditori. deci se cunoaste si « pasivul ». ea nu mai poate fi continuata.. Asadar. prescriptia incepe sa curga. actiunea poate fi introdusa doar pina la data inchiderii procedurii. In orice caz. nr. atunci prescriptia poate sa inceapa sa curga. inseamna ca identificarea acestora face sa se nasca dreptul la actiunea in raspundere. Bucuresti. inclusiv dreptul la actiunea in raspundere reglementata de art. dar nu mai devreme de doi ani. Daca s-a inchis procedura. 2005. in Curtea de Apel Bucuresti. ci si a totalului pasivului. administratorul judiciar sau lichidatorul este cel care se va preocupa de formalitatile executarii silite. Intrucit raspunderea incumba doar unei categorii limitate de persoane. in insuficienta activului. Dreptul la actiunea in raspundere civila delictuala. in mod cumulat. Daca insa raportul nu identifica deloc sau nu identifica in mod clar persoanele vinovate. persoanele eventual vinovate de aducerea debitorului in stare de insolventa sunt identificate in raportul « cauzal » al administratorului judiciar sau al lichidatorului. calculati de la data hotararii de deschidere a procedurii.Ap. Dupa principiile dreptului civil.VI com. 157. desi este vorba de o raspundere fata de creditori. Dupa admiterea actiunii in raspundere. atunci prescriptia incepe sa curga de la data la care trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa (art. se naste in momentul in care titularii actiunii in raspundere au stiut sau trebuiau sa stie atit faptul ca exista un prejudiciu. 126/2003. 220 C. au facut sa se consemnze opozitia lor la luarea masurii. inchiderea procedurii fiind un impediment la executarea silita. Brilliance. deci se cunoaste « activul » si (ii) a fost afisat tabelul definitiv (consolidat) al creantelor. 156. Daca acest raport identifica vinovatii si se cunoaste déjà prejudiciul. daca au lipsit de la sedinta respectiva. chiard aca termenul prescriptiei nu se va fi implinit inca. . actiunea in raspundere nu exista220. actiunii in raspundere ii dispare principala situatie-premisa. cit si faptul ca exista unul sau mai multi autori ai prejudiciului. Practica judiciara comerciala 20032004. s.masurii care a dus la insolventa sau. iar aceasta stare de insuficienta (A>P) necesita cunoasterea atit a elementelor de activ. De principiu.

159. Sancţiunile penale aplicabile administratorilor nu se pot extinde şi asupra societăţii debitoare. Dată fiind cerinţa imputabilităţii faptei penale (vinovăţia). iar dacă există o pluralitate de administratori. a cauzat aparitia starii de insolventa a debitorului. precum si persoanele care. dinamizatorul activităţii societăţii. Când fapta penală prejudiciabilă a administratorului este săvârşită cu prilejul exercitării funcţiei sale. In situatia in care faptele ilicite care pot atrage raspunderea organelor de conducere a debitorului persoana juridica imbraca si caracter penal. necesară pentru angajarea răspunderii penale. uzurpind functia de manager. nu poate fi sancţionat penal pentru infracţiunile reglementate în Legea insolventei. fie pe administratorii judiciari sau lichidatori fie. autorii acestor infractiuni sunt nu numai reprezentantii legali ai debitorului. pe creditorii care cer.Sectiunea a IV-a Raspunderea penala 158. Sancţiunile penale aplicabile administratorului îl privesc numai pe acesta. persoana care. lichidator. administrator juridiciar. În toate cazurile. conform principiului personalităţii răspunderii penale. dar implicaţiile patrimoniale ale faptei penale a administratorului se pot răsfrânge cu acuitate asupra societăţii. prin natura lucrurilor. in fine. În exerciţiul funcţiei sale este posibil ca el să săvârşească fapte ilicite penale. Legea insolventei reglementeaza un numar de infractiuni care ii pot avea ca autori fie pe debitorul persoana fizica sau pe administratorii ori directorii debitorului persoana juridica. persoana care se pretinde in mod fals creditor etc. inregistrarea unei creante inexistente asupra averii debitorului. ci si membrii in organele sale colegiale de conducere sau de supraveghere. uzurpind aceste functii. în drept sau în fapt. au determinat aparitia starii de insolventa. in nume propriu sau prin peraoane interpuse. prototip al subiectului activ al acestor infracţiuni. Administratorul unei societăţi comerciale este. numai pe aceia dintre ei care au participat la săvârşirea infracţiunii. în calitate de parte responsabilă civilmente. şi răspunderea penală a administratorului unei societăţi comerciale este o răspundere personală. pentru acoperirea prejudiciului suferit de victima prejudiciului (parte civilă). întrucât . societatea poate fi chemată să răspundă. Condiţiile răspunderii penale şi consecinţele acesteia referitoare la persoana sau patrimoniul autorilor faptelor penale ce intră sub incidenţa incriminărilor din Legea insolventei pot fi analizate în persoana administratorilor. aceste persoane au poziţia unui subiect activ calificat al acestor infracţiuni. condiţiile legii pentru a fi calificat drept reprezentant legal. în sensul că nici o persoană care nu îndeplineşte.

