MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997 Având învedere: Avizele Consiliului Tehnicoªtiinþific nr.

156/96; 205/96; 206/96 În temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului nr. 12/1996 ºi a Decretului nr.591/1996, Ministrul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului emite urmãtorul ORDIN Art. 1 Se aprobã: "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termicã la clãdiri de locuit" Indicativ C 107/197, "Normativ pentru calculul coeficientului global

de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cele de locuit" Indicativ C 107/297. "Normativ privind calculul termotehnic al dementelor de construcþie ale clãdirilor" Indicativ C 107/397, "Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit" indicativ C 107/497, "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþii în contact cu solul" Indicativ C 107/597. Art.2 Reglementãrile de la art.l intrã în vigoare la data publicãrii in Buletinul Construcþiilor. Art.3 Direcþia Programe de Cercetare ºi Reglementãri Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU NICOLAE NOICÃ

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI DIRECÞIA COORDONARE, CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI REGLEMENTÃRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞII NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR Indicativ C 107/31997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ªI TEHNICÃ DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞII S. A Director general: ing.ªERBAN STÃNESCU Responsabil lucrare: ing.MIHAELA GEORGESCU Elaboratori: ing.MOSES DRIMER ing.MIHÃELÃ GEORGESCU ing.NICOLETÃ CRISTIAN Avizat de : DIRECÞIA PROGRAME DE CERCETARE ªI REGLEMENTÃRI II UNICE

Director:ing.OCTAVIÃN MÃNOIU Raponiabil de lucrareMLPAT:arh.DOROTEIA COCHECI .

1. cu excepþia elementelor de construcþie în contact cu solul.3. Prezentul normativ se referã la calculul termotehnic. Prezentul normativ înlocuieºte în totalitate STAS 6472/389 "Fizica construcþiilor.2.1. al tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.Indicativ: NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL C 107/3 1997 ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR 1. Termotehnica. 1. pentru timpul iernii. Calculul termotehnic al elementelor deconstrucþie ale clãdirilor". Prevederile normativului se utilizeazã ºi la elementele . Prevederile prezentului normativ se aplicã la elementele de construcþie care delimiteazã spaþiile încãlzite ale clãdirilor de locuit. socialculturale ºi industriale.

se realizeazã în vederea asigurãrii climatului interior impus de exigenþele igienicosanitare ºi de confort la clãdirile de locuit ºi socialculturale. Izolareatermicãaelementelor deconstrucþie care delimiteazã încãperileîncãlzite. cele cu mediu agresiv. de condiþiile necesare desfãºurãrii muncii ºi procesului tehnologic la clãdirile industriale. cum sunt: spaþiile frigorifice. º. 1.de construcþie care delimiteazã spaþiile neîncãlzite.5.4. precum ºi pentru reducerea. pe baza unui calcul de bilanþ termic. în . în scopul determinãrii temperaturii interioare a acestor spaþii. 1. Prevederile prezentului normativ nu se aplicã la elementele de construcþie aferente clãdirilor ºi încãperilor la care se impun cerinþe speciale ale regimului de temperaturi ºi de umiditate.a.

în scopul dimensionãrii instalaþiei de încãlzire. pentru determinarea ºi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcþie. Prevederile normativului se utilizeazã deasemenea la determinarea necesarului de cãldurã de calcul. a consumului de energie ºi de combustibil în exploatare. cât ºi pentru elementele de construcþie interioare care despart spaþii între care existã o diferenþã de temperaturã mai mare de 5K.7.cât mai mare mãsurã.Prevederile prezentului normativ se aplicã atât pentru elementele de construcþie perimetrale. Între modelul de calcul folosit pentru verificãrile termotehnice ºi cel adoptat pentru calculul instalaþiilor trebuie sã existe o riguroasã corespondenþã. cât ºi de factorii abilitaþi pentru verificarea proiectelor de clãdiri.Prevederile normativului se aplicã la verificareatermotehnica.6. 1. 1. Prevederileprezentului normativ seutilizeazã atâtdecãtre proiectanþi. cât ºi a . atât a clãdirilor noi. 1.8.

. 1. în principal. rezistenþa la permeabilitate la vapori.10.Prevederile prezentului normativ se aplicã. atât la clãdirile având sisteme centrale de încãlzire. din punct de vedere termotehnic. evitarea condensãrii vaporilor de apã pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie.9. Alegerea modului de alcãtuire a elementelor de construcþie.urmãtoarele: rezistenþa termicã minimã necesarã pentru asigurarea climatului interior. 1. se face astfel încât sã se realizeze.clãdirilor existente care urmeazã a fi supuse unor lucrãri de reabilitare ºi de modernizare. pentru limitarea fluxului termic ºi pentru economisirea energiei înexploatarea clãdirilor. cât ºi la cele cu încãlzire localã (inclusiv cu sobe). pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensãrii vaporilorde apã în interiorul elementelor de construcþie.

. pentru limitarea oscilaþiilor temperaturii aerului interior ºi pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. atât pe timp de iarnã.stabilitatea termicã necesarã. cât ºi pe timp de varã.

P ebazaprevederilordinprezentulnormativ. cu rezistenþele termice minime. se potdetermina: Rezistenþele termice specifice corectate ale elementelor de OOMtructie.permiþând: compararea acestor valori. în scopul economisirii energiei în exploatare. cu rezistenþele termice minime necesare dinconsiderente igienicosanitare ºide confort. cu luarea în considerare a influenþei punþilor termice. în scopul stabilirii nivelului de performanþã termotehnicã de ansamblu a clãdirii ºi a comparãrii cu valoarea normatã. normate. calculate pentru ansamblul clãdirii. calculate pentru fiecare încãpere în parte. stabilitã .1 . compararea acestor valori. determinarea coeficientului global de izolare termicã. 1 1 .

1. permiþând: verificarea riscului de condens superficial. prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV ºi PPD.în vederea limitãrii consumului de energie pentru încãlzirea clãdirilor. verificarea condiþiilor de confort interior.12. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouã. în vederea proiectãrii instalaþiilor de încãlzire. utilizarea rezistenþelor termice specifice corectate la calculul necesarului de cãldurã. Calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul se face în conformitate cu [1]. Verificarea comportãrii elementelor . Temperaturile pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. în funcþie de temperaturile medii de pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale.

toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperaturã. 1.de construcþie la difuzia vaporilor de apã. Deasemeneasunttratateînactenormative speciale [ 12]ºi [13] aspectele referitoare la determinarea ºila verificarea coeficientului global de izolare termicã. Normativul este întocmit înurmãtoarele ipoteze generale: transferul termicse face în regimstaþionar.13. precum ºi verificarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ºi a încãperilor. 1.14. componentele transparente ºi translucide ale pereþilor exteriori ºi acoperiºurilor (tâmplãria exterioarã. . aceste verificãri fãcând obiectulunor acte normative speciale [ 7] ºi respectiv[11]. se referã la urmãtoarele elemente de construcþie perimetrale: pârlea opacã I pereþilor exteriori. pereþii vitraþi ºi luminatoarele). principalele calcule termotehnice se bazeazã pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi. nu este tratatã în prezentul normativ. inclusiv suprafaþa adiacentã rosturilordeschise. Calculele ºi verificãrile termotehnice prevãzute în cadrul prezentului normativ.

bidimensional. planºeele de peste pivniþe ºi subsolurineîncãlzite. pereþii ºi planºeele care separã volumul clãdirii de spaþii adiacente neîncãlzite sau mult mai puþin încãlzite. de temperaturi. Pentru cazuri speciale ºi siudii termotehnice. curbele izoterme dininteriorulelementelor deconstrucþie. precum ºi de spaþiul rosturilor închise.planºeelede peste ultimulnivel. pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina ºi reprezenta grafic: variaþia temperaturilorpe suprafeþeinterioare ale elementelorde construcþie. de sub terase ºi poduri.15. 1. planºeele care delimiteazã clãdirea la partea inferioarã.a. .). º. ganguri de trecere. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan. faþã de mediul exterior (bowindouri.

simboluri ºi unitãþi de mãsurã. [4] SR ISO7345:1994 Izolaþie termicã. [7] STAS 6472/489 Fizica . [3] Ghid pentru calculul necesarului de cãldurã de calcul ºi al necesarului de cãldurã ale clãdirilor. Unitãþi ale mãrimilor caracteristice fenomenelor calorice. [5] STAS 710986 Termotehnicã construcþiilor. Mãrimi fizice ºi definiþii.2. ACTE NORMATIVE CONEXE Prezentul normativ se va utiliza împreunã cu urmãtoarele reglementãri tehnice: [l] C 107/597 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul. Terminologie. [2] C 107/497 Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit. [6] STAS 737/1087 Sistemul internaþional de unitãþi (SI).

[11] NP 20089 Instrucþiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de închidere ale clãdirilor. Prescripþii de calcul. Termotehnica. Determinarea indicilor PMV ºi PPD ºi nivele de performanþã pentru ambianþe. [12] C 107/197 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdirile de locuit. Proiectarea termotehnicã a elementelor de construcþie cu punþi termice.construcþiilor. Termotehnicã. [9] STAS 6472/7 Fizica construcþiilor. Calculul permeabilitãþii la aer a elementelor ºi materialelorde construcþie. [8] STAS 6472/688 Fizica construcþiilor. [10] STAS 13149 Fizica construcþiilor. Ambianþe termice moderate. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã. (cu modificãrile dinanexa K). [13] .

Thermal transmittance. . DEFINIÞII ªI SIMBOLURI 3.C 107/297 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cea de locuit. [15] CEN/TC 89 N 433E Windows. Calculation method. 3. Regim (termic) staþionar: Ipotezã convenþionalã de calcul termotehnic. [14] CEN/TC 89 N 351EBuilding components and building elements.1. doors and shutters. având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme. Strat cvasiomogen: Strat alcãtuit din douã sau mai multe materiale. Calculation method. Thermal resistancc and thermal transmittance. Definiþii . . Strat omogen: Strat de grosime constantã. în cadrul cãreia se considerã cã temperaturile nu variazã în timp.

.): Cantitatea de cãldurã transmisã la. de mediul exterior sau de spaþii neîncãlzite din exteriorul clãdirii. este sensibil modificatã ca urmare a faptului cã izotermele nu sunt paralele cu suprafeþele elementelor de construcþie. Punte termicã: Porþiune din anvelopa unei clãdiri. cu o conductivitate termicã echivalentã. . . în care rezistenþa termicã. Anvelopa clãdirii: Totalitatea suprafeþelor elementelor de construcþie perimetrale. altfel uniformã. Flux termic (. Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic .având conductivitãþi termice diferite. care delimiteazã volumul interior (încãlzit) al unei clãdiri. dar care poate fi considerat ca un strat omogen. raportatã la timp. sau de la un sistem.

raportat la aria prin care se face transferul cãldurii. Suprafaþa adiabaticã: Suprafaþã prin care nu se produce nici un transfer termic. .

de temperaturi. reprezentând direcþia ºi sensul fluxului termic în clementele de construcþie. în regim staþionar. respectiv spaþial. . . Rezistenþã termicã (R): Diferenþa de temperaturã raportatã la densitatea fluxului termic.. raportat la aria de transfer termic ºi la diferenþa de temperaturã dintre temperaturile mediilor situate . Coeficient de transfer termic (U): Fluxul termic în regim staþionar. determinate pe baza unui calcul al câmpului plan. . Izoterme: Linii sau suprafeþe care unesc punctele având aceleaºi temperaturi în elementele de construcþie. Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme.

. . Coeficient punctual de transfer termic (. printrun element de construcþie. .de o parte ºi de alta a unui sistem. faþã de un .): Termen de corecþie care þine seama de influenþa unei punþi termice punctuale.): Termen de corecþie care þine seama de iniluenþa unei punþi termice liniare. Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staþionar. raportat la diferenþa de temperaturã între douã medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic. Inversul rezistenþei termice. Coeficient liniar de transfer termic (. faþã de un calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic.

în care se þine seama de influenþa tuturor punþilor termiceliniare ºi punctuale ºi care se bazeazã pe un calcul spaþial. . Calcul unidirecþional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat. Cacul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic. . în care se considerã cã liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcþie. în care se þine seama de influenþa punþilor termice liniare ºi care se bazeazã pe un calcul plan. . bidimensional.calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic. al câmpului de temperaturi. .

Simboluri ºi unitãþi de mãsurã Simbolurile ºi unitãþile de mãsurã ale principalilor termeni utilizaþi în prezentul normativ sunt date în tabelul I.2. Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345:1994 ºi STAS 737/1087.tridimensional. al câmpului de temperaturi. . 3. . Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaºi condiþii de temperaturã. pentru unii termeni sau menþinut simbolurile prevãzute în STAS 710986.

Observaþii: 1) Temperaturile ºi diferenþele de temperaturã se pot nota ºi cu simbolurile . = Q . . . ºi respectiv . = .. = k s = sm R = Ros R nec = Ro nec A = S R = R os R m = Rom n = N U = k R min = Rom min e = . Se dã mai jos corespondenþa între simbolurileþutilizate în cadrul prezentului normativ ºi simbolurile folosite în prescripþiile tehnice elaborate anterior: .= k c = cp q = q .r .r = ..

.

Tabel I SIMBOLUL TERMENUL RELAÞIA DE DEFINIRE U.M. . interioarã de calcul Tu în spaþiile neîncãlzite TS1 pe suprafaþa interioarã Tse pe suprafaþa exterioarã punctului de rouã AT Diferenþa de temperaturã între Ti ºi Te TiTe KAT. 1 2 3 4 Te Temperatura exterioarã de calcul ° C T. între Ti ºi Tsi TiTsi ATe între Tse ºi Te T seTe . Raportul ecartului de temperaturã superficialã T TT ji D .

i Umiditatea relativã a aerului interior % n Viteza de ventilare naturalã (numãrul schimburilor de aer pe orã. rata schimburilor convenþionale de aer) .i m2K/W Rse exterioarã 1/ . Densitatea aparentã Kg/m3 s Coeficientul de asimilare termicã W/(m2K) D Indicele inerþiei termice a unui element de construcþie ( )[ ]a sd /l .i Coeficientul de transfer termic superficial interior q/.Te .Factorulde corecþie a temperaturilor exterioare T TT ji D Rsi Rezistenþa termicã superficialã interioarã 1/ .e exterior q/ . Conductivitatea termicã de calcul a unui material de construcþie W/( mK) c Capacitatea caloricã masicã la presiune constantã J/(kgK) .Ti W/(m2K) .e .

a unei zone. .h1 e Coeficientul de emisie d Grosimea unui element de construcþie sau a unui strai al elementului de construcþie m b Lãþimea clãdirii. etc.

etc. nivelului sau a clãdirii P Perimetrul clãdirii sau al încãperii A Aria (de transfer termic) m2 V Volumul încãperii sau al clãdirii m3 Q Cantitatea de cãldurã J . Coeficientul punctualde transfer termic W/ K Rs Rezistenþa termicã (specificã) a unui strat omogen d/. a clãdirii sau a punþilor termice liniare m h înãlþimea grinzilor. m2K/W Ra a unui strat de aer neventilat R unidirecþionalã a unui element de construcþie ( ) qTT kj /R . Fluxul termic (puterea termicã) dQ/dt W q Densitatea fluxului termic . buiandrugilor./A W/m2 .Tabel I (continuare) 1 2 3 4 l Lungimea încãperii. B Lãþimea consideratã în calculul coeficientului liniar de transfer termic H Înãlþimea încãperii. Coeficientul liniar de transfer termic W/( mK) .

în principal. urmãtorii indici: i interior r rouã.3 Indici În prezentul normativse utilizeazã.corectatã R m medie R nec necesarã max / ii TT DD a R min minimã U Coeficientul de transfer termic unidirecþional corectat al unui element de construcþie l/R W/(m2K) U l/R L Coeficient de cuplaj termic ( k )j TT -F/ W/K G Coeficientul global de izolare termicã a clãdirii W/( m3K) 3. condens e exterior t timp si suprafaþã interioarã m mediu se suprafaþã exterioarã min minimum u spaþiu neîncãlzit max maximum .

a aer nec necesar w apã ech echivalent .

163J/s = 1. .163 W 4.39104kcal lWh= 3600J=0.2.3. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeazã la alcãtuirea elementelorde construcþie. capacitatea caloricãmasicã lapresiuneconstantã c [J/(kgK)].860 kcal lkcal/h= 1. se vor considera în conformitate cu anexa A. [W/(mK)]. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4. în funcþie de felul materialului ºi de densitatea aparentã p (kg/m3): conductivitatea termicã de calcul . Pentru unele transformãri se pot folosirelaþiile: 1W=1J/S=0. 4.860kcal/h U = lWs = 2. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate.4 Sistemul de unitãþi ºi mãsuri Se foloseºte sistemul internaþional de unitãþi de mãsurã (SI).3. coeficientul de asimilare termicã s [W/(m2K)]. 4.1. În anexa A se dau urmãtoarele caracteristici termotehnice.

4. la plãciletermoizolante friabile. conductivitãþile termice trebuie sã fie majorate corespunzãtor. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii. Capacitatea caloricã volumicã se obþine prin multiplicarea capacitãþii calorice masic e cu densitatea aparentã a materialului.7.c [Ws/(m3K)] 4. 4.6. Conductivitãþile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeazã în conformitate cu prevederile . aferenþi condiþiilorde punere în operã a materialelor termoizolante: existenþarosturilordintre plãcile termoizolante..care va atesta ºi conductivitatea termicã de calcul a respectivului material.5. creºterea densitãþii aparente ca urmare a tasãrilor din timpul execuþiei ºi în decursul exploatãrii. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A includ influenþa urmãtorilor factori. 4.4. miciledeteriorãri admise. în stare uscatã: . la materialele termoizolante tasabile. în cazul unei umiditãþi sporite.

.23 Kg/m3 c =1000 J/(KgK) 4. = l. =0.10. 7. se pot considera astfel: . Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil la temperatura de + 10°C.9. = 1000 Kg/m3 c = 4180 J/(KgK)la o temperaturãde +10°C .8.din cap.2.58 W/(mK) 4. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmãtoarele: . Rezistenþele termice specifice ale straturiloromogene se calculeazã cu3 zecimale. 4.

5.1. pentru perioada de iarnã. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare convenþionale de calcul se considerã în conformitate cu harta de zonare climaticã a teritoriului României. din anexa D. care înlocuieºte harta din STAS 6472/283.2. teritoriul României se împarte în 4 zone climatice. Conform acestei hãrþi. Dacã . astfel: zona I Te =12° C zona II Te=15° C zona III Te=18° C zona IV Te = 21° C 5. TEMPERATURI DE CALCUL 5. Temperaturile interioareale încãperilor încãlzite (Tj) Temperaturile interioare convenþionale de calcul ale încãperilor încãlzite. se considerã aceleaºi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaþiilorde încãlzire ºi se iau din [3].

3 Temperaturile interioare alespaþiilor neîncãlzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se determinã exclusiv pe bazã de bilanþ termic. în calcule se considerã aceastã temperaturã. 5. temperatura interioarã convenþionalã de calcul se poate considera temperatura medie ponderatã a tuturor încãperilor încãlzite. Dacã nu existã o temperaturã predominantã. dar existã o temperaturã predominantã. de exemplu. în funcþie . la clãdirile de locuit se considerã Ti = +20°C.încãperile au temperaturi de calcul diferite. de la acelaºi nivel: aTij Aj Ti = aAj în care: Aj aria încãperii j având temperatura interioarã Tij.

precum ºi de rezistenþele termice ale acestor elemente. Determinarea temperaturilor Tu ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se face în conformitate cu prevederile cap. Ca . DIMENSIUNI DE CALCUL 6.1. 6. de ariile elementelor de construcþie care delimiteazã spaþiul neîncãlzit. 8din prezentul normativ. precum ºi cele din balcoanele ºi logiile închise cu tâmplãrie exterioarã. Tot pe bazã de bilanþ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise. podurile ºi etajele tehnice. În calcule se va þine seama în mod obligatoriu ºi de viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit.de temperaturile de calcul ale încãperilor adiacente.

3). Pe ansamblul clãdirii.) se delimiteazã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali ºi princonturul interior alpereþilor exteriori (fig. planºeul de peste subsolul neîncãlzit º.l). 6.a. . suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale elementelor de construcþie interioare ºi prin feþele interioare ale elementelor de construcþie perimetrale. aria orizontalã este delimitatã exclusiv prin conturul interior al pereþilor exteriori (fig.2.principiu general. Suprafeþele orizontale ale elementelorde construcþie exterioare(planºeul de la te rasã sau de la pod.

precum ºi prin faþa superioarã a pardoselii primului nivel încãlzit (fig. Suprafeþele verticale exterioare (pereþii) se delimiteazã pe orizontalã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale plãcii planºeelor intermediare.6. 6. Ariile tâmplãriei exterioare se determinã pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzãtoare din pereþi (fig.l ºi 2).3.2). ale feþelor interioare ale pereþilor exteriori (fig.l).5. Suprafeþele înclinate se calculeazã pe baza dimensiunilordin planul lor. 6. inclusiv aria vitratã. intrânde sau ieºinde. prin faþa inferioarã a plãcii ultimului planºeu. . este: A = H ×al j = H ×P în care P este perimetrul clãdirii. Pe verticalã.4.6. 6. precum ºi prin colþurile. Lungimile "1" alepunþilor termice lineare se stabilesc. mãsurat peconturul interior al pereþilorde faþadã. aria verticalã exterioarã totalã. Pe ansamblul clãdirii.

în consecinþã ele sunt delimitate..în principiu. la extremitãþi.6. nu se includ lãþimile golurilordeuºi.. 6..6.2.8.7. ºi a înãlþimilor Hj considerate ca în fig. de conturul suprafeþelor respective.2 . în funcþie de lungimile reale pe care se prevãd detaliile respective.4. la planºeul depeste spaþii neîncãlzite.2: . Volumul încãperilor se calculeazã pe baza ariilor orizontale determinate conform pct. Aria anvelopei clãdirii se calculeazã ca suma tuturor ariilor elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirii prin care au loc transferuri termice. cuurmãtoarele precizãri: lungimile se mãsoarã în cadrul ariilor A determinate conform pct. 6. înlungimile "1" ale punþilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planºeu) în dreptul pereþilor interiori structurali ºi nestructurali. cât ºi înlungimile punþilor verticale. 6. intersecþiile punþilor orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punþilor orizontale.

Nu se includ în volumul clãdirii: camerele de pubele. Volumul clãdirii V reprezintã volumul delimitat. cât ºi încãperile încãlzite indirect (fãrã elemente de încãlzire). debarale. holuri de intrare. +Vn Volumul V include atât încãperile încãlzite direct (cu elemente de încãlzire). în acest sens se considerã ca fãcând parte din volumul clãdirii: cãmãri.. pe contur. de feþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale: V =aVj =V1 +V2 +. precum ºi . vestibuluri. puþul liftului. ºi alte spaþii comune.9.V = j jj A H 6. lipsiþi de o termoizolaþie semnificativã.. dar la care cãldura pãtrunde prin pereþi adiacenþi. casa scãrii. verandele.

.balcoanele ºi logiile. chiar în situaþia în care ele sunt închise cu tâmplãrie exterioarã.

grosimea de calcul a stratului se va considera egalã cu grosimea minimã admisã. 7. conductivitatea termicã de calcul a materialului. conform anexei A. în anumite condiþii sã se înlocuiascã materiale d [m2K/W](l) .2. dupãpunerea în operã. Rezistenþatermicãspecificãaunui strat cvasiomogen 7. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE OPACE 7.1. Rezistentatermicãspecificãaunui stratomogen Rezistenþa termicã specificã a unui strat omogen al elementului de construcþie se determinã cu relaþia: Rs = l în care: d grosimea de calcul a stratului. .7. Întrun model geometric este admisibil ca.1. în calcule se considerã grosimea finalã (dupã tasare). în cazurile în care abaterea negativã admisã la grosimea straturilor este semnificativã. La straturile la care grosimea finalã. este mai micã decât grosimea iniþialã.2. Rezistenþele termice ale straturilor omogene se calculeazã cu 3 zecimale.

2.3. prin care trec ancore din oþel inoxidabil de diametre reduse. în locul conductivitãþii termice X. ech. precum ºi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcþie tristrat. în care. Ca exemple de straturi cvasiomogene se pot da zidãriile (alcãtuite din cãrãmizi sau blocuri + mortar).2. dispuse uniform pe suprafaþa elementului de construcþie. Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen. echivalentã.2.cu conductivitãþi termice diferite cu un material având o conductivitate unicã. se introduce valoarea conductivitãþii echivalente . Conductivitatea termicã echivalentã a straturilor cvasiomogene de tipul zidãriilor se poate calcula cu relaþia: a(ljAj ) lech = aAj [W/(mK)](2) . 7. 7. Rezistenþa termicã a unuistrat cvasiomogense calculeazã cu relaþia(1).

7.j conductivitãþile termiceale materialelor componente.în care: .2. conductivitatea termicã echivalentã se poate determina cu relaþia: lech =l+d ´n ´c [W/(mK)](3) . Aj ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen.4. La straturile cvasiomogene alcãtuite dintrun strat termoizolant + ancore metalice de legãturã. mãsurate în planul stratului.

în care: .3.[W/K].e = 8W/(m2K). Rezistenþele termice superficiale 7. care se determinã pe bazaunui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi. conductivitatea termicã a materialului termoizolant [W/(mK)]. ºi Rse) se considerã în calcule în conformitate cu tabelul II.2. La determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie interioare.6. La calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap. 7. 10. nnumãrul de ancore metalice pe metru pãtrat. aferent unei ancore dinoþel inoxidabil. Rezistenþele termice superficiale (Rs.3.i . În spaþiile neîncãlzite. se considerã . d grosimea stratului termoizolant [m]. 7. pe ambele suprafeþe ale elementului se considerã valori. coeficientul punctual de transfer termic.1.3.e = 12W/(m2K).i = . indiferent de sensul fluxului termic. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior . 7. conf.i=.3. . pct. în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic.

3. în metri. dar cel mult 0. se considerã: . între colþul intrând ºi cel mai apropiat colþ ieºind.25m.i= 8W/(m2K) se considerã o variaþie liniarã. . Valorile din tabelul II aferente suprafeþelor verticale. iar cele aferente suprafeþelor orizontale sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de orizontalã. sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de verticalã. aferente colþului intrând.în colþurile interioare intrânde. Între valoarea astfel determinatã ºi valoarea . 7. pe lungimea x. pe suprafeþele verticale ºi orizontale interioare ale încãperilor.i=8(lx) [W/(m2K)](4) în care: x distanþa.3.

03 10 0.08 2 0.05 5 0. pentru alte viteze ale vântului se poate considera. 7.3.04 7 0.9).7.3.4.02 . netratate (cu uncoeficient de emisie e = 0. temperaturaexterioarã Te =0°C viteza vântului adiacent suprafeþei exterioare v=4m/s. cuun coeficient de emisiee =0.06 3 0. Valoarea rezistenþei termice superficiale exterioare Rse = 0. În studii.orientativ: v Rse [m/s] m2K/W 1 0.5.042 m2K/W din tabelul II corespunde urmãtoarelor condiþii: suprafaþa exterioarã netratatã. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturã interioarãde+20°C.9. Valorile rezistenþelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeþele interioare obiºnuite.

COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m 2K)] ªI REZISTENÞE TERMICE SUPERFICIALE [m 2K/W] .

7.4. Rezistenþele termice alestraturilor deaer 7.4.1. Rezistenþele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic ºi de grosimea stratului de aer. 7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã de orizontalã, iar cele din coloanele "flux termic vertical" suni valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã deverticalã. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra[m 2K/W] TABELUL III Grosimea stratuluide aer (mm) Direcþia ºi sensul fluxului termic Orizontal Vertical ascendent descendent 0 0,00 0,00 0,00 5 0,11 0,11 0,11 7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15 15 0,17 0,16 0,17 25 0,18 0,16 0,19 50 0,18 0,16 0,21 100 0,18 0,16 0,22 300 0,18 0,16 0,23 OBSERVAÞIE: Pentru valori intermediare se interpoleazã liniar. 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcþie, cu excepþia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I. 7.4.4. Valoriledin tabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: stratul de aer este mãrginit de suprafeþe paralele, perpendiculare pe direcþia fluxului termic, toate suprafeþele fiind suprafeþe obiºnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); stratulde aerare grosimea (pe direcþia fluxului termic) de celmult 10% din oricare din celelalte

douã dimensiuni, ºinu mai mult de 0,3m; nu are loc nici un schimb de aer semnificativ, atât cu mediul interior, cât ºi cu cel exterior. 7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care existã un oarecare grad de ventilare a spaþiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.5.1. Rezistenta termicã specificã unidirecþionalã a unui element de construcþie alcãtuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cvasiomogene, fãrã punþi termice, inclusivdineventuale straturide aerneventilat, toate dispuseperpendicularpe direcþia fluxului termic, se calculeazã cu relaþia: R = Rsi +aRs +aRa + Rse [m2K/W](5) Relaþia (5) se utilizeazã ºi pentru determinarea rezistenþei termice specifice în câmp curent, a elementelorde construcþie neomogene (cu punþi termice). În calculul unidirecþional, suprafeþele izoterme sunt paralele cu suprafaþa elementului de construcþie. 7.5.2. La elementele de construcþie cu straturi de grosime variabilã (de ex. la planºeele de la terase), rezistenþele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeþelor care se calculeazã. În

6. 7. 7. Coeficientul de transfer termic unidirecþional se determinã cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) R 7. ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale).5.4.5. Dacã valorile R ºi U reprezintã rezultate finale ale calculelor termotehnice.5. se recomandã utilizarea prevederilordinanexa F. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7. pentru o mai mare exactitate.3. ea þine seama de influenþa punþilor termice asupra valorii rezistenþei termice . 7.6.cazul în care conductivitatea termicã a stratului cu grosime variabilã este redusã. La elementele de construcþie cu permeabilitate la aer ridicatã. Rezistenþa termicã specificã corectatã se determinã la elementele de construcþie cu alcãtuire neomogenã.1. determinarea rezistenþei termice specifice unidirecþionale se va face cu luarea în consideraþie a prevederilor STAS 6472/785[ 9].5.

l lungimea punþilor termice liniare de acelaºi fel.din cadrul suprafeþei A.specifice determinate pe baza unui calcul unidirecþional în câmp curent.2. Rezistenþa termicã specificã corectatã R' ºi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazã cu relaþia generalã: 1 1 a(Y×l) ac U '== + + [W/(m2K)](7) R' R A A încare: R rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã aferentã ariei A. 7.6. respectiv în zona cu alcãtuirea predominantã. .

3. de regulã. . respectiv tridimensionalã» a fluxului termic. se neglijeazã în calcule. þinând seama atât de prezenþa punþilor termice constructive. Coeficienþii .) ºi punctuali (.) de transfer termic aduc o corecþie a calculului unidirecþional.Rezistenþa termicã specificã corectatã R' se mai poate exprima prin relaþia: R' = rR [W/(m2K)](8) în care: rreprezintã coeficientul de reducere a rezistenþei termiceunidirecþionale: 1 r = 9) []( 1+ R[a(y×l)+ac] A 7.6. în zonele de neomogenitate a elementelorde construcþie. bidimensionalã. Punþile termice punctuale rezultate la intersecþia unor punþi termice liniare. cât ºi de comportarea realã. Coeficienþii specifici liniari (.

nu diferã în funcþie de zonele climatice. ei se determinã pe baza calculului numeric automat al câmpurilorde temperaturi. 7.5.ºi .4.6.. ºi . În . ei se pot determina pe baza indicaþiilordin anexa J. Înanexa G se prezintã o clasificare a punþilor termice liniare ºi punctuale precum ºi o clasificare a tipurilorde coeficienþi liniari de transfer termic . Coeficienþii . au valori pozitive sau negative ºiei se introduc în relaþiile (7) ºi (9) cu semnele lor algebrice. Semnul ( + ) reprezintã o reducere a rezistenþei termice corectate R' faþã de rezistenþa termicã unidirecþionalã R. În cazul în care aceºti coeficienþi nu pot fi extraºi din tabele.6. 7. semnul () are o frecvenþã mai redusã ºi semnificã o mãrire a valorii R' faþã de valoarea R.

tabelele 1 . Dupã finalizarea calculelor termotehnice.. poate fi determinatã cu metoda aproximativã din anexa H. Rezistenþa termicã specificã medie a unui element de construcþie se calculeazã cu relaþia: 1 aAj R' . 7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.6.7. 10din[1].6.1.. Coeficienþii liniari de transfer termic aferenþi pereþilor exteriori din zona de intersecþie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 .. 73 se dau coeficienþii .7.. ºi . pentru o serie de detalii curent utilizate.7. 7. valorile R' ºi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale). rezistenþa termicã specificã corectatã a elementelor de construcþie neomogene.6. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare. 7.

m == [m2K/W](10) U ' m a(AjU ' j ) în care: U jcoeficienþii de transfer termic corectat [W/(m2K)J aferenþi suprafeþelor Aj. .

pentru ansamblul unei clãdiri.de exemplu pereþii exteriori la o încãpere decolþ. în care valorile A ºi 1.7.7. Relaþia (10) este valabilã ºi pentru determinarea rezistenþelor termice specifice medii ale unor elemente de construcþie .7. Valorile R'm ºi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clãdiri se pot determina ºi direct. Rezistenþele termice medii R'm se pot calcula: pentru o încãpere având mai multe suprafeþe aferente unui aceluiaºi element de construcþie. cu relaþiile (7).3.2. valorile Aj ºi U'j sunt aferente diferitelor încãperi. pentruunnivel al clãdirii. (8) ºi (9). precum ºi numãrul de punþi termice punctuale. sunt cele corespunzãtoare unui nivel sau unei clãdiri în întregime. 7. În cazul rezistenþei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clãdirii.

este factorulde corecþie a temperaturii exterioare. Rezistenþa termicã specificã medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcþie aferente unei încãperi.7. în care . în aceastã situaþie în relaþia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecþional Uj. unui nivel sau întregii clãdiri. Relaþia (10) astfel modificatã este valabilã ºi la calculul rezistenþei termice medii a .4.j. în care la numitor termenul S(AjU ' j ) se înlocuieºte cu termenul S(AjU ' j tj ).alcãtuite din douã sau din mai multe zone cu alcãtuire omogenã. obþinânduse rezistenþa termicã specifica medie Rm= 1/Um. se calculeazã cu relaþia (10). corespunzãtor suprafeþei j. 7.

aferent unui element de construcþie.8. se calculeazã cu relaþia generalã: F= Lj ×DT în care indicele j are aceeaºi semnificaþie ca la pct. aferent unui element de construcþie. având temperaturi Te ºiTudiferite. se calculeazã cu relaþia generalã: A Lj = AjU ' j = j [W/K](11) R' j în care indicele j se referã la o suprafaþã a elementului de construcþie.8. Coeficientul de cuplaj termic (L).1. Alte caracteristici termotehnice 7. unui nivel sau întregii clãdiri.). Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie. 7.7. Fluxul termic (. aferentã unei încãperi. În cazul . 7.2.8.1. valorile L se pot însuma.8.unui singur element de construcþie care separã mediul interiorde douã sau mai multe medii exterioare.

3. determinatã pe baza unui calcul de bilanþ termic. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie. Coeficientul global de izolare termicã (G). aferent unei clãdiri în ansamblu. se calculeazã cu relaþia generalã: a(L ×t ) G = jj +0.8. în locul valorii .34 ×n [W/(m3K)](13) V . 7. conform cap.T = TiTese utilizeazã diferenþa de temperaturã (TiTu) în care Tu reprezintã temperatura din spaþiul neîncãlzit. valorile F se pot însuma.elementelor de construcþie care separã spaþiul interior încãlzit de un spaþiu neîncãlzit.8.

utilizânduse relaþia generalã: a(T ×Lj )+0.1.34 ×V ×a(n ×T ) Tu = jj . Vvolumul clãdirii [m3].în care: . 8. DETERMINAREA TEMPERATURII DINTRUN SPAÞIU NEÎNCÃLZIT 8. Pentru determinarea temperaturii convenþionale de calcul dintrun spaþiu neîncãlzit. respectiv numãrul mediu al schimburilor de aerpe orã aferent tuturor încãperilor încãlzite ºi neîncãlzite din cadrul volumului clãdirii [h1].j factorul de corecþie a temperaturii exterioare. se face uncalcul de bilanþ termic. Calculul coeficientului global de izolare termicã este tratat în detaliu în normativele [12] ºi[13]. aferent suprafeþei j a elementului de construcþie. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului interior al clãdirii.

a.34 ×V ×an în care: Lj coeficienþii de cuplaj termic aferenþi tuturor elementelor de construcþie orizontale ºi verticale care delimiteazã spaþiul neîncãlzit de mediile adiacente: aer exterior sau încãperi încãlzite [W/K].. dacã încãperea neîncãlzitã este prevãzutã cu uºi.2. luminatoare º. respectiv numãrul de schimburi de aer pe orã [h1]. 8. ferestre.[0C](14) aLj +0. în . Vvolumul interioralspaþiuluineîncãlzit [m3]. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului neîncãlzit. aferente elementelor de construcþie interioare se pot utiliza rezistenþele termice specifice unidirecþionale (R). Tj temperaturileconvenþionale de calculale mediilor adiacente:Te sauTj[°C]. Pentruutilizareacorectã a relaþiei (14). se fac urmãtoarele precizãri: la determinarea valorilor L.

. temperaturile Tj seintroduc în relaþiade calcul cu valorilelor algebrice.relaþia de calcul se introduc ºiaceste elemente de construcþie.

0 8 Elemente de construcþie evident neetanºe 10.0 .RATA SCHIMBURILOR CONVENÞIONALE DE AER TABELUL IV Nr. crt. uºi sau ferestre 0 2 Ca la 1). dar cu uºi sau ferestre etanºe 0.0 7 Elemente de construcþie cu etanºeitate redusã 5.5 6 Ca la 5). dar fãrã orificii de ventilare 0. Tipul de etanºare la aer n (h1) Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi încãlzit (i) 1 Pereþi ºi planºee fãrã goluri.5 Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi exterior (e) 4 Elemente de construcþie fãrã goluri sau orificii de ventilare 0 5 Elemente de construcþie cu goluri închise (cu uºi sau ferestre). dar cu uºi sau ferestre obiºnuite 0. dar cu mici orificii de ventilare 1.2 3 Ca la 1).

se stabileºte în funcþie de existenþa uºilor j a ferestrelor. în funcþie de destinaþia acesteia (de exemplu cerinþe mai mari de ventilare la cãmãrile de alimente de la locuinþe.) 8. precum ºi în funcþie de gradul de etanºeitate a elementelor de construcþie perimetrale.4. Pentru numãrul de schimburi de aer pe orã între spaþiul neîncãlzit ºi spaþiul încãlzit.8.3. se pot utiliza valorile din tabelulIV. de existenþa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare. Valorile n se vor stabili ºi în funcþie de necesitãþile de aerisire a încãperii neîncãlzite. Spaþiile neîncãlzite pentru care se face calculul cu relaþia (14)pot fi: . precumºi între spaþiul neîncãlzit ºi mediul exterior. etc. respectiv rata schimburilor convenþionale de aer. Viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit.

5. poduri sau etaje tehnice neîncãlzite. fie cu relaþia (14) prin încercãri succesive.încãperi interioare de dimensiuni reduse ºi înconjurate în mare parte de încãperi încãlzite (cãmãri. garaje. windfanguri neîncãlzite. . 8. interioare sau adiacente clãdirii (casa scãrii neîncãlzitã. vestibuluri. În situaþia în care douã spaþii neîncãlzite sunt adiacente. temperaturile Tu se pot determina. degajamente º.a. rosturi închise. º. Temperaturile în subsolurile neîncãlzite se determinã în conformitate cu prevederile din [1].). fie pe baza unui calcul de bilanþ termic.). debarale. rezolvând un sistem de douã ecuaþii cu douã necunoscute.a. spaþii de dimensiuni mai mari.

9. 9. a luminatoarelor ºi a pereþilor exteriorivitraþise considerã conform tabelului V.5. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE SUPRAFEÞELOR VITRATE 9.1. produse de firme din þarã. produse în þarã pe baza unor licenþe strãine sau importate. Pentru tâmplãriile metalice simple. rezistenþele termice specifice vor fi determinate prin încercãri de cãtre un institut de specialitate. Nu se recomandã folosirea tâmplãriilor din aluminiu la care nu se realizeazã ruperea punþilor termice pe o adâncime de cel puþin12 mm. 9.3. Tâmplãriile exterioare cu tocuri ºi cercevele din mase plastice sau din aluminiu. necuprinse in tabelul V. realizate din profile . 9. Rezistenþa termicã a tâmplãriei exterioare (ferestre ºi uºi vitrate) din lemn. Pentru alte tipuri de elemente de construcþie vitrate.4.9. nu vor fi utilizate decât dupã atestarea caracteristicilor lor termotehnice de cãtre un institut de spacialitate.2.

Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare. Pentru uºile interioare. cu o foaie de geam 0. rezistenþele termice ale tuturor tipurilorde tâmplarii se pot determina pebaza prevederilordin anexa I.din oþel se vor considera urmãtoarele rezistenþe termice: cuo foaie degeam simplu R' =0. de alcãtuirea ºi grosimea acestora ºi de valorile Rsi ºi Rse corespunzãtoare poziþiei uºilor. rezistenþele termice pot fi determinate prin calcul. REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCÞIE VITRATE TABELUL V ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W TÂMPLÃRIE EXTERIOARÃ DIN LEMN simplã. opace sau vitrate.7. cu . Calculele se vor efectua pe baza indicaþiilordin anexa I. 9.19 simplã.17 m2K/W cuun geam termoizolant R'=0.6. în funcþie de materialele utilizate la tocuri ºi foi.28 m2K/W 9.

57 triplã. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 .39 cuplatã.. 4 cm 0. 4 cm 0.un geam termoizolant 0.69 LUMINATOARE cu o foaie de geam 0.51 dublã... cu douã foi de geam la distanþã de 8 . 4 cm 0. cu douã foi de geam la distanþã de 2 .29 cu douã foi de geam la distanþã de1.18 cu un geam termoizolant 0.43 dublã.55 triplã. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 ...44 cuplatã.. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 8 .33 simplã.......31 simplã. cu trei foi de geam 0. cu douã foide geam ºi un geam termoizolant 0. 4 cm 0.. 12 cm 0.. 12 cm 0.3 cm . cu douã foi de geam la distanþã de 2 .

27 simple 0.18 duble 0.din plãci PAS 0.34 .

montat dublu geam profilit tubular plãci PAS. cu o foaie de geam 0.30 0.1. montate simplu plãci presate din sticlã.17 0. montat simplu geam profilit tip U. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAÞA INTERIOARÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 10.22 0. Temperatura pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie fãrã punþi termice (sau în câmpul curent al elementelorde construcþie cupunþi termice) se determinã cu relaþia: .TABELUL V (continuare) ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W PEREÞI EXTERIORI VITRAÞI geam profilit tip U.18 10. de 80 mm grosime vitrine cu rame metalice.31 0.18 0.27 0.42 0. tip S (Nevada): pereþi simpli pereþi dubli cãrãmizi presate din sticlã cu goluri.

10. Înzona punþilortermice.[oC](15) ai ×R La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. în locul valorii . temperaturileTsi se determinã printrun calcul automat al câmpului de temperaturi.3. în relaþia de calcul (15) se introduce diferenþa de temperaturã (TiTu). Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II ..T = TiTe. pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpuluiplan. În mod curent. bidimensional de temperaturi. temperaturile superficiale minime Tsi min se dau în tabelele 1 .2. Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizãrilor din anexa J. 10. 73. Pentru cazurile ºi detaliile curente.DT Tsi =Ti ..

climaticã ºi pentru o temperaturã interioarã Ti = +20°C. Pentru alte condiþii de temperaturã (T'e ºi T'i). temperatura minimã (T'si min) se poate determina cu realaþia: min ' si T '' ' ei ei i TT TTT -= ( min )si T. temperatura minimã se poate determina numai pe .[oC](16) în care: Ti = +20°C Te = 15° C Ti Te = 35K iT 10.4. La colþurile intrânde de la intersecþia a doi pereþi exteriori cu un planºeu (la tavan sau la pardosealã).

tridimensional. detemperaturi. .baza unui calcul automat al câmpului spaþial.

