MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997 Având învedere: Avizele Consiliului Tehnicoªtiinþific nr.

156/96; 205/96; 206/96 În temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului nr. 12/1996 ºi a Decretului nr.591/1996, Ministrul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului emite urmãtorul ORDIN Art. 1 Se aprobã: "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termicã la clãdiri de locuit" Indicativ C 107/197, "Normativ pentru calculul coeficientului global

de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cele de locuit" Indicativ C 107/297. "Normativ privind calculul termotehnic al dementelor de construcþie ale clãdirilor" Indicativ C 107/397, "Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit" indicativ C 107/497, "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþii în contact cu solul" Indicativ C 107/597. Art.2 Reglementãrile de la art.l intrã în vigoare la data publicãrii in Buletinul Construcþiilor. Art.3 Direcþia Programe de Cercetare ºi Reglementãri Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU NICOLAE NOICÃ

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI DIRECÞIA COORDONARE, CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI REGLEMENTÃRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞII NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR Indicativ C 107/31997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ªI TEHNICÃ DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞII S. A Director general: ing.ªERBAN STÃNESCU Responsabil lucrare: ing.MIHAELA GEORGESCU Elaboratori: ing.MOSES DRIMER ing.MIHÃELÃ GEORGESCU ing.NICOLETÃ CRISTIAN Avizat de : DIRECÞIA PROGRAME DE CERCETARE ªI REGLEMENTÃRI II UNICE

OCTAVIÃN MÃNOIU Raponiabil de lucrareMLPAT:arh.DOROTEIA COCHECI .Director:ing.

1. Prevederile normativului se utilizeazã ºi la elementele .2. al tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor. Prezentul normativ înlocuieºte în totalitate STAS 6472/389 "Fizica construcþiilor. Prezentul normativ se referã la calculul termotehnic. 1. pentru timpul iernii. 1. Prevederile prezentului normativ se aplicã la elementele de construcþie care delimiteazã spaþiile încãlzite ale clãdirilor de locuit. Termotehnica. socialculturale ºi industriale.3. Calculul termotehnic al elementelor deconstrucþie ale clãdirilor".Indicativ: NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL C 107/3 1997 ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR 1. cu excepþia elementelor de construcþie în contact cu solul.

pe baza unui calcul de bilanþ termic. în .a. Izolareatermicãaelementelor deconstrucþie care delimiteazã încãperileîncãlzite. cum sunt: spaþiile frigorifice. 1. 1. se realizeazã în vederea asigurãrii climatului interior impus de exigenþele igienicosanitare ºi de confort la clãdirile de locuit ºi socialculturale. Prevederile prezentului normativ nu se aplicã la elementele de construcþie aferente clãdirilor ºi încãperilor la care se impun cerinþe speciale ale regimului de temperaturi ºi de umiditate. de condiþiile necesare desfãºurãrii muncii ºi procesului tehnologic la clãdirile industriale.4. cele cu mediu agresiv.5. precum ºi pentru reducerea. în scopul determinãrii temperaturii interioare a acestor spaþii.de construcþie care delimiteazã spaþiile neîncãlzite. º.

cât ºi a . cât ºi de factorii abilitaþi pentru verificarea proiectelor de clãdiri.8.6. 1. atât a clãdirilor noi. pentru determinarea ºi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcþie. a consumului de energie ºi de combustibil în exploatare. cât ºi pentru elementele de construcþie interioare care despart spaþii între care existã o diferenþã de temperaturã mai mare de 5K. Prevederileprezentului normativ seutilizeazã atâtdecãtre proiectanþi.Prevederile normativului se aplicã la verificareatermotehnica. 1.cât mai mare mãsurã. în scopul dimensionãrii instalaþiei de încãlzire. Între modelul de calcul folosit pentru verificãrile termotehnice ºi cel adoptat pentru calculul instalaþiilor trebuie sã existe o riguroasã corespondenþã. Prevederile normativului se utilizeazã deasemenea la determinarea necesarului de cãldurã de calcul.Prevederile prezentului normativ se aplicã atât pentru elementele de construcþie perimetrale.7. 1.

în principal.9.Prevederile prezentului normativ se aplicã.10. .urmãtoarele: rezistenþa termicã minimã necesarã pentru asigurarea climatului interior. din punct de vedere termotehnic.clãdirilor existente care urmeazã a fi supuse unor lucrãri de reabilitare ºi de modernizare. evitarea condensãrii vaporilor de apã pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. pentru limitarea fluxului termic ºi pentru economisirea energiei înexploatarea clãdirilor. se face astfel încât sã se realizeze. 1. pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensãrii vaporilorde apã în interiorul elementelor de construcþie. rezistenþa la permeabilitate la vapori. cât ºi la cele cu încãlzire localã (inclusiv cu sobe). Alegerea modului de alcãtuire a elementelor de construcþie. atât la clãdirile având sisteme centrale de încãlzire. 1.

stabilitatea termicã necesarã. atât pe timp de iarnã. pentru limitarea oscilaþiilor temperaturii aerului interior ºi pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. . cât ºi pe timp de varã.

P ebazaprevederilordinprezentulnormativ. stabilitã . calculate pentru ansamblul clãdirii. cu luarea în considerare a influenþei punþilor termice. normate. compararea acestor valori.permiþând: compararea acestor valori. cu rezistenþele termice minime. în scopul stabilirii nivelului de performanþã termotehnicã de ansamblu a clãdirii ºi a comparãrii cu valoarea normatã. determinarea coeficientului global de izolare termicã. 1 1 . calculate pentru fiecare încãpere în parte. cu rezistenþele termice minime necesare dinconsiderente igienicosanitare ºide confort. se potdetermina: Rezistenþele termice specifice corectate ale elementelor de OOMtructie.1 . în scopul economisirii energiei în exploatare.

în funcþie de temperaturile medii de pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale. verificarea condiþiilor de confort interior. Verificarea comportãrii elementelor . prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV ºi PPD. în vederea proiectãrii instalaþiilor de încãlzire. 1. Temperaturile pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. permiþând: verificarea riscului de condens superficial. utilizarea rezistenþelor termice specifice corectate la calculul necesarului de cãldurã.în vederea limitãrii consumului de energie pentru încãlzirea clãdirilor.12. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouã. Calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul se face în conformitate cu [1].

Normativul este întocmit înurmãtoarele ipoteze generale: transferul termicse face în regimstaþionar. Deasemeneasunttratateînactenormative speciale [ 12]ºi [13] aspectele referitoare la determinarea ºila verificarea coeficientului global de izolare termicã. nu este tratatã în prezentul normativ. 1. precum ºi verificarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ºi a încãperilor. toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperaturã.de construcþie la difuzia vaporilor de apã. pereþii vitraþi ºi luminatoarele). 1. se referã la urmãtoarele elemente de construcþie perimetrale: pârlea opacã I pereþilor exteriori. componentele transparente ºi translucide ale pereþilor exteriori ºi acoperiºurilor (tâmplãria exterioarã. Calculele ºi verificãrile termotehnice prevãzute în cadrul prezentului normativ. principalele calcule termotehnice se bazeazã pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi. inclusiv suprafaþa adiacentã rosturilordeschise.13.14. aceste verificãri fãcând obiectulunor acte normative speciale [ 7] ºi respectiv[11]. .

).a. faþã de mediul exterior (bowindouri. pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina ºi reprezenta grafic: variaþia temperaturilorpe suprafeþeinterioare ale elementelorde construcþie. de temperaturi.planºeelede peste ultimulnivel. . pereþii ºi planºeele care separã volumul clãdirii de spaþii adiacente neîncãlzite sau mult mai puþin încãlzite. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan. Pentru cazuri speciale ºi siudii termotehnice. 1. planºeele care delimiteazã clãdirea la partea inferioarã. planºeele de peste pivniþe ºi subsolurineîncãlzite. curbele izoterme dininteriorulelementelor deconstrucþie.15. precum ºi de spaþiul rosturilor închise. º. bidimensional. de sub terase ºi poduri. ganguri de trecere.

Mãrimi fizice ºi definiþii. [6] STAS 737/1087 Sistemul internaþional de unitãþi (SI). Terminologie. Unitãþi ale mãrimilor caracteristice fenomenelor calorice. [7] STAS 6472/489 Fizica .simboluri ºi unitãþi de mãsurã. [2] C 107/497 Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit. [4] SR ISO7345:1994 Izolaþie termicã. [3] Ghid pentru calculul necesarului de cãldurã de calcul ºi al necesarului de cãldurã ale clãdirilor.2. ACTE NORMATIVE CONEXE Prezentul normativ se va utiliza împreunã cu urmãtoarele reglementãri tehnice: [l] C 107/597 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul. [5] STAS 710986 Termotehnicã construcþiilor.

Ambianþe termice moderate. Prescripþii de calcul. [11] NP 20089 Instrucþiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de închidere ale clãdirilor. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã. Proiectarea termotehnicã a elementelor de construcþie cu punþi termice.construcþiilor. Termotehnicã. [12] C 107/197 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdirile de locuit. [10] STAS 13149 Fizica construcþiilor. [8] STAS 6472/688 Fizica construcþiilor. Termotehnica. [13] . Calculul permeabilitãþii la aer a elementelor ºi materialelorde construcþie. Determinarea indicilor PMV ºi PPD ºi nivele de performanþã pentru ambianþe. (cu modificãrile dinanexa K). [9] STAS 6472/7 Fizica construcþiilor.

Thermal resistancc and thermal transmittance. 3.1. . Strat cvasiomogen: Strat alcãtuit din douã sau mai multe materiale. Definiþii . [14] CEN/TC 89 N 351EBuilding components and building elements. Regim (termic) staþionar: Ipotezã convenþionalã de calcul termotehnic. în cadrul cãreia se considerã cã temperaturile nu variazã în timp. Strat omogen: Strat de grosime constantã. Calculation method.C 107/297 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cea de locuit. DEFINIÞII ªI SIMBOLURI 3. Thermal transmittance. având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme. [15] CEN/TC 89 N 433E Windows. Calculation method. . doors and shutters.

Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic .având conductivitãþi termice diferite. dar care poate fi considerat ca un strat omogen. sau de la un sistem. cu o conductivitate termicã echivalentã. Flux termic (. altfel uniformã. raportatã la timp. care delimiteazã volumul interior (încãlzit) al unei clãdiri. Anvelopa clãdirii: Totalitatea suprafeþelor elementelor de construcþie perimetrale. în care rezistenþa termicã. de mediul exterior sau de spaþii neîncãlzite din exteriorul clãdirii. . .): Cantitatea de cãldurã transmisã la. . este sensibil modificatã ca urmare a faptului cã izotermele nu sunt paralele cu suprafeþele elementelor de construcþie. Punte termicã: Porþiune din anvelopa unei clãdiri.

. Suprafaþa adiabaticã: Suprafaþã prin care nu se produce nici un transfer termic.raportat la aria prin care se face transferul cãldurii.

în regim staþionar. raportat la aria de transfer termic ºi la diferenþa de temperaturã dintre temperaturile mediilor situate . .. Coeficient de transfer termic (U): Fluxul termic în regim staþionar. respectiv spaþial. . . de temperaturi. Rezistenþã termicã (R): Diferenþa de temperaturã raportatã la densitatea fluxului termic. Izoterme: Linii sau suprafeþe care unesc punctele având aceleaºi temperaturi în elementele de construcþie. reprezentând direcþia ºi sensul fluxului termic în clementele de construcþie. determinate pe baza unui calcul al câmpului plan. Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme.

): Termen de corecþie care þine seama de iniluenþa unei punþi termice liniare.): Termen de corecþie care þine seama de influenþa unei punþi termice punctuale. . printrun element de construcþie. . Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staþionar. faþã de un calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. Coeficient liniar de transfer termic (. faþã de un .de o parte ºi de alta a unui sistem. Coeficient punctual de transfer termic (. raportat la diferenþa de temperaturã între douã medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic. . Inversul rezistenþei termice.

al câmpului de temperaturi. . în care se þine seama de influenþa punþilor termice liniare ºi care se bazeazã pe un calcul plan. . în care se þine seama de influenþa tuturor punþilor termiceliniare ºi punctuale ºi care se bazeazã pe un calcul spaþial. . Cacul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic. bidimensional. Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic. . Calcul unidirecþional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat. în care se considerã cã liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcþie.calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic.

pentru unii termeni sau menþinut simbolurile prevãzute în STAS 710986. . . Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345:1994 ºi STAS 737/1087.tridimensional. 3. Simboluri ºi unitãþi de mãsurã Simbolurile ºi unitãþile de mãsurã ale principalilor termeni utilizaþi în prezentul normativ sunt date în tabelul I.2. al câmpului de temperaturi. Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaºi condiþii de temperaturã.

r = . ºi respectiv . . .r . = ..Observaþii: 1) Temperaturile ºi diferenþele de temperaturã se pot nota ºi cu simbolurile . Se dã mai jos corespondenþa între simbolurileþutilizate în cadrul prezentului normativ ºi simbolurile folosite în prescripþiile tehnice elaborate anterior: .= k c = cp q = q .. = k s = sm R = Ros R nec = Ro nec A = S R = R os R m = Rom n = N U = k R min = Rom min e = . = Q .

.

între Ti ºi Tsi TiTsi ATe între Tse ºi Te T seTe . interioarã de calcul Tu în spaþiile neîncãlzite TS1 pe suprafaþa interioarã Tse pe suprafaþa exterioarã punctului de rouã AT Diferenþa de temperaturã între Ti ºi Te TiTe KAT. Raportul ecartului de temperaturã superficialã T TT ji D . 1 2 3 4 Te Temperatura exterioarã de calcul ° C T.M.Tabel I SIMBOLUL TERMENUL RELAÞIA DE DEFINIRE U. .

e . Conductivitatea termicã de calcul a unui material de construcþie W/( mK) c Capacitatea caloricã masicã la presiune constantã J/(kgK) .Ti W/(m2K) .Te .Factorulde corecþie a temperaturilor exterioare T TT ji D Rsi Rezistenþa termicã superficialã interioarã 1/ .i Coeficientul de transfer termic superficial interior q/. Densitatea aparentã Kg/m3 s Coeficientul de asimilare termicã W/(m2K) D Indicele inerþiei termice a unui element de construcþie ( )[ ]a sd /l .i m2K/W Rse exterioarã 1/ .i Umiditatea relativã a aerului interior % n Viteza de ventilare naturalã (numãrul schimburilor de aer pe orã. rata schimburilor convenþionale de aer) .e exterior q/ .

. a unei zone.h1 e Coeficientul de emisie d Grosimea unui element de construcþie sau a unui strai al elementului de construcþie m b Lãþimea clãdirii. etc.

Coeficientul punctualde transfer termic W/ K Rs Rezistenþa termicã (specificã) a unui strat omogen d/.Tabel I (continuare) 1 2 3 4 l Lungimea încãperii./A W/m2 . B Lãþimea consideratã în calculul coeficientului liniar de transfer termic H Înãlþimea încãperii. buiandrugilor. m2K/W Ra a unui strat de aer neventilat R unidirecþionalã a unui element de construcþie ( ) qTT kj /R . nivelului sau a clãdirii P Perimetrul clãdirii sau al încãperii A Aria (de transfer termic) m2 V Volumul încãperii sau al clãdirii m3 Q Cantitatea de cãldurã J . a clãdirii sau a punþilor termice liniare m h înãlþimea grinzilor. Fluxul termic (puterea termicã) dQ/dt W q Densitatea fluxului termic . Coeficientul liniar de transfer termic W/( mK) . etc.

în principal. urmãtorii indici: i interior r rouã.3 Indici În prezentul normativse utilizeazã.corectatã R m medie R nec necesarã max / ii TT DD a R min minimã U Coeficientul de transfer termic unidirecþional corectat al unui element de construcþie l/R W/(m2K) U l/R L Coeficient de cuplaj termic ( k )j TT -F/ W/K G Coeficientul global de izolare termicã a clãdirii W/( m3K) 3. condens e exterior t timp si suprafaþã interioarã m mediu se suprafaþã exterioarã min minimum u spaþiu neîncãlzit max maximum .

a aer nec necesar w apã ech echivalent .

4.860kcal/h U = lWs = 2.2. se vor considera în conformitate cu anexa A. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeazã la alcãtuirea elementelorde construcþie. .3.163 W 4. 4. în funcþie de felul materialului ºi de densitatea aparentã p (kg/m3): conductivitatea termicã de calcul .860 kcal lkcal/h= 1. [W/(mK)].1. În anexa A se dau urmãtoarele caracteristici termotehnice. coeficientul de asimilare termicã s [W/(m2K)].3. capacitatea caloricãmasicã lapresiuneconstantã c [J/(kgK)]. Pentru unele transformãri se pot folosirelaþiile: 1W=1J/S=0.39104kcal lWh= 3600J=0. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4.4 Sistemul de unitãþi ºi mãsuri Se foloseºte sistemul internaþional de unitãþi de mãsurã (SI).163J/s = 1.

c [Ws/(m3K)] 4. miciledeteriorãri admise. 4. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A includ influenþa urmãtorilor factori. 4.6. aferenþi condiþiilorde punere în operã a materialelor termoizolante: existenþarosturilordintre plãcile termoizolante. Conductivitãþile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeazã în conformitate cu prevederile . conductivitãþile termice trebuie sã fie majorate corespunzãtor. creºterea densitãþii aparente ca urmare a tasãrilor din timpul execuþiei ºi în decursul exploatãrii. la plãciletermoizolante friabile.7. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii. Capacitatea caloricã volumicã se obþine prin multiplicarea capacitãþii calorice masic e cu densitatea aparentã a materialului. în cazul unei umiditãþi sporite. la materialele termoizolante tasabile.5..4. în stare uscatã: .care va atesta ºi conductivitatea termicã de calcul a respectivului material. 4.

= 1000 Kg/m3 c = 4180 J/(KgK)la o temperaturãde +10°C . 4. =0. 7.din cap.2. .8.23 Kg/m3 c =1000 J/(KgK) 4. Rezistenþele termice specifice ale straturiloromogene se calculeazã cu3 zecimale. se pot considera astfel: . = l.9. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmãtoarele: .10. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil la temperatura de + 10°C.58 W/(mK) 4.

din anexa D.5.1. Temperaturile interioareale încãperilor încãlzite (Tj) Temperaturile interioare convenþionale de calcul ale încãperilor încãlzite.2. astfel: zona I Te =12° C zona II Te=15° C zona III Te=18° C zona IV Te = 21° C 5. se considerã aceleaºi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaþiilorde încãlzire ºi se iau din [3]. Dacã . care înlocuieºte harta din STAS 6472/283. pentru perioada de iarnã. teritoriul României se împarte în 4 zone climatice. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare convenþionale de calcul se considerã în conformitate cu harta de zonare climaticã a teritoriului României. Conform acestei hãrþi. TEMPERATURI DE CALCUL 5.

de exemplu. dar existã o temperaturã predominantã. în calcule se considerã aceastã temperaturã.3 Temperaturile interioare alespaþiilor neîncãlzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se determinã exclusiv pe bazã de bilanþ termic. în funcþie . 5. temperatura interioarã convenþionalã de calcul se poate considera temperatura medie ponderatã a tuturor încãperilor încãlzite.încãperile au temperaturi de calcul diferite. Dacã nu existã o temperaturã predominantã. de la acelaºi nivel: aTij Aj Ti = aAj în care: Aj aria încãperii j având temperatura interioarã Tij. la clãdirile de locuit se considerã Ti = +20°C.

1. În calcule se va þine seama în mod obligatoriu ºi de viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. Determinarea temperaturilor Tu ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se face în conformitate cu prevederile cap. DIMENSIUNI DE CALCUL 6. podurile ºi etajele tehnice. precum ºi de rezistenþele termice ale acestor elemente. Tot pe bazã de bilanþ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise. de ariile elementelor de construcþie care delimiteazã spaþiul neîncãlzit. precum ºi cele din balcoanele ºi logiile închise cu tâmplãrie exterioarã. Ca .de temperaturile de calcul ale încãperilor adiacente. 6. 8din prezentul normativ.

Suprafeþele orizontale ale elementelorde construcþie exterioare(planºeul de la te rasã sau de la pod.a. aria orizontalã este delimitatã exclusiv prin conturul interior al pereþilor exteriori (fig.3).2. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale elementelor de construcþie interioare ºi prin feþele interioare ale elementelor de construcþie perimetrale. .principiu general. 6. Pe ansamblul clãdirii.) se delimiteazã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali ºi princonturul interior alpereþilor exteriori (fig.l). planºeul de peste subsolul neîncãlzit º.

precum ºi prin colþurile. 6.3. Suprafeþele verticale exterioare (pereþii) se delimiteazã pe orizontalã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali. intrânde sau ieºinde. aria verticalã exterioarã totalã.l ºi 2). mãsurat peconturul interior al pereþilorde faþadã. este: A = H ×al j = H ×P în care P este perimetrul clãdirii.6.5. prin faþa inferioarã a plãcii ultimului planºeu.l). 6. inclusiv aria vitratã. 6. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale plãcii planºeelor intermediare. Pe verticalã. Ariile tâmplãriei exterioare se determinã pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzãtoare din pereþi (fig. precum ºi prin faþa superioarã a pardoselii primului nivel încãlzit (fig. . Lungimile "1" alepunþilor termice lineare se stabilesc.6. Suprafeþele înclinate se calculeazã pe baza dimensiunilordin planul lor. ale feþelor interioare ale pereþilor exteriori (fig. Pe ansamblul clãdirii.4.2).

în consecinþã ele sunt delimitate.8. cât ºi înlungimile punþilor verticale. ºi a înãlþimilor Hj considerate ca în fig. înlungimile "1" ale punþilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planºeu) în dreptul pereþilor interiori structurali ºi nestructurali. intersecþiile punþilor orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punþilor orizontale. 6.7. Volumul încãperilor se calculeazã pe baza ariilor orizontale determinate conform pct. 6.2: .2...2 .6. la extremitãþi. 6. în funcþie de lungimile reale pe care se prevãd detaliile respective.. nu se includ lãþimile golurilordeuºi. de conturul suprafeþelor respective. Aria anvelopei clãdirii se calculeazã ca suma tuturor ariilor elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirii prin care au loc transferuri termice.în principiu.4.6. la planºeul depeste spaþii neîncãlzite. cuurmãtoarele precizãri: lungimile se mãsoarã în cadrul ariilor A determinate conform pct.

holuri de intrare. dar la care cãldura pãtrunde prin pereþi adiacenþi. puþul liftului. pe contur. Volumul clãdirii V reprezintã volumul delimitat. casa scãrii. cât ºi încãperile încãlzite indirect (fãrã elemente de încãlzire). verandele.. precum ºi . debarale. lipsiþi de o termoizolaþie semnificativã. în acest sens se considerã ca fãcând parte din volumul clãdirii: cãmãri.9.V = j jj A H 6. vestibuluri. de feþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale: V =aVj =V1 +V2 +. ºi alte spaþii comune. Nu se includ în volumul clãdirii: camerele de pubele. +Vn Volumul V include atât încãperile încãlzite direct (cu elemente de încãlzire)..

. chiar în situaþia în care ele sunt închise cu tâmplãrie exterioarã.balcoanele ºi logiile.

Rezistenþele termice ale straturilor omogene se calculeazã cu 3 zecimale. în calcule se considerã grosimea finalã (dupã tasare). Întrun model geometric este admisibil ca. este mai micã decât grosimea iniþialã. în cazurile în care abaterea negativã admisã la grosimea straturilor este semnificativã.2.2. La straturile la care grosimea finalã.1. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE OPACE 7.1. grosimea de calcul a stratului se va considera egalã cu grosimea minimã admisã.7. dupãpunerea în operã. Rezistentatermicãspecificãaunui stratomogen Rezistenþa termicã specificã a unui strat omogen al elementului de construcþie se determinã cu relaþia: Rs = l în care: d grosimea de calcul a stratului. . conform anexei A. în anumite condiþii sã se înlocuiascã materiale d [m2K/W](l) . Rezistenþatermicãspecificãaunui strat cvasiomogen 7. 7. conductivitatea termicã de calcul a materialului.

dispuse uniform pe suprafaþa elementului de construcþie.cu conductivitãþi termice diferite cu un material având o conductivitate unicã.2.2. Ca exemple de straturi cvasiomogene se pot da zidãriile (alcãtuite din cãrãmizi sau blocuri + mortar). se introduce valoarea conductivitãþii echivalente . Conductivitatea termicã echivalentã a straturilor cvasiomogene de tipul zidãriilor se poate calcula cu relaþia: a(ljAj ) lech = aAj [W/(mK)](2) .2.3. 7. 7. Rezistenþa termicã a unuistrat cvasiomogense calculeazã cu relaþia(1). echivalentã. în care. prin care trec ancore din oþel inoxidabil de diametre reduse. precum ºi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcþie tristrat. Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen. ech. în locul conductivitãþii termice X.

La straturile cvasiomogene alcãtuite dintrun strat termoizolant + ancore metalice de legãturã. conductivitatea termicã echivalentã se poate determina cu relaþia: lech =l+d ´n ´c [W/(mK)](3) .j conductivitãþile termiceale materialelor componente. mãsurate în planul stratului.în care: .2.4. Aj ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen. 7.

10. nnumãrul de ancore metalice pe metru pãtrat. Rezistenþele termice superficiale 7.e = 12W/(m2K). La determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie interioare.6. La calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap. 7. care se determinã pe bazaunui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi.i . 7. conf. 7.3.i = .i=. d grosimea stratului termoizolant [m]. .în care: . Rezistenþele termice superficiale (Rs. coeficientul punctual de transfer termic. conductivitatea termicã a materialului termoizolant [W/(mK)].e = 8W/(m2K). indiferent de sensul fluxului termic. ºi Rse) se considerã în calcule în conformitate cu tabelul II. În spaþiile neîncãlzite. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior . pct. pe ambele suprafeþe ale elementului se considerã valori. în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic.3. se considerã . aferent unei ancore dinoþel inoxidabil.3.3.[W/K].1.2.

Valorile din tabelul II aferente suprafeþelor verticale.în colþurile interioare intrânde. iar cele aferente suprafeþelor orizontale sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de orizontalã. pe lungimea x.3.25m. se considerã: . pe suprafeþele verticale ºi orizontale interioare ale încãperilor. sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de verticalã. dar cel mult 0. în metri.3. Între valoarea astfel determinatã ºi valoarea . aferente colþului intrând. .i= 8W/(m2K) se considerã o variaþie liniarã. între colþul intrând ºi cel mai apropiat colþ ieºind.i=8(lx) [W/(m2K)](4) în care: x distanþa. 7.

temperaturaexterioarã Te =0°C viteza vântului adiacent suprafeþei exterioare v=4m/s. cuun coeficient de emisiee =0.04 7 0.9.02 .03 10 0. Valoarea rezistenþei termice superficiale exterioare Rse = 0.3. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturã interioarãde+20°C.06 3 0. pentru alte viteze ale vântului se poate considera.orientativ: v Rse [m/s] m2K/W 1 0. 7.042 m2K/W din tabelul II corespunde urmãtoarelor condiþii: suprafaþa exterioarã netratatã. netratate (cu uncoeficient de emisie e = 0.7.05 5 0. Valorile rezistenþelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeþele interioare obiºnuite. În studii.08 2 0.4.9).5.3.

COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m 2K)] ªI REZISTENÞE TERMICE SUPERFICIALE [m 2K/W] .

7.4. Rezistenþele termice alestraturilor deaer 7.4.1. Rezistenþele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic ºi de grosimea stratului de aer. 7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã de orizontalã, iar cele din coloanele "flux termic vertical" suni valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã deverticalã. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra[m 2K/W] TABELUL III Grosimea stratuluide aer (mm) Direcþia ºi sensul fluxului termic Orizontal Vertical ascendent descendent 0 0,00 0,00 0,00 5 0,11 0,11 0,11 7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15 15 0,17 0,16 0,17 25 0,18 0,16 0,19 50 0,18 0,16 0,21 100 0,18 0,16 0,22 300 0,18 0,16 0,23 OBSERVAÞIE: Pentru valori intermediare se interpoleazã liniar. 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcþie, cu excepþia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I. 7.4.4. Valoriledin tabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: stratul de aer este mãrginit de suprafeþe paralele, perpendiculare pe direcþia fluxului termic, toate suprafeþele fiind suprafeþe obiºnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); stratulde aerare grosimea (pe direcþia fluxului termic) de celmult 10% din oricare din celelalte

douã dimensiuni, ºinu mai mult de 0,3m; nu are loc nici un schimb de aer semnificativ, atât cu mediul interior, cât ºi cu cel exterior. 7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care existã un oarecare grad de ventilare a spaþiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.5.1. Rezistenta termicã specificã unidirecþionalã a unui element de construcþie alcãtuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cvasiomogene, fãrã punþi termice, inclusivdineventuale straturide aerneventilat, toate dispuseperpendicularpe direcþia fluxului termic, se calculeazã cu relaþia: R = Rsi +aRs +aRa + Rse [m2K/W](5) Relaþia (5) se utilizeazã ºi pentru determinarea rezistenþei termice specifice în câmp curent, a elementelorde construcþie neomogene (cu punþi termice). În calculul unidirecþional, suprafeþele izoterme sunt paralele cu suprafaþa elementului de construcþie. 7.5.2. La elementele de construcþie cu straturi de grosime variabilã (de ex. la planºeele de la terase), rezistenþele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeþelor care se calculeazã. În

cazul în care conductivitatea termicã a stratului cu grosime variabilã este redusã. ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale). determinarea rezistenþei termice specifice unidirecþionale se va face cu luarea în consideraþie a prevederilor STAS 6472/785[ 9].3. 7.4. 7.5. se recomandã utilizarea prevederilordinanexa F. La elementele de construcþie cu permeabilitate la aer ridicatã. Dacã valorile R ºi U reprezintã rezultate finale ale calculelor termotehnice.5.1.5. Rezistenþa termicã specificã corectatã se determinã la elementele de construcþie cu alcãtuire neomogenã. 7.6. Coeficientul de transfer termic unidirecþional se determinã cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) R 7.6.5. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7. pentru o mai mare exactitate. ea þine seama de influenþa punþilor termice asupra valorii rezistenþei termice .

din cadrul suprafeþei A. respectiv în zona cu alcãtuirea predominantã. l lungimea punþilor termice liniare de acelaºi fel.specifice determinate pe baza unui calcul unidirecþional în câmp curent.2. Rezistenþa termicã specificã corectatã R' ºi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazã cu relaþia generalã: 1 1 a(Y×l) ac U '== + + [W/(m2K)](7) R' R A A încare: R rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã aferentã ariei A. 7.6. .

cât ºi de comportarea realã. Coeficienþii . Punþile termice punctuale rezultate la intersecþia unor punþi termice liniare. bidimensionalã.3. Coeficienþii specifici liniari (.) ºi punctuali (. se neglijeazã în calcule. în zonele de neomogenitate a elementelorde construcþie. .6.) de transfer termic aduc o corecþie a calculului unidirecþional. þinând seama atât de prezenþa punþilor termice constructive.Rezistenþa termicã specificã corectatã R' se mai poate exprima prin relaþia: R' = rR [W/(m2K)](8) în care: rreprezintã coeficientul de reducere a rezistenþei termiceunidirecþionale: 1 r = 9) []( 1+ R[a(y×l)+ac] A 7. de regulã. respectiv tridimensionalã» a fluxului termic.