la un moment dat. anumite interdicţii şi decăderi aplicabile în timpul sau după executarea sancţiunilor penale. insolvabil din punct de vedere civil (activul este covârşit de pasiv). delapidare. dare sau luare de mită sau pentru infracţiunile prevăzute în Legea societăţilor comerciale. Aceasta nu înseamnă. directori sau reprezentanţi ai societăţii. cu consecinţa pierderii de către societate a unei mari părţi dintre partenerii de afaceri sau chiar cu consecinţa falimentului societăţii. uz de fals. deci. potrivit legii. De aceea. dar este posibilă şi situaţia inversă. persoanele care nu pot fi fondatori. În vechea reglementare a falimentului din Codul comercial. abuz de încredere. Această concepţie tradiţională a fost menţinută de actuala reglementare franceză a procedurii colective aplicabile întreprinderii în dificultate. fals. sunt decăzute din drepturi. după caz. faţă de administratorii care au săvârşit fapte penale. dar a fost în mod nejustificat suprimată de noua legislaţie românească a insolventei. 35 alin. să-şi echilibreze situaţia financiară şi economică). iar pentru faptele ilicite ale organelor sale. de regulă. Creditorii sociali. Lipsa de credibilitate poate duce rapid la eroziunea activelor. Un comerciant poate foarte bine să fie. adunării generale sau acţionarilor minoritari (drept care se va exercita în cadrul acţiunii în răspundere) ori creditorilor sociali. (3) din Decretul nr. comerciantul este capabil să-şi execute la timp obligaţiile şi. înşelăciune. nu pot fi nici administratori. şi organul societăţii. pentru insuficienţa activului (acoperirea unei părţi din pasiv de către administrator). Evident că societatea are dreptul să se regreseze. dar solvabil din punct de vedere comercial (beneficiind de credite bancare sau comerciale. suferă şi ei un prejudiciu. în cazul în care activul societăţii aflate în procedura falimentului este insuficient pentru acoperirea întregului pasiv. de natura bancrutei frauduloase. nici administratori) persoanele care. potrivit Legii societatilor comerciale. Dreptul de a solicita repararea acestui prejudiciu aparţine. în încetarea plăţilor. Acest prejudiciu provocat de administratorul societăţii sau creditorilor sociali trebuie suportat de acesta. fiind vorba de încălcarea obligaţiilor sale de fidelitate faţă de societate şi de salvgardare a intereselor societăţii. iar dacă au fost alese. 31/1954]. aceste active fiind însă nevandabile.administratorul societăţii este. comerciantul persoană fizică sau administratorul unei societăţi falite care se făceau vinovaţi de bancrută (simplă sau frauduloasă) erau sancţionaţi cu excluderea din viaţa comercială şi de afaceri pe o lungă perioadă de timp. ca un comerciant să deţină active care depăşesc ca valoare pasivele. că administratorii care au săvârşit fapte penale. direct sau indirect. ulterior. in Legea insolventei si in legile de sanctionare a infractiunilor de coruptie. persoana juridică răspunde ca şi când acestea ar fi faptele proprii [art. Astfel. Tot Legea societatilor comerciale prevede că nu pot fi fondatori (deci. şi la pierderea onorabilităţii şi credibilităţii societăţii pe piaţă. (1) şi alin. ca urmare a pierderii credibilităţii societăţii. in mod colectiv. Solvabilitatea („solvenţa”) comerciantului este o solvabilitate personală constând tocmai în credibilitatea. profitând pentru aceasta de funcţia lor de . riscul acestei insolvabilităţi urmând să fie suportat de societate. Rezultă că persoanele care sunt condamnate pentru aceste infracţiuni nu pot fi administratori. mărturie mincinoasă. însă. în final. în cazul insolventei societăţii. poate duce. Pe de altă parte. sunt incapabile sau au fost condamnate pentru: gestiune frauduloasă. societatea suferă un prejudiciu important din această diminuare a credibilităţii sale ca o consecinţă a pierderii onorabilităţii de către administrator prin sancţionarea sa penală. faţă de administrator. pierderea onorabilităţii administratorului prin sancţionarea sa penală. încrederea de care se bucură pe piaţă comerciantul. ceea ce se traduce. dar acesta poate fi insolvabil. iar administratorii în funcţie care sunt condamnaţi pentru astfel de infracţiuni sunt decăzuţi din drepturile lor de a exercita funcţia de administrator. Legislaţia comercială prevede.