6. 10. fie unei încãperi. aferentã suprafeþei interioare a unui element de construcþie. determinatã conform cap. sepoate calcula valoarea maximã a raportului ecartului de temperaturã superficialã. se poate considera valoarea aproximativã: Tsicolt =1. determinatã pe baza câmpului plan de temperaturi. fie ansamblului clãdirii. cu relaþia: T -T . Temperatura superficialã medie.3Tsi min -0. 10.3Ti [°C](17) în care: Tsi mln temperatura superficialã minimã. dupã necesitãþi.5.În cazul în care nu se face unastfel de calcul.7.[°C](18) sim i ai ×R' în care: R' rezistenþa termicã specificã corectatã. sepoate determina cu relaþia: DT T =T . Pe baza temperaturii superficiale minime Tsi min. aferentã.

ll. se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperaturã superficialã. folosind relaþia: Ti -Tsi m R zm == si []( 20) DTR' 10. 11. 10. Calculele se fac în ipoteza cã . Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaþiilor din anexa J.8.7. se poate reprezenta grafic variaþia temperaturilor Tsi. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã se determinã în conformitate cu prevederile STAS 6472/489[ 7] ºi cu modificãrile dinanexa K.(20).i si min zmax= 19) DT []( Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m. La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite.T din relaþiile (18).1. se introducediferenþa de temperaturã (TiTu).2.COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APÃ 11.(19). în locul valorii .

elementul de construcþie este alcãtuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic. pe suprafaþa exterioarãaelementului de construcþie: DT Tse =Te + [°C](21) ae ×R . În aceastã ipotezã se potdetermina urmãtoarele temperaturi: pe suprafaþa interioarã a elementului deconstrucþie. pe baza relaþiei (15).

Pe baza temperaturilor astfel determinate. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcþie. ºi planul n.3. Determinarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirilor se face .(Rsi +aRsj ) [°C](22) R sau T =T DT (R +aR ) ne se sj R în care: .întrun plan n din interiorulelementului de construcþie.Rsj suma rezistenþelor termice specifice ale straturilor amplasate între suprafaþa interioarã relaþia (22).1. respectiv exterioarã relaþia (23). 12. Temperaturile din interiorul elementelor de construcþie neomogene se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpuluibidimensional de temperaturi. STABILITATEA TERMICÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 12. 11. cu unadin relaþiile: DT Tn =Ti .

pentru perioada oscilaþiilor densitãþii fluxului termic de 24 de ore. alcãtuit din mai multe straturidispuse perpendicular pe fluxul termic.3.2. se calculeazã cu relaþia: D =S(Rs ×s) în care: s coeficientul de asimilare termicã. 12.5×10 -3 l×c ×r [W/(m2K)](25) în care: c capacitatea caloricã masicã la presiune constantã [J/(kgK)] conform anexei A. Elementele de construcþie care se verificã la exigenþa de stabilitate termicã sunt urmãtoarele: partea opacã apereþilor exteriori supraterani ai încãperilorîncãlzite. densitatea aparentã a materialului [kg/m3]. Coeficienþii de asimilare termicã s se iau din anexa A.4. de sub terase ºi poduri. . [W/(m2K)]. 12. planºeele de peste ultimul nivelîncãlzit.5. 12. Indicele inerþiei termice D a unui element de construcþie plan. În cazul elementelor de construcþie neomogene. 12.înconformitate cu prevederile Instrucþiunilor tehnice NP 2001989[ 11]. coeficientul de asimilare termicã se calculeazã cu relaþia: s =8. indicele inerþiei termice se calculeazã cu relaþia: S(Aj ×Dj . Pentru materiale necuprinse în anexa A.

) D = 26) aAj []( .

Rezistenþa termicã necesarã din considerente igienicosanitare. La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu neîncãlzit.Tmax diferenþa maximã de temperaturã. înrelaþia (27) se introduce . Valorile . admisã între temperatura interioarã ºi temperatura medie a suprafeþei interioare:. în funcþie de destinaþia clãdirii ºi de tipul elementului de construcþie. max se dau în tabelul VI. 13. se calculeazã cu relaþia: R' nac = DT [m2K/W](27) ai ×DTi max în care: . Dj indicii inerþiei termice corespunzãtori zonelorcu arii Aj.Timax = (TiTsirn).1.T. în loc de valoarea . REZISTENÞE TERMICE NORMATE 13.T = TiTe.în care: Aj ariile zonelordistincte de pe suprafaþa elementuluide construcþie [m2].

Relaþia (27) nu se aplicã la suprafeþele vitrate. în relaþia (27) se introduce diferenþa dintre cele douã temperaturi interioare convenþionale de calcul. determinatã pebazaunui calcul de bilanþ termi La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu mai puþin încãlzit. în loc de valoarea . având valori conform [3].diferenþa de temperaturã (TiTu). 13. Condiþia (28) se aplicã ºi la elementele de . Rezistenþele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.2. trebuie sã fie mai mari decât rezistenþele termice necesare: R'3 R' nec [m2K/W](28) 13. calculate pentru fiecare încãpere în parte.T.3. încare Tu reprezintã temperatura în spaþiul neîncãlzit.

pot ºi trebuie sa fie stabilite de proiectant.a.4. La elementele de construcþie ale încãperilor în care staþionarea oamenilor este de scurtã duratã (de exemplu casa scãrii.5. izolate faþã de mediul exterior. chiar dacã ele diferã de valorile Tj din [3] . Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. la verificarea termotehnicã a elementelor de construcþie interioare. holurile de intrare în clãdirile de locuit. spre încãperile neîncãlzite sau mai puþin încãlzite. precum ºi la clãdirile încãlzite cu sobe. 13.Timax din tabelulVIse mãresc cu 1K. 13. º.construcþie adiacente rosturilor închise. valorile normate Ti ºi ATj max.) valorile .

densitatea fluxului termic degajat estede cel puþin 23 W/m 2deelement de construcþie . valoarea .dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiþii: degajãrile decãldurãdepãºesccu cel puþin 50% necesarulde cãldurã de calcul.6. .ºi de valorile .Timax din tabelulVI. Rezistenþele termice specifice ale elementelor de construcþie vitrate trebuie sã fie mai mari decât valorile R'nec din tabelul VII. Pentru încãperile clãdirilor de producþie cu degajãri importante de cãldurã.7. suprafaþa interioarã a elementului de construcþie este supusã unui flux radiant permanent sau este spãlatã de aer uscat ºi cald. 13.Timax nu se normeazã. 13.

Pentru elementele de construcþie uºoare cu excepþia suprafeþelor vitrate sunt valabile valorile R'nec de mai jos. prinrezistente termice specifice sporite: pentru20 kg/m2 R'nec = 2.50m2K/W pentru50 kg/m2 R'nec = 2. rezistenþa termicã corectatã.60 m2K/W 13.Trebuie sã fie îndeplinitã condiþia: R' 3 R' [m2K/W](29) m min VALORI NORMATE . prin care se urmreºte a se compensa inerþia (exprimatã prin greutate) redusã.00m2K/W pentru100kg/m2 R'nec =1.8.13. În scopul reducerii consumului de energie în exploatare.Timax .9. a fiecãrui element de construcþie. medie peclãdire. se comparã curezistenþele termice minime prescrise de actele normative în vigoare.Ti max TABELUL VI Grupa clãdirii Destinaþia clãdirii (%) .80 m2K/W pentru150kg/m2 R'nec =1.

a. internate Spitale.0 3.5 3. cu regim normal de umiditate 50 4. 60 4. policlinici º.Tr 3.5 *) DT =T -q r ir REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCÞIE VITRATE .8.0 II Alte clãdiri socialculturale. Creºe.5 3. º.75 .0 2.5 2. licee.Tr 0.5 III Clãdiri sociale cu regim normal de umiditate Clãdiri de producþie cu regim normal de umiditate 60 6. grãdiniþe ªcoli.[K] Pereþi Tavane Pardoseli I Clãdiri de locuit. cãmine.a.0 IV Clãdiri de producþie cu regim ridicat de umiditate *) .0 4.

35 0.TABELUL VII Grupa clãdirii R'nec [m2K/W] Tâmplãria exterioarã Luminatoare Pereþi exteriori vitraþi I 0.27 0.33 II 0.28 0.24 .31 0.25 0.27 IV 0.31 0.30 III 0.39 0.22 0.

indiferent de grupa clãdirii. Tsi colþ). .27 m2K/W 2)La tâmplãria exterioarã de la vitrine se admite R'nec =0. Temperaturile de la suprafeþele interioare ale elementelor de construcþie. Temperatura punctului de rouã se poate determina din anexa B.22 m2K/W 14.r: Tsi(Tsi min.OBSERVAÞII: 1) La tâmplãria exterioarã de la casa scãrii ºi de la alte spaþii de circulaþie. în funcþie de temperatura interioarã convenþionalã de calcul Ti ºi de umiditatea relativã a aerului interior .1.2. cât ºi în dreptul tuturor punþilor termice.r [°C](30) 14. atât în câmp curent. se admite R'nec =0. trebuie sã fie mai mari decât temperatura punctuluide rouã . TEMPERATURISUPERFICIALE NORMATE 14.

calculatã cu relaþia (31).i consideratã conform tabelului VI. 14. valorile . Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice.i pot fi ºi trebuie sã fie stabilite de proiectant. . din anexa Cse determinã temperatura pentru care presiunea parþialã avaporilor de apã. prin interpolare liniarã.3. aceastã valoare a temperaturii este temperaturapunctului derouã0T. temperatura punctului de rouã poate fi determinatã. Pentru alte valori T ºi . curelaþia: p ×j p = si [Pa](31) vi 100 în care: Ps presiunea de saturaþie corespunzãtoare temperaturii aerului interior.i decât cele din anexa B. temperatura punctului de rouã se calculeazã astfel: sedeterminã presiunea parþialã avaporilorde apã lainterior. Cu ajutorul . conform anexei C [Pa].idintabelul VI..i umiditatea relativã a aerului umed interior [%]. 14. Mai exact. aproximativ. chiar dacã ele diferã de valorile .4. devine presiune de saturaþie.

variaþia pe verticalã a temperaturii aerului ºi asimetria temperaturii radiante. . precum ºi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeþei pardoselii.temperaturilor superficiale medii determinate cu relaþia (18) se pot calcula ºi verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD. în conformitate cu[10].

ANEXE A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouã pentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului. D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilor de aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai

tâmplãriei exterioare JCalculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCÞIE Nr. crt. Denumirea materialului Densitatea aparentã . kg/m3 Conductivitatea termicã de calcul . W/(mK) Coeficientul de asimilare termicã s W/(m2K) Factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori 1/KD 0 1 2 3 4 5 I. Produse pe bazã de azbest Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 1 Plãci ºi foi de azbociment 1900 0,35 6,35 24,3 2 Plãci termoizolante de azbest 500 300 0,13 0,09 1,99 1,28 1,6 1,6

II. Materiale asfaltice ºi bituminoase Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0 4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0 5 Bitum 1100 0,17 3,37 *) III. Betoane Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 6 Beton armat 2600 2500 2400 2,03 1,74 1,62 17,90 16,25 15,36 24,3 21,3 21,3 7 Beton simplu cu agregate naturale de naturã sedimentarã sau amorfã (pietriº, tuf calcaros, diatomit). 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 1,62 1,39 1,16 0,93 0,75 0,58 0,46 0,37 15,36

1 6.6 6.58 0.5 7.1 .37 6.3 3.87 0.52 0.7 9 Beton cu zgurã granulatã 1800 1600 1400 1200 0.36 7.74 21.53 7.15 4.64 0.75 8.79 4.1 6.3 14.86 10.1 4.41 9.02 5.53 7.65 5.08 8.7 7.1 4.7 4.9 8 Beton cu zgurã de cazan 1800 1600 1400 1200 1000 0.79 7.5 7.7 7.1 8.52 0.46 8.50 6.13.9 12.62 11.75 0.64 0.99 8.

.

58 0.47 3.49 4.33 0.81 0.3 3.4 2.46 4.41 7.25 5.1 6.76 0.0 1 2 3 4 5 10 Beton cu zgurã expandatã 1600 1400 1200 0.46 7.1 12 Beton cu granulit 1800 1700 1600 1500 1400 1200 1000 800 600 400 0.0 11 Beton cu perlit 1200 1000 800 600 0.70 0.55 2.58 0.5 6.17 5.46 0.4 2.26 0.41 0.35 0.64 0.50 6.29 .46 0.

1 4.9 6.4 1.0.24 7.39 2.85 8.63 7.23 0.4 2.89 2.1 7.02 5.0 6.7 3.5 14 Produse rigide spumate din cenuºã de termocentralã .5 6.57 3.79 4.22 3.03 7.75 2.7 3.96 2.71 4.41 8.24 0.8 6.2 4.17 9.28 0. GBC T 750 700 600 550 0.61 3.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC 50 tip GBN 50 tip GBN 35 tip GBN T.2 3.27 0.

3 18 Mortar de zgurã cu ciment 1400 1200 0.52 7.20 0.93 10.24 5.64 0.08 7.16 2.7 4.70 8.87 9.46 1.1 16 Mortar de ciment ºi var 1700 0.97 3.liatã cu ciment 500 400 0. Vatã mineralã ºi produse din vatã mineralã Capacitate caloricã masicã c=750 J/(kgK) 19 Vatã mineralã: tip 60 tip 70 60 .6 IV.7 V.5 17 Mortar de var 1600 0. Mortare Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 15 Mortar de ciment 1800 0.1 2.15 5.47 8.37 6.

41 1.3 .50 0...37 0.042 0.1 1.59 1.045 0.130 120.SPS 60 tip SPS70 100.1 20 Saltele din vatã mineralã tip SCI 60.040 0. 150 0.70 0.. SCO60.045 0.3 1..

0 1 2 3 4 5 21 Pâslã mineralã: tip P 40 tip P 60 tip P 90 40 60 90 0,043 0,040 0,040 0,31 0,36 0,44 1,1 1,6 2,0 22 Plãci din vatã mineralã: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 100 140 120...140 0,048 0,040 0,044 0,51 0,55 0,56 2,1 2,4 2,4 23 Plãci rigide din fibre de bazalt tip

PB 160 160 0,050 0,66 2,5 VI Sticlã ºi produse pe bazã de sticlã Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 24 Sticlã 2500 0,75 10,67 . 25 Sticlã spongioasã 400 300 140 0,14 0,12 0,075 1,84 1,48 0,80 28,3 28,3 28,3 26 Vatã de sticlã: cal. I cal. II 80 100 0,036 0,041 0,42 0,50 1,1 1,2 VII Produse pe bazã de ipsos, perlit, diatomit Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 27 Plãci de ipsos 1100 1000 0,41 0,37 5,23 4,47 6,1

6,5 28 Plãci de ipsos cu umpluturã organicã 700 0,23 3,13 3,4 29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7 30 ªapãde ipsos 1600 1,03 10,00 11,2 31 Produse termoizolante din diatomit 600 500 0,22 0,19 2,83 2,40 32 Plãci termoizolante din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9 VIII Pãmânturi ºi umpluturi Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 33 Pãmânt vegetal în stare umedã 1800 1,16 11,28 34 Umpluturã din nisip 1600 0,58 7,50 3,9 35

Umpluturã din pietriº 1800 0,70 8,74 2,4

23 0.78 7.71 11.4 40 Plãci termoizolante din talaº. tip STABILIT .35 4.12 5.3 2.0 37 Stejar ºi fag perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 800 800 0.02 2.1 38 Placaj încleiat 600 0.09 2. Lemn ºi produse din lemn Capacitate caloricã masicã c=2510 J/(kgK) 36 Pin ºi brad perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 550 550 0.30 28.3 39 Rumeguº 250 0.41 5.17 4.91 10.4 2.17 0.0 1 2 3 4 5 IX.

1 41 Beton cu agregate vegetale (talaº..216 0.1 43 Plãci din fibre de lemn.14 0.4 2..094 2.125 0..21 0.17 5.4 2.3 2.08 2..52 4.084 0.82 2.3 5.0 42 Plãci termoizolante din coajã de rãºinoase tip PACOSIP tip IZOTER 750 350 270 0.400 0.13 3.38 5.7 3. rumeguº. tip PFL (plãci moi) plãci S plãci B ºi BA 220.350 230.7 .puzderie) 800 600 0.19 2.16 5.42 2.66 2.116 5.32 2.400 300 0.

90 3. tip PAF 300 0.084 2.90 4.14 2.24 5.3 8.7 45 Plãci din aºchii de lemn.79 4.85 3.1 3.1 4. tip PAP 300 200 0. Produse termoizolante fibroase de naturã organicã Capacitate caloricã masicã c= 1670 J/(kgK) 46 Plãci aglomerate din puzderie.168 0.5 7.44 Plãci aglomerate fibrolemnoase.101 0.8 7.180 0.53 1.216 0. tip PAL: termoizolante stratificate omogene pline omogene cu goluri 350 650 550 700 600 500 450 0.156 2.101 .204 0.8 X.264 0.4 2.57 2.

91 1.086 1.44 3.5 3.0 .0.

60 1.3 49 Saltele din Deºeuri textile sintetice.4 1.35 0.09 0. .74 1.85 1.1 XI.32 3.4 48 Plãci din paie 250 120 0.65 2.26 4.14 0. Umpluturi termoizolante Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 50 Zgurã de cazan 1000 700 0.9 51 Zgurã granulatã.61 3.05 0.3 1. tip vatã de tapiþerie 100 0.3 2.05 2.14 1.0 1 2 3 4 5 47 Stufit presat manual presat cu maºina 250 400 0.045 0.

1 1.9 55 Diatomit 700 500 0.4 3.71 1.40 3.26 4.7 54 Perlit 200 100 0. Pietre naturale ºi zidãrie din piatrã naturalã Capacitate caloricã masicã c = 920 J/(kgK) 56 Scorie bazalticã 1000 0.7 52 Cenuºã ºi zgurã de termocentralã 650 0.90 4.29 3.11 2.zgurã expandatã 1100 900 500 0.38 3.0 53 Granulit 900 500 300 0.16 57 .7 0.81 3.31 0.20 3.088 0.36 0.75 1.0 2.17 2.25 0.49 0.25 0.083 1.1 2.19 4.18 5.46 XII.26 2.03 0.

45 56.0 59 Pietre calcaroase 2000 1700 1. cu densitate aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 2680 1960 1260 3.9 4.16 0.6 8. granit.13 6.03 17. bazalt 2800 3.Marmurã.51 23.70 4.52 6.9 .5 60 Tuf calcaros 1300 0.42 10.3 61 Zidãrie din pietre de formã regulatã.7 58 Gresie ºi cuarþite 2400 2.19 1.99 17.93 12.48 25.54 30.25 10.13 0.4 9.89 12.

55 20. blocuri mici ºi produse din beton celular autoclavizat Capacitate caloricã masicã c = 87 (J/kgK) 63 Zidãrie din cãrãmizi pline 1800 0.5 de formã 1900 1.57 8.06 11.80 9.1 64 Zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale.42 5.7 neregulatã.75 . tip GVP. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de: 1675 kg/m3 1700 0.3 XIII Zidãrie din cãrãmizi.60 7. cu densitatea aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 1380 0.51 6.30 15.0 1 2 3 4 5 62 Zidãrie din pietre 2420 2.

7 1200 kg/m3 1350 0.26 3.46 5.02 10.64 4.1 65 Zidãrie din cãrãmizi de diatomit.57 4.52 6. cu densitatea aparentã a blocurilor de: 2000 kg/m3 1980 1.5 1075 kg/m3 1250 0.16 12.02 4.55 6. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de 1000 kg/m3 1200 0.77 4.3 950 kg/m3 1150 0.70 8.64 7.8.0 1325 kg/m3 1450 0.3 1475 kg/m3 1550 0.58 7.95 5.4 66 Zidãrie din blocuri mici pline din beton cu agregate uºoare.26 5.6 .

5 1600 kg/m3 1620 0.1800 kg/m3 1800 0.26 8.3 1000 kg/m3 1080 0.75 8.42 5.7 1200 kg/m3 1260 0.29 4.1 1400 kg/m3 1440 0.61 7.43 4.9 67 Zidãrie din blocuri debeton celular autoclavizat: cu rosturi subþiri .93 10.72 7.34 3.50 6.

8 4.38 3.7 4.13 3.2 XIV.30 0.28 3. Metale Capacitate caloricã masicã c=480 J/(kgK) 69 Oþel de construcþii 7850 58 .57 3.27 0.3 3.0 1 2 3 4 5 tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obiºnuite tip GBN 35 tip GBN 50 675 775 725 825 0.4 68 Fâºii armate din beton celular autoclavizat tip GBN 35 tip GBN 50 625 725 0.9 4.30 0.34 3.25 0.70 4.20 3.82 3.

36 30.8 .05 0.044 0.61 0.0 3.6 .7 .042 0.05 0. 70 Fontã 7200 50 111.29 0. 71 Aluminiu 2600 220 140.0 XVI.49 7.33 0. XV.38 0.0 73 Spumede policlorurã de vinii 70 30 0.46 7.40 3.125.00 . Polimeri ºi spume depolimeri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 72 Polistiren celular 20 0.30 30.0 74 Poliuretan celular 30 0. Materiale în suluri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 75 Covor PVC fãrã suport textil cu suport textil 1800 1600 1600 1400 0.23 8.

83 425 425 425 425 76 Pânzã bitumatã. 600 0.28 *) *) Valoarea este conform S1 AS 6472/489 . etc. carton bitumat.5.17 3.

3.OBSERVAÞII: 1.. conform STAS 591289 (pentru materialul în stare uscatã). 2. se obþin prin majoritatea valorilor determinate experimental. conductivitatea fiind raportatã la temperatura medie de 0°C. 0.0.. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate. Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A.odupã cum urmeazã: betoane uºoare având: .o = 0. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A sunt date la condiþiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii.16 W/(mK) 60% .o .23 W/(mK) 35% .17. conform prevederilor din S TAS 6472/489. Conductivitãþile termice de calcul . conductivitatea termicã se poate determina experimental.

..0. se referã la materialele în stare uscatã pânã la masã constantã. dar având alte densitãþi aparente.. Densitatea aparentã datã în anexa A.31.o=0.58 W/(mK) 20% produse dinvatã mineralã 10% produse dinlemn 20% produse fibroase de naturã organicã 20% masã ceramicã 20% polimeri ºi spume din polimeri cu pori închiºi 10% cu pori deschiºi 20% 4..o = 0.30 W/(mK) 30% ... Pentru materialele .47.0.24. conductivitatea termicã de calcul se poate determina prininterpolare. 5..46 W/(mK) 25% .o = 0. Pentru materiale cuprinse în anexa A.0. 6.

ºi densitãþile aparente necuprinse în anexa A. . Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A.4 din prezentul normativ. pelicule sau folii. Pentru materiale sub formã de vopsele. 7. valorile 1/KD se dau în STAS 6472/489. 8. factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentalã de cãtre un institut de specialitate. coeficientul de asimilare termicã s se calculeazã conform pct. 12. precum ºi pentru alte materiale necuprinse în anexa A.

4 + 12.0 + 18.3 .3 + 20.r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ªI UMIDITÃÞI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR 0C Umiditatea relativã aaerului.0 + 20.0 95 + 11.4 + 14.0 + 14.2 + 13.2 + 19.0 + 16.2 90 + 10.2 + 15.2 + 17.3 + 16.ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUÃ (.i % Temperatura aerului interior.3 + 18. Tj în °C 12 14 16 18 20 22 100 + 12.0 + 22.2 + 21.

1 60 + 4.4 + 17.5 + 9.5 + 15.7 + 8.7 + 11.7 +7.2 + 15.2 +10.5 + 12.5 + 16.4 + 14.7 + 10.5 + 18.6 + 12.6 + 10.4 + 19.6 + 11.5 + 15.5 + 6.4 + 16.5 + 13.3 65 + 5.4 + 8.5 + 14.4 + 11.4 + 17.7 + 9.4 70 + 6.85 + 9.4 75 + 7.4 80 + 8.3 + 13.6 + 13.1 + .

12.2 +5.3 + 11.2 + 6.9 55 + 3.7 + 9.7 + 5.6 + 2.5 50 + 1.0 + 0.3 +4.1 45 + 0.0 + 7.4 + 4.0 + 8.7 + 12.8 + 10.1 + 0.9 30 4.9 .5 40 1.0 + 13.9 + 3.3 +4.1 + 7.4 +9.1 + 5.8 35 2.1 + 5.5 2.9 + 7.6 1.4 +2.6 + 7.5 + 2.

6 5.5 + 1.9 + 3.2 + 1.1 .0 0.3 + 0.5 2.6 25 6.1.0 3.

în Pa I .4 0.2 0.7 0. ps.6 0.ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAÞIE A VAPORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI Pa Temperatura aerului T(°C) Fracþiuni de grade Celsius 0.1 0. Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la 0°C 30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469 29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 .0 0.9 Presiunea de saturaþie a vaporilor de apã.5 0.8 0.3 0.

4196 4219 28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984 27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759 26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544 25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343 24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151 23 2810 2827 .

2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968 22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794 21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473 19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324 18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 .

2158 2172 2185 17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052 16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806 14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695 13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588 12 1403 .

1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488 11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394 10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304 9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218 8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140 7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 .

1045 1052 1059 1066 6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995 .

Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la0°C 5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925 4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866 3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808 2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 .I .

700 0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653 II. Pentru domeniul de temperaturã de la 0 pânã la 20 °C 0 1 2 611 562 517 605 557 514 600 552 509 595 547 505 592 543 501 587 538 496 582 534 492 577 531 489 572 527 484 567 522 480 3 4 5 476 437 401 472 433 .

398 468 430 395 464 426 391 461 423 388 456 419 385 452 415 382 448 412 379 444 408 375 440 405 372 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286 9 284 .

281 279~ 276 274 272 269 267 264 262 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182 14 181 180 178 177 175 173 .

172 170 168 167 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104 20 .

103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 .

500mm2/metruliniar pentru straturiorizontale max.Strat de aer foarte slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri de dimensiuni foarte reduse ºi anume: pentru straturi verticale max. 1. gãurile prevãzute sã fie astfel dispuse încât sã nu se poatã naºte un curent de aer prin stratul de aer considerat. În aceste condiþii.ANEXA E CONSIDERAREA ÎNCALCULEASTRATURILOR DEAERVENTILATE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN/TC 89 N351E[14]. stratul de . 500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea urmãtoarele condiþii: între stratul de aer ºi mediul exterior sã nu existe nici un strat termoizolant.

rezistenþa termicã a stratului de aer slab ventilat se considerã în calcule cu jumãtate din valorile prevãzute în tabelul III. 2. Dacã rezistenþa termicã Rs a straturilor amplasate între stratul de aer ºi mediul exterior depãºeºte 0.aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat. . rezistenþa termicã a acestor straturi.15 m2K/W. În aceste condiþii. Strat de aer slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri având urmãtoarele dimensiuni: pentru straturi verticale între 500 ºi1500 mm2/metru liniar pentru straturiorizontale între 500ºi 1500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea condiþia ca gãurile sã nu fie dispuse astfel încât sã favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat.

Strat de aer bine ventilat Din aceastã categorie fac parte straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri care depãºesc: pentru straturi verticale 1500mm2/metru liniar pentru straturiorizontale 1500 mm2/metru pãtrat în aceste condiþii rezistenþa termicã se calculeazã atât fãrã aportul Untului de aer. . cât ºi fãrã cel al straturilor amplasate între stratul de aer ºimediul exterior.15 m2K/W. corespunzãtoare. se limiteazã la valoarea de 0.care se considerã în calcule. pentru rezistenþa termicã superficialã Rse se adoptã " valoare egalã cu rezistenþa termicã superficialã Rsi. 3. în aceastã situaþie.

3)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai puþin înalt. .F2): 1)Suprafeþe dreptunghiulare. 2)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai înalt. de exemplu planºeul terasã (fig. rezistenþa termicã specificã medie pe ansamblul elementului de construcþie. este în funcþie de rezistenþele termice aferente acestor zone.Fl). În aceastã situaþie rezistenþa termicã este diferitã de la zonã la zonã. de asemenea. Relaþiile de calculdemai jos sunt valabile în cazulîn care pantele nu depãºesc 5 %. Se definesc 3 tipuri de zone (fig.ANEXA F DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILà Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor dinCEN/TC89 N351E [14]. Prezenta anexã se referã la elementele de construcþie în alcãtuirea cãrora intrã un strat de grosime variabilã.

corespunzãtori celor 3 tipuri de suprafeþe.Coeficienþii de transfer termic U. se calculeazã cu relaþiile: 1 lad1 +l×Ro ö 1) U == çç ÷÷ [W/(m2K)] R d l×R 1 e o o 12×léd +l×R ad +l×R ö u 1 o 1 o 2) U == e ln çç ÷÷ -1ú [W/(m2K)] R d1 d1 e l×Ro o ë u 12×lé d +l×R ad +l×R öu 1 o 1 o 3) U .

Ro rezistenþa termicã a celorlalte straturi.ln çç ÷÷ ú [W/(m2K)] R d1 ë d1 e l×Ro ou în care: . Calcululse conduce astfel: 1)Se calculeazã Ro ca o rezistenþã termicã totalã a tuturor straturilor. ln logaritmi naturali (lnx = 2. d1 grosimea maximã a straturilor de grosime variabilã.3026 log x). conductivitatea termicã de calcul a stratului cu grosime variabilã (având grosimea egalã cu zero la o margine). cu excepþia .== e1. inclusiv ambele rezistenþe termice superficiale(Rsi ºi Rse).

3).Fl 3)Se calculeazã valorile Uj aferente fiecãrei arii Aj. . 2)Se subîmparte aria totalã în arii de tipurile 1). ca în exemplul din fig. 2).stratului de grosime variabilã.

4)Se calculeazã coeficientul de transfer termic total. 2)În situaþia în care straturile cu . Cu un grad mai mic de exactitate. rezistenþa termicã aferentã întregului element de construcþie. cu relaþia: a(U j ×Aj ) U = aAj [W/(m2K)] 5)Se calculeazã rezistenþa termicã specificã pentru ansamblul elementului de construcþie cu relaþia: R = 1 [m 2K/W] U Observaþii 1)Relaþiile din aceastã anexã permit sã sedetermine. cu un grad sporit de exactitate. relaþiile din aceastã anexã permit a se calcula ºi rezistenþele termice corespunzãtoare unor încãperi sau unui ansamblu dedouã sau mai multe încãperi.

. în relaþiile de calcul se introducerezistenþa termicã specificã corectatã Ro.grosime constantã conþin punþi termice. în loc de rezistenþa termicã unidirecþionalã Ro.

aºa cum se întâmplã la colþurile dintre pereþi. o schimbare a grosimii elementului deconstrucþieºi/sau o diferenþã între ariile suprafeþelor interioare ºi exterioare.ANEXA G CLASIFICAREA PUNÞILOR TERMICE ªI A COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC 1. în care fluxul termic altfel unidirecþional este sensibil modificat prin: penetrarea parþialã sau totalã a elementelor de construcþie perimetrale. 2. cu materiale având o conductivitate diferitã. Din punctul de vedere al . precum ºi la cele dintre pereþi ºi planºee. Puntea termicã reprezintã o zonã a anvelopei unei clãdiri.

. punþi termice geometrice. Din punctul de vedere al alcãtuirii lor. punþi termice mixte. Punþile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legãturã) sau provenind din intersecþia unor punþi termice liniare.a.). realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferitã. punþi termice punctuale. punþile termice se clasificã(fig.G1) în: punþi termice liniare. având ambele caracteristici de mai sus. 4. punþile termice se clasificã (fig.G1) astfel: punþi termice constructive. 3. schimbãri ale grosimilor. Punþile termice constructive pot fi cu incluziuni totale sau parþiale. realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colþuri. În comparaþie cu elementele de construcþie fãrã punþi termice. acestea din urmã au consecinþe în urmãtoarele direcþii: se modificã cuantumulfluxului termic.lungimii lor. º. se modificã alura izotermelor ºialiniilor de flux termic.

se modificã temperaturile superficialeinterioare. astfel: a)un singur coeficient aferent unei punþi termice amplasate întro unicã încãpere. c)doi coeficienþi inegali. amplasat lângã o intersecþie de pereþi. se prezintã câteva tipuri caracteristice de coeficienþi liniari de transfer termic. 5. e)coeficienþi aferenþi la douã spaþii din exteriorul elemetului de construcþie. neîncãlzit. de exemplu la un gol de fereastrã. b)doi coeficienþi simetrici (la detaliile cu un axde simetrie). de exemplu la unele colþuri ºi la secþiunile verticale. În figura G2. de exemplu un spaþiu exterior ºi unspaþiu interior. d)coeficienþi care cumuleazã efectul a douã sau a mai multor punþi termice. .

c.3) iar zonele se denumesc "m"(m=a. 1.d). . pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate aferente elementelor de construcþie cu alcãtuire neomogenã.ANEXA H METODÃ APROXIMATIVÃ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE NEOMOGENE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14]. Se împarte elementul de construcþie în straturi paralele cu suprafaþa elementului în în zone perpendiculare pe suprafaþa acestuia. aºa cumse aratãîn figura H1. Metoda aproximativã de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare. Straturile se denumesc "j"(j =1.b.2.

folosind relaþia de calcul: 1 f f f f abc d =+ + + [W/(m2K)] R R R R R max abc d . elementul de construcþie a fost împãrþit în fragmente "mj".b2.Ac.Ac.Am: A A A A abc d f = a bc d A A A A f + f + f + f =1 abc d f = f = f = În acest fel. care sunt omogene din punct de vedere termic.. Se determinã valoarea maximã a rezistenþei termice (Rmax).a3. Fiecare fragment "m" (de ex. o grosime "dj". 2. a1.b1.Ad) ºiponderea acestora "fm" faþã de aria totalã A = ..) are o conductivitate termicã ".mj". iar zonele au arii "Am".Straturile au grosimi "dj".a2. Se calculeazã ariile zonelor "Am"(Aa.. o pondere "fm" ºi o rezistenþã termicã "Rmj".

Rd reprezintã rezistenþele termice R.în care: Ra.Rb. calculate cu relaþia (5) 3. Se determinã rezistenþeletermice echivalente (Rj) alefiecãrui strat neomogenînparte: f f f f abc d 1 =+ + + [W/(m2K)] R R R R R j abc d în care: dddd jjjj R = = = = aj bj cjdj llll aj bj cj dj Rezistenþele termice echivalente (Rj) se pot calcula. cu relaþia: Rj = dj [m2K/W] l' R R R .Rc. învariantã.

j în care: . straturile de aer neventilat trebuie sã fie înlocuite cu straturi de aceleaºi dimensiuni. care se calculeazã curelaþia: l' j =laj × fa +lbj × fb +lcj × fc +ldj × fd [W/(mK)] În aceastã variantã de calcul.j conductivitatea termicã echivalentã a stratului "j". realizate dintrun material având o conductivitate termicã echivalentã: l" = dj [W/(mK)] j Ra în care: Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer .

eroarea maximã este de 33%. în procente. iar pentru Rmax = 2Rmin.4. eroarea maximã este de 20%. [m2K/W] . pentru un raport Rmax/Rmjn = 1. Eroarea relativã maximã posibilã. Rezistenta termicã specificã corectatã se calculeazã ca medie aritmeticã a valorilor Rmax ºi Rmin: R +R max min R'= 2 6. Valoarea minimã a rezistentei termice (Rmin) se calculeazã cu relaþia: R = R +R +R +R +R [m2K/W] min si 123 se 5.25.5. pentru un raport Rmax/Rmin = l. este: R -R max min 100 [%] 2R' De exemplu. eroarea maximã este de 11%.

.

în conformitate cu actele normative în vigoare. Pentru ultima fazã de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienþilor de transfer termic. Relaþiile de calcul din prezenta anexã permit determinarea aproximativã a coeficienþilor de transfer termic pentru tâmplãria exterioarã. 1. Valorile obþinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primelefaze de proiectare. Notaþii fereastrã F uºã U tâmplãrie exterioarãfereastrã sau uºã T .ANEXA I METODà SIMPLIFICATà DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC AI TÂMPLÃRIEI EXTERIOARE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN /TC 89 N433E [15].

Aria tocului + cercevelelor (Af) cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele douãfeþe ale tâmplãriei. Aria panoului (Ap) idem ca Ag. Aria ferestrei (AF) ºi a uºii (AU) sumaAf+ Ag+Ap Perimetrul geamului (lg) cea mai mare dintre .toc partea fixã a tâmplãriei t cercevele pãrþile mobile ale tâmplãriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2. Dimensiuni Aria geamului (Ag) cea mai micã dintre ariile vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei.

atât pentru toc ºi cercevele.19 W/(mK) lemn de esenþã tare (stejar) (rL900 kg/m3) . Conductivitatea termicã a geamurilor se considerã . =0. Caracteristici termotehnice 3. 3.1.25 W/(mK) 3.2.3. =0.0 W/(mK).125 Rse = 1 =0. cât ºi pentru geamuri.042 [m2K/W] 8 24 .sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant. Perimetrul panoului (lp) idem ca (lg).= l. se considerã astfel: Rsi = 1 =0. vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei. Conductivitãþiletermice ale tocurilor ºi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considerã astfel: lemn de esenþã moale (brad) (rL600 kg/m3) . Rezistenþele termice superficiale. 3.

.

Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplarii exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faþã de verticalã. se utilizeazã relaþia: .g=0 În cazul în care pe lângã geamuri se prevãd ºi panouri opace. Ferestre (fig. Relaþii de calcul 4.1.g coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a distanþierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante.1) 4. 1.1.1. 4. la geamurile obiºnuite (simple) se considerã . Ferestre simple: 1 Ag ×U g + Af ×U f +lg ×Yg UF == [W/(m2K)](l) R A + A F gf în care: .

1 A ×U + A ×U + A ×U +l ×Y gg pp f fggpp UF == [W/(m2K)](2) R A + A + A F gpf în care: +l ×Y .p coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a reducerii rezistenþei termice a panoului opacpe contur. .

1. încare Ugse determinã cu relaþia: Ug = 1 [W/(m2K)](4) a 1 1 . 4.2. calculatã cu relaþia (1). Ug2 idem Ugl. Geamuri . ç+ +Ra -Rsi -Rse .1.dar atâmplãriei exterioare.4. Ferestre cuplate Calculul se face cu relaþia (1). RF1 rezistenþa termicã a tâmplãriei interioare.3. ç÷ eU g1 U g 2 o în care: Ug1 coeficientul de transfer termic al geamului interior. Ferestreduble UF = 1 = 1 [W/(m2K)](3) R R + R +R -R -R FF1 F 2 a si se în care: Ra rezistenþa termicã a stratului de aerdintre cercevele (tabelul12). 4. calculat cu relaþia (5) sau (6). RF2 idem RF1.2. dar al geamului exterior.

4. înW/(mK). çsi al e . se . se poate calcula cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) g a d . Geamuri obiºnuite (simple): U = 1 [W/(m2K)](5) g a d .2. j în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului dematerial j. ç÷ e o j în care: dj . în m. çR + j + R . Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13.1.2. În cazul în care spaþiul dintre foile de geam este umplut cu aer.j conductivitatea termicã a geamului sau a stratului de material j. çRsi +al j +aRaj +Rse . .2. 4.

care se iadin tabelul 12. Raj rezistenþa termicã a stratului de aer. j. dintre foile geamuri.j ca în relaþia (5). .ºi .

4. Uºi complet vitrate 1 Ag ×U g + Af ×U f +lp ×Yg UU == [W/(m2K)](7) R A + A + A U gpf în care: . Uºi (fig.3. 4.3. temperaturamedieageamurilorîn perioada rece aanului este de +10°C.gare aceeaºi semnificaþie ca in relaþia (1).1. întrecele douã geamuri obiºnuite esteaer. II) 4.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate ºi duble (Ra) se dau în tabelul12.3. 5. . Valorile dintabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: ferestrele suntverticale sau înclinate cucel mult 30° faþã de verticalã.pare aceeaºi semnificaþie ca în relaþia (2). Uºi cu geamuri si cupanouri opace 1 Ag ×U g + ApU p + Af ×U f +lg ×Yg +lp ×YpUU == [W/(m2K)](8) RU Ag + Ap + Af în care: .

1 0.197 0.260 0.247 0.211 0.333 0.316 0.182 0.diferenþa de temperaturã între feþele exterioare ale geamurilor estede15K.376 0.276 0.189 0.190 0.446 0.163 0.406 0.284 .2 0.127 9 0.173 15 0.4 0.8 6 0.162 0.259 0.179 100 0.173 300 0.335 0.132 0.298 0.363 0.186 50 0. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ªI DUBLE (Ra) [m 2K/W] TABELUL 12 Grosimea stratului de aer (mm) O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ AMBELE SUPRAFEÞE NETRATATE coeficient de emisie (e) 0.182 0.376 0.247 0.154 12 0.211 0.315 0.

163 .171 0.0.228 0.

de temperaturi sau prin mãsurãtori înjaborator. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocului ºi cercevelelor (Uf) se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpului plan. se dau întabelul 13. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile . Coeficienþii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). bidimensional. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cuo concentraþie mai mare de 90%. COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DUBLEªI TRIPLE (U g) [W/m 2K)] TABELUL 13 TIPUL GEAMURI COEF. În lipsa acestor posibilitãþi se pot folosi datele din tabelele ºi graficele care se dau în aceastã anexã. 7.6.

0 4204 2.6 4204 2.3 2.0 .0 2.7 2.3 3.8 2.0.6 2.2 494 2.20 464 2.40 464 2.6 4124 2.3 1.2 2.1 2.0 2.7 2.2 2.0 4124 2.7 2.9 494 .6 2.4 2.8 494 3.de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI DUBLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.9 2.6 4154 2.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATA .0 2.7 2.6 2.89 464 3.0 4154 2.0.6 2.0 2.9 2.

7 494 2.0 1.2 1.8 1.1 1.4 1.5 494 2.3 4124 1.5 1.0.6 .8 1.6 4124 1.6 1.5 1.3 2.7 1.0.1 4204 1.1 1.6 1.6 4204 1.6 1.6 1.10 464 2.7 1.3 4204 1.6 2.5 2.7 1.5 1.2 1.0 1.1 4154 1.4 1.7 1.2.3 1.5 4154 1.3 4154 1.8 1.3 4124 1.9 1.05 464 2.2 .2 1.3 .

0 1.1 .4 1.9 4124124 1.8 1.7 1.8 1.9 1.7 1.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ . DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI TRIPLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.0.2 4124124 1.3 2.2 0.5 1.0 .5 1.20 46464 1.1 49494 1.4 49494 1.2 1.8 49494 2.1 1.7 4124124 1.5 1.40 46464 2.0.TABELUL 13 (continuare) TIPUL GEAMURI COEF.0 1.9 1.3 1.89 46464 2.

1 0.10 46464 1.05 46464 1. grosime definitã .0 0.2 0.0 49494 1.8 4124124 1.9 0.3 0. obþinânduse valori Ut.7 1.0.0 0.6 1.0.9 49494 1.8 0. Tocuri ºi cercevele din lemn Se utilizeazã graficul din figura 14.9 0.7 4124124 1.3 1. în funcþie de grosimea convenþionalã a tocului d prin schemele ºi relaþiile de calcul din cadrul aceleiaºi figuri.5 7.6 .3 1.1.0.8 .

Tocuri ºi cercevele dinmase plastice Se utilizeazã valorile Ut. . din tabelul I5. în funcþie de materialul din care sunt realizate tocurile ºi cercevelele (poliuretan sau PVC).

2 trei camere 2.3. tocurile din PVC pot fi prevãzute cu 2 sau 3 camere (goluriumplute cu aer).Toate tocurile ºi cercevelele sunt prevãzute cu profile metalice de ranforsare. VALORI UfPENTRU TOCURI ªI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSÃRI METALICE TABELUL 15 MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ut [W/(m2K)] POLIURETAN cu miez metalic. Valorile din tabelul 15 sunt valabile in condiþiile în care distantele (luminile) dintre feþele interioare ale camerelor sunt de cel puþin5 mm. de urmãtoarele caracteristici constructive (fig. cu întreruperea punþilor termice.0 7. Tocuri si cercevele metalice Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocurilor ºi cercevelelor metalice. grosimea PUR . în principal. sunt influenþate.I6): . realizate din profile de aluminiu.8 PVC (profile cu goluri) douã camere 2.5mm 2.

iar raportul (.0. iar raportul (. .bj)/bf.distanþa "d" dintre profilele de aluminiu. conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante (. înfigura 16 sunt arãtate douã tipuri de secþiuni caracteristice: tip 1 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0. raportul dintre lãþimea tampoanelor termoizolante ºi lãþimea totalã a tocului ºia cercevelei (.2 ºi 0.2 W/(mK).1 ºi 0.bj)/bf.3. lãþimea "bj" a tampoanelor termoizolante.). tip 2 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.3W/(mK).0.2.bj)/bf.

16 referitoare la conductivitatea termicã ºi la lãþimea tampoanelor termoizolante. Valorile Ut.I7. În cazul când nu existã date obþinute prin calcul sau prin încercãri de laborator. Interacþiunea termicã între . se pot adopta valorile maxime din fig. maxime ºi minime în funcþie de distanþele minime dintre profilele de aluminiu.9 W/(m2K) 8. Pentru tocurile ºi cercevelele din aluminiu tarã mãsuri de întrerupere a punþilor termice. din grafic sunt valabile numai dacã se respectã condiþiile prevãzute în fig.În figura 17 se dau valorile Ut. opuse. se considerã: Ut =5.

de conductivitatea materialului din care sunt realizaþi distanþierii. geamul termoizolant ºi distanþierii de pe conturul acestuia. în special.g reprezintã transferul termic suplimentar datorat interacþiunii între cercevea .cercevele ºi geamurile termoizolante. Coeficientul liniar de transfer termic . Pe de altã parte coeficientul de transfer termic al tocului ºi cercevelelor (Ut) este valabil în condiþiile absenþei geamului. . În tabelul 18 se dau câteva valori.g sunt în funcþie. Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeþei centrale a acestuia ºi nu include efectul distanþierilorde peconturul geamurilor termoizolante.gvalabile încazul distanþierilor metalici. Coeficienþii .

g PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANÞIERI METALICI [W/(mK)] TABELUL 18 FELUL TAMPLARIEI Geamuri duble ºi triple Geamuri netratate Aer sau gaz Geamuri duble cu o suprafaþã tratatã Geamuri triple cu douã suprafeþe tratate Aer sau gaz DIN LEMN ªI DIN PVC 0.02 .06 0.06 DIN METAL cu întreruperea punþilor termice 0.04 0.COEFICIENÞI LINIARIDE TRANSFER TERMIC .08 fãrã întreruperea punþilor termice 0 0.

fie ca ometodã alternativã. bidimensional (2D). pe baza unui: 1 calcul plan. Generalitãþi Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie. tridimensional (3D). al câmpului de temperaturi. al câmpului de temperaturi. care furnizeazã coeficienþi liniari sau punctuali de transer termic. b) Metoda alternativã. astfel: a) Metoda utilizatã în cap.6.).). care permite determinarea coeficienþilorpunctuali de transfer termic (. 2 calcul spaþial.ANEXA J CALCULUL NUMERIC AUTOMAT 1.6. care permite determinarea coeficienþilor liniari de transfer termic (.7.. fie pe baza metodei de calcul datã de capitolul7. care permite determinarea directã a rezistenþei .

mãsurate de la suprafeþele pardoselilorde peste spaþiile neîncãlzite minimum1. Agrafele. sã se adopte urmãtoarele dimensiuni minime (fig.2 m. bidimensional (2D). pe bazaunui: 1 calculplan. mãsuratede la colþurile suprafeþelorinterioare. de . distanþele u. necesardeterminãrii coeficienþilor x aferenþi ancorelor metalice ºiploturilor de betonarmat.3).J2. este necesar ca la stabilirea modelului g eometric pentru calculul câmpului plan de temperaturi. mai exact. precumºi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pãtrat circumscris. distanþelef. Indicaþiile cuprinse in aceastã anexã se referã exclusiv la metoda a)demai sus.în toate direcþiile minimum1.2 m. tridimensional (3D).0 m (fig. al câmpuluidetemperaturi: 2 calcul spaþial. Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie.2).8 m(fig. fie. J2 ºiJ3): distenþele b. Modelul geometric Pentru obþinerea unor rezultate corecte.Jl.J2. al câmpului de temperaturi. 2. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. mãsuratede la conturul exterior al tâmplãriei minimum0.termice aferente unei zone din elementul de construcþie. latura pãtratului aferent unui elemen t va fi minimum1.

exterioare cercului. se admit urmãtoarele simplificãri: tocul + cercevelele pot fistilizatesubforma unuia saumai multor dreptunghiuri.forma unei suprafeþe cu conturul în trepte mici. . La tâmplãriile exterioare. sau cu lãþimea stilizatã a tocului ºi a cercevelelor. pot fi considerate ca un s ingur strat având grosimea egalã cu distanþa dintre feþele exterioare ale geamurilor extreme. ansamblul geamurilor ºi al straturilorde aerdintre ele.

la câmpul plan de temperaturi aceste distanþe nu trebuie sã depãºeascã: 25mm îninteriorulelementului de construcþie. se vor respecta ºi urmãtoarele distanþe maxime: 25mm primele 6 distanþe de la conturulplotului sau agrafei.3. distanþele dintre planurile auxiliare vor avea o creºtere gradatã spre planurile de decupaj. Se vordispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separã straturi din materiale diferite. 50mm restul distanþelor. 50mm primele 6distanþe de la feþele interioare ºi exterioare ale elementelorde construcþie. precum ºi înaxul geometric al punþilor termice liniare sau punctuale. Subdiviziunile modelului geometric Modelul geometric. agrafele vor fi împãrþite în 4 sau6paºiiar ploturile inminimum8 paºi. În mod normal. cuprins între planurile de decupaj orizontale ºi verticale se subîmparte cuplanuri auxiliare. l00mm urmãtoarele 3distanþe. formând reþeaua de calcul a câmpului de temperaturi. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. Fiecare strat alcãtuit dintrun . 200mm restul distanþelor.

cu urmãtoarele precizãri: planurileorizontale ºi verticale de decupaj sunt suprafeþe adiabatice. Pentru calcule uzuale. terase ºi tâmplãriiic exterioare.5. La calculul câmpurilordetemperaturiutilizate pentrudeterminarea rezistenþelor termic e ale tocurilor ºi cercevelelor tâmplãriilor exterioare. de regulã. conform cap. la determinarea coeficienþilor liniari ºi punctuali de transfer termic se pot considera urmãtoarele temperaturi convenþionale: Ti= +20 °C Tc =15 °C la pereþi exrteriori. cu urmãtoarele precizãri: straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcþie.material se va împãrþi în cel puþindouã distanþe. vor fi . inclusiv de ordinul milimetrilor. Tu =12 °C la planºeele de pod.distanþele dintre planurile auxili are vor fi mult mai mici.4 ºianexei A din prezentul normativ. 4. + 3 °C la planºee peste subsolurineîncãlzite. 5. Caracteristici termotehnice de calcul Conductivitãþile termice de calcul ale materialelor de construcþie se vor lua. Temperaturile de calcul Calculul câmpurilor de temperaturi se va face pe baza temperaturilorde la cap. temperaturaîninteriorul spaþiilor neîncãlziteva fi egalã cutemperatura Turezultatã dintrun calcul de bilanþ termic.

da grosimea stratului de aer. Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer.7. conform cap. în metri.4 .introduse în calculul câmpurilor de temperaturi cu grosimea lor realã ºi cu o conductivitate termicã echivalentã .a: d la = a [W/(mK)] Ra în care.

7. câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantã. ç÷ ç÷ U -R -R e si se o g [W/(mK)] 1 în care: Ugcoeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri ºi de straturi de aer.de regulã. La calculul câmpurilordetemperaturi în scopul determinãrii temperaturilor superficiale Tsi. în conformitate cu cap. Rezistentele termice superficiale se vor considera.3 ºi cu tabelul IIdinprezentul normativ. se va considera variaþia valorilor Rsi la colþurile intrânde.la tâmplãriile exterioare.înlocul ansamblului de geamuri ºistraturi deaer se va introduce în calculul câmpuluide temperaturi o conductivitate termicã echivalentã Xg: d l= g a . care se poate determina conform anexei I. Pentru determinarea fluxurilor termice. . d distanþa dintre feþele extetrioare ale geamurilorextreme (sau orice altã lãþime consideratã înmodelul geomoetric.

Relaþii de calcul Coeficientul specific liniar de transfer termic. aunei variaþii a rezistenþei termice superficiale. Programele de calcul automat Se vor folosi exclusivprograme de calcul atestate. se calculeazã cu relaþia: F B . în condiþiile considerãrii la colþurile interioare intrânde. se pot calcula câmpuride temperaturi considerând urmãtoarele valori . rezultate din calculul automat. aferente oricãrorporþiuni din suprafeþele interioare. se recomandã ca una din verificãri sã fie compararea temperaturilor Tsi ºi Tse în dreptul planurilor de decupaj. Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare. cuun grad sporit de siguranþã. de regulã peste 200de paºi. a exigenþei referitoare la absenþa fenomenului de condens superficial.i= 3W/(m2K) 6.i =4 W/( m2K) în jumãtateainferioarã a încãperilor încãlzite: . permit considerareaa3 mediicu temperaturi diferite.Pentru verificarea. 7. pot furniza temperaturileTsi pe suprafeþele interioare aleelementelorde construcþie. cu cele rezultate dintruncalcul unidirecþional (1D)..i constante: în jumãtateasuperioarã a încãperilor încãlzite: . care dispun deurmãtoarele facilitãþi: permit alcãtuirea unei reþele de calcul cu un numãr mare depaºipe ambeledirecþii. pot furniza fluxurile termice.

Y= .[W/(mK)] DTR .

J3. ºi lãþimile b ºi B se considerã conform figurilorJl. ºi . sunt determinate prin calculul automat (2D). J2.i.T. fluxul termic rezultat dincalculul automat (2D). aferenþi elementelor de construcþie care separã mediul interior încãlzit de un mediu neîncãlzit. diferenþele de temperaturã (TiTu) ºi respectiv coeficienþii de transfer termic superficial interior. În cazul coeficienþilor . Fluxurile termice . în locul termenului . reprezintã lungimile.T=(TiTe) se introduce diferenþa de temperaturã (Ti Tu). Fluxurile termice .în care: . aferenþi fiecãrui . aferent unei suprafeþe având lãþimea . .b ºi lungimea lm [W/m].T ºi R au semnificaþiile din tabelulI. pe baza relaþiei: F =(aai ×l j ×DT ) în care lj. .

sunt determinate princalculul automat (3D). Coeficientul specific punctual de transfer termic yaferent unei intersecþii de punþi termice liniare se calculeazã cu relaþia: [W/R] F A =aa(Aj . fluxul termic rezultat din calculul automat (3D). pe bazarelaþiei: F DTi ) i în care Af sunt ariile aferente fiecãrui punct din reþeaua de calcul. Coeficientul specific punctual de transfer termic .[W/R] . R rezistenþa termicã unidirecþionalã [m2K/W]. aferent suprafeþei A [W].punct din reþeaua de calcul. se calculeazã cu relaþia: F A c= DTR în care: A aria adoptatã pentru calculul automatal câmpului de temperaturi [m2]. pentru agrafe ºi ploturi. Fluxurile termice . .

.c= -a(Yj ×l j )Dt R în care: A. lj ºi . ºi R au semnificaþiile de mai sus.j reprezintã lungimea ºi respectiv coeficientul specific liniar de transfer termic al punþilorde tip jdin cadrul ariei A. .

3. Cap. se prevede R.1. Pag.1. Pag.2.2.. Se . conformprezentului normativ. sau anexei A din prezentul normativ". rândul al doilea de la "Observaþii": în loc de STAS 6472/389 se va face trimitere la normativul de faþã.1. 7: a) Se stabilesc rezistenþele termice specifice Rs ale straturilor componente ale elementului de construcþie. b)în loc de R05.2. Cap. STAS 6472/283 (cu excepþia hãrþii de zonare climaticã a teritoriului României. 6.1. Pag. Idem ca la pct.2. penultimulrând:". trebuie sã se facã trimitere la normativul defaþã ºi la [1].3. Pct. care se va lua dinanexa D a prezentuliu normativ). 3.2.ANEXA K MODIFICÃRI LA STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþiela difuzia vaporilor deapã" Pct.. 1. calculat conformnormativului de faþã. pentru perioada deiarnã. În loc de STAS6472/389.1. STAS 1907/280trebuieînlocuit cu[3].

.conform tabelului VIdin prezentul normativ" Pct."cu ".conformprezentuluinormativ" Fig.3.3.. 9: e) Se înlocuieºte Tie cuTi Rândul 6de jos:".. j). ..2.pentru cele patru zone. 7...calculat conform normativului de faþã.2.. înloc deTie se prevede Ti..5° C Rs( jl. g) Se adaugã la relaþia (6): pentru zonaIV aceeaºi relaþie.. conform [3].pentrucele patru zone. 8: g)Se adaugã la relaþia (7): pentru zona IVpse cor =psem+132 Rândul 9de sus:"." h)Se înlocuieºte Tie cu Ti Rândul 9 de jos: "Umiditatea relativã. Pag.2. Pag. Se scrie Ti în loc deTie Exemplu de calcul înloc deTie se prevede Ti înloc deRos se prevedeR La pct.1.". Tem =6.2." Pct.1.3... se adaugã: "Clãdireaeste amplasatã în zona IIclimaticã" La tabelul5se înlocuieºte "b. cuvaloarea132 Rândul 2de jos:".. .B.înlocuieºte Tec cuTe Se adaugã la Tem: pentru zonaIV (Te =21° C)..

6. Determinarea temperaturii interioare de calcul întro încãpere neîncãlzitã . Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza prevederilor cap. III.7.EXEMPLE DE CALCUL I. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul dinanexa H. din normativ II.

amplasate la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit. care este dublã. .6 DIN NORMATIV Sã se calculeze rezistenþa termicã specificã corectatã R' pentru peretele exterior al unei încãperi.V.7...l ºi 2. de 84mm grosime.73.. având . Dimensiunile ºi alcãtuirea peretelui exterior rezultã din secþiunea orizontalã ºi cea verticalã. Se utilizeazã zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip G. folosind coeficienþii specifici liniari ºipunctuali de transfer termic din tabelele 1.EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP. = 0. În figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ºi 2cm la interior) ºi nici tâmplãria exterioarã.60W/(mK).din lemn.P. de dimensiuni 240x115x88 mm ºi termoizolaþie din polistiren celular.. care se dauîn fig.

044W/(mK) 3 Mortarde ciment (poziþia 15) .Se prevãd agrafe de legãturã realizate din bare dinoþel inoxidabil4O6/m2. = 20kg/m3 . =1800kg/m3 A=0.60W/(mK) 2 Polistiren celular (poziþia 72) .= 0. 1)Determinarea rezistenþei termice unidirecþionale (R) Materiale conform anexei A: 1 zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip GVP (poziþia 64) p=1380kg/m3= 0. având în vedere abaterea admisã (+4mm) faþã de grosimea nominalã de 84mm d=844 = 80mm .93W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se considerã în calcul grosimea minimã posibilã. Termoizolaþia terasei este realizatã din polistiren celular de l0cm grosime.

73 se extrag coeficienþii liniari de transfer termic.93 8 24 2.630 .e =24 W/(m2K) 0. = 0. pentru grosimea peretelui d = 45cm ºi pentru conductivitatea termicã a zidãriei .044 0. Coeficienþii .1= 8W/(m2K) .l ºi 2.05 1 1 R = m2K/W 0.. Tabelul 1 + + + + =2..080 0. Determinarea coeficienþilor specifici liniari ºipunctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din fig. din tabelele 1.60 0.355 0.60W/(mK). se dau în tabelul1.Se aplicã relaþia (5). în care coeficienþii de transfer termic superficial se iau din tabelul II: .

14 e tavan 31 a= l0cm d'= 10cm 0. având în vedere cã determinantã din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planºeului. corespunzãtoare grosimii a=10cm.26 f glaf fereastrã inferior 53 a=9cm 0.Secþiuni Detaliul Tabelul % W/(mK) Orizontale a Intersecþie pereþi 2 cu stâlpiºor 0.09 c Glaf lateral fereastrã 52 cu nervuri 0.15 Verticale d Intersecþie perete cu pardosealã 23 a=10cm 0. ci grosimea consolei din beton armat.01 b Colþ pereþi 4 0.10 Pentru detaliile d ºie sau considerat valorile . Coeficientul punctual de transfer .16 g superior 54 h=20cm 0.

825m lc=2xl.20= 9.8251.08x2.0039 W/K 3.20=2.=0.366 m2 la=lb=2.=0.(4buc/m2) . pentru d=45cm ºi.60W/(mK): .80x1.termic aferent agrafelor metalice O6mm se extrage din tabelul 71.366x4=37 buc.08m lf= lg=l.40m ld=le=4. Determinarea ariei ºi a lungimilor Din figurile 1 ºi 2 rezultã: A=4.80m Numãrul de agrafe este: 9.

4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R') Se utilizeazã relaþia (7): () 11 a Y U '= l c +a = + R' R A a( ) l = 2.55 R 2.14 +0.09 )+2.26 )+1.0039 =0.10 ) Y a( )Yl = 2.40 ´0.688 Coeficientul de reducere a rezistenþei termice unidirecþionale: R' 1.80 (0.08 (0.15 +4.45 r == = 0.688 W/(m2K) R' 2.743 +0.144 U '== + =0.63 1 .630 9.01 +0.366 R'= =1.825 (0.16 +0.380 +0.45 m2K/W 0.308 +0.743 W/K ac=37 ´0.144 W/K 1 1 2.

.

Peretele este realizat dintrunpanoumare prefabricat ºi are alcãtuirea din figura 3. . rezistenþa termicã specificã corectatã ºi indicele inerþiei termice pentru peretele exterior al unei încãperi dintro clãdire de locuit. conform prevederilor prezentului Normativ. Sã se verifice dacã peretele îndeplineºte cerinþele termotehnice.EXEMPLUL II DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMATIVE DE CALCUL DIN ANEXA H Sã se determine. având în vedere cã amplasamentul clãdirii este în zona II climaticã din România.

c zona de îmbinare orizontalã. Se împarte panoul (peretele) în zone distincte dinpunct de vedere termic (fig. calculul se face conform anexei H. d zona de îmbinare verticalã.Rs . b zona de câmp. În tabelul 2 se calculeazã.1)Determinarea rezistentei termice specifice corectate Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior. astfe l: a zona de nervuri (punþi termice) din beton armat. Peretele are o structurã neomogenã pe ambele direcþii ºi punþi termice. alcãtuitã din mai multe straturi.4). valorile . cu termoizolaþia din plãci de vatã mineralã G100. pe zone. între axele geometrice ale pereþilor ºi planºeelorparalele cu fluxul termic.

784 c. ZONA DE ÎMBINARE VERTICALÃ 1 . ZONA DE ÎMBINARE ORIZONTALÃ 1 Beton armat 2400 0.62 0.Rs = 0.62 0. crt. Denumirea stratului Densitatea aparentã p kg/m3 Grosimea stratului d m Conductivitatea termicã de calcul X W/(mK) Rd m2K/W a. ZONA DE NERVURI (PUNÞI TERMICE) 1 Beton armat 2400 0.697 d.117 2 Vatã mineralã G100 100 0.167 ZONA a.62 0.08 0.Nr.667 ZONA b.044 0.19 1.Rs = 1.048 1. ZONA DE CÂMP 1 Beton armat 2400 0.167 b.27 1.545 ZONA c.246 1.152 2 Polistiren celular 20 0.024 0.Rs = 0.

21 1.494 Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iaudin anexa A.Rs= 1.62 0.06 0.Beton armat 2400 0.130 2 Polistiren celular 20 0.364 ZONA d. Pentru stratulde mozaic se iau aceleaºi valori ca pentru betonarmat.044 1. .

05=0.02 Ad = 1.60x0.70 1.31+ 5.55=1.05=0.56m2 Suprafaþa opacã a peretelui: A =3.18 2x1.15=0.31m 2 Zona b (câmp) 2x0.60 x2.69 + 0.90=2.02 = 7.69x2.30x0.13 Aa=0.80 x 1.54+1.80x0.25x1.54m 2 Zona d (îmbinare verticalã) 2x0.55=3.38 Ab=5.20 = 7.20x2.02m 2 Aa + Ab+ Ac + Ad=0.69m 2 Zona c (îmbinare orizontalã) 3.31 1.Se calculeazã ariile corespunzãtoare fiecãrei zone: Zona a (nervuri) 2x1.54 Ac=0.56m2 Verificare:A = Aa +Ab + Ac + Ad Se calculeazã rezistenþele termice specifice unidirecþionale: .

042 = 0.125 + 0.Rb=1.Rsi + Rse =0.31 fa ==0..167 + 0.56 5..Rd= 1.784 + 0.69 fb ==0....041 7.56 0.071 7.697+ 0.167 = 0.167= 1.167= 1.167 = 0..494 +0.864 m2K/W Zona d.Ra =0.167 m2K/W R=2Rs + (Rsi + Rse) Zona a.54 fc ==0.334 m2K/W Zona b.753 7.951 m2K/W Zona c.661 m2K/W Se calculeazã ponderea zonelor (fig.02 ..5): 0.56 1..Rc =0.

56 .fd ==0.135 7.

672 W/(m2K) R R R R R 0.135 = + + + = + + + = 0.651 W/(m2K) 0..024 R2 1.62 0.041 0.12 1.5 (fig.1.071 0.fa + fb+ fc + fd=1.024 0.000 Valoarea maximã a rezistenþei termice: 1 fa fb fc fd 0.753 0.206 =+ + =4..044 1 0.000 ==13.753 0.62 1 0.661 max abc d Rmax = 1 =1.135 .488 m2K/W0.864 1.753 0.500 W/(m2K) R1 0.951 0.112 0.024 0.5) 1 1.334 0.672 Se calculeazã rezistenþele termice ale straturilor1.048 0.041 0.

488 +0.500 4.62 0.706 m2K/W 13.143 W/(m2K) R5 0.02 0.02 R4 1.000 == 23.247 0.036 0.753 =+ =21.036 1.044 1 0.048 1 1.814 W/(m2K) 0.651 6.209 21.814 23.62 0.036 0.=+ + =6.048 0.167 + + + + + =0.07 1.62 Valoarea minimã a rezistenþei termice: 1111 1 Rmin =0.143 RR + Rmin 1.209 W/(m2K) R3 0.706 m '= max .

6% 2´R'2´1.706 = ´100 =35.097 .097 2K/W2 2 Eroarea relativã maximã posibilã: Rmax -Rmin 1.488 -0.= =1.

conform anexei A.36 = 2......36 + 1.....s = 15.498 Dd= ..545 x 0. cu relaþia (24).565 Db=0.152 x 15...647 Dc =0..167 x 15..36 W/(m2K) vatã mineralã G100.117 x15.51W/(nrK) polistiren celular. astfel: Da =0.097 ==0...s =0....30 W/(m2K) Se calculeazã indicele inerþiei termice D pentru fiecare zonã în parte.30 = 2. au urmãtoarele valori: beton armatp =2400 kg/m3.....s = 0.56 Rb 1.....951 2) Determinarea indicelui inerþiei termice Coeficienþii de asimilare termicã s ai materialelor care intrã în alcãtuirea panoului.667 x 0..36 +0......51 =2......Raportul R /Rb: R' 1...

130 x 15.647 +0.02x2.565 +5.36 +1.498 +1.406 D ==2.54x2.364 x 0.60 7.30 = 2.69x2.406 Indicele inerþiei termice a peretelui se calculeazã cu relaþia (26) astfel: 0.0.31x2.56 3) Determinarea rezistentei termice necesare Seutilizeazã relaþia (27): DT R' nec = ai ´DTi max .

T=20( 15)= 35 .i= 8 W/(m2K) R' = 35 =1.Ti= +20°C Te = l5° C (zona IIclimaticã) .09 m2K/Wnec 8´4 Rezultã: R > R nec .Tmin =4K (tabelulVI) .

.. iar înãlþimea între axele geometrice ale planºeelor 2...EXEMPLUL III DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR0 ÎNCÃPERE NEINCALZITA Sã se calculeze temperatura în cãmara de alimente situatã la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit amplasatã în zona IIIclimaticã.6Înãlþimea liberã a cãmãrii este 2.n = 0.. Planul de arhitecturã este dat în fig.n = 3.60 m..5h1 între cãmarã ºi exterior... cuplatã (R' =0.35 m2K/W Fereastra este dinlemn.... Temperatura interioarã de calcul la etajul inferior este Ti =+22°C.. Rata schimburilorde aer se considerã astfel: întrebucãtãrieºi cãmarã.. Uºa este de lemn ºi are o rezistenþã termicã R' =0.0h1 Calculul se face cu relaþia (14). ...39 m2K/W) Rezistenþele termice ale planºeelor ºi ale pereþilorde pe conturul cãmãrii se dau întabelul 3.80m..

34 ×V a(nT j ) j Tu = A a j +0.34 ×V an R' j .T ×A jj a R' +0.

Elementul de construcþie Aj R j Tj j j R A ' j j R T A ' m mK/W °C W/K W°C/K 1 Perete exterior 4.8 = 9.36 1.72 m3 Primul termen al numãrãtorului ºi al numitorului relaþiei (14) se calculeazã în tabelul 3.791 68.15 18 3.12 l =2.50 + + =1.25 0.685 m 2 2 Volumul cãmãrii : V = 2.238 2 Fereastrã 0.06 m 12 0.Dimensiunile în plan ale cãmãrii: 0.06 xl.00 + = 2.12 l2 =1. crt.685 x2.36 . TABELUL 3 Nr.

515 + 231.02 0.47 0.0.330 TOTAL 27.60 + 20 9.92 49.408 + 331.200 + 75.614 3 Perete interior structural 5.35 + 18 4.39 18 0.85 18 1.33 + 22 10.617 + 192.47 1.876 33.49 + 18 18.600 6 Planºeu superior 3.340 4 Perete interior nestructural 9.994 .923 16.768 7 Planºeu inferior 3.77 0.344 5 Uºã 1.330 + 711.47 0.

7W -449.5´18 -3.25 0C 0.60 VERIFICARE Se calculeazã fluxul termic total (relaþiile 11 ºi 12) 5.72 (0.36 3.7W =0 e1.5)=11 .0.34 ´V ´an ´Tj =0.72(18 -9.34 ´9.0÷(9.02 1.567 W/K 0.33 a4.25 )´0.49 0.36 0. -ç + + +0.34 ´9.25 ) F= +ç + ÷(18 -9.716 W0C/K 711.25 )+ +0.39 1.25 )a9.72 ´3.50.34 ´9.34 ´9.34 ´V ´an =0.72 (3+0.994 -148.77 (20 -9.47 .47 ö 3.35 o 0.15 0.0´18 )= -148 .716 Tu==9.47 (22 -9.25 +18.0)=449.60 e0.85 .

o .

(consolã jos) 28. Atic terasã (în dreptul tâmplãriei exterioare) 33. Colþ pereþi B.A. Intersecþie terasã perete exterior (varI) 35.C.A. +perete B. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.C.II) 41.) ªI PUNCTUALI (. 12. Centurã în pereþi cu termoizolaþie 24. Intersecþie terasã perete B. Atic terasã 32. Grindã B.+pereþi B. Colþ intrând pereþi cu termoizolaþie 21. Colþ intrând pereþi (cu stâlpiºor) 15. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. (consolã jos)" 29.C.A. Colþ pereþiB. Intersecþie terasã perete B.C. Corniºã terasã 34. Colþ pereþi cu termoizolaþie 5.A. Grindã B.+pereþi B. Intersecþie pereþi cu termoizolaþie 3. Colþ pereþi B.C. (consolã sus) 25. cu termoizolaþie) 42. Atic terasã (pereþi B.C.) 45.C. 13.A.(consolãsus) 27. 6.C.A.C. Grindã B. Perete interior pe placapestesubsol 51. Grindã B. Tâmplãrie dublã (fãrã urechi) .A. cubulb 10.) 44.C. Centurã în ziduri (fãrãtermoizolaþie) 22. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.C.C. cubulb 8. Colþ pereþi B. Colþ intrândpereþi (fãrã stâlpiºor) 14. Centurã în ziduri (cu termoizolaþie) 23.A.+ stâlpB.A. Colþ pereþi 4. (consolã jos) 31.+ stâlp B.A.C.A.A.C.A.C. +pereþiB. Intersecþie terasã perete exterior (varII) 36.+pereþi B. Colþ pereþiB.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.) 43.+pereþi B.C. (var. 11.C.I) 38.A. Grindã B. Intersecþie pereþi 2.A.A. Soclu subsol (zidãrie dincãrãmizi.A.A. cubulb 9.C. Colþ pereþiB.A.A.A. +perete B.C.C.A.A.A.) 37.A.) DE TRANSFER TERMIC ªI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min) 1.A.A. (var. Grindã B.C. +perete B.TABELE DE COEFICIENÞI LINIARI (. 7.A.) 46.+pereþi B. Colþ pereþi B.A. (consolã sus) 26.A.+pereþi B.A.+ stâlpB.A. Colþ pereþi B.A.

Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Buiandrug tâmplãrie dublã (fereastrã) 56. Solbanc tâmplãrie dublã 54. Tâmplãrie dublã(cuurechi) 53. Buiandrug tâmplãrie dublã (uºã balcon) 57.A.52. Buiandrug tâmplãrie dublã 55.) .C.

C.C.A. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.C. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (uºã balcon în perete B. Agrafe metalice în pereþi nestructurali din zidãrie cutermoizolaþie 73. dublã.A.P.A. cuplatã.) 60.T.monolit cu termoizolaþie LEGENDà 1 Beton armat 2 Beton armatprefabricat 3 Beton de pantã 4 Mortar 5 Zidãrie din cãrãmizi 6 Zidãrie din blocuri B. CERCETARE ªI TEHNICà DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞIII.A. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. din lemn 10 Tâmplãrie exterioarã.C. 7 Termoizolaþie .) 61. Tâmplãrie cuplatã 62.C.05W/(mK) 8 Hidroizolaþie 9 Tâmplãrie exterioarã.) 59.C. din lemn 11 Agrafã metalicã 12 Peretesau grindã din beton armat (eventual) Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE.A.) 71. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B. SA Bucureºti .C. =0. Agrafe metalice în pereþi structuralidin zidãrie cu termoizolaþie 72.) 63.C. Agrafe metalice în pereþi structuralidin B. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B.A.A.) 64.A.58.

Aprobat de: MLPATDGRATDPCRT cu ordin nr.24/N din 19.02.1997

CUPRINS 1. Obiect ºi domeniu de aplicare 2. Acte normative conexe 3. Definiþii ºi simboluri 4. Caracteristici termotehnice 5. Temperaturi de calcul 6. Dimensiuni de calcul 7. Determinarea rezistenþelor termice specifice ale elementelorde construcþie opace 7.1. Rezistenþa termicãspecificã a unui strat omogen 7.2. Rezistenþa termicã specificã a unui strat cvasiomogen 7.3. Rezistenþele termice superficiale 7.4. Rezistenþele termice ale straturilorde aer 7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.6. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.8. Alte caracteristici termotehnice 8. Determinareatemperaturii dintrunspaþiuneîncãlzit 9. Determinarea rezistenþelor termice ale suprafeþelor vitrate 10. Determinarea temperaturilorpesuprafaþa interioarã asuprafeþelor de construcþie 11. Comportareaelementelorde construcþie la difuzia vaporilor de apã 12. Stabilitatea termicã a elementelorde construcþie 13. Rezistenþe termice normate 14. Temperaturi superficiale normate ANEXE: A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouãpentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior

C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilorde aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinrea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai tâmplãriei exterioare J Calculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"