. Semnul ( + ) reprezintã o reducere a rezistenþei termice corectate R' faþã de rezistenþa termicã unidirecþionalã R.ºi . semnul () are o frecvenþã mai redusã ºi semnificã o mãrire a valorii R' faþã de valoarea R. Coeficienþii . 7. ºi . Înanexa G se prezintã o clasificare a punþilor termice liniare ºi punctuale precum ºi o clasificare a tipurilorde coeficienþi liniari de transfer termic . ei se pot determina pe baza indicaþiilordin anexa J. nu diferã în funcþie de zonele climatice. În .6. 7.4.6. au valori pozitive sau negative ºiei se introduc în relaþiile (7) ºi (9) cu semnele lor algebrice. ei se determinã pe baza calculului numeric automat al câmpurilorde temperaturi.5. În cazul în care aceºti coeficienþi nu pot fi extraºi din tabele.

1. 7. Rezistenþa termicã specificã medie a unui element de construcþie se calculeazã cu relaþia: 1 aAj R' . 7. Dupã finalizarea calculelor termotehnice.. poate fi determinatã cu metoda aproximativã din anexa H. pentru o serie de detalii curent utilizate.6. Coeficienþii liniari de transfer termic aferenþi pereþilor exteriori din zona de intersecþie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 . ºi . rezistenþa termicã specificã corectatã a elementelor de construcþie neomogene. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare.6. 73 se dau coeficienþii .7.... 10din[1]. valorile R' ºi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale). Rezistenþa termicã specificã medie 7.tabelele 1 .6. 7.7.7.

.m == [m2K/W](10) U ' m a(AjU ' j ) în care: U jcoeficienþii de transfer termic corectat [W/(m2K)J aferenþi suprafeþelor Aj.

Valorile R'm ºi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clãdiri se pot determina ºi direct. În cazul rezistenþei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clãdirii. 7. valorile Aj ºi U'j sunt aferente diferitelor încãperi. (8) ºi (9).3. Rezistenþele termice medii R'm se pot calcula: pentru o încãpere având mai multe suprafeþe aferente unui aceluiaºi element de construcþie. în care valorile A ºi 1.7. cu relaþiile (7). pentru ansamblul unei clãdiri. pentruunnivel al clãdirii.7. sunt cele corespunzãtoare unui nivel sau unei clãdiri în întregime.7. precum ºi numãrul de punþi termice punctuale.2. Relaþia (10) este valabilã ºi pentru determinarea rezistenþelor termice specifice medii ale unor elemente de construcþie .de exemplu pereþii exteriori la o încãpere decolþ.

j. Rezistenþa termicã specificã medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcþie aferente unei încãperi.alcãtuite din douã sau din mai multe zone cu alcãtuire omogenã. în care . este factorulde corecþie a temperaturii exterioare. corespunzãtor suprafeþei j. Relaþia (10) astfel modificatã este valabilã ºi la calculul rezistenþei termice medii a . obþinânduse rezistenþa termicã specifica medie Rm= 1/Um. în care la numitor termenul S(AjU ' j ) se înlocuieºte cu termenul S(AjU ' j tj ). 7. se calculeazã cu relaþia (10).7. în aceastã situaþie în relaþia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecþional Uj.4. unui nivel sau întregii clãdiri.

aferent unui element de construcþie. aferent unui element de construcþie.8.unui singur element de construcþie care separã mediul interiorde douã sau mai multe medii exterioare.2. unui nivel sau întregii clãdiri.8. 7.). Alte caracteristici termotehnice 7.8. Coeficientul de cuplaj termic (L).7. 7.1. În cazul .1.8. se calculeazã cu relaþia generalã: A Lj = AjU ' j = j [W/K](11) R' j în care indicele j se referã la o suprafaþã a elementului de construcþie. aferentã unei încãperi. având temperaturi Te ºiTudiferite. se calculeazã cu relaþia generalã: F= Lj ×DT în care indicele j are aceeaºi semnificaþie ca la pct. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie. Fluxul termic (. valorile L se pot însuma.

8.3. în locul valorii . aferent unei clãdiri în ansamblu. Coeficientul global de izolare termicã (G).8. valorile F se pot însuma. se calculeazã cu relaþia generalã: a(L ×t ) G = jj +0. conform cap. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie.T = TiTese utilizeazã diferenþa de temperaturã (TiTu) în care Tu reprezintã temperatura din spaþiul neîncãlzit. 7.elementelor de construcþie care separã spaþiul interior încãlzit de un spaþiu neîncãlzit. determinatã pe baza unui calcul de bilanþ termic.34 ×n [W/(m3K)](13) V .

34 ×V ×a(n ×T ) Tu = jj .j factorul de corecþie a temperaturii exterioare.1. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului interior al clãdirii. Vvolumul clãdirii [m3]. Pentru determinarea temperaturii convenþionale de calcul dintrun spaþiu neîncãlzit. DETERMINAREA TEMPERATURII DINTRUN SPAÞIU NEÎNCÃLZIT 8. respectiv numãrul mediu al schimburilor de aerpe orã aferent tuturor încãperilor încãlzite ºi neîncãlzite din cadrul volumului clãdirii [h1]. utilizânduse relaþia generalã: a(T ×Lj )+0. Calculul coeficientului global de izolare termicã este tratat în detaliu în normativele [12] ºi[13]. aferent suprafeþei j a elementului de construcþie.în care: . 8. se face uncalcul de bilanþ termic.

în .34 ×V ×an în care: Lj coeficienþii de cuplaj termic aferenþi tuturor elementelor de construcþie orizontale ºi verticale care delimiteazã spaþiul neîncãlzit de mediile adiacente: aer exterior sau încãperi încãlzite [W/K]. Tj temperaturileconvenþionale de calculale mediilor adiacente:Te sauTj[°C].. se fac urmãtoarele precizãri: la determinarea valorilor L. respectiv numãrul de schimburi de aer pe orã [h1]. Vvolumul interioralspaþiuluineîncãlzit [m3]. 8. aferente elementelor de construcþie interioare se pot utiliza rezistenþele termice specifice unidirecþionale (R). dacã încãperea neîncãlzitã este prevãzutã cu uºi. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului neîncãlzit. ferestre.a. luminatoare º.2.[0C](14) aLj +0. Pentruutilizareacorectã a relaþiei (14).

relaþia de calcul se introduc ºiaceste elemente de construcþie. . temperaturile Tj seintroduc în relaþiade calcul cu valorilelor algebrice.

0 .RATA SCHIMBURILOR CONVENÞIONALE DE AER TABELUL IV Nr.2 3 Ca la 1).0 8 Elemente de construcþie evident neetanºe 10. uºi sau ferestre 0 2 Ca la 1). dar cu uºi sau ferestre etanºe 0. dar cu mici orificii de ventilare 1. Tipul de etanºare la aer n (h1) Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi încãlzit (i) 1 Pereþi ºi planºee fãrã goluri. dar fãrã orificii de ventilare 0.5 Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi exterior (e) 4 Elemente de construcþie fãrã goluri sau orificii de ventilare 0 5 Elemente de construcþie cu goluri închise (cu uºi sau ferestre).5 6 Ca la 5). crt.0 7 Elemente de construcþie cu etanºeitate redusã 5. dar cu uºi sau ferestre obiºnuite 0.

de existenþa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare. etc.3.8.4. Spaþiile neîncãlzite pentru care se face calculul cu relaþia (14)pot fi: . respectiv rata schimburilor convenþionale de aer. se stabileºte în funcþie de existenþa uºilor j a ferestrelor. Valorile n se vor stabili ºi în funcþie de necesitãþile de aerisire a încãperii neîncãlzite. precumºi între spaþiul neîncãlzit ºi mediul exterior.) 8. se pot utiliza valorile din tabelulIV. precum ºi în funcþie de gradul de etanºeitate a elementelor de construcþie perimetrale. Pentru numãrul de schimburi de aer pe orã între spaþiul neîncãlzit ºi spaþiul încãlzit. Viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. în funcþie de destinaþia acesteia (de exemplu cerinþe mai mari de ventilare la cãmãrile de alimente de la locuinþe.

În situaþia în care douã spaþii neîncãlzite sunt adiacente. fie pe baza unui calcul de bilanþ termic. temperaturile Tu se pot determina. rosturi închise. Temperaturile în subsolurile neîncãlzite se determinã în conformitate cu prevederile din [1].încãperi interioare de dimensiuni reduse ºi înconjurate în mare parte de încãperi încãlzite (cãmãri. debarale.5.a. rezolvând un sistem de douã ecuaþii cu douã necunoscute. . degajamente º. spaþii de dimensiuni mai mari. interioare sau adiacente clãdirii (casa scãrii neîncãlzitã. fie cu relaþia (14) prin încercãri succesive. garaje. 8. windfanguri neîncãlzite. poduri sau etaje tehnice neîncãlzite.). º.a.). vestibuluri.

necuprinse in tabelul V. realizate din profile . rezistenþele termice specifice vor fi determinate prin încercãri de cãtre un institut de specialitate.2. Tâmplãriile exterioare cu tocuri ºi cercevele din mase plastice sau din aluminiu. 9. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE SUPRAFEÞELOR VITRATE 9. produse în þarã pe baza unor licenþe strãine sau importate.1.9. Nu se recomandã folosirea tâmplãriilor din aluminiu la care nu se realizeazã ruperea punþilor termice pe o adâncime de cel puþin12 mm. a luminatoarelor ºi a pereþilor exteriorivitraþise considerã conform tabelului V. Rezistenþa termicã a tâmplãriei exterioare (ferestre ºi uºi vitrate) din lemn. nu vor fi utilizate decât dupã atestarea caracteristicilor lor termotehnice de cãtre un institut de spacialitate. 9.5. 9. Pentru alte tipuri de elemente de construcþie vitrate. Pentru tâmplãriile metalice simple.3.4. 9. produse de firme din þarã.

rezistenþele termice ale tuturor tipurilorde tâmplarii se pot determina pebaza prevederilordin anexa I. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare. cu o foaie de geam 0. Pentru uºile interioare.19 simplã. rezistenþele termice pot fi determinate prin calcul. cu . REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCÞIE VITRATE TABELUL V ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W TÂMPLÃRIE EXTERIOARÃ DIN LEMN simplã. de alcãtuirea ºi grosimea acestora ºi de valorile Rsi ºi Rse corespunzãtoare poziþiei uºilor. opace sau vitrate.din oþel se vor considera urmãtoarele rezistenþe termice: cuo foaie degeam simplu R' =0.7. în funcþie de materialele utilizate la tocuri ºi foi.17 m2K/W cuun geam termoizolant R'=0. Calculele se vor efectua pe baza indicaþiilordin anexa I.28 m2K/W 9.6. 9.

. cu douã foide geam ºi un geam termoizolant 0. cu douã foi de geam la distanþã de 8 ..44 cuplatã. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 . 4 cm 0.31 simplã..39 cuplatã. cu douã foi de geam la distanþã de 2 .3 cm . 4 cm 0. 4 cm 0. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 . cu trei foi de geam 0. 4 cm 0.18 cu un geam termoizolant 0. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 8 .55 triplã..69 LUMINATOARE cu o foaie de geam 0.29 cu douã foi de geam la distanþã de1.. cu douã foi de geam la distanþã de 2 ....un geam termoizolant 0.33 simplã..57 triplã...43 dublã.51 dublã... 12 cm 0.. 12 cm 0.

27 simple 0.18 duble 0.din plãci PAS 0.34 .

22 0.27 0.42 0. de 80 mm grosime vitrine cu rame metalice. cu o foaie de geam 0.TABELUL V (continuare) ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W PEREÞI EXTERIORI VITRAÞI geam profilit tip U.1.31 0.18 0. montate simplu plãci presate din sticlã. montat dublu geam profilit tubular plãci PAS.18 10. Temperatura pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie fãrã punþi termice (sau în câmpul curent al elementelorde construcþie cupunþi termice) se determinã cu relaþia: . montat simplu geam profilit tip U.30 0. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAÞA INTERIOARÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 10. tip S (Nevada): pereþi simpli pereþi dubli cãrãmizi presate din sticlã cu goluri.17 0.

pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpuluiplan.T = TiTe. Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizãrilor din anexa J. temperaturile superficiale minime Tsi min se dau în tabelele 1 . bidimensional de temperaturi.. Înzona punþilortermice.3.DT Tsi =Ti . Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II . în relaþia de calcul (15) se introduce diferenþa de temperaturã (TiTu). 73. Pentru cazurile ºi detaliile curente.[oC](15) ai ×R La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite.. În mod curent. în locul valorii . 10. 10.2. temperaturileTsi se determinã printrun calcul automat al câmpului de temperaturi.

La colþurile intrânde de la intersecþia a doi pereþi exteriori cu un planºeu (la tavan sau la pardosealã). temperatura minimã (T'si min) se poate determina cu realaþia: min ' si T '' ' ei ei i TT TTT -= ( min )si T. temperatura minimã se poate determina numai pe . Pentru alte condiþii de temperaturã (T'e ºi T'i).climaticã ºi pentru o temperaturã interioarã Ti = +20°C.[oC](16) în care: Ti = +20°C Te = 15° C Ti Te = 35K iT 10.4.

detemperaturi. tridimensional. .baza unui calcul automat al câmpului spaþial.

aferentã.[°C](18) sim i ai ×R' în care: R' rezistenþa termicã specificã corectatã. 10. 10.3Tsi min -0. fie ansamblului clãdirii. se poate considera valoarea aproximativã: Tsicolt =1.5. aferentã suprafeþei interioare a unui element de construcþie. sepoate calcula valoarea maximã a raportului ecartului de temperaturã superficialã. fie unei încãperi. Temperatura superficialã medie.3Ti [°C](17) în care: Tsi mln temperatura superficialã minimã. determinatã conform cap. Pe baza temperaturii superficiale minime Tsi min. cu relaþia: T -T .6.În cazul în care nu se face unastfel de calcul. determinatã pe baza câmpului plan de temperaturi.7. dupã necesitãþi. sepoate determina cu relaþia: DT T =T .

în locul valorii . folosind relaþia: Ti -Tsi m R zm == si []( 20) DTR' 10. se introducediferenþa de temperaturã (TiTu). 10. Calculele se fac în ipoteza cã .T din relaþiile (18). ll. La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite.i si min zmax= 19) DT []( Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m.2. se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperaturã superficialã. 11.(19). se poate reprezenta grafic variaþia temperaturilor Tsi.7.(20). Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaþiilor din anexa J.COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APÃ 11.8.1. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã se determinã în conformitate cu prevederile STAS 6472/489[ 7] ºi cu modificãrile dinanexa K.

pe baza relaþiei (15).elementul de construcþie este alcãtuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic. pe suprafaþa exterioarãaelementului de construcþie: DT Tse =Te + [°C](21) ae ×R . În aceastã ipotezã se potdetermina urmãtoarele temperaturi: pe suprafaþa interioarã a elementului deconstrucþie.

Temperaturile din interiorul elementelor de construcþie neomogene se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpuluibidimensional de temperaturi. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcþie. respectiv exterioarã relaþia (23). Pe baza temperaturilor astfel determinate.întrun plan n din interiorulelementului de construcþie.Rsj suma rezistenþelor termice specifice ale straturilor amplasate între suprafaþa interioarã relaþia (22). ºi planul n. 11.1. STABILITATEA TERMICÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 12.3.(Rsi +aRsj ) [°C](22) R sau T =T DT (R +aR ) ne se sj R în care: . 12. cu unadin relaþiile: DT Tn =Ti . Determinarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirilor se face .

indicele inerþiei termice se calculeazã cu relaþia: S(Aj ×Dj . de sub terase ºi poduri. alcãtuit din mai multe straturidispuse perpendicular pe fluxul termic. [W/(m2K)].5. Pentru materiale necuprinse în anexa A.5×10 -3 l×c ×r [W/(m2K)](25) în care: c capacitatea caloricã masicã la presiune constantã [J/(kgK)] conform anexei A. Indicele inerþiei termice D a unui element de construcþie plan. 12. se calculeazã cu relaþia: D =S(Rs ×s) în care: s coeficientul de asimilare termicã. 12.3. .4.2. planºeele de peste ultimul nivelîncãlzit. densitatea aparentã a materialului [kg/m3].înconformitate cu prevederile Instrucþiunilor tehnice NP 2001989[ 11]. 12. În cazul elementelor de construcþie neomogene. 12. coeficientul de asimilare termicã se calculeazã cu relaþia: s =8. Coeficienþii de asimilare termicã s se iau din anexa A. pentru perioada oscilaþiilor densitãþii fluxului termic de 24 de ore. Elementele de construcþie care se verificã la exigenþa de stabilitate termicã sunt urmãtoarele: partea opacã apereþilor exteriori supraterani ai încãperilorîncãlzite.

) D = 26) aAj []( .

T = TiTe. La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu neîncãlzit. Rezistenþa termicã necesarã din considerente igienicosanitare. admisã între temperatura interioarã ºi temperatura medie a suprafeþei interioare:.Timax = (TiTsirn).1.T. max se dau în tabelul VI.Tmax diferenþa maximã de temperaturã. 13. în loc de valoarea . se calculeazã cu relaþia: R' nac = DT [m2K/W](27) ai ×DTi max în care: . REZISTENÞE TERMICE NORMATE 13. în funcþie de destinaþia clãdirii ºi de tipul elementului de construcþie. înrelaþia (27) se introduce . Valorile . Dj indicii inerþiei termice corespunzãtori zonelorcu arii Aj.în care: Aj ariile zonelordistincte de pe suprafaþa elementuluide construcþie [m2].

13. Condiþia (28) se aplicã ºi la elementele de . calculate pentru fiecare încãpere în parte. trebuie sã fie mai mari decât rezistenþele termice necesare: R'3 R' nec [m2K/W](28) 13. încare Tu reprezintã temperatura în spaþiul neîncãlzit.2.diferenþa de temperaturã (TiTu). în loc de valoarea . având valori conform [3]. Relaþia (27) nu se aplicã la suprafeþele vitrate.T.3. Rezistenþele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor. determinatã pebazaunui calcul de bilanþ termi La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu mai puþin încãlzit. în relaþia (27) se introduce diferenþa dintre cele douã temperaturi interioare convenþionale de calcul.

Timax din tabelulVIse mãresc cu 1K.4.) valorile . 13. valorile normate Ti ºi ATj max. 13. chiar dacã ele diferã de valorile Tj din [3] . La elementele de construcþie ale încãperilor în care staþionarea oamenilor este de scurtã duratã (de exemplu casa scãrii.construcþie adiacente rosturilor închise.a. izolate faþã de mediul exterior. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice.5. la verificarea termotehnicã a elementelor de construcþie interioare. precum ºi la clãdirile încãlzite cu sobe. º. spre încãperile neîncãlzite sau mai puþin încãlzite. holurile de intrare în clãdirile de locuit. pot ºi trebuie sa fie stabilite de proiectant.

valoarea .ºi de valorile . .6.Timax din tabelulVI.dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiþii: degajãrile decãldurãdepãºesccu cel puþin 50% necesarulde cãldurã de calcul. 13. 13. Pentru încãperile clãdirilor de producþie cu degajãri importante de cãldurã. Rezistenþele termice specifice ale elementelor de construcþie vitrate trebuie sã fie mai mari decât valorile R'nec din tabelul VII. suprafaþa interioarã a elementului de construcþie este supusã unui flux radiant permanent sau este spãlatã de aer uscat ºi cald.Timax nu se normeazã.7. densitatea fluxului termic degajat estede cel puþin 23 W/m 2deelement de construcþie .

prin care se urmreºte a se compensa inerþia (exprimatã prin greutate) redusã.Trebuie sã fie îndeplinitã condiþia: R' 3 R' [m2K/W](29) m min VALORI NORMATE .Timax .8. se comparã curezistenþele termice minime prescrise de actele normative în vigoare. rezistenþa termicã corectatã. În scopul reducerii consumului de energie în exploatare. a fiecãrui element de construcþie.13. medie peclãdire.9.50m2K/W pentru50 kg/m2 R'nec = 2.00m2K/W pentru100kg/m2 R'nec =1.Ti max TABELUL VI Grupa clãdirii Destinaþia clãdirii (%) . prinrezistente termice specifice sporite: pentru20 kg/m2 R'nec = 2. Pentru elementele de construcþie uºoare cu excepþia suprafeþelor vitrate sunt valabile valorile R'nec de mai jos.80 m2K/W pentru150kg/m2 R'nec =1.60 m2K/W 13.

a. º.5 3.0 2.[K] Pereþi Tavane Pardoseli I Clãdiri de locuit. cu regim normal de umiditate 50 4. 60 4.5 *) DT =T -q r ir REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCÞIE VITRATE .0 II Alte clãdiri socialculturale.5 2.8.0 3.a.Tr 3.5 III Clãdiri sociale cu regim normal de umiditate Clãdiri de producþie cu regim normal de umiditate 60 6.75 .Tr 0. policlinici º.5 3. grãdiniþe ªcoli. licee.0 4.0 IV Clãdiri de producþie cu regim ridicat de umiditate *) . cãmine. Creºe. internate Spitale.

27 IV 0.35 0.33 II 0.30 III 0.25 0.31 0.22 0.24 .TABELUL VII Grupa clãdirii R'nec [m2K/W] Tâmplãria exterioarã Luminatoare Pereþi exteriori vitraþi I 0.39 0.27 0.31 0.28 0.

atât în câmp curent.1.OBSERVAÞII: 1) La tâmplãria exterioarã de la casa scãrii ºi de la alte spaþii de circulaþie. în funcþie de temperatura interioarã convenþionalã de calcul Ti ºi de umiditatea relativã a aerului interior . Temperatura punctului de rouã se poate determina din anexa B.22 m2K/W 14. TEMPERATURISUPERFICIALE NORMATE 14. trebuie sã fie mai mari decât temperatura punctuluide rouã . indiferent de grupa clãdirii. se admite R'nec =0. Temperaturile de la suprafeþele interioare ale elementelor de construcþie. Tsi colþ). .27 m2K/W 2)La tâmplãria exterioarã de la vitrine se admite R'nec =0.r [°C](30) 14.2.r: Tsi(Tsi min. cât ºi în dreptul tuturor punþilor termice.

temperatura punctului de rouã poate fi determinatã. calculatã cu relaþia (31). conform anexei C [Pa].4. 14. prin interpolare liniarã. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. Pentru alte valori T ºi . aceastã valoare a temperaturii este temperaturapunctului derouã0T. Cu ajutorul . din anexa Cse determinã temperatura pentru care presiunea parþialã avaporilor de apã. Mai exact. curelaþia: p ×j p = si [Pa](31) vi 100 în care: Ps presiunea de saturaþie corespunzãtoare temperaturii aerului interior. . devine presiune de saturaþie. 14. aproximativ.i consideratã conform tabelului VI..idintabelul VI. valorile . temperatura punctului de rouã se calculeazã astfel: sedeterminã presiunea parþialã avaporilorde apã lainterior.3.i decât cele din anexa B.i pot fi ºi trebuie sã fie stabilite de proiectant.i umiditatea relativã a aerului umed interior [%]. chiar dacã ele diferã de valorile .

variaþia pe verticalã a temperaturii aerului ºi asimetria temperaturii radiante. . precum ºi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeþei pardoselii. în conformitate cu[10].temperaturilor superficiale medii determinate cu relaþia (18) se pot calcula ºi verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD.

ANEXE A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouã pentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului. D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilor de aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai

tâmplãriei exterioare JCalculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCÞIE Nr. crt. Denumirea materialului Densitatea aparentã . kg/m3 Conductivitatea termicã de calcul . W/(mK) Coeficientul de asimilare termicã s W/(m2K) Factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori 1/KD 0 1 2 3 4 5 I. Produse pe bazã de azbest Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 1 Plãci ºi foi de azbociment 1900 0,35 6,35 24,3 2 Plãci termoizolante de azbest 500 300 0,13 0,09 1,99 1,28 1,6 1,6

II. Materiale asfaltice ºi bituminoase Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0 4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0 5 Bitum 1100 0,17 3,37 *) III. Betoane Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 6 Beton armat 2600 2500 2400 2,03 1,74 1,62 17,90 16,25 15,36 24,3 21,3 21,3 7 Beton simplu cu agregate naturale de naturã sedimentarã sau amorfã (pietriº, tuf calcaros, diatomit). 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 1,62 1,39 1,16 0,93 0,75 0,58 0,46 0,37 15,36

7 4.1 6.1 4.52 0.6 6.86 10.5 7.75 8.5 7.9 12.1 6.79 4.64 0.74 21.99 8.15 4.79 7.02 5.50 6.53 7.37 6.1 .1 8.41 9.52 0.36 7.65 5.08 8.46 8.3 3.1 4.3 14.64 0.53 7.7 7.13.75 0.87 0.7 7.9 8 Beton cu zgurã de cazan 1800 1600 1400 1200 1000 0.7 9 Beton cu zgurã granulatã 1800 1600 1400 1200 0.58 0.62 11.

.

46 7.26 0.1 12 Beton cu granulit 1800 1700 1600 1500 1400 1200 1000 800 600 400 0.25 5.41 7.81 0.46 4.47 3.76 0.5 6.70 0.49 4.4 2.33 0.0 11 Beton cu perlit 1200 1000 800 600 0.0 1 2 3 4 5 10 Beton cu zgurã expandatã 1600 1400 1200 0.1 6.35 0.50 6.46 0.17 5.41 0.3 3.64 0.58 0.29 .55 2.58 0.46 0.4 2.

1 4.22 3.7 3.41 8.2 4. GBC T 750 700 600 550 0.61 3.39 2.89 2.0.75 2.1 7.23 0.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC 50 tip GBN 50 tip GBN 35 tip GBN T.63 7.4 1.5 6.85 8.8 6.79 4.24 0.7 3.17 9.5 14 Produse rigide spumate din cenuºã de termocentralã .02 5.96 2.03 7.0 6.71 4.24 7.9 6.28 0.57 3.4 2.27 0.2 3.

87 9.46 1.5 17 Mortar de var 1600 0.93 10.64 0.24 5.37 6.7 4.1 16 Mortar de ciment ºi var 1700 0.47 8.20 0.6 IV.liatã cu ciment 500 400 0.1 2.52 7.7 V. Mortare Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 15 Mortar de ciment 1800 0.16 2.3 18 Mortar de zgurã cu ciment 1400 1200 0. Vatã mineralã ºi produse din vatã mineralã Capacitate caloricã masicã c=750 J/(kgK) 19 Vatã mineralã: tip 60 tip 70 60 .08 7.70 8.97 3.15 5.

50 0.045 0.1 20 Saltele din vatã mineralã tip SCI 60.. SCO60.41 1.130 120.70 0.3 1.3 .1 1.. 150 0.045 0.37 0.SPS 60 tip SPS70 100.042 0.040 0..59 1..

0 1 2 3 4 5 21 Pâslã mineralã: tip P 40 tip P 60 tip P 90 40 60 90 0,043 0,040 0,040 0,31 0,36 0,44 1,1 1,6 2,0 22 Plãci din vatã mineralã: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 100 140 120...140 0,048 0,040 0,044 0,51 0,55 0,56 2,1 2,4 2,4 23 Plãci rigide din fibre de bazalt tip

PB 160 160 0,050 0,66 2,5 VI Sticlã ºi produse pe bazã de sticlã Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 24 Sticlã 2500 0,75 10,67 . 25 Sticlã spongioasã 400 300 140 0,14 0,12 0,075 1,84 1,48 0,80 28,3 28,3 28,3 26 Vatã de sticlã: cal. I cal. II 80 100 0,036 0,041 0,42 0,50 1,1 1,2 VII Produse pe bazã de ipsos, perlit, diatomit Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 27 Plãci de ipsos 1100 1000 0,41 0,37 5,23 4,47 6,1

6,5 28 Plãci de ipsos cu umpluturã organicã 700 0,23 3,13 3,4 29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7 30 ªapãde ipsos 1600 1,03 10,00 11,2 31 Produse termoizolante din diatomit 600 500 0,22 0,19 2,83 2,40 32 Plãci termoizolante din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9 VIII Pãmânturi ºi umpluturi Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 33 Pãmânt vegetal în stare umedã 1800 1,16 11,28 34 Umpluturã din nisip 1600 0,58 7,50 3,9 35

Umpluturã din pietriº 1800 0,70 8,74 2,4

17 0. tip STABILIT .17 4.41 5.0 1 2 3 4 5 IX.12 5.30 28.3 39 Rumeguº 250 0.71 11.91 10.3 2.0 37 Stejar ºi fag perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 800 800 0.23 0.4 2.1 38 Placaj încleiat 600 0.09 2.4 40 Plãci termoizolante din talaº.78 7.02 2. Lemn ºi produse din lemn Capacitate caloricã masicã c=2510 J/(kgK) 36 Pin ºi brad perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 550 550 0.35 4.