2. nepregătirii sau altor cauze care îl fac impropriu pentru exercitarea funcţiei de administrator sau ocupaţiei de comerciant şi ea nu poate fi revocată decât după cel puţin un an. fără existenţa prejudiciului. 64 alin. În principiu. a). infracţiunile reglementate în Legea insolventei sunt infracţiuni de rezultat. (1) C. fapta nu are caracter penal. şi care poate fi ridicată. dacă instanţa decide. pregătirea şi onorabilitatea cerute pentru exercitarea funcţiei. putând duce la repercusiuni grave asupra societăţii sau a partenerilor de afaceri ai acestuia. lit.c) din Legea insolventei. (1) lit. să aplice şi această pedeapsă pe lângă şi în timpul executării pedepsei principale.. după graţiere ori după prescripţia executării pedepsei şi durează pe toată durata dispusă de instanţă (de la 1 la 10 ani). Măsura de siguranţă poate fi luată chiar dacă fapta nu este infracţiune ori dacă administratorului nu i s-a aplicat o pedeapsă. nu pot fi sancţionaţi cu interdicţii şi decăderi din dreptul de a mai administra societatea respectivă sau alte societăţi ori de a mai exercita un comerţ pe cont propriu. o meserie ori o altă ocupaţie (cum ar fi şi cea de administrator al unei societăţi comerciale sau de comerciant – persoană fizică). împrejurările cauzei şi persoana infractorului. aceasta din urmă fiind o măsură care se ia în cazul în care făptuitorul nu poate exercita în mod nepericulos funcţia sau profesia respectivă din cauza incapacităţii. Această pedeapsă complementară constă în interzicerea dreptului de a exercita o profesie sau de a ocupa o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea acelei infracţiuni. Pedeapsa complementară este obligatorie când legea care incriminează fapta prevede şi această pedeapsă complementară. 65 alin. pen. la art. Pedeapsa complementară se execută după executarea pedepsei închisorii. ca măsură de siguranţă. cu condiţia ca fostul administrator să facă dovada că a recăpătat competenţa. înseamnă că. precum şi pe cerinţa de a înlătura o stare de pericol creată de administrator prin exercitarea funcţiei sale: prin săvârşirea de fapte penale sau prin incompetenţa sa administratorul scurtcircuitează relaţiile normale de afaceri. Administratorul care a fost sancţionat cu o astfel de pedeapsă complementară nu mai poate fi reintegrat sau nu mai poate continua funcţia de administrator decât după executarea pedepsei complementare şi reabilitare.administratori. Măsura poate fi luată când administratorul a săvârşit o faptă penală datorită incapacităţii. Întrucât suntem în prezenţa unor infracţiuni de rezultat. c) măsura interzicerii de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie. pen.). In varianta de la lit.] dar. 143 alin. după minim 1 an. dacă s-a ajuns la o diminuare aparentă a valorii activelor. Pentru a dispune pedeapsa complementară. nepregătirii sau altor cauze care îl fac impropriu pentru activitatea respectivă. această pedeapsă se impune [art. pen. fiind facultativă în celelalte cazuri. conform art. întrucât această pedeapsă complementară nu poate fi confundată cu măsura de siguranţă a interzicerii exercitării unei funcţii sau profesii (art. faţă de natura şi gravitatea infracţiunii. c) C. 112 lit. 115 C. (pedeapsă accesorie). în ambele cazuri vizate de text. . Bancruta frauduloasă este in mod cert o infracţiune de rezultat. instanţa trebuie să constate că. dacă făptuitorul dovedeşte că va putea exercita funcţia sau profesia în mod nepericulos. bancruta este o infracţiune de rezultat dacă s-a ascuns o parte din activ şi. în ambele situaţii. 156. La acelaşi rezultat se poate ajunge şi prin aplicarea faţă de administratorul condamnat pentru o faptă penală a pedepsei complementare prevăzute la art. Ea este justificată de cerinţa de a preîntâmpina săvârşirea de noi fapte penale de către administratorul respectiv. 71 C. pedeapsa complementară nu poate fi aplicată pentru infracţiuni pentru care legea stabileşte pedepse mai mici de 2 ani. Codul penal reglementează. cel putin în varianta prevăzută la art. pen.

Viandier. de fapt. dar scopul autorului poate fi material sau moral. eventual. administratorii si lichidatorii de societăţi comerciale. Fosta Lege nr. În ce priveşte vinovăţia. a reintrodus infractiunea de bancruta si bancruta frauduloasa. fiind exclusă culpa ca formă de vinovăţie (imprudenţă. referitoare la bancrută (simplă – art. sponsorizări excesive sau neinspirate221). Prin noua reglementare. imprudenţă). În dreptul francez. chiar dacă nu a urmărit direct producerea acestuia. 223 Banca rotta este numele vechii proceduri de sancţionare a falitului în oraşele medievale italiene. Administratorii societăţilor comerciale puteau fi pedepsiţi. eroziunea unei părţi din activ (organizarea voluntară a falimentului). (dacă societatea era „falită”. Această infracţiune reuneşte. cu excluderea faptelor săvârşite din culpă (temeritate. dupa ce initial abrogase dispoziţiile C. A. cit. fie prin înlocuirea pedepsei exclusive a amenzii cu pedeapsa închisorii. exclusivă sau alternativă cu amenda. managerii societăţii. În legătură cu aceste modificări se poate observa concepţia greşită a politicii penale actuale. banca sa. inexorabil. op. neatenţie. pentru autorii infracţiunilor din Legea insolventei si din Legea societăţilor comerciale – infracţiuni cu subiect activ calificat.Rezultatul faptei abuzive este o pagubă materială. ca si cele din Legea societăţilor comerciale au suferit. în special – contează. – banqueroute). com. aceasta se prezintă sub forma relei-credinţe (intenţie calificată). cum ar fi: salvarea reputaţiei personale. recunoaşterea frauduloasă a unor datorii inexistente. chiar şi munca în folosul comunităţii). bancruta este condiţionată de declanşarea procedurii colective faţă de debitor. pentru că onorabilitatea şi credibilitatea lor pe piaţă s-ar prăbuşi. Aceste fapte sunt enumerate destul de imprecis. Infracţiunea de bancrută frauduloasă este reglementată. Cozian. bancruta frauduloasa era incriminata si în Legea societatilor comerciale. era „ruptă” în mod simbolic. deşi termenul de bancrută sugerează falimentul223. 158. ceea ce ar duce la acest rezultat ar fi scurtarea duratei procesului şi impunerea certitudinii psihologice că. 64/1995.). p. în dreptul francez. că procesul penal şi tragerea la răspundere vor începe. substanţiale modificări faţă de reglementarea iniţială.. denumite generic cvasi-bancrute). folosirea unor mijloace frauduloase sau ruinătoare de către debitor pentru a-şi procura credit sau pentru a întârzia deschiderea procedurii colective etc. în primul rând. in prezent. Incriminările din Legea insolventei. blamul la care sunt supuşi prin aplicarea sancţiunii (oricare ar fi aceasta. ceea ce ar duce la afaceri pierdute. neglijenţă). astfel: deturnarea ori disiparea. susţinerea unui candidat în alegeri. dar a acceptat producerea lui (intenţie indirectă). în realitate. Pina la modificarea din decembrie 2006 a Legii societatilor comerciale. 157. com. infractorul nu va mai avea posibilitatea de a scăpa de sancţiunea penală. Din punct de vedere etimologic. Noţiunea provine din termenul italian banca rotta – „bancă ruptă” (în franc. alaturi de infractiunea de bancruta simpla. com. pe care îşi expunea mărfurile spre comercializare. sub vechea reglementare a falimentului din Codul comercial. exclusiv in Legea insolventei222. conform căreia mărirea pedepselor ar duce la reducerea fenomenului infracţional. ţinerea unei contabilităţi fictive sau absenţa contabilităţii. autori ai unor infracţiuni corelative bancrutei. Imprecizia textelor i-a . 879 – sau frauduloasă – art. 880 C. dacă s-a săvârşit o faptă penală. fapte voluntare (intenţionate) care se înrudesc cu falsul sau delapidarea. în primul rând. fie prin majorarea limitelor speciale ale pedepselor. întreţinerea unor relaţii bune cu un terţ. administratorii săi nu puteau fi consideraţi bancrutari. pentru aşa-numita cvasi-bancrută reglementată de fostul art. pentru a arăta clar că acel comerciant (bancrutar) nu mai aparţinea comunităţii celorlalţi comercianţi. de această consecinţă trebuie să se teamă. Dar există rea-credinţă şi dacă autorul cunoştea avantajul personal dobândit din săvârşirea faptei. Paralalelismul 221 222 M. respectiv. toate pedepsele prevăzute pentru infracţiuni au fost substanţial agravate. avându-şi originea în dreptul şi practica târgurilor medievale italiene: când un comerciant îşi înceta plăţile. în decursul anilor. bancruta este definită ca fiind falimentul unui comerciant însoţit de nereguli financiare în dauna creditorilor (DEX). 884 C. ci. 254. şi nu de gravitatea pedepsei.

nu o face deloc sau nu o face in termen de 6 luni de la expirarea termenului legal de introducere a cererii. in scopul fraudarii creditorilor. urmărirea penală pentru bancrută. 143 alin. astfel cum este reglementat in Legea insolventei. com. procedura insolventei. ca situaţie – premisă a infracţiunii de bancrută. tome II. (Yves Guyon.C. Rezultă că insolventa este o situaţie premisă a infracţiunii de bancrută frauduloasă. cit. fără de care infracţiunea nu există. Dongoroz. ca situaţie premisă a determinat pe unii autori să constate că reglementarea nu e concordanţă cu principiul legalităţii incriminării. Această controversă şi-a păstrat interesul şi în prezent datorită faptului că din Legea insolventei rezultă că un debitor poate fi declarat insolvent. nu sunt prin ele însele infracţiuni. 457. p. E necesar.R. p. ci numai elemente componente ale acestui delict. 200. să se cunoască dacă insolventa. Problema complicata care se punea era.. 1518/13. 224 V. 113 şi în C. presupune exsitenta unei proceduri de insolventa lato sensu.. falimentului virtual).reglementarii era nu numai suparator. p. Bancruta frauduloasa. 2. Ilfov din 17. III. 1966/18. . 282 din Legea insolventei. însă. 282 din Legea insolventei a fost abrogat. pct.. p. în C. decizia nr. exista in cazul in care debitorul persoana fizica sau reprezentantul legal al debitorului persoana juridica. reprezenta o situaţie premisă pentru infracţiunea de bancrută. o stare de drept (falimentul era declarat prin hotărâre judecătorească definitivă). Infracţiunea se consumă numai în momentul în care a intervenit declararea judecătorească a falimentului. câtă vreme nu exista starea de faliment. în timp ce alţii înţelegeau prin această situaţie – premisă o stare de fapt (încetarea plăţilor. Notă la sentinţa Trib.05. Cas. in consecinta.1 din Legea insolventei. declararea debitorului în stare de faliment sau starea de încetare a plăţilor (aşa-numitul „faliment virtual”. nefiind limitata.D. respectiv. serie veche.2 din Legea insolventei. conform Codului comercial. 254 şi în C. bancruta (simpla). serie veche. abrogat). nu numai o condiţie procedural.. a ascuns sau externalizat active. op. dar aducea atingere si principiului legalitatii incrimnarii. ci un subiect activ necircumstantiat. p.. reglementata de art. Conform doctrinei interbelice224. 5. Şi în vechea reglementare a Codului comercial. adn.10. nu mai are un subiect activ calificat. în R.1942. De lege lata. Unii autori înţelegeau prin faliment. com. a ascuns datorii reale sau a infatisat datorii false ale societatii. com. dacă starea de încetare de plăţi (falimentul virtual) era suficientă pentru existenţa bancrutei sau dacă falimentul trebuia să fie declarat prin hotărâre judecătorească pentru a exista bancrută. adn.D. Infractiunea de bancruta. obligat fiind sa introduca cererea de deschidere a procedurii insolventei fata de societate in 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. com. 601. Cas. faptele enunţate de Codul comercial ca elemente ale infracţiunii de bancrută nu erau considerate ele însele infracţiuni.C.. 143 alin.12. la falimentul stricto sensu al debitorului (ca modalitate a procedurii insolventei). asa cum se intimpla in cazul infractiunii din fostul art.. chiar si efectele asupra perioadei anterioare (perioada suspecta) existind numai in prezenta unei procedure de insolventa deschisa fata de debitor. Bancruta frauduloasă poate exista în această variantă doar dacă faţă de debitor a fost deschisaă.. II. reglementata in prezent de art. starea debitorului din perioada de la încetarea plăţilor până la hotărârea de declarare a falimentului – art. decizia nr. în P. pct. 225 Cas. prin decizia tribunalului. motiv pentru care fostul art. a tinut o contabilitate fictiva sau incompleta. 695 C. fiindcă legalmente ele nu pot exista fără starea de faliment. p. 457. dar efecetele procedurii insolventei nu se produc decit numai dupa deschiderea procedurii. 159. în R. 1939. În jurisprudenţă225 se statuase că faptele care atrag. adn. II. 1943.1938. „persoana” care. p. 5280/1930. 470).1927. decizia nr. care este un element constitutiv al infracţiunii de bancrută.

ca o excepţie de la regula penalul ţine în loc civilul. dispunea că cele două acţiuni (acţiunea penală şi procedura falimentului) se judecă separat. intrucit stare intrinseca de insolventa nu are nici un efect si nici o relevanta cita vreme nu este exhibata printr-o cerere de deschidere a procedurii insolventei. a creditorilor săi sau „din oficiu” (conform fostului art. esenţial. 19 C. com. 226 V. se arată că „acţiunea penală. ci un numar practic nelimitat de procese care nu pot.. Paşca Infracţiunea de bancrută. in baza art. 714 C.2 lit. mult mai rapida si cu mult mai multe sanse de reusita. alăturat falimentului societăţii). (penalul ţine în loc civilul). Însă. cel mult.. In realitate. în Dreptul nr. care este de ordine publică. se aplică indiferent dacă se consideră ca insolventa declarata a debitorului sau doar încetarea plăţilor constituie elementul constitutiv necesar. O problemă deosebită pusă de dispoziţiile art. regula din art. al bancrutei frauduloase. În doctrină226.proc. XIII.. asa cum am aratat in capt. 19 C. toate. soarta actiunii in raspundere contra managerilor.pen. procedura insolventei nu este un singur proces. In plus.pen.n. 143 alin. care sa poata fi suspendat. n. acţiune care se promovează la cererea falitului.. . in baza regulii din art. în noua reglementare. 19 C. 138 din Legea insolventei.). 143 alin. acceptata de judecatorul-sindic. nu poate fi condiţionată de acţiunea comercială de declarare în stare de faliment a debitorului. independent. pe considerentul că falimentul virtual (încetarea plăţilor) este un element constitutiv suficient al infracţiunii de bancrută. proc.2 este şi aceea dacă introducerea acţiunii penale contra bancrutarului duce la suspendarea procedurii insolventei. dar si in acest caz. în timp ce procedura insolventei se conduce contra societăţii (cu excepţia cazurilor de societate fictivă sau de faliment al administratorului. pen. 6/1995. conform art. com. 701 C. p. sa fie suspendate pentru ca exista un proces penal contra bancrutarului.c) din Legea insolventei. acţiunea penală este intentată contra administratorului (sau a celorlalte persoane vinovate). regulă imperativă.infracţiunii de bancrută frauduloasă. Consider că numai insolventa declarata atrage bancruta frauduloasă în varianta art. De soarta procesului penal nu depinde decit. 36.proc. proc. Fostul art. înseamnă „falimentul virtual” (starea de insolventa) sau insolventa declarata de judecatorul-sindic. 19 C. pen. titularii actiunii in raspundere pot parasi instant penala in favoarea unei action in fata judicatroului sindic. numai aceasta putind sa fie suspendata pe temeiul art.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->