Jean-Marie Klinkeuberg

. , .• , .... . t· ." • ."[' Vom reveni tn'capitolu] VIII

in mod simultan a energtet ~l a rna en~e '.v' . '., "'" '

asuora reorganizarii enciclopediilor pnn dlSCU~ul ~tllni~fic.. ,. "~

P Exemplu de mediere disci« .. Ml prin I1OJ"D/IUI'Ie: p?~estlrea .foota .. " .' b·t . A totd ."'" o· OpOZI tre f)e care po~ tidi (basmul). Basrnnl sta l este mtor eau .... , , ,I_,:~ .r, • _ c.

· irea.: '.' , . ·1·... S· <'i lu~ m ca exempl u Op()!ll~la:.," mrre sat ac ~1 bOo ga, l, vesarea (I rezo va. _ .,. ~ ..... _ ,_ '. ... _,' . , ~ .'_

· ceasta epozitie este rezolvata da.ca intriga de~vah..Ile, de e~enlDp u~ ~a ac, , ~ _"., " t': ·'1 .. ] " deghizat san pnn!U1 rapl~

saraeul este, m r,ea h tate. ellU. rege tui ,. .... . ,

piiirintilor sai in copilarie., ',. " .'~ ~ .

Grice povestire trimite deci la o~ trans.fonnare. RAol~~l sau I~ ~f~anizarea semiotica a fest considerat atlt deimportant, l~Clt s-a n~,~~ut~o d ,.- '.-: .')".:" pentru a 0- studia: nararologia. Yom. revem la povestire m

15ClP ma ',''''' l·.' .

paragraful urmator,

c. Medleri retor ice

~ . s atribui t unui referent

1n Ioc de () mediere datora ta umn proce- .' ... ' ., ...

A '" -", i ibatia coitul) sau intr-un proces <hsc,urs.· IV plogres,' l.Y'

(Vll1.atourea 11 - a [la, ... '.". . , , . , ~.. . r

mediel1e~- s~ poate ·produce in nlodinstal1tan~. Aceast~ ... s': In.tun~~ printr-o folosire particulara asemnelor, 0 folosire ce pare sa contravina

regulilcr in vigoare in cod. " . -. _. . , . .. Natura

Sa- 0' ferim mra, intirziere un exemplu, Daca un P?et sp.une .. ~j, .

, .1,.'. . , . .''; _ arhlhx:rura sau

s·t .... un ~, .. mplu", el mediaza o'poziIia mtre .. l1a~ra ~l ,;' . '.' .• ...

e ' .., ~ .... 'U , . .." 'E.t 01\': " ac .. st lucru pnntr-o

~ , -, , . ". .• _.. si materie V1C • .' .li,ace· .,,, , ' .....,.

mtre .matene mcrl3 "t ., ' ,. _ ' ... ' •• , , •. ·l _. _ ..edif1~

. fi u 1 '. intu]ul temp 1 u a cann sem.. . '. operatie asupra semm: lea' 1 m ctuvc' "A _ ] ~'c.' .'t"l;~ ... ",.' celebre 0 ObSiCUrIi.

• '. ,. C'·, til izabil '~]1" '·""·n text, . a 10. ' ...... u lu:......... - ..... ,'.' .. .

CHI este 1l1U l lZ3. • ....,...., ~ ~. 1 . . . l '

'j'.' it ·t· " '. "' .. tfel de mediere este in,stantalll'::e~ intrucitenuntul rezo va

c.an·a:e .0 .. ",U"._ . _ •

opozitine chiar in momentulin care Ie stabile~tc. . '. '. . . '~', _ , d Acest tip de instnunent mediator poarti 11)l!ln:u~le de.~gura.l:l.au ~

" - ," rurile In care eIe op-ereaza vor fi ca bficate dl ept enu~fuL

trop •. 1.11,._ r, e,. nu ":' .~,. '. . .'gasesc in mnneroas-e tipll ri de discursu, n, de retonce. Aces h:: dgun se re . ' . . . . . .. ."..' . b·l.' t ~. · . ., •• 'I.~ . - " ,,·'1'''',''''' '~~!Ol' re'lig-loase "1 d·e la ]magmea pu le.1 am

l hm.ba poeZ]el m cea <.IC" LU' •. · ... -' ~ 'd .

· a· '. •.. . . "1' . ~h' .. 1" v ,,- 'c. - se n111me~te con .en-

la montajul cmematog~"a~c. ~ P~I .fU1E1,~z;a:ceea.ce, 'asi elarg

.. ' . d" ~""""re' "'''n- ~·tlnl1e o;;!l de. medlen retnm:e. Vi, om.' reg p .

sare ~l ep~"_ ... , ........ '>. "'i , • '~_ ..' .,

procestd. "figural in -capitoh.d VIn; partIal conS<l.CIilt retoncll.

154

J. '1:"1.. \i!:.:Lt~ \.1.0. ~~ ~ Inijiere in semiotica generols ~ Ja..>t ,"l,.,~. '~~"" \ ~4

' .e 3. Naratiune.a

7.3.1. Povestirea: inuoducere

Namfh.lne,a este 0 ac~~vi!:ate SieUllotidi care consta in repn:zentarea evenimeneelor. lnstrumentul S2:U este povestirea; care poate fi consideratii un semn, ell m. se va vedea, 3ic!est semn este ades ea de 0 mare com ~ plexitate, Totodatii,. povestirea nu are (I lungime prestabiliUli; ceiebrul veni, vidi; vici al lui Cezar constituie 0' povestire, ca ~i Rocambole SHU intcrminabilale foiletcane televizate ale lui Robert Merle.

Treouie notat, de asemenea, di povesnrea este un model, Altfei spus, este un fenomen semiotio care IJU este Iegat de uici un cod in mod specia l §j 'care transcende toate genurile,

Un prim punct: povestirea nu este ,I ega Ui. denici un GOdin mod speciel, Daca termerml ne face sa. ne gfndi m Ia manife-stari Iin gvistice (povestire fan:las~ica, roman po lilis t, carte d eis tori e, artico l de Z,] ar ... .), povestirea se i'ntime:;;te, ~] in sisternele nelingvi.stice:· imagine fha. sau mobHii" nmzidi etc.; astfe], 0 intilnim, ]11 egala masunl~ ill basorelief vitraliu, banda dese;.nat.l" spot publicitar teievizat, teatru, cinema.

De asemenea, povestirea transcende toare genurile: 0 gasim in conversatia curenta, in cintec,uI popular. in faptul divers ~i pantomime, ca ~i in epopeo, ope.ra ~i mit. 0 gashn ~i in gcnuri care nu apar, la prima vcdere, ca narative: anumul matrimonial de Iamica publicitate (in care sc pro!ttteazil un parcurs care merge de Ia sin guratate la unire ), dcmon!itra~ia ~tj ijj:~ifidi (in care se trece de lao eroarea inaiJ1.ta~nor i a. descoperirca adevarului), proiectul politic (fn care se opune frecvenr siruatia m:hxala: miz.embjJa ~i cea tare va domina miine),. publicitatea (in care se \;'cde un tip nenorocit care se mi~ci greu PIlla dud descopera fericirc(l suprema pe care 0' of era. detcrgelltu] de vase cutare), reteta de buc-atarie (In care rnoocsta Ieg.iitur.a de farhan, tnulsfigurata, devjne Ull SO:-i bearnez SOUlIlLuos), .amenajarea urbana, proi,ectlli pedagogic; modu] de fblosfre etc. Ficcare dinJre aceste eHul:l'~lJri man.ifesta 0 oarecare tlarativitate.

Pentru l.l:nii teoreticienl. naratiunea este-, astfeI; in centruJ oricarer ,rl(:~ivHafi: 11U ar ~!Xista, pentru ei, tm tip de em.U'1.tu,d narative care s-a:r ~il.ua a!iitu:r.i de UI.li tip de enunturi non-narative (cum ar fl. descrierea, argulUeJlwJja sau ralionament1.1I). Povestirea nu ar fi nhnk aItceva dedt

155

.~ ._ .. i~In-Mm·ri,e KHnkcn;berg

:/: '~~c~ in scena a uoei strueturl semantice pmt\mde (0 stmcru[a'des~m '. _. '~slo&lie C-3 areLntatde"a~.na ]a ~a~ opozi,H). Dar .. a~:ie s:nl~]1tlOe ,,' ;:'sitroi,~e prin sceste opozttu coosnune eel mu i t ,0 a.VlIIa!tUf31 lOgldt pen~ _ . ~: n ~e ,expdrna. strucmra senl1.a1.':1tid'i profunda treb_ui.e sii faca progresi v .: opel!l:;'!: stn:n::~ur~ o3i:rath~e~ ~ntr~1im p!l"Occs. care po~rro num~le ,de ,:parcurn g,encrol~v'~ ~I asupra ea'~la vern re~elu. Open~nmea. pnnci_pa]a,este~o antrofJ-mnorjizare: valori 11 bstraete S]l!'It prezentate Cat ~~ cum ar fi puse in. mi~care de un dinamism proprlu, printr-o vointa con~t]enta. Dre-pta:tea

]nvinge~ adevarul dcmnestc, il[l£[le~ sau raut ci~tig3i".,. ,_, . ._ Caci pmprietatea esentfaHi, a povesti:ril ssteaceea de aft dmamH::a, Este 'i:ntotck:auna ,0 ll',qnsfonnare: ,;panl']ntul Uir3i, m~u1ie:nt devineun

namint cu martieni' in Riizoohd Inmilo«; ",unlver5ul ienuhicj' devine ~~ .;univers fra.lesJc" in O'uci~{it,ond POIemtdn, ~,.inexp]icatllJr~ devine .~e:x.pli.cat" In romarml po li tist cu enigma. Se descopera 0 trans~Qirm.aJe in flecare din~reaces.teenun~uri: ~n.v:az]a. l1evoiu.tia• ancheta, Transfior~ maeea este 0 insersare de emItinut. Ba permite trecerea de lao un pol al axei slemantice 1a altd: de ~a falls la adev~r~ de 121. moartela via~~~ de iCl neeunoscut la eunoscut etc. Si ~ de a.CC:CaJ .a-a intredus povest"trea priutre

proccsele meoiatoare,

. Deslgur ,ceca ce tocmai am descri 5 alei este un model general:.~

povtlstirereala este eel maiadesea eonstitui ta din. serii de tr1:1lnsiforman care se inlan~u:ie si care cunosc, f~ecare) D'iodaUta:ti proprii, Pe de alta. parte, nnele transfcunarl S:l~t prngres ive ('In fllrmil doe suspaes, de

exemplu], intimp ce a 1 tele stnt bruste (ca lD. glume), . .' .

Este important deci sa :facelIl.pu~,i.lJa Q,rdine ~n toate dlmensmn I le

fenomenu lui.

7.12. Structuro generalli a pOl~e:slirii

a. Semnul ncwat iv

. Putem erdona lucruri le tnce,pind prin a. amin ti ceeace a fostdeja sp-us: d. povestireaeste un semn, Ca orice semn, ea este dec] coosti tnita dintr-un plan al expresiei ~i un plan 31 CO.f.iJ.~inutului ~i este e~abora.t:5i

C~ formi. pe baza nnei su bstanye.

Sernnul narativ propfiu~zis,este, astfel, 0 fmu.lii. AceasHi fanna

est>e oanstruita prill. I3i.podul carese stabne-~~e intre po.vesUrea. care ])0-

156

In it iere in se miot ica ge neral if vcs~~le:.: deexcn1~lu~ un romanin 8tH x care povestesteceva rn y p<l!gnl'i ~1 m z seevenpe mrdonatc Intr-un anumi t mod - 9] pcvestirea povcsHlii. (Deexemplu, aventurile p ~i Cj. pe care, hi acest 'roman, le tra~ lese II] eroi d~ sta:tut Til. Vtm.'lI.rlUnl] discu?s pcvestirea care povesteste ~i ptw(!stin propriu~zis5t povestirea povestitai. Pentru a. sesiza bine difc.renta. intJr,e dlseurs ~i povestire, s,a ne gindim 181 un rezumat all istorieil.uml.i care S-aJ1I" lntinde pe dona pagiui; evenimentele umavaih'i~ii care au fost seleetate pentr11. a flgntaaici eonstitui e povesti rea, ~.~ cele doua ra.giniconstitu~e dis!CUl'S:U]. Ziua pc care 0> povesteste Ultse eonsti tui e nmtcda unei povestiri, dar cartea ]1[1 i Joyce, pe care nimen i n U [I PQa te

c!l[ ]11.'~r-o z~'! este discursulacestei povestiri, . _

infic-eare dintre eel e aQUa cazuri, avern a face ell forme: H 1U fos t !lc~e~~®!ttc a~lu~]i~ evenimente (povestire S3iU istorle, forma a continutulni) ~1 s,.a hotar'it s~ fie formulate int1:,.:un anumit mod (di sours forma a cxpresiei], :SU()5ta!n~a oontluu:tulu[ pe care ocont1!.!lrea'zfi aceste forme cste c0'I1:iitlmitii din rnasa intorma deevenimcnte reale sau presupuse care vorf[ seleetate, In eeea ce lPIliVle~~e substarna expresiei, ea este ofc:d.h~ decatre Inod.u~. d~ exprcsi.~ particular care a f~st ales pentm man~fes~.taIiea p~vestln '. ~~.care va 1 mpnne anumite constringeri di scu r~ suhu:ci}11ar ,daca povesnrea transcends eodurlle ~i gennrile, 0 pevestire pur v~~a.~a, (cmuar fi. tapiseria de la Bayeux sau povestirile in forme abstracte pi~;tai~~ de .El. Lissitsky) FlU so va censtruidupa aceleasi reguli ca 00 p~vle$tn;e l u1:gvtSbtai. deexempl u nn roman.

Si sin:tetizam aeeasta lntr-un tabel:

roma]l~fihn~ banda desenata etc.

: discursul narati v

un ivers real sau h"l1.agi.nat, materia isteri ilor reale sau fict~ v,e

I

I povcstirea

propri u-"zisli

rabe.lui 8. Sl:n~"'Cmra senwului naras iv

S~, lIDoMinl in IF'OC,ere ciii. tenninelogsa oeste aici foarte instabila ~i di numeroi3i.S1C contrasemsuri ar putea pmveui dj l.l. ac.este ezi Uil'I. N e yom ,opri. i.l:lio.pt1izi~ia, dlscurs: vs povt:s6n::'1 dar~r,ebuie ~tiut cit ace~ti~emleni

157

Jean- Marie KI! nkenberg

- '- -" .... " "'. ae ~''' .. ''''I't'~a', riul [ .. unii te ore .. tie, ie. ni '.~' ] e.a si aJti, ~e. nne, ni .Sin, t u,UaCi()per~ .;,.";;O,,~ ' .. ' .... 1, , , .. . u • ~ .' .. ., , '1' '"l' ~.. . .

1 izali. Mai 1ntii~ trebuie subl iniat ci'idigcursu[ este atct 0 prCSC1J]rtar.e pC'ntw,.discurs narativ". Apoi, trebuie amintit ca, ce7a,?e"am lI'Ium]~ . povestire este foarte adesea u umi t.i stod::. f~bl:Ia~au Intngti>" sau~ ,1118l edesea, dar pu~,i n ~~!ill P ompos, . ,(h~geza '. ~l ca d~ scu ~sui" este ade~e~ lUI mit naraliune, In aceasta term too log it: complexa, sa ~e~nai~m -cuv]]lh.:ll ntlralivitate~· el desemneaza p.ropri.e,ta~i]e care peml![ ldemhfi,carea unui enunt oarecare ca pOVeSl]H':.

b. P'C/''(;,I;f.n;u1 g,eneral fw

par aceasta reprezentare este inci pui]]1 earn necLze]~ta. Ea _"u demonstreaza ca 0 povestire este, cum s-a spus punerea ~n ,s_cena a nnor strueturl semantice profimde, Aceste stmcturi sine, se ~he, tonda!e pe epozitii esre constltule axe sementice, Dar acest sle.~snu este •. In aceasta fOm1a, manifestat, M anifestarea se produce pf~nf:r -un ]Jl'OCC,S care este numftp,Grc~wsgelteraliv: aeest pmces este HU[[~]t. astfel pel~~m em se pleaca de lastructurile profunde. pen tru a se ajun~el'(l s llllCt\l f~]e de supmfata, fL1l care seusul se lll.anlfesta .. Se trece astfe], m medprogre-

siv, de, la model la manifestarea acesniia, .. . . .. . . . . .. ..' ...

Acest parcurs generativ privq.le dou~lIpnn de d~lei. =. n~llJlh~ semanfice. sau paradigmafiee, ~i date sinlactice, sau smtaJg~~a,tlcei:allfel spus, ~! emen tele, pe de 0 parte; §i~ pe de. al ta pa.rt~" l~lat.:n~e pe care acestea le ~n:h'elhl. De exe:n~p]u. la baza (hsclJirsu~ul .~tunl~~'c •. despre Caire s-a vazut ca poate eonsti tui 0 povestire, vern ~as~ valori a,b.strnctc "' -, ,r.:"d: '''''Vir'' falsitete": aeeste Val lori consntme datele se man-

CUIil1l. aJ[ .u ",,,. ,'"' .' . ,.. . .• doi - r

tice, Dar povestirea va i nst i tui o relatie dinamica mtre ,,~c~tl] o~ . po ;~: va fi vorba:~ de exempl u, despre jrecerea de I.a."adev.ar]a. • .fIlJs:l.tate, printr-o transformere (0 inversiunc de. valori). Acest joede rel~t:n constituie versantul sintactical procesului,

Pefiecare dinrre aceste d01!la plal1l!JFt) se olbserv3 IJ u paJiI'Ctns care plea.cit de ] 11 nfv'el ul eel mal pmfund pentru a lua forma.~J;?~mod pfog::e,-"," S,lV~ la nivelul niUmi~. de slllp[afa.~a. Astfel, pemrua de.s,cne1A mo~ sansfil.dtor un diseurs §tii.m]fic dat, nu este suficient sa spu~l:ell'l ca e:l~e roondeaza ng pe opoz]lia ~1Jtre; .. adevik"~[ :,:falsi~~ate"-n~Y'e,I. sem~mt~c profund -, ni ci chiar sa afiIlnalI1 ca~.falstta~ca se va trensfcrme tn •• adevar": trebuie: d·escIi~%e $:1. fom1e]e concrete pe care le v'or lua.

158

InlJ.ht:re in semlot.ir;::.a generald

abstracfiunHei,.falsitateU $i",adcv~rj,> (de exemplu, pentru prima, 0 Uuz~e: da.torata, pmas.td func~jonar[ a uuor II'lIstrume:nk,l1iaivitatea sau m~rlchm8i ilna[Uli.1J~iror)',. cum ar fl demersul precis care va perrnite inverssrea de valori. Dar vatrebui mult mal rnult: fn exe.mplu]nostru, va tre .. bui.va'Zlllli~ cum povestirea va argumenes adevarui~ care. sint cU\!ll1tele ~i

sclremele care ver fi utili zateetc, -

Acest parents ge;llerat~y este prezentat de obIcei in tabehrl care IJm1Ieaza,~i pe care n vom Si.UlpHfica:

sin taxa IM'Lrati.va

de supraJfa~a,

Componenta si]iJ.tac~]ca

Compooenta 81emantidi

Nivd pro'£und

sintaxu

I fundamen tala

seillamica fi1:mdamentaUi

S~ructud semiona.n:lti ve

Il

NIve~ de sUJifafara

semant iea. xmrativa

1 .

sirntaxa

dlscurslva

3

,structud discursive

s:emantidi d:iscursiva

1.iJbebd 9. P.cmcursul genl?rat iv

Niveiul.struc:mriJor nut!l.llite J,em£O~l1(]1"Clti'wl core'spllndc~ 1n mare, I:a ceca ce am .n!L'lmi~povestire pr,op[iu~zisa. (In tcresul acesdci d enum ir.~ este, !lara. 'fndQfaji1i~ aeela de a uni ]nfr-uua.cd~i terrnen cuvintele semietie il[ naraliv; dortm sa aratiim,priu aceasta, canara~iU]1ea, existo1'i. in sind oricairu[ demers deproducere 3. sen~uh.li). .I]il ceea oe pri veste structuri]e discursive, ,e],ecOi"l,;{;ptUld~ Fll lYHJd evident, Ia ceea ee am manit dlscurs,

. La: njvelu~. desemnat Cal p.rQot:uuclin acest tabiou, gasim 0 sentQn:tic{( flmdGm.entafa. 0 eunoastem d.eja. Ea. el:aboreaza stl1lct~ra $ellmn~idi. de bazaJ •. .prcezcntaJ~ ~ub :fon~la careului serlllloUC: _ scest CCll'€U permite pf'c~entarea umu element ~l a ceea ce nu esre cl> fie pent"ru ca cste cou.~ lra.m,!lsau, fie penlru cBi e~sk contraJdktoFiul sau .. Sinta..y;afimdamel1tald~

159

Jean- Mal."~e KHokenberg

tn ceea ce a. pdve~te,. permite insfituirea uno]" re:[atii lWitreaceste elemente. Ea. real i.zcaza acest lucru prin d01i.!a opcraiii de trausfonnare; negati.a ~i asertiunea. Negatia permlte trecerea de la un dement la contradictoriul sau: ea ac.tuaU~e3z:a. termenul confradictoriu (deex;ernp~1Ji. rn.dnd ~a apar.a ~~non";n1inciuniil" plecind de la."llnimciun§.''). A:serthl~lH':'a. care ar~rebui mai dcgr.a.ba. num.itli. de;n egan: , permite trecerea de la 'aeest termen contradictoriu la tennenul anterior negatie~: ea a,Ctu:aH~ zeaza relatia de lmplict'l~[e (de exel'nplU,mdind sampari\\ ,.~adevar·1

pleeind de la j~ru:mmrninci]j]l11t: "ade"V:a.r'· implica .~.nol1~n'l!l]1cil;lna'l

Nivehll unnalor este desemnateafiind de s11Jprafali'i· E] nu este totll$] exact la s.upfafa~.,. cad se sitlilca:m in:totdeauna la niVielu] pevestirii: veritabils acluslizare in S1Jpmfatii se Val face daloriHI structurilor discursive, Acest n]ve~ p[ezirrta. 0 semantica Ilar2Jt.iv~ ~~ 0 sintaxa nar:a.tiva. 1n. semamiea I~al.at.iwiij valorile abs~ra:cre pe care le-arn tl1ti~n[t in scmantica flludmnentali Sf! a;ctual.lz;et'lz;;l. Altfel spusele se materia]izei;1za 111 mluri nararive, mai precis. subiectul ~] obiectul, is carevem reveni, In exemplul dlsc.ursllllui~mntific.oblec:tu~. peste fl. arC!.evarn~, asa cum esteel cautat, iar subieetul este eel care 'cauUi acest adevar .. Paral.c:i cu semantica naratlva, sintax(~ 11(tJ'ti!i1~a actuali.izeaza lnt[~un entin, :relali.iie abstracteaje sintaxei fundameutale, Van. de ,eXJerl1.plu~relalia. dIlltte sublect ~i obiect; 111 aoea.sta relatle, subiectul es:~eadiv:. el v i.zooza elaborarealme,] trensformari.

Dar rolurlle narauve :~i relatiile lor sint fndi abstrncliuni. me nru acced la Q e'x.iste:nla concf'CUi decit la nivelul diseursul ui, Discursul Sf supune, de exernplu, consttmgerilceeodnlui utiHzat daca =. verba despre un cod. vizu(d.reI3~ii~,e dintre l[1[i[itii:~He manifestate VOF .• fi Sip3.: tiale, dar, d;u:cru este verba despre codul ling;vi:sti.c~acestc re la fU vor fi hneare ~i se vor supune regul ilor sintaetiee descrise de Hngvisti~d. La. nivelul semantic, discursul va imbl!aca valorile abstractc ~ntem~e (de exemp lu, ",adevamf' va putea fi reprezentat prin vointa omul ui de ~tiilll~a! de a veri.fic~ 0 ipo~ezi). Aceasra este s.emantic.(;ldi:scurs:illa. La nive]ul51J'ld~ctic., d]slcursui va integra. leta~me eonstruite de sintaxa narativi"i'llntr-o etllLH'l11UL temporalitste (eveni.men:te]e se vor 8ucced,e, CU Q arnnniUirelalie de 1<'1 ca:uzii la efecQ, inff~un.al1!Umitspa~iu I(cibie,cte~le:

Vllb1eL~n aid l,eiatU) ~i tn repcrturi ~ntreadod,. Aceasta este sintttc'(,CI diS-

.. . .

cursivG,

:1.60

Inf{ie.re In semiotica genera/a

Chiar in comp]e,xitatea pe CS!Fe 0 are deja, schema I1U demons:trea:z3i. iererhia elementeloreare '0 compun, Se poate estima d,. datele de bazi coustituie semantica ftmdamcntala, Dar aceasta .semanticii nu este, 1ft sine.narativa: d~.tel.e. sale nu deviu narative deeit ell intervernia sinlax:ci. ,$~ dear la 001 de-al dollea nivel (nivelul semio-narativ; numit de suprafatl'i) povestirea sc consteaieste pe depiin,

7:3..3. .Modelul actantial

Instrumentul principal care va servi la descrlerea povestirii, Ianivelul selll1[o-narativ de supmfa~:a, po:arta numcle de .. model actantiai. Acest model permite descrierea in mod economic a. relatiilor care SEl stabilesc intrc multiplele inst1.u.lt.e ale unci povestiri. Numcle de actant nu este dear 0' simp]a ooehetade pentru a numiun "actor" sau 11]11 personaj? Nu:

S~<1I. vi1!zlLItci ra nivelul h.l. care ue S]rn~H1J rnanipularn it1ldi. modele teorctlce, censrruite pcntru a. explica ~i a simplifies a realitate comple%ffi. Altfcl SP1l1SI! actan~ii SIllit dOi:l.r ni;~te reluri, Fiecare dintre acestc roluri peste fi, dec:s,iguf) aSlilmat de lin actor, uman S!l.U de al t fcl, Dar intrucit rol u 1 este un n'lodeil~e] poate fi jucet ~i de mai mu l t:i aetori in a:oela~i timp,a~a cum un actor dat peste esuma mai multe roluri ill acelasi timp, La. fel, uu actlnt dat poate fl. esumar de un persousj uman, dar et poate fi, de asemenea, asumat de un grup, (I ~b.straciie, tm an imal, un 1 UCI11.

.A.cta.ll~ij. semnalati deciih:e, naratolcgie sint in numar de sase: S'Ll~ biectul, obieetul, destinetarul (sau benefieiar), adjuvantul ,~i cpozantul. Ei llllre~in rda~i][c sehematizate Inscest label:

Ob~ect

1

Adjuvant

Opozant

Figura .NY. Modellli ac{anlial

Inainte de 11 merge mai departecu descrierea teoretica, sa diim. citeva exemple, [n romanul cavaleresc, eroul esre subiectul, El cauta,

USI

Jean-Marie Klinkenberg

penrru prietenii siii (gropul constituind destinatarul), Sfintul Graal (0 bieetul ),' Graal pe care Du mnezeu (destinatorul) 'l::l vaajuta sa~l gaseascii. .in cursul aveuturilor sale; el va prim] ajutorul adjuvantilor ~i va cunoaste capcanele (din partes opozantilor), Ca toate celelalte scheme din naratologie, acest mode] este de 0 marc geueralitate, Astfel, in ideologia merxista, subiectut este omul, obiectul cantat este societatea fi'ira clase, destinatorul este T storia, $1 destinatarul U mauitatea; opozanml este clasa burgheza, ~i adjuvantul clasa muneitoare. In vizinnea ideologica dezvol la.rn. de medicina U berala, obiectul oeste sanat:atea, !?l satisfacerea nevoilor; destinatorol este prineipiul binelui, iar destinatarul umanitatea, al ca rei balmy nu este decit un reprezemara; Subiectul este ceea ce se va putea numi actorul de sliinatate. categoric generala In care se va. include medical; opozantul este constituit de boaJa, igllorarr!ai. etc., adjuvantul flind ~tHnta,. altruismul etc.

Teate acestea ne confi.rma. ideeaca un actant poate fi asumat de un grup, de 0 abstractie sau de' un IUClrlI. Obiectul, in exemplele noastre, este fie un lucru (Graaiu:I)" fie 0 abstractie (sanatatea. societates 'fi1riI clase), Dar arfi putut fl. 0 persoana (iub]ta. in romanul de dragoste, vinovatul in romanul politist etc.),

Sa mai notsm ca, intr:-o naratlunc reala, acest model se poate aplica de pcnumarate ori. Putem avea, intr-un roman san Jntr-un film, ., mat multe cantil.r] sirnultane sau succesive. Un acelasi actor poate deci juca roluri diferite in mai multe scheme. De exemplu, pot exista rnai multi suoiecti, ale dimr cautari se opun. Va fi numit anti-subiect un subiect a carol cautare se opune celei at UI'J.ui alt subiect,

A(;;e~ti sase actanti se repart~zeazii, doi c1t.e doi, De Becare d,ata., este yorba despre relatii in. care un termen se defineste prin altul, dupa prineipiul opoz.itiei care ne este scum famiHar: nu exist5 obiect tadi subiect ~ i vi ceversa.

Axa princ.ipal.a, fOl111.ind osatura oricarei povesti.ri. estecea care

. u.ne~te. subiectul ~.i 0 bi~ctnl. In tenneni [(lade: genera ii, po:v€St"irefl! es:t'e, rntN~dev,ar ,0 d~utare, cinw,ea mmi subi,ect care incetucl s1i obtina un ob-ieet (GraaluI, a.devarul. d,e;s.ooperirea unui vinovat. soc~etatea firacla.sc etc.) Axa pe care subicctul ~ obiecrul. se unesceste dedaxa dm;inlei-.

162

il1i/ie'l"e in semiotica generalii

Darobiec{ul. se situeazil ~i pe ". d .s '- •.

n. atom i ~j dcstj]]ata:ruJ. sr este j.~,,? a .~ouda. a. = c. ea. car,~ .u.n. este de.:9. tim

. '.- ,- • .." Y <"IElSlTlJS ce pnmul ceh.n de-al d "1

Aceasta este axa 'ranSJllIl''''''1 s.an.c .. . • _ ,., . 01. ea.

~. ,'. '" ' "",., j' u a comunlcarll.

In S fit~lt.j su biectul se situeaza ~i el . ; ~ d. .. . _ .' . .

Intre adjuvant .~~ opozant, Adiuvann ,] ,~. .? a . ouaaxa:_el ~e situeaza

bi -, ~ ."'. .' . ':J. u· esre mstanra carc'I .., 'Ul-

lCC'~ m. cautarea obiectului inti .. ' "_ . ' . ..Ij a pe su-

~ . . . , . t unp ee onozantuJ c O]1~' . "~'

cautare, Aceas t i '. . v .~ ... , ." •• y.. '.. '. lra cat eaZa aceasta

. _. ' .. ~.,' a axa es~e axa puteru, a.dj'Uv8.ntul C nf ~ ','

biectuiui, m hmp ce cpozantul 0 1'., .,~, . ~ - . on era putere su-

A.' . - ,. . '. . . nUl ,~eaza.

cea.s:ro. reprezen tare

. . ...... . . fire numefoase avar " ..... .'

comentate, eel mal imporj.'n"l~ este . '. '. antaje;c. are aUti.'os,t deja

. ' ··!-4 ... L ,,~mal ea sa pu ter d '. - ,

ncmia, Modeiul actantiai penn i te ·'00'" ' ..... _ . '. ' '.'~ e~cl"J ptiva ~I eCD~

•... I. . . •... , ... r.. ucerea GOlnbmafllJ ,- .. lti i

t;,fUe,lc .C~~oa~Ie povestirea. EJ faciliteazi!'c,-' :01 n~tlr JP.e pe

amblguda~u fi1.ncJjoi:ulie a anunft.,. ~ de exemplu, eVldenf!e'l"ca

'I 'S.,· ~ ".~'. '.. . [lor acton :sau converge it I ,."."

II tora ... a Iuam ca exempln cazui famili < ~ ... ' '.' ,'. l:;,~ 8i~tl~nu

mr~: ea constitute 0 actuaJi.7..area. destinat:~ HI, ?IS~"u:rsUI medJCmcI hbesocial care include bolnavnl da _ . . j' .. ~l.l.u. fim~ o parte a corpului

.' .• .cl ca esle ~I 0 actuahza . -Ii.' (intrucit ea este ill caularea sanaHitji nut~"d ~. "', ire ,11 .sUuIecrului

vant ~.i onozant), . I' '!'" Ill. sa joace ~I rolurile de adju-

Modelul actantial nu ecuizeez a':' t .... h •.• ' tor , "

I ' .', . . ..." . • . i~ .. , 0 Lu~I LOt ceea ce s- .. t .'

H.": spre povesnre ~~ nu of era niclm . ~.]. c ne . ~. e po ... a e spun.e

D . 1 un nUJ oc de descriere a d 1 .. ar nu put1em pan::nrg.e aid vast .. [8 .. ' "'1 '. .: " ". . 'lSClJrsu ill.

u cunp at pwbk:lll..eior naratologiei.

163