125 0.400 300 0.0 42 Plãci termoizolante din coajã de rãºinoase tip PACOSIP tip IZOTER 750 350 270 0.16 5.38 5.08 2.66 2.094 2. tip PFL (plãci moi) plãci S plãci B ºi BA 220.350 230..19 2..puzderie) 800 600 0.17 5.32 2.216 0..13 3.82 2.084 0.21 0. rumeguº.4 2.52 4.116 5.400 0.1 41 Beton cu agregate vegetale (talaº.7 .4 2.3 5.7 3.14 0.1 43 Plãci din fibre de lemn.42 2..3 2.

24 5.5 7.101 .79 4. tip PAL: termoizolante stratificate omogene pline omogene cu goluri 350 650 550 700 600 500 450 0. Produse termoizolante fibroase de naturã organicã Capacitate caloricã masicã c= 1670 J/(kgK) 46 Plãci aglomerate din puzderie.3 8.156 2.44 Plãci aglomerate fibrolemnoase.90 4.14 2. tip PAF 300 0.7 45 Plãci din aºchii de lemn.101 0.264 0.8 X.8 7.4 2.53 1.168 0.216 0.1 4.1 3. tip PAP 300 200 0.084 2.90 3.204 0.180 0.57 2.85 3.

0.086 1.91 1.0 .44 3.5 3.

9 51 Zgurã granulatã.0 1 2 3 4 5 47 Stufit presat manual presat cu maºina 250 400 0.61 3. Umpluturi termoizolante Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 50 Zgurã de cazan 1000 700 0. tip vatã de tapiþerie 100 0.3 49 Saltele din Deºeuri textile sintetice.26 4.14 1.74 1.14 0.045 0.05 0.65 2.3 1. .35 0.4 1.4 48 Plãci din paie 250 120 0.09 0.85 1.60 1.32 3.1 XI.05 2.3 2.

17 2.18 5.7 52 Cenuºã ºi zgurã de termocentralã 650 0.1 2.03 0.9 55 Diatomit 700 500 0.16 57 .zgurã expandatã 1100 900 500 0.11 2.81 3.31 0.29 3.1 1.36 0.0 53 Granulit 900 500 300 0.25 0. Pietre naturale ºi zidãrie din piatrã naturalã Capacitate caloricã masicã c = 920 J/(kgK) 56 Scorie bazalticã 1000 0.19 4.4 3.49 0.083 1.0 2.25 0.38 3.26 4.71 1.46 XII.20 3.90 4.7 54 Perlit 200 100 0.26 2.7 0.40 3.088 0.75 1.

19 1. cu densitate aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 2680 1960 1260 3.6 8.9 .25 10.5 60 Tuf calcaros 1300 0.70 4.Marmurã.4 9. granit.0 59 Pietre calcaroase 2000 1700 1.13 6.99 17.13 0.48 25.54 30. bazalt 2800 3.93 12.89 12.45 56.51 23.16 0.42 10.9 4.7 58 Gresie ºi cuarþite 2400 2.03 17.52 6.3 61 Zidãrie din pietre de formã regulatã.

06 11.3 XIII Zidãrie din cãrãmizi. cu densitatea aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 1380 0.1 64 Zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale.30 15.75 .57 8.0 1 2 3 4 5 62 Zidãrie din pietre 2420 2.80 9.7 neregulatã. blocuri mici ºi produse din beton celular autoclavizat Capacitate caloricã masicã c = 87 (J/kgK) 63 Zidãrie din cãrãmizi pline 1800 0.55 20.60 7.42 5. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de: 1675 kg/m3 1700 0.51 6. tip GVP.5 de formã 1900 1.

cu densitatea aparentã a blocurilor de: 2000 kg/m3 1980 1.5 1075 kg/m3 1250 0.55 6.1 65 Zidãrie din cãrãmizi de diatomit.16 12.6 .64 7.70 8.46 5. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de 1000 kg/m3 1200 0.4 66 Zidãrie din blocuri mici pline din beton cu agregate uºoare.7 1200 kg/m3 1350 0.26 5.02 10.02 4.3 1475 kg/m3 1550 0.0 1325 kg/m3 1450 0.64 4.26 3.95 5.52 6.8.77 4.57 4.58 7.3 950 kg/m3 1150 0.

3 1000 kg/m3 1080 0.93 10.1 1400 kg/m3 1440 0.9 67 Zidãrie din blocuri debeton celular autoclavizat: cu rosturi subþiri .42 5.72 7.34 3.29 4.1800 kg/m3 1800 0.5 1600 kg/m3 1620 0.43 4.75 8.50 6.26 8.61 7.7 1200 kg/m3 1260 0.

57 3.30 0.8 4.2 XIV.27 0.3 3.9 4.0 1 2 3 4 5 tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obiºnuite tip GBN 35 tip GBN 50 675 775 725 825 0.4 68 Fâºii armate din beton celular autoclavizat tip GBN 35 tip GBN 50 625 725 0.38 3.70 4.30 0.82 3.25 0. Metale Capacitate caloricã masicã c=480 J/(kgK) 69 Oþel de construcþii 7850 58 .13 3.28 3.20 3.7 4.34 3.

46 7.61 0.7 .0 74 Poliuretan celular 30 0. XV.05 0.00 .29 0.40 3. 71 Aluminiu 2600 220 140.36 30.38 0.30 30.05 0.0 73 Spumede policlorurã de vinii 70 30 0.6 .044 0. Materiale în suluri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 75 Covor PVC fãrã suport textil cu suport textil 1800 1600 1600 1400 0.33 0.0 XVI. Polimeri ºi spume depolimeri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 72 Polistiren celular 20 0.49 7.0 3.8 .23 8.042 0.125. 70 Fontã 7200 50 111.

28 *) *) Valoarea este conform S1 AS 6472/489 .83 425 425 425 425 76 Pânzã bitumatã.5. 600 0.17 3. carton bitumat. etc.

Conductivitãþile termice de calcul din anexa A sunt date la condiþiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii..17.o . se obþin prin majoritatea valorilor determinate experimental. conform STAS 591289 (pentru materialul în stare uscatã). 3. conform prevederilor din S TAS 6472/489. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate.. 2.23 W/(mK) 35% . Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A.o = 0. conductivitatea termicã se poate determina experimental. conductivitatea fiind raportatã la temperatura medie de 0°C.16 W/(mK) 60% . 0.0. Conductivitãþile termice de calcul .OBSERVAÞII: 1.odupã cum urmeazã: betoane uºoare având: .

... dar având alte densitãþi aparente.58 W/(mK) 20% produse dinvatã mineralã 10% produse dinlemn 20% produse fibroase de naturã organicã 20% masã ceramicã 20% polimeri ºi spume din polimeri cu pori închiºi 10% cu pori deschiºi 20% 4.31. 5...o=0. conductivitatea termicã de calcul se poate determina prininterpolare.. Pentru materialele .0.0. Densitatea aparentã datã în anexa A. se referã la materialele în stare uscatã pânã la masã constantã.o = 0.46 W/(mK) 25% .. Pentru materiale cuprinse în anexa A.o = 0.0. 6.47.24.30 W/(mK) 30% .

12. precum ºi pentru alte materiale necuprinse în anexa A.4 din prezentul normativ. coeficientul de asimilare termicã s se calculeazã conform pct. . valorile 1/KD se dau în STAS 6472/489. Pentru materiale sub formã de vopsele. pelicule sau folii. 7. factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentalã de cãtre un institut de specialitate. Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A. 8.ºi densitãþile aparente necuprinse în anexa A.

3 + 16.ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUÃ (.3 + 20. Tj în °C 12 14 16 18 20 22 100 + 12.2 + 19.3 .4 + 12.0 + 14.0 95 + 11.i % Temperatura aerului interior.0 + 20.2 + 13.2 + 21.0 + 22.3 + 18.2 90 + 10.4 + 14.0 + 18.2 + 15.2 + 17.0 + 16.r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ªI UMIDITÃÞI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR 0C Umiditatea relativã aaerului.

4 + 17.5 + 18.1 + .5 + 9.4 + 19.7 + 10.6 + 13.4 + 11.4 + 17.4 75 + 7.5 + 15.4 + 16.1 60 + 4.4 + 8.5 + 12.5 + 6.5 + 16.5 + 15.2 + 15.7 + 11.4 80 + 8.5 + 13.3 + 13.7 + 8.6 + 10.7 +7.85 + 9.6 + 11.2 +10.4 + 14.4 70 + 6.6 + 12.7 + 9.3 65 + 5.5 + 14.

6 + 7.0 + 13.9 + 7.3 +4.7 + 9.4 + 4.1 + 0.1 45 + 0.4 +2.7 + 5.5 + 2.2 + 6.2 +5.1 + 7.1 + 5.8 35 2.3 +4.0 + 0.5 2.9 + 3.6 1.1 + 5.5 40 1.0 + 8.9 30 4.12.9 .7 + 12.0 + 7.5 50 + 1.9 55 + 3.8 + 10.4 +9.6 + 2.3 + 11.

6 25 6.0 3.0 0.2 + 1.5 2.5 + 1.1 .3 + 0.6 5.1.9 + 3.

ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAÞIE A VAPORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI Pa Temperatura aerului T(°C) Fracþiuni de grade Celsius 0.1 0.0 0.5 0. Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la 0°C 30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469 29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 . în Pa I . ps.3 0.6 0.4 0.9 Presiunea de saturaþie a vaporilor de apã.2 0.8 0.7 0.

4196 4219 28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984 27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759 26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544 25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343 24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151 23 2810 2827 .

2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968 22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794 21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473 19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324 18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 .

2158 2172 2185 17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052 16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806 14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695 13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588 12 1403 .

1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488 11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394 10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304 9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218 8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140 7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 .

1045 1052 1059 1066 6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995 .

I . Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la0°C 5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925 4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866 3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808 2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 .

Pentru domeniul de temperaturã de la 0 pânã la 20 °C 0 1 2 611 562 517 605 557 514 600 552 509 595 547 505 592 543 501 587 538 496 582 534 492 577 531 489 572 527 484 567 522 480 3 4 5 476 437 401 472 433 .700 0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653 II.

398 468 430 395 464 426 391 461 423 388 456 419 385 452 415 382 448 412 379 444 408 375 440 405 372 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286 9 284 .

281 279~ 276 274 272 269 267 264 262 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182 14 181 180 178 177 175 173 .

172 170 168 167 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104 20 .

103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 .

ANEXA E CONSIDERAREA ÎNCALCULEASTRATURILOR DEAERVENTILATE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN/TC 89 N351E[14]. 1. stratul de . 500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea urmãtoarele condiþii: între stratul de aer ºi mediul exterior sã nu existe nici un strat termoizolant.Strat de aer foarte slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri de dimensiuni foarte reduse ºi anume: pentru straturi verticale max. 500mm2/metruliniar pentru straturiorizontale max. gãurile prevãzute sã fie astfel dispuse încât sã nu se poatã naºte un curent de aer prin stratul de aer considerat. În aceste condiþii.

rezistenþa termicã a acestor straturi.aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat. În aceste condiþii.15 m2K/W. Strat de aer slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri având urmãtoarele dimensiuni: pentru straturi verticale între 500 ºi1500 mm2/metru liniar pentru straturiorizontale între 500ºi 1500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea condiþia ca gãurile sã nu fie dispuse astfel încât sã favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat. . rezistenþa termicã a stratului de aer slab ventilat se considerã în calcule cu jumãtate din valorile prevãzute în tabelul III. 2. Dacã rezistenþa termicã Rs a straturilor amplasate între stratul de aer ºi mediul exterior depãºeºte 0.

care se considerã în calcule. . Strat de aer bine ventilat Din aceastã categorie fac parte straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri care depãºesc: pentru straturi verticale 1500mm2/metru liniar pentru straturiorizontale 1500 mm2/metru pãtrat în aceste condiþii rezistenþa termicã se calculeazã atât fãrã aportul Untului de aer. 3. se limiteazã la valoarea de 0. cât ºi fãrã cel al straturilor amplasate între stratul de aer ºimediul exterior.15 m2K/W. în aceastã situaþie. corespunzãtoare. pentru rezistenþa termicã superficialã Rse se adoptã " valoare egalã cu rezistenþa termicã superficialã Rsi.

ANEXA F DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILà Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor dinCEN/TC89 N351E [14]. . 3)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai puþin înalt. În aceastã situaþie rezistenþa termicã este diferitã de la zonã la zonã. de exemplu planºeul terasã (fig. Prezenta anexã se referã la elementele de construcþie în alcãtuirea cãrora intrã un strat de grosime variabilã.Fl). rezistenþa termicã specificã medie pe ansamblul elementului de construcþie. Se definesc 3 tipuri de zone (fig. Relaþiile de calculdemai jos sunt valabile în cazulîn care pantele nu depãºesc 5 %. este în funcþie de rezistenþele termice aferente acestor zone.F2): 1)Suprafeþe dreptunghiulare. de asemenea. 2)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai înalt.

corespunzãtori celor 3 tipuri de suprafeþe. se calculeazã cu relaþiile: 1 lad1 +l×Ro ö 1) U == çç ÷÷ [W/(m2K)] R d l×R 1 e o o 12×léd +l×R ad +l×R ö u 1 o 1 o 2) U == e ln çç ÷÷ -1ú [W/(m2K)] R d1 d1 e l×Ro o ë u 12×lé d +l×R ad +l×R öu 1 o 1 o 3) U .Coeficienþii de transfer termic U.

3026 log x). ln logaritmi naturali (lnx = 2. cu excepþia . inclusiv ambele rezistenþe termice superficiale(Rsi ºi Rse).ln çç ÷÷ ú [W/(m2K)] R d1 ë d1 e l×Ro ou în care: . d1 grosimea maximã a straturilor de grosime variabilã. Calcululse conduce astfel: 1)Se calculeazã Ro ca o rezistenþã termicã totalã a tuturor straturilor.== e1. Ro rezistenþa termicã a celorlalte straturi. conductivitatea termicã de calcul a stratului cu grosime variabilã (având grosimea egalã cu zero la o margine).

2). . 3).stratului de grosime variabilã.Fl 3)Se calculeazã valorile Uj aferente fiecãrei arii Aj. ca în exemplul din fig. 2)Se subîmparte aria totalã în arii de tipurile 1).

2)În situaþia în care straturile cu . Cu un grad mai mic de exactitate.4)Se calculeazã coeficientul de transfer termic total. cu relaþia: a(U j ×Aj ) U = aAj [W/(m2K)] 5)Se calculeazã rezistenþa termicã specificã pentru ansamblul elementului de construcþie cu relaþia: R = 1 [m 2K/W] U Observaþii 1)Relaþiile din aceastã anexã permit sã sedetermine. cu un grad sporit de exactitate. relaþiile din aceastã anexã permit a se calcula ºi rezistenþele termice corespunzãtoare unor încãperi sau unui ansamblu dedouã sau mai multe încãperi. rezistenþa termicã aferentã întregului element de construcþie.

în loc de rezistenþa termicã unidirecþionalã Ro.grosime constantã conþin punþi termice. în relaþiile de calcul se introducerezistenþa termicã specificã corectatã Ro. .

Din punctul de vedere al . o schimbare a grosimii elementului deconstrucþieºi/sau o diferenþã între ariile suprafeþelor interioare ºi exterioare. în care fluxul termic altfel unidirecþional este sensibil modificat prin: penetrarea parþialã sau totalã a elementelor de construcþie perimetrale.ANEXA G CLASIFICAREA PUNÞILOR TERMICE ªI A COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC 1. aºa cum se întâmplã la colþurile dintre pereþi. Puntea termicã reprezintã o zonã a anvelopei unei clãdiri. cu materiale având o conductivitate diferitã. 2. precum ºi la cele dintre pereþi ºi planºee.

schimbãri ale grosimilor. Din punctul de vedere al alcãtuirii lor. Punþile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legãturã) sau provenind din intersecþia unor punþi termice liniare. 4. realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colþuri. Punþile termice constructive pot fi cu incluziuni totale sau parþiale.).a. punþi termice mixte. . punþi termice punctuale. º. punþile termice se clasificã (fig.lungimii lor. 3. În comparaþie cu elementele de construcþie fãrã punþi termice. punþile termice se clasificã(fig.G1) în: punþi termice liniare. se modificã alura izotermelor ºialiniilor de flux termic. realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferitã. având ambele caracteristici de mai sus.G1) astfel: punþi termice constructive. punþi termice geometrice. acestea din urmã au consecinþe în urmãtoarele direcþii: se modificã cuantumulfluxului termic.

c)doi coeficienþi inegali. amplasat lângã o intersecþie de pereþi. de exemplu la unele colþuri ºi la secþiunile verticale. b)doi coeficienþi simetrici (la detaliile cu un axde simetrie). neîncãlzit. e)coeficienþi aferenþi la douã spaþii din exteriorul elemetului de construcþie. d)coeficienþi care cumuleazã efectul a douã sau a mai multor punþi termice. . În figura G2. astfel: a)un singur coeficient aferent unei punþi termice amplasate întro unicã încãpere.se modificã temperaturile superficialeinterioare. se prezintã câteva tipuri caracteristice de coeficienþi liniari de transfer termic. 5. de exemplu la un gol de fereastrã. de exemplu un spaþiu exterior ºi unspaþiu interior.

aºa cumse aratãîn figura H1.2.3) iar zonele se denumesc "m"(m=a.b.ANEXA H METODÃ APROXIMATIVÃ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE NEOMOGENE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14].d). . Metoda aproximativã de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare. 1. pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate aferente elementelor de construcþie cu alcãtuire neomogenã.c. Se împarte elementul de construcþie în straturi paralele cu suprafaþa elementului în în zone perpendiculare pe suprafaþa acestuia. Straturile se denumesc "j"(j =1.

folosind relaþia de calcul: 1 f f f f abc d =+ + + [W/(m2K)] R R R R R max abc d .a3.) are o conductivitate termicã "..b2. Fiecare fragment "m" (de ex.Am: A A A A abc d f = a bc d A A A A f + f + f + f =1 abc d f = f = f = În acest fel. Se calculeazã ariile zonelor "Am"(Aa.b1. 2. elementul de construcþie a fost împãrþit în fragmente "mj". a1. Se determinã valoarea maximã a rezistenþei termice (Rmax). care sunt omogene din punct de vedere termic. o grosime "dj". o pondere "fm" ºi o rezistenþã termicã "Rmj"..Ac.mj".Ad) ºiponderea acestora "fm" faþã de aria totalã A = .a2. iar zonele au arii "Am".Ac.Straturile au grosimi "dj"..

învariantã.Rc.Rd reprezintã rezistenþele termice R. Se determinã rezistenþeletermice echivalente (Rj) alefiecãrui strat neomogenînparte: f f f f abc d 1 =+ + + [W/(m2K)] R R R R R j abc d în care: dddd jjjj R = = = = aj bj cjdj llll aj bj cj dj Rezistenþele termice echivalente (Rj) se pot calcula. cu relaþia: Rj = dj [m2K/W] l' R R R . calculate cu relaþia (5) 3.Rb.în care: Ra.

realizate dintrun material având o conductivitate termicã echivalentã: l" = dj [W/(mK)] j Ra în care: Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer .j conductivitatea termicã echivalentã a stratului "j". straturile de aer neventilat trebuie sã fie înlocuite cu straturi de aceleaºi dimensiuni. care se calculeazã curelaþia: l' j =laj × fa +lbj × fb +lcj × fc +ldj × fd [W/(mK)] În aceastã variantã de calcul.j în care: .

25.5. pentru un raport Rmax/Rmin = l. pentru un raport Rmax/Rmjn = 1.4. Eroarea relativã maximã posibilã. este: R -R max min 100 [%] 2R' De exemplu. eroarea maximã este de 11%. în procente. eroarea maximã este de 33%. iar pentru Rmax = 2Rmin. Rezistenta termicã specificã corectatã se calculeazã ca medie aritmeticã a valorilor Rmax ºi Rmin: R +R max min R'= 2 6. [m2K/W] . Valoarea minimã a rezistentei termice (Rmin) se calculeazã cu relaþia: R = R +R +R +R +R [m2K/W] min si 123 se 5. eroarea maximã este de 20%.

.

Relaþiile de calcul din prezenta anexã permit determinarea aproximativã a coeficienþilor de transfer termic pentru tâmplãria exterioarã. Valorile obþinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primelefaze de proiectare. în conformitate cu actele normative în vigoare. Notaþii fereastrã F uºã U tâmplãrie exterioarãfereastrã sau uºã T . Pentru ultima fazã de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienþilor de transfer termic. 1.ANEXA I METODà SIMPLIFICATà DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC AI TÂMPLÃRIEI EXTERIOARE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN /TC 89 N433E [15].

Aria ferestrei (AF) ºi a uºii (AU) sumaAf+ Ag+Ap Perimetrul geamului (lg) cea mai mare dintre . Aria panoului (Ap) idem ca Ag.toc partea fixã a tâmplãriei t cercevele pãrþile mobile ale tâmplãriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2. Aria tocului + cercevelelor (Af) cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele douãfeþe ale tâmplãriei. Dimensiuni Aria geamului (Ag) cea mai micã dintre ariile vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei.

3.125 Rse = 1 =0. cât ºi pentru geamuri. Caracteristici termotehnice 3. Conductivitãþiletermice ale tocurilor ºi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considerã astfel: lemn de esenþã moale (brad) (rL600 kg/m3) .25 W/(mK) 3.3.0 W/(mK). =0.042 [m2K/W] 8 24 . se considerã astfel: Rsi = 1 =0.= l. Rezistenþele termice superficiale. =0. Perimetrul panoului (lp) idem ca (lg).1. 3.19 W/(mK) lemn de esenþã tare (stejar) (rL900 kg/m3) .sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant. vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei. Conductivitatea termicã a geamurilor se considerã .2. atât pentru toc ºi cercevele.

.

Relaþii de calcul 4.1. la geamurile obiºnuite (simple) se considerã .1. 4. se utilizeazã relaþia: .1) 4. 1.1.g coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a distanþierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante.Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplarii exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faþã de verticalã. Ferestre (fig. Ferestre simple: 1 Ag ×U g + Af ×U f +lg ×Yg UF == [W/(m2K)](l) R A + A F gf în care: .g=0 În cazul în care pe lângã geamuri se prevãd ºi panouri opace.

1 A ×U + A ×U + A ×U +l ×Y gg pp f fggpp UF == [W/(m2K)](2) R A + A + A F gpf în care: +l ×Y .p coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a reducerii rezistenþei termice a panoului opacpe contur. .

1. 4. încare Ugse determinã cu relaþia: Ug = 1 [W/(m2K)](4) a 1 1 . calculatã cu relaþia (1). Ug2 idem Ugl. calculat cu relaþia (5) sau (6). Ferestre cuplate Calculul se face cu relaþia (1).dar atâmplãriei exterioare. dar al geamului exterior. ç÷ eU g1 U g 2 o în care: Ug1 coeficientul de transfer termic al geamului interior.2. 4. RF2 idem RF1. Geamuri . RF1 rezistenþa termicã a tâmplãriei interioare.3.2.1. Ferestreduble UF = 1 = 1 [W/(m2K)](3) R R + R +R -R -R FF1 F 2 a si se în care: Ra rezistenþa termicã a stratului de aerdintre cercevele (tabelul12).4. ç+ +Ra -Rsi -Rse .

Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13. .2.2. În cazul în care spaþiul dintre foile de geam este umplut cu aer. j în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului dematerial j. înW/(mK). çRsi +al j +aRaj +Rse . ç÷ e o j în care: dj .2.j conductivitatea termicã a geamului sau a stratului de material j. în m.4.1. 4. çsi al e . se poate calcula cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) g a d . çR + j + R . se . Geamuri obiºnuite (simple): U = 1 [W/(m2K)](5) g a d .

j. care se iadin tabelul 12.ºi . dintre foile geamuri. Raj rezistenþa termicã a stratului de aer.j ca în relaþia (5). .

gare aceeaºi semnificaþie ca in relaþia (1).1. 4. Uºi (fig.4. Uºi cu geamuri si cupanouri opace 1 Ag ×U g + ApU p + Af ×U f +lg ×Yg +lp ×YpUU == [W/(m2K)](8) RU Ag + Ap + Af în care: . întrecele douã geamuri obiºnuite esteaer. 5. Uºi complet vitrate 1 Ag ×U g + Af ×U f +lp ×Yg UU == [W/(m2K)](7) R A + A + A U gpf în care: .3. temperaturamedieageamurilorîn perioada rece aanului este de +10°C. II) 4.pare aceeaºi semnificaþie ca în relaþia (2). Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate ºi duble (Ra) se dau în tabelul12. .2. Valorile dintabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: ferestrele suntverticale sau înclinate cucel mult 30° faþã de verticalã.3.3.

259 0.186 50 0.247 0.298 0.154 12 0.446 0.diferenþa de temperaturã între feþele exterioare ale geamurilor estede15K.4 0.182 0.163 0.284 .2 0.179 100 0.197 0.333 0.335 0.173 15 0.260 0.315 0.132 0.211 0.376 0.173 300 0.316 0. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ªI DUBLE (Ra) [m 2K/W] TABELUL 12 Grosimea stratului de aer (mm) O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ AMBELE SUPRAFEÞE NETRATATE coeficient de emisie (e) 0.363 0.189 0.190 0.276 0.247 0.8 6 0.162 0.211 0.376 0.406 0.1 0.127 9 0.182 0.

228 0.0.171 0.163 .

Coeficienþii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). În lipsa acestor posibilitãþi se pot folosi datele din tabelele ºi graficele care se dau în aceastã anexã.6. se dau întabelul 13. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile . de temperaturi sau prin mãsurãtori înjaborator. 7. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cuo concentraþie mai mare de 90%. Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocului ºi cercevelelor (Uf) se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpului plan. bidimensional. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DUBLEªI TRIPLE (U g) [W/m 2K)] TABELUL 13 TIPUL GEAMURI COEF.

0 4154 2.3 2.3 3.0 2.0 4124 2.9 2.3 1.0 4204 2.6 2.2 2.0 2.de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI DUBLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.6 4124 2.0.20 464 2.0 2.6 2.7 2.40 464 2.8 494 3.9 2.6 2.7 2.7 2.0.7 2.2 494 2.0 .6 4204 2.6 4154 2.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATA .1 2.2 2.9 494 .0 2.6 2.89 464 3.8 2.4 2.

0.2 1.8 1.3 4124 1.6 4124 1.5 1.7 1.3 .7 1.6 1.4 1.6 1.0 1.5 4154 1.1 1.2 .9 1.10 464 2.5 2.7 1.1 4204 1.6 1.8 1.7 1.0.0 1.05 464 2.3 2.3 1.3 4154 1.5 494 2.1 1.2 1.6 1.8 1.6 4204 1.5 1.2 1.5 1.2.3 4124 1.3 4204 1.7 494 2.4 1.6 .1 4154 1.6 2.

9 4124124 1.3 1.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ .7 1.40 46464 2.8 1.3 2.7 1.2 1.8 49494 2.0. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI TRIPLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.2 0.1 .4 49494 1.5 1.2 4124124 1.1 49494 1.0 .89 46464 2.9 1.8 1.5 1.20 46464 1.0.TABELUL 13 (continuare) TIPUL GEAMURI COEF.0 1.1 1.9 1.5 1.7 4124124 1.0 1.4 1.

5 7.8 .9 0.05 46464 1.0.8 0.6 1. obþinânduse valori Ut. grosime definitã .9 49494 1.0 0.2 0.1 0.7 1. Tocuri ºi cercevele din lemn Se utilizeazã graficul din figura 14.9 0.3 0.8 4124124 1.7 4124124 1.0 49494 1.3 1.6 . în funcþie de grosimea convenþionalã a tocului d prin schemele ºi relaþiile de calcul din cadrul aceleiaºi figuri.0.0 0.1.0.10 46464 1.3 1.

din tabelul I5. .Tocuri ºi cercevele dinmase plastice Se utilizeazã valorile Ut. în funcþie de materialul din care sunt realizate tocurile ºi cercevelele (poliuretan sau PVC).

VALORI UfPENTRU TOCURI ªI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSÃRI METALICE TABELUL 15 MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ut [W/(m2K)] POLIURETAN cu miez metalic. tocurile din PVC pot fi prevãzute cu 2 sau 3 camere (goluriumplute cu aer). de urmãtoarele caracteristici constructive (fig.5mm 2.I6): . Valorile din tabelul 15 sunt valabile in condiþiile în care distantele (luminile) dintre feþele interioare ale camerelor sunt de cel puþin5 mm.Toate tocurile ºi cercevelele sunt prevãzute cu profile metalice de ranforsare. cu întreruperea punþilor termice.3. grosimea PUR . sunt influenþate. realizate din profile de aluminiu. Tocuri si cercevele metalice Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocurilor ºi cercevelelor metalice.0 7.2 trei camere 2.8 PVC (profile cu goluri) douã camere 2. în principal.

lãþimea "bj" a tampoanelor termoizolante.bj)/bf.bj)/bf.3. iar raportul (.0. înfigura 16 sunt arãtate douã tipuri de secþiuni caracteristice: tip 1 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.2 W/(mK).1 ºi 0.bj)/bf. raportul dintre lãþimea tampoanelor termoizolante ºi lãþimea totalã a tocului ºia cercevelei (.2 ºi 0. tip 2 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.3W/(mK). conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante (. . iar raportul (.0.).2.distanþa "d" dintre profilele de aluminiu.

se pot adopta valorile maxime din fig. maxime ºi minime în funcþie de distanþele minime dintre profilele de aluminiu.În figura 17 se dau valorile Ut. opuse. Valorile Ut. Pentru tocurile ºi cercevelele din aluminiu tarã mãsuri de întrerupere a punþilor termice.9 W/(m2K) 8.16 referitoare la conductivitatea termicã ºi la lãþimea tampoanelor termoizolante. se considerã: Ut =5. În cazul când nu existã date obþinute prin calcul sau prin încercãri de laborator. din grafic sunt valabile numai dacã se respectã condiþiile prevãzute în fig. Interacþiunea termicã între .I7.

. de conductivitatea materialului din care sunt realizaþi distanþierii.g sunt în funcþie. În tabelul 18 se dau câteva valori.cercevele ºi geamurile termoizolante. Pe de altã parte coeficientul de transfer termic al tocului ºi cercevelelor (Ut) este valabil în condiþiile absenþei geamului. Coeficienþii .gvalabile încazul distanþierilor metalici. Coeficientul liniar de transfer termic . Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeþei centrale a acestuia ºi nu include efectul distanþierilorde peconturul geamurilor termoizolante. în special.g reprezintã transferul termic suplimentar datorat interacþiunii între cercevea . geamul termoizolant ºi distanþierii de pe conturul acestuia.

06 DIN METAL cu întreruperea punþilor termice 0.04 0.06 0.08 fãrã întreruperea punþilor termice 0 0.02 .COEFICIENÞI LINIARIDE TRANSFER TERMIC .g PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANÞIERI METALICI [W/(mK)] TABELUL 18 FELUL TAMPLARIEI Geamuri duble ºi triple Geamuri netratate Aer sau gaz Geamuri duble cu o suprafaþã tratatã Geamuri triple cu douã suprafeþe tratate Aer sau gaz DIN LEMN ªI DIN PVC 0.

care furnizeazã coeficienþi liniari sau punctuali de transer termic. b) Metoda alternativã. al câmpului de temperaturi. care permite determinarea coeficienþilorpunctuali de transfer termic (. tridimensional (3D). care permite determinarea coeficienþilor liniari de transfer termic (. fie ca ometodã alternativã. astfel: a) Metoda utilizatã în cap..). care permite determinarea directã a rezistenþei . fie pe baza metodei de calcul datã de capitolul7.). 2 calcul spaþial. Generalitãþi Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie. pe baza unui: 1 calcul plan. bidimensional (2D).ANEXA J CALCULUL NUMERIC AUTOMAT 1.7.6. al câmpului de temperaturi.6.

în toate direcþiile minimum1. mãsuratede la colþurile suprafeþelorinterioare.J2. sã se adopte urmãtoarele dimensiuni minime (fig.2 m. bidimensional (2D). pe bazaunui: 1 calculplan. fie. mãsuratede la conturul exterior al tâmplãriei minimum0. latura pãtratului aferent unui elemen t va fi minimum1. J2 ºiJ3): distenþele b. necesardeterminãrii coeficienþilor x aferenþi ancorelor metalice ºiploturilor de betonarmat.3).2).2 m. 2. distanþelef. mãsurate de la suprafeþele pardoselilorde peste spaþiile neîncãlzite minimum1.J2. Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie. Modelul geometric Pentru obþinerea unor rezultate corecte.Jl. Indicaþiile cuprinse in aceastã anexã se referã exclusiv la metoda a)demai sus.termice aferente unei zone din elementul de construcþie. al câmpului de temperaturi. mai exact. este necesar ca la stabilirea modelului g eometric pentru calculul câmpului plan de temperaturi. distanþele u.0 m (fig. tridimensional (3D). al câmpuluidetemperaturi: 2 calcul spaþial. La calculul câmpului spaþial de temperaturi.8 m(fig. Agrafele. precumºi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pãtrat circumscris. de .

se admit urmãtoarele simplificãri: tocul + cercevelele pot fistilizatesubforma unuia saumai multor dreptunghiuri. sau cu lãþimea stilizatã a tocului ºi a cercevelelor. La tâmplãriile exterioare.forma unei suprafeþe cu conturul în trepte mici. exterioare cercului. . pot fi considerate ca un s ingur strat având grosimea egalã cu distanþa dintre feþele exterioare ale geamurilor extreme. ansamblul geamurilor ºi al straturilorde aerdintre ele.

precum ºi înaxul geometric al punþilor termice liniare sau punctuale. În mod normal. Se vordispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separã straturi din materiale diferite. l00mm urmãtoarele 3distanþe. formând reþeaua de calcul a câmpului de temperaturi. Subdiviziunile modelului geometric Modelul geometric.3. agrafele vor fi împãrþite în 4 sau6paºiiar ploturile inminimum8 paºi. distanþele dintre planurile auxiliare vor avea o creºtere gradatã spre planurile de decupaj. la câmpul plan de temperaturi aceste distanþe nu trebuie sã depãºeascã: 25mm îninteriorulelementului de construcþie. cuprins între planurile de decupaj orizontale ºi verticale se subîmparte cuplanuri auxiliare. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. 50mm primele 6distanþe de la feþele interioare ºi exterioare ale elementelorde construcþie. 50mm restul distanþelor. Fiecare strat alcãtuit dintrun . 200mm restul distanþelor. se vor respecta ºi urmãtoarele distanþe maxime: 25mm primele 6 distanþe de la conturulplotului sau agrafei.

La calculul câmpurilordetemperaturiutilizate pentrudeterminarea rezistenþelor termic e ale tocurilor ºi cercevelelor tâmplãriilor exterioare. 4. conform cap. vor fi . de regulã. + 3 °C la planºee peste subsolurineîncãlzite. Temperaturile de calcul Calculul câmpurilor de temperaturi se va face pe baza temperaturilorde la cap. terase ºi tâmplãriiic exterioare. cu urmãtoarele precizãri: straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcþie. Tu =12 °C la planºeele de pod. Caracteristici termotehnice de calcul Conductivitãþile termice de calcul ale materialelor de construcþie se vor lua. inclusiv de ordinul milimetrilor.4 ºianexei A din prezentul normativ. la determinarea coeficienþilor liniari ºi punctuali de transfer termic se pot considera urmãtoarele temperaturi convenþionale: Ti= +20 °C Tc =15 °C la pereþi exrteriori. 5.distanþele dintre planurile auxili are vor fi mult mai mici. Pentru calcule uzuale.5. cu urmãtoarele precizãri: planurileorizontale ºi verticale de decupaj sunt suprafeþe adiabatice. temperaturaîninteriorul spaþiilor neîncãlziteva fi egalã cutemperatura Turezultatã dintrun calcul de bilanþ termic.material se va împãrþi în cel puþindouã distanþe.

conform cap.introduse în calculul câmpurilor de temperaturi cu grosimea lor realã ºi cu o conductivitate termicã echivalentã . da grosimea stratului de aer. Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer.4 . în metri.7.a: d la = a [W/(mK)] Ra în care.

d distanþa dintre feþele extetrioare ale geamurilorextreme (sau orice altã lãþime consideratã înmodelul geomoetric. . în conformitate cu cap.7. Pentru determinarea fluxurilor termice. La calculul câmpurilordetemperaturi în scopul determinãrii temperaturilor superficiale Tsi.3 ºi cu tabelul IIdinprezentul normativ. care se poate determina conform anexei I.înlocul ansamblului de geamuri ºistraturi deaer se va introduce în calculul câmpuluide temperaturi o conductivitate termicã echivalentã Xg: d l= g a . Rezistentele termice superficiale se vor considera.la tâmplãriile exterioare. câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantã. ç÷ ç÷ U -R -R e si se o g [W/(mK)] 1 în care: Ugcoeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri ºi de straturi de aer. se va considera variaþia valorilor Rsi la colþurile intrânde.de regulã.

i =4 W/( m2K) în jumãtateainferioarã a încãperilor încãlzite: . se recomandã ca una din verificãri sã fie compararea temperaturilor Tsi ºi Tse în dreptul planurilor de decupaj.Pentru verificarea. rezultate din calculul automat. 7. pot furniza temperaturileTsi pe suprafeþele interioare aleelementelorde construcþie. aunei variaþii a rezistenþei termice superficiale. se pot calcula câmpuride temperaturi considerând urmãtoarele valori . aferente oricãrorporþiuni din suprafeþele interioare. a exigenþei referitoare la absenþa fenomenului de condens superficial. se calculeazã cu relaþia: F B . Programele de calcul automat Se vor folosi exclusivprograme de calcul atestate. cuun grad sporit de siguranþã..i= 3W/(m2K) 6. cu cele rezultate dintruncalcul unidirecþional (1D).i constante: în jumãtateasuperioarã a încãperilor încãlzite: . în condiþiile considerãrii la colþurile interioare intrânde. Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare. care dispun deurmãtoarele facilitãþi: permit alcãtuirea unei reþele de calcul cu un numãr mare depaºipe ambeledirecþii. pot furniza fluxurile termice. Relaþii de calcul Coeficientul specific liniar de transfer termic. permit considerareaa3 mediicu temperaturi diferite. de regulã peste 200de paºi.

[W/(mK)] DTR .Y= .

fluxul termic rezultat dincalculul automat (2D). În cazul coeficienþilor .T ºi R au semnificaþiile din tabelulI. Fluxurile termice .b ºi lungimea lm [W/m].T=(TiTe) se introduce diferenþa de temperaturã (Ti Tu). aferent unei suprafeþe având lãþimea . sunt determinate prin calculul automat (2D). ºi lãþimile b ºi B se considerã conform figurilorJl. . pe baza relaþiei: F =(aai ×l j ×DT ) în care lj. reprezintã lungimile. aferenþi fiecãrui . J3. diferenþele de temperaturã (TiTu) ºi respectiv coeficienþii de transfer termic superficial interior. aferenþi elementelor de construcþie care separã mediul interior încãlzit de un mediu neîncãlzit.T.în care: . în locul termenului .i. Fluxurile termice . . J2. ºi .

pentru agrafe ºi ploturi. Fluxurile termice . R rezistenþa termicã unidirecþionalã [m2K/W]. sunt determinate princalculul automat (3D).punct din reþeaua de calcul.[W/R] . se calculeazã cu relaþia: F A c= DTR în care: A aria adoptatã pentru calculul automatal câmpului de temperaturi [m2]. fluxul termic rezultat din calculul automat (3D). Coeficientul specific punctual de transfer termic yaferent unei intersecþii de punþi termice liniare se calculeazã cu relaþia: [W/R] F A =aa(Aj . pe bazarelaþiei: F DTi ) i în care Af sunt ariile aferente fiecãrui punct din reþeaua de calcul. Coeficientul specific punctual de transfer termic . . aferent suprafeþei A [W].

lj ºi .c= -a(Yj ×l j )Dt R în care: A. ºi R au semnificaþiile de mai sus. . .j reprezintã lungimea ºi respectiv coeficientul specific liniar de transfer termic al punþilorde tip jdin cadrul ariei A.

Pag. 7: a) Se stabilesc rezistenþele termice specifice Rs ale straturilor componente ale elementului de construcþie.1.1. sau anexei A din prezentul normativ". Pct.2.ANEXA K MODIFICÃRI LA STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþiela difuzia vaporilor deapã" Pct.. 3. 1. pentru perioada deiarnã. În loc de STAS6472/389. Cap.2. b)în loc de R05.2.1. penultimulrând:". Se . rândul al doilea de la "Observaþii": în loc de STAS 6472/389 se va face trimitere la normativul de faþã. STAS 1907/280trebuieînlocuit cu[3].. STAS 6472/283 (cu excepþia hãrþii de zonare climaticã a teritoriului României. conformprezentului normativ.3. Pag.1. calculat conformnormativului de faþã. Cap. care se va lua dinanexa D a prezentuliu normativ).1. Idem ca la pct. se prevede R. trebuie sã se facã trimitere la normativul defaþã ºi la [1]. 6. Pag.2.2.3.

3.."cu ". . Tem =6.. Se scrie Ti în loc deTie Exemplu de calcul înloc deTie se prevede Ti înloc deRos se prevedeR La pct. 8: g)Se adaugã la relaþia (7): pentru zona IVpse cor =psem+132 Rândul 9de sus:".pentru cele patru zone. se adaugã: "Clãdireaeste amplasatã în zona IIclimaticã" La tabelul5se înlocuieºte "b.conformprezentuluinormativ" Fig..pentrucele patru zone. 9: e) Se înlocuieºte Tie cuTi Rândul 6de jos:".B.".calculat conform normativului de faþã.2.2..2. conform [3].2.conform tabelului VIdin prezentul normativ" Pct.1.3. g) Se adaugã la relaþia (6): pentru zonaIV aceeaºi relaþie..5° C Rs( jl... înloc deTie se prevede Ti.3...1. Pag. Pag." h)Se înlocuieºte Tie cu Ti Rândul 9 de jos: "Umiditatea relativã." Pct. cuvaloarea132 Rândul 2de jos:".. .. j)... 7.înlocuieºte Tec cuTe Se adaugã la Tem: pentru zonaIV (Te =21° C).

Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza prevederilor cap.EXEMPLE DE CALCUL I.6. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul dinanexa H. Determinarea temperaturii interioare de calcul întro încãpere neîncãlzitã .7. III. din normativ II.

V. care este dublã. care se dauîn fig.din lemn.EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP..60W/(mK). având . În figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ºi 2cm la interior) ºi nici tâmplãria exterioarã.6 DIN NORMATIV Sã se calculeze rezistenþa termicã specificã corectatã R' pentru peretele exterior al unei încãperi.7. de 84mm grosime. amplasate la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit.P. folosind coeficienþii specifici liniari ºipunctuali de transfer termic din tabelele 1.l ºi 2. Dimensiunile ºi alcãtuirea peretelui exterior rezultã din secþiunea orizontalã ºi cea verticalã... Se utilizeazã zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip G.. de dimensiuni 240x115x88 mm ºi termoizolaþie din polistiren celular. .73. = 0.

având în vedere abaterea admisã (+4mm) faþã de grosimea nominalã de 84mm d=844 = 80mm .044W/(mK) 3 Mortarde ciment (poziþia 15) .93W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se considerã în calcul grosimea minimã posibilã.= 0. = 20kg/m3 . 1)Determinarea rezistenþei termice unidirecþionale (R) Materiale conform anexei A: 1 zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip GVP (poziþia 64) p=1380kg/m3= 0. =1800kg/m3 A=0.60W/(mK) 2 Polistiren celular (poziþia 72) . Termoizolaþia terasei este realizatã din polistiren celular de l0cm grosime.Se prevãd agrafe de legãturã realizate din bare dinoþel inoxidabil4O6/m2.

= 0.355 0. se dau în tabelul1.e =24 W/(m2K) 0.93 8 24 2.05 1 1 R = m2K/W 0. din tabelele 1.l ºi 2. Tabelul 1 + + + + =2.Se aplicã relaþia (5)...60W/(mK). Coeficienþii .630 . Determinarea coeficienþilor specifici liniari ºipunctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din fig.1= 8W/(m2K) .044 0.73 se extrag coeficienþii liniari de transfer termic. în care coeficienþii de transfer termic superficial se iau din tabelul II: . pentru grosimea peretelui d = 45cm ºi pentru conductivitatea termicã a zidãriei .60 0.080 0.

10 Pentru detaliile d ºie sau considerat valorile . corespunzãtoare grosimii a=10cm.16 g superior 54 h=20cm 0. Coeficientul punctual de transfer .09 c Glaf lateral fereastrã 52 cu nervuri 0.01 b Colþ pereþi 4 0. ci grosimea consolei din beton armat. având în vedere cã determinantã din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planºeului.15 Verticale d Intersecþie perete cu pardosealã 23 a=10cm 0.14 e tavan 31 a= l0cm d'= 10cm 0.26 f glaf fereastrã inferior 53 a=9cm 0.Secþiuni Detaliul Tabelul % W/(mK) Orizontale a Intersecþie pereþi 2 cu stâlpiºor 0.

80m Numãrul de agrafe este: 9.40m ld=le=4.0039 W/K 3.=0.=0.366 m2 la=lb=2.20= 9.termic aferent agrafelor metalice O6mm se extrage din tabelul 71.8251.825m lc=2xl.366x4=37 buc.08x2.80x1. Determinarea ariei ºi a lungimilor Din figurile 1 ºi 2 rezultã: A=4.(4buc/m2) .60W/(mK): .20=2.08m lf= lg=l. pentru d=45cm ºi.

380 +0.630 9.80 (0.16 +0.01 +0.40 ´0.0039 =0.08 (0.144 U '== + =0.825 (0.55 R 2.4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R') Se utilizeazã relaþia (7): () 11 a Y U '= l c +a = + R' R A a( ) l = 2.688 Coeficientul de reducere a rezistenþei termice unidirecþionale: R' 1.15 +4.743 W/K ac=37 ´0.308 +0.45 r == = 0.10 ) Y a( )Yl = 2.366 R'= =1.63 1 .688 W/(m2K) R' 2.45 m2K/W 0.26 )+1.14 +0.743 +0.09 )+2.144 W/K 1 1 2.

.

conform prevederilor prezentului Normativ. . Peretele este realizat dintrunpanoumare prefabricat ºi are alcãtuirea din figura 3.EXEMPLUL II DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMATIVE DE CALCUL DIN ANEXA H Sã se determine. având în vedere cã amplasamentul clãdirii este în zona II climaticã din România. rezistenþa termicã specificã corectatã ºi indicele inerþiei termice pentru peretele exterior al unei încãperi dintro clãdire de locuit. Sã se verifice dacã peretele îndeplineºte cerinþele termotehnice.

4).Rs . pe zone. între axele geometrice ale pereþilor ºi planºeelorparalele cu fluxul termic. În tabelul 2 se calculeazã. cu termoizolaþia din plãci de vatã mineralã G100. b zona de câmp.1)Determinarea rezistentei termice specifice corectate Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior. alcãtuitã din mai multe straturi. d zona de îmbinare verticalã. astfe l: a zona de nervuri (punþi termice) din beton armat. valorile . Peretele are o structurã neomogenã pe ambele direcþii ºi punþi termice. c zona de îmbinare orizontalã. Se împarte panoul (peretele) în zone distincte dinpunct de vedere termic (fig. calculul se face conform anexei H.

08 0.246 1. ZONA DE NERVURI (PUNÞI TERMICE) 1 Beton armat 2400 0.167 ZONA a.19 1. Denumirea stratului Densitatea aparentã p kg/m3 Grosimea stratului d m Conductivitatea termicã de calcul X W/(mK) Rd m2K/W a.27 1.117 2 Vatã mineralã G100 100 0.62 0. ZONA DE ÎMBINARE ORIZONTALÃ 1 Beton armat 2400 0.024 0.545 ZONA c.62 0.152 2 Polistiren celular 20 0.044 0.784 c. crt.167 b.697 d. ZONA DE ÎMBINARE VERTICALÃ 1 .Nr.667 ZONA b.Rs = 0.Rs = 0. ZONA DE CÂMP 1 Beton armat 2400 0.Rs = 1.62 0.048 1.

06 0.21 1.044 1.494 Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iaudin anexa A. Pentru stratulde mozaic se iau aceleaºi valori ca pentru betonarmat.130 2 Polistiren celular 20 0.62 0. .364 ZONA d.Beton armat 2400 0.Rs= 1.

69 + 0.54+1.25x1.02 Ad = 1.80 x 1.55=1.90=2.38 Ab=5.13 Aa=0.60 x2.31m 2 Zona b (câmp) 2x0.56m2 Verificare:A = Aa +Ab + Ac + Ad Se calculeazã rezistenþele termice specifice unidirecþionale: .55=3.02m 2 Aa + Ab+ Ac + Ad=0.20 = 7.54m 2 Zona d (îmbinare verticalã) 2x0.56m2 Suprafaþa opacã a peretelui: A =3.69m 2 Zona c (îmbinare orizontalã) 3.18 2x1.20x2.15=0.31+ 5.30x0.31 1.69x2.05=0.05=0.54 Ac=0.Se calculeazã ariile corespunzãtoare fiecãrei zone: Zona a (nervuri) 2x1.60x0.02 = 7.70 1.80x0.

54 fc ==0.31 fa ==0.661 m2K/W Se calculeazã ponderea zonelor (fig.Rb=1.042 = 0.071 7.167 = 0..Rsi + Rse =0...02 .167= 1..494 +0.167= 1.951 m2K/W Zona c.167 = 0.Ra =0.041 7.167 + 0.784 + 0.56 5..5): 0..167 m2K/W R=2Rs + (Rsi + Rse) Zona a.69 fb ==0.753 7.125 + 0.Rc =0.697+ 0..334 m2K/W Zona b.56 1.56 0.864 m2K/W Zona d.Rd= 1..

fd ==0.56 .135 7.

024 R2 1.661 max abc d Rmax = 1 =1.5 (fig.1.753 0.951 0.206 =+ + =4.62 1 0.041 0..112 0.500 W/(m2K) R1 0.62 0.864 1.135 = + + + = + + + = 0.488 m2K/W0.135 .048 0.672 Se calculeazã rezistenþele termice ale straturilor1.334 0.fa + fb+ fc + fd=1.12 1.024 0.071 0.672 W/(m2K) R R R R R 0.044 1 0.024 0.000 Valoarea maximã a rezistenþei termice: 1 fa fb fc fd 0.651 W/(m2K) 0.5) 1 1.000 ==13..753 0.041 0.753 0.

706 m '= max .753 =+ =21.044 1 0.62 0.209 21.500 4.000 == 23.02 0.167 + + + + + =0.62 0.62 Valoarea minimã a rezistenþei termice: 1111 1 Rmin =0.143 RR + Rmin 1.02 R4 1.209 W/(m2K) R3 0.706 m2K/W 13.814 23.048 0.036 1.07 1.036 0.048 1 1.651 6.036 0.=+ + =6.143 W/(m2K) R5 0.814 W/(m2K) 0.247 0.488 +0.

6% 2´R'2´1.706 = ´100 =35.= =1.488 -0.097 .097 2K/W2 2 Eroarea relativã maximã posibilã: Rmax -Rmin 1.

565 Db=0...951 2) Determinarea indicelui inerþiei termice Coeficienþii de asimilare termicã s ai materialelor care intrã în alcãtuirea panoului......545 x 0.498 Dd= .097 ==0..Raportul R /Rb: R' 1..36 = 2..117 x15.167 x 15.s = 0..51 =2..56 Rb 1..30 W/(m2K) Se calculeazã indicele inerþiei termice D pentru fiecare zonã în parte..36 +0... au urmãtoarele valori: beton armatp =2400 kg/m3...........s =0...152 x 15....30 = 2.51W/(nrK) polistiren celular.36 + 1.667 x 0..647 Dc =0..s = 15.36 W/(m2K) vatã mineralã G100.. cu relaþia (24).. astfel: Da =0..... conform anexei A..

69x2.565 +5.30 = 2.406 D ==2.56 3) Determinarea rezistentei termice necesare Seutilizeazã relaþia (27): DT R' nec = ai ´DTi max .60 7.54x2.130 x 15.31x2.02x2.364 x 0.36 +1.0.406 Indicele inerþiei termice a peretelui se calculeazã cu relaþia (26) astfel: 0.498 +1.647 +0.

i= 8 W/(m2K) R' = 35 =1.09 m2K/Wnec 8´4 Rezultã: R > R nec .Tmin =4K (tabelulVI) .Ti= +20°C Te = l5° C (zona IIclimaticã) .T=20( 15)= 35 .

80m. .n = 3.0h1 Calculul se face cu relaþia (14)....n = 0... Planul de arhitecturã este dat în fig........ cuplatã (R' =0..EXEMPLUL III DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR0 ÎNCÃPERE NEINCALZITA Sã se calculeze temperatura în cãmara de alimente situatã la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit amplasatã în zona IIIclimaticã..35 m2K/W Fereastra este dinlemn.60 m.5h1 între cãmarã ºi exterior. iar înãlþimea între axele geometrice ale planºeelor 2. Uºa este de lemn ºi are o rezistenþã termicã R' =0.6Înãlþimea liberã a cãmãrii este 2..39 m2K/W) Rezistenþele termice ale planºeelor ºi ale pereþilorde pe conturul cãmãrii se dau întabelul 3. Rata schimburilorde aer se considerã astfel: întrebucãtãrieºi cãmarã.. Temperatura interioarã de calcul la etajul inferior este Ti =+22°C.

34 ×V a(nT j ) j Tu = A a j +0.34 ×V an R' j .T ×A jj a R' +0.

50 + + =1. TABELUL 3 Nr.791 68.36 .06 m 12 0.685 x2.12 l =2.72 m3 Primul termen al numãrãtorului ºi al numitorului relaþiei (14) se calculeazã în tabelul 3.685 m 2 2 Volumul cãmãrii : V = 2. Elementul de construcþie Aj R j Tj j j R A ' j j R T A ' m mK/W °C W/K W°C/K 1 Perete exterior 4.36 1.00 + = 2.25 0.06 xl. crt.15 18 3.238 2 Fereastrã 0.8 = 9.Dimensiunile în plan ale cãmãrii: 0.12 l2 =1.

994 .77 0.49 + 18 18.408 + 331.617 + 192.768 7 Planºeu inferior 3.02 0.330 TOTAL 27.39 18 0.0.60 + 20 9.47 0.33 + 22 10.340 4 Perete interior nestructural 9.600 6 Planºeu superior 3.614 3 Perete interior structural 5.876 33.923 16.47 0.35 + 18 4.92 49.47 1.515 + 231.85 18 1.344 5 Uºã 1.200 + 75.330 + 711.

77 (20 -9.25 )a9.72 (0.25 )´0.47 (22 -9.72(18 -9.39 1.47 .36 3.5´18 -3.0´18 )= -148 .25 +18.72 ´3.36 0.49 0.47 ö 3.5)=11 .7W -449.34 ´9.60 VERIFICARE Se calculeazã fluxul termic total (relaþiile 11 ºi 12) 5.0÷(9.15 0.25 )+ +0.02 1. -ç + + +0.25 ) F= +ç + ÷(18 -9.34 ´9.34 ´9.35 o 0.50.34 ´V ´an ´Tj =0.0)=449.716 Tu==9.85 .34 ´9.994 -148.25 0C 0.34 ´V ´an =0.716 W0C/K 711.33 a4.7W =0 e1.72 (3+0.567 W/K 0.60 e0.0.

o .

A. 12.A. +perete B.C.C.A.I) 38.A. Colþ pereþi B. 6.C.+pereþi B.) DE TRANSFER TERMIC ªI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min) 1. Intersecþie terasã perete B.A. cubulb 9.C. Intersecþie terasã perete B.+pereþi B.A. Intersecþie terasã perete exterior (varII) 36.+pereþi B. Intersecþie pereþi cu termoizolaþie 3.) 43.A.A.A. Colþ intrândpereþi (fãrã stâlpiºor) 14.+ stâlp B. cu termoizolaþie) 42.+pereþi B.A. Grindã B.A.A. (var.A.C.) ªI PUNCTUALI (. Colþ pereþi cu termoizolaþie 5.A.C. Tâmplãrie dublã (fãrã urechi) .(consolãsus) 27. 7.A.) 37. Atic terasã (pereþi B.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A.II) 41.+ stâlpB.C. +perete B.A. Grindã B.C.C. Colþ intrând pereþi (cu stâlpiºor) 15. Intersecþie pereþi 2. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A. Grindã B.A. Colþ pereþiB.C.C. Colþ pereþi B.A.C. Atic terasã (în dreptul tâmplãriei exterioare) 33. cubulb 10.C. 11.A. Colþ pereþi B. Colþ pereþi B.C.+pereþi B. (consolã jos) 28.A. cubulb 8.A. +pereþiB. (consolã sus) 26.) 45. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. Perete interior pe placapestesubsol 51.C. Corniºã terasã 34. Centurã în pereþi cu termoizolaþie 24.) 44. (var.A.A. Centurã în ziduri (fãrãtermoizolaþie) 22.C.C.+pereþi B.) 46.A. Colþ intrând pereþi cu termoizolaþie 21.C.A. Soclu subsol (zidãrie dincãrãmizi. 13.A. Grindã B.C. +perete B. Colþ pereþi 4.A.A. Grindã B.TABELE DE COEFICIENÞI LINIARI (.A. Colþ pereþi B. (consolã jos) 31. Atic terasã 32.C.A. Colþ pereþiB. Grindã B.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.+ stâlpB. Colþ pereþiB. Intersecþie terasã perete exterior (varI) 35. (consolã sus) 25. (consolã jos)" 29. Centurã în ziduri (cu termoizolaþie) 23.C.

A. Buiandrug tâmplãrie dublã (uºã balcon) 57. Buiandrug tâmplãrie dublã 55. Buiandrug tâmplãrie dublã (fereastrã) 56.C. Tâmplãrie dublã(cuurechi) 53. Solbanc tâmplãrie dublã 54.52.) . Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.

) 59. Agrafe metalice în pereþi structuralidin B. dublã.A.) 64.P. =0.monolit cu termoizolaþie LEGENDà 1 Beton armat 2 Beton armatprefabricat 3 Beton de pantã 4 Mortar 5 Zidãrie din cãrãmizi 6 Zidãrie din blocuri B. Tâmplãrie cuplatã 62. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B.A. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. cuplatã. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.) 60.05W/(mK) 8 Hidroizolaþie 9 Tâmplãrie exterioarã.A.A.) 61.58.) 71.C. CERCETARE ªI TEHNICà DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞIII.C.C. Agrafe metalice în pereþi structuralidin zidãrie cu termoizolaþie 72.T. din lemn 10 Tâmplãrie exterioarã.A.C.C.C.C. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. din lemn 11 Agrafã metalicã 12 Peretesau grindã din beton armat (eventual) Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B.C. Agrafe metalice în pereþi nestructurali din zidãrie cutermoizolaþie 73.A. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (uºã balcon în perete B.) 63. SA Bucureºti .A.A. 7 Termoizolaþie .

Aprobat de: MLPATDGRATDPCRT cu ordin nr.24/N din 19.02.1997

CUPRINS 1. Obiect ºi domeniu de aplicare 2. Acte normative conexe 3. Definiþii ºi simboluri 4. Caracteristici termotehnice 5. Temperaturi de calcul 6. Dimensiuni de calcul 7. Determinarea rezistenþelor termice specifice ale elementelorde construcþie opace 7.1. Rezistenþa termicãspecificã a unui strat omogen 7.2. Rezistenþa termicã specificã a unui strat cvasiomogen 7.3. Rezistenþele termice superficiale 7.4. Rezistenþele termice ale straturilorde aer 7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.6. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.8. Alte caracteristici termotehnice 8. Determinareatemperaturii dintrunspaþiuneîncãlzit 9. Determinarea rezistenþelor termice ale suprafeþelor vitrate 10. Determinarea temperaturilorpesuprafaþa interioarã asuprafeþelor de construcþie 11. Comportareaelementelorde construcþie la difuzia vaporilor de apã 12. Stabilitatea termicã a elementelorde construcþie 13. Rezistenþe termice normate 14. Temperaturi superficiale normate ANEXE: A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouãpentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior

C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilorde aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinrea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai tâmplãriei exterioare J Calculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful