Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiind transmise de la o generatie la alta si supravietuind

incercarilor si dramelor istorice care au macinat Polonia de-a lungul istoriei. Multe dintre vechile traditii, originare din perioada
pagana, si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un prilej de sarbatoare si o amintire plina de culoare a trecutului acestui
popor. La mare pret sunt sarbatorile religioase, procesiunile catolice si zilele sfintilor, dar si pelerinajele la manastiri precum
Manastirea Jasna Gora din Czestochowa sau la Grabarkva (pentru ortodocsi) ori la mormantul Rabinului Elimelech din
Lezajsk pentru evrei.

In Polonia exista doua sarbatori nationale foarte importante : Ziua Independentei, sarbatorita pe 11 noiembrie si ziua
adoptarii primei constitutii polone, eveniment care a avut loc pe 3 mai 1791. In fiecare an cu aceste ocazii sunt organizate
ceremonii, marsuri, concerte.

Alte sarbatori importante sunt Ziua Femeii (8 martie, desi importanta ei a scazut foarte mult fata de perioada comunista), Ziua Mamei
(26 mai), Ziua Bunicii (21 ianuarie) si Ziua Copilului (1 iunie). Dintre cele religioase, in afara Craciunului si Pastelui, pentru polonezi
este deosebit de importanta Ziua Sf Andrei, cand se spune ca poti ghici viitorul, interpretand formele luate de ceara fierbinte scursa in
apa rece.

Dar poate cea mai importanta sarbatoare din Polonia este Craciunul, sarbatoare marcata prin numeroase ceremonii si obiceiuri, pastrate
de secole.

In special Ajunul Craciunului devine o zi magica pentru polonezi, un rol major fiind jucat de podoabele specifice si mai ales de bradul
de Craciun.

Chiar daca astazi Craciunul nu poate fi imaginat, in Polonia impodobirea bradului de Craciun este o traditie relativ noua, primii pomi
aparand in orasele poloneze in secolul XIX, traditia fiind preluata de la germani. Treptat obiceiul a prins si s-a impus in toata tara.

Pana atunci locuintele erau decorate cu ramuri de pin, molid si brad, obicei pastrat si astazi mai ales in provincie. In afara crengilor de
brad traditia cere ca locuintele sa fie decorate si cu gramajoare de paie si grane, pentru ca recolta sa fie bogata, dar si pentru a aminti
de ieslea saraca in care s-a nascut Iisus.

In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata de masa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de
bun augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie plin
de impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau
in amintirea celor care nu mai sunt.

In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori
cu ceilalti, pentru a avea noroc si parte de prieteni. Gospodinele acorda o atentie deosebita pregatirii mesei de Craciun, totul trebuind
sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa care intreaga familie se asaza la masa pentru cea mai importanta masa a anului.

Artline.ro » Va recomandam

Traditii poloneze

Pe acelasi subiect: obicei | magica | evrei | mancarurile | turta | ziua mamei | germani | oua | bucataria | mamei |

Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiind transmise de la o generatie la alta si supravietuind
incercarilor si dramelor istorice care au macinat Polonia de-a lungul istoriei. Multe dintre vechile traditii, originare din perioada
pagana, si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un prilej de sarbatoare si o amintire plina de culoare a trecutului acestui
popor. La mare pret sunt sarbatorile religioase, procesiunile catolice si zilele sfintilor, dar si pelerinajele la manastiri precum
Manastirea Jasna Gora din Czestochowa sau la Grabarkva (pentru ortodocsi) ori la mormantul Rabinului Elimelech din
Lezajsk pentru evrei.

In Polonia exista doua sarbatori nationale foarte importante : Ziua Independentei, sarbatorita pe 11 noiembrie si ziua
adoptarii primei constitutii polone, eveniment care a avut loc pe 3 mai 1791. In fiecare an cu aceste ocazii sunt organizate
ceremonii, marsuri, concerte.

Alte sarbatori importante sunt Ziua Femeii (8 martie, desi importanta ei a scazut foarte mult fata de perioada comunista), Ziua Mamei
(26 mai), Ziua Bunicii (21 ianuarie) si Ziua Copilului (1 iunie). Dintre cele religioase, in afara Craciunului si Pastelui, pentru polonezi
este deosebit de importanta Ziua Sf Andrei, cand se spune ca poti ghici viitorul, interpretand formele luate de ceara fierbinte scursa in
apa rece.
 Dar poate cea mai importanta
sarbatoare din Polonia este
Craciunul, sarbatoare marcata
prin numeroase ceremonii si
obiceiuri, pastrate de secole.

In special Ajunul Craciunului

devine o zi magica pentru
polonezi, un rol major fiind jucat
de podoabele specifice si mai ales
de bradul de Craciun.

Chiar daca astazi Craciunul nu

poate fi imaginat, in Polonia
impodobirea bradului de Craciun
este o traditie relativ noua, primii
pomi aparand in orasele poloneze
in secolul XIX, traditia fiind
preluata de la germani. Treptat
obiceiul a prins si s-a impus in
toata tara.

Pana atunci locuintele erau decorate cu ramuri de pin, molid si brad, obicei pastrat si astazi mai ales in provincie. In afara crengilor de
brad traditia cere ca locuintele sa fie decorate si cu gramajoare de paie si grane, pentru ca recolta sa fie bogata, dar si pentru a aminti
de ieslea saraca in care s-a nascut Iisus.

In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata de masa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de
bun augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie plin
de impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau
in amintirea celor care nu mai sunt.
In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori
cu ceilalti, pentru a avea noroc si parte de prieteni. Gospodinele acorda o atentie deosebita pregatirii mesei de Craciun, totul trebuind
sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa care intreaga familie se asaza la masa pentru cea mai importanta masa a anului.

Traditional, masa de Craciun incepe odata cu aparitia primei stelute pe cer, debutand printr-o rugaciune comuna sau prin citirea unui
pasaj din Noul Testament despre nasterea lui Iisus. Apoi se fac urari pentru viitorul an, iar familia va manca impreuna oplatek, simbol
al painii sfinte. Obiceiul cere ca toate felurile servite sa fie fara carne si sa fie in numar de 12, reprezentand numarul lunilor anului si
numarul apostolilor lui Hristos, dar in practica se trece adesea peste reguli. Dupa cina se canta colinde sau se merge la biserica, la
slujba de la miezul noptii numita Pasterka (Slujba Pastorilor).

Ajunul Craciunului si mancarurile traditionale

Astazi, cea mai importanta masa a anului este deosebit de bogata si rafinata, de neuitat pentru cei care au sansa sa viziteze un prieten
polonez tocmai atunci. Felurile traditionale sunt : supa barszcz cu ciuperci sau uszka (gogosi umplute cu ciuperci), supa de ciuperci,
varza cu ciuperci sau pirosti cu varza si ciuperci, galusti dulci cu mac, diverse produse de patiserie, prajituri, fructe, nuci si dulciuri.
Bautura traditionala este un amestec de prune, pere uscate si mere, specific pentru Polonia si imposibil de gasit in alta parte.
Marea atractie a mesei ramane pestele, bucataria poloneza fiind
renumita pentru atentia rafinata acordata pestelui, gatit in
nenumarate feluri : supa, salata de hering, peste cu sos, peste in
aspic, peste prajit, fript sau gatit la cuptor. Una dintre
delicatesele gatite cu ocazia Craciunului este crapul insotit de
un sos de legume, cu stafide si mirodenii, alaturi cu vin sau
bere.

Pentru desert se servesc prajituri cu mac, turta dulce cu miere si un desert traditional din tarte cu mac, miere, nuci si stafide, numit
lamance sau kruchalce. Unul dintre cele mai vechi feluri traditionale este kutia, un amestec de grau fiert cu miere si mac, in
amintirea vechilor ritualuri organizate cu ocazia solstitiului de iarna.

O alta traditie frumoasa de Craciun este jaselka, o piesa pusa in scena de amatori, relatand nasterea Mantuitorului. Mai ales in
regiunile rurale colindatorii obisnuiesc sa mearga de la gospodarie la alta, unde pun in scena aceasta scurta naratiune, avnad cu ei o
stea din carton sau un mic patut pentru copii. Daca in trecut colindatorii primeau in dar dulciuri, in prezent sunt rasplatit mai ales cu
bani. In afara de scena Nasterii, colindatorii joaca si alte mici scenete, bazate pe intamplari biblice, personajele fiind Regele Irod,
Diavolul, etc.
 Artline.ro » Va recomandam

Traditii poloneze

Pe acelasi subiect: obicei | magica | evrei | mancarurile | turta | ziua mamei | germani | oua | bucataria | mamei |

Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiind transmise de la o generatie la alta si supravietuind
incercarilor si dramelor istorice care au macinat Polonia de-a lungul istoriei. Multe dintre vechile traditii, originare din perioada
pagana, si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un prilej de sarbatoare si o amintire plina de culoare a trecutului acestui
popor. La mare pret sunt sarbatorile religioase, procesiunile catolice si zilele sfintilor, dar si pelerinajele la manastiri precum
Manastirea Jasna Gora din Czestochowa sau la Grabarkva (pentru ortodocsi) ori la mormantul Rabinului Elimelech din
Lezajsk pentru evrei.

In Polonia exista doua sarbatori nationale foarte importante : Ziua Independentei, sarbatorita pe 11 noiembrie si ziua
adoptarii primei constitutii polone, eveniment care a avut loc pe 3 mai 1791. In fiecare an cu aceste ocazii sunt organizate
ceremonii, marsuri, concerte.

Alte sarbatori importante sunt Ziua Femeii (8 martie, desi importanta ei a scazut foarte mult fata de perioada comunista), Ziua Mamei
(26 mai), Ziua Bunicii (21 ianuarie) si Ziua Copilului (1 iunie). Dintre cele religioase, in afara Craciunului si Pastelui, pentru polonezi
este deosebit de importanta Ziua Sf Andrei, cand se spune ca poti ghici viitorul, interpretand formele luate de ceara fierbinte scursa in
apa rece.

Dar poate cea mai importanta

 sarbatoare din Polonia este
Craciunul, sarbatoare marcata
prin numeroase ceremonii si
obiceiuri, pastrate de secole.

In special Ajunul Craciunului

devine o zi magica pentru
polonezi, un rol major fiind jucat
de podoabele specifice si mai ales
de bradul de Craciun.

Chiar daca astazi Craciunul nu

poate fi imaginat, in Polonia
impodobirea bradului de Craciun
este o traditie relativ noua, primii
pomi aparand in orasele poloneze
in secolul XIX, traditia fiind
preluata de la germani. Treptat
obiceiul a prins si s-a impus in
toata tara.

Pana atunci locuintele erau decorate cu ramuri de pin, molid si brad, obicei pastrat si astazi mai ales in provincie. In afara crengilor de
brad traditia cere ca locuintele sa fie decorate si cu gramajoare de paie si grane, pentru ca recolta sa fie bogata, dar si pentru a aminti
de ieslea saraca in care s-a nascut Iisus.

In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata de masa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de
bun augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie plin
de impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau
in amintirea celor care nu mai sunt.

In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori
cu ceilalti, pentru a avea noroc si parte de prieteni. Gospodinele acorda o atentie deosebita pregatirii mesei de Craciun, totul trebuind
sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa care intreaga familie se asaza la masa pentru cea mai importanta masa a anului.
Traditional, masa de Craciun incepe odata cu aparitia primei stelute pe cer, debutand printr-o rugaciune comuna sau prin citirea unui
pasaj din Noul Testament despre nasterea lui Iisus. Apoi se fac urari pentru viitorul an, iar familia va manca impreuna oplatek, simbol
al painii sfinte. Obiceiul cere ca toate felurile servite sa fie fara carne si sa fie in numar de 12, reprezentand numarul lunilor anului si
numarul apostolilor lui Hristos, dar in practica se trece adesea peste reguli. Dupa cina se canta colinde sau se merge la biserica, la
slujba de la miezul noptii numita Pasterka (Slujba Pastorilor).

Ajunul Craciunului si mancarurile traditionale

Astazi, cea mai importanta masa a anului este deosebit de bogata si rafinata, de neuitat pentru cei care au sansa sa viziteze un prieten
polonez tocmai atunci. Felurile traditionale sunt : supa barszcz cu ciuperci sau uszka (gogosi umplute cu ciuperci), supa de ciuperci,
varza cu ciuperci sau pirosti cu varza si ciuperci, galusti dulci cu mac, diverse produse de patiserie, prajituri, fructe, nuci si dulciuri.
Bautura traditionala este un amestec de prune, pere uscate si mere, specific pentru Polonia si imposibil de gasit in alta parte.
Marea atractie a mesei ramane pestele, bucataria poloneza fiind
renumita pentru atentia rafinata acordata pestelui, gatit in
nenumarate feluri : supa, salata de hering, peste cu sos, peste in
aspic, peste prajit, fript sau gatit la cuptor. Una dintre
delicatesele gatite cu ocazia Craciunului este crapul insotit de
un sos de legume, cu stafide si mirodenii, alaturi cu vin sau
bere.

Pentru desert se servesc prajituri cu mac, turta dulce cu miere si un desert traditional din tarte cu mac, miere, nuci si stafide, numit
lamance sau kruchalce. Unul dintre cele mai vechi feluri traditionale este kutia, un amestec de grau fiert cu miere si mac, in
amintirea vechilor ritualuri organizate cu ocazia solstitiului de iarna.

O alta traditie frumoasa de Craciun este jaselka, o piesa pusa in scena de amatori, relatand nasterea Mantuitorului. Mai ales in
regiunile rurale colindatorii obisnuiesc sa mearga de la gospodarie la alta, unde pun in scena aceasta scurta naratiune, avnad cu ei o
stea din carton sau un mic patut pentru copii. Daca in trecut colindatorii primeau in dar dulciuri, in prezent sunt rasplatit mai ales cu
bani. In afara de scena Nasterii, colindatorii joaca si alte mici scenete, bazate pe intamplari biblice, personajele fiind Regele Irod,
Diavolul, etc.

Nici Anul Nou nu este sarbatorit cu mai putin fast. In ajunul Anului Nou in Polonia este ziua Sf Silvestru, cand incepe carnavalul,
ocazie unica pentru baluri si petreceri greu de uitat. S-a pastrat si traditia plimbarilor cu sania trasa de cai, kulig, altadata distractia
preferata a nobililor polonezi, iar strazile oraselor si satelor sunt adesea scena unor adevarate cavalcade, de la o casa la alta. In timpul
carnavalului se mananca (gogosi) chrust sau faworki, produse de patiserie. La finalul carnavalului se mananca heringi.
O traditie pagana foarte importanta si foarte pretuita este inecarea fecioarei de gheata (marzanna) , in trecut o sarbatoare a vietii si
primaverii, marcand renasterea naturii, recoltele abundente. Marzanna era o reprezentare a iernii, fiind o efigie din paie, reprezentand
o femeie, imbracata apoi in alb si impodobita cu panglici si margele.

In Silezia, fecioara de gheata purta o rochie de mireasa si o cununa pe cap. Obiceiul cere ca satenii sa duca marzanna dintr-o casa in
alta, apoi efigia este dezbracata, iar hainele sunt raspandite pe campuri pentru o recolta bogata. In final este inecata intr-un rau sau
intr-un iaz ori o simpla balta, altadata este mai intai aprinsa si apoi scufundata in apa. Cand apa ia marzanna, localnicii arunca in apa si
maik - ramuri verzi impodobite cu margele, flori si panglici. Daca in trecut intregul ceremonial era luat foarte in serios, astazi
marzanna este mai curand un joc de copii, desfasurat in fiecare an pe 21 martie.

Una dintre cele mai interesante traditii, pastrata de secole, are loc cu putin timp inainte de Paste : Duminica Palmierului. Este
sarbatorita in bisericile catolice din Polonia, pentru a aminti de intrarea lui Iisus in Ierusalim si este in fapt o versiune a
Floriilor romanesti.

In ciuda numelui, nu se folosesc frunze de palmier, ci buchete de flori si ramuri salbatice, in timp ce in unele regiuni se folosesc
aranjamente florale complicate si foarte mari, impodobite cu panglici si flori. In trecut se credea ca un astfel de buchet, odata sfintit in
timpul slujbei, apara de boli si necazuri familia care il pastreaza. Dupa incheierea slujbei, participantii se ating usor unul pe altul cu
buchetele, urandu-si toate cele bune.

O alta traditie pascala cere ca toti credinciosii sa aduca la biserica cosuri cu mancaruri, pentru a fi sfintite, obicei ce dateaza din
secolul XIV. La origini, la biserica se aducea un miel facut din aluat de paine, dar astazi in cos se gasesc cel putin sapte feluri diferite,
fiecare simbolizand altceva. Paine este simbolul norocului, al crestinatatii si al trupului hristic ; oul este simbolul renasterii, al
infrangerii mortii de catre viata ; sarea este un mineral al vietii, despre care se crede ca alunga raul ; carnea afumata inseamna sanatate,
fertilitate si abundenta ; branza este prietenia dintre om si natura ; ridichea este un simbol al puterii si fortei fizice ; prajitura este
ultimul fel traditional, simbolizand priceperea si perfectiunea, si trebuie facuta in casa. In ultimul timp tot mai multi credinciosi
adauga in cos si fructe exotice sau ciocolata, obicei ramas din perioada comunista, cand astfel de produse erau o raritate.
Ca in tot spatiul balcanic si in Polonia decorarea oualor pentru Paste a devenit o arta, veche de secole si foarte importanta pentru
spiritualitatea poporului polonez.

Obiceiul a aparut in jurul secolului X, oua vopsite fiind gasite intr-un sit din Ostrow, realizate cu o tehnica foarte asemanatoare cu cea
de astazi. Impodobirea cu migala a oualor pentru Paste a jucat mereu un rol important in cultura populara, cu diferente regionale
distincte.

Se foloseste culoare, iar desenele sunt facute cu ceara fierbinte, iar in unele sate pe ou se lipesc si bucatele de hartie sau lana colorata.
Culorile sunt naturale, obtinute din scoarta de copac, diverse flori, ceapa, coaja de nuca etc. Altadata vopsirea oului de paste era o
ocupatie a femeilor, micile opere de arta fiind apoi daruite membrilor familiei si prietenilor, ca un simbol al iubirii si afectiunii.

Mancarea sfintita in biserica este servita dupa Slujba de Inviere, in dimineata zilei de duminica, iar la masa se mai aduc preparate din
carne, rulade, carne de pasare si de porc, mezeluri, prajituri, supa de ridichi cu un ou fiert tare si altele, iar masa este atent impodobita.
Artline.ro » Va recomandam

Traditii poloneze

Pe acelasi subiect: obicei | magica | evrei | mancarurile | turta | ziua mamei | germani | oua | bucataria | mamei |

Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiind transmise de la o generatie la alta si supravietuind
incercarilor si dramelor istorice care au macinat Polonia de-a lungul istoriei. Multe dintre vechile traditii, originare din perioada
pagana, si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un prilej de sarbatoare si o amintire plina de culoare a trecutului acestui
popor. La mare pret sunt sarbatorile religioase, procesiunile catolice si zilele sfintilor, dar si pelerinajele la manastiri precum
Manastirea Jasna Gora din Czestochowa sau la Grabarkva (pentru ortodocsi) ori la mormantul Rabinului Elimelech din
Lezajsk pentru evrei.

In Polonia exista doua sarbatori nationale foarte importante : Ziua Independentei, sarbatorita pe 11 noiembrie si ziua
adoptarii primei constitutii polone, eveniment care a avut loc pe 3 mai 1791. In fiecare an cu aceste ocazii sunt organizate
ceremonii, marsuri, concerte.

Alte sarbatori importante sunt Ziua Femeii (8 martie, desi importanta ei a scazut foarte mult fata de perioada comunista), Ziua Mamei
(26 mai), Ziua Bunicii (21 ianuarie) si Ziua Copilului (1 iunie). Dintre cele religioase, in afara Craciunului si Pastelui, pentru polonezi
este deosebit de importanta Ziua Sf Andrei, cand se spune ca poti ghici viitorul, interpretand formele luate de ceara fierbinte scursa in
apa rece.
 Dar poate cea mai importanta
sarbatoare din Polonia este
Craciunul, sarbatoare marcata
prin numeroase ceremonii si
obiceiuri, pastrate de secole.

In special Ajunul Craciunului

devine o zi magica pentru
polonezi, un rol major fiind jucat
de podoabele specifice si mai ales
de bradul de Craciun.

Chiar daca astazi Craciunul nu

poate fi imaginat, in Polonia
impodobirea bradului de Craciun
este o traditie relativ noua, primii
pomi aparand in orasele poloneze
in secolul XIX, traditia fiind
preluata de la germani. Treptat
obiceiul a prins si s-a impus in
toata tara.

Pana atunci locuintele erau decorate cu ramuri de pin, molid si brad, obicei pastrat si astazi mai ales in provincie. In afara crengilor de
brad traditia cere ca locuintele sa fie decorate si cu gramajoare de paie si grane, pentru ca recolta sa fie bogata, dar si pentru a aminti
de ieslea saraca in care s-a nascut Iisus.

In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata de masa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de
bun augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie plin
de impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau
in amintirea celor care nu mai sunt.

In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori
cu ceilalti, pentru a avea noroc si parte de prieteni. Gospodinele acorda o atentie deosebita pregatirii mesei de Craciun, totul trebuind
sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa care intreaga familie se asaza la masa pentru cea mai importanta masa a anului.
Traditional, masa de Craciun incepe odata cu aparitia primei stelute pe cer, debutand printr-o rugaciune comuna sau prin citirea unui
pasaj din Noul Testament despre nasterea lui Iisus. Apoi se fac urari pentru viitorul an, iar familia va manca impreuna oplatek, simbol
al painii sfinte. Obiceiul cere ca toate felurile servite sa fie fara carne si sa fie in numar de 12, reprezentand numarul lunilor anului si
numarul apostolilor lui Hristos, dar in practica se trece adesea peste reguli. Dupa cina se canta colinde sau se merge la biserica, la
slujba de la miezul noptii numita Pasterka (Slujba Pastorilor).

Ajunul Craciunului si mancarurile traditionale

Astazi, cea mai importanta masa a anului este deosebit de bogata si rafinata, de neuitat pentru cei care au sansa sa viziteze un prieten
polonez tocmai atunci. Felurile traditionale sunt : supa barszcz cu ciuperci sau uszka (gogosi umplute cu ciuperci), supa de ciuperci,
varza cu ciuperci sau pirosti cu varza si ciuperci, galusti dulci cu mac, diverse produse de patiserie, prajituri, fructe, nuci si dulciuri.
Bautura traditionala este un amestec de prune, pere uscate si mere, specific pentru Polonia si imposibil de gasit in alta parte.
Marea atractie a mesei ramane pestele, bucataria poloneza fiind
renumita pentru atentia rafinata acordata pestelui, gatit in
nenumarate feluri : supa, salata de hering, peste cu sos, peste in
aspic, peste prajit, fript sau gatit la cuptor. Una dintre
delicatesele gatite cu ocazia Craciunului este crapul insotit de
un sos de legume, cu stafide si mirodenii, alaturi cu vin sau
bere.

Pentru desert se servesc prajituri cu mac, turta dulce cu miere si un desert traditional din tarte cu mac, miere, nuci si stafide, numit
lamance sau kruchalce. Unul dintre cele mai vechi feluri traditionale este kutia, un amestec de grau fiert cu miere si mac, in
amintirea vechilor ritualuri organizate cu ocazia solstitiului de iarna.

O alta traditie frumoasa de Craciun este jaselka, o piesa pusa in scena de amatori, relatand nasterea Mantuitorului. Mai ales in
regiunile rurale colindatorii obisnuiesc sa mearga de la gospodarie la alta, unde pun in scena aceasta scurta naratiune, avnad cu ei o
stea din carton sau un mic patut pentru copii. Daca in trecut colindatorii primeau in dar dulciuri, in prezent sunt rasplatit mai ales cu
bani. In afara de scena Nasterii, colindatorii joaca si alte mici scenete, bazate pe intamplari biblice, personajele fiind Regele Irod,
Diavolul, etc.

Nici Anul Nou nu este sarbatorit cu mai putin fast. In ajunul Anului Nou in Polonia este ziua Sf Silvestru, cand incepe carnavalul,
ocazie unica pentru baluri si petreceri greu de uitat. S-a pastrat si traditia plimbarilor cu sania trasa de cai, kulig, altadata distractia
preferata a nobililor polonezi, iar strazile oraselor si satelor sunt adesea scena unor adevarate cavalcade, de la o casa la alta. In timpul
carnavalului se mananca (gogosi) chrust sau faworki, produse de patiserie. La finalul carnavalului se mananca heringi.
O traditie pagana foarte importanta si foarte pretuita este inecarea fecioarei de gheata (marzanna) , in trecut o sarbatoare a vietii si
primaverii, marcand renasterea naturii, recoltele abundente. Marzanna era o reprezentare a iernii, fiind o efigie din paie, reprezentand
o femeie, imbracata apoi in alb si impodobita cu panglici si margele.

In Silezia, fecioara de gheata purta o rochie de mireasa si o cununa pe cap. Obiceiul cere ca satenii sa duca marzanna dintr-o casa in
alta, apoi efigia este dezbracata, iar hainele sunt raspandite pe campuri pentru o recolta bogata. In final este inecata intr-un rau sau
intr-un iaz ori o simpla balta, altadata este mai intai aprinsa si apoi scufundata in apa. Cand apa ia marzanna, localnicii arunca in apa si
maik - ramuri verzi impodobite cu margele, flori si panglici. Daca in trecut intregul ceremonial era luat foarte in serios, astazi
marzanna este mai curand un joc de copii, desfasurat in fiecare an pe 21 martie.

Una dintre cele mai interesante traditii, pastrata de secole, are loc cu putin timp inainte de Paste : Duminica Palmierului. Este
sarbatorita in bisericile catolice din Polonia, pentru a aminti de intrarea lui Iisus in Ierusalim si este in fapt o versiune a
Floriilor romanesti.

In ciuda numelui, nu se folosesc frunze de palmier, ci buchete de flori si ramuri salbatice, in timp ce in unele regiuni se folosesc
aranjamente florale complicate si foarte mari, impodobite cu panglici si flori. In trecut se credea ca un astfel de buchet, odata sfintit in
timpul slujbei, apara de boli si necazuri familia care il pastreaza. Dupa incheierea slujbei, participantii se ating usor unul pe altul cu
buchetele, urandu-si toate cele bune.

O alta traditie pascala cere ca toti credinciosii sa aduca la biserica cosuri cu mancaruri, pentru a fi sfintite, obicei ce dateaza din
secolul XIV. La origini, la biserica se aducea un miel facut din aluat de paine, dar astazi in cos se gasesc cel putin sapte feluri diferite,
fiecare simbolizand altceva. Paine este simbolul norocului, al crestinatatii si al trupului hristic ; oul este simbolul renasterii, al
infrangerii mortii de catre viata ; sarea este un mineral al vietii, despre care se crede ca alunga raul ; carnea afumata inseamna sanatate,
fertilitate si abundenta ; branza este prietenia dintre om si natura ; ridichea este un simbol al puterii si fortei fizice ; prajitura este
ultimul fel traditional, simbolizand priceperea si perfectiunea, si trebuie facuta in casa. In ultimul timp tot mai multi credinciosi
adauga in cos si fructe exotice sau ciocolata, obicei ramas din perioada comunista, cand astfel de produse erau o raritate.

Ca in tot spatiul balcanic si in Polonia decorarea oualor

 pentru Paste a devenit o arta, veche de secole si foarte
importanta pentru spiritualitatea poporului polonez.

Obiceiul a aparut in jurul secolului X, oua vopsite fiind

gasite intr-un sit din Ostrow, realizate cu o tehnica foarte
asemanatoare cu cea de astazi. Impodobirea cu migala a
oualor pentru Paste a jucat mereu un rol important in
cultura populara, cu diferente regionale distincte.

Se foloseste culoare, iar desenele sunt facute cu ceara fierbinte, iar in unele sate pe ou se lipesc si bucatele de hartie sau lana colorata.
Culorile sunt naturale, obtinute din scoarta de copac, diverse flori, ceapa, coaja de nuca etc. Altadata vopsirea oului de paste era o
ocupatie a femeilor, micile opere de arta fiind apoi daruite membrilor familiei si prietenilor, ca un simbol al iubirii si afectiunii.

Mancarea sfintita in biserica este servita dupa Slujba de Inviere, in dimineata zilei de duminica, iar la masa se mai aduc preparate din
carne, rulade, carne de pasare si de porc, mezeluri, prajituri, supa de ridichi cu un ou fiert tare si altele, iar masa este atent impodobita.
Luni, dupa Duminica Pastelui, se practica o traditie numita Smigus-dyngus, cand baietii le stropesc cu apa pe fetele pe care le plac.
Nu se mai cunosc astazi sensul si originea acestui obicei, care ar putea fi initial un ritual de purificare, dar astazi este mai curand o
joaca.
Sarbatori religioase in Polonia

Pastele si Corpus Christi

1 Noiembrie - Ziua Tuturor Sfintilor

25 - 26 decembrie - Craciunul

Alte sarbatori

1 ianuarie - Anul Nou

1 mai - Ziua Muncii

3 mai - Ziua Constitutiei

11 noiembrie - Ziua Independentei