MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997 Având învedere: Avizele Consiliului Tehnicoªtiinþific nr.

156/96; 205/96; 206/96 În temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului nr. 12/1996 ºi a Decretului nr.591/1996, Ministrul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului emite urmãtorul ORDIN Art. 1 Se aprobã: "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termicã la clãdiri de locuit" Indicativ C 107/197, "Normativ pentru calculul coeficientului global

de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cele de locuit" Indicativ C 107/297. "Normativ privind calculul termotehnic al dementelor de construcþie ale clãdirilor" Indicativ C 107/397, "Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit" indicativ C 107/497, "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþii în contact cu solul" Indicativ C 107/597. Art.2 Reglementãrile de la art.l intrã în vigoare la data publicãrii in Buletinul Construcþiilor. Art.3 Direcþia Programe de Cercetare ºi Reglementãri Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU NICOLAE NOICÃ

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI DIRECÞIA COORDONARE, CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI REGLEMENTÃRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞII NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR Indicativ C 107/31997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ªI TEHNICÃ DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞII S. A Director general: ing.ªERBAN STÃNESCU Responsabil lucrare: ing.MIHAELA GEORGESCU Elaboratori: ing.MOSES DRIMER ing.MIHÃELÃ GEORGESCU ing.NICOLETÃ CRISTIAN Avizat de : DIRECÞIA PROGRAME DE CERCETARE ªI REGLEMENTÃRI II UNICE

DOROTEIA COCHECI .Director:ing.OCTAVIÃN MÃNOIU Raponiabil de lucrareMLPAT:arh.

2. Prevederile normativului se utilizeazã ºi la elementele . al tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor. Prevederile prezentului normativ se aplicã la elementele de construcþie care delimiteazã spaþiile încãlzite ale clãdirilor de locuit. 1. pentru timpul iernii. Calculul termotehnic al elementelor deconstrucþie ale clãdirilor". 1. cu excepþia elementelor de construcþie în contact cu solul.3.1. socialculturale ºi industriale. Prezentul normativ înlocuieºte în totalitate STAS 6472/389 "Fizica construcþiilor. Prezentul normativ se referã la calculul termotehnic.Indicativ: NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL C 107/3 1997 ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR 1. Termotehnica.

se realizeazã în vederea asigurãrii climatului interior impus de exigenþele igienicosanitare ºi de confort la clãdirile de locuit ºi socialculturale. cum sunt: spaþiile frigorifice. pe baza unui calcul de bilanþ termic.a. în . de condiþiile necesare desfãºurãrii muncii ºi procesului tehnologic la clãdirile industriale. 1. Izolareatermicãaelementelor deconstrucþie care delimiteazã încãperileîncãlzite.de construcþie care delimiteazã spaþiile neîncãlzite.4. º. 1. Prevederile prezentului normativ nu se aplicã la elementele de construcþie aferente clãdirilor ºi încãperilor la care se impun cerinþe speciale ale regimului de temperaturi ºi de umiditate. în scopul determinãrii temperaturii interioare a acestor spaþii.5. precum ºi pentru reducerea. cele cu mediu agresiv.

Prevederile normativului se aplicã la verificareatermotehnica. cât ºi a .7. în scopul dimensionãrii instalaþiei de încãlzire. a consumului de energie ºi de combustibil în exploatare. 1. atât a clãdirilor noi. pentru determinarea ºi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcþie. Prevederile normativului se utilizeazã deasemenea la determinarea necesarului de cãldurã de calcul.cât mai mare mãsurã.6. 1. cât ºi de factorii abilitaþi pentru verificarea proiectelor de clãdiri. Prevederileprezentului normativ seutilizeazã atâtdecãtre proiectanþi. cât ºi pentru elementele de construcþie interioare care despart spaþii între care existã o diferenþã de temperaturã mai mare de 5K.8. Între modelul de calcul folosit pentru verificãrile termotehnice ºi cel adoptat pentru calculul instalaþiilor trebuie sã existe o riguroasã corespondenþã.Prevederile prezentului normativ se aplicã atât pentru elementele de construcþie perimetrale. 1.

rezistenþa la permeabilitate la vapori.urmãtoarele: rezistenþa termicã minimã necesarã pentru asigurarea climatului interior. pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensãrii vaporilorde apã în interiorul elementelor de construcþie. din punct de vedere termotehnic. . atât la clãdirile având sisteme centrale de încãlzire. se face astfel încât sã se realizeze.10.9.Prevederile prezentului normativ se aplicã. pentru limitarea fluxului termic ºi pentru economisirea energiei înexploatarea clãdirilor. Alegerea modului de alcãtuire a elementelor de construcþie. în principal. 1. cât ºi la cele cu încãlzire localã (inclusiv cu sobe).clãdirilor existente care urmeazã a fi supuse unor lucrãri de reabilitare ºi de modernizare. 1. evitarea condensãrii vaporilor de apã pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie.

atât pe timp de iarnã. .stabilitatea termicã necesarã. cât ºi pe timp de varã. pentru limitarea oscilaþiilor temperaturii aerului interior ºi pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie.

determinarea coeficientului global de izolare termicã. cu luarea în considerare a influenþei punþilor termice. compararea acestor valori. în scopul stabilirii nivelului de performanþã termotehnicã de ansamblu a clãdirii ºi a comparãrii cu valoarea normatã. se potdetermina: Rezistenþele termice specifice corectate ale elementelor de OOMtructie. normate. P ebazaprevederilordinprezentulnormativ. calculate pentru ansamblul clãdirii. stabilitã . cu rezistenþele termice minime necesare dinconsiderente igienicosanitare ºide confort. 1 1 .permiþând: compararea acestor valori.1 . calculate pentru fiecare încãpere în parte. cu rezistenþele termice minime. în scopul economisirii energiei în exploatare.

în funcþie de temperaturile medii de pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale. utilizarea rezistenþelor termice specifice corectate la calculul necesarului de cãldurã.12. Verificarea comportãrii elementelor . Calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul se face în conformitate cu [1]. permiþând: verificarea riscului de condens superficial. prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV ºi PPD. 1. verificarea condiþiilor de confort interior. Temperaturile pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. în vederea proiectãrii instalaþiilor de încãlzire.în vederea limitãrii consumului de energie pentru încãlzirea clãdirilor. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouã.

Calculele ºi verificãrile termotehnice prevãzute în cadrul prezentului normativ.14. 1. componentele transparente ºi translucide ale pereþilor exteriori ºi acoperiºurilor (tâmplãria exterioarã.de construcþie la difuzia vaporilor de apã. Deasemeneasunttratateînactenormative speciale [ 12]ºi [13] aspectele referitoare la determinarea ºila verificarea coeficientului global de izolare termicã. pereþii vitraþi ºi luminatoarele). se referã la urmãtoarele elemente de construcþie perimetrale: pârlea opacã I pereþilor exteriori. . toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperaturã. nu este tratatã în prezentul normativ. principalele calcule termotehnice se bazeazã pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi. inclusiv suprafaþa adiacentã rosturilordeschise. Normativul este întocmit înurmãtoarele ipoteze generale: transferul termicse face în regimstaþionar. 1. aceste verificãri fãcând obiectulunor acte normative speciale [ 7] ºi respectiv[11]. precum ºi verificarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ºi a încãperilor.13.

).a. de temperaturi. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan. planºeele de peste pivniþe ºi subsolurineîncãlzite.15. bidimensional. curbele izoterme dininteriorulelementelor deconstrucþie. ganguri de trecere. º. Pentru cazuri speciale ºi siudii termotehnice. faþã de mediul exterior (bowindouri.planºeelede peste ultimulnivel. planºeele care delimiteazã clãdirea la partea inferioarã. pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina ºi reprezenta grafic: variaþia temperaturilorpe suprafeþeinterioare ale elementelorde construcþie. precum ºi de spaþiul rosturilor închise. de sub terase ºi poduri. . 1. pereþii ºi planºeele care separã volumul clãdirii de spaþii adiacente neîncãlzite sau mult mai puþin încãlzite.

Unitãþi ale mãrimilor caracteristice fenomenelor calorice. [5] STAS 710986 Termotehnicã construcþiilor. Mãrimi fizice ºi definiþii.2. ACTE NORMATIVE CONEXE Prezentul normativ se va utiliza împreunã cu urmãtoarele reglementãri tehnice: [l] C 107/597 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul. [6] STAS 737/1087 Sistemul internaþional de unitãþi (SI). Terminologie. [2] C 107/497 Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit. [7] STAS 6472/489 Fizica .simboluri ºi unitãþi de mãsurã. [3] Ghid pentru calculul necesarului de cãldurã de calcul ºi al necesarului de cãldurã ale clãdirilor. [4] SR ISO7345:1994 Izolaþie termicã.

[8] STAS 6472/688 Fizica construcþiilor. Determinarea indicilor PMV ºi PPD ºi nivele de performanþã pentru ambianþe. Prescripþii de calcul. [13] . Calculul permeabilitãþii la aer a elementelor ºi materialelorde construcþie. Termotehnica. (cu modificãrile dinanexa K). Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã. [9] STAS 6472/7 Fizica construcþiilor. Termotehnicã. Proiectarea termotehnicã a elementelor de construcþie cu punþi termice. [10] STAS 13149 Fizica construcþiilor. Ambianþe termice moderate. [11] NP 20089 Instrucþiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de închidere ale clãdirilor.construcþiilor. [12] C 107/197 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdirile de locuit.

Calculation method. 3. [14] CEN/TC 89 N 351EBuilding components and building elements. Strat cvasiomogen: Strat alcãtuit din douã sau mai multe materiale. .C 107/297 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cea de locuit.1. [15] CEN/TC 89 N 433E Windows. Strat omogen: Strat de grosime constantã. Calculation method. Thermal transmittance. Regim (termic) staþionar: Ipotezã convenþionalã de calcul termotehnic. DEFINIÞII ªI SIMBOLURI 3. Thermal resistancc and thermal transmittance. Definiþii . în cadrul cãreia se considerã cã temperaturile nu variazã în timp. . având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme. doors and shutters.

având conductivitãþi termice diferite. . cu o conductivitate termicã echivalentã. Anvelopa clãdirii: Totalitatea suprafeþelor elementelor de construcþie perimetrale. raportatã la timp. altfel uniformã. Flux termic (. . este sensibil modificatã ca urmare a faptului cã izotermele nu sunt paralele cu suprafeþele elementelor de construcþie. de mediul exterior sau de spaþii neîncãlzite din exteriorul clãdirii. în care rezistenþa termicã. .): Cantitatea de cãldurã transmisã la. care delimiteazã volumul interior (încãlzit) al unei clãdiri. Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic . dar care poate fi considerat ca un strat omogen. sau de la un sistem. Punte termicã: Porþiune din anvelopa unei clãdiri.

raportat la aria prin care se face transferul cãldurii. Suprafaþa adiabaticã: Suprafaþã prin care nu se produce nici un transfer termic. .

Coeficient de transfer termic (U): Fluxul termic în regim staþionar. Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme. respectiv spaþial. reprezentând direcþia ºi sensul fluxului termic în clementele de construcþie.. raportat la aria de transfer termic ºi la diferenþa de temperaturã dintre temperaturile mediilor situate . determinate pe baza unui calcul al câmpului plan. Rezistenþã termicã (R): Diferenþa de temperaturã raportatã la densitatea fluxului termic. Izoterme: Linii sau suprafeþe care unesc punctele având aceleaºi temperaturi în elementele de construcþie. . . . de temperaturi. în regim staþionar.

faþã de un calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. Coeficient punctual de transfer termic (. raportat la diferenþa de temperaturã între douã medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic. printrun element de construcþie. faþã de un . . Coeficient liniar de transfer termic (.): Termen de corecþie care þine seama de iniluenþa unei punþi termice liniare. . Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staþionar.): Termen de corecþie care þine seama de influenþa unei punþi termice punctuale.de o parte ºi de alta a unui sistem. Inversul rezistenþei termice. .

Calcul unidirecþional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat. bidimensional. Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic. în care se considerã cã liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcþie. .calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. . . al câmpului de temperaturi. Cacul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic. în care se þine seama de influenþa tuturor punþilor termiceliniare ºi punctuale ºi care se bazeazã pe un calcul spaþial. în care se þine seama de influenþa punþilor termice liniare ºi care se bazeazã pe un calcul plan. .

tridimensional. Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345:1994 ºi STAS 737/1087. pentru unii termeni sau menþinut simbolurile prevãzute în STAS 710986. . 3.2. al câmpului de temperaturi. Simboluri ºi unitãþi de mãsurã Simbolurile ºi unitãþile de mãsurã ale principalilor termeni utilizaþi în prezentul normativ sunt date în tabelul I. Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaºi condiþii de temperaturã. .

= k c = cp q = q . . = Q .r . ºi respectiv . = k s = sm R = Ros R nec = Ro nec A = S R = R os R m = Rom n = N U = k R min = Rom min e = . Se dã mai jos corespondenþa între simbolurileþutilizate în cadrul prezentului normativ ºi simbolurile folosite în prescripþiile tehnice elaborate anterior: ..Observaþii: 1) Temperaturile ºi diferenþele de temperaturã se pot nota ºi cu simbolurile . . = ..r = .

.

. 1 2 3 4 Te Temperatura exterioarã de calcul ° C T.M.Tabel I SIMBOLUL TERMENUL RELAÞIA DE DEFINIRE U. Raportul ecartului de temperaturã superficialã T TT ji D . între Ti ºi Tsi TiTsi ATe între Tse ºi Te T seTe . interioarã de calcul Tu în spaþiile neîncãlzite TS1 pe suprafaþa interioarã Tse pe suprafaþa exterioarã punctului de rouã AT Diferenþa de temperaturã între Ti ºi Te TiTe KAT.

i m2K/W Rse exterioarã 1/ .Factorulde corecþie a temperaturilor exterioare T TT ji D Rsi Rezistenþa termicã superficialã interioarã 1/ .i Umiditatea relativã a aerului interior % n Viteza de ventilare naturalã (numãrul schimburilor de aer pe orã.e .e exterior q/ .Ti W/(m2K) .Te . Densitatea aparentã Kg/m3 s Coeficientul de asimilare termicã W/(m2K) D Indicele inerþiei termice a unui element de construcþie ( )[ ]a sd /l . rata schimburilor convenþionale de aer) .i Coeficientul de transfer termic superficial interior q/. Conductivitatea termicã de calcul a unui material de construcþie W/( mK) c Capacitatea caloricã masicã la presiune constantã J/(kgK) .

a unei zone. etc. .h1 e Coeficientul de emisie d Grosimea unui element de construcþie sau a unui strai al elementului de construcþie m b Lãþimea clãdirii.

Fluxul termic (puterea termicã) dQ/dt W q Densitatea fluxului termic . buiandrugilor. B Lãþimea consideratã în calculul coeficientului liniar de transfer termic H Înãlþimea încãperii.Tabel I (continuare) 1 2 3 4 l Lungimea încãperii./A W/m2 . a clãdirii sau a punþilor termice liniare m h înãlþimea grinzilor. nivelului sau a clãdirii P Perimetrul clãdirii sau al încãperii A Aria (de transfer termic) m2 V Volumul încãperii sau al clãdirii m3 Q Cantitatea de cãldurã J . etc. m2K/W Ra a unui strat de aer neventilat R unidirecþionalã a unui element de construcþie ( ) qTT kj /R . Coeficientul liniar de transfer termic W/( mK) . Coeficientul punctualde transfer termic W/ K Rs Rezistenþa termicã (specificã) a unui strat omogen d/.

în principal.3 Indici În prezentul normativse utilizeazã. urmãtorii indici: i interior r rouã. condens e exterior t timp si suprafaþã interioarã m mediu se suprafaþã exterioarã min minimum u spaþiu neîncãlzit max maximum .corectatã R m medie R nec necesarã max / ii TT DD a R min minimã U Coeficientul de transfer termic unidirecþional corectat al unui element de construcþie l/R W/(m2K) U l/R L Coeficient de cuplaj termic ( k )j TT -F/ W/K G Coeficientul global de izolare termicã a clãdirii W/( m3K) 3.

a aer nec necesar w apã ech echivalent .

860 kcal lkcal/h= 1.39104kcal lWh= 3600J=0.163J/s = 1. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeazã la alcãtuirea elementelorde construcþie.2.4 Sistemul de unitãþi ºi mãsuri Se foloseºte sistemul internaþional de unitãþi de mãsurã (SI).1. 4.860kcal/h U = lWs = 2. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate. coeficientul de asimilare termicã s [W/(m2K)]. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4. se vor considera în conformitate cu anexa A. capacitatea caloricãmasicã lapresiuneconstantã c [J/(kgK)].3. [W/(mK)]. 4. în funcþie de felul materialului ºi de densitatea aparentã p (kg/m3): conductivitatea termicã de calcul . .3. În anexa A se dau urmãtoarele caracteristici termotehnice.163 W 4. Pentru unele transformãri se pot folosirelaþiile: 1W=1J/S=0.

Conductivitãþile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeazã în conformitate cu prevederile . în cazul unei umiditãþi sporite. 4.4. miciledeteriorãri admise. la materialele termoizolante tasabile. creºterea densitãþii aparente ca urmare a tasãrilor din timpul execuþiei ºi în decursul exploatãrii. 4. conductivitãþile termice trebuie sã fie majorate corespunzãtor.7. aferenþi condiþiilorde punere în operã a materialelor termoizolante: existenþarosturilordintre plãcile termoizolante.c [Ws/(m3K)] 4. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A includ influenþa urmãtorilor factori. 4.. în stare uscatã: .6.care va atesta ºi conductivitatea termicã de calcul a respectivului material. Capacitatea caloricã volumicã se obþine prin multiplicarea capacitãþii calorice masic e cu densitatea aparentã a materialului. la plãciletermoizolante friabile.5. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii.

Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil la temperatura de + 10°C. = l.58 W/(mK) 4. =0.23 Kg/m3 c =1000 J/(KgK) 4.8. .2. 4. se pot considera astfel: . = 1000 Kg/m3 c = 4180 J/(KgK)la o temperaturãde +10°C .din cap. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmãtoarele: . Rezistenþele termice specifice ale straturiloromogene se calculeazã cu3 zecimale.10. 7.9.

din anexa D. care înlocuieºte harta din STAS 6472/283. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare convenþionale de calcul se considerã în conformitate cu harta de zonare climaticã a teritoriului României. astfel: zona I Te =12° C zona II Te=15° C zona III Te=18° C zona IV Te = 21° C 5. pentru perioada de iarnã. Temperaturile interioareale încãperilor încãlzite (Tj) Temperaturile interioare convenþionale de calcul ale încãperilor încãlzite.2.5. TEMPERATURI DE CALCUL 5.1. Conform acestei hãrþi. se considerã aceleaºi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaþiilorde încãlzire ºi se iau din [3]. teritoriul României se împarte în 4 zone climatice. Dacã .

de exemplu.încãperile au temperaturi de calcul diferite. la clãdirile de locuit se considerã Ti = +20°C.3 Temperaturile interioare alespaþiilor neîncãlzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se determinã exclusiv pe bazã de bilanþ termic. Dacã nu existã o temperaturã predominantã. dar existã o temperaturã predominantã. de la acelaºi nivel: aTij Aj Ti = aAj în care: Aj aria încãperii j având temperatura interioarã Tij. 5. temperatura interioarã convenþionalã de calcul se poate considera temperatura medie ponderatã a tuturor încãperilor încãlzite. în calcule se considerã aceastã temperaturã. în funcþie .

1. podurile ºi etajele tehnice. precum ºi de rezistenþele termice ale acestor elemente. DIMENSIUNI DE CALCUL 6. În calcule se va þine seama în mod obligatoriu ºi de viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. precum ºi cele din balcoanele ºi logiile închise cu tâmplãrie exterioarã. Determinarea temperaturilor Tu ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se face în conformitate cu prevederile cap. 6. de ariile elementelor de construcþie care delimiteazã spaþiul neîncãlzit. 8din prezentul normativ. Ca . Tot pe bazã de bilanþ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise.de temperaturile de calcul ale încãperilor adiacente.

6. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale elementelor de construcþie interioare ºi prin feþele interioare ale elementelor de construcþie perimetrale. aria orizontalã este delimitatã exclusiv prin conturul interior al pereþilor exteriori (fig. Suprafeþele orizontale ale elementelorde construcþie exterioare(planºeul de la te rasã sau de la pod.l). planºeul de peste subsolul neîncãlzit º.2.a. Pe ansamblul clãdirii. .) se delimiteazã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali ºi princonturul interior alpereþilor exteriori (fig.3).principiu general.

l ºi 2). intrânde sau ieºinde. 6. prin faþa inferioarã a plãcii ultimului planºeu. 6. 6. precum ºi prin faþa superioarã a pardoselii primului nivel încãlzit (fig. Suprafeþele verticale exterioare (pereþii) se delimiteazã pe orizontalã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali.4.6. mãsurat peconturul interior al pereþilorde faþadã. precum ºi prin colþurile. aria verticalã exterioarã totalã. este: A = H ×al j = H ×P în care P este perimetrul clãdirii.5.l).3.6. ale feþelor interioare ale pereþilor exteriori (fig.2). . Lungimile "1" alepunþilor termice lineare se stabilesc. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale plãcii planºeelor intermediare. inclusiv aria vitratã. Pe verticalã. Ariile tâmplãriei exterioare se determinã pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzãtoare din pereþi (fig. Suprafeþele înclinate se calculeazã pe baza dimensiunilordin planul lor. Pe ansamblul clãdirii.

în consecinþã ele sunt delimitate..4.6. 6.6.7.2: . 6. intersecþiile punþilor orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punþilor orizontale. ºi a înãlþimilor Hj considerate ca în fig. în funcþie de lungimile reale pe care se prevãd detaliile respective. cuurmãtoarele precizãri: lungimile se mãsoarã în cadrul ariilor A determinate conform pct.. cât ºi înlungimile punþilor verticale. 6. înlungimile "1" ale punþilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planºeu) în dreptul pereþilor interiori structurali ºi nestructurali. la extremitãþi. nu se includ lãþimile golurilordeuºi.în principiu.. de conturul suprafeþelor respective. la planºeul depeste spaþii neîncãlzite.8.2 . Aria anvelopei clãdirii se calculeazã ca suma tuturor ariilor elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirii prin care au loc transferuri termice.2. Volumul încãperilor se calculeazã pe baza ariilor orizontale determinate conform pct.

debarale. holuri de intrare. Volumul clãdirii V reprezintã volumul delimitat.. în acest sens se considerã ca fãcând parte din volumul clãdirii: cãmãri.9. dar la care cãldura pãtrunde prin pereþi adiacenþi. lipsiþi de o termoizolaþie semnificativã. cât ºi încãperile încãlzite indirect (fãrã elemente de încãlzire).. casa scãrii. de feþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale: V =aVj =V1 +V2 +. +Vn Volumul V include atât încãperile încãlzite direct (cu elemente de încãlzire). Nu se includ în volumul clãdirii: camerele de pubele. puþul liftului.V = j jj A H 6. vestibuluri. verandele. ºi alte spaþii comune. precum ºi . pe contur.

. chiar în situaþia în care ele sunt închise cu tâmplãrie exterioarã.balcoanele ºi logiile.

în cazurile în care abaterea negativã admisã la grosimea straturilor este semnificativã.1. . grosimea de calcul a stratului se va considera egalã cu grosimea minimã admisã.1. conform anexei A. este mai micã decât grosimea iniþialã. La straturile la care grosimea finalã.2. Rezistenþatermicãspecificãaunui strat cvasiomogen 7. dupãpunerea în operã. Întrun model geometric este admisibil ca. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE OPACE 7. 7. în anumite condiþii sã se înlocuiascã materiale d [m2K/W](l) .2. conductivitatea termicã de calcul a materialului. Rezistentatermicãspecificãaunui stratomogen Rezistenþa termicã specificã a unui strat omogen al elementului de construcþie se determinã cu relaþia: Rs = l în care: d grosimea de calcul a stratului. Rezistenþele termice ale straturilor omogene se calculeazã cu 3 zecimale. în calcule se considerã grosimea finalã (dupã tasare).7.

în care.2. se introduce valoarea conductivitãþii echivalente . Conductivitatea termicã echivalentã a straturilor cvasiomogene de tipul zidãriilor se poate calcula cu relaþia: a(ljAj ) lech = aAj [W/(mK)](2) . 7.2. precum ºi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcþie tristrat. Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen. echivalentã. Ca exemple de straturi cvasiomogene se pot da zidãriile (alcãtuite din cãrãmizi sau blocuri + mortar). 7. Rezistenþa termicã a unuistrat cvasiomogense calculeazã cu relaþia(1). ech. în locul conductivitãþii termice X. prin care trec ancore din oþel inoxidabil de diametre reduse. dispuse uniform pe suprafaþa elementului de construcþie.3.cu conductivitãþi termice diferite cu un material având o conductivitate unicã.2.

4. 7.în care: . conductivitatea termicã echivalentã se poate determina cu relaþia: lech =l+d ´n ´c [W/(mK)](3) . mãsurate în planul stratului. Aj ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen.2.j conductivitãþile termiceale materialelor componente. La straturile cvasiomogene alcãtuite dintrun strat termoizolant + ancore metalice de legãturã.

se considerã .1. conductivitatea termicã a materialului termoizolant [W/(mK)].i .3. pct. În spaþiile neîncãlzite.i=.i = . ºi Rse) se considerã în calcule în conformitate cu tabelul II. care se determinã pe bazaunui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi. Rezistenþele termice superficiale 7. La calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap.în care: . 7. Rezistenþele termice superficiale (Rs. La determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie interioare. d grosimea stratului termoizolant [m].6. 7.3.[W/K]. conf. pe ambele suprafeþe ale elementului se considerã valori. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior .2. . coeficientul punctual de transfer termic. aferent unei ancore dinoþel inoxidabil.e = 12W/(m2K). 10. indiferent de sensul fluxului termic.3. nnumãrul de ancore metalice pe metru pãtrat. 7.3. în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic.e = 8W/(m2K).

3.în colþurile interioare intrânde. în metri.3. Valorile din tabelul II aferente suprafeþelor verticale. iar cele aferente suprafeþelor orizontale sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de orizontalã. Între valoarea astfel determinatã ºi valoarea . între colþul intrând ºi cel mai apropiat colþ ieºind. dar cel mult 0.25m.i=8(lx) [W/(m2K)](4) în care: x distanþa.i= 8W/(m2K) se considerã o variaþie liniarã. pe lungimea x. sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de verticalã. se considerã: . pe suprafeþele verticale ºi orizontale interioare ale încãperilor. aferente colþului intrând. . 7.

08 2 0.04 7 0.orientativ: v Rse [m/s] m2K/W 1 0.02 .5. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturã interioarãde+20°C.7. pentru alte viteze ale vântului se poate considera.06 3 0. 7.9.3.042 m2K/W din tabelul II corespunde urmãtoarelor condiþii: suprafaþa exterioarã netratatã. temperaturaexterioarã Te =0°C viteza vântului adiacent suprafeþei exterioare v=4m/s. cuun coeficient de emisiee =0. În studii.03 10 0. Valoarea rezistenþei termice superficiale exterioare Rse = 0. netratate (cu uncoeficient de emisie e = 0.3. Valorile rezistenþelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeþele interioare obiºnuite.4.9).05 5 0.

COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m 2K)] ªI REZISTENÞE TERMICE SUPERFICIALE [m 2K/W] .

7.4. Rezistenþele termice alestraturilor deaer 7.4.1. Rezistenþele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic ºi de grosimea stratului de aer. 7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã de orizontalã, iar cele din coloanele "flux termic vertical" suni valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã deverticalã. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra[m 2K/W] TABELUL III Grosimea stratuluide aer (mm) Direcþia ºi sensul fluxului termic Orizontal Vertical ascendent descendent 0 0,00 0,00 0,00 5 0,11 0,11 0,11 7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15 15 0,17 0,16 0,17 25 0,18 0,16 0,19 50 0,18 0,16 0,21 100 0,18 0,16 0,22 300 0,18 0,16 0,23 OBSERVAÞIE: Pentru valori intermediare se interpoleazã liniar. 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcþie, cu excepþia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I. 7.4.4. Valoriledin tabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: stratul de aer este mãrginit de suprafeþe paralele, perpendiculare pe direcþia fluxului termic, toate suprafeþele fiind suprafeþe obiºnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); stratulde aerare grosimea (pe direcþia fluxului termic) de celmult 10% din oricare din celelalte

douã dimensiuni, ºinu mai mult de 0,3m; nu are loc nici un schimb de aer semnificativ, atât cu mediul interior, cât ºi cu cel exterior. 7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care existã un oarecare grad de ventilare a spaþiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.5.1. Rezistenta termicã specificã unidirecþionalã a unui element de construcþie alcãtuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cvasiomogene, fãrã punþi termice, inclusivdineventuale straturide aerneventilat, toate dispuseperpendicularpe direcþia fluxului termic, se calculeazã cu relaþia: R = Rsi +aRs +aRa + Rse [m2K/W](5) Relaþia (5) se utilizeazã ºi pentru determinarea rezistenþei termice specifice în câmp curent, a elementelorde construcþie neomogene (cu punþi termice). În calculul unidirecþional, suprafeþele izoterme sunt paralele cu suprafaþa elementului de construcþie. 7.5.2. La elementele de construcþie cu straturi de grosime variabilã (de ex. la planºeele de la terase), rezistenþele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeþelor care se calculeazã. În

Dacã valorile R ºi U reprezintã rezultate finale ale calculelor termotehnice.5. 7.6.5. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7. ea þine seama de influenþa punþilor termice asupra valorii rezistenþei termice . Rezistenþa termicã specificã corectatã se determinã la elementele de construcþie cu alcãtuire neomogenã.5. pentru o mai mare exactitate. Coeficientul de transfer termic unidirecþional se determinã cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) R 7. 7.cazul în care conductivitatea termicã a stratului cu grosime variabilã este redusã. se recomandã utilizarea prevederilordinanexa F.1.4. determinarea rezistenþei termice specifice unidirecþionale se va face cu luarea în consideraþie a prevederilor STAS 6472/785[ 9].3. ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale). 7. La elementele de construcþie cu permeabilitate la aer ridicatã.6.5.

Rezistenþa termicã specificã corectatã R' ºi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazã cu relaþia generalã: 1 1 a(Y×l) ac U '== + + [W/(m2K)](7) R' R A A încare: R rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã aferentã ariei A.din cadrul suprafeþei A. 7.specifice determinate pe baza unui calcul unidirecþional în câmp curent.6. l lungimea punþilor termice liniare de acelaºi fel.2. . respectiv în zona cu alcãtuirea predominantã.

Punþile termice punctuale rezultate la intersecþia unor punþi termice liniare. se neglijeazã în calcule. bidimensionalã.Rezistenþa termicã specificã corectatã R' se mai poate exprima prin relaþia: R' = rR [W/(m2K)](8) în care: rreprezintã coeficientul de reducere a rezistenþei termiceunidirecþionale: 1 r = 9) []( 1+ R[a(y×l)+ac] A 7. cât ºi de comportarea realã. Coeficienþii . .6. respectiv tridimensionalã» a fluxului termic. Coeficienþii specifici liniari (. þinând seama atât de prezenþa punþilor termice constructive.) ºi punctuali (. în zonele de neomogenitate a elementelorde construcþie.) de transfer termic aduc o corecþie a calculului unidirecþional. de regulã.3.

Înanexa G se prezintã o clasificare a punþilor termice liniare ºi punctuale precum ºi o clasificare a tipurilorde coeficienþi liniari de transfer termic .. nu diferã în funcþie de zonele climatice. Coeficienþii . au valori pozitive sau negative ºiei se introduc în relaþiile (7) ºi (9) cu semnele lor algebrice.6. Semnul ( + ) reprezintã o reducere a rezistenþei termice corectate R' faþã de rezistenþa termicã unidirecþionalã R.ºi .5. În cazul în care aceºti coeficienþi nu pot fi extraºi din tabele. 7. În . ºi .4. ei se pot determina pe baza indicaþiilordin anexa J. 7. semnul () are o frecvenþã mai redusã ºi semnificã o mãrire a valorii R' faþã de valoarea R. ei se determinã pe baza calculului numeric automat al câmpurilorde temperaturi.6.

73 se dau coeficienþii .7. rezistenþa termicã specificã corectatã a elementelor de construcþie neomogene. pentru o serie de detalii curent utilizate.. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare.. 10din[1].7. Coeficienþii liniari de transfer termic aferenþi pereþilor exteriori din zona de intersecþie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 . valorile R' ºi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale). 7. Rezistenþa termicã specificã medie a unui element de construcþie se calculeazã cu relaþia: 1 aAj R' .. 7. Dupã finalizarea calculelor termotehnice.6.6. poate fi determinatã cu metoda aproximativã din anexa H.. Rezistenþa termicã specificã medie 7. 7.7. ºi .6.1.tabelele 1 .

m == [m2K/W](10) U ' m a(AjU ' j ) în care: U jcoeficienþii de transfer termic corectat [W/(m2K)J aferenþi suprafeþelor Aj. .

cu relaþiile (7). Valorile R'm ºi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clãdiri se pot determina ºi direct.7. valorile Aj ºi U'j sunt aferente diferitelor încãperi. pentru ansamblul unei clãdiri. Rezistenþele termice medii R'm se pot calcula: pentru o încãpere având mai multe suprafeþe aferente unui aceluiaºi element de construcþie. 7. pentruunnivel al clãdirii. În cazul rezistenþei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clãdirii. (8) ºi (9). precum ºi numãrul de punþi termice punctuale.3. sunt cele corespunzãtoare unui nivel sau unei clãdiri în întregime.2.7. în care valorile A ºi 1. Relaþia (10) este valabilã ºi pentru determinarea rezistenþelor termice specifice medii ale unor elemente de construcþie .7.de exemplu pereþii exteriori la o încãpere decolþ.

în aceastã situaþie în relaþia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecþional Uj. în care . 7. unui nivel sau întregii clãdiri. corespunzãtor suprafeþei j. obþinânduse rezistenþa termicã specifica medie Rm= 1/Um. Relaþia (10) astfel modificatã este valabilã ºi la calculul rezistenþei termice medii a . Rezistenþa termicã specificã medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcþie aferente unei încãperi.7.alcãtuite din douã sau din mai multe zone cu alcãtuire omogenã.4. este factorulde corecþie a temperaturii exterioare. se calculeazã cu relaþia (10). în care la numitor termenul S(AjU ' j ) se înlocuieºte cu termenul S(AjU ' j tj ).j.

8. Coeficientul de cuplaj termic (L).). Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie. având temperaturi Te ºiTudiferite.1.8.2. 7. se calculeazã cu relaþia generalã: A Lj = AjU ' j = j [W/K](11) R' j în care indicele j se referã la o suprafaþã a elementului de construcþie. valorile L se pot însuma. se calculeazã cu relaþia generalã: F= Lj ×DT în care indicele j are aceeaºi semnificaþie ca la pct. Fluxul termic (.unui singur element de construcþie care separã mediul interiorde douã sau mai multe medii exterioare.1.7. În cazul .8. unui nivel sau întregii clãdiri. aferent unui element de construcþie. Alte caracteristici termotehnice 7.8. aferent unui element de construcþie. aferentã unei încãperi. 7.

valorile F se pot însuma. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie.T = TiTese utilizeazã diferenþa de temperaturã (TiTu) în care Tu reprezintã temperatura din spaþiul neîncãlzit.3.8. 7.elementelor de construcþie care separã spaþiul interior încãlzit de un spaþiu neîncãlzit. aferent unei clãdiri în ansamblu. conform cap. Coeficientul global de izolare termicã (G). determinatã pe baza unui calcul de bilanþ termic.34 ×n [W/(m3K)](13) V . se calculeazã cu relaþia generalã: a(L ×t ) G = jj +0. în locul valorii .8.

Calculul coeficientului global de izolare termicã este tratat în detaliu în normativele [12] ºi[13].j factorul de corecþie a temperaturii exterioare.34 ×V ×a(n ×T ) Tu = jj . DETERMINAREA TEMPERATURII DINTRUN SPAÞIU NEÎNCÃLZIT 8. 8. se face uncalcul de bilanþ termic. Pentru determinarea temperaturii convenþionale de calcul dintrun spaþiu neîncãlzit. respectiv numãrul mediu al schimburilor de aerpe orã aferent tuturor încãperilor încãlzite ºi neîncãlzite din cadrul volumului clãdirii [h1]. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului interior al clãdirii. utilizânduse relaþia generalã: a(T ×Lj )+0.în care: . Vvolumul clãdirii [m3].1. aferent suprafeþei j a elementului de construcþie.

în . Vvolumul interioralspaþiuluineîncãlzit [m3]. se fac urmãtoarele precizãri: la determinarea valorilor L. aferente elementelor de construcþie interioare se pot utiliza rezistenþele termice specifice unidirecþionale (R). luminatoare º. respectiv numãrul de schimburi de aer pe orã [h1]. 8.34 ×V ×an în care: Lj coeficienþii de cuplaj termic aferenþi tuturor elementelor de construcþie orizontale ºi verticale care delimiteazã spaþiul neîncãlzit de mediile adiacente: aer exterior sau încãperi încãlzite [W/K].[0C](14) aLj +0.2. Tj temperaturileconvenþionale de calculale mediilor adiacente:Te sauTj[°C]. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului neîncãlzit.a. ferestre.. dacã încãperea neîncãlzitã este prevãzutã cu uºi. Pentruutilizareacorectã a relaþiei (14).

temperaturile Tj seintroduc în relaþiade calcul cu valorilelor algebrice. .relaþia de calcul se introduc ºiaceste elemente de construcþie.

0 7 Elemente de construcþie cu etanºeitate redusã 5. dar fãrã orificii de ventilare 0.2 3 Ca la 1). uºi sau ferestre 0 2 Ca la 1).0 8 Elemente de construcþie evident neetanºe 10. Tipul de etanºare la aer n (h1) Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi încãlzit (i) 1 Pereþi ºi planºee fãrã goluri.5 6 Ca la 5).RATA SCHIMBURILOR CONVENÞIONALE DE AER TABELUL IV Nr. dar cu uºi sau ferestre etanºe 0. dar cu uºi sau ferestre obiºnuite 0.0 .5 Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi exterior (e) 4 Elemente de construcþie fãrã goluri sau orificii de ventilare 0 5 Elemente de construcþie cu goluri închise (cu uºi sau ferestre). crt. dar cu mici orificii de ventilare 1.

se stabileºte în funcþie de existenþa uºilor j a ferestrelor. respectiv rata schimburilor convenþionale de aer. de existenþa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare. precum ºi în funcþie de gradul de etanºeitate a elementelor de construcþie perimetrale. Viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit.8. Valorile n se vor stabili ºi în funcþie de necesitãþile de aerisire a încãperii neîncãlzite.4.3. în funcþie de destinaþia acesteia (de exemplu cerinþe mai mari de ventilare la cãmãrile de alimente de la locuinþe. se pot utiliza valorile din tabelulIV. Pentru numãrul de schimburi de aer pe orã între spaþiul neîncãlzit ºi spaþiul încãlzit. precumºi între spaþiul neîncãlzit ºi mediul exterior.) 8. Spaþiile neîncãlzite pentru care se face calculul cu relaþia (14)pot fi: . etc.

a. poduri sau etaje tehnice neîncãlzite. spaþii de dimensiuni mai mari. temperaturile Tu se pot determina. rezolvând un sistem de douã ecuaþii cu douã necunoscute. interioare sau adiacente clãdirii (casa scãrii neîncãlzitã. windfanguri neîncãlzite. º.). degajamente º. 8.). fie pe baza unui calcul de bilanþ termic.a. debarale. Temperaturile în subsolurile neîncãlzite se determinã în conformitate cu prevederile din [1]. rosturi închise. În situaþia în care douã spaþii neîncãlzite sunt adiacente. fie cu relaþia (14) prin încercãri succesive. garaje.încãperi interioare de dimensiuni reduse ºi înconjurate în mare parte de încãperi încãlzite (cãmãri. .5. vestibuluri.

9.2. 9. Nu se recomandã folosirea tâmplãriilor din aluminiu la care nu se realizeazã ruperea punþilor termice pe o adâncime de cel puþin12 mm. nu vor fi utilizate decât dupã atestarea caracteristicilor lor termotehnice de cãtre un institut de spacialitate. produse de firme din þarã. realizate din profile . produse în þarã pe baza unor licenþe strãine sau importate. 9. Rezistenþa termicã a tâmplãriei exterioare (ferestre ºi uºi vitrate) din lemn.3.9.1. Pentru alte tipuri de elemente de construcþie vitrate. Tâmplãriile exterioare cu tocuri ºi cercevele din mase plastice sau din aluminiu. a luminatoarelor ºi a pereþilor exteriorivitraþise considerã conform tabelului V.5. Pentru tâmplãriile metalice simple. necuprinse in tabelul V. rezistenþele termice specifice vor fi determinate prin încercãri de cãtre un institut de specialitate. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE SUPRAFEÞELOR VITRATE 9. 9.4.

7. opace sau vitrate. rezistenþele termice pot fi determinate prin calcul. REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCÞIE VITRATE TABELUL V ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W TÂMPLÃRIE EXTERIOARÃ DIN LEMN simplã. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare.28 m2K/W 9. rezistenþele termice ale tuturor tipurilorde tâmplarii se pot determina pebaza prevederilordin anexa I. cu .19 simplã. 9. în funcþie de materialele utilizate la tocuri ºi foi. Calculele se vor efectua pe baza indicaþiilordin anexa I. cu o foaie de geam 0.17 m2K/W cuun geam termoizolant R'=0.6.din oþel se vor considera urmãtoarele rezistenþe termice: cuo foaie degeam simplu R' =0. de alcãtuirea ºi grosimea acestora ºi de valorile Rsi ºi Rse corespunzãtoare poziþiei uºilor. Pentru uºile interioare.

18 cu un geam termoizolant 0. cu douã foi de geam la distanþã de 2 .29 cu douã foi de geam la distanþã de1... 4 cm 0.un geam termoizolant 0.55 triplã.44 cuplatã. 4 cm 0. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 .. cu douã foide geam ºi un geam termoizolant 0. 12 cm 0. 4 cm 0. cu douã foi de geam la distanþã de 2 .39 cuplatã. cu douã foi de geam la distanþã de 8 .. cu trei foi de geam 0. 12 cm 0.3 cm .33 simplã... 4 cm 0... cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 .57 triplã......31 simplã.. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 8 .69 LUMINATOARE cu o foaie de geam 0.51 dublã.43 dublã.

27 simple 0.18 duble 0.din plãci PAS 0.34 .

18 10.42 0.31 0.18 0. montate simplu plãci presate din sticlã.27 0. montat simplu geam profilit tip U.1.17 0.TABELUL V (continuare) ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W PEREÞI EXTERIORI VITRAÞI geam profilit tip U. cu o foaie de geam 0.22 0. Temperatura pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie fãrã punþi termice (sau în câmpul curent al elementelorde construcþie cupunþi termice) se determinã cu relaþia: . tip S (Nevada): pereþi simpli pereþi dubli cãrãmizi presate din sticlã cu goluri. de 80 mm grosime vitrine cu rame metalice. montat dublu geam profilit tubular plãci PAS.30 0. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAÞA INTERIOARÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 10.

.DT Tsi =Ti . Pentru cazurile ºi detaliile curente.T = TiTe. Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizãrilor din anexa J. Înzona punþilortermice. 10. 10.. În mod curent. 73.2. temperaturile superficiale minime Tsi min se dau în tabelele 1 . pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpuluiplan. bidimensional de temperaturi. în relaþia de calcul (15) se introduce diferenþa de temperaturã (TiTu). Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II .[oC](15) ai ×R La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. temperaturileTsi se determinã printrun calcul automat al câmpului de temperaturi. în locul valorii .3.

Pentru alte condiþii de temperaturã (T'e ºi T'i).4. temperatura minimã (T'si min) se poate determina cu realaþia: min ' si T '' ' ei ei i TT TTT -= ( min )si T. temperatura minimã se poate determina numai pe .climaticã ºi pentru o temperaturã interioarã Ti = +20°C. La colþurile intrânde de la intersecþia a doi pereþi exteriori cu un planºeu (la tavan sau la pardosealã).[oC](16) în care: Ti = +20°C Te = 15° C Ti Te = 35K iT 10.

.baza unui calcul automat al câmpului spaþial. detemperaturi. tridimensional.

sepoate determina cu relaþia: DT T =T . Temperatura superficialã medie.7.[°C](18) sim i ai ×R' în care: R' rezistenþa termicã specificã corectatã. determinatã conform cap.3Tsi min -0.6. 10. sepoate calcula valoarea maximã a raportului ecartului de temperaturã superficialã. fie ansamblului clãdirii. aferentã. aferentã suprafeþei interioare a unui element de construcþie.În cazul în care nu se face unastfel de calcul. Pe baza temperaturii superficiale minime Tsi min. determinatã pe baza câmpului plan de temperaturi.5. dupã necesitãþi. 10. cu relaþia: T -T . se poate considera valoarea aproximativã: Tsicolt =1. fie unei încãperi.3Ti [°C](17) în care: Tsi mln temperatura superficialã minimã.

se poate reprezenta grafic variaþia temperaturilor Tsi.T din relaþiile (18).i si min zmax= 19) DT []( Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m. 11.7. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã se determinã în conformitate cu prevederile STAS 6472/489[ 7] ºi cu modificãrile dinanexa K. se introducediferenþa de temperaturã (TiTu). La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite.8.(20). se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperaturã superficialã.1. Calculele se fac în ipoteza cã .COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APÃ 11. Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaþiilor din anexa J. folosind relaþia: Ti -Tsi m R zm == si []( 20) DTR' 10.2.(19). în locul valorii . 10. ll.

pe baza relaþiei (15). În aceastã ipotezã se potdetermina urmãtoarele temperaturi: pe suprafaþa interioarã a elementului deconstrucþie.elementul de construcþie este alcãtuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic. pe suprafaþa exterioarãaelementului de construcþie: DT Tse =Te + [°C](21) ae ×R .

3. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcþie. STABILITATEA TERMICÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 12. respectiv exterioarã relaþia (23). cu unadin relaþiile: DT Tn =Ti . Pe baza temperaturilor astfel determinate. Determinarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirilor se face .întrun plan n din interiorulelementului de construcþie. Temperaturile din interiorul elementelor de construcþie neomogene se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpuluibidimensional de temperaturi.1. 12.Rsj suma rezistenþelor termice specifice ale straturilor amplasate între suprafaþa interioarã relaþia (22).(Rsi +aRsj ) [°C](22) R sau T =T DT (R +aR ) ne se sj R în care: . ºi planul n. 11.

4. 12.2.înconformitate cu prevederile Instrucþiunilor tehnice NP 2001989[ 11]. Pentru materiale necuprinse în anexa A. 12. alcãtuit din mai multe straturidispuse perpendicular pe fluxul termic. se calculeazã cu relaþia: D =S(Rs ×s) în care: s coeficientul de asimilare termicã.3. . pentru perioada oscilaþiilor densitãþii fluxului termic de 24 de ore. [W/(m2K)]. coeficientul de asimilare termicã se calculeazã cu relaþia: s =8. 12.5. densitatea aparentã a materialului [kg/m3]. Elementele de construcþie care se verificã la exigenþa de stabilitate termicã sunt urmãtoarele: partea opacã apereþilor exteriori supraterani ai încãperilorîncãlzite. indicele inerþiei termice se calculeazã cu relaþia: S(Aj ×Dj . În cazul elementelor de construcþie neomogene. 12. Indicele inerþiei termice D a unui element de construcþie plan. Coeficienþii de asimilare termicã s se iau din anexa A. planºeele de peste ultimul nivelîncãlzit.5×10 -3 l×c ×r [W/(m2K)](25) în care: c capacitatea caloricã masicã la presiune constantã [J/(kgK)] conform anexei A. de sub terase ºi poduri.

) D = 26) aAj []( .

T. în funcþie de destinaþia clãdirii ºi de tipul elementului de construcþie. în loc de valoarea . admisã între temperatura interioarã ºi temperatura medie a suprafeþei interioare:. REZISTENÞE TERMICE NORMATE 13. Valorile . max se dau în tabelul VI. înrelaþia (27) se introduce . La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu neîncãlzit.în care: Aj ariile zonelordistincte de pe suprafaþa elementuluide construcþie [m2].Timax = (TiTsirn). Rezistenþa termicã necesarã din considerente igienicosanitare.Tmax diferenþa maximã de temperaturã.T = TiTe. Dj indicii inerþiei termice corespunzãtori zonelorcu arii Aj. 13.1. se calculeazã cu relaþia: R' nac = DT [m2K/W](27) ai ×DTi max în care: .

2. Condiþia (28) se aplicã ºi la elementele de . trebuie sã fie mai mari decât rezistenþele termice necesare: R'3 R' nec [m2K/W](28) 13. determinatã pebazaunui calcul de bilanþ termi La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu mai puþin încãlzit.3. având valori conform [3]. calculate pentru fiecare încãpere în parte. Relaþia (27) nu se aplicã la suprafeþele vitrate.T. încare Tu reprezintã temperatura în spaþiul neîncãlzit. 13. în relaþia (27) se introduce diferenþa dintre cele douã temperaturi interioare convenþionale de calcul. în loc de valoarea .diferenþa de temperaturã (TiTu). Rezistenþele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.

13. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice.4. º. pot ºi trebuie sa fie stabilite de proiectant. 13.a. izolate faþã de mediul exterior.) valorile . precum ºi la clãdirile încãlzite cu sobe. spre încãperile neîncãlzite sau mai puþin încãlzite. la verificarea termotehnicã a elementelor de construcþie interioare. La elementele de construcþie ale încãperilor în care staþionarea oamenilor este de scurtã duratã (de exemplu casa scãrii.Timax din tabelulVIse mãresc cu 1K.5.construcþie adiacente rosturilor închise. chiar dacã ele diferã de valorile Tj din [3] . valorile normate Ti ºi ATj max. holurile de intrare în clãdirile de locuit.

6.Timax nu se normeazã.7.Timax din tabelulVI. 13.dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiþii: degajãrile decãldurãdepãºesccu cel puþin 50% necesarulde cãldurã de calcul. densitatea fluxului termic degajat estede cel puþin 23 W/m 2deelement de construcþie . .ºi de valorile . suprafaþa interioarã a elementului de construcþie este supusã unui flux radiant permanent sau este spãlatã de aer uscat ºi cald. Pentru încãperile clãdirilor de producþie cu degajãri importante de cãldurã. 13. valoarea . Rezistenþele termice specifice ale elementelor de construcþie vitrate trebuie sã fie mai mari decât valorile R'nec din tabelul VII.

8. a fiecãrui element de construcþie.9. prinrezistente termice specifice sporite: pentru20 kg/m2 R'nec = 2.Trebuie sã fie îndeplinitã condiþia: R' 3 R' [m2K/W](29) m min VALORI NORMATE . rezistenþa termicã corectatã. Pentru elementele de construcþie uºoare cu excepþia suprafeþelor vitrate sunt valabile valorile R'nec de mai jos. medie peclãdire.Timax . prin care se urmreºte a se compensa inerþia (exprimatã prin greutate) redusã.80 m2K/W pentru150kg/m2 R'nec =1.Ti max TABELUL VI Grupa clãdirii Destinaþia clãdirii (%) . În scopul reducerii consumului de energie în exploatare.60 m2K/W 13. se comparã curezistenþele termice minime prescrise de actele normative în vigoare.13.00m2K/W pentru100kg/m2 R'nec =1.50m2K/W pentru50 kg/m2 R'nec = 2.

a. licee.Tr 3.5 3.8. º.0 4.0 II Alte clãdiri socialculturale.75 .5 3. grãdiniþe ªcoli.0 3. policlinici º.0 IV Clãdiri de producþie cu regim ridicat de umiditate *) . internate Spitale. 60 4.[K] Pereþi Tavane Pardoseli I Clãdiri de locuit.5 *) DT =T -q r ir REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCÞIE VITRATE .5 2.Tr 0. Creºe.5 III Clãdiri sociale cu regim normal de umiditate Clãdiri de producþie cu regim normal de umiditate 60 6. cãmine. cu regim normal de umiditate 50 4.0 2.a.

25 0.TABELUL VII Grupa clãdirii R'nec [m2K/W] Tâmplãria exterioarã Luminatoare Pereþi exteriori vitraþi I 0.39 0.31 0.27 IV 0.30 III 0.28 0.24 .35 0.31 0.22 0.27 0.33 II 0.

22 m2K/W 14. Tsi colþ). în funcþie de temperatura interioarã convenþionalã de calcul Ti ºi de umiditatea relativã a aerului interior .2.1.r: Tsi(Tsi min.OBSERVAÞII: 1) La tâmplãria exterioarã de la casa scãrii ºi de la alte spaþii de circulaþie. Temperatura punctului de rouã se poate determina din anexa B. TEMPERATURISUPERFICIALE NORMATE 14.27 m2K/W 2)La tâmplãria exterioarã de la vitrine se admite R'nec =0.r [°C](30) 14. Temperaturile de la suprafeþele interioare ale elementelor de construcþie. indiferent de grupa clãdirii. trebuie sã fie mai mari decât temperatura punctuluide rouã . . atât în câmp curent. cât ºi în dreptul tuturor punþilor termice. se admite R'nec =0.

valorile . aproximativ. Pentru alte valori T ºi . .idintabelul VI. conform anexei C [Pa].. Cu ajutorul .i consideratã conform tabelului VI. calculatã cu relaþia (31). temperatura punctului de rouã poate fi determinatã. 14. 14.4.i decât cele din anexa B. aceastã valoare a temperaturii este temperaturapunctului derouã0T.i umiditatea relativã a aerului umed interior [%]. prin interpolare liniarã. chiar dacã ele diferã de valorile . Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. curelaþia: p ×j p = si [Pa](31) vi 100 în care: Ps presiunea de saturaþie corespunzãtoare temperaturii aerului interior. temperatura punctului de rouã se calculeazã astfel: sedeterminã presiunea parþialã avaporilorde apã lainterior. din anexa Cse determinã temperatura pentru care presiunea parþialã avaporilor de apã. Mai exact.i pot fi ºi trebuie sã fie stabilite de proiectant.3. devine presiune de saturaþie.

.temperaturilor superficiale medii determinate cu relaþia (18) se pot calcula ºi verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD. variaþia pe verticalã a temperaturii aerului ºi asimetria temperaturii radiante. în conformitate cu[10]. precum ºi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeþei pardoselii.

ANEXE A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouã pentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului. D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilor de aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai

tâmplãriei exterioare JCalculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCÞIE Nr. crt. Denumirea materialului Densitatea aparentã . kg/m3 Conductivitatea termicã de calcul . W/(mK) Coeficientul de asimilare termicã s W/(m2K) Factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori 1/KD 0 1 2 3 4 5 I. Produse pe bazã de azbest Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 1 Plãci ºi foi de azbociment 1900 0,35 6,35 24,3 2 Plãci termoizolante de azbest 500 300 0,13 0,09 1,99 1,28 1,6 1,6

II. Materiale asfaltice ºi bituminoase Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0 4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0 5 Bitum 1100 0,17 3,37 *) III. Betoane Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 6 Beton armat 2600 2500 2400 2,03 1,74 1,62 17,90 16,25 15,36 24,3 21,3 21,3 7 Beton simplu cu agregate naturale de naturã sedimentarã sau amorfã (pietriº, tuf calcaros, diatomit). 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 1,62 1,39 1,16 0,93 0,75 0,58 0,46 0,37 15,36

9 8 Beton cu zgurã de cazan 1800 1600 1400 1200 1000 0.7 4.1 4.1 6.79 4.1 4.36 7.52 0.3 3.5 7.75 0.15 4.41 9.53 7.79 7.1 6.9 12.64 0.65 5.7 9 Beton cu zgurã granulatã 1800 1600 1400 1200 0.64 0.5 7.75 8.6 6.53 7.7 7.58 0.87 0.08 8.99 8.52 0.7 7.62 11.13.86 10.74 21.37 6.50 6.02 5.1 8.46 8.3 14.1 .

.

49 4.76 0.46 0.46 7.25 5.17 5.47 3.41 7.35 0.3 3.26 0.5 6.55 2.58 0.64 0.46 4.46 0.4 2.1 12 Beton cu granulit 1800 1700 1600 1500 1400 1200 1000 800 600 400 0.41 0.70 0.1 6.0 11 Beton cu perlit 1200 1000 800 600 0.81 0.0 1 2 3 4 5 10 Beton cu zgurã expandatã 1600 1400 1200 0.50 6.4 2.58 0.33 0.29 .

4 1.4 2.03 7.89 2.0 6. GBC T 750 700 600 550 0.7 3.02 5.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC 50 tip GBN 50 tip GBN 35 tip GBN T.0.28 0.27 0.39 2.5 6.22 3.75 2.71 4.9 6.61 3.24 0.23 0.2 4.1 4.41 8.79 4.17 9.96 2.63 7.5 14 Produse rigide spumate din cenuºã de termocentralã .24 7.1 7.85 8.7 3.2 3.8 6.57 3.

7 4. Vatã mineralã ºi produse din vatã mineralã Capacitate caloricã masicã c=750 J/(kgK) 19 Vatã mineralã: tip 60 tip 70 60 .24 5.1 2.6 IV.70 8.93 10.52 7.20 0.87 9.08 7.3 18 Mortar de zgurã cu ciment 1400 1200 0.16 2.47 8. Mortare Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 15 Mortar de ciment 1800 0.46 1.15 5.liatã cu ciment 500 400 0.7 V.64 0.1 16 Mortar de ciment ºi var 1700 0.5 17 Mortar de var 1600 0.97 3.37 6.

SCO60.042 0..040 0.045 0.SPS 60 tip SPS70 100.41 1.130 120...3 .3 1.50 0.1 20 Saltele din vatã mineralã tip SCI 60.045 0.70 0..59 1.37 0. 150 0.1 1.

0 1 2 3 4 5 21 Pâslã mineralã: tip P 40 tip P 60 tip P 90 40 60 90 0,043 0,040 0,040 0,31 0,36 0,44 1,1 1,6 2,0 22 Plãci din vatã mineralã: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 100 140 120...140 0,048 0,040 0,044 0,51 0,55 0,56 2,1 2,4 2,4 23 Plãci rigide din fibre de bazalt tip

PB 160 160 0,050 0,66 2,5 VI Sticlã ºi produse pe bazã de sticlã Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 24 Sticlã 2500 0,75 10,67 . 25 Sticlã spongioasã 400 300 140 0,14 0,12 0,075 1,84 1,48 0,80 28,3 28,3 28,3 26 Vatã de sticlã: cal. I cal. II 80 100 0,036 0,041 0,42 0,50 1,1 1,2 VII Produse pe bazã de ipsos, perlit, diatomit Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 27 Plãci de ipsos 1100 1000 0,41 0,37 5,23 4,47 6,1

6,5 28 Plãci de ipsos cu umpluturã organicã 700 0,23 3,13 3,4 29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7 30 ªapãde ipsos 1600 1,03 10,00 11,2 31 Produse termoizolante din diatomit 600 500 0,22 0,19 2,83 2,40 32 Plãci termoizolante din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9 VIII Pãmânturi ºi umpluturi Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 33 Pãmânt vegetal în stare umedã 1800 1,16 11,28 34 Umpluturã din nisip 1600 0,58 7,50 3,9 35

Umpluturã din pietriº 1800 0,70 8,74 2,4

3 2.4 2.78 7.3 39 Rumeguº 250 0.23 0.30 28.35 4.91 10.17 0. tip STABILIT . Lemn ºi produse din lemn Capacitate caloricã masicã c=2510 J/(kgK) 36 Pin ºi brad perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 550 550 0.09 2.71 11.0 37 Stejar ºi fag perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 800 800 0.0 1 2 3 4 5 IX.4 40 Plãci termoizolante din talaº.17 4.02 2.12 5.41 5.1 38 Placaj încleiat 600 0.

16 5..7 3.38 5.125 0.084 0.puzderie) 800 600 0.13 3.0 42 Plãci termoizolante din coajã de rãºinoase tip PACOSIP tip IZOTER 750 350 270 0.400 300 0.32 2.17 5.66 2.1 41 Beton cu agregate vegetale (talaº.21 0.19 2.52 4. tip PFL (plãci moi) plãci S plãci B ºi BA 220.216 0.42 2.350 230.4 2.3 5.1 43 Plãci din fibre de lemn.400 0.08 2..3 2.116 5.094 2.7 ..4 2.. rumeguº.14 0.82 2.

156 2.8 7.204 0.180 0.3 8.264 0.101 .79 4.1 4.14 2.7 45 Plãci din aºchii de lemn.084 2.44 Plãci aglomerate fibrolemnoase.53 1. tip PAF 300 0.90 3.101 0. Produse termoizolante fibroase de naturã organicã Capacitate caloricã masicã c= 1670 J/(kgK) 46 Plãci aglomerate din puzderie.24 5.216 0.85 3.168 0.1 3.5 7.90 4.57 2.8 X. tip PAL: termoizolante stratificate omogene pline omogene cu goluri 350 650 550 700 600 500 450 0. tip PAP 300 200 0.4 2.

086 1.0 .91 1.5 3.44 3.0.

Umpluturi termoizolante Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 50 Zgurã de cazan 1000 700 0.85 1.045 0.9 51 Zgurã granulatã. .74 1.4 1.05 0.26 4. tip vatã de tapiþerie 100 0.35 0.3 2.05 2.14 1.4 48 Plãci din paie 250 120 0.1 XI.61 3.09 0.60 1.3 49 Saltele din Deºeuri textile sintetice.3 1.14 0.65 2.0 1 2 3 4 5 47 Stufit presat manual presat cu maºina 250 400 0.32 3.

088 0.1 1.46 XII.19 4.0 2.7 52 Cenuºã ºi zgurã de termocentralã 650 0.1 2.20 3.49 0.26 2.7 54 Perlit 200 100 0.16 57 .25 0.11 2.03 0.083 1.zgurã expandatã 1100 900 500 0.7 0.40 3.26 4.18 5.0 53 Granulit 900 500 300 0.4 3.81 3. Pietre naturale ºi zidãrie din piatrã naturalã Capacitate caloricã masicã c = 920 J/(kgK) 56 Scorie bazalticã 1000 0.29 3.25 0.9 55 Diatomit 700 500 0.17 2.38 3.36 0.90 4.71 1.31 0.75 1.

42 10.9 4.48 25.3 61 Zidãrie din pietre de formã regulatã. cu densitate aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 2680 1960 1260 3. granit.93 12.03 17.19 1.89 12.13 0.25 10.16 0. bazalt 2800 3.0 59 Pietre calcaroase 2000 1700 1.5 60 Tuf calcaros 1300 0.7 58 Gresie ºi cuarþite 2400 2.51 23.45 56.6 8.4 9.99 17.70 4.52 6.54 30.Marmurã.13 6.9 .

0 1 2 3 4 5 62 Zidãrie din pietre 2420 2.30 15.3 XIII Zidãrie din cãrãmizi.60 7.42 5.7 neregulatã.80 9. cu densitatea aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 1380 0. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de: 1675 kg/m3 1700 0.75 . blocuri mici ºi produse din beton celular autoclavizat Capacitate caloricã masicã c = 87 (J/kgK) 63 Zidãrie din cãrãmizi pline 1800 0.51 6. tip GVP.55 20.06 11.1 64 Zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale.57 8.5 de formã 1900 1.

77 4.3 1475 kg/m3 1550 0. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de 1000 kg/m3 1200 0.02 4.4 66 Zidãrie din blocuri mici pline din beton cu agregate uºoare.26 3.6 . cu densitatea aparentã a blocurilor de: 2000 kg/m3 1980 1.5 1075 kg/m3 1250 0.7 1200 kg/m3 1350 0.16 12.58 7.0 1325 kg/m3 1450 0.46 5.8.57 4.64 7.70 8.52 6.1 65 Zidãrie din cãrãmizi de diatomit.3 950 kg/m3 1150 0.64 4.26 5.95 5.02 10.55 6.

75 8.1 1400 kg/m3 1440 0.1800 kg/m3 1800 0.72 7.5 1600 kg/m3 1620 0.61 7.26 8.50 6.29 4.34 3.43 4.9 67 Zidãrie din blocuri debeton celular autoclavizat: cu rosturi subþiri .3 1000 kg/m3 1080 0.7 1200 kg/m3 1260 0.42 5.93 10.

2 XIV.4 68 Fâºii armate din beton celular autoclavizat tip GBN 35 tip GBN 50 625 725 0.25 0.0 1 2 3 4 5 tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obiºnuite tip GBN 35 tip GBN 50 675 775 725 825 0. Metale Capacitate caloricã masicã c=480 J/(kgK) 69 Oþel de construcþii 7850 58 .8 4.7 4.28 3.34 3.27 0.82 3.20 3.9 4.3 3.13 3.30 0.57 3.38 3.30 0.70 4.

38 0.36 30.49 7.23 8.8 .0 XVI.30 30.0 74 Poliuretan celular 30 0. 71 Aluminiu 2600 220 140.0 3.00 .6 . XV.05 0.05 0.40 3.33 0. 70 Fontã 7200 50 111.61 0.042 0. Materiale în suluri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 75 Covor PVC fãrã suport textil cu suport textil 1800 1600 1600 1400 0.46 7.7 .29 0.125. Polimeri ºi spume depolimeri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 72 Polistiren celular 20 0.0 73 Spumede policlorurã de vinii 70 30 0.044 0.

83 425 425 425 425 76 Pânzã bitumatã.17 3.5. 600 0. etc. carton bitumat.28 *) *) Valoarea este conform S1 AS 6472/489 .

Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate.o = 0.23 W/(mK) 35% .0. Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A.OBSERVAÞII: 1.odupã cum urmeazã: betoane uºoare având: .17. Conductivitãþile termice de calcul .. conform STAS 591289 (pentru materialul în stare uscatã). 2. conform prevederilor din S TAS 6472/489.o . Conductivitãþile termice de calcul din anexa A sunt date la condiþiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii.. conductivitatea fiind raportatã la temperatura medie de 0°C. 0. se obþin prin majoritatea valorilor determinate experimental.16 W/(mK) 60% . conductivitatea termicã se poate determina experimental. 3.

dar având alte densitãþi aparente.. 5.30 W/(mK) 30% ..0.. Pentru materiale cuprinse în anexa A.46 W/(mK) 25% . 6.o = 0.31.o=0..58 W/(mK) 20% produse dinvatã mineralã 10% produse dinlemn 20% produse fibroase de naturã organicã 20% masã ceramicã 20% polimeri ºi spume din polimeri cu pori închiºi 10% cu pori deschiºi 20% 4.24..0. conductivitatea termicã de calcul se poate determina prininterpolare.47. Densitatea aparentã datã în anexa A.0..o = 0. Pentru materialele .. se referã la materialele în stare uscatã pânã la masã constantã.

12. coeficientul de asimilare termicã s se calculeazã conform pct. Pentru materiale sub formã de vopsele. pelicule sau folii. Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A. 7. precum ºi pentru alte materiale necuprinse în anexa A. 8.ºi densitãþile aparente necuprinse în anexa A.4 din prezentul normativ. factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentalã de cãtre un institut de specialitate. valorile 1/KD se dau în STAS 6472/489. .

i % Temperatura aerului interior.2 + 21.0 + 20.3 + 18.0 + 22.ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUÃ (.3 + 16.4 + 12.0 + 18.2 + 13.2 + 19.r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ªI UMIDITÃÞI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR 0C Umiditatea relativã aaerului.3 + 20.2 + 17.0 95 + 11.0 + 14.4 + 14.3 .0 + 16.2 + 15.2 90 + 10. Tj în °C 12 14 16 18 20 22 100 + 12.

3 + 13.6 + 10.7 + 8.5 + 12.5 + 6.85 + 9.4 70 + 6.7 +7.4 + 11.1 + .5 + 13.7 + 11.4 + 14.6 + 13.4 + 17.2 +10.4 75 + 7.2 + 15.4 + 17.4 + 16.7 + 9.5 + 15.5 + 15.5 + 9.1 60 + 4.3 65 + 5.4 80 + 8.5 + 18.5 + 14.4 + 19.6 + 12.4 + 8.7 + 10.6 + 11.5 + 16.

0 + 7.0 + 0.9 55 + 3.1 + 0.1 + 5.9 30 4.5 + 2.6 1.7 + 5.5 50 + 1.9 .9 + 3.1 + 5.8 35 2.8 + 10.0 + 8.0 + 13.3 +4.6 + 2.3 +4.7 + 9.4 +2.12.2 + 6.3 + 11.7 + 12.1 45 + 0.5 2.4 +9.5 40 1.1 + 7.2 +5.4 + 4.9 + 7.6 + 7.

3 + 0.2 + 1.0 3.1.6 5.9 + 3.5 + 1.6 25 6.0 0.5 2.1 .

1 0.ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAÞIE A VAPORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI Pa Temperatura aerului T(°C) Fracþiuni de grade Celsius 0.9 Presiunea de saturaþie a vaporilor de apã.4 0. în Pa I .0 0.5 0.2 0. Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la 0°C 30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469 29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 .3 0.8 0.7 0. ps.6 0.

4196 4219 28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984 27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759 26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544 25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343 24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151 23 2810 2827 .

2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968 22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794 21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473 19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324 18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 .

2158 2172 2185 17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052 16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806 14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695 13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588 12 1403 .

1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488 11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394 10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304 9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218 8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140 7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 .

1045 1052 1059 1066 6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995 .

I . Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la0°C 5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925 4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866 3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808 2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 .

Pentru domeniul de temperaturã de la 0 pânã la 20 °C 0 1 2 611 562 517 605 557 514 600 552 509 595 547 505 592 543 501 587 538 496 582 534 492 577 531 489 572 527 484 567 522 480 3 4 5 476 437 401 472 433 .700 0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653 II.

398 468 430 395 464 426 391 461 423 388 456 419 385 452 415 382 448 412 379 444 408 375 440 405 372 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286 9 284 .

281 279~ 276 274 272 269 267 264 262 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182 14 181 180 178 177 175 173 .

172 170 168 167 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104 20 .

103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 .

În aceste condiþii.Strat de aer foarte slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri de dimensiuni foarte reduse ºi anume: pentru straturi verticale max. 1. 500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea urmãtoarele condiþii: între stratul de aer ºi mediul exterior sã nu existe nici un strat termoizolant. stratul de .ANEXA E CONSIDERAREA ÎNCALCULEASTRATURILOR DEAERVENTILATE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN/TC 89 N351E[14]. gãurile prevãzute sã fie astfel dispuse încât sã nu se poatã naºte un curent de aer prin stratul de aer considerat. 500mm2/metruliniar pentru straturiorizontale max.

În aceste condiþii. Strat de aer slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri având urmãtoarele dimensiuni: pentru straturi verticale între 500 ºi1500 mm2/metru liniar pentru straturiorizontale între 500ºi 1500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea condiþia ca gãurile sã nu fie dispuse astfel încât sã favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat. rezistenþa termicã a acestor straturi. 2. rezistenþa termicã a stratului de aer slab ventilat se considerã în calcule cu jumãtate din valorile prevãzute în tabelul III.15 m2K/W. . Dacã rezistenþa termicã Rs a straturilor amplasate între stratul de aer ºi mediul exterior depãºeºte 0.aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat.

Strat de aer bine ventilat Din aceastã categorie fac parte straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri care depãºesc: pentru straturi verticale 1500mm2/metru liniar pentru straturiorizontale 1500 mm2/metru pãtrat în aceste condiþii rezistenþa termicã se calculeazã atât fãrã aportul Untului de aer. corespunzãtoare. 3. .care se considerã în calcule. în aceastã situaþie. cât ºi fãrã cel al straturilor amplasate între stratul de aer ºimediul exterior. pentru rezistenþa termicã superficialã Rse se adoptã " valoare egalã cu rezistenþa termicã superficialã Rsi. se limiteazã la valoarea de 0.15 m2K/W.

În aceastã situaþie rezistenþa termicã este diferitã de la zonã la zonã.Fl). Se definesc 3 tipuri de zone (fig. Relaþiile de calculdemai jos sunt valabile în cazulîn care pantele nu depãºesc 5 %. de exemplu planºeul terasã (fig. 3)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai puþin înalt. . 2)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai înalt. este în funcþie de rezistenþele termice aferente acestor zone.F2): 1)Suprafeþe dreptunghiulare. de asemenea. Prezenta anexã se referã la elementele de construcþie în alcãtuirea cãrora intrã un strat de grosime variabilã.ANEXA F DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILà Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor dinCEN/TC89 N351E [14]. rezistenþa termicã specificã medie pe ansamblul elementului de construcþie.

corespunzãtori celor 3 tipuri de suprafeþe. se calculeazã cu relaþiile: 1 lad1 +l×Ro ö 1) U == çç ÷÷ [W/(m2K)] R d l×R 1 e o o 12×léd +l×R ad +l×R ö u 1 o 1 o 2) U == e ln çç ÷÷ -1ú [W/(m2K)] R d1 d1 e l×Ro o ë u 12×lé d +l×R ad +l×R öu 1 o 1 o 3) U .Coeficienþii de transfer termic U.

3026 log x).== e1. Ro rezistenþa termicã a celorlalte straturi. Calcululse conduce astfel: 1)Se calculeazã Ro ca o rezistenþã termicã totalã a tuturor straturilor. conductivitatea termicã de calcul a stratului cu grosime variabilã (având grosimea egalã cu zero la o margine). cu excepþia .ln çç ÷÷ ú [W/(m2K)] R d1 ë d1 e l×Ro ou în care: . ln logaritmi naturali (lnx = 2. inclusiv ambele rezistenþe termice superficiale(Rsi ºi Rse). d1 grosimea maximã a straturilor de grosime variabilã.

ca în exemplul din fig. 2). 3). . 2)Se subîmparte aria totalã în arii de tipurile 1).Fl 3)Se calculeazã valorile Uj aferente fiecãrei arii Aj.stratului de grosime variabilã.

Cu un grad mai mic de exactitate. cu un grad sporit de exactitate. cu relaþia: a(U j ×Aj ) U = aAj [W/(m2K)] 5)Se calculeazã rezistenþa termicã specificã pentru ansamblul elementului de construcþie cu relaþia: R = 1 [m 2K/W] U Observaþii 1)Relaþiile din aceastã anexã permit sã sedetermine. rezistenþa termicã aferentã întregului element de construcþie.4)Se calculeazã coeficientul de transfer termic total. relaþiile din aceastã anexã permit a se calcula ºi rezistenþele termice corespunzãtoare unor încãperi sau unui ansamblu dedouã sau mai multe încãperi. 2)În situaþia în care straturile cu .

în relaþiile de calcul se introducerezistenþa termicã specificã corectatã Ro.grosime constantã conþin punþi termice. în loc de rezistenþa termicã unidirecþionalã Ro. .

aºa cum se întâmplã la colþurile dintre pereþi. precum ºi la cele dintre pereþi ºi planºee. cu materiale având o conductivitate diferitã. Puntea termicã reprezintã o zonã a anvelopei unei clãdiri.ANEXA G CLASIFICAREA PUNÞILOR TERMICE ªI A COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC 1. 2. în care fluxul termic altfel unidirecþional este sensibil modificat prin: penetrarea parþialã sau totalã a elementelor de construcþie perimetrale. Din punctul de vedere al . o schimbare a grosimii elementului deconstrucþieºi/sau o diferenþã între ariile suprafeþelor interioare ºi exterioare.

4. având ambele caracteristici de mai sus. Punþile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legãturã) sau provenind din intersecþia unor punþi termice liniare.a. .). Din punctul de vedere al alcãtuirii lor. realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferitã. schimbãri ale grosimilor. punþi termice punctuale.G1) astfel: punþi termice constructive.G1) în: punþi termice liniare. În comparaþie cu elementele de construcþie fãrã punþi termice. Punþile termice constructive pot fi cu incluziuni totale sau parþiale. º.lungimii lor. se modificã alura izotermelor ºialiniilor de flux termic. punþi termice mixte. 3. acestea din urmã au consecinþe în urmãtoarele direcþii: se modificã cuantumulfluxului termic. punþile termice se clasificã(fig. punþile termice se clasificã (fig. realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colþuri. punþi termice geometrice.

neîncãlzit. de exemplu la unele colþuri ºi la secþiunile verticale. astfel: a)un singur coeficient aferent unei punþi termice amplasate întro unicã încãpere. amplasat lângã o intersecþie de pereþi. c)doi coeficienþi inegali. se prezintã câteva tipuri caracteristice de coeficienþi liniari de transfer termic. de exemplu la un gol de fereastrã. .se modificã temperaturile superficialeinterioare. d)coeficienþi care cumuleazã efectul a douã sau a mai multor punþi termice. În figura G2. b)doi coeficienþi simetrici (la detaliile cu un axde simetrie). 5. e)coeficienþi aferenþi la douã spaþii din exteriorul elemetului de construcþie. de exemplu un spaþiu exterior ºi unspaþiu interior.

Straturile se denumesc "j"(j =1.d).b. pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate aferente elementelor de construcþie cu alcãtuire neomogenã. Metoda aproximativã de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare. . 1.ANEXA H METODÃ APROXIMATIVÃ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE NEOMOGENE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14]. Se împarte elementul de construcþie în straturi paralele cu suprafaþa elementului în în zone perpendiculare pe suprafaþa acestuia.c.3) iar zonele se denumesc "m"(m=a. aºa cumse aratãîn figura H1.2.

a2..Am: A A A A abc d f = a bc d A A A A f + f + f + f =1 abc d f = f = f = În acest fel. Se determinã valoarea maximã a rezistenþei termice (Rmax). 2.mj".Ac. iar zonele au arii "Am". Fiecare fragment "m" (de ex. o grosime "dj".a3..) are o conductivitate termicã ". Se calculeazã ariile zonelor "Am"(Aa..Ad) ºiponderea acestora "fm" faþã de aria totalã A = . a1. care sunt omogene din punct de vedere termic.b2. folosind relaþia de calcul: 1 f f f f abc d =+ + + [W/(m2K)] R R R R R max abc d . elementul de construcþie a fost împãrþit în fragmente "mj".Straturile au grosimi "dj".b1.Ac. o pondere "fm" ºi o rezistenþã termicã "Rmj".

în care: Ra. cu relaþia: Rj = dj [m2K/W] l' R R R . Se determinã rezistenþeletermice echivalente (Rj) alefiecãrui strat neomogenînparte: f f f f abc d 1 =+ + + [W/(m2K)] R R R R R j abc d în care: dddd jjjj R = = = = aj bj cjdj llll aj bj cj dj Rezistenþele termice echivalente (Rj) se pot calcula. calculate cu relaþia (5) 3.Rb.Rc.Rd reprezintã rezistenþele termice R. învariantã.

j în care: . straturile de aer neventilat trebuie sã fie înlocuite cu straturi de aceleaºi dimensiuni.j conductivitatea termicã echivalentã a stratului "j". realizate dintrun material având o conductivitate termicã echivalentã: l" = dj [W/(mK)] j Ra în care: Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer . care se calculeazã curelaþia: l' j =laj × fa +lbj × fb +lcj × fc +ldj × fd [W/(mK)] În aceastã variantã de calcul.

Rezistenta termicã specificã corectatã se calculeazã ca medie aritmeticã a valorilor Rmax ºi Rmin: R +R max min R'= 2 6. este: R -R max min 100 [%] 2R' De exemplu. eroarea maximã este de 20%. în procente. Valoarea minimã a rezistentei termice (Rmin) se calculeazã cu relaþia: R = R +R +R +R +R [m2K/W] min si 123 se 5.25. iar pentru Rmax = 2Rmin. pentru un raport Rmax/Rmjn = 1.4. eroarea maximã este de 11%. pentru un raport Rmax/Rmin = l. eroarea maximã este de 33%.5. [m2K/W] . Eroarea relativã maximã posibilã.

.

ANEXA I METODà SIMPLIFICATà DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC AI TÂMPLÃRIEI EXTERIOARE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN /TC 89 N433E [15]. în conformitate cu actele normative în vigoare. Relaþiile de calcul din prezenta anexã permit determinarea aproximativã a coeficienþilor de transfer termic pentru tâmplãria exterioarã. 1. Notaþii fereastrã F uºã U tâmplãrie exterioarãfereastrã sau uºã T . Pentru ultima fazã de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienþilor de transfer termic. Valorile obþinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primelefaze de proiectare.

Aria ferestrei (AF) ºi a uºii (AU) sumaAf+ Ag+Ap Perimetrul geamului (lg) cea mai mare dintre . Aria tocului + cercevelelor (Af) cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele douãfeþe ale tâmplãriei. Aria panoului (Ap) idem ca Ag. Dimensiuni Aria geamului (Ag) cea mai micã dintre ariile vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei.toc partea fixã a tâmplãriei t cercevele pãrþile mobile ale tâmplãriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2.

Rezistenþele termice superficiale.25 W/(mK) 3. cât ºi pentru geamuri.sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant. 3. =0. Perimetrul panoului (lp) idem ca (lg).0 W/(mK).3.19 W/(mK) lemn de esenþã tare (stejar) (rL900 kg/m3) . Caracteristici termotehnice 3.2. Conductivitatea termicã a geamurilor se considerã .042 [m2K/W] 8 24 . 3. vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei. atât pentru toc ºi cercevele. Conductivitãþiletermice ale tocurilor ºi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considerã astfel: lemn de esenþã moale (brad) (rL600 kg/m3) .= l. se considerã astfel: Rsi = 1 =0. =0.125 Rse = 1 =0.1.

.

1) 4. se utilizeazã relaþia: . la geamurile obiºnuite (simple) se considerã . 4.Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplarii exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faþã de verticalã.g=0 În cazul în care pe lângã geamuri se prevãd ºi panouri opace.1. Relaþii de calcul 4.1. Ferestre (fig. 1. Ferestre simple: 1 Ag ×U g + Af ×U f +lg ×Yg UF == [W/(m2K)](l) R A + A F gf în care: .1.g coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a distanþierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante.

1 A ×U + A ×U + A ×U +l ×Y gg pp f fggpp UF == [W/(m2K)](2) R A + A + A F gpf în care: +l ×Y .p coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a reducerii rezistenþei termice a panoului opacpe contur. .

1. ç÷ eU g1 U g 2 o în care: Ug1 coeficientul de transfer termic al geamului interior.4.1. Ug2 idem Ugl. ç+ +Ra -Rsi -Rse . încare Ugse determinã cu relaþia: Ug = 1 [W/(m2K)](4) a 1 1 .3. 4.2. RF2 idem RF1. RF1 rezistenþa termicã a tâmplãriei interioare. Ferestreduble UF = 1 = 1 [W/(m2K)](3) R R + R +R -R -R FF1 F 2 a si se în care: Ra rezistenþa termicã a stratului de aerdintre cercevele (tabelul12). Geamuri . dar al geamului exterior.2. Ferestre cuplate Calculul se face cu relaþia (1). 4.dar atâmplãriei exterioare. calculatã cu relaþia (1). calculat cu relaþia (5) sau (6).

çR + j + R . se poate calcula cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) g a d . se .2.4.1. çsi al e . Geamuri obiºnuite (simple): U = 1 [W/(m2K)](5) g a d . 4. Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13.j conductivitatea termicã a geamului sau a stratului de material j.2. çRsi +al j +aRaj +Rse . înW/(mK). în m. În cazul în care spaþiul dintre foile de geam este umplut cu aer. ç÷ e o j în care: dj . j în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului dematerial j. .2.

j.j ca în relaþia (5).ºi . care se iadin tabelul 12. . Raj rezistenþa termicã a stratului de aer. dintre foile geamuri.

II) 4. Valorile dintabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: ferestrele suntverticale sau înclinate cucel mult 30° faþã de verticalã. 5. Uºi (fig.3.gare aceeaºi semnificaþie ca in relaþia (1).3.1. temperaturamedieageamurilorîn perioada rece aanului este de +10°C.pare aceeaºi semnificaþie ca în relaþia (2). întrecele douã geamuri obiºnuite esteaer. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate ºi duble (Ra) se dau în tabelul12. 4.4. Uºi complet vitrate 1 Ag ×U g + Af ×U f +lp ×Yg UU == [W/(m2K)](7) R A + A + A U gpf în care: . Uºi cu geamuri si cupanouri opace 1 Ag ×U g + ApU p + Af ×U f +lg ×Yg +lp ×YpUU == [W/(m2K)](8) RU Ag + Ap + Af în care: .3.2. .

211 0. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ªI DUBLE (Ra) [m 2K/W] TABELUL 12 Grosimea stratului de aer (mm) O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ AMBELE SUPRAFEÞE NETRATATE coeficient de emisie (e) 0.173 300 0.315 0.154 12 0.316 0.333 0.247 0.179 100 0.197 0.162 0.190 0.406 0.182 0.173 15 0.1 0.284 .376 0.189 0.259 0.376 0.211 0.247 0.182 0.163 0.260 0.132 0.298 0.diferenþa de temperaturã între feþele exterioare ale geamurilor estede15K.363 0.127 9 0.186 50 0.335 0.446 0.4 0.276 0.2 0.8 6 0.

0.228 0.171 0.163 .

DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile . de temperaturi sau prin mãsurãtori înjaborator. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocului ºi cercevelelor (Uf) se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpului plan. COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DUBLEªI TRIPLE (U g) [W/m 2K)] TABELUL 13 TIPUL GEAMURI COEF. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cuo concentraþie mai mare de 90%. Coeficienþii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). bidimensional.6. În lipsa acestor posibilitãþi se pot folosi datele din tabelele ºi graficele care se dau în aceastã anexã. 7. se dau întabelul 13.

6 4154 2.6 4124 2.9 494 .7 2.0 4154 2.89 464 3.6 2.0 2.4 2.3 1.9 2.7 2.0.2 2.7 2.0 4204 2.0 2.0 2.6 2.7 2.2 494 2.de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI DUBLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.8 2.0.6 4204 2.20 464 2.2 2.8 494 3.0 2.3 3.0 4124 2.3 2.6 2.6 2.1 2.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATA .40 464 2.0 .9 2.

4 1.5 4154 1.0 1.5 1.3 2.2 1.5 2.1 4204 1.5 494 2.4 1.7 494 2.5 1.6 1.6 4124 1.1 1.0.5 1.0 1.3 .7 1.7 1.3 4124 1.8 1.6 1.6 2.7 1.6 4204 1.6 1.6 1.1 4154 1.2 1.7 1.8 1.3 4204 1.3 4124 1.2.10 464 2.05 464 2.3 1.3 4154 1.1 1.6 .8 1.0.9 1.2 .2 1.

4 1.40 46464 2.5 1. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI TRIPLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.3 2.7 1.9 1.3 1.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ .1 .1 1.7 4124124 1.0.0.9 4124124 1.0 .8 49494 2.7 1.TABELUL 13 (continuare) TIPUL GEAMURI COEF.20 46464 1.8 1.5 1.0 1.89 46464 2.2 4124124 1.0 1.2 0.9 1.5 1.8 1.4 49494 1.1 49494 1.2 1.

9 49494 1.0.6 .1.6 1.8 0.2 0.8 .5 7.3 1.8 4124124 1. în funcþie de grosimea convenþionalã a tocului d prin schemele ºi relaþiile de calcul din cadrul aceleiaºi figuri.0 0.0 0.0.9 0.3 0.05 46464 1. Tocuri ºi cercevele din lemn Se utilizeazã graficul din figura 14.7 1.3 1.10 46464 1. obþinânduse valori Ut.7 4124124 1.0.1 0.9 0. grosime definitã .0 49494 1.

în funcþie de materialul din care sunt realizate tocurile ºi cercevelele (poliuretan sau PVC). din tabelul I5. .Tocuri ºi cercevele dinmase plastice Se utilizeazã valorile Ut.

I6): . de urmãtoarele caracteristici constructive (fig. sunt influenþate. Tocuri si cercevele metalice Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocurilor ºi cercevelelor metalice.3.2 trei camere 2.Toate tocurile ºi cercevelele sunt prevãzute cu profile metalice de ranforsare. cu întreruperea punþilor termice.0 7. VALORI UfPENTRU TOCURI ªI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSÃRI METALICE TABELUL 15 MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ut [W/(m2K)] POLIURETAN cu miez metalic. în principal.8 PVC (profile cu goluri) douã camere 2.5mm 2. Valorile din tabelul 15 sunt valabile in condiþiile în care distantele (luminile) dintre feþele interioare ale camerelor sunt de cel puþin5 mm. grosimea PUR . tocurile din PVC pot fi prevãzute cu 2 sau 3 camere (goluriumplute cu aer). realizate din profile de aluminiu.

iar raportul (.bj)/bf.). lãþimea "bj" a tampoanelor termoizolante.bj)/bf. iar raportul (.3.3W/(mK). raportul dintre lãþimea tampoanelor termoizolante ºi lãþimea totalã a tocului ºia cercevelei (.2 W/(mK). tip 2 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.2 ºi 0.0.0. .1 ºi 0.bj)/bf. înfigura 16 sunt arãtate douã tipuri de secþiuni caracteristice: tip 1 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0. conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante (.distanþa "d" dintre profilele de aluminiu.2.

9 W/(m2K) 8. se pot adopta valorile maxime din fig. Interacþiunea termicã între .I7. Pentru tocurile ºi cercevelele din aluminiu tarã mãsuri de întrerupere a punþilor termice. opuse. se considerã: Ut =5. În cazul când nu existã date obþinute prin calcul sau prin încercãri de laborator. din grafic sunt valabile numai dacã se respectã condiþiile prevãzute în fig.16 referitoare la conductivitatea termicã ºi la lãþimea tampoanelor termoizolante. Valorile Ut.În figura 17 se dau valorile Ut. maxime ºi minime în funcþie de distanþele minime dintre profilele de aluminiu.

Pe de altã parte coeficientul de transfer termic al tocului ºi cercevelelor (Ut) este valabil în condiþiile absenþei geamului.g sunt în funcþie.cercevele ºi geamurile termoizolante. de conductivitatea materialului din care sunt realizaþi distanþierii. Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeþei centrale a acestuia ºi nu include efectul distanþierilorde peconturul geamurilor termoizolante.gvalabile încazul distanþierilor metalici. Coeficienþii .g reprezintã transferul termic suplimentar datorat interacþiunii între cercevea . Coeficientul liniar de transfer termic . . geamul termoizolant ºi distanþierii de pe conturul acestuia. În tabelul 18 se dau câteva valori. în special.

06 0.COEFICIENÞI LINIARIDE TRANSFER TERMIC .04 0.06 DIN METAL cu întreruperea punþilor termice 0.02 .08 fãrã întreruperea punþilor termice 0 0.g PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANÞIERI METALICI [W/(mK)] TABELUL 18 FELUL TAMPLARIEI Geamuri duble ºi triple Geamuri netratate Aer sau gaz Geamuri duble cu o suprafaþã tratatã Geamuri triple cu douã suprafeþe tratate Aer sau gaz DIN LEMN ªI DIN PVC 0.

al câmpului de temperaturi.6. care furnizeazã coeficienþi liniari sau punctuali de transer termic. fie pe baza metodei de calcul datã de capitolul7. astfel: a) Metoda utilizatã în cap.7. care permite determinarea coeficienþilorpunctuali de transfer termic (. b) Metoda alternativã. tridimensional (3D). 2 calcul spaþial. bidimensional (2D). care permite determinarea coeficienþilor liniari de transfer termic (.ANEXA J CALCULUL NUMERIC AUTOMAT 1. Generalitãþi Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie. fie ca ometodã alternativã. pe baza unui: 1 calcul plan..). al câmpului de temperaturi.6. care permite determinarea directã a rezistenþei .).

2. bidimensional (2D).8 m(fig. mãsurate de la suprafeþele pardoselilorde peste spaþiile neîncãlzite minimum1. este necesar ca la stabilirea modelului g eometric pentru calculul câmpului plan de temperaturi.J2. mai exact. tridimensional (3D). Agrafele.termice aferente unei zone din elementul de construcþie.Jl. Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie. J2 ºiJ3): distenþele b. precumºi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pãtrat circumscris.2 m.J2. sã se adopte urmãtoarele dimensiuni minime (fig. latura pãtratului aferent unui elemen t va fi minimum1. mãsuratede la conturul exterior al tâmplãriei minimum0. distanþele u. distanþelef. Indicaþiile cuprinse in aceastã anexã se referã exclusiv la metoda a)demai sus.2 m. Modelul geometric Pentru obþinerea unor rezultate corecte. al câmpului de temperaturi.0 m (fig.3). pe bazaunui: 1 calculplan.2).în toate direcþiile minimum1. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. fie. de . mãsuratede la colþurile suprafeþelorinterioare. necesardeterminãrii coeficienþilor x aferenþi ancorelor metalice ºiploturilor de betonarmat. al câmpuluidetemperaturi: 2 calcul spaþial.

ansamblul geamurilor ºi al straturilorde aerdintre ele. . sau cu lãþimea stilizatã a tocului ºi a cercevelelor. exterioare cercului. La tâmplãriile exterioare.forma unei suprafeþe cu conturul în trepte mici. pot fi considerate ca un s ingur strat având grosimea egalã cu distanþa dintre feþele exterioare ale geamurilor extreme. se admit urmãtoarele simplificãri: tocul + cercevelele pot fistilizatesubforma unuia saumai multor dreptunghiuri.

cuprins între planurile de decupaj orizontale ºi verticale se subîmparte cuplanuri auxiliare.3. formând reþeaua de calcul a câmpului de temperaturi. 200mm restul distanþelor. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. Subdiviziunile modelului geometric Modelul geometric. 50mm primele 6distanþe de la feþele interioare ºi exterioare ale elementelorde construcþie. l00mm urmãtoarele 3distanþe. la câmpul plan de temperaturi aceste distanþe nu trebuie sã depãºeascã: 25mm îninteriorulelementului de construcþie. se vor respecta ºi urmãtoarele distanþe maxime: 25mm primele 6 distanþe de la conturulplotului sau agrafei. Se vordispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separã straturi din materiale diferite. Fiecare strat alcãtuit dintrun . distanþele dintre planurile auxiliare vor avea o creºtere gradatã spre planurile de decupaj. precum ºi înaxul geometric al punþilor termice liniare sau punctuale. 50mm restul distanþelor. În mod normal. agrafele vor fi împãrþite în 4 sau6paºiiar ploturile inminimum8 paºi.

inclusiv de ordinul milimetrilor. 4. La calculul câmpurilordetemperaturiutilizate pentrudeterminarea rezistenþelor termic e ale tocurilor ºi cercevelelor tâmplãriilor exterioare. Pentru calcule uzuale. la determinarea coeficienþilor liniari ºi punctuali de transfer termic se pot considera urmãtoarele temperaturi convenþionale: Ti= +20 °C Tc =15 °C la pereþi exrteriori. Tu =12 °C la planºeele de pod. 5.distanþele dintre planurile auxili are vor fi mult mai mici.5. terase ºi tâmplãriiic exterioare. de regulã.material se va împãrþi în cel puþindouã distanþe. temperaturaîninteriorul spaþiilor neîncãlziteva fi egalã cutemperatura Turezultatã dintrun calcul de bilanþ termic. cu urmãtoarele precizãri: straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcþie. conform cap. vor fi . cu urmãtoarele precizãri: planurileorizontale ºi verticale de decupaj sunt suprafeþe adiabatice. Temperaturile de calcul Calculul câmpurilor de temperaturi se va face pe baza temperaturilorde la cap.4 ºianexei A din prezentul normativ. Caracteristici termotehnice de calcul Conductivitãþile termice de calcul ale materialelor de construcþie se vor lua. + 3 °C la planºee peste subsolurineîncãlzite.

a: d la = a [W/(mK)] Ra în care.4 . da grosimea stratului de aer. Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer.7. conform cap. în metri.introduse în calculul câmpurilor de temperaturi cu grosimea lor realã ºi cu o conductivitate termicã echivalentã .

Pentru determinarea fluxurilor termice. La calculul câmpurilordetemperaturi în scopul determinãrii temperaturilor superficiale Tsi.înlocul ansamblului de geamuri ºistraturi deaer se va introduce în calculul câmpuluide temperaturi o conductivitate termicã echivalentã Xg: d l= g a .7. d distanþa dintre feþele extetrioare ale geamurilorextreme (sau orice altã lãþime consideratã înmodelul geomoetric. care se poate determina conform anexei I. Rezistentele termice superficiale se vor considera. câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantã.3 ºi cu tabelul IIdinprezentul normativ.la tâmplãriile exterioare.de regulã. în conformitate cu cap. ç÷ ç÷ U -R -R e si se o g [W/(mK)] 1 în care: Ugcoeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri ºi de straturi de aer. se va considera variaþia valorilor Rsi la colþurile intrânde. .

se pot calcula câmpuride temperaturi considerând urmãtoarele valori . aferente oricãrorporþiuni din suprafeþele interioare. Programele de calcul automat Se vor folosi exclusivprograme de calcul atestate.Pentru verificarea.i =4 W/( m2K) în jumãtateainferioarã a încãperilor încãlzite: . se recomandã ca una din verificãri sã fie compararea temperaturilor Tsi ºi Tse în dreptul planurilor de decupaj. care dispun deurmãtoarele facilitãþi: permit alcãtuirea unei reþele de calcul cu un numãr mare depaºipe ambeledirecþii. pot furniza temperaturileTsi pe suprafeþele interioare aleelementelorde construcþie. 7.i constante: în jumãtateasuperioarã a încãperilor încãlzite: . a exigenþei referitoare la absenþa fenomenului de condens superficial. de regulã peste 200de paºi. Relaþii de calcul Coeficientul specific liniar de transfer termic.. se calculeazã cu relaþia: F B . rezultate din calculul automat. în condiþiile considerãrii la colþurile interioare intrânde. permit considerareaa3 mediicu temperaturi diferite.i= 3W/(m2K) 6. cu cele rezultate dintruncalcul unidirecþional (1D). pot furniza fluxurile termice. aunei variaþii a rezistenþei termice superficiale. cuun grad sporit de siguranþã. Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare.

Y= .[W/(mK)] DTR .

în locul termenului . pe baza relaþiei: F =(aai ×l j ×DT ) în care lj.T.în care: . aferent unei suprafeþe având lãþimea . J2. . În cazul coeficienþilor . ºi .T ºi R au semnificaþiile din tabelulI.b ºi lungimea lm [W/m].T=(TiTe) se introduce diferenþa de temperaturã (Ti Tu). aferenþi elementelor de construcþie care separã mediul interior încãlzit de un mediu neîncãlzit. J3. reprezintã lungimile. fluxul termic rezultat dincalculul automat (2D). diferenþele de temperaturã (TiTu) ºi respectiv coeficienþii de transfer termic superficial interior. ºi lãþimile b ºi B se considerã conform figurilorJl. Fluxurile termice . Fluxurile termice . aferenþi fiecãrui . sunt determinate prin calculul automat (2D). .i.

pe bazarelaþiei: F DTi ) i în care Af sunt ariile aferente fiecãrui punct din reþeaua de calcul. se calculeazã cu relaþia: F A c= DTR în care: A aria adoptatã pentru calculul automatal câmpului de temperaturi [m2]. Coeficientul specific punctual de transfer termic yaferent unei intersecþii de punþi termice liniare se calculeazã cu relaþia: [W/R] F A =aa(Aj . R rezistenþa termicã unidirecþionalã [m2K/W]. .[W/R] . sunt determinate princalculul automat (3D). Fluxurile termice .punct din reþeaua de calcul. pentru agrafe ºi ploturi. Coeficientul specific punctual de transfer termic . fluxul termic rezultat din calculul automat (3D). aferent suprafeþei A [W].

lj ºi . . ºi R au semnificaþiile de mai sus. .c= -a(Yj ×l j )Dt R în care: A.j reprezintã lungimea ºi respectiv coeficientul specific liniar de transfer termic al punþilorde tip jdin cadrul ariei A.

2. STAS 6472/283 (cu excepþia hãrþii de zonare climaticã a teritoriului României. trebuie sã se facã trimitere la normativul defaþã ºi la [1]..3. calculat conformnormativului de faþã. Idem ca la pct.1. penultimulrând:". Se . rândul al doilea de la "Observaþii": în loc de STAS 6472/389 se va face trimitere la normativul de faþã. STAS 1907/280trebuieînlocuit cu[3]. Pag.3.ANEXA K MODIFICÃRI LA STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþiela difuzia vaporilor deapã" Pct.2. sau anexei A din prezentul normativ".2. 1. conformprezentului normativ. Pct. 6. b)în loc de R05. Pag.1.1.1. 3. În loc de STAS6472/389. Cap.2. se prevede R. Pag.2.. care se va lua dinanexa D a prezentuliu normativ). Cap. pentru perioada deiarnã.1. 7: a) Se stabilesc rezistenþele termice specifice Rs ale straturilor componente ale elementului de construcþie.

B.2. 7....3. înloc deTie se prevede Ti.. Tem =6. Pag." Pct..1.2. .conform tabelului VIdin prezentul normativ" Pct.1. cuvaloarea132 Rândul 2de jos:". se adaugã: "Clãdireaeste amplasatã în zona IIclimaticã" La tabelul5se înlocuieºte "b. . j).2.." h)Se înlocuieºte Tie cu Ti Rândul 9 de jos: "Umiditatea relativã. g) Se adaugã la relaþia (6): pentru zonaIV aceeaºi relaþie. 9: e) Se înlocuieºte Tie cuTi Rândul 6de jos:". conform [3].pentrucele patru zone.. Se scrie Ti în loc deTie Exemplu de calcul înloc deTie se prevede Ti înloc deRos se prevedeR La pct..5° C Rs( jl...3.2. Pag.pentru cele patru zone. 8: g)Se adaugã la relaþia (7): pentru zona IVpse cor =psem+132 Rândul 9de sus:"."cu ".calculat conform normativului de faþã.3..".înlocuieºte Tec cuTe Se adaugã la Tem: pentru zonaIV (Te =21° C).conformprezentuluinormativ" Fig...

Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza prevederilor cap. din normativ II.6. Determinarea temperaturii interioare de calcul întro încãpere neîncãlzitã .EXEMPLE DE CALCUL I. III.7. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul dinanexa H.

din lemn.l ºi 2. de dimensiuni 240x115x88 mm ºi termoizolaþie din polistiren celular.P.. având . = 0. folosind coeficienþii specifici liniari ºipunctuali de transfer termic din tabelele 1..6 DIN NORMATIV Sã se calculeze rezistenþa termicã specificã corectatã R' pentru peretele exterior al unei încãperi. care se dauîn fig.. de 84mm grosime. Dimensiunile ºi alcãtuirea peretelui exterior rezultã din secþiunea orizontalã ºi cea verticalã.V. amplasate la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit. care este dublã.60W/(mK).73.7. Se utilizeazã zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip G. ..EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP. În figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ºi 2cm la interior) ºi nici tâmplãria exterioarã.

044W/(mK) 3 Mortarde ciment (poziþia 15) . = 20kg/m3 . având în vedere abaterea admisã (+4mm) faþã de grosimea nominalã de 84mm d=844 = 80mm . =1800kg/m3 A=0.Se prevãd agrafe de legãturã realizate din bare dinoþel inoxidabil4O6/m2. 1)Determinarea rezistenþei termice unidirecþionale (R) Materiale conform anexei A: 1 zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip GVP (poziþia 64) p=1380kg/m3= 0.60W/(mK) 2 Polistiren celular (poziþia 72) .93W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se considerã în calcul grosimea minimã posibilã.= 0. Termoizolaþia terasei este realizatã din polistiren celular de l0cm grosime.

pentru grosimea peretelui d = 45cm ºi pentru conductivitatea termicã a zidãriei . în care coeficienþii de transfer termic superficial se iau din tabelul II: . = 0.Se aplicã relaþia (5).l ºi 2. Tabelul 1 + + + + =2.e =24 W/(m2K) 0.60 0.1= 8W/(m2K) .05 1 1 R = m2K/W 0.355 0.080 0.60W/(mK)..044 0. Coeficienþii . Determinarea coeficienþilor specifici liniari ºipunctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din fig.93 8 24 2.. din tabelele 1. se dau în tabelul1.73 se extrag coeficienþii liniari de transfer termic.630 .

10 Pentru detaliile d ºie sau considerat valorile . Coeficientul punctual de transfer . având în vedere cã determinantã din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planºeului.15 Verticale d Intersecþie perete cu pardosealã 23 a=10cm 0.14 e tavan 31 a= l0cm d'= 10cm 0.09 c Glaf lateral fereastrã 52 cu nervuri 0.16 g superior 54 h=20cm 0.Secþiuni Detaliul Tabelul % W/(mK) Orizontale a Intersecþie pereþi 2 cu stâlpiºor 0. ci grosimea consolei din beton armat. corespunzãtoare grosimii a=10cm.01 b Colþ pereþi 4 0.26 f glaf fereastrã inferior 53 a=9cm 0.

=0.termic aferent agrafelor metalice O6mm se extrage din tabelul 71.60W/(mK): .40m ld=le=4.0039 W/K 3.80x1.=0. pentru d=45cm ºi.08x2.825m lc=2xl.366 m2 la=lb=2.(4buc/m2) .8251.08m lf= lg=l. Determinarea ariei ºi a lungimilor Din figurile 1 ºi 2 rezultã: A=4.20= 9.20=2.80m Numãrul de agrafe este: 9.366x4=37 buc.

15 +4.55 R 2.09 )+2.40 ´0.26 )+1.743 +0.01 +0.380 +0.688 W/(m2K) R' 2.308 +0.0039 =0.366 R'= =1.825 (0.144 W/K 1 1 2.16 +0.630 9.14 +0.45 r == = 0.144 U '== + =0.4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R') Se utilizeazã relaþia (7): () 11 a Y U '= l c +a = + R' R A a( ) l = 2.80 (0.743 W/K ac=37 ´0.688 Coeficientul de reducere a rezistenþei termice unidirecþionale: R' 1.63 1 .08 (0.10 ) Y a( )Yl = 2.45 m2K/W 0.

.

având în vedere cã amplasamentul clãdirii este în zona II climaticã din România.EXEMPLUL II DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMATIVE DE CALCUL DIN ANEXA H Sã se determine. conform prevederilor prezentului Normativ. Peretele este realizat dintrunpanoumare prefabricat ºi are alcãtuirea din figura 3. rezistenþa termicã specificã corectatã ºi indicele inerþiei termice pentru peretele exterior al unei încãperi dintro clãdire de locuit. Sã se verifice dacã peretele îndeplineºte cerinþele termotehnice. .

În tabelul 2 se calculeazã. d zona de îmbinare verticalã. Peretele are o structurã neomogenã pe ambele direcþii ºi punþi termice. Se împarte panoul (peretele) în zone distincte dinpunct de vedere termic (fig. alcãtuitã din mai multe straturi. valorile . calculul se face conform anexei H. c zona de îmbinare orizontalã.Rs . astfe l: a zona de nervuri (punþi termice) din beton armat.1)Determinarea rezistentei termice specifice corectate Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior. între axele geometrice ale pereþilor ºi planºeelorparalele cu fluxul termic. pe zone. b zona de câmp.4). cu termoizolaþia din plãci de vatã mineralã G100.

117 2 Vatã mineralã G100 100 0.08 0.167 ZONA a.152 2 Polistiren celular 20 0.545 ZONA c.19 1.Rs = 0.Rs = 1. ZONA DE NERVURI (PUNÞI TERMICE) 1 Beton armat 2400 0. crt.27 1.Nr.62 0.048 1.62 0.62 0.044 0.024 0. ZONA DE CÂMP 1 Beton armat 2400 0.246 1.667 ZONA b.Rs = 0.784 c.697 d. ZONA DE ÎMBINARE VERTICALÃ 1 .167 b. ZONA DE ÎMBINARE ORIZONTALÃ 1 Beton armat 2400 0. Denumirea stratului Densitatea aparentã p kg/m3 Grosimea stratului d m Conductivitatea termicã de calcul X W/(mK) Rd m2K/W a.

494 Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iaudin anexa A.044 1.Beton armat 2400 0.130 2 Polistiren celular 20 0. Pentru stratulde mozaic se iau aceleaºi valori ca pentru betonarmat.364 ZONA d.Rs= 1.06 0. .21 1.62 0.

90=2.18 2x1.69m 2 Zona c (îmbinare orizontalã) 3.02m 2 Aa + Ab+ Ac + Ad=0.54+1.60x0.13 Aa=0.31m 2 Zona b (câmp) 2x0.54m 2 Zona d (îmbinare verticalã) 2x0.56m2 Suprafaþa opacã a peretelui: A =3.20 = 7.69x2.55=3.05=0.38 Ab=5.55=1.69 + 0.70 1.56m2 Verificare:A = Aa +Ab + Ac + Ad Se calculeazã rezistenþele termice specifice unidirecþionale: .80 x 1.31+ 5.80x0.05=0.60 x2.02 Ad = 1.30x0.31 1.25x1.02 = 7.15=0.54 Ac=0.Se calculeazã ariile corespunzãtoare fiecãrei zone: Zona a (nervuri) 2x1.20x2.

494 +0..071 7.167 = 0.167 = 0.125 + 0.56 5.56 1.56 0..54 fc ==0.334 m2K/W Zona b..Ra =0.Rb=1.69 fb ==0.167 + 0.167= 1.31 fa ==0.697+ 0.864 m2K/W Zona d...02 .Rc =0.784 + 0.Rd= 1.167= 1..951 m2K/W Zona c.661 m2K/W Se calculeazã ponderea zonelor (fig.5): 0.Rsi + Rse =0...041 7.753 7.042 = 0.167 m2K/W R=2Rs + (Rsi + Rse) Zona a.

135 7.fd ==0.56 .

024 0.334 0.041 0.864 1.62 1 0.488 m2K/W0.62 0..672 Se calculeazã rezistenþele termice ale straturilor1.1.5) 1 1.024 R2 1.12 1.651 W/(m2K) 0..000 ==13.041 0.500 W/(m2K) R1 0.5 (fig.048 0.753 0.753 0.135 .000 Valoarea maximã a rezistenþei termice: 1 fa fb fc fd 0.135 = + + + = + + + = 0.951 0.fa + fb+ fc + fd=1.044 1 0.071 0.024 0.206 =+ + =4.672 W/(m2K) R R R R R 0.753 0.661 max abc d Rmax = 1 =1.112 0.

048 0.=+ + =6.706 m2K/W 13.247 0.036 1.044 1 0.209 W/(m2K) R3 0.753 =+ =21.706 m '= max .651 6.488 +0.02 R4 1.62 0.143 W/(m2K) R5 0.036 0.209 21.62 Valoarea minimã a rezistenþei termice: 1111 1 Rmin =0.500 4.814 W/(m2K) 0.000 == 23.048 1 1.62 0.036 0.02 0.143 RR + Rmin 1.07 1.814 23.167 + + + + + =0.

6% 2´R'2´1.706 = ´100 =35.= =1.097 2K/W2 2 Eroarea relativã maximã posibilã: Rmax -Rmin 1.097 .488 -0.

.545 x 0.. cu relaþia (24)..152 x 15..167 x 15...36 + 1..647 Dc =0. au urmãtoarele valori: beton armatp =2400 kg/m3.s = 0..56 Rb 1.. conform anexei A......36 +0...s =0...951 2) Determinarea indicelui inerþiei termice Coeficienþii de asimilare termicã s ai materialelor care intrã în alcãtuirea panoului....s = 15..51W/(nrK) polistiren celular.667 x 0..Raportul R /Rb: R' 1.......30 W/(m2K) Se calculeazã indicele inerþiei termice D pentru fiecare zonã în parte.36 W/(m2K) vatã mineralã G100..51 =2..565 Db=0...498 Dd= ...36 = 2.117 x15.30 = 2. astfel: Da =0..097 ==0.....

565 +5.498 +1.130 x 15.69x2.364 x 0.0.406 D ==2.30 = 2.406 Indicele inerþiei termice a peretelui se calculeazã cu relaþia (26) astfel: 0.56 3) Determinarea rezistentei termice necesare Seutilizeazã relaþia (27): DT R' nec = ai ´DTi max .60 7.647 +0.54x2.36 +1.31x2.02x2.

Ti= +20°C Te = l5° C (zona IIclimaticã) .i= 8 W/(m2K) R' = 35 =1.Tmin =4K (tabelulVI) .09 m2K/Wnec 8´4 Rezultã: R > R nec .T=20( 15)= 35 .

0h1 Calculul se face cu relaþia (14)...60 m.... iar înãlþimea între axele geometrice ale planºeelor 2..n = 3.. Uºa este de lemn ºi are o rezistenþã termicã R' =0.39 m2K/W) Rezistenþele termice ale planºeelor ºi ale pereþilorde pe conturul cãmãrii se dau întabelul 3.6Înãlþimea liberã a cãmãrii este 2... Planul de arhitecturã este dat în fig. Rata schimburilorde aer se considerã astfel: întrebucãtãrieºi cãmarã...80m..EXEMPLUL III DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR0 ÎNCÃPERE NEINCALZITA Sã se calculeze temperatura în cãmara de alimente situatã la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit amplasatã în zona IIIclimaticã.35 m2K/W Fereastra este dinlemn.. .n = 0.. Temperatura interioarã de calcul la etajul inferior este Ti =+22°C.5h1 între cãmarã ºi exterior.. cuplatã (R' =0..

34 ×V a(nT j ) j Tu = A a j +0.T ×A jj a R' +0.34 ×V an R' j .

72 m3 Primul termen al numãrãtorului ºi al numitorului relaþiei (14) se calculeazã în tabelul 3.36 .25 0.Dimensiunile în plan ale cãmãrii: 0.12 l =2.685 x2. Elementul de construcþie Aj R j Tj j j R A ' j j R T A ' m mK/W °C W/K W°C/K 1 Perete exterior 4. crt.36 1.00 + = 2.685 m 2 2 Volumul cãmãrii : V = 2.50 + + =1.791 68.238 2 Fereastrã 0.12 l2 =1.8 = 9.06 xl.15 18 3. TABELUL 3 Nr.06 m 12 0.

47 0.768 7 Planºeu inferior 3.200 + 75.617 + 192.330 + 711.35 + 18 4.92 49.923 16.33 + 22 10.994 .600 6 Planºeu superior 3.344 5 Uºã 1.60 + 20 9.515 + 231.408 + 331.77 0.614 3 Perete interior structural 5.47 0.02 0.876 33.340 4 Perete interior nestructural 9.85 18 1.0.49 + 18 18.330 TOTAL 27.39 18 0.47 1.

72 (3+0.25 )+ +0.47 ö 3.5)=11 .34 ´9.72(18 -9.50.72 (0.7W -449.716 W0C/K 711.39 1.994 -148. -ç + + +0.34 ´9.34 ´V ´an =0.35 o 0.5´18 -3.02 1.36 3.34 ´9.25 +18.34 ´9.25 )´0.60 VERIFICARE Se calculeazã fluxul termic total (relaþiile 11 ºi 12) 5.25 ) F= +ç + ÷(18 -9.47 .567 W/K 0.49 0.0´18 )= -148 .36 0.47 (22 -9.716 Tu==9.25 )a9.0.0)=449.33 a4.25 0C 0.0÷(9.85 .60 e0.77 (20 -9.72 ´3.34 ´V ´an ´Tj =0.7W =0 e1.15 0.

o .

A. Centurã în pereþi cu termoizolaþie 24.A.+pereþi B.C. Grindã B. (consolã sus) 25.A.) 45. Corniºã terasã 34. Colþ pereþi cu termoizolaþie 5.A.A.C. Atic terasã (pereþi B. Colþ intrândpereþi (fãrã stâlpiºor) 14.A.I) 38.) 44.) DE TRANSFER TERMIC ªI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min) 1.C.C.C. Intersecþie terasã perete exterior (varII) 36. Intersecþie pereþi cu termoizolaþie 3.A. Centurã în ziduri (fãrãtermoizolaþie) 22. +perete B. Soclu subsol (zidãrie dincãrãmizi. +pereþiB.+ stâlpB. Colþ intrând pereþi cu termoizolaþie 21.A.+ stâlpB. Intersecþie terasã perete exterior (varI) 35.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.II) 41. Colþ pereþi 4.A.A.C.+pereþi B. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A.A.A.A. (consolã sus) 26. 6.A.+pereþi B.A. Intersecþie terasã perete B.C.C.) ªI PUNCTUALI (. Atic terasã (în dreptul tâmplãriei exterioare) 33.+ stâlp B.C.C.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.C.A.C.(consolãsus) 27.C. Grindã B.A. Colþ pereþi B.A. 12.+pereþi B.A. Colþ pereþi B.+pereþi B. Perete interior pe placapestesubsol 51.C. Colþ pereþi B.C.C. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A.A. cubulb 10. +perete B. Colþ intrând pereþi (cu stâlpiºor) 15.A. Colþ pereþi B. (var. Colþ pereþi B. Grindã B.C. Colþ pereþiB. Colþ pereþiB. cu termoizolaþie) 42. Tâmplãrie dublã (fãrã urechi) .A.A. 13.) 46. cubulb 8. cubulb 9. 7. Centurã în ziduri (cu termoizolaþie) 23.A. 11. +perete B.+pereþi B. (consolã jos) 28.A.C. (consolã jos)" 29.A. Colþ pereþiB.A.A.TABELE DE COEFICIENÞI LINIARI (. (consolã jos) 31.C. Grindã B.C. Atic terasã 32.C.) 37.A. Grindã B. Intersecþie terasã perete B. Grindã B.) 43. Intersecþie pereþi 2. (var.A.

Buiandrug tâmplãrie dublã 55.52. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Solbanc tâmplãrie dublã 54. Buiandrug tâmplãrie dublã (uºã balcon) 57.C. Buiandrug tâmplãrie dublã (fereastrã) 56. Tâmplãrie dublã(cuurechi) 53.) .A.

A. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B. =0.C. 7 Termoizolaþie .C.A.) 60.C. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B. Tâmplãrie cuplatã 62. Agrafe metalice în pereþi structuralidin zidãrie cu termoizolaþie 72. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. CERCETARE ªI TEHNICà DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞIII.A.monolit cu termoizolaþie LEGENDà 1 Beton armat 2 Beton armatprefabricat 3 Beton de pantã 4 Mortar 5 Zidãrie din cãrãmizi 6 Zidãrie din blocuri B.T.C.) 63.C.A. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.) 59.A. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (uºã balcon în perete B.05W/(mK) 8 Hidroizolaþie 9 Tâmplãrie exterioarã.A. din lemn 11 Agrafã metalicã 12 Peretesau grindã din beton armat (eventual) Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE.) 61. Agrafe metalice în pereþi structuralidin B.) 64.C.A. dublã. SA Bucureºti .58. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. cuplatã.) 71. Agrafe metalice în pereþi nestructurali din zidãrie cutermoizolaþie 73.C.A.C. din lemn 10 Tâmplãrie exterioarã.P.

Aprobat de: MLPATDGRATDPCRT cu ordin nr.24/N din 19.02.1997

CUPRINS 1. Obiect ºi domeniu de aplicare 2. Acte normative conexe 3. Definiþii ºi simboluri 4. Caracteristici termotehnice 5. Temperaturi de calcul 6. Dimensiuni de calcul 7. Determinarea rezistenþelor termice specifice ale elementelorde construcþie opace 7.1. Rezistenþa termicãspecificã a unui strat omogen 7.2. Rezistenþa termicã specificã a unui strat cvasiomogen 7.3. Rezistenþele termice superficiale 7.4. Rezistenþele termice ale straturilorde aer 7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.6. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.8. Alte caracteristici termotehnice 8. Determinareatemperaturii dintrunspaþiuneîncãlzit 9. Determinarea rezistenþelor termice ale suprafeþelor vitrate 10. Determinarea temperaturilorpesuprafaþa interioarã asuprafeþelor de construcþie 11. Comportareaelementelorde construcþie la difuzia vaporilor de apã 12. Stabilitatea termicã a elementelorde construcþie 13. Rezistenþe termice normate 14. Temperaturi superficiale normate ANEXE: A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouãpentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior

C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilorde aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinrea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai tâmplãriei exterioare J Calculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful