P. 1
c_107_3_1997

c_107_3_1997

|Views: 32|Likes:
Published by ooopsye

More info:

Published by: ooopsye on Jan 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/23/2012

pdf

text

original

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997 Având învedere: Avizele Consiliului Tehnicoªtiinþific nr.

156/96; 205/96; 206/96 În temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului nr. 12/1996 ºi a Decretului nr.591/1996, Ministrul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului emite urmãtorul ORDIN Art. 1 Se aprobã: "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termicã la clãdiri de locuit" Indicativ C 107/197, "Normativ pentru calculul coeficientului global

de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cele de locuit" Indicativ C 107/297. "Normativ privind calculul termotehnic al dementelor de construcþie ale clãdirilor" Indicativ C 107/397, "Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit" indicativ C 107/497, "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþii în contact cu solul" Indicativ C 107/597. Art.2 Reglementãrile de la art.l intrã în vigoare la data publicãrii in Buletinul Construcþiilor. Art.3 Direcþia Programe de Cercetare ºi Reglementãri Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU NICOLAE NOICÃ

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI DIRECÞIA COORDONARE, CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI REGLEMENTÃRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞII NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR Indicativ C 107/31997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ªI TEHNICÃ DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞII S. A Director general: ing.ªERBAN STÃNESCU Responsabil lucrare: ing.MIHAELA GEORGESCU Elaboratori: ing.MOSES DRIMER ing.MIHÃELÃ GEORGESCU ing.NICOLETÃ CRISTIAN Avizat de : DIRECÞIA PROGRAME DE CERCETARE ªI REGLEMENTÃRI II UNICE

OCTAVIÃN MÃNOIU Raponiabil de lucrareMLPAT:arh.Director:ing.DOROTEIA COCHECI .

Prezentul normativ înlocuieºte în totalitate STAS 6472/389 "Fizica construcþiilor. Termotehnica. Prezentul normativ se referã la calculul termotehnic. al tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.Indicativ: NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL C 107/3 1997 ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR 1.2. cu excepþia elementelor de construcþie în contact cu solul. 1.1. pentru timpul iernii. Prevederile prezentului normativ se aplicã la elementele de construcþie care delimiteazã spaþiile încãlzite ale clãdirilor de locuit. Prevederile normativului se utilizeazã ºi la elementele .3. socialculturale ºi industriale. 1. Calculul termotehnic al elementelor deconstrucþie ale clãdirilor".

4. în scopul determinãrii temperaturii interioare a acestor spaþii. pe baza unui calcul de bilanþ termic. Prevederile prezentului normativ nu se aplicã la elementele de construcþie aferente clãdirilor ºi încãperilor la care se impun cerinþe speciale ale regimului de temperaturi ºi de umiditate. precum ºi pentru reducerea. de condiþiile necesare desfãºurãrii muncii ºi procesului tehnologic la clãdirile industriale. º. se realizeazã în vederea asigurãrii climatului interior impus de exigenþele igienicosanitare ºi de confort la clãdirile de locuit ºi socialculturale. în . 1. Izolareatermicãaelementelor deconstrucþie care delimiteazã încãperileîncãlzite.de construcþie care delimiteazã spaþiile neîncãlzite. cum sunt: spaþiile frigorifice.a. cele cu mediu agresiv.5. 1.

6. pentru determinarea ºi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcþie. atât a clãdirilor noi. 1. cât ºi pentru elementele de construcþie interioare care despart spaþii între care existã o diferenþã de temperaturã mai mare de 5K. 1. în scopul dimensionãrii instalaþiei de încãlzire.7. 1.Prevederile normativului se aplicã la verificareatermotehnica. cât ºi de factorii abilitaþi pentru verificarea proiectelor de clãdiri. cât ºi a . Între modelul de calcul folosit pentru verificãrile termotehnice ºi cel adoptat pentru calculul instalaþiilor trebuie sã existe o riguroasã corespondenþã. a consumului de energie ºi de combustibil în exploatare.cât mai mare mãsurã. Prevederileprezentului normativ seutilizeazã atâtdecãtre proiectanþi.8. Prevederile normativului se utilizeazã deasemenea la determinarea necesarului de cãldurã de calcul.Prevederile prezentului normativ se aplicã atât pentru elementele de construcþie perimetrale.

rezistenþa la permeabilitate la vapori.9. 1. Alegerea modului de alcãtuire a elementelor de construcþie.10.urmãtoarele: rezistenþa termicã minimã necesarã pentru asigurarea climatului interior. din punct de vedere termotehnic. .clãdirilor existente care urmeazã a fi supuse unor lucrãri de reabilitare ºi de modernizare. se face astfel încât sã se realizeze. cât ºi la cele cu încãlzire localã (inclusiv cu sobe). 1. în principal.Prevederile prezentului normativ se aplicã. evitarea condensãrii vaporilor de apã pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. atât la clãdirile având sisteme centrale de încãlzire. pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensãrii vaporilorde apã în interiorul elementelor de construcþie. pentru limitarea fluxului termic ºi pentru economisirea energiei înexploatarea clãdirilor.

atât pe timp de iarnã. cât ºi pe timp de varã. .stabilitatea termicã necesarã. pentru limitarea oscilaþiilor temperaturii aerului interior ºi pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie.

în scopul stabilirii nivelului de performanþã termotehnicã de ansamblu a clãdirii ºi a comparãrii cu valoarea normatã. calculate pentru fiecare încãpere în parte. cu rezistenþele termice minime. calculate pentru ansamblul clãdirii. cu luarea în considerare a influenþei punþilor termice.1 . stabilitã . normate. 1 1 . determinarea coeficientului global de izolare termicã. cu rezistenþele termice minime necesare dinconsiderente igienicosanitare ºide confort. se potdetermina: Rezistenþele termice specifice corectate ale elementelor de OOMtructie. compararea acestor valori. P ebazaprevederilordinprezentulnormativ.permiþând: compararea acestor valori. în scopul economisirii energiei în exploatare.

12. permiþând: verificarea riscului de condens superficial. Temperaturile pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouã. verificarea condiþiilor de confort interior. 1. Verificarea comportãrii elementelor . în funcþie de temperaturile medii de pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale. prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV ºi PPD.în vederea limitãrii consumului de energie pentru încãlzirea clãdirilor. Calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul se face în conformitate cu [1]. utilizarea rezistenþelor termice specifice corectate la calculul necesarului de cãldurã. în vederea proiectãrii instalaþiilor de încãlzire.

componentele transparente ºi translucide ale pereþilor exteriori ºi acoperiºurilor (tâmplãria exterioarã. aceste verificãri fãcând obiectulunor acte normative speciale [ 7] ºi respectiv[11]. se referã la urmãtoarele elemente de construcþie perimetrale: pârlea opacã I pereþilor exteriori. 1. . Normativul este întocmit înurmãtoarele ipoteze generale: transferul termicse face în regimstaþionar.14. Deasemeneasunttratateînactenormative speciale [ 12]ºi [13] aspectele referitoare la determinarea ºila verificarea coeficientului global de izolare termicã. inclusiv suprafaþa adiacentã rosturilordeschise.de construcþie la difuzia vaporilor de apã. principalele calcule termotehnice se bazeazã pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi. pereþii vitraþi ºi luminatoarele). precum ºi verificarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ºi a încãperilor. toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperaturã. Calculele ºi verificãrile termotehnice prevãzute în cadrul prezentului normativ. nu este tratatã în prezentul normativ.13. 1.

Pentru cazuri speciale ºi siudii termotehnice. 1.a. pereþii ºi planºeele care separã volumul clãdirii de spaþii adiacente neîncãlzite sau mult mai puþin încãlzite. curbele izoterme dininteriorulelementelor deconstrucþie. de sub terase ºi poduri. ganguri de trecere.). º. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan.15. precum ºi de spaþiul rosturilor închise.planºeelede peste ultimulnivel. bidimensional. planºeele de peste pivniþe ºi subsolurineîncãlzite. . pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina ºi reprezenta grafic: variaþia temperaturilorpe suprafeþeinterioare ale elementelorde construcþie. de temperaturi. faþã de mediul exterior (bowindouri. planºeele care delimiteazã clãdirea la partea inferioarã.

[3] Ghid pentru calculul necesarului de cãldurã de calcul ºi al necesarului de cãldurã ale clãdirilor. [6] STAS 737/1087 Sistemul internaþional de unitãþi (SI). Terminologie. [5] STAS 710986 Termotehnicã construcþiilor. Mãrimi fizice ºi definiþii.simboluri ºi unitãþi de mãsurã. [4] SR ISO7345:1994 Izolaþie termicã.2. [2] C 107/497 Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit. [7] STAS 6472/489 Fizica . ACTE NORMATIVE CONEXE Prezentul normativ se va utiliza împreunã cu urmãtoarele reglementãri tehnice: [l] C 107/597 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul. Unitãþi ale mãrimilor caracteristice fenomenelor calorice.

[10] STAS 13149 Fizica construcþiilor. [9] STAS 6472/7 Fizica construcþiilor. Ambianþe termice moderate. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã. Prescripþii de calcul.construcþiilor. [8] STAS 6472/688 Fizica construcþiilor. [12] C 107/197 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdirile de locuit. Termotehnica. Proiectarea termotehnicã a elementelor de construcþie cu punþi termice. [11] NP 20089 Instrucþiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de închidere ale clãdirilor. Termotehnicã. (cu modificãrile dinanexa K). Calculul permeabilitãþii la aer a elementelor ºi materialelorde construcþie. [13] . Determinarea indicilor PMV ºi PPD ºi nivele de performanþã pentru ambianþe.

3. Calculation method. Calculation method. . [14] CEN/TC 89 N 351EBuilding components and building elements. având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.1. doors and shutters. Strat cvasiomogen: Strat alcãtuit din douã sau mai multe materiale. Thermal transmittance. Strat omogen: Strat de grosime constantã. DEFINIÞII ªI SIMBOLURI 3. Regim (termic) staþionar: Ipotezã convenþionalã de calcul termotehnic. Definiþii . [15] CEN/TC 89 N 433E Windows. în cadrul cãreia se considerã cã temperaturile nu variazã în timp. Thermal resistancc and thermal transmittance.C 107/297 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cea de locuit. .

care delimiteazã volumul interior (încãlzit) al unei clãdiri. . raportatã la timp. Anvelopa clãdirii: Totalitatea suprafeþelor elementelor de construcþie perimetrale. cu o conductivitate termicã echivalentã. Punte termicã: Porþiune din anvelopa unei clãdiri. altfel uniformã. în care rezistenþa termicã. . dar care poate fi considerat ca un strat omogen. Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic .): Cantitatea de cãldurã transmisã la. Flux termic (. . sau de la un sistem. de mediul exterior sau de spaþii neîncãlzite din exteriorul clãdirii.având conductivitãþi termice diferite. este sensibil modificatã ca urmare a faptului cã izotermele nu sunt paralele cu suprafeþele elementelor de construcþie.

raportat la aria prin care se face transferul cãldurii. . Suprafaþa adiabaticã: Suprafaþã prin care nu se produce nici un transfer termic.

.. Rezistenþã termicã (R): Diferenþa de temperaturã raportatã la densitatea fluxului termic. în regim staþionar. de temperaturi. reprezentând direcþia ºi sensul fluxului termic în clementele de construcþie. respectiv spaþial. Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme. Izoterme: Linii sau suprafeþe care unesc punctele având aceleaºi temperaturi în elementele de construcþie. . raportat la aria de transfer termic ºi la diferenþa de temperaturã dintre temperaturile mediilor situate . determinate pe baza unui calcul al câmpului plan. Coeficient de transfer termic (U): Fluxul termic în regim staþionar. .

. faþã de un . printrun element de construcþie.de o parte ºi de alta a unui sistem. raportat la diferenþa de temperaturã între douã medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic. Coeficient liniar de transfer termic (.): Termen de corecþie care þine seama de influenþa unei punþi termice punctuale.): Termen de corecþie care þine seama de iniluenþa unei punþi termice liniare. faþã de un calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staþionar. Coeficient punctual de transfer termic (. Inversul rezistenþei termice. . .

bidimensional.calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. Calcul unidirecþional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat. în care se þine seama de influenþa punþilor termice liniare ºi care se bazeazã pe un calcul plan. . Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic. în care se þine seama de influenþa tuturor punþilor termiceliniare ºi punctuale ºi care se bazeazã pe un calcul spaþial. al câmpului de temperaturi. . Cacul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic. . . în care se considerã cã liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcþie.

. al câmpului de temperaturi.2.tridimensional. 3. Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345:1994 ºi STAS 737/1087. Simboluri ºi unitãþi de mãsurã Simbolurile ºi unitãþile de mãsurã ale principalilor termeni utilizaþi în prezentul normativ sunt date în tabelul I. . Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaºi condiþii de temperaturã. pentru unii termeni sau menþinut simbolurile prevãzute în STAS 710986.

.Observaþii: 1) Temperaturile ºi diferenþele de temperaturã se pot nota ºi cu simbolurile .r = .. = k s = sm R = Ros R nec = Ro nec A = S R = R os R m = Rom n = N U = k R min = Rom min e = .= k c = cp q = q .r . = .. = Q . ºi respectiv . . Se dã mai jos corespondenþa între simbolurileþutilizate în cadrul prezentului normativ ºi simbolurile folosite în prescripþiile tehnice elaborate anterior: .

.

Raportul ecartului de temperaturã superficialã T TT ji D . între Ti ºi Tsi TiTsi ATe între Tse ºi Te T seTe .M.Tabel I SIMBOLUL TERMENUL RELAÞIA DE DEFINIRE U. . 1 2 3 4 Te Temperatura exterioarã de calcul ° C T. interioarã de calcul Tu în spaþiile neîncãlzite TS1 pe suprafaþa interioarã Tse pe suprafaþa exterioarã punctului de rouã AT Diferenþa de temperaturã între Ti ºi Te TiTe KAT.

i m2K/W Rse exterioarã 1/ . Densitatea aparentã Kg/m3 s Coeficientul de asimilare termicã W/(m2K) D Indicele inerþiei termice a unui element de construcþie ( )[ ]a sd /l .Te . Conductivitatea termicã de calcul a unui material de construcþie W/( mK) c Capacitatea caloricã masicã la presiune constantã J/(kgK) .Ti W/(m2K) .Factorulde corecþie a temperaturilor exterioare T TT ji D Rsi Rezistenþa termicã superficialã interioarã 1/ .i Coeficientul de transfer termic superficial interior q/. rata schimburilor convenþionale de aer) .e exterior q/ .i Umiditatea relativã a aerului interior % n Viteza de ventilare naturalã (numãrul schimburilor de aer pe orã.e .

. a unei zone.h1 e Coeficientul de emisie d Grosimea unui element de construcþie sau a unui strai al elementului de construcþie m b Lãþimea clãdirii. etc.

a clãdirii sau a punþilor termice liniare m h înãlþimea grinzilor. B Lãþimea consideratã în calculul coeficientului liniar de transfer termic H Înãlþimea încãperii./A W/m2 . nivelului sau a clãdirii P Perimetrul clãdirii sau al încãperii A Aria (de transfer termic) m2 V Volumul încãperii sau al clãdirii m3 Q Cantitatea de cãldurã J .Tabel I (continuare) 1 2 3 4 l Lungimea încãperii. Coeficientul punctualde transfer termic W/ K Rs Rezistenþa termicã (specificã) a unui strat omogen d/. m2K/W Ra a unui strat de aer neventilat R unidirecþionalã a unui element de construcþie ( ) qTT kj /R . Coeficientul liniar de transfer termic W/( mK) . Fluxul termic (puterea termicã) dQ/dt W q Densitatea fluxului termic . etc. buiandrugilor.

corectatã R m medie R nec necesarã max / ii TT DD a R min minimã U Coeficientul de transfer termic unidirecþional corectat al unui element de construcþie l/R W/(m2K) U l/R L Coeficient de cuplaj termic ( k )j TT -F/ W/K G Coeficientul global de izolare termicã a clãdirii W/( m3K) 3. urmãtorii indici: i interior r rouã. în principal. condens e exterior t timp si suprafaþã interioarã m mediu se suprafaþã exterioarã min minimum u spaþiu neîncãlzit max maximum .3 Indici În prezentul normativse utilizeazã.

a aer nec necesar w apã ech echivalent .

În anexa A se dau urmãtoarele caracteristici termotehnice.860 kcal lkcal/h= 1. .4 Sistemul de unitãþi ºi mãsuri Se foloseºte sistemul internaþional de unitãþi de mãsurã (SI). 4.163J/s = 1. coeficientul de asimilare termicã s [W/(m2K)].39104kcal lWh= 3600J=0. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4. 4.163 W 4. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeazã la alcãtuirea elementelorde construcþie.2. [W/(mK)]. în funcþie de felul materialului ºi de densitatea aparentã p (kg/m3): conductivitatea termicã de calcul .3. se vor considera în conformitate cu anexa A. Pentru unele transformãri se pot folosirelaþiile: 1W=1J/S=0.1.860kcal/h U = lWs = 2. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate.3. capacitatea caloricãmasicã lapresiuneconstantã c [J/(kgK)].

Conductivitãþile termice de calcul din anexa A includ influenþa urmãtorilor factori. la plãciletermoizolante friabile. aferenþi condiþiilorde punere în operã a materialelor termoizolante: existenþarosturilordintre plãcile termoizolante.c [Ws/(m3K)] 4. Conductivitãþile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeazã în conformitate cu prevederile . conductivitãþile termice trebuie sã fie majorate corespunzãtor.4. 4. Capacitatea caloricã volumicã se obþine prin multiplicarea capacitãþii calorice masic e cu densitatea aparentã a materialului.. la materialele termoizolante tasabile. în stare uscatã: .6. în cazul unei umiditãþi sporite. 4. creºterea densitãþii aparente ca urmare a tasãrilor din timpul execuþiei ºi în decursul exploatãrii. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii.care va atesta ºi conductivitatea termicã de calcul a respectivului material.5. 4. miciledeteriorãri admise.7.

Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmãtoarele: . =0. se pot considera astfel: .23 Kg/m3 c =1000 J/(KgK) 4. = 1000 Kg/m3 c = 4180 J/(KgK)la o temperaturãde +10°C .58 W/(mK) 4. 7.8.10. = l.2. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil la temperatura de + 10°C.din cap. Rezistenþele termice specifice ale straturiloromogene se calculeazã cu3 zecimale. 4. .9.

teritoriul României se împarte în 4 zone climatice.5. care înlocuieºte harta din STAS 6472/283. din anexa D. Dacã .2. se considerã aceleaºi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaþiilorde încãlzire ºi se iau din [3]. Temperaturile interioareale încãperilor încãlzite (Tj) Temperaturile interioare convenþionale de calcul ale încãperilor încãlzite. TEMPERATURI DE CALCUL 5.1. pentru perioada de iarnã. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare convenþionale de calcul se considerã în conformitate cu harta de zonare climaticã a teritoriului României. Conform acestei hãrþi. astfel: zona I Te =12° C zona II Te=15° C zona III Te=18° C zona IV Te = 21° C 5.

de exemplu.3 Temperaturile interioare alespaþiilor neîncãlzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se determinã exclusiv pe bazã de bilanþ termic. în funcþie . Dacã nu existã o temperaturã predominantã.încãperile au temperaturi de calcul diferite. de la acelaºi nivel: aTij Aj Ti = aAj în care: Aj aria încãperii j având temperatura interioarã Tij. în calcule se considerã aceastã temperaturã. la clãdirile de locuit se considerã Ti = +20°C. dar existã o temperaturã predominantã. temperatura interioarã convenþionalã de calcul se poate considera temperatura medie ponderatã a tuturor încãperilor încãlzite. 5.

DIMENSIUNI DE CALCUL 6. podurile ºi etajele tehnice. 8din prezentul normativ. Determinarea temperaturilor Tu ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se face în conformitate cu prevederile cap. 6. În calcule se va þine seama în mod obligatoriu ºi de viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. Ca .de temperaturile de calcul ale încãperilor adiacente. precum ºi cele din balcoanele ºi logiile închise cu tâmplãrie exterioarã.1. precum ºi de rezistenþele termice ale acestor elemente. Tot pe bazã de bilanþ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise. de ariile elementelor de construcþie care delimiteazã spaþiul neîncãlzit.

Pe ansamblul clãdirii. aria orizontalã este delimitatã exclusiv prin conturul interior al pereþilor exteriori (fig. Suprafeþele orizontale ale elementelorde construcþie exterioare(planºeul de la te rasã sau de la pod.3).a.principiu general.) se delimiteazã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali ºi princonturul interior alpereþilor exteriori (fig. 6. planºeul de peste subsolul neîncãlzit º.2. . suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale elementelor de construcþie interioare ºi prin feþele interioare ale elementelor de construcþie perimetrale.l).

suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale plãcii planºeelor intermediare. Suprafeþele verticale exterioare (pereþii) se delimiteazã pe orizontalã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali.l). este: A = H ×al j = H ×P în care P este perimetrul clãdirii. precum ºi prin colþurile.3.5. Suprafeþele înclinate se calculeazã pe baza dimensiunilordin planul lor.4. .l ºi 2).6. precum ºi prin faþa superioarã a pardoselii primului nivel încãlzit (fig. intrânde sau ieºinde. Pe ansamblul clãdirii. 6. Pe verticalã. ale feþelor interioare ale pereþilor exteriori (fig.2). Lungimile "1" alepunþilor termice lineare se stabilesc. mãsurat peconturul interior al pereþilorde faþadã. 6. Ariile tâmplãriei exterioare se determinã pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzãtoare din pereþi (fig. 6. inclusiv aria vitratã. aria verticalã exterioarã totalã. prin faþa inferioarã a plãcii ultimului planºeu.6.

..2. de conturul suprafeþelor respective. 6. 6.6. intersecþiile punþilor orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punþilor orizontale. înlungimile "1" ale punþilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planºeu) în dreptul pereþilor interiori structurali ºi nestructurali.2: .în principiu.6. în consecinþã ele sunt delimitate. Aria anvelopei clãdirii se calculeazã ca suma tuturor ariilor elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirii prin care au loc transferuri termice.8. cât ºi înlungimile punþilor verticale. ºi a înãlþimilor Hj considerate ca în fig. nu se includ lãþimile golurilordeuºi. în funcþie de lungimile reale pe care se prevãd detaliile respective. cuurmãtoarele precizãri: lungimile se mãsoarã în cadrul ariilor A determinate conform pct.4. 6. la extremitãþi.2 .. la planºeul depeste spaþii neîncãlzite.7. Volumul încãperilor se calculeazã pe baza ariilor orizontale determinate conform pct.

ºi alte spaþii comune. +Vn Volumul V include atât încãperile încãlzite direct (cu elemente de încãlzire). pe contur. debarale. dar la care cãldura pãtrunde prin pereþi adiacenþi. verandele. Nu se includ în volumul clãdirii: camerele de pubele..V = j jj A H 6. cât ºi încãperile încãlzite indirect (fãrã elemente de încãlzire). de feþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale: V =aVj =V1 +V2 +. lipsiþi de o termoizolaþie semnificativã. casa scãrii. precum ºi . în acest sens se considerã ca fãcând parte din volumul clãdirii: cãmãri. Volumul clãdirii V reprezintã volumul delimitat. puþul liftului. holuri de intrare.. vestibuluri.9.

.balcoanele ºi logiile. chiar în situaþia în care ele sunt închise cu tâmplãrie exterioarã.

Întrun model geometric este admisibil ca.1.1. în calcule se considerã grosimea finalã (dupã tasare). dupãpunerea în operã. în anumite condiþii sã se înlocuiascã materiale d [m2K/W](l) . Rezistentatermicãspecificãaunui stratomogen Rezistenþa termicã specificã a unui strat omogen al elementului de construcþie se determinã cu relaþia: Rs = l în care: d grosimea de calcul a stratului. . 7. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE OPACE 7. conductivitatea termicã de calcul a materialului.2. Rezistenþatermicãspecificãaunui strat cvasiomogen 7. în cazurile în care abaterea negativã admisã la grosimea straturilor este semnificativã. este mai micã decât grosimea iniþialã. conform anexei A. Rezistenþele termice ale straturilor omogene se calculeazã cu 3 zecimale. grosimea de calcul a stratului se va considera egalã cu grosimea minimã admisã. La straturile la care grosimea finalã.2.7.

7. echivalentã. Ca exemple de straturi cvasiomogene se pot da zidãriile (alcãtuite din cãrãmizi sau blocuri + mortar). ech. precum ºi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcþie tristrat. Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen. Rezistenþa termicã a unuistrat cvasiomogense calculeazã cu relaþia(1). se introduce valoarea conductivitãþii echivalente . în locul conductivitãþii termice X.3.2. Conductivitatea termicã echivalentã a straturilor cvasiomogene de tipul zidãriilor se poate calcula cu relaþia: a(ljAj ) lech = aAj [W/(mK)](2) . dispuse uniform pe suprafaþa elementului de construcþie. în care.cu conductivitãþi termice diferite cu un material având o conductivitate unicã. prin care trec ancore din oþel inoxidabil de diametre reduse.2.2. 7.

j conductivitãþile termiceale materialelor componente. mãsurate în planul stratului.2. La straturile cvasiomogene alcãtuite dintrun strat termoizolant + ancore metalice de legãturã. Aj ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen.4. 7.în care: . conductivitatea termicã echivalentã se poate determina cu relaþia: lech =l+d ´n ´c [W/(mK)](3) .

La calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap.3. aferent unei ancore dinoþel inoxidabil. . nnumãrul de ancore metalice pe metru pãtrat. coeficientul punctual de transfer termic.3. Rezistenþele termice superficiale 7.i . pct. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior . 7.în care: .2. 10. indiferent de sensul fluxului termic. ºi Rse) se considerã în calcule în conformitate cu tabelul II. pe ambele suprafeþe ale elementului se considerã valori.[W/K]. care se determinã pe bazaunui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi.i=.e = 12W/(m2K). în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic. 7. d grosimea stratului termoizolant [m]. conf.3. conductivitatea termicã a materialului termoizolant [W/(mK)].e = 8W/(m2K).1. La determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie interioare. Rezistenþele termice superficiale (Rs. 7.6. În spaþiile neîncãlzite.i = . se considerã .3.

Valorile din tabelul II aferente suprafeþelor verticale. aferente colþului intrând. pe suprafeþele verticale ºi orizontale interioare ale încãperilor. se considerã: . . în metri.i=8(lx) [W/(m2K)](4) în care: x distanþa.25m. iar cele aferente suprafeþelor orizontale sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de orizontalã. pe lungimea x.în colþurile interioare intrânde.3. Între valoarea astfel determinatã ºi valoarea . între colþul intrând ºi cel mai apropiat colþ ieºind. sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de verticalã.3.i= 8W/(m2K) se considerã o variaþie liniarã. 7. dar cel mult 0.

9. cuun coeficient de emisiee =0.04 7 0.08 2 0.3. Valorile rezistenþelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeþele interioare obiºnuite. În studii.02 . temperaturaexterioarã Te =0°C viteza vântului adiacent suprafeþei exterioare v=4m/s. pentru alte viteze ale vântului se poate considera. 7.06 3 0.3.9).7.orientativ: v Rse [m/s] m2K/W 1 0.03 10 0.5.4. netratate (cu uncoeficient de emisie e = 0.05 5 0. Valoarea rezistenþei termice superficiale exterioare Rse = 0. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturã interioarãde+20°C.042 m2K/W din tabelul II corespunde urmãtoarelor condiþii: suprafaþa exterioarã netratatã.

COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m 2K)] ªI REZISTENÞE TERMICE SUPERFICIALE [m 2K/W] .

7.4. Rezistenþele termice alestraturilor deaer 7.4.1. Rezistenþele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic ºi de grosimea stratului de aer. 7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã de orizontalã, iar cele din coloanele "flux termic vertical" suni valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã deverticalã. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra[m 2K/W] TABELUL III Grosimea stratuluide aer (mm) Direcþia ºi sensul fluxului termic Orizontal Vertical ascendent descendent 0 0,00 0,00 0,00 5 0,11 0,11 0,11 7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15 15 0,17 0,16 0,17 25 0,18 0,16 0,19 50 0,18 0,16 0,21 100 0,18 0,16 0,22 300 0,18 0,16 0,23 OBSERVAÞIE: Pentru valori intermediare se interpoleazã liniar. 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcþie, cu excepþia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I. 7.4.4. Valoriledin tabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: stratul de aer este mãrginit de suprafeþe paralele, perpendiculare pe direcþia fluxului termic, toate suprafeþele fiind suprafeþe obiºnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); stratulde aerare grosimea (pe direcþia fluxului termic) de celmult 10% din oricare din celelalte

douã dimensiuni, ºinu mai mult de 0,3m; nu are loc nici un schimb de aer semnificativ, atât cu mediul interior, cât ºi cu cel exterior. 7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care existã un oarecare grad de ventilare a spaþiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.5.1. Rezistenta termicã specificã unidirecþionalã a unui element de construcþie alcãtuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cvasiomogene, fãrã punþi termice, inclusivdineventuale straturide aerneventilat, toate dispuseperpendicularpe direcþia fluxului termic, se calculeazã cu relaþia: R = Rsi +aRs +aRa + Rse [m2K/W](5) Relaþia (5) se utilizeazã ºi pentru determinarea rezistenþei termice specifice în câmp curent, a elementelorde construcþie neomogene (cu punþi termice). În calculul unidirecþional, suprafeþele izoterme sunt paralele cu suprafaþa elementului de construcþie. 7.5.2. La elementele de construcþie cu straturi de grosime variabilã (de ex. la planºeele de la terase), rezistenþele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeþelor care se calculeazã. În

ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale). 7.1. ea þine seama de influenþa punþilor termice asupra valorii rezistenþei termice .3.cazul în care conductivitatea termicã a stratului cu grosime variabilã este redusã.4.5. determinarea rezistenþei termice specifice unidirecþionale se va face cu luarea în consideraþie a prevederilor STAS 6472/785[ 9]. Dacã valorile R ºi U reprezintã rezultate finale ale calculelor termotehnice. Coeficientul de transfer termic unidirecþional se determinã cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) R 7. 7. pentru o mai mare exactitate.6.5. se recomandã utilizarea prevederilordinanexa F.6. La elementele de construcþie cu permeabilitate la aer ridicatã. 7. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7. Rezistenþa termicã specificã corectatã se determinã la elementele de construcþie cu alcãtuire neomogenã.5.5.

6.din cadrul suprafeþei A. .specifice determinate pe baza unui calcul unidirecþional în câmp curent. l lungimea punþilor termice liniare de acelaºi fel. Rezistenþa termicã specificã corectatã R' ºi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazã cu relaþia generalã: 1 1 a(Y×l) ac U '== + + [W/(m2K)](7) R' R A A încare: R rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã aferentã ariei A. respectiv în zona cu alcãtuirea predominantã.2. 7.

în zonele de neomogenitate a elementelorde construcþie.Rezistenþa termicã specificã corectatã R' se mai poate exprima prin relaþia: R' = rR [W/(m2K)](8) în care: rreprezintã coeficientul de reducere a rezistenþei termiceunidirecþionale: 1 r = 9) []( 1+ R[a(y×l)+ac] A 7.6.3.) ºi punctuali (. . Coeficienþii specifici liniari (. Coeficienþii .) de transfer termic aduc o corecþie a calculului unidirecþional. respectiv tridimensionalã» a fluxului termic. Punþile termice punctuale rezultate la intersecþia unor punþi termice liniare. se neglijeazã în calcule. de regulã. cât ºi de comportarea realã. bidimensionalã. þinând seama atât de prezenþa punþilor termice constructive.

5.6. au valori pozitive sau negative ºiei se introduc în relaþiile (7) ºi (9) cu semnele lor algebrice. 7. Semnul ( + ) reprezintã o reducere a rezistenþei termice corectate R' faþã de rezistenþa termicã unidirecþionalã R.4. În . În cazul în care aceºti coeficienþi nu pot fi extraºi din tabele. Coeficienþii . semnul () are o frecvenþã mai redusã ºi semnificã o mãrire a valorii R' faþã de valoarea R. ei se pot determina pe baza indicaþiilordin anexa J. nu diferã în funcþie de zonele climatice. ei se determinã pe baza calculului numeric automat al câmpurilorde temperaturi..6.ºi . ºi . Înanexa G se prezintã o clasificare a punþilor termice liniare ºi punctuale precum ºi o clasificare a tipurilorde coeficienþi liniari de transfer termic . 7.

..7..7. ºi . Pentru calcule la faze preliminare de proiectare..6. 10din[1]. pentru o serie de detalii curent utilizate. Rezistenþa termicã specificã medie a unui element de construcþie se calculeazã cu relaþia: 1 aAj R' . 7.tabelele 1 . 7. 7. Dupã finalizarea calculelor termotehnice. rezistenþa termicã specificã corectatã a elementelor de construcþie neomogene.7. Coeficienþii liniari de transfer termic aferenþi pereþilor exteriori din zona de intersecþie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 . Rezistenþa termicã specificã medie 7. 73 se dau coeficienþii .6.1.6. poate fi determinatã cu metoda aproximativã din anexa H. valorile R' ºi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale).

.m == [m2K/W](10) U ' m a(AjU ' j ) în care: U jcoeficienþii de transfer termic corectat [W/(m2K)J aferenþi suprafeþelor Aj.

Rezistenþele termice medii R'm se pot calcula: pentru o încãpere având mai multe suprafeþe aferente unui aceluiaºi element de construcþie. Relaþia (10) este valabilã ºi pentru determinarea rezistenþelor termice specifice medii ale unor elemente de construcþie . pentru ansamblul unei clãdiri. în care valorile A ºi 1. valorile Aj ºi U'j sunt aferente diferitelor încãperi. 7. pentruunnivel al clãdirii. precum ºi numãrul de punþi termice punctuale. În cazul rezistenþei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clãdirii.7.de exemplu pereþii exteriori la o încãpere decolþ.2.7. cu relaþiile (7).3. Valorile R'm ºi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clãdiri se pot determina ºi direct.7. (8) ºi (9). sunt cele corespunzãtoare unui nivel sau unei clãdiri în întregime.

Relaþia (10) astfel modificatã este valabilã ºi la calculul rezistenþei termice medii a . este factorulde corecþie a temperaturii exterioare. corespunzãtor suprafeþei j.alcãtuite din douã sau din mai multe zone cu alcãtuire omogenã. unui nivel sau întregii clãdiri. se calculeazã cu relaþia (10). în care . Rezistenþa termicã specificã medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcþie aferente unei încãperi.j.7.4. 7. în aceastã situaþie în relaþia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecþional Uj. obþinânduse rezistenþa termicã specifica medie Rm= 1/Um. în care la numitor termenul S(AjU ' j ) se înlocuieºte cu termenul S(AjU ' j tj ).

se calculeazã cu relaþia generalã: F= Lj ×DT în care indicele j are aceeaºi semnificaþie ca la pct. Coeficientul de cuplaj termic (L).1. se calculeazã cu relaþia generalã: A Lj = AjU ' j = j [W/K](11) R' j în care indicele j se referã la o suprafaþã a elementului de construcþie. aferent unui element de construcþie.8. Alte caracteristici termotehnice 7. aferent unui element de construcþie. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie.1. 7. 7.8.).unui singur element de construcþie care separã mediul interiorde douã sau mai multe medii exterioare. Fluxul termic (.8. În cazul .2.8. având temperaturi Te ºiTudiferite. unui nivel sau întregii clãdiri. aferentã unei încãperi.7. valorile L se pot însuma.

Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie.3. valorile F se pot însuma.8. aferent unei clãdiri în ansamblu.elementelor de construcþie care separã spaþiul interior încãlzit de un spaþiu neîncãlzit. conform cap. se calculeazã cu relaþia generalã: a(L ×t ) G = jj +0.34 ×n [W/(m3K)](13) V .T = TiTese utilizeazã diferenþa de temperaturã (TiTu) în care Tu reprezintã temperatura din spaþiul neîncãlzit. determinatã pe baza unui calcul de bilanþ termic. în locul valorii . 7.8. Coeficientul global de izolare termicã (G).

34 ×V ×a(n ×T ) Tu = jj . Vvolumul clãdirii [m3]. utilizânduse relaþia generalã: a(T ×Lj )+0. respectiv numãrul mediu al schimburilor de aerpe orã aferent tuturor încãperilor încãlzite ºi neîncãlzite din cadrul volumului clãdirii [h1]. 8. se face uncalcul de bilanþ termic.1. Calculul coeficientului global de izolare termicã este tratat în detaliu în normativele [12] ºi[13].în care: . aferent suprafeþei j a elementului de construcþie.j factorul de corecþie a temperaturii exterioare. Pentru determinarea temperaturii convenþionale de calcul dintrun spaþiu neîncãlzit. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului interior al clãdirii. DETERMINAREA TEMPERATURII DINTRUN SPAÞIU NEÎNCÃLZIT 8.

Tj temperaturileconvenþionale de calculale mediilor adiacente:Te sauTj[°C]. respectiv numãrul de schimburi de aer pe orã [h1]. 8.[0C](14) aLj +0. luminatoare º.a.. în . dacã încãperea neîncãlzitã este prevãzutã cu uºi.34 ×V ×an în care: Lj coeficienþii de cuplaj termic aferenþi tuturor elementelor de construcþie orizontale ºi verticale care delimiteazã spaþiul neîncãlzit de mediile adiacente: aer exterior sau încãperi încãlzite [W/K]. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului neîncãlzit.2. ferestre. aferente elementelor de construcþie interioare se pot utiliza rezistenþele termice specifice unidirecþionale (R). se fac urmãtoarele precizãri: la determinarea valorilor L. Vvolumul interioralspaþiuluineîncãlzit [m3]. Pentruutilizareacorectã a relaþiei (14).

. temperaturile Tj seintroduc în relaþiade calcul cu valorilelor algebrice.relaþia de calcul se introduc ºiaceste elemente de construcþie.

RATA SCHIMBURILOR CONVENÞIONALE DE AER TABELUL IV Nr. dar cu uºi sau ferestre obiºnuite 0. dar cu mici orificii de ventilare 1.0 .5 Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi exterior (e) 4 Elemente de construcþie fãrã goluri sau orificii de ventilare 0 5 Elemente de construcþie cu goluri închise (cu uºi sau ferestre). uºi sau ferestre 0 2 Ca la 1). crt.0 7 Elemente de construcþie cu etanºeitate redusã 5.5 6 Ca la 5). dar fãrã orificii de ventilare 0.0 8 Elemente de construcþie evident neetanºe 10.2 3 Ca la 1). dar cu uºi sau ferestre etanºe 0. Tipul de etanºare la aer n (h1) Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi încãlzit (i) 1 Pereþi ºi planºee fãrã goluri.

3. se stabileºte în funcþie de existenþa uºilor j a ferestrelor. etc. în funcþie de destinaþia acesteia (de exemplu cerinþe mai mari de ventilare la cãmãrile de alimente de la locuinþe. se pot utiliza valorile din tabelulIV.4. Pentru numãrul de schimburi de aer pe orã între spaþiul neîncãlzit ºi spaþiul încãlzit. precumºi între spaþiul neîncãlzit ºi mediul exterior. Viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. Spaþiile neîncãlzite pentru care se face calculul cu relaþia (14)pot fi: . precum ºi în funcþie de gradul de etanºeitate a elementelor de construcþie perimetrale.) 8. Valorile n se vor stabili ºi în funcþie de necesitãþile de aerisire a încãperii neîncãlzite. respectiv rata schimburilor convenþionale de aer.8. de existenþa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare.

garaje.încãperi interioare de dimensiuni reduse ºi înconjurate în mare parte de încãperi încãlzite (cãmãri. În situaþia în care douã spaþii neîncãlzite sunt adiacente. fie cu relaþia (14) prin încercãri succesive. . vestibuluri. poduri sau etaje tehnice neîncãlzite. spaþii de dimensiuni mai mari. interioare sau adiacente clãdirii (casa scãrii neîncãlzitã.a. rezolvând un sistem de douã ecuaþii cu douã necunoscute. Temperaturile în subsolurile neîncãlzite se determinã în conformitate cu prevederile din [1]. degajamente º.). 8. fie pe baza unui calcul de bilanþ termic. rosturi închise. debarale.a. º. temperaturile Tu se pot determina.). windfanguri neîncãlzite.5.

Nu se recomandã folosirea tâmplãriilor din aluminiu la care nu se realizeazã ruperea punþilor termice pe o adâncime de cel puþin12 mm. a luminatoarelor ºi a pereþilor exteriorivitraþise considerã conform tabelului V.1. Tâmplãriile exterioare cu tocuri ºi cercevele din mase plastice sau din aluminiu.9. realizate din profile . necuprinse in tabelul V. 9. Rezistenþa termicã a tâmplãriei exterioare (ferestre ºi uºi vitrate) din lemn. produse de firme din þarã. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE SUPRAFEÞELOR VITRATE 9. 9. 9. Pentru tâmplãriile metalice simple.5.3. 9. nu vor fi utilizate decât dupã atestarea caracteristicilor lor termotehnice de cãtre un institut de spacialitate. rezistenþele termice specifice vor fi determinate prin încercãri de cãtre un institut de specialitate.2.4. produse în þarã pe baza unor licenþe strãine sau importate. Pentru alte tipuri de elemente de construcþie vitrate.

rezistenþele termice pot fi determinate prin calcul. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare.7. de alcãtuirea ºi grosimea acestora ºi de valorile Rsi ºi Rse corespunzãtoare poziþiei uºilor.19 simplã.din oþel se vor considera urmãtoarele rezistenþe termice: cuo foaie degeam simplu R' =0.17 m2K/W cuun geam termoizolant R'=0. 9. cu o foaie de geam 0. opace sau vitrate. cu .6. Calculele se vor efectua pe baza indicaþiilordin anexa I. Pentru uºile interioare. rezistenþele termice ale tuturor tipurilorde tâmplarii se pot determina pebaza prevederilordin anexa I. REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCÞIE VITRATE TABELUL V ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W TÂMPLÃRIE EXTERIOARÃ DIN LEMN simplã. în funcþie de materialele utilizate la tocuri ºi foi.28 m2K/W 9.

33 simplã..3 cm .. 4 cm 0..51 dublã.29 cu douã foi de geam la distanþã de1..55 triplã.. 4 cm 0. cu douã foide geam ºi un geam termoizolant 0..57 triplã.... 12 cm 0.43 dublã... cu douã foi de geam la distanþã de 2 .. cu douã foi de geam la distanþã de 8 . cu douã foi de geam la distanþã de 2 .31 simplã.39 cuplatã..un geam termoizolant 0.18 cu un geam termoizolant 0.69 LUMINATOARE cu o foaie de geam 0.44 cuplatã. cu trei foi de geam 0. 12 cm 0. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 . 4 cm 0.. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 8 . 4 cm 0. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 .

34 .18 duble 0.27 simple 0.din plãci PAS 0.

31 0.42 0. de 80 mm grosime vitrine cu rame metalice. cu o foaie de geam 0. montat dublu geam profilit tubular plãci PAS. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAÞA INTERIOARÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 10. tip S (Nevada): pereþi simpli pereþi dubli cãrãmizi presate din sticlã cu goluri.17 0.TABELUL V (continuare) ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W PEREÞI EXTERIORI VITRAÞI geam profilit tip U. Temperatura pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie fãrã punþi termice (sau în câmpul curent al elementelorde construcþie cupunþi termice) se determinã cu relaþia: .18 0.18 10.30 0.1. montate simplu plãci presate din sticlã.22 0.27 0. montat simplu geam profilit tip U.

temperaturileTsi se determinã printrun calcul automat al câmpului de temperaturi..DT Tsi =Ti . 10. pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpuluiplan. Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizãrilor din anexa J. temperaturile superficiale minime Tsi min se dau în tabelele 1 . în relaþia de calcul (15) se introduce diferenþa de temperaturã (TiTu). Înzona punþilortermice. în locul valorii . bidimensional de temperaturi.2.[oC](15) ai ×R La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. În mod curent. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II .3.T = TiTe.. 73. 10. Pentru cazurile ºi detaliile curente.

climaticã ºi pentru o temperaturã interioarã Ti = +20°C. Pentru alte condiþii de temperaturã (T'e ºi T'i).[oC](16) în care: Ti = +20°C Te = 15° C Ti Te = 35K iT 10. temperatura minimã (T'si min) se poate determina cu realaþia: min ' si T '' ' ei ei i TT TTT -= ( min )si T. temperatura minimã se poate determina numai pe . La colþurile intrânde de la intersecþia a doi pereþi exteriori cu un planºeu (la tavan sau la pardosealã).4.

.baza unui calcul automat al câmpului spaþial. detemperaturi. tridimensional.

7. Temperatura superficialã medie. se poate considera valoarea aproximativã: Tsicolt =1. 10. sepoate calcula valoarea maximã a raportului ecartului de temperaturã superficialã. aferentã suprafeþei interioare a unui element de construcþie.[°C](18) sim i ai ×R' în care: R' rezistenþa termicã specificã corectatã.3Tsi min -0. determinatã conform cap. sepoate determina cu relaþia: DT T =T .5.3Ti [°C](17) în care: Tsi mln temperatura superficialã minimã. Pe baza temperaturii superficiale minime Tsi min. dupã necesitãþi. fie unei încãperi. aferentã. 10. determinatã pe baza câmpului plan de temperaturi.În cazul în care nu se face unastfel de calcul. fie ansamblului clãdirii. cu relaþia: T -T .6.

se poate reprezenta grafic variaþia temperaturilor Tsi. se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperaturã superficialã. ll. în locul valorii .(19).(20). 11. 10. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã se determinã în conformitate cu prevederile STAS 6472/489[ 7] ºi cu modificãrile dinanexa K.COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APÃ 11. se introducediferenþa de temperaturã (TiTu). Calculele se fac în ipoteza cã .1. La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaþiilor din anexa J. folosind relaþia: Ti -Tsi m R zm == si []( 20) DTR' 10.8.2.i si min zmax= 19) DT []( Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m.7.T din relaþiile (18).

pe baza relaþiei (15). În aceastã ipotezã se potdetermina urmãtoarele temperaturi: pe suprafaþa interioarã a elementului deconstrucþie.elementul de construcþie este alcãtuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic. pe suprafaþa exterioarãaelementului de construcþie: DT Tse =Te + [°C](21) ae ×R .

STABILITATEA TERMICÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 12.1.(Rsi +aRsj ) [°C](22) R sau T =T DT (R +aR ) ne se sj R în care: . Temperaturile din interiorul elementelor de construcþie neomogene se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpuluibidimensional de temperaturi.întrun plan n din interiorulelementului de construcþie.3. ºi planul n. Determinarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirilor se face . 11. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcþie. cu unadin relaþiile: DT Tn =Ti . 12.Rsj suma rezistenþelor termice specifice ale straturilor amplasate între suprafaþa interioarã relaþia (22). respectiv exterioarã relaþia (23). Pe baza temperaturilor astfel determinate.

3. planºeele de peste ultimul nivelîncãlzit. pentru perioada oscilaþiilor densitãþii fluxului termic de 24 de ore. coeficientul de asimilare termicã se calculeazã cu relaþia: s =8.5×10 -3 l×c ×r [W/(m2K)](25) în care: c capacitatea caloricã masicã la presiune constantã [J/(kgK)] conform anexei A. Elementele de construcþie care se verificã la exigenþa de stabilitate termicã sunt urmãtoarele: partea opacã apereþilor exteriori supraterani ai încãperilorîncãlzite. indicele inerþiei termice se calculeazã cu relaþia: S(Aj ×Dj . alcãtuit din mai multe straturidispuse perpendicular pe fluxul termic. 12. se calculeazã cu relaþia: D =S(Rs ×s) în care: s coeficientul de asimilare termicã. . [W/(m2K)]. 12. Pentru materiale necuprinse în anexa A.înconformitate cu prevederile Instrucþiunilor tehnice NP 2001989[ 11]. 12. În cazul elementelor de construcþie neomogene. de sub terase ºi poduri.4.5. 12. densitatea aparentã a materialului [kg/m3].2. Coeficienþii de asimilare termicã s se iau din anexa A. Indicele inerþiei termice D a unui element de construcþie plan.

) D = 26) aAj []( .

în funcþie de destinaþia clãdirii ºi de tipul elementului de construcþie. Valorile . 13. se calculeazã cu relaþia: R' nac = DT [m2K/W](27) ai ×DTi max în care: . înrelaþia (27) se introduce . Dj indicii inerþiei termice corespunzãtori zonelorcu arii Aj.Tmax diferenþa maximã de temperaturã. REZISTENÞE TERMICE NORMATE 13.Timax = (TiTsirn). Rezistenþa termicã necesarã din considerente igienicosanitare. La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu neîncãlzit. admisã între temperatura interioarã ºi temperatura medie a suprafeþei interioare:.T = TiTe.1.T. max se dau în tabelul VI. în loc de valoarea .în care: Aj ariile zonelordistincte de pe suprafaþa elementuluide construcþie [m2].

Condiþia (28) se aplicã ºi la elementele de . calculate pentru fiecare încãpere în parte. în loc de valoarea .T. determinatã pebazaunui calcul de bilanþ termi La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu mai puþin încãlzit. având valori conform [3]. Relaþia (27) nu se aplicã la suprafeþele vitrate. 13.2. trebuie sã fie mai mari decât rezistenþele termice necesare: R'3 R' nec [m2K/W](28) 13.3. încare Tu reprezintã temperatura în spaþiul neîncãlzit.diferenþa de temperaturã (TiTu). în relaþia (27) se introduce diferenþa dintre cele douã temperaturi interioare convenþionale de calcul. Rezistenþele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.

holurile de intrare în clãdirile de locuit. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. º. izolate faþã de mediul exterior.a.4. La elementele de construcþie ale încãperilor în care staþionarea oamenilor este de scurtã duratã (de exemplu casa scãrii. pot ºi trebuie sa fie stabilite de proiectant. valorile normate Ti ºi ATj max. la verificarea termotehnicã a elementelor de construcþie interioare.construcþie adiacente rosturilor închise. 13.) valorile . precum ºi la clãdirile încãlzite cu sobe.5. 13. spre încãperile neîncãlzite sau mai puþin încãlzite.Timax din tabelulVIse mãresc cu 1K. chiar dacã ele diferã de valorile Tj din [3] .

6. Pentru încãperile clãdirilor de producþie cu degajãri importante de cãldurã.Timax nu se normeazã.ºi de valorile . .Timax din tabelulVI.7. valoarea . densitatea fluxului termic degajat estede cel puþin 23 W/m 2deelement de construcþie . suprafaþa interioarã a elementului de construcþie este supusã unui flux radiant permanent sau este spãlatã de aer uscat ºi cald.dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiþii: degajãrile decãldurãdepãºesccu cel puþin 50% necesarulde cãldurã de calcul. Rezistenþele termice specifice ale elementelor de construcþie vitrate trebuie sã fie mai mari decât valorile R'nec din tabelul VII. 13. 13.

9. medie peclãdire.60 m2K/W 13. a fiecãrui element de construcþie.Ti max TABELUL VI Grupa clãdirii Destinaþia clãdirii (%) . În scopul reducerii consumului de energie în exploatare.80 m2K/W pentru150kg/m2 R'nec =1.8.Timax . rezistenþa termicã corectatã.00m2K/W pentru100kg/m2 R'nec =1. prinrezistente termice specifice sporite: pentru20 kg/m2 R'nec = 2.13.50m2K/W pentru50 kg/m2 R'nec = 2. Pentru elementele de construcþie uºoare cu excepþia suprafeþelor vitrate sunt valabile valorile R'nec de mai jos. se comparã curezistenþele termice minime prescrise de actele normative în vigoare. prin care se urmreºte a se compensa inerþia (exprimatã prin greutate) redusã.Trebuie sã fie îndeplinitã condiþia: R' 3 R' [m2K/W](29) m min VALORI NORMATE .

policlinici º.0 4.a.5 *) DT =T -q r ir REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCÞIE VITRATE .5 2.a.8. º. cãmine.5 III Clãdiri sociale cu regim normal de umiditate Clãdiri de producþie cu regim normal de umiditate 60 6.0 2.0 IV Clãdiri de producþie cu regim ridicat de umiditate *) .Tr 3. 60 4. licee.0 3. internate Spitale.Tr 0.5 3. cu regim normal de umiditate 50 4.75 . Creºe.5 3. grãdiniþe ªcoli.[K] Pereþi Tavane Pardoseli I Clãdiri de locuit.0 II Alte clãdiri socialculturale.

27 IV 0.39 0.22 0.31 0.33 II 0.27 0.TABELUL VII Grupa clãdirii R'nec [m2K/W] Tâmplãria exterioarã Luminatoare Pereþi exteriori vitraþi I 0.30 III 0.35 0.24 .25 0.28 0.31 0.

r: Tsi(Tsi min. cât ºi în dreptul tuturor punþilor termice. Temperaturile de la suprafeþele interioare ale elementelor de construcþie. trebuie sã fie mai mari decât temperatura punctuluide rouã . .2.27 m2K/W 2)La tâmplãria exterioarã de la vitrine se admite R'nec =0.r [°C](30) 14.OBSERVAÞII: 1) La tâmplãria exterioarã de la casa scãrii ºi de la alte spaþii de circulaþie.1. în funcþie de temperatura interioarã convenþionalã de calcul Ti ºi de umiditatea relativã a aerului interior . Tsi colþ). Temperatura punctului de rouã se poate determina din anexa B. se admite R'nec =0. TEMPERATURISUPERFICIALE NORMATE 14.22 m2K/W 14. atât în câmp curent. indiferent de grupa clãdirii.

Pentru alte valori T ºi .i pot fi ºi trebuie sã fie stabilite de proiectant. . curelaþia: p ×j p = si [Pa](31) vi 100 în care: Ps presiunea de saturaþie corespunzãtoare temperaturii aerului interior. 14. 14.3.i consideratã conform tabelului VI. Cu ajutorul .i umiditatea relativã a aerului umed interior [%]. temperatura punctului de rouã se calculeazã astfel: sedeterminã presiunea parþialã avaporilorde apã lainterior. valorile . temperatura punctului de rouã poate fi determinatã. Mai exact. devine presiune de saturaþie. aceastã valoare a temperaturii este temperaturapunctului derouã0T. prin interpolare liniarã.. conform anexei C [Pa]. din anexa Cse determinã temperatura pentru care presiunea parþialã avaporilor de apã. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice.idintabelul VI. calculatã cu relaþia (31).i decât cele din anexa B. aproximativ.4. chiar dacã ele diferã de valorile .

precum ºi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeþei pardoselii. . variaþia pe verticalã a temperaturii aerului ºi asimetria temperaturii radiante. în conformitate cu[10].temperaturilor superficiale medii determinate cu relaþia (18) se pot calcula ºi verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD.

ANEXE A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouã pentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului. D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilor de aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai

tâmplãriei exterioare JCalculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCÞIE Nr. crt. Denumirea materialului Densitatea aparentã . kg/m3 Conductivitatea termicã de calcul . W/(mK) Coeficientul de asimilare termicã s W/(m2K) Factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori 1/KD 0 1 2 3 4 5 I. Produse pe bazã de azbest Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 1 Plãci ºi foi de azbociment 1900 0,35 6,35 24,3 2 Plãci termoizolante de azbest 500 300 0,13 0,09 1,99 1,28 1,6 1,6

II. Materiale asfaltice ºi bituminoase Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0 4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0 5 Bitum 1100 0,17 3,37 *) III. Betoane Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 6 Beton armat 2600 2500 2400 2,03 1,74 1,62 17,90 16,25 15,36 24,3 21,3 21,3 7 Beton simplu cu agregate naturale de naturã sedimentarã sau amorfã (pietriº, tuf calcaros, diatomit). 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 1,62 1,39 1,16 0,93 0,75 0,58 0,46 0,37 15,36

7 9 Beton cu zgurã granulatã 1800 1600 1400 1200 0.50 6.3 14.46 8.52 0.3 3.53 7.1 6.1 8.99 8.75 0.41 9.9 8 Beton cu zgurã de cazan 1800 1600 1400 1200 1000 0.1 .9 12.36 7.52 0.58 0.13.79 7.7 7.79 4.86 10.5 7.64 0.53 7.64 0.7 4.65 5.62 11.5 7.02 5.15 4.1 6.7 7.74 21.08 8.6 6.1 4.37 6.75 8.87 0.1 4.

.

46 4.4 2.3 3.41 0.58 0.46 0.1 12 Beton cu granulit 1800 1700 1600 1500 1400 1200 1000 800 600 400 0.29 .46 7.55 2.70 0.4 2.76 0.1 6.33 0.64 0.0 1 2 3 4 5 10 Beton cu zgurã expandatã 1600 1400 1200 0.0 11 Beton cu perlit 1200 1000 800 600 0.47 3.41 7.58 0.25 5.81 0.17 5.46 0.49 4.26 0.35 0.5 6.50 6.

41 8.63 7.0 6.5 6.4 1. GBC T 750 700 600 550 0.2 4.1 4.61 3.2 3.23 0.8 6.7 3.89 2.24 0.17 9.02 5.7 3.03 7.39 2.9 6.22 3.57 3.28 0.85 8.96 2.71 4.0.24 7.27 0.4 2.79 4.5 14 Produse rigide spumate din cenuºã de termocentralã .1 7.75 2.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC 50 tip GBN 50 tip GBN 35 tip GBN T.

20 0. Mortare Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 15 Mortar de ciment 1800 0. Vatã mineralã ºi produse din vatã mineralã Capacitate caloricã masicã c=750 J/(kgK) 19 Vatã mineralã: tip 60 tip 70 60 .70 8.1 2.5 17 Mortar de var 1600 0.47 8.7 4.7 V.16 2.6 IV.97 3.52 7.1 16 Mortar de ciment ºi var 1700 0.24 5.87 9.46 1.liatã cu ciment 500 400 0.93 10.64 0.37 6.3 18 Mortar de zgurã cu ciment 1400 1200 0.08 7.15 5.

045 0.. 150 0.SPS 60 tip SPS70 100. SCO60.042 0.045 0..37 0.1 20 Saltele din vatã mineralã tip SCI 60.040 0.130 120...3 .1 1.3 1.70 0.50 0.59 1.41 1.

0 1 2 3 4 5 21 Pâslã mineralã: tip P 40 tip P 60 tip P 90 40 60 90 0,043 0,040 0,040 0,31 0,36 0,44 1,1 1,6 2,0 22 Plãci din vatã mineralã: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 100 140 120...140 0,048 0,040 0,044 0,51 0,55 0,56 2,1 2,4 2,4 23 Plãci rigide din fibre de bazalt tip

PB 160 160 0,050 0,66 2,5 VI Sticlã ºi produse pe bazã de sticlã Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 24 Sticlã 2500 0,75 10,67 . 25 Sticlã spongioasã 400 300 140 0,14 0,12 0,075 1,84 1,48 0,80 28,3 28,3 28,3 26 Vatã de sticlã: cal. I cal. II 80 100 0,036 0,041 0,42 0,50 1,1 1,2 VII Produse pe bazã de ipsos, perlit, diatomit Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 27 Plãci de ipsos 1100 1000 0,41 0,37 5,23 4,47 6,1

6,5 28 Plãci de ipsos cu umpluturã organicã 700 0,23 3,13 3,4 29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7 30 ªapãde ipsos 1600 1,03 10,00 11,2 31 Produse termoizolante din diatomit 600 500 0,22 0,19 2,83 2,40 32 Plãci termoizolante din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9 VIII Pãmânturi ºi umpluturi Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 33 Pãmânt vegetal în stare umedã 1800 1,16 11,28 34 Umpluturã din nisip 1600 0,58 7,50 3,9 35

Umpluturã din pietriº 1800 0,70 8,74 2,4

41 5. Lemn ºi produse din lemn Capacitate caloricã masicã c=2510 J/(kgK) 36 Pin ºi brad perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 550 550 0.12 5.30 28.0 37 Stejar ºi fag perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 800 800 0.23 0.71 11.3 39 Rumeguº 250 0.17 4.09 2.1 38 Placaj încleiat 600 0.3 2.91 10.17 0.4 2.02 2.35 4.4 40 Plãci termoizolante din talaº.78 7. tip STABILIT .0 1 2 3 4 5 IX.

tip PFL (plãci moi) plãci S plãci B ºi BA 220.19 2.094 2..42 2.7 3.116 5. rumeguº.16 5.32 2.21 0.0 42 Plãci termoizolante din coajã de rãºinoase tip PACOSIP tip IZOTER 750 350 270 0.14 0.125 0.4 2.1 43 Plãci din fibre de lemn.13 3..400 300 0.17 5..350 230.3 5.3 2.1 41 Beton cu agregate vegetale (talaº.4 2.66 2.08 2.084 0..puzderie) 800 600 0.400 0.7 .216 0.82 2.52 4.38 5.

90 3.264 0.14 2.5 7.101 0.156 2.53 1.4 2.85 3.8 7.084 2. Produse termoizolante fibroase de naturã organicã Capacitate caloricã masicã c= 1670 J/(kgK) 46 Plãci aglomerate din puzderie.24 5.90 4.1 4.216 0.44 Plãci aglomerate fibrolemnoase. tip PAL: termoizolante stratificate omogene pline omogene cu goluri 350 650 550 700 600 500 450 0.1 3. tip PAF 300 0.3 8.7 45 Plãci din aºchii de lemn.180 0.204 0.8 X. tip PAP 300 200 0.79 4.101 .168 0.57 2.

0 .5 3.44 3.086 1.0.91 1.

05 2.3 49 Saltele din Deºeuri textile sintetice.65 2.4 1. tip vatã de tapiþerie 100 0.4 48 Plãci din paie 250 120 0. Umpluturi termoizolante Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 50 Zgurã de cazan 1000 700 0.60 1.045 0.3 1.74 1.05 0.85 1.0 1 2 3 4 5 47 Stufit presat manual presat cu maºina 250 400 0.26 4.14 1.32 3.61 3.3 2.09 0. .35 0.14 0.9 51 Zgurã granulatã.1 XI.

Pietre naturale ºi zidãrie din piatrã naturalã Capacitate caloricã masicã c = 920 J/(kgK) 56 Scorie bazalticã 1000 0.17 2.1 1.7 54 Perlit 200 100 0.49 0.18 5.31 0.9 55 Diatomit 700 500 0.088 0.083 1.25 0.36 0.46 XII.90 4.0 53 Granulit 900 500 300 0.4 3.11 2.7 0.16 57 .1 2.19 4.29 3.81 3.26 2.75 1.71 1.7 52 Cenuºã ºi zgurã de termocentralã 650 0.03 0.40 3.26 4.zgurã expandatã 1100 900 500 0.25 0.20 3.0 2.38 3.

13 6.52 6.54 30. cu densitate aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 2680 1960 1260 3. bazalt 2800 3.51 23.03 17.0 59 Pietre calcaroase 2000 1700 1.89 12.7 58 Gresie ºi cuarþite 2400 2.5 60 Tuf calcaros 1300 0.9 .25 10.4 9.45 56.6 8.48 25.Marmurã.9 4.93 12.99 17.42 10.16 0.13 0.19 1. granit.70 4.3 61 Zidãrie din pietre de formã regulatã.

51 6.55 20.57 8.60 7.06 11.3 XIII Zidãrie din cãrãmizi.7 neregulatã. blocuri mici ºi produse din beton celular autoclavizat Capacitate caloricã masicã c = 87 (J/kgK) 63 Zidãrie din cãrãmizi pline 1800 0.5 de formã 1900 1. cu densitatea aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 1380 0.30 15.0 1 2 3 4 5 62 Zidãrie din pietre 2420 2.1 64 Zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale.80 9. tip GVP.42 5.75 . cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de: 1675 kg/m3 1700 0.

4 66 Zidãrie din blocuri mici pline din beton cu agregate uºoare.64 7.0 1325 kg/m3 1450 0.16 12.3 1475 kg/m3 1550 0.58 7.46 5.7 1200 kg/m3 1350 0.26 3.55 6.8.6 .77 4.5 1075 kg/m3 1250 0.70 8.02 10.3 950 kg/m3 1150 0.57 4.64 4.52 6.95 5. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de 1000 kg/m3 1200 0.02 4. cu densitatea aparentã a blocurilor de: 2000 kg/m3 1980 1.26 5.1 65 Zidãrie din cãrãmizi de diatomit.

93 10.72 7.43 4.75 8.61 7.42 5.7 1200 kg/m3 1260 0.1800 kg/m3 1800 0.3 1000 kg/m3 1080 0.34 3.29 4.50 6.5 1600 kg/m3 1620 0.26 8.9 67 Zidãrie din blocuri debeton celular autoclavizat: cu rosturi subþiri .1 1400 kg/m3 1440 0.

13 3.82 3.57 3.30 0.4 68 Fâºii armate din beton celular autoclavizat tip GBN 35 tip GBN 50 625 725 0.28 3.70 4.30 0.38 3.25 0.8 4. Metale Capacitate caloricã masicã c=480 J/(kgK) 69 Oþel de construcþii 7850 58 .34 3.9 4.2 XIV.7 4.27 0.0 1 2 3 4 5 tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obiºnuite tip GBN 35 tip GBN 50 675 775 725 825 0.20 3.3 3.

05 0.0 XVI.23 8.125.044 0.38 0.30 30.29 0.36 30.042 0. Polimeri ºi spume depolimeri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 72 Polistiren celular 20 0.05 0.33 0.49 7.0 73 Spumede policlorurã de vinii 70 30 0. 70 Fontã 7200 50 111. XV. 71 Aluminiu 2600 220 140.00 .0 3.7 .61 0.6 .46 7.8 .40 3. Materiale în suluri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 75 Covor PVC fãrã suport textil cu suport textil 1800 1600 1600 1400 0.0 74 Poliuretan celular 30 0.

83 425 425 425 425 76 Pânzã bitumatã.28 *) *) Valoarea este conform S1 AS 6472/489 . 600 0. carton bitumat.17 3.5. etc.

17.o . conductivitatea fiind raportatã la temperatura medie de 0°C. 0.o = 0.odupã cum urmeazã: betoane uºoare având: . Conductivitãþile termice de calcul . se obþin prin majoritatea valorilor determinate experimental..0. conform prevederilor din S TAS 6472/489.. 3. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate.23 W/(mK) 35% . Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A. 2. conform STAS 591289 (pentru materialul în stare uscatã). Conductivitãþile termice de calcul din anexa A sunt date la condiþiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii. conductivitatea termicã se poate determina experimental.OBSERVAÞII: 1.16 W/(mK) 60% .

se referã la materialele în stare uscatã pânã la masã constantã.. Pentru materiale cuprinse în anexa A.58 W/(mK) 20% produse dinvatã mineralã 10% produse dinlemn 20% produse fibroase de naturã organicã 20% masã ceramicã 20% polimeri ºi spume din polimeri cu pori închiºi 10% cu pori deschiºi 20% 4.0. 5...30 W/(mK) 30% ..31.o = 0.0. 6.o=0.. Densitatea aparentã datã în anexa A. conductivitatea termicã de calcul se poate determina prininterpolare.47.24.o = 0.0. Pentru materialele .46 W/(mK) 25% ... dar având alte densitãþi aparente.

pelicule sau folii. 7. 8. .ºi densitãþile aparente necuprinse în anexa A. precum ºi pentru alte materiale necuprinse în anexa A. Pentru materiale sub formã de vopsele. factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentalã de cãtre un institut de specialitate.4 din prezentul normativ. coeficientul de asimilare termicã s se calculeazã conform pct. valorile 1/KD se dau în STAS 6472/489. 12. Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A.

2 + 17.2 90 + 10.ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUÃ (.i % Temperatura aerului interior.r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ªI UMIDITÃÞI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR 0C Umiditatea relativã aaerului.2 + 19. Tj în °C 12 14 16 18 20 22 100 + 12.4 + 14.0 + 14.3 + 20.3 + 16.4 + 12.0 + 20.0 + 22.2 + 15.3 .2 + 13.0 + 18.3 + 18.2 + 21.0 95 + 11.0 + 16.

5 + 14.4 + 19.4 + 14.5 + 15.6 + 13.7 + 11.6 + 10.5 + 16.2 + 15.3 + 13.7 + 9.5 + 13.4 70 + 6.4 + 17.5 + 12.4 + 17.1 60 + 4.2 +10.4 80 + 8.5 + 9.4 + 11.5 + 15.4 + 16.4 75 + 7.7 +7.6 + 12.7 + 10.6 + 11.4 + 8.85 + 9.5 + 6.3 65 + 5.7 + 8.1 + .5 + 18.

5 40 1.6 + 7.6 + 2.2 + 6.5 50 + 1.3 +4.9 + 3.5 + 2.4 +2.4 + 4.7 + 12.1 + 5.9 30 4.6 1.3 + 11.1 + 0.7 + 5.9 55 + 3.3 +4.1 + 5.1 + 7.7 + 9.5 2.8 35 2.1 45 + 0.9 .2 +5.0 + 13.12.9 + 7.4 +9.0 + 0.0 + 8.0 + 7.8 + 10.

9 + 3.0 0.1.5 2.1 .6 25 6.0 3.3 + 0.2 + 1.5 + 1.6 5.

8 0.5 0.9 Presiunea de saturaþie a vaporilor de apã.2 0. Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la 0°C 30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469 29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 .3 0.6 0.1 0.0 0.7 0.ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAÞIE A VAPORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI Pa Temperatura aerului T(°C) Fracþiuni de grade Celsius 0.4 0. în Pa I . ps.

4196 4219 28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984 27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759 26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544 25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343 24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151 23 2810 2827 .

2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968 22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794 21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473 19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324 18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 .

2158 2172 2185 17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052 16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806 14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695 13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588 12 1403 .

1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488 11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394 10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304 9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218 8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140 7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 .

1045 1052 1059 1066 6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995 .

Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la0°C 5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925 4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866 3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808 2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 .I .

700 0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653 II. Pentru domeniul de temperaturã de la 0 pânã la 20 °C 0 1 2 611 562 517 605 557 514 600 552 509 595 547 505 592 543 501 587 538 496 582 534 492 577 531 489 572 527 484 567 522 480 3 4 5 476 437 401 472 433 .

398 468 430 395 464 426 391 461 423 388 456 419 385 452 415 382 448 412 379 444 408 375 440 405 372 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286 9 284 .

281 279~ 276 274 272 269 267 264 262 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182 14 181 180 178 177 175 173 .

172 170 168 167 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104 20 .

103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 .

1. stratul de .ANEXA E CONSIDERAREA ÎNCALCULEASTRATURILOR DEAERVENTILATE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN/TC 89 N351E[14]. gãurile prevãzute sã fie astfel dispuse încât sã nu se poatã naºte un curent de aer prin stratul de aer considerat. 500mm2/metruliniar pentru straturiorizontale max. 500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea urmãtoarele condiþii: între stratul de aer ºi mediul exterior sã nu existe nici un strat termoizolant. În aceste condiþii.Strat de aer foarte slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri de dimensiuni foarte reduse ºi anume: pentru straturi verticale max.

aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat. Dacã rezistenþa termicã Rs a straturilor amplasate între stratul de aer ºi mediul exterior depãºeºte 0. 2. Strat de aer slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri având urmãtoarele dimensiuni: pentru straturi verticale între 500 ºi1500 mm2/metru liniar pentru straturiorizontale între 500ºi 1500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea condiþia ca gãurile sã nu fie dispuse astfel încât sã favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat. rezistenþa termicã a stratului de aer slab ventilat se considerã în calcule cu jumãtate din valorile prevãzute în tabelul III.15 m2K/W. rezistenþa termicã a acestor straturi. În aceste condiþii. .

în aceastã situaþie. pentru rezistenþa termicã superficialã Rse se adoptã " valoare egalã cu rezistenþa termicã superficialã Rsi. cât ºi fãrã cel al straturilor amplasate între stratul de aer ºimediul exterior.care se considerã în calcule. Strat de aer bine ventilat Din aceastã categorie fac parte straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri care depãºesc: pentru straturi verticale 1500mm2/metru liniar pentru straturiorizontale 1500 mm2/metru pãtrat în aceste condiþii rezistenþa termicã se calculeazã atât fãrã aportul Untului de aer. . 3. se limiteazã la valoarea de 0. corespunzãtoare.15 m2K/W.

F2): 1)Suprafeþe dreptunghiulare. rezistenþa termicã specificã medie pe ansamblul elementului de construcþie. Se definesc 3 tipuri de zone (fig. Relaþiile de calculdemai jos sunt valabile în cazulîn care pantele nu depãºesc 5 %. este în funcþie de rezistenþele termice aferente acestor zone. Prezenta anexã se referã la elementele de construcþie în alcãtuirea cãrora intrã un strat de grosime variabilã. .Fl). de asemenea. În aceastã situaþie rezistenþa termicã este diferitã de la zonã la zonã. de exemplu planºeul terasã (fig. 2)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai înalt. 3)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai puþin înalt.ANEXA F DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILà Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor dinCEN/TC89 N351E [14].

se calculeazã cu relaþiile: 1 lad1 +l×Ro ö 1) U == çç ÷÷ [W/(m2K)] R d l×R 1 e o o 12×léd +l×R ad +l×R ö u 1 o 1 o 2) U == e ln çç ÷÷ -1ú [W/(m2K)] R d1 d1 e l×Ro o ë u 12×lé d +l×R ad +l×R öu 1 o 1 o 3) U . corespunzãtori celor 3 tipuri de suprafeþe.Coeficienþii de transfer termic U.

inclusiv ambele rezistenþe termice superficiale(Rsi ºi Rse). Ro rezistenþa termicã a celorlalte straturi.== e1. conductivitatea termicã de calcul a stratului cu grosime variabilã (având grosimea egalã cu zero la o margine).ln çç ÷÷ ú [W/(m2K)] R d1 ë d1 e l×Ro ou în care: . ln logaritmi naturali (lnx = 2. Calcululse conduce astfel: 1)Se calculeazã Ro ca o rezistenþã termicã totalã a tuturor straturilor. d1 grosimea maximã a straturilor de grosime variabilã.3026 log x). cu excepþia .

2)Se subîmparte aria totalã în arii de tipurile 1). 2). ca în exemplul din fig.stratului de grosime variabilã.Fl 3)Se calculeazã valorile Uj aferente fiecãrei arii Aj. 3). .

4)Se calculeazã coeficientul de transfer termic total. Cu un grad mai mic de exactitate. cu relaþia: a(U j ×Aj ) U = aAj [W/(m2K)] 5)Se calculeazã rezistenþa termicã specificã pentru ansamblul elementului de construcþie cu relaþia: R = 1 [m 2K/W] U Observaþii 1)Relaþiile din aceastã anexã permit sã sedetermine. 2)În situaþia în care straturile cu . cu un grad sporit de exactitate. rezistenþa termicã aferentã întregului element de construcþie. relaþiile din aceastã anexã permit a se calcula ºi rezistenþele termice corespunzãtoare unor încãperi sau unui ansamblu dedouã sau mai multe încãperi.

grosime constantã conþin punþi termice. în relaþiile de calcul se introducerezistenþa termicã specificã corectatã Ro. . în loc de rezistenþa termicã unidirecþionalã Ro.

ANEXA G CLASIFICAREA PUNÞILOR TERMICE ªI A COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC 1. precum ºi la cele dintre pereþi ºi planºee. în care fluxul termic altfel unidirecþional este sensibil modificat prin: penetrarea parþialã sau totalã a elementelor de construcþie perimetrale. Puntea termicã reprezintã o zonã a anvelopei unei clãdiri. Din punctul de vedere al . o schimbare a grosimii elementului deconstrucþieºi/sau o diferenþã între ariile suprafeþelor interioare ºi exterioare. aºa cum se întâmplã la colþurile dintre pereþi. 2. cu materiale având o conductivitate diferitã.

acestea din urmã au consecinþe în urmãtoarele direcþii: se modificã cuantumulfluxului termic. Punþile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legãturã) sau provenind din intersecþia unor punþi termice liniare. În comparaþie cu elementele de construcþie fãrã punþi termice. schimbãri ale grosimilor.G1) astfel: punþi termice constructive. . 3. punþile termice se clasificã (fig. realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colþuri. se modificã alura izotermelor ºialiniilor de flux termic. º. Punþile termice constructive pot fi cu incluziuni totale sau parþiale. 4. punþile termice se clasificã(fig. realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferitã.a. Din punctul de vedere al alcãtuirii lor. punþi termice geometrice.). punþi termice mixte.lungimii lor. punþi termice punctuale. având ambele caracteristici de mai sus.G1) în: punþi termice liniare.

de exemplu la unele colþuri ºi la secþiunile verticale. neîncãlzit. amplasat lângã o intersecþie de pereþi. de exemplu un spaþiu exterior ºi unspaþiu interior. d)coeficienþi care cumuleazã efectul a douã sau a mai multor punþi termice.se modificã temperaturile superficialeinterioare. În figura G2. c)doi coeficienþi inegali. . astfel: a)un singur coeficient aferent unei punþi termice amplasate întro unicã încãpere. b)doi coeficienþi simetrici (la detaliile cu un axde simetrie). de exemplu la un gol de fereastrã. se prezintã câteva tipuri caracteristice de coeficienþi liniari de transfer termic. 5. e)coeficienþi aferenþi la douã spaþii din exteriorul elemetului de construcþie.

d). aºa cumse aratãîn figura H1. 1. .ANEXA H METODÃ APROXIMATIVÃ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE NEOMOGENE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14].2. Se împarte elementul de construcþie în straturi paralele cu suprafaþa elementului în în zone perpendiculare pe suprafaþa acestuia. Straturile se denumesc "j"(j =1.3) iar zonele se denumesc "m"(m=a.c.b. pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate aferente elementelor de construcþie cu alcãtuire neomogenã. Metoda aproximativã de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare.

Se determinã valoarea maximã a rezistenþei termice (Rmax)..mj". Fiecare fragment "m" (de ex. o grosime "dj". iar zonele au arii "Am".Ac. care sunt omogene din punct de vedere termic.a3. Se calculeazã ariile zonelor "Am"(Aa.Ac. a1.b2.) are o conductivitate termicã "...b1.Am: A A A A abc d f = a bc d A A A A f + f + f + f =1 abc d f = f = f = În acest fel. 2.a2. o pondere "fm" ºi o rezistenþã termicã "Rmj". folosind relaþia de calcul: 1 f f f f abc d =+ + + [W/(m2K)] R R R R R max abc d .Straturile au grosimi "dj". elementul de construcþie a fost împãrþit în fragmente "mj".Ad) ºiponderea acestora "fm" faþã de aria totalã A = .

calculate cu relaþia (5) 3.Rb.Rc. cu relaþia: Rj = dj [m2K/W] l' R R R .Rd reprezintã rezistenþele termice R.în care: Ra. învariantã. Se determinã rezistenþeletermice echivalente (Rj) alefiecãrui strat neomogenînparte: f f f f abc d 1 =+ + + [W/(m2K)] R R R R R j abc d în care: dddd jjjj R = = = = aj bj cjdj llll aj bj cj dj Rezistenþele termice echivalente (Rj) se pot calcula.

care se calculeazã curelaþia: l' j =laj × fa +lbj × fb +lcj × fc +ldj × fd [W/(mK)] În aceastã variantã de calcul. realizate dintrun material având o conductivitate termicã echivalentã: l" = dj [W/(mK)] j Ra în care: Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer . straturile de aer neventilat trebuie sã fie înlocuite cu straturi de aceleaºi dimensiuni.j în care: .j conductivitatea termicã echivalentã a stratului "j".

eroarea maximã este de 33%. pentru un raport Rmax/Rmjn = 1. pentru un raport Rmax/Rmin = l. Eroarea relativã maximã posibilã. Valoarea minimã a rezistentei termice (Rmin) se calculeazã cu relaþia: R = R +R +R +R +R [m2K/W] min si 123 se 5. [m2K/W] . în procente. iar pentru Rmax = 2Rmin. este: R -R max min 100 [%] 2R' De exemplu.25.5. eroarea maximã este de 11%. Rezistenta termicã specificã corectatã se calculeazã ca medie aritmeticã a valorilor Rmax ºi Rmin: R +R max min R'= 2 6.4. eroarea maximã este de 20%.

.

ANEXA I METODà SIMPLIFICATà DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC AI TÂMPLÃRIEI EXTERIOARE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN /TC 89 N433E [15]. Pentru ultima fazã de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienþilor de transfer termic. Valorile obþinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primelefaze de proiectare. Notaþii fereastrã F uºã U tâmplãrie exterioarãfereastrã sau uºã T . în conformitate cu actele normative în vigoare. Relaþiile de calcul din prezenta anexã permit determinarea aproximativã a coeficienþilor de transfer termic pentru tâmplãria exterioarã. 1.

Dimensiuni Aria geamului (Ag) cea mai micã dintre ariile vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei. Aria ferestrei (AF) ºi a uºii (AU) sumaAf+ Ag+Ap Perimetrul geamului (lg) cea mai mare dintre . Aria panoului (Ap) idem ca Ag.toc partea fixã a tâmplãriei t cercevele pãrþile mobile ale tâmplãriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2. Aria tocului + cercevelelor (Af) cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele douãfeþe ale tâmplãriei.

3. Caracteristici termotehnice 3.19 W/(mK) lemn de esenþã tare (stejar) (rL900 kg/m3) . 3. Perimetrul panoului (lp) idem ca (lg). =0. Rezistenþele termice superficiale.125 Rse = 1 =0. vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei. Conductivitãþiletermice ale tocurilor ºi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considerã astfel: lemn de esenþã moale (brad) (rL600 kg/m3) .= l. se considerã astfel: Rsi = 1 =0. Conductivitatea termicã a geamurilor se considerã .2. =0.3.0 W/(mK).25 W/(mK) 3. cât ºi pentru geamuri. atât pentru toc ºi cercevele.042 [m2K/W] 8 24 .sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant.1.

.

Relaþii de calcul 4. se utilizeazã relaþia: .g=0 În cazul în care pe lângã geamuri se prevãd ºi panouri opace.1.1) 4.g coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a distanþierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante. la geamurile obiºnuite (simple) se considerã . Ferestre simple: 1 Ag ×U g + Af ×U f +lg ×Yg UF == [W/(m2K)](l) R A + A F gf în care: .Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplarii exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faþã de verticalã.1. 1.1. 4. Ferestre (fig.

.p coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a reducerii rezistenþei termice a panoului opacpe contur.1 A ×U + A ×U + A ×U +l ×Y gg pp f fggpp UF == [W/(m2K)](2) R A + A + A F gpf în care: +l ×Y .

RF2 idem RF1. dar al geamului exterior. calculatã cu relaþia (1). 4.2.dar atâmplãriei exterioare. 4. calculat cu relaþia (5) sau (6). Ferestre cuplate Calculul se face cu relaþia (1).2.1.4.3.1. RF1 rezistenþa termicã a tâmplãriei interioare. Ug2 idem Ugl. încare Ugse determinã cu relaþia: Ug = 1 [W/(m2K)](4) a 1 1 . ç+ +Ra -Rsi -Rse . ç÷ eU g1 U g 2 o în care: Ug1 coeficientul de transfer termic al geamului interior. Ferestreduble UF = 1 = 1 [W/(m2K)](3) R R + R +R -R -R FF1 F 2 a si se în care: Ra rezistenþa termicã a stratului de aerdintre cercevele (tabelul12). Geamuri .

se poate calcula cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) g a d .2.j conductivitatea termicã a geamului sau a stratului de material j. ç÷ e o j în care: dj . çsi al e .1. çR + j + R . înW/(mK).2. 4. în m. çRsi +al j +aRaj +Rse .4. În cazul în care spaþiul dintre foile de geam este umplut cu aer. Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13. Geamuri obiºnuite (simple): U = 1 [W/(m2K)](5) g a d .2. . j în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului dematerial j. se .

j. dintre foile geamuri.j ca în relaþia (5). care se iadin tabelul 12. .ºi . Raj rezistenþa termicã a stratului de aer.

4. Valorile dintabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: ferestrele suntverticale sau înclinate cucel mult 30° faþã de verticalã.1.3.3. întrecele douã geamuri obiºnuite esteaer.gare aceeaºi semnificaþie ca in relaþia (1). 4. Uºi cu geamuri si cupanouri opace 1 Ag ×U g + ApU p + Af ×U f +lg ×Yg +lp ×YpUU == [W/(m2K)](8) RU Ag + Ap + Af în care: .2.pare aceeaºi semnificaþie ca în relaþia (2). temperaturamedieageamurilorîn perioada rece aanului este de +10°C. Uºi complet vitrate 1 Ag ×U g + Af ×U f +lp ×Yg UU == [W/(m2K)](7) R A + A + A U gpf în care: .3. Uºi (fig. 5. II) 4. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate ºi duble (Ra) se dau în tabelul12. .

276 0.211 0.335 0.179 100 0.2 0.259 0.127 9 0.154 12 0.406 0.333 0.163 0.173 300 0.1 0.211 0.132 0.315 0.247 0. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ªI DUBLE (Ra) [m 2K/W] TABELUL 12 Grosimea stratului de aer (mm) O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ AMBELE SUPRAFEÞE NETRATATE coeficient de emisie (e) 0.298 0.376 0.247 0.363 0.173 15 0.197 0.diferenþa de temperaturã între feþele exterioare ale geamurilor estede15K.182 0.182 0.376 0.446 0.186 50 0.284 .190 0.189 0.162 0.4 0.316 0.8 6 0.260 0.

0.171 0.228 0.163 .

Coeficienþii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). bidimensional. de temperaturi sau prin mãsurãtori înjaborator. COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DUBLEªI TRIPLE (U g) [W/m 2K)] TABELUL 13 TIPUL GEAMURI COEF. În lipsa acestor posibilitãþi se pot folosi datele din tabelele ºi graficele care se dau în aceastã anexã. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). se dau întabelul 13. Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocului ºi cercevelelor (Uf) se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpului plan. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile .6. 7. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cuo concentraþie mai mare de 90%.

3 1.6 4124 2.3 3.2 2.3 2.6 2.6 2.0 2.9 494 .0 4154 2.9 2.1 2.40 464 2.0 .7 2.0 2.de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI DUBLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATA .7 2.6 4204 2.4 2.8 2.0.0.20 464 2.89 464 3.0 4204 2.7 2.6 4154 2.6 2.6 2.7 2.2 2.0 2.9 2.0 2.0 4124 2.2 494 2.8 494 3.

5 1.0.3 4124 1.0 1.7 1.2.05 464 2.6 4204 1.5 4154 1.3 4154 1.1 4154 1.5 2.2 1.7 1.2 .3 .0.6 1.7 1.7 494 2.6 .5 494 2.1 1.7 1.6 1.4 1.1 1.2 1.8 1.3 1.6 4124 1.6 1.3 4124 1.2 1.3 4204 1.3 2.6 2.1 4204 1.5 1.6 1.10 464 2.4 1.8 1.0 1.9 1.8 1.5 1.

7 1.40 46464 2.2 1.5 1.0.9 1. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI TRIPLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.2 0.0 1.8 1.TABELUL 13 (continuare) TIPUL GEAMURI COEF.7 1.0.1 .2 4124124 1.5 1.0 .8 1.0 1.4 1.1 49494 1.7 4124124 1.9 4124124 1.5 1.9 1.4 49494 1.8 49494 2.89 46464 2.3 1.1 1.3 2.20 46464 1.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ .

0 0.0.0 49494 1.3 0.0.9 0.9 0.3 1.2 0.8 4124124 1. Tocuri ºi cercevele din lemn Se utilizeazã graficul din figura 14. în funcþie de grosimea convenþionalã a tocului d prin schemele ºi relaþiile de calcul din cadrul aceleiaºi figuri.0 0.1. obþinânduse valori Ut.8 0.9 49494 1.7 1.1 0.8 .10 46464 1.05 46464 1. grosime definitã .6 1.0.5 7.6 .3 1.7 4124124 1.

. în funcþie de materialul din care sunt realizate tocurile ºi cercevelele (poliuretan sau PVC). din tabelul I5.Tocuri ºi cercevele dinmase plastice Se utilizeazã valorile Ut.

Valorile din tabelul 15 sunt valabile in condiþiile în care distantele (luminile) dintre feþele interioare ale camerelor sunt de cel puþin5 mm. în principal. VALORI UfPENTRU TOCURI ªI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSÃRI METALICE TABELUL 15 MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ut [W/(m2K)] POLIURETAN cu miez metalic.8 PVC (profile cu goluri) douã camere 2.5mm 2. grosimea PUR . sunt influenþate. de urmãtoarele caracteristici constructive (fig. cu întreruperea punþilor termice.Toate tocurile ºi cercevelele sunt prevãzute cu profile metalice de ranforsare.2 trei camere 2. Tocuri si cercevele metalice Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocurilor ºi cercevelelor metalice. realizate din profile de aluminiu. tocurile din PVC pot fi prevãzute cu 2 sau 3 camere (goluriumplute cu aer).I6): .3.0 7.

3W/(mK).1 ºi 0. iar raportul (.bj)/bf. înfigura 16 sunt arãtate douã tipuri de secþiuni caracteristice: tip 1 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0. lãþimea "bj" a tampoanelor termoizolante.distanþa "d" dintre profilele de aluminiu.2 ºi 0. conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante (. .3.2.bj)/bf.0.0.).2 W/(mK). iar raportul (.bj)/bf. tip 2 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0. raportul dintre lãþimea tampoanelor termoizolante ºi lãþimea totalã a tocului ºia cercevelei (.

În cazul când nu existã date obþinute prin calcul sau prin încercãri de laborator. Valorile Ut. Pentru tocurile ºi cercevelele din aluminiu tarã mãsuri de întrerupere a punþilor termice. din grafic sunt valabile numai dacã se respectã condiþiile prevãzute în fig. se considerã: Ut =5. Interacþiunea termicã între . se pot adopta valorile maxime din fig. opuse.9 W/(m2K) 8. maxime ºi minime în funcþie de distanþele minime dintre profilele de aluminiu.I7.În figura 17 se dau valorile Ut.16 referitoare la conductivitatea termicã ºi la lãþimea tampoanelor termoizolante.

gvalabile încazul distanþierilor metalici. Coeficientul liniar de transfer termic . . Pe de altã parte coeficientul de transfer termic al tocului ºi cercevelelor (Ut) este valabil în condiþiile absenþei geamului.g reprezintã transferul termic suplimentar datorat interacþiunii între cercevea . Coeficienþii . de conductivitatea materialului din care sunt realizaþi distanþierii.g sunt în funcþie. Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeþei centrale a acestuia ºi nu include efectul distanþierilorde peconturul geamurilor termoizolante. În tabelul 18 se dau câteva valori. în special. geamul termoizolant ºi distanþierii de pe conturul acestuia.cercevele ºi geamurile termoizolante.

02 .COEFICIENÞI LINIARIDE TRANSFER TERMIC .08 fãrã întreruperea punþilor termice 0 0.04 0.g PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANÞIERI METALICI [W/(mK)] TABELUL 18 FELUL TAMPLARIEI Geamuri duble ºi triple Geamuri netratate Aer sau gaz Geamuri duble cu o suprafaþã tratatã Geamuri triple cu douã suprafeþe tratate Aer sau gaz DIN LEMN ªI DIN PVC 0.06 0.06 DIN METAL cu întreruperea punþilor termice 0.

7. al câmpului de temperaturi.. care permite determinarea coeficienþilor liniari de transfer termic (. fie ca ometodã alternativã.6. pe baza unui: 1 calcul plan.ANEXA J CALCULUL NUMERIC AUTOMAT 1.). Generalitãþi Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie. b) Metoda alternativã. 2 calcul spaþial. bidimensional (2D). fie pe baza metodei de calcul datã de capitolul7. astfel: a) Metoda utilizatã în cap. al câmpului de temperaturi.). care furnizeazã coeficienþi liniari sau punctuali de transer termic. care permite determinarea coeficienþilorpunctuali de transfer termic (. tridimensional (3D).6. care permite determinarea directã a rezistenþei .

necesardeterminãrii coeficienþilor x aferenþi ancorelor metalice ºiploturilor de betonarmat. pe bazaunui: 1 calculplan.2). La calculul câmpului spaþial de temperaturi. distanþelef. Modelul geometric Pentru obþinerea unor rezultate corecte.J2.în toate direcþiile minimum1. 2.8 m(fig. sã se adopte urmãtoarele dimensiuni minime (fig. tridimensional (3D). mai exact. mãsuratede la conturul exterior al tâmplãriei minimum0.Jl.J2. latura pãtratului aferent unui elemen t va fi minimum1. Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie.termice aferente unei zone din elementul de construcþie. mãsurate de la suprafeþele pardoselilorde peste spaþiile neîncãlzite minimum1.2 m. distanþele u. J2 ºiJ3): distenþele b.3). mãsuratede la colþurile suprafeþelorinterioare. de . al câmpuluidetemperaturi: 2 calcul spaþial. bidimensional (2D). fie.0 m (fig. Indicaþiile cuprinse in aceastã anexã se referã exclusiv la metoda a)demai sus. Agrafele. al câmpului de temperaturi. precumºi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pãtrat circumscris. este necesar ca la stabilirea modelului g eometric pentru calculul câmpului plan de temperaturi.2 m.

exterioare cercului.forma unei suprafeþe cu conturul în trepte mici. se admit urmãtoarele simplificãri: tocul + cercevelele pot fistilizatesubforma unuia saumai multor dreptunghiuri. ansamblul geamurilor ºi al straturilorde aerdintre ele. sau cu lãþimea stilizatã a tocului ºi a cercevelelor. . pot fi considerate ca un s ingur strat având grosimea egalã cu distanþa dintre feþele exterioare ale geamurilor extreme. La tâmplãriile exterioare.

la câmpul plan de temperaturi aceste distanþe nu trebuie sã depãºeascã: 25mm îninteriorulelementului de construcþie.3. agrafele vor fi împãrþite în 4 sau6paºiiar ploturile inminimum8 paºi. Se vordispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separã straturi din materiale diferite. Subdiviziunile modelului geometric Modelul geometric. 50mm primele 6distanþe de la feþele interioare ºi exterioare ale elementelorde construcþie. precum ºi înaxul geometric al punþilor termice liniare sau punctuale. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. l00mm urmãtoarele 3distanþe. Fiecare strat alcãtuit dintrun . În mod normal. se vor respecta ºi urmãtoarele distanþe maxime: 25mm primele 6 distanþe de la conturulplotului sau agrafei. cuprins între planurile de decupaj orizontale ºi verticale se subîmparte cuplanuri auxiliare. formând reþeaua de calcul a câmpului de temperaturi. distanþele dintre planurile auxiliare vor avea o creºtere gradatã spre planurile de decupaj. 50mm restul distanþelor. 200mm restul distanþelor.

La calculul câmpurilordetemperaturiutilizate pentrudeterminarea rezistenþelor termic e ale tocurilor ºi cercevelelor tâmplãriilor exterioare. Pentru calcule uzuale. 4. Temperaturile de calcul Calculul câmpurilor de temperaturi se va face pe baza temperaturilorde la cap.distanþele dintre planurile auxili are vor fi mult mai mici. la determinarea coeficienþilor liniari ºi punctuali de transfer termic se pot considera urmãtoarele temperaturi convenþionale: Ti= +20 °C Tc =15 °C la pereþi exrteriori.5. Tu =12 °C la planºeele de pod. inclusiv de ordinul milimetrilor. + 3 °C la planºee peste subsolurineîncãlzite. de regulã. vor fi . cu urmãtoarele precizãri: planurileorizontale ºi verticale de decupaj sunt suprafeþe adiabatice. terase ºi tâmplãriiic exterioare. temperaturaîninteriorul spaþiilor neîncãlziteva fi egalã cutemperatura Turezultatã dintrun calcul de bilanþ termic.material se va împãrþi în cel puþindouã distanþe. Caracteristici termotehnice de calcul Conductivitãþile termice de calcul ale materialelor de construcþie se vor lua.4 ºianexei A din prezentul normativ. conform cap. cu urmãtoarele precizãri: straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcþie. 5.

în metri.a: d la = a [W/(mK)] Ra în care. Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer. da grosimea stratului de aer.7. conform cap.introduse în calculul câmpurilor de temperaturi cu grosimea lor realã ºi cu o conductivitate termicã echivalentã .4 .

înlocul ansamblului de geamuri ºistraturi deaer se va introduce în calculul câmpuluide temperaturi o conductivitate termicã echivalentã Xg: d l= g a . care se poate determina conform anexei I. d distanþa dintre feþele extetrioare ale geamurilorextreme (sau orice altã lãþime consideratã înmodelul geomoetric. Rezistentele termice superficiale se vor considera. se va considera variaþia valorilor Rsi la colþurile intrânde. ç÷ ç÷ U -R -R e si se o g [W/(mK)] 1 în care: Ugcoeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri ºi de straturi de aer.7.la tâmplãriile exterioare. câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantã.3 ºi cu tabelul IIdinprezentul normativ. în conformitate cu cap. Pentru determinarea fluxurilor termice.de regulã. . La calculul câmpurilordetemperaturi în scopul determinãrii temperaturilor superficiale Tsi.

Pentru verificarea. permit considerareaa3 mediicu temperaturi diferite. rezultate din calculul automat. pot furniza fluxurile termice. Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare. se calculeazã cu relaþia: F B . care dispun deurmãtoarele facilitãþi: permit alcãtuirea unei reþele de calcul cu un numãr mare depaºipe ambeledirecþii. Relaþii de calcul Coeficientul specific liniar de transfer termic.i= 3W/(m2K) 6. cuun grad sporit de siguranþã. aunei variaþii a rezistenþei termice superficiale. aferente oricãrorporþiuni din suprafeþele interioare. a exigenþei referitoare la absenþa fenomenului de condens superficial. Programele de calcul automat Se vor folosi exclusivprograme de calcul atestate.i constante: în jumãtateasuperioarã a încãperilor încãlzite: . se pot calcula câmpuride temperaturi considerând urmãtoarele valori . 7. pot furniza temperaturileTsi pe suprafeþele interioare aleelementelorde construcþie. cu cele rezultate dintruncalcul unidirecþional (1D).. de regulã peste 200de paºi. se recomandã ca una din verificãri sã fie compararea temperaturilor Tsi ºi Tse în dreptul planurilor de decupaj.i =4 W/( m2K) în jumãtateainferioarã a încãperilor încãlzite: . în condiþiile considerãrii la colþurile interioare intrânde.

[W/(mK)] DTR .Y= .

.T=(TiTe) se introduce diferenþa de temperaturã (Ti Tu). aferenþi fiecãrui . În cazul coeficienþilor . Fluxurile termice . ºi lãþimile b ºi B se considerã conform figurilorJl.în care: . în locul termenului . sunt determinate prin calculul automat (2D).b ºi lungimea lm [W/m]. fluxul termic rezultat dincalculul automat (2D).T ºi R au semnificaþiile din tabelulI. diferenþele de temperaturã (TiTu) ºi respectiv coeficienþii de transfer termic superficial interior. Fluxurile termice .i. aferent unei suprafeþe având lãþimea . J2. ºi . aferenþi elementelor de construcþie care separã mediul interior încãlzit de un mediu neîncãlzit. pe baza relaþiei: F =(aai ×l j ×DT ) în care lj.T. . J3. reprezintã lungimile.

se calculeazã cu relaþia: F A c= DTR în care: A aria adoptatã pentru calculul automatal câmpului de temperaturi [m2]. Coeficientul specific punctual de transfer termic . pe bazarelaþiei: F DTi ) i în care Af sunt ariile aferente fiecãrui punct din reþeaua de calcul. Coeficientul specific punctual de transfer termic yaferent unei intersecþii de punþi termice liniare se calculeazã cu relaþia: [W/R] F A =aa(Aj . fluxul termic rezultat din calculul automat (3D). Fluxurile termice . aferent suprafeþei A [W]. R rezistenþa termicã unidirecþionalã [m2K/W]. sunt determinate princalculul automat (3D). pentru agrafe ºi ploturi. .[W/R] .punct din reþeaua de calcul.

c= -a(Yj ×l j )Dt R în care: A. . ºi R au semnificaþiile de mai sus.j reprezintã lungimea ºi respectiv coeficientul specific liniar de transfer termic al punþilorde tip jdin cadrul ariei A. lj ºi . .

STAS 6472/283 (cu excepþia hãrþii de zonare climaticã a teritoriului României. Pag. În loc de STAS6472/389. rândul al doilea de la "Observaþii": în loc de STAS 6472/389 se va face trimitere la normativul de faþã.3. STAS 1907/280trebuieînlocuit cu[3].1. 6. Se ..2.1. pentru perioada deiarnã. penultimulrând:".2. conformprezentului normativ. 3. 7: a) Se stabilesc rezistenþele termice specifice Rs ale straturilor componente ale elementului de construcþie. Pct.2. b)în loc de R05.1. Pag. 1. care se va lua dinanexa D a prezentuliu normativ). trebuie sã se facã trimitere la normativul defaþã ºi la [1]. se prevede R.2.2.1. Cap.. sau anexei A din prezentul normativ". calculat conformnormativului de faþã.ANEXA K MODIFICÃRI LA STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþiela difuzia vaporilor deapã" Pct. Idem ca la pct.1. Pag.3. Cap.

. g) Se adaugã la relaþia (6): pentru zonaIV aceeaºi relaþie.calculat conform normativului de faþã. ..pentru cele patru zone." h)Se înlocuieºte Tie cu Ti Rândul 9 de jos: "Umiditatea relativã.3. j).conform tabelului VIdin prezentul normativ" Pct." Pct. 8: g)Se adaugã la relaþia (7): pentru zona IVpse cor =psem+132 Rândul 9de sus:". Pag.înlocuieºte Tec cuTe Se adaugã la Tem: pentru zonaIV (Te =21° C).. Tem =6.3.2.. Pag.B..pentrucele patru zone. cuvaloarea132 Rândul 2de jos:".. se adaugã: "Clãdireaeste amplasatã în zona IIclimaticã" La tabelul5se înlocuieºte "b.2.. 9: e) Se înlocuieºte Tie cuTi Rândul 6de jos:".5° C Rs( jl..2. conform [3].. înloc deTie se prevede Ti."cu "...1. 7.2.conformprezentuluinormativ" Fig.1.3. ... Se scrie Ti în loc deTie Exemplu de calcul înloc deTie se prevede Ti înloc deRos se prevedeR La pct.".

7. III. din normativ II.6. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul dinanexa H.EXEMPLE DE CALCUL I. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza prevederilor cap. Determinarea temperaturii interioare de calcul întro încãpere neîncãlzitã .

care se dauîn fig.. care este dublã.73.din lemn. de 84mm grosime.EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP. folosind coeficienþii specifici liniari ºipunctuali de transfer termic din tabelele 1.l ºi 2. Se utilizeazã zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip G.P.6 DIN NORMATIV Sã se calculeze rezistenþa termicã specificã corectatã R' pentru peretele exterior al unei încãperi.7. amplasate la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit.. În figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ºi 2cm la interior) ºi nici tâmplãria exterioarã.V.60W/(mK). având .. de dimensiuni 240x115x88 mm ºi termoizolaþie din polistiren celular. = 0. . Dimensiunile ºi alcãtuirea peretelui exterior rezultã din secþiunea orizontalã ºi cea verticalã..

044W/(mK) 3 Mortarde ciment (poziþia 15) .60W/(mK) 2 Polistiren celular (poziþia 72) . =1800kg/m3 A=0.93W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se considerã în calcul grosimea minimã posibilã. = 20kg/m3 . Termoizolaþia terasei este realizatã din polistiren celular de l0cm grosime.= 0. 1)Determinarea rezistenþei termice unidirecþionale (R) Materiale conform anexei A: 1 zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip GVP (poziþia 64) p=1380kg/m3= 0.Se prevãd agrafe de legãturã realizate din bare dinoþel inoxidabil4O6/m2. având în vedere abaterea admisã (+4mm) faþã de grosimea nominalã de 84mm d=844 = 80mm .

Coeficienþii . Tabelul 1 + + + + =2.05 1 1 R = m2K/W 0.l ºi 2. se dau în tabelul1. din tabelele 1.e =24 W/(m2K) 0.1= 8W/(m2K) . în care coeficienþii de transfer termic superficial se iau din tabelul II: .60 0.044 0.080 0..60W/(mK). Determinarea coeficienþilor specifici liniari ºipunctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din fig.. pentru grosimea peretelui d = 45cm ºi pentru conductivitatea termicã a zidãriei .Se aplicã relaþia (5).630 .355 0.73 se extrag coeficienþii liniari de transfer termic. = 0.93 8 24 2.

26 f glaf fereastrã inferior 53 a=9cm 0.14 e tavan 31 a= l0cm d'= 10cm 0. ci grosimea consolei din beton armat.01 b Colþ pereþi 4 0.09 c Glaf lateral fereastrã 52 cu nervuri 0. corespunzãtoare grosimii a=10cm.15 Verticale d Intersecþie perete cu pardosealã 23 a=10cm 0.10 Pentru detaliile d ºie sau considerat valorile . Coeficientul punctual de transfer . având în vedere cã determinantã din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planºeului.16 g superior 54 h=20cm 0.Secþiuni Detaliul Tabelul % W/(mK) Orizontale a Intersecþie pereþi 2 cu stâlpiºor 0.

0039 W/K 3.(4buc/m2) .08m lf= lg=l.60W/(mK): .20= 9.80x1.366 m2 la=lb=2.80m Numãrul de agrafe este: 9.8251.08x2.40m ld=le=4.366x4=37 buc.20=2. pentru d=45cm ºi.825m lc=2xl.=0.=0. Determinarea ariei ºi a lungimilor Din figurile 1 ºi 2 rezultã: A=4.termic aferent agrafelor metalice O6mm se extrage din tabelul 71.

15 +4.366 R'= =1.743 W/K ac=37 ´0.40 ´0.45 r == = 0.4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R') Se utilizeazã relaþia (7): () 11 a Y U '= l c +a = + R' R A a( ) l = 2.08 (0.825 (0.80 (0.01 +0.688 W/(m2K) R' 2.63 1 .09 )+2.26 )+1.55 R 2.10 ) Y a( )Yl = 2.144 W/K 1 1 2.14 +0.380 +0.144 U '== + =0.743 +0.308 +0.45 m2K/W 0.688 Coeficientul de reducere a rezistenþei termice unidirecþionale: R' 1.16 +0.0039 =0.630 9.

.

EXEMPLUL II DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMATIVE DE CALCUL DIN ANEXA H Sã se determine. Sã se verifice dacã peretele îndeplineºte cerinþele termotehnice. . având în vedere cã amplasamentul clãdirii este în zona II climaticã din România. conform prevederilor prezentului Normativ. Peretele este realizat dintrunpanoumare prefabricat ºi are alcãtuirea din figura 3. rezistenþa termicã specificã corectatã ºi indicele inerþiei termice pentru peretele exterior al unei încãperi dintro clãdire de locuit.

În tabelul 2 se calculeazã. c zona de îmbinare orizontalã. astfe l: a zona de nervuri (punþi termice) din beton armat.1)Determinarea rezistentei termice specifice corectate Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior. valorile . Peretele are o structurã neomogenã pe ambele direcþii ºi punþi termice. cu termoizolaþia din plãci de vatã mineralã G100. Se împarte panoul (peretele) în zone distincte dinpunct de vedere termic (fig. între axele geometrice ale pereþilor ºi planºeelorparalele cu fluxul termic. b zona de câmp. alcãtuitã din mai multe straturi. pe zone. calculul se face conform anexei H.4).Rs . d zona de îmbinare verticalã.

ZONA DE NERVURI (PUNÞI TERMICE) 1 Beton armat 2400 0.Nr. ZONA DE ÎMBINARE ORIZONTALÃ 1 Beton armat 2400 0. ZONA DE ÎMBINARE VERTICALÃ 1 .667 ZONA b.167 ZONA a.62 0.545 ZONA c.044 0.19 1.784 c.62 0.024 0.Rs = 1.697 d.Rs = 0.152 2 Polistiren celular 20 0.048 1.117 2 Vatã mineralã G100 100 0.27 1.Rs = 0. ZONA DE CÂMP 1 Beton armat 2400 0.62 0. Denumirea stratului Densitatea aparentã p kg/m3 Grosimea stratului d m Conductivitatea termicã de calcul X W/(mK) Rd m2K/W a. crt.246 1.08 0.167 b.

044 1. .Rs= 1.494 Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iaudin anexa A.364 ZONA d. Pentru stratulde mozaic se iau aceleaºi valori ca pentru betonarmat.06 0.Beton armat 2400 0.130 2 Polistiren celular 20 0.21 1.62 0.

54m 2 Zona d (îmbinare verticalã) 2x0.80 x 1.54 Ac=0.54+1.69m 2 Zona c (îmbinare orizontalã) 3.55=3.Se calculeazã ariile corespunzãtoare fiecãrei zone: Zona a (nervuri) 2x1.30x0.90=2.60x0.20x2.80x0.15=0.70 1.60 x2.02 = 7.05=0.18 2x1.31 1.13 Aa=0.56m2 Verificare:A = Aa +Ab + Ac + Ad Se calculeazã rezistenþele termice specifice unidirecþionale: .69x2.38 Ab=5.02m 2 Aa + Ab+ Ac + Ad=0.31+ 5.25x1.20 = 7.55=1.02 Ad = 1.56m2 Suprafaþa opacã a peretelui: A =3.05=0.69 + 0.31m 2 Zona b (câmp) 2x0.

Rsi + Rse =0.Rd= 1.31 fa ==0.753 7.042 = 0.784 + 0...864 m2K/W Zona d.167= 1.Rb=1.54 fc ==0..69 fb ==0.494 +0.661 m2K/W Se calculeazã ponderea zonelor (fig.Rc =0.334 m2K/W Zona b..071 7..697+ 0.167 = 0.125 + 0.56 1..041 7.951 m2K/W Zona c.5): 0.56 5.02 .56 0.Ra =0..167 = 0.167= 1..167 m2K/W R=2Rs + (Rsi + Rse) Zona a.167 + 0.

56 .135 7.fd ==0.

753 0.206 =+ + =4.672 W/(m2K) R R R R R 0.753 0.024 0..5 (fig..000 ==13.000 Valoarea maximã a rezistenþei termice: 1 fa fb fc fd 0.62 0.112 0.044 1 0.071 0.041 0.500 W/(m2K) R1 0.fa + fb+ fc + fd=1.1.661 max abc d Rmax = 1 =1.5) 1 1.024 0.048 0.12 1.672 Se calculeazã rezistenþele termice ale straturilor1.651 W/(m2K) 0.135 .024 R2 1.041 0.334 0.62 1 0.488 m2K/W0.864 1.951 0.753 0.135 = + + + = + + + = 0.

209 W/(m2K) R3 0.036 0.651 6.07 1.036 0.048 1 1.62 0.814 23.036 1.500 4.048 0.143 RR + Rmin 1.753 =+ =21.02 R4 1.62 0.167 + + + + + =0.814 W/(m2K) 0.247 0.488 +0.02 0.62 Valoarea minimã a rezistenþei termice: 1111 1 Rmin =0.000 == 23.=+ + =6.044 1 0.143 W/(m2K) R5 0.706 m '= max .209 21.706 m2K/W 13.

6% 2´R'2´1.= =1.706 = ´100 =35.097 2K/W2 2 Eroarea relativã maximã posibilã: Rmax -Rmin 1.097 .488 -0.

.167 x 15. au urmãtoarele valori: beton armatp =2400 kg/m3....Raportul R /Rb: R' 1..647 Dc =0.152 x 15..51 =2.. astfel: Da =0..... cu relaþia (24).. conform anexei A.36 + 1..s = 0.....097 ==0.667 x 0.51W/(nrK) polistiren celular.951 2) Determinarea indicelui inerþiei termice Coeficienþii de asimilare termicã s ai materialelor care intrã în alcãtuirea panoului.....s = 15.36 = 2.s =0.565 Db=0......36 +0..545 x 0...30 W/(m2K) Se calculeazã indicele inerþiei termice D pentru fiecare zonã în parte....36 W/(m2K) vatã mineralã G100.56 Rb 1...30 = 2.498 Dd= ......117 x15..

364 x 0.130 x 15.406 D ==2.56 3) Determinarea rezistentei termice necesare Seutilizeazã relaþia (27): DT R' nec = ai ´DTi max .60 7.31x2.498 +1.36 +1.565 +5.647 +0.0.02x2.54x2.30 = 2.406 Indicele inerþiei termice a peretelui se calculeazã cu relaþia (26) astfel: 0.69x2.

Ti= +20°C Te = l5° C (zona IIclimaticã) .Tmin =4K (tabelulVI) .T=20( 15)= 35 .09 m2K/Wnec 8´4 Rezultã: R > R nec .i= 8 W/(m2K) R' = 35 =1.

.. Temperatura interioarã de calcul la etajul inferior este Ti =+22°C. Planul de arhitecturã este dat în fig...80m.60 m.5h1 între cãmarã ºi exterior.35 m2K/W Fereastra este dinlemn.n = 3. ..n = 0...39 m2K/W) Rezistenþele termice ale planºeelor ºi ale pereþilorde pe conturul cãmãrii se dau întabelul 3... Rata schimburilorde aer se considerã astfel: întrebucãtãrieºi cãmarã. cuplatã (R' =0..0h1 Calculul se face cu relaþia (14)..EXEMPLUL III DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR0 ÎNCÃPERE NEINCALZITA Sã se calculeze temperatura în cãmara de alimente situatã la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit amplasatã în zona IIIclimaticã.... Uºa este de lemn ºi are o rezistenþã termicã R' =0.6Înãlþimea liberã a cãmãrii este 2. iar înãlþimea între axele geometrice ale planºeelor 2...

T ×A jj a R' +0.34 ×V an R' j .34 ×V a(nT j ) j Tu = A a j +0.

36 . Elementul de construcþie Aj R j Tj j j R A ' j j R T A ' m mK/W °C W/K W°C/K 1 Perete exterior 4.15 18 3.238 2 Fereastrã 0. crt.12 l2 =1.685 m 2 2 Volumul cãmãrii : V = 2. TABELUL 3 Nr.25 0.Dimensiunile în plan ale cãmãrii: 0.00 + = 2.06 xl.685 x2.791 68.12 l =2.72 m3 Primul termen al numãrãtorului ºi al numitorului relaþiei (14) se calculeazã în tabelul 3.36 1.06 m 12 0.8 = 9.50 + + =1.

330 TOTAL 27.617 + 192.200 + 75.60 + 20 9.614 3 Perete interior structural 5.330 + 711.340 4 Perete interior nestructural 9.600 6 Planºeu superior 3.77 0.49 + 18 18.0.35 + 18 4.47 0.344 5 Uºã 1.923 16.02 0.47 0.876 33.768 7 Planºeu inferior 3.994 .408 + 331.85 18 1.33 + 22 10.39 18 0.92 49.515 + 231.47 1.

72 ´3.567 W/K 0.0÷(9.0´18 )= -148 .35 o 0.34 ´9.5´18 -3.7W =0 e1.716 W0C/K 711.25 )´0.47 (22 -9.72(18 -9.34 ´9.25 0C 0.85 .994 -148.7W -449.34 ´V ´an =0. -ç + + +0.15 0.25 +18.49 0.39 1.02 1.34 ´V ´an ´Tj =0.77 (20 -9.47 .716 Tu==9.25 )a9.36 3.72 (3+0.25 ) F= +ç + ÷(18 -9.60 e0.47 ö 3.50.72 (0.0)=449.34 ´9.36 0.60 VERIFICARE Se calculeazã fluxul termic total (relaþiile 11 ºi 12) 5.0.25 )+ +0.34 ´9.33 a4.5)=11 .

o .

+pereþi B.C. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. Corniºã terasã 34. (var.) 37.A.A.A. Atic terasã 32. Centurã în ziduri (fãrãtermoizolaþie) 22.C.A.C. +perete B.C.+pereþi B. Colþ pereþi 4. Grindã B.) 46. Atic terasã (în dreptul tâmplãriei exterioare) 33.A.A.C.C.C. Grindã B.) 44. cubulb 8. Grindã B. Grindã B.A.C. Colþ pereþi B.TABELE DE COEFICIENÞI LINIARI (. Intersecþie terasã perete B.C.C. cu termoizolaþie) 42. Colþ pereþi cu termoizolaþie 5.A.A. +perete B. Colþ pereþiB. (consolã sus) 25. Colþ pereþiB.) 45.+ stâlp B. (consolã jos)" 29. (consolã jos) 28.) ªI PUNCTUALI (. Intersecþie pereþi cu termoizolaþie 3.A. Intersecþie terasã perete B.A. (consolã sus) 26. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. Colþ pereþi B.C.A. Atic terasã (pereþi B. 11.A. Colþ pereþi B.C. Centurã în pereþi cu termoizolaþie 24. Soclu subsol (zidãrie dincãrãmizi. Colþ intrând pereþi (cu stâlpiºor) 15.+pereþi B.C.A.A.C. Perete interior pe placapestesubsol 51.+pereþi B.A.C.A. Colþ pereþiB.C. 12.) 43. Intersecþie pereþi 2. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A.A. Colþ intrând pereþi cu termoizolaþie 21. 6.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A.C. Colþ pereþi B.II) 41.A.C. Colþ intrândpereþi (fãrã stâlpiºor) 14. cubulb 9. Colþ pereþi B.A. 7.A.A. +pereþiB.A. Tâmplãrie dublã (fãrã urechi) . 13. Intersecþie terasã perete exterior (varII) 36.) DE TRANSFER TERMIC ªI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min) 1.+ stâlpB. cubulb 10.A.A. (consolã jos) 31.C.C. (var.A. Grindã B.A.(consolãsus) 27.C.A.+ stâlpB.+pereþi B.+pereþi B.I) 38. Centurã în ziduri (cu termoizolaþie) 23.A.A. Grindã B. Intersecþie terasã perete exterior (varI) 35. +perete B.A.

Solbanc tâmplãrie dublã 54. Tâmplãrie dublã(cuurechi) 53. Buiandrug tâmplãrie dublã 55.A. Buiandrug tâmplãrie dublã (fereastrã) 56.) .52. Buiandrug tâmplãrie dublã (uºã balcon) 57. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.C.

C. cuplatã.C.C. din lemn 10 Tâmplãrie exterioarã.C. SA Bucureºti .C.A.) 64.A.A. dublã.A.A.C. din lemn 11 Agrafã metalicã 12 Peretesau grindã din beton armat (eventual) Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE.) 63.) 61. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (uºã balcon în perete B. =0.A. Agrafe metalice în pereþi structuralidin zidãrie cu termoizolaþie 72.) 59. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B.) 71. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.) 60.monolit cu termoizolaþie LEGENDà 1 Beton armat 2 Beton armatprefabricat 3 Beton de pantã 4 Mortar 5 Zidãrie din cãrãmizi 6 Zidãrie din blocuri B. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B. 7 Termoizolaþie . CERCETARE ªI TEHNICà DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞIII.A.58.05W/(mK) 8 Hidroizolaþie 9 Tâmplãrie exterioarã.C.A.P. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Agrafe metalice în pereþi nestructurali din zidãrie cutermoizolaþie 73.T.C. Tâmplãrie cuplatã 62. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Agrafe metalice în pereþi structuralidin B.

Aprobat de: MLPATDGRATDPCRT cu ordin nr.24/N din 19.02.1997

CUPRINS 1. Obiect ºi domeniu de aplicare 2. Acte normative conexe 3. Definiþii ºi simboluri 4. Caracteristici termotehnice 5. Temperaturi de calcul 6. Dimensiuni de calcul 7. Determinarea rezistenþelor termice specifice ale elementelorde construcþie opace 7.1. Rezistenþa termicãspecificã a unui strat omogen 7.2. Rezistenþa termicã specificã a unui strat cvasiomogen 7.3. Rezistenþele termice superficiale 7.4. Rezistenþele termice ale straturilorde aer 7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.6. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.8. Alte caracteristici termotehnice 8. Determinareatemperaturii dintrunspaþiuneîncãlzit 9. Determinarea rezistenþelor termice ale suprafeþelor vitrate 10. Determinarea temperaturilorpesuprafaþa interioarã asuprafeþelor de construcþie 11. Comportareaelementelorde construcþie la difuzia vaporilor de apã 12. Stabilitatea termicã a elementelorde construcþie 13. Rezistenþe termice normate 14. Temperaturi superficiale normate ANEXE: A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouãpentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior

C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilorde aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinrea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai tâmplãriei exterioare J Calculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->