MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997 Având învedere: Avizele Consiliului Tehnicoªtiinþific nr.

156/96; 205/96; 206/96 În temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului nr. 12/1996 ºi a Decretului nr.591/1996, Ministrul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului emite urmãtorul ORDIN Art. 1 Se aprobã: "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termicã la clãdiri de locuit" Indicativ C 107/197, "Normativ pentru calculul coeficientului global

de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cele de locuit" Indicativ C 107/297. "Normativ privind calculul termotehnic al dementelor de construcþie ale clãdirilor" Indicativ C 107/397, "Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit" indicativ C 107/497, "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþii în contact cu solul" Indicativ C 107/597. Art.2 Reglementãrile de la art.l intrã în vigoare la data publicãrii in Buletinul Construcþiilor. Art.3 Direcþia Programe de Cercetare ºi Reglementãri Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU NICOLAE NOICÃ

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI DIRECÞIA COORDONARE, CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI REGLEMENTÃRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞII NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR Indicativ C 107/31997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ªI TEHNICÃ DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞII S. A Director general: ing.ªERBAN STÃNESCU Responsabil lucrare: ing.MIHAELA GEORGESCU Elaboratori: ing.MOSES DRIMER ing.MIHÃELÃ GEORGESCU ing.NICOLETÃ CRISTIAN Avizat de : DIRECÞIA PROGRAME DE CERCETARE ªI REGLEMENTÃRI II UNICE

Director:ing.DOROTEIA COCHECI .OCTAVIÃN MÃNOIU Raponiabil de lucrareMLPAT:arh.

Indicativ: NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL C 107/3 1997 ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR 1.2. Prezentul normativ se referã la calculul termotehnic. cu excepþia elementelor de construcþie în contact cu solul. Prezentul normativ înlocuieºte în totalitate STAS 6472/389 "Fizica construcþiilor. al tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.1. 1. socialculturale ºi industriale. Termotehnica.3. 1. Prevederile normativului se utilizeazã ºi la elementele . pentru timpul iernii. Prevederile prezentului normativ se aplicã la elementele de construcþie care delimiteazã spaþiile încãlzite ale clãdirilor de locuit. Calculul termotehnic al elementelor deconstrucþie ale clãdirilor".

de condiþiile necesare desfãºurãrii muncii ºi procesului tehnologic la clãdirile industriale. în scopul determinãrii temperaturii interioare a acestor spaþii. º. precum ºi pentru reducerea. 1. Prevederile prezentului normativ nu se aplicã la elementele de construcþie aferente clãdirilor ºi încãperilor la care se impun cerinþe speciale ale regimului de temperaturi ºi de umiditate.de construcþie care delimiteazã spaþiile neîncãlzite.5. cum sunt: spaþiile frigorifice. în .4.a. 1. pe baza unui calcul de bilanþ termic. Izolareatermicãaelementelor deconstrucþie care delimiteazã încãperileîncãlzite. se realizeazã în vederea asigurãrii climatului interior impus de exigenþele igienicosanitare ºi de confort la clãdirile de locuit ºi socialculturale. cele cu mediu agresiv.

cât mai mare mãsurã.7. 1. în scopul dimensionãrii instalaþiei de încãlzire.8.Prevederile prezentului normativ se aplicã atât pentru elementele de construcþie perimetrale. 1. a consumului de energie ºi de combustibil în exploatare. Prevederileprezentului normativ seutilizeazã atâtdecãtre proiectanþi.6. cât ºi de factorii abilitaþi pentru verificarea proiectelor de clãdiri. 1. cât ºi a . Prevederile normativului se utilizeazã deasemenea la determinarea necesarului de cãldurã de calcul. cât ºi pentru elementele de construcþie interioare care despart spaþii între care existã o diferenþã de temperaturã mai mare de 5K. Între modelul de calcul folosit pentru verificãrile termotehnice ºi cel adoptat pentru calculul instalaþiilor trebuie sã existe o riguroasã corespondenþã. atât a clãdirilor noi.Prevederile normativului se aplicã la verificareatermotehnica. pentru determinarea ºi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcþie.

1. rezistenþa la permeabilitate la vapori. .10.clãdirilor existente care urmeazã a fi supuse unor lucrãri de reabilitare ºi de modernizare. pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensãrii vaporilorde apã în interiorul elementelor de construcþie. cât ºi la cele cu încãlzire localã (inclusiv cu sobe). Alegerea modului de alcãtuire a elementelor de construcþie. pentru limitarea fluxului termic ºi pentru economisirea energiei înexploatarea clãdirilor. atât la clãdirile având sisteme centrale de încãlzire. se face astfel încât sã se realizeze.urmãtoarele: rezistenþa termicã minimã necesarã pentru asigurarea climatului interior. evitarea condensãrii vaporilor de apã pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. în principal. 1.Prevederile prezentului normativ se aplicã.9. din punct de vedere termotehnic.

cât ºi pe timp de varã. pentru limitarea oscilaþiilor temperaturii aerului interior ºi pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. atât pe timp de iarnã.stabilitatea termicã necesarã. .

normate. cu luarea în considerare a influenþei punþilor termice. stabilitã . în scopul stabilirii nivelului de performanþã termotehnicã de ansamblu a clãdirii ºi a comparãrii cu valoarea normatã. determinarea coeficientului global de izolare termicã.1 . cu rezistenþele termice minime. 1 1 . calculate pentru fiecare încãpere în parte. P ebazaprevederilordinprezentulnormativ. cu rezistenþele termice minime necesare dinconsiderente igienicosanitare ºide confort.permiþând: compararea acestor valori. calculate pentru ansamblul clãdirii. în scopul economisirii energiei în exploatare. compararea acestor valori. se potdetermina: Rezistenþele termice specifice corectate ale elementelor de OOMtructie.

în vederea proiectãrii instalaþiilor de încãlzire. Calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul se face în conformitate cu [1]. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouã. 1. Verificarea comportãrii elementelor . permiþând: verificarea riscului de condens superficial. prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV ºi PPD.12. utilizarea rezistenþelor termice specifice corectate la calculul necesarului de cãldurã.în vederea limitãrii consumului de energie pentru încãlzirea clãdirilor. verificarea condiþiilor de confort interior. în funcþie de temperaturile medii de pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale. Temperaturile pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie.

Calculele ºi verificãrile termotehnice prevãzute în cadrul prezentului normativ. componentele transparente ºi translucide ale pereþilor exteriori ºi acoperiºurilor (tâmplãria exterioarã. inclusiv suprafaþa adiacentã rosturilordeschise. 1.13. se referã la urmãtoarele elemente de construcþie perimetrale: pârlea opacã I pereþilor exteriori.de construcþie la difuzia vaporilor de apã. aceste verificãri fãcând obiectulunor acte normative speciale [ 7] ºi respectiv[11]. pereþii vitraþi ºi luminatoarele). toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperaturã. principalele calcule termotehnice se bazeazã pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi. Normativul este întocmit înurmãtoarele ipoteze generale: transferul termicse face în regimstaþionar. Deasemeneasunttratateînactenormative speciale [ 12]ºi [13] aspectele referitoare la determinarea ºila verificarea coeficientului global de izolare termicã.14. precum ºi verificarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ºi a încãperilor. . 1. nu este tratatã în prezentul normativ.

planºeelede peste ultimulnivel. bidimensional. pereþii ºi planºeele care separã volumul clãdirii de spaþii adiacente neîncãlzite sau mult mai puþin încãlzite. de sub terase ºi poduri. ganguri de trecere. planºeele de peste pivniþe ºi subsolurineîncãlzite. pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina ºi reprezenta grafic: variaþia temperaturilorpe suprafeþeinterioare ale elementelorde construcþie. precum ºi de spaþiul rosturilor închise. faþã de mediul exterior (bowindouri. . curbele izoterme dininteriorulelementelor deconstrucþie. 1.15.). º.a. de temperaturi. planºeele care delimiteazã clãdirea la partea inferioarã. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan. Pentru cazuri speciale ºi siudii termotehnice.

[2] C 107/497 Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit. ACTE NORMATIVE CONEXE Prezentul normativ se va utiliza împreunã cu urmãtoarele reglementãri tehnice: [l] C 107/597 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul.2. [4] SR ISO7345:1994 Izolaþie termicã. Unitãþi ale mãrimilor caracteristice fenomenelor calorice. [7] STAS 6472/489 Fizica . Mãrimi fizice ºi definiþii. [3] Ghid pentru calculul necesarului de cãldurã de calcul ºi al necesarului de cãldurã ale clãdirilor. Terminologie. [5] STAS 710986 Termotehnicã construcþiilor. [6] STAS 737/1087 Sistemul internaþional de unitãþi (SI).simboluri ºi unitãþi de mãsurã.

Termotehnica. [8] STAS 6472/688 Fizica construcþiilor. [11] NP 20089 Instrucþiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de închidere ale clãdirilor.construcþiilor. Calculul permeabilitãþii la aer a elementelor ºi materialelorde construcþie. (cu modificãrile dinanexa K). Determinarea indicilor PMV ºi PPD ºi nivele de performanþã pentru ambianþe. Termotehnicã. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã. Ambianþe termice moderate. Proiectarea termotehnicã a elementelor de construcþie cu punþi termice. [9] STAS 6472/7 Fizica construcþiilor. [13] . [10] STAS 13149 Fizica construcþiilor. [12] C 107/197 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdirile de locuit. Prescripþii de calcul.

[15] CEN/TC 89 N 433E Windows. Thermal resistancc and thermal transmittance. . Strat omogen: Strat de grosime constantã. Thermal transmittance. DEFINIÞII ªI SIMBOLURI 3. . 3. Calculation method. [14] CEN/TC 89 N 351EBuilding components and building elements. Strat cvasiomogen: Strat alcãtuit din douã sau mai multe materiale. doors and shutters. Regim (termic) staþionar: Ipotezã convenþionalã de calcul termotehnic. având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.1. în cadrul cãreia se considerã cã temperaturile nu variazã în timp.C 107/297 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cea de locuit. Calculation method. Definiþii .

cu o conductivitate termicã echivalentã. sau de la un sistem. . dar care poate fi considerat ca un strat omogen. Punte termicã: Porþiune din anvelopa unei clãdiri.): Cantitatea de cãldurã transmisã la. în care rezistenþa termicã. este sensibil modificatã ca urmare a faptului cã izotermele nu sunt paralele cu suprafeþele elementelor de construcþie. . .având conductivitãþi termice diferite. raportatã la timp. Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic . altfel uniformã. care delimiteazã volumul interior (încãlzit) al unei clãdiri. de mediul exterior sau de spaþii neîncãlzite din exteriorul clãdirii. Anvelopa clãdirii: Totalitatea suprafeþelor elementelor de construcþie perimetrale. Flux termic (.

. Suprafaþa adiabaticã: Suprafaþã prin care nu se produce nici un transfer termic.raportat la aria prin care se face transferul cãldurii.

. în regim staþionar. de temperaturi. determinate pe baza unui calcul al câmpului plan. .. Coeficient de transfer termic (U): Fluxul termic în regim staþionar. Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme. . raportat la aria de transfer termic ºi la diferenþa de temperaturã dintre temperaturile mediilor situate . Rezistenþã termicã (R): Diferenþa de temperaturã raportatã la densitatea fluxului termic. respectiv spaþial. reprezentând direcþia ºi sensul fluxului termic în clementele de construcþie. Izoterme: Linii sau suprafeþe care unesc punctele având aceleaºi temperaturi în elementele de construcþie.

): Termen de corecþie care þine seama de influenþa unei punþi termice punctuale.): Termen de corecþie care þine seama de iniluenþa unei punþi termice liniare. . faþã de un . printrun element de construcþie. . Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staþionar. . raportat la diferenþa de temperaturã între douã medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic. Coeficient punctual de transfer termic (. faþã de un calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic.de o parte ºi de alta a unui sistem. Coeficient liniar de transfer termic (. Inversul rezistenþei termice.

calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. al câmpului de temperaturi. bidimensional. . în care se þine seama de influenþa punþilor termice liniare ºi care se bazeazã pe un calcul plan. . în care se þine seama de influenþa tuturor punþilor termiceliniare ºi punctuale ºi care se bazeazã pe un calcul spaþial. în care se considerã cã liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcþie. . . Cacul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic. Calcul unidirecþional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat. Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic.

pentru unii termeni sau menþinut simbolurile prevãzute în STAS 710986. Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaºi condiþii de temperaturã. Simboluri ºi unitãþi de mãsurã Simbolurile ºi unitãþile de mãsurã ale principalilor termeni utilizaþi în prezentul normativ sunt date în tabelul I.2. Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345:1994 ºi STAS 737/1087. 3. .tridimensional. al câmpului de temperaturi. .

ºi respectiv . = . ..= k c = cp q = q . Se dã mai jos corespondenþa între simbolurileþutilizate în cadrul prezentului normativ ºi simbolurile folosite în prescripþiile tehnice elaborate anterior: . = k s = sm R = Ros R nec = Ro nec A = S R = R os R m = Rom n = N U = k R min = Rom min e = .r . . = Q .Observaþii: 1) Temperaturile ºi diferenþele de temperaturã se pot nota ºi cu simbolurile ..r = .

.

Tabel I SIMBOLUL TERMENUL RELAÞIA DE DEFINIRE U. între Ti ºi Tsi TiTsi ATe între Tse ºi Te T seTe . . Raportul ecartului de temperaturã superficialã T TT ji D .M. interioarã de calcul Tu în spaþiile neîncãlzite TS1 pe suprafaþa interioarã Tse pe suprafaþa exterioarã punctului de rouã AT Diferenþa de temperaturã între Ti ºi Te TiTe KAT. 1 2 3 4 Te Temperatura exterioarã de calcul ° C T.

i Coeficientul de transfer termic superficial interior q/.Te . Conductivitatea termicã de calcul a unui material de construcþie W/( mK) c Capacitatea caloricã masicã la presiune constantã J/(kgK) . Densitatea aparentã Kg/m3 s Coeficientul de asimilare termicã W/(m2K) D Indicele inerþiei termice a unui element de construcþie ( )[ ]a sd /l .Factorulde corecþie a temperaturilor exterioare T TT ji D Rsi Rezistenþa termicã superficialã interioarã 1/ . rata schimburilor convenþionale de aer) .i m2K/W Rse exterioarã 1/ .Ti W/(m2K) .e .e exterior q/ .i Umiditatea relativã a aerului interior % n Viteza de ventilare naturalã (numãrul schimburilor de aer pe orã.

etc. a unei zone. .h1 e Coeficientul de emisie d Grosimea unui element de construcþie sau a unui strai al elementului de construcþie m b Lãþimea clãdirii.

a clãdirii sau a punþilor termice liniare m h înãlþimea grinzilor./A W/m2 .Tabel I (continuare) 1 2 3 4 l Lungimea încãperii. Fluxul termic (puterea termicã) dQ/dt W q Densitatea fluxului termic . etc. Coeficientul punctualde transfer termic W/ K Rs Rezistenþa termicã (specificã) a unui strat omogen d/. m2K/W Ra a unui strat de aer neventilat R unidirecþionalã a unui element de construcþie ( ) qTT kj /R . nivelului sau a clãdirii P Perimetrul clãdirii sau al încãperii A Aria (de transfer termic) m2 V Volumul încãperii sau al clãdirii m3 Q Cantitatea de cãldurã J . B Lãþimea consideratã în calculul coeficientului liniar de transfer termic H Înãlþimea încãperii. buiandrugilor. Coeficientul liniar de transfer termic W/( mK) .

în principal.3 Indici În prezentul normativse utilizeazã. condens e exterior t timp si suprafaþã interioarã m mediu se suprafaþã exterioarã min minimum u spaþiu neîncãlzit max maximum .corectatã R m medie R nec necesarã max / ii TT DD a R min minimã U Coeficientul de transfer termic unidirecþional corectat al unui element de construcþie l/R W/(m2K) U l/R L Coeficient de cuplaj termic ( k )j TT -F/ W/K G Coeficientul global de izolare termicã a clãdirii W/( m3K) 3. urmãtorii indici: i interior r rouã.

a aer nec necesar w apã ech echivalent .

3. . 4. capacitatea caloricãmasicã lapresiuneconstantã c [J/(kgK)].163 W 4.860 kcal lkcal/h= 1.3. în funcþie de felul materialului ºi de densitatea aparentã p (kg/m3): conductivitatea termicã de calcul . În anexa A se dau urmãtoarele caracteristici termotehnice. 4. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeazã la alcãtuirea elementelorde construcþie. se vor considera în conformitate cu anexa A. [W/(mK)]. coeficientul de asimilare termicã s [W/(m2K)]. Pentru unele transformãri se pot folosirelaþiile: 1W=1J/S=0.860kcal/h U = lWs = 2. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4.163J/s = 1.1.2.39104kcal lWh= 3600J=0.4 Sistemul de unitãþi ºi mãsuri Se foloseºte sistemul internaþional de unitãþi de mãsurã (SI). Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate.

în cazul unei umiditãþi sporite. la materialele termoizolante tasabile. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A includ influenþa urmãtorilor factori. Capacitatea caloricã volumicã se obþine prin multiplicarea capacitãþii calorice masic e cu densitatea aparentã a materialului. creºterea densitãþii aparente ca urmare a tasãrilor din timpul execuþiei ºi în decursul exploatãrii. în stare uscatã: . Conductivitãþile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeazã în conformitate cu prevederile . miciledeteriorãri admise. 4. 4.5.care va atesta ºi conductivitatea termicã de calcul a respectivului material. la plãciletermoizolante friabile.6.4. conductivitãþile termice trebuie sã fie majorate corespunzãtor. aferenþi condiþiilorde punere în operã a materialelor termoizolante: existenþarosturilordintre plãcile termoizolante.c [Ws/(m3K)] 4.7. 4. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii..

9.58 W/(mK) 4.2. 7. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmãtoarele: . . = 1000 Kg/m3 c = 4180 J/(KgK)la o temperaturãde +10°C .23 Kg/m3 c =1000 J/(KgK) 4. =0. = l.8. 4. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil la temperatura de + 10°C.10. se pot considera astfel: . Rezistenþele termice specifice ale straturiloromogene se calculeazã cu3 zecimale.din cap.

Dacã . teritoriul României se împarte în 4 zone climatice.5. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare convenþionale de calcul se considerã în conformitate cu harta de zonare climaticã a teritoriului României. din anexa D. se considerã aceleaºi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaþiilorde încãlzire ºi se iau din [3].2. Conform acestei hãrþi. astfel: zona I Te =12° C zona II Te=15° C zona III Te=18° C zona IV Te = 21° C 5. TEMPERATURI DE CALCUL 5. pentru perioada de iarnã. Temperaturile interioareale încãperilor încãlzite (Tj) Temperaturile interioare convenþionale de calcul ale încãperilor încãlzite.1. care înlocuieºte harta din STAS 6472/283.

la clãdirile de locuit se considerã Ti = +20°C. de la acelaºi nivel: aTij Aj Ti = aAj în care: Aj aria încãperii j având temperatura interioarã Tij. de exemplu.3 Temperaturile interioare alespaþiilor neîncãlzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se determinã exclusiv pe bazã de bilanþ termic.încãperile au temperaturi de calcul diferite. în calcule se considerã aceastã temperaturã. Dacã nu existã o temperaturã predominantã. temperatura interioarã convenþionalã de calcul se poate considera temperatura medie ponderatã a tuturor încãperilor încãlzite. dar existã o temperaturã predominantã. în funcþie . 5.

de temperaturile de calcul ale încãperilor adiacente. podurile ºi etajele tehnice.1. DIMENSIUNI DE CALCUL 6. precum ºi de rezistenþele termice ale acestor elemente. În calcule se va þine seama în mod obligatoriu ºi de viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. de ariile elementelor de construcþie care delimiteazã spaþiul neîncãlzit. 6. Ca . Tot pe bazã de bilanþ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise. precum ºi cele din balcoanele ºi logiile închise cu tâmplãrie exterioarã. Determinarea temperaturilor Tu ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se face în conformitate cu prevederile cap. 8din prezentul normativ.

l). suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale elementelor de construcþie interioare ºi prin feþele interioare ale elementelor de construcþie perimetrale.principiu general. Pe ansamblul clãdirii.2. planºeul de peste subsolul neîncãlzit º. Suprafeþele orizontale ale elementelorde construcþie exterioare(planºeul de la te rasã sau de la pod. .a.) se delimiteazã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali ºi princonturul interior alpereþilor exteriori (fig. 6. aria orizontalã este delimitatã exclusiv prin conturul interior al pereþilor exteriori (fig.3).

prin faþa inferioarã a plãcii ultimului planºeu.l ºi 2). este: A = H ×al j = H ×P în care P este perimetrul clãdirii.2). 6. intrânde sau ieºinde. Suprafeþele înclinate se calculeazã pe baza dimensiunilordin planul lor. precum ºi prin faþa superioarã a pardoselii primului nivel încãlzit (fig. aria verticalã exterioarã totalã. ale feþelor interioare ale pereþilor exteriori (fig.5. Suprafeþele verticale exterioare (pereþii) se delimiteazã pe orizontalã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali.6.4.3. Pe ansamblul clãdirii. 6.6. precum ºi prin colþurile. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale plãcii planºeelor intermediare. inclusiv aria vitratã. . Pe verticalã. 6. mãsurat peconturul interior al pereþilorde faþadã. Ariile tâmplãriei exterioare se determinã pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzãtoare din pereþi (fig. Lungimile "1" alepunþilor termice lineare se stabilesc.l).

cuurmãtoarele precizãri: lungimile se mãsoarã în cadrul ariilor A determinate conform pct.. înlungimile "1" ale punþilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planºeu) în dreptul pereþilor interiori structurali ºi nestructurali.în principiu. în funcþie de lungimile reale pe care se prevãd detaliile respective. 6.2 . 6.2: .6. la extremitãþi. de conturul suprafeþelor respective.. nu se includ lãþimile golurilordeuºi. Aria anvelopei clãdirii se calculeazã ca suma tuturor ariilor elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirii prin care au loc transferuri termice. cât ºi înlungimile punþilor verticale.2..7. ºi a înãlþimilor Hj considerate ca în fig.4. 6. în consecinþã ele sunt delimitate. la planºeul depeste spaþii neîncãlzite.8. Volumul încãperilor se calculeazã pe baza ariilor orizontale determinate conform pct. intersecþiile punþilor orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punþilor orizontale.6.

casa scãrii.. lipsiþi de o termoizolaþie semnificativã. +Vn Volumul V include atât încãperile încãlzite direct (cu elemente de încãlzire).. precum ºi . Nu se includ în volumul clãdirii: camerele de pubele.9. ºi alte spaþii comune. Volumul clãdirii V reprezintã volumul delimitat. pe contur. cât ºi încãperile încãlzite indirect (fãrã elemente de încãlzire). verandele. dar la care cãldura pãtrunde prin pereþi adiacenþi. vestibuluri. de feþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale: V =aVj =V1 +V2 +. holuri de intrare. debarale. în acest sens se considerã ca fãcând parte din volumul clãdirii: cãmãri.V = j jj A H 6. puþul liftului.

balcoanele ºi logiile. . chiar în situaþia în care ele sunt închise cu tâmplãrie exterioarã.

1. în cazurile în care abaterea negativã admisã la grosimea straturilor este semnificativã. La straturile la care grosimea finalã.2.2. în anumite condiþii sã se înlocuiascã materiale d [m2K/W](l) . Rezistenþatermicãspecificãaunui strat cvasiomogen 7. Rezistentatermicãspecificãaunui stratomogen Rezistenþa termicã specificã a unui strat omogen al elementului de construcþie se determinã cu relaþia: Rs = l în care: d grosimea de calcul a stratului. 7. grosimea de calcul a stratului se va considera egalã cu grosimea minimã admisã. .1. Întrun model geometric este admisibil ca. Rezistenþele termice ale straturilor omogene se calculeazã cu 3 zecimale. este mai micã decât grosimea iniþialã. în calcule se considerã grosimea finalã (dupã tasare). conform anexei A.7. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE OPACE 7. conductivitatea termicã de calcul a materialului. dupãpunerea în operã.

prin care trec ancore din oþel inoxidabil de diametre reduse. se introduce valoarea conductivitãþii echivalente . ech. Conductivitatea termicã echivalentã a straturilor cvasiomogene de tipul zidãriilor se poate calcula cu relaþia: a(ljAj ) lech = aAj [W/(mK)](2) . precum ºi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcþie tristrat. în locul conductivitãþii termice X. echivalentã. Ca exemple de straturi cvasiomogene se pot da zidãriile (alcãtuite din cãrãmizi sau blocuri + mortar). Rezistenþa termicã a unuistrat cvasiomogense calculeazã cu relaþia(1).2.cu conductivitãþi termice diferite cu un material având o conductivitate unicã. 7.2.2. Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen. 7. dispuse uniform pe suprafaþa elementului de construcþie.3. în care.

j conductivitãþile termiceale materialelor componente. mãsurate în planul stratului. La straturile cvasiomogene alcãtuite dintrun strat termoizolant + ancore metalice de legãturã. Aj ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen.în care: .2. conductivitatea termicã echivalentã se poate determina cu relaþia: lech =l+d ´n ´c [W/(mK)](3) .4. 7.

care se determinã pe bazaunui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi. pe ambele suprafeþe ale elementului se considerã valori. 10. 7. Rezistenþele termice superficiale (Rs. se considerã .3.6.i=. 7. La calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap.3. indiferent de sensul fluxului termic. în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic. coeficientul punctual de transfer termic.i = . În spaþiile neîncãlzite. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior . conf.în care: .e = 8W/(m2K). conductivitatea termicã a materialului termoizolant [W/(mK)].3.e = 12W/(m2K). nnumãrul de ancore metalice pe metru pãtrat. 7.2. aferent unei ancore dinoþel inoxidabil. d grosimea stratului termoizolant [m]. pct.1. La determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie interioare. . Rezistenþele termice superficiale 7.i .[W/K].3. ºi Rse) se considerã în calcule în conformitate cu tabelul II.

se considerã: . între colþul intrând ºi cel mai apropiat colþ ieºind. iar cele aferente suprafeþelor orizontale sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de orizontalã. aferente colþului intrând. pe suprafeþele verticale ºi orizontale interioare ale încãperilor.în colþurile interioare intrânde.i=8(lx) [W/(m2K)](4) în care: x distanþa. . în metri. 7. Valorile din tabelul II aferente suprafeþelor verticale. pe lungimea x.25m. Între valoarea astfel determinatã ºi valoarea . dar cel mult 0.3.3.i= 8W/(m2K) se considerã o variaþie liniarã. sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de verticalã.

04 7 0.042 m2K/W din tabelul II corespunde urmãtoarelor condiþii: suprafaþa exterioarã netratatã. netratate (cu uncoeficient de emisie e = 0. 7. temperaturaexterioarã Te =0°C viteza vântului adiacent suprafeþei exterioare v=4m/s. cuun coeficient de emisiee =0.5. pentru alte viteze ale vântului se poate considera.orientativ: v Rse [m/s] m2K/W 1 0.3. În studii.7.4.08 2 0.03 10 0. Valoarea rezistenþei termice superficiale exterioare Rse = 0.9). Valorile rezistenþelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeþele interioare obiºnuite.05 5 0.02 .9.3. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturã interioarãde+20°C.06 3 0.

COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m 2K)] ªI REZISTENÞE TERMICE SUPERFICIALE [m 2K/W] .

7.4. Rezistenþele termice alestraturilor deaer 7.4.1. Rezistenþele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic ºi de grosimea stratului de aer. 7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã de orizontalã, iar cele din coloanele "flux termic vertical" suni valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã deverticalã. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra[m 2K/W] TABELUL III Grosimea stratuluide aer (mm) Direcþia ºi sensul fluxului termic Orizontal Vertical ascendent descendent 0 0,00 0,00 0,00 5 0,11 0,11 0,11 7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15 15 0,17 0,16 0,17 25 0,18 0,16 0,19 50 0,18 0,16 0,21 100 0,18 0,16 0,22 300 0,18 0,16 0,23 OBSERVAÞIE: Pentru valori intermediare se interpoleazã liniar. 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcþie, cu excepþia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I. 7.4.4. Valoriledin tabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: stratul de aer este mãrginit de suprafeþe paralele, perpendiculare pe direcþia fluxului termic, toate suprafeþele fiind suprafeþe obiºnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); stratulde aerare grosimea (pe direcþia fluxului termic) de celmult 10% din oricare din celelalte

douã dimensiuni, ºinu mai mult de 0,3m; nu are loc nici un schimb de aer semnificativ, atât cu mediul interior, cât ºi cu cel exterior. 7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care existã un oarecare grad de ventilare a spaþiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.5.1. Rezistenta termicã specificã unidirecþionalã a unui element de construcþie alcãtuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cvasiomogene, fãrã punþi termice, inclusivdineventuale straturide aerneventilat, toate dispuseperpendicularpe direcþia fluxului termic, se calculeazã cu relaþia: R = Rsi +aRs +aRa + Rse [m2K/W](5) Relaþia (5) se utilizeazã ºi pentru determinarea rezistenþei termice specifice în câmp curent, a elementelorde construcþie neomogene (cu punþi termice). În calculul unidirecþional, suprafeþele izoterme sunt paralele cu suprafaþa elementului de construcþie. 7.5.2. La elementele de construcþie cu straturi de grosime variabilã (de ex. la planºeele de la terase), rezistenþele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeþelor care se calculeazã. În

5. determinarea rezistenþei termice specifice unidirecþionale se va face cu luarea în consideraþie a prevederilor STAS 6472/785[ 9].5. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7. pentru o mai mare exactitate. Rezistenþa termicã specificã corectatã se determinã la elementele de construcþie cu alcãtuire neomogenã.cazul în care conductivitatea termicã a stratului cu grosime variabilã este redusã. Dacã valorile R ºi U reprezintã rezultate finale ale calculelor termotehnice.4.6.3. se recomandã utilizarea prevederilordinanexa F. 7. La elementele de construcþie cu permeabilitate la aer ridicatã.1.5. ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale). 7. ea þine seama de influenþa punþilor termice asupra valorii rezistenþei termice .6. Coeficientul de transfer termic unidirecþional se determinã cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) R 7. 7.5.

7.6.2. . respectiv în zona cu alcãtuirea predominantã.din cadrul suprafeþei A. Rezistenþa termicã specificã corectatã R' ºi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazã cu relaþia generalã: 1 1 a(Y×l) ac U '== + + [W/(m2K)](7) R' R A A încare: R rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã aferentã ariei A. l lungimea punþilor termice liniare de acelaºi fel.specifice determinate pe baza unui calcul unidirecþional în câmp curent.

) de transfer termic aduc o corecþie a calculului unidirecþional. respectiv tridimensionalã» a fluxului termic. cât ºi de comportarea realã. .3. Coeficienþii . de regulã. în zonele de neomogenitate a elementelorde construcþie. se neglijeazã în calcule. bidimensionalã.) ºi punctuali (. þinând seama atât de prezenþa punþilor termice constructive.Rezistenþa termicã specificã corectatã R' se mai poate exprima prin relaþia: R' = rR [W/(m2K)](8) în care: rreprezintã coeficientul de reducere a rezistenþei termiceunidirecþionale: 1 r = 9) []( 1+ R[a(y×l)+ac] A 7.6. Coeficienþii specifici liniari (. Punþile termice punctuale rezultate la intersecþia unor punþi termice liniare.

6.ºi . semnul () are o frecvenþã mai redusã ºi semnificã o mãrire a valorii R' faþã de valoarea R. ei se determinã pe baza calculului numeric automat al câmpurilorde temperaturi.6. În cazul în care aceºti coeficienþi nu pot fi extraºi din tabele. În . au valori pozitive sau negative ºiei se introduc în relaþiile (7) ºi (9) cu semnele lor algebrice.. Semnul ( + ) reprezintã o reducere a rezistenþei termice corectate R' faþã de rezistenþa termicã unidirecþionalã R. 7. Coeficienþii .5. nu diferã în funcþie de zonele climatice. ºi . Înanexa G se prezintã o clasificare a punþilor termice liniare ºi punctuale precum ºi o clasificare a tipurilorde coeficienþi liniari de transfer termic . ei se pot determina pe baza indicaþiilordin anexa J. 7.4.

6. pentru o serie de detalii curent utilizate. valorile R' ºi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale). 7. poate fi determinatã cu metoda aproximativã din anexa H. Coeficienþii liniari de transfer termic aferenþi pereþilor exteriori din zona de intersecþie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 .7. 10din[1]. 7.6. rezistenþa termicã specificã corectatã a elementelor de construcþie neomogene.7...1. Rezistenþa termicã specificã medie a unui element de construcþie se calculeazã cu relaþia: 1 aAj R' .6.. 73 se dau coeficienþii . Dupã finalizarea calculelor termotehnice. ºi .. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7. 7.tabelele 1 .

m == [m2K/W](10) U ' m a(AjU ' j ) în care: U jcoeficienþii de transfer termic corectat [W/(m2K)J aferenþi suprafeþelor Aj. .

7. Valorile R'm ºi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clãdiri se pot determina ºi direct. În cazul rezistenþei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clãdirii.de exemplu pereþii exteriori la o încãpere decolþ. valorile Aj ºi U'j sunt aferente diferitelor încãperi. sunt cele corespunzãtoare unui nivel sau unei clãdiri în întregime.3. pentruunnivel al clãdirii. 7. Rezistenþele termice medii R'm se pot calcula: pentru o încãpere având mai multe suprafeþe aferente unui aceluiaºi element de construcþie. cu relaþiile (7).2. Relaþia (10) este valabilã ºi pentru determinarea rezistenþelor termice specifice medii ale unor elemente de construcþie . (8) ºi (9). în care valorile A ºi 1.7. precum ºi numãrul de punþi termice punctuale.7. pentru ansamblul unei clãdiri.

corespunzãtor suprafeþei j.alcãtuite din douã sau din mai multe zone cu alcãtuire omogenã. în care la numitor termenul S(AjU ' j ) se înlocuieºte cu termenul S(AjU ' j tj ). se calculeazã cu relaþia (10).7. obþinânduse rezistenþa termicã specifica medie Rm= 1/Um.j. Relaþia (10) astfel modificatã este valabilã ºi la calculul rezistenþei termice medii a . Rezistenþa termicã specificã medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcþie aferente unei încãperi. în care . este factorulde corecþie a temperaturii exterioare. unui nivel sau întregii clãdiri. în aceastã situaþie în relaþia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecþional Uj. 7.4.

Coeficientul de cuplaj termic (L). aferent unui element de construcþie. valorile L se pot însuma. Fluxul termic (.7. aferent unui element de construcþie.8.8. se calculeazã cu relaþia generalã: F= Lj ×DT în care indicele j are aceeaºi semnificaþie ca la pct. având temperaturi Te ºiTudiferite.8. unui nivel sau întregii clãdiri.).1.unui singur element de construcþie care separã mediul interiorde douã sau mai multe medii exterioare. În cazul . 7.8.1. se calculeazã cu relaþia generalã: A Lj = AjU ' j = j [W/K](11) R' j în care indicele j se referã la o suprafaþã a elementului de construcþie. aferentã unei încãperi. 7. Alte caracteristici termotehnice 7. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie.2.

elementelor de construcþie care separã spaþiul interior încãlzit de un spaþiu neîncãlzit. în locul valorii .8.34 ×n [W/(m3K)](13) V . Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie. Coeficientul global de izolare termicã (G). valorile F se pot însuma. se calculeazã cu relaþia generalã: a(L ×t ) G = jj +0. 7. determinatã pe baza unui calcul de bilanþ termic.3. conform cap.8.T = TiTese utilizeazã diferenþa de temperaturã (TiTu) în care Tu reprezintã temperatura din spaþiul neîncãlzit. aferent unei clãdiri în ansamblu.

utilizânduse relaþia generalã: a(T ×Lj )+0.în care: .34 ×V ×a(n ×T ) Tu = jj . Vvolumul clãdirii [m3]. Calculul coeficientului global de izolare termicã este tratat în detaliu în normativele [12] ºi[13]. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului interior al clãdirii. respectiv numãrul mediu al schimburilor de aerpe orã aferent tuturor încãperilor încãlzite ºi neîncãlzite din cadrul volumului clãdirii [h1].j factorul de corecþie a temperaturii exterioare. 8. se face uncalcul de bilanþ termic. DETERMINAREA TEMPERATURII DINTRUN SPAÞIU NEÎNCÃLZIT 8. aferent suprafeþei j a elementului de construcþie.1. Pentru determinarea temperaturii convenþionale de calcul dintrun spaþiu neîncãlzit.

Tj temperaturileconvenþionale de calculale mediilor adiacente:Te sauTj[°C].2. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului neîncãlzit. în . respectiv numãrul de schimburi de aer pe orã [h1].. Pentruutilizareacorectã a relaþiei (14).34 ×V ×an în care: Lj coeficienþii de cuplaj termic aferenþi tuturor elementelor de construcþie orizontale ºi verticale care delimiteazã spaþiul neîncãlzit de mediile adiacente: aer exterior sau încãperi încãlzite [W/K]. aferente elementelor de construcþie interioare se pot utiliza rezistenþele termice specifice unidirecþionale (R). dacã încãperea neîncãlzitã este prevãzutã cu uºi. se fac urmãtoarele precizãri: la determinarea valorilor L.a.[0C](14) aLj +0. 8. Vvolumul interioralspaþiuluineîncãlzit [m3]. ferestre. luminatoare º.

.relaþia de calcul se introduc ºiaceste elemente de construcþie. temperaturile Tj seintroduc în relaþiade calcul cu valorilelor algebrice.

5 6 Ca la 5). crt.2 3 Ca la 1). dar fãrã orificii de ventilare 0.0 .0 7 Elemente de construcþie cu etanºeitate redusã 5.5 Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi exterior (e) 4 Elemente de construcþie fãrã goluri sau orificii de ventilare 0 5 Elemente de construcþie cu goluri închise (cu uºi sau ferestre). uºi sau ferestre 0 2 Ca la 1). dar cu uºi sau ferestre etanºe 0. dar cu mici orificii de ventilare 1.0 8 Elemente de construcþie evident neetanºe 10. Tipul de etanºare la aer n (h1) Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi încãlzit (i) 1 Pereþi ºi planºee fãrã goluri. dar cu uºi sau ferestre obiºnuite 0.RATA SCHIMBURILOR CONVENÞIONALE DE AER TABELUL IV Nr.

8. precumºi între spaþiul neîncãlzit ºi mediul exterior. etc. se pot utiliza valorile din tabelulIV. Valorile n se vor stabili ºi în funcþie de necesitãþile de aerisire a încãperii neîncãlzite. respectiv rata schimburilor convenþionale de aer. se stabileºte în funcþie de existenþa uºilor j a ferestrelor. precum ºi în funcþie de gradul de etanºeitate a elementelor de construcþie perimetrale. Pentru numãrul de schimburi de aer pe orã între spaþiul neîncãlzit ºi spaþiul încãlzit.3. Spaþiile neîncãlzite pentru care se face calculul cu relaþia (14)pot fi: . în funcþie de destinaþia acesteia (de exemplu cerinþe mai mari de ventilare la cãmãrile de alimente de la locuinþe.4. de existenþa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare. Viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit.) 8.

încãperi interioare de dimensiuni reduse ºi înconjurate în mare parte de încãperi încãlzite (cãmãri.a. windfanguri neîncãlzite. rosturi închise. temperaturile Tu se pot determina. fie cu relaþia (14) prin încercãri succesive. Temperaturile în subsolurile neîncãlzite se determinã în conformitate cu prevederile din [1]. debarale. garaje. . rezolvând un sistem de douã ecuaþii cu douã necunoscute. spaþii de dimensiuni mai mari. º. degajamente º.a. interioare sau adiacente clãdirii (casa scãrii neîncãlzitã.).5. vestibuluri. În situaþia în care douã spaþii neîncãlzite sunt adiacente. fie pe baza unui calcul de bilanþ termic.). 8. poduri sau etaje tehnice neîncãlzite.

Pentru alte tipuri de elemente de construcþie vitrate. 9. rezistenþele termice specifice vor fi determinate prin încercãri de cãtre un institut de specialitate. produse de firme din þarã. a luminatoarelor ºi a pereþilor exteriorivitraþise considerã conform tabelului V. 9. Nu se recomandã folosirea tâmplãriilor din aluminiu la care nu se realizeazã ruperea punþilor termice pe o adâncime de cel puþin12 mm. nu vor fi utilizate decât dupã atestarea caracteristicilor lor termotehnice de cãtre un institut de spacialitate. Tâmplãriile exterioare cu tocuri ºi cercevele din mase plastice sau din aluminiu.4. necuprinse in tabelul V.2. Rezistenþa termicã a tâmplãriei exterioare (ferestre ºi uºi vitrate) din lemn. realizate din profile .5. produse în þarã pe baza unor licenþe strãine sau importate. 9. 9. Pentru tâmplãriile metalice simple.3.1.9. DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE SUPRAFEÞELOR VITRATE 9.

19 simplã. cu o foaie de geam 0. 9. rezistenþele termice ale tuturor tipurilorde tâmplarii se pot determina pebaza prevederilordin anexa I.6.17 m2K/W cuun geam termoizolant R'=0.din oþel se vor considera urmãtoarele rezistenþe termice: cuo foaie degeam simplu R' =0. Calculele se vor efectua pe baza indicaþiilordin anexa I.7. în funcþie de materialele utilizate la tocuri ºi foi. rezistenþele termice pot fi determinate prin calcul. REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCÞIE VITRATE TABELUL V ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W TÂMPLÃRIE EXTERIOARÃ DIN LEMN simplã. cu . de alcãtuirea ºi grosimea acestora ºi de valorile Rsi ºi Rse corespunzãtoare poziþiei uºilor. opace sau vitrate.28 m2K/W 9. Pentru uºile interioare. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare.

69 LUMINATOARE cu o foaie de geam 0..31 simplã.. cu douã foi de geam la distanþã de 2 .. 4 cm 0.33 simplã. 4 cm 0. cu douã foi de geam la distanþã de 8 . cu trei foi de geam 0.....44 cuplatã.55 triplã. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 8 . 4 cm 0. cu douã foi de geam la distanþã de 2 . cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 .43 dublã.57 triplã..18 cu un geam termoizolant 0.. cu douã foide geam ºi un geam termoizolant 0.39 cuplatã. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 .3 cm . 4 cm 0. 12 cm 0.51 dublã..un geam termoizolant 0..29 cu douã foi de geam la distanþã de1. 12 cm 0....

34 .27 simple 0.din plãci PAS 0.18 duble 0.

31 0.22 0. de 80 mm grosime vitrine cu rame metalice.27 0.18 0. Temperatura pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie fãrã punþi termice (sau în câmpul curent al elementelorde construcþie cupunþi termice) se determinã cu relaþia: .17 0.18 10. montat dublu geam profilit tubular plãci PAS. tip S (Nevada): pereþi simpli pereþi dubli cãrãmizi presate din sticlã cu goluri. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAÞA INTERIOARÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 10.30 0. montate simplu plãci presate din sticlã. cu o foaie de geam 0.1.TABELUL V (continuare) ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W PEREÞI EXTERIORI VITRAÞI geam profilit tip U. montat simplu geam profilit tip U.42 0.

pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpuluiplan..[oC](15) ai ×R La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. În mod curent. în locul valorii ..DT Tsi =Ti . bidimensional de temperaturi. 73. Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizãrilor din anexa J. în relaþia de calcul (15) se introduce diferenþa de temperaturã (TiTu). Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II . Pentru cazurile ºi detaliile curente. temperaturile superficiale minime Tsi min se dau în tabelele 1 . Înzona punþilortermice.3.2. 10. 10.T = TiTe. temperaturileTsi se determinã printrun calcul automat al câmpului de temperaturi.

La colþurile intrânde de la intersecþia a doi pereþi exteriori cu un planºeu (la tavan sau la pardosealã).[oC](16) în care: Ti = +20°C Te = 15° C Ti Te = 35K iT 10. temperatura minimã se poate determina numai pe . temperatura minimã (T'si min) se poate determina cu realaþia: min ' si T '' ' ei ei i TT TTT -= ( min )si T.4. Pentru alte condiþii de temperaturã (T'e ºi T'i).climaticã ºi pentru o temperaturã interioarã Ti = +20°C.

tridimensional. . detemperaturi.baza unui calcul automat al câmpului spaþial.

Pe baza temperaturii superficiale minime Tsi min. dupã necesitãþi. determinatã conform cap. 10.3Tsi min -0.5.3Ti [°C](17) în care: Tsi mln temperatura superficialã minimã.7. Temperatura superficialã medie. aferentã suprafeþei interioare a unui element de construcþie. fie unei încãperi. sepoate calcula valoarea maximã a raportului ecartului de temperaturã superficialã. aferentã. determinatã pe baza câmpului plan de temperaturi. fie ansamblului clãdirii. cu relaþia: T -T . se poate considera valoarea aproximativã: Tsicolt =1.[°C](18) sim i ai ×R' în care: R' rezistenþa termicã specificã corectatã.6. 10. sepoate determina cu relaþia: DT T =T .În cazul în care nu se face unastfel de calcul.

i si min zmax= 19) DT []( Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m.7.2. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã se determinã în conformitate cu prevederile STAS 6472/489[ 7] ºi cu modificãrile dinanexa K.8. 10. se poate reprezenta grafic variaþia temperaturilor Tsi. 11. Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaþiilor din anexa J. ll.(20). Calculele se fac în ipoteza cã .COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APÃ 11. La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. în locul valorii . se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperaturã superficialã. folosind relaþia: Ti -Tsi m R zm == si []( 20) DTR' 10. se introducediferenþa de temperaturã (TiTu).1.(19).T din relaþiile (18).

pe baza relaþiei (15). pe suprafaþa exterioarãaelementului de construcþie: DT Tse =Te + [°C](21) ae ×R . În aceastã ipotezã se potdetermina urmãtoarele temperaturi: pe suprafaþa interioarã a elementului deconstrucþie.elementul de construcþie este alcãtuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic.

ºi planul n. Pe baza temperaturilor astfel determinate.1.3.(Rsi +aRsj ) [°C](22) R sau T =T DT (R +aR ) ne se sj R în care: . cu unadin relaþiile: DT Tn =Ti . 12. STABILITATEA TERMICÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 12. respectiv exterioarã relaþia (23). Temperaturile din interiorul elementelor de construcþie neomogene se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpuluibidimensional de temperaturi. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcþie.Rsj suma rezistenþelor termice specifice ale straturilor amplasate între suprafaþa interioarã relaþia (22). Determinarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirilor se face . 11.întrun plan n din interiorulelementului de construcþie.

se calculeazã cu relaþia: D =S(Rs ×s) în care: s coeficientul de asimilare termicã. Indicele inerþiei termice D a unui element de construcþie plan. pentru perioada oscilaþiilor densitãþii fluxului termic de 24 de ore. [W/(m2K)]. densitatea aparentã a materialului [kg/m3]. 12. În cazul elementelor de construcþie neomogene. 12. .5×10 -3 l×c ×r [W/(m2K)](25) în care: c capacitatea caloricã masicã la presiune constantã [J/(kgK)] conform anexei A. Coeficienþii de asimilare termicã s se iau din anexa A.4. alcãtuit din mai multe straturidispuse perpendicular pe fluxul termic. 12. de sub terase ºi poduri.înconformitate cu prevederile Instrucþiunilor tehnice NP 2001989[ 11].3. planºeele de peste ultimul nivelîncãlzit. indicele inerþiei termice se calculeazã cu relaþia: S(Aj ×Dj .5. 12. Elementele de construcþie care se verificã la exigenþa de stabilitate termicã sunt urmãtoarele: partea opacã apereþilor exteriori supraterani ai încãperilorîncãlzite. Pentru materiale necuprinse în anexa A.2. coeficientul de asimilare termicã se calculeazã cu relaþia: s =8.

) D = 26) aAj []( .

T = TiTe. înrelaþia (27) se introduce .1. admisã între temperatura interioarã ºi temperatura medie a suprafeþei interioare:. Rezistenþa termicã necesarã din considerente igienicosanitare.Tmax diferenþa maximã de temperaturã.T. max se dau în tabelul VI. în funcþie de destinaþia clãdirii ºi de tipul elementului de construcþie.Timax = (TiTsirn). Valorile . în loc de valoarea . se calculeazã cu relaþia: R' nac = DT [m2K/W](27) ai ×DTi max în care: . 13. Dj indicii inerþiei termice corespunzãtori zonelorcu arii Aj. REZISTENÞE TERMICE NORMATE 13.în care: Aj ariile zonelordistincte de pe suprafaþa elementuluide construcþie [m2]. La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu neîncãlzit.

trebuie sã fie mai mari decât rezistenþele termice necesare: R'3 R' nec [m2K/W](28) 13. în relaþia (27) se introduce diferenþa dintre cele douã temperaturi interioare convenþionale de calcul.2. Relaþia (27) nu se aplicã la suprafeþele vitrate. încare Tu reprezintã temperatura în spaþiul neîncãlzit. determinatã pebazaunui calcul de bilanþ termi La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu mai puþin încãlzit.T. în loc de valoarea .diferenþa de temperaturã (TiTu). 13. calculate pentru fiecare încãpere în parte. Condiþia (28) se aplicã ºi la elementele de . Rezistenþele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.3. având valori conform [3].

5. precum ºi la clãdirile încãlzite cu sobe. 13. holurile de intrare în clãdirile de locuit. chiar dacã ele diferã de valorile Tj din [3] .) valorile .Timax din tabelulVIse mãresc cu 1K. valorile normate Ti ºi ATj max. la verificarea termotehnicã a elementelor de construcþie interioare.a. º. La elementele de construcþie ale încãperilor în care staþionarea oamenilor este de scurtã duratã (de exemplu casa scãrii. 13.construcþie adiacente rosturilor închise. spre încãperile neîncãlzite sau mai puþin încãlzite. pot ºi trebuie sa fie stabilite de proiectant. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. izolate faþã de mediul exterior.4.

suprafaþa interioarã a elementului de construcþie este supusã unui flux radiant permanent sau este spãlatã de aer uscat ºi cald. 13.7.ºi de valorile . densitatea fluxului termic degajat estede cel puþin 23 W/m 2deelement de construcþie .Timax nu se normeazã. 13. Pentru încãperile clãdirilor de producþie cu degajãri importante de cãldurã. valoarea .Timax din tabelulVI.dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiþii: degajãrile decãldurãdepãºesccu cel puþin 50% necesarulde cãldurã de calcul. .6. Rezistenþele termice specifice ale elementelor de construcþie vitrate trebuie sã fie mai mari decât valorile R'nec din tabelul VII.

50m2K/W pentru50 kg/m2 R'nec = 2. Pentru elementele de construcþie uºoare cu excepþia suprafeþelor vitrate sunt valabile valorile R'nec de mai jos.Ti max TABELUL VI Grupa clãdirii Destinaþia clãdirii (%) .80 m2K/W pentru150kg/m2 R'nec =1. rezistenþa termicã corectatã. se comparã curezistenþele termice minime prescrise de actele normative în vigoare.8.Trebuie sã fie îndeplinitã condiþia: R' 3 R' [m2K/W](29) m min VALORI NORMATE . a fiecãrui element de construcþie. În scopul reducerii consumului de energie în exploatare.00m2K/W pentru100kg/m2 R'nec =1. medie peclãdire.Timax .9.60 m2K/W 13.13. prin care se urmreºte a se compensa inerþia (exprimatã prin greutate) redusã. prinrezistente termice specifice sporite: pentru20 kg/m2 R'nec = 2.

0 4.5 2.Tr 0.0 IV Clãdiri de producþie cu regim ridicat de umiditate *) .5 3.a.0 3. cu regim normal de umiditate 50 4. º.5 *) DT =T -q r ir REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCÞIE VITRATE .5 III Clãdiri sociale cu regim normal de umiditate Clãdiri de producþie cu regim normal de umiditate 60 6. licee.5 3.a.[K] Pereþi Tavane Pardoseli I Clãdiri de locuit. 60 4.8.Tr 3. policlinici º. grãdiniþe ªcoli.0 2.0 II Alte clãdiri socialculturale. cãmine. Creºe. internate Spitale.75 .

27 IV 0.22 0.28 0.35 0.30 III 0.25 0.31 0.31 0.33 II 0.39 0.TABELUL VII Grupa clãdirii R'nec [m2K/W] Tâmplãria exterioarã Luminatoare Pereþi exteriori vitraþi I 0.24 .27 0.

Temperaturile de la suprafeþele interioare ale elementelor de construcþie. se admite R'nec =0. cât ºi în dreptul tuturor punþilor termice. TEMPERATURISUPERFICIALE NORMATE 14.27 m2K/W 2)La tâmplãria exterioarã de la vitrine se admite R'nec =0.OBSERVAÞII: 1) La tâmplãria exterioarã de la casa scãrii ºi de la alte spaþii de circulaþie. atât în câmp curent.1. în funcþie de temperatura interioarã convenþionalã de calcul Ti ºi de umiditatea relativã a aerului interior . indiferent de grupa clãdirii. trebuie sã fie mai mari decât temperatura punctuluide rouã . Temperatura punctului de rouã se poate determina din anexa B.22 m2K/W 14. .2.r [°C](30) 14.r: Tsi(Tsi min. Tsi colþ).

Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice.i decât cele din anexa B. prin interpolare liniarã. Pentru alte valori T ºi . din anexa Cse determinã temperatura pentru care presiunea parþialã avaporilor de apã. aceastã valoare a temperaturii este temperaturapunctului derouã0T. 14. . aproximativ. temperatura punctului de rouã se calculeazã astfel: sedeterminã presiunea parþialã avaporilorde apã lainterior.4. chiar dacã ele diferã de valorile . curelaþia: p ×j p = si [Pa](31) vi 100 în care: Ps presiunea de saturaþie corespunzãtoare temperaturii aerului interior.idintabelul VI.i consideratã conform tabelului VI. Cu ajutorul . conform anexei C [Pa]. 14.3. calculatã cu relaþia (31). devine presiune de saturaþie. valorile .i pot fi ºi trebuie sã fie stabilite de proiectant.. Mai exact.i umiditatea relativã a aerului umed interior [%]. temperatura punctului de rouã poate fi determinatã.

. precum ºi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeþei pardoselii.temperaturilor superficiale medii determinate cu relaþia (18) se pot calcula ºi verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD. variaþia pe verticalã a temperaturii aerului ºi asimetria temperaturii radiante. în conformitate cu[10].

ANEXE A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouã pentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului. D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilor de aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai

tâmplãriei exterioare JCalculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCÞIE Nr. crt. Denumirea materialului Densitatea aparentã . kg/m3 Conductivitatea termicã de calcul . W/(mK) Coeficientul de asimilare termicã s W/(m2K) Factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori 1/KD 0 1 2 3 4 5 I. Produse pe bazã de azbest Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 1 Plãci ºi foi de azbociment 1900 0,35 6,35 24,3 2 Plãci termoizolante de azbest 500 300 0,13 0,09 1,99 1,28 1,6 1,6

II. Materiale asfaltice ºi bituminoase Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0 4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0 5 Bitum 1100 0,17 3,37 *) III. Betoane Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 6 Beton armat 2600 2500 2400 2,03 1,74 1,62 17,90 16,25 15,36 24,3 21,3 21,3 7 Beton simplu cu agregate naturale de naturã sedimentarã sau amorfã (pietriº, tuf calcaros, diatomit). 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 1,62 1,39 1,16 0,93 0,75 0,58 0,46 0,37 15,36

6 6.75 0.99 8.79 4.3 3.5 7.5 7.7 9 Beton cu zgurã granulatã 1800 1600 1400 1200 0.7 7.87 0.86 10.7 7.1 .46 8.9 12.52 0.75 8.62 11.1 6.52 0.02 5.9 8 Beton cu zgurã de cazan 1800 1600 1400 1200 1000 0.41 9.1 6.36 7.74 21.53 7.58 0.3 14.65 5.1 4.1 8.15 4.50 6.08 8.1 4.7 4.53 7.37 6.79 7.64 0.13.64 0.

.

49 4.70 0.1 6.5 6.26 0.46 0.4 2.25 5.0 1 2 3 4 5 10 Beton cu zgurã expandatã 1600 1400 1200 0.4 2.58 0.55 2.41 7.50 6.41 0.35 0.76 0.46 4.64 0.0 11 Beton cu perlit 1200 1000 800 600 0.29 .46 0.17 5.58 0.46 7.1 12 Beton cu granulit 1800 1700 1600 1500 1400 1200 1000 800 600 400 0.3 3.33 0.47 3.81 0.

28 0.24 0.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC 50 tip GBN 50 tip GBN 35 tip GBN T.03 7.5 14 Produse rigide spumate din cenuºã de termocentralã .9 6.79 4.71 4.8 6.85 8.0.4 1.2 3.7 3.39 2.4 2.27 0.7 3.1 7.96 2.17 9.23 0.57 3.02 5.63 7.41 8.1 4.5 6.2 4.89 2.22 3.24 7.75 2.0 6.61 3. GBC T 750 700 600 550 0.

7 4.20 0.37 6.97 3.70 8.5 17 Mortar de var 1600 0.93 10.7 V.64 0. Mortare Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 15 Mortar de ciment 1800 0.6 IV.47 8.1 16 Mortar de ciment ºi var 1700 0.16 2.3 18 Mortar de zgurã cu ciment 1400 1200 0.46 1.1 2.52 7.15 5.87 9.liatã cu ciment 500 400 0.08 7. Vatã mineralã ºi produse din vatã mineralã Capacitate caloricã masicã c=750 J/(kgK) 19 Vatã mineralã: tip 60 tip 70 60 .24 5.

045 0.70 0.59 1.3 1.37 0.130 120.41 1.042 0..1 20 Saltele din vatã mineralã tip SCI 60..045 0..SPS 60 tip SPS70 100..1 1. 150 0.040 0.50 0. SCO60.3 .

0 1 2 3 4 5 21 Pâslã mineralã: tip P 40 tip P 60 tip P 90 40 60 90 0,043 0,040 0,040 0,31 0,36 0,44 1,1 1,6 2,0 22 Plãci din vatã mineralã: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 100 140 120...140 0,048 0,040 0,044 0,51 0,55 0,56 2,1 2,4 2,4 23 Plãci rigide din fibre de bazalt tip

PB 160 160 0,050 0,66 2,5 VI Sticlã ºi produse pe bazã de sticlã Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 24 Sticlã 2500 0,75 10,67 . 25 Sticlã spongioasã 400 300 140 0,14 0,12 0,075 1,84 1,48 0,80 28,3 28,3 28,3 26 Vatã de sticlã: cal. I cal. II 80 100 0,036 0,041 0,42 0,50 1,1 1,2 VII Produse pe bazã de ipsos, perlit, diatomit Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 27 Plãci de ipsos 1100 1000 0,41 0,37 5,23 4,47 6,1

6,5 28 Plãci de ipsos cu umpluturã organicã 700 0,23 3,13 3,4 29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7 30 ªapãde ipsos 1600 1,03 10,00 11,2 31 Produse termoizolante din diatomit 600 500 0,22 0,19 2,83 2,40 32 Plãci termoizolante din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9 VIII Pãmânturi ºi umpluturi Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 33 Pãmânt vegetal în stare umedã 1800 1,16 11,28 34 Umpluturã din nisip 1600 0,58 7,50 3,9 35

Umpluturã din pietriº 1800 0,70 8,74 2,4

71 11.30 28.09 2.91 10. tip STABILIT .12 5.3 2.0 37 Stejar ºi fag perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 800 800 0.4 2.3 39 Rumeguº 250 0.78 7.35 4.23 0.41 5.17 4. Lemn ºi produse din lemn Capacitate caloricã masicã c=2510 J/(kgK) 36 Pin ºi brad perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 550 550 0.17 0.0 1 2 3 4 5 IX.4 40 Plãci termoizolante din talaº.02 2.1 38 Placaj încleiat 600 0.

7 .82 2.1 41 Beton cu agregate vegetale (talaº.125 0.216 0.0 42 Plãci termoizolante din coajã de rãºinoase tip PACOSIP tip IZOTER 750 350 270 0.4 2.116 5...13 3.42 2..08 2..400 0.16 5.350 230.3 5.14 0.38 5.21 0.3 2.17 5.084 0.4 2.400 300 0. tip PFL (plãci moi) plãci S plãci B ºi BA 220.19 2.52 4. rumeguº.1 43 Plãci din fibre de lemn.66 2.7 3.puzderie) 800 600 0.32 2.094 2.

3 8.1 4.4 2. tip PAP 300 200 0.90 4.1 3.7 45 Plãci din aºchii de lemn.180 0.168 0.90 3.101 .24 5.8 X.44 Plãci aglomerate fibrolemnoase.156 2.084 2.57 2.204 0.79 4.264 0. Produse termoizolante fibroase de naturã organicã Capacitate caloricã masicã c= 1670 J/(kgK) 46 Plãci aglomerate din puzderie. tip PAL: termoizolante stratificate omogene pline omogene cu goluri 350 650 550 700 600 500 450 0.8 7.85 3.216 0.14 2. tip PAF 300 0.5 7.101 0.53 1.

086 1.44 3.91 1.0.5 3.0 .

35 0.0 1 2 3 4 5 47 Stufit presat manual presat cu maºina 250 400 0.05 2.9 51 Zgurã granulatã.4 48 Plãci din paie 250 120 0. Umpluturi termoizolante Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 50 Zgurã de cazan 1000 700 0.3 2.05 0.85 1.3 1.32 3.09 0.4 1. .14 1.14 0.60 1.1 XI.045 0.74 1.61 3.26 4. tip vatã de tapiþerie 100 0.65 2.3 49 Saltele din Deºeuri textile sintetice.

0 2.11 2.49 0.29 3.36 0.16 57 .90 4.088 0.26 2.9 55 Diatomit 700 500 0.20 3.46 XII.31 0.1 2.7 52 Cenuºã ºi zgurã de termocentralã 650 0.4 3.25 0.81 3.03 0.7 0.zgurã expandatã 1100 900 500 0.17 2.18 5.25 0.083 1.26 4.7 54 Perlit 200 100 0. Pietre naturale ºi zidãrie din piatrã naturalã Capacitate caloricã masicã c = 920 J/(kgK) 56 Scorie bazalticã 1000 0.0 53 Granulit 900 500 300 0.38 3.1 1.19 4.75 1.40 3.71 1.

4 9.25 10.3 61 Zidãrie din pietre de formã regulatã.48 25.0 59 Pietre calcaroase 2000 1700 1.Marmurã.51 23. bazalt 2800 3.45 56.9 .70 4.13 0. cu densitate aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 2680 1960 1260 3.5 60 Tuf calcaros 1300 0.19 1. granit.9 4.52 6.6 8.7 58 Gresie ºi cuarþite 2400 2.42 10.89 12.99 17.03 17.13 6.93 12.16 0.54 30.

tip GVP.57 8.7 neregulatã.80 9.30 15.75 . cu densitatea aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 1380 0.55 20.06 11.60 7.5 de formã 1900 1. blocuri mici ºi produse din beton celular autoclavizat Capacitate caloricã masicã c = 87 (J/kgK) 63 Zidãrie din cãrãmizi pline 1800 0. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de: 1675 kg/m3 1700 0.1 64 Zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale.3 XIII Zidãrie din cãrãmizi.0 1 2 3 4 5 62 Zidãrie din pietre 2420 2.42 5.51 6.

8.70 8.0 1325 kg/m3 1450 0.77 4. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de 1000 kg/m3 1200 0.1 65 Zidãrie din cãrãmizi de diatomit.4 66 Zidãrie din blocuri mici pline din beton cu agregate uºoare.26 3.6 .7 1200 kg/m3 1350 0.55 6.3 950 kg/m3 1150 0.57 4.95 5.64 4.3 1475 kg/m3 1550 0.26 5.46 5.02 10.02 4.16 12.5 1075 kg/m3 1250 0. cu densitatea aparentã a blocurilor de: 2000 kg/m3 1980 1.58 7.52 6.64 7.

61 7.5 1600 kg/m3 1620 0.72 7.7 1200 kg/m3 1260 0.26 8.3 1000 kg/m3 1080 0.29 4.75 8.1 1400 kg/m3 1440 0.9 67 Zidãrie din blocuri debeton celular autoclavizat: cu rosturi subþiri .43 4.42 5.34 3.1800 kg/m3 1800 0.50 6.93 10.

70 4.7 4.0 1 2 3 4 5 tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obiºnuite tip GBN 35 tip GBN 50 675 775 725 825 0.30 0.25 0.30 0.8 4.4 68 Fâºii armate din beton celular autoclavizat tip GBN 35 tip GBN 50 625 725 0.28 3.2 XIV.9 4. Metale Capacitate caloricã masicã c=480 J/(kgK) 69 Oþel de construcþii 7850 58 .34 3.3 3.38 3.82 3.57 3.27 0.20 3.13 3.

38 0. 70 Fontã 7200 50 111.49 7.8 .0 XVI.61 0.0 3.46 7.05 0.33 0. XV.23 8.40 3. Polimeri ºi spume depolimeri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 72 Polistiren celular 20 0.044 0.125.00 .6 . 71 Aluminiu 2600 220 140. Materiale în suluri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 75 Covor PVC fãrã suport textil cu suport textil 1800 1600 1600 1400 0.0 74 Poliuretan celular 30 0.30 30.36 30.29 0.042 0.7 .05 0.0 73 Spumede policlorurã de vinii 70 30 0.

28 *) *) Valoarea este conform S1 AS 6472/489 . etc. 600 0.17 3.5.83 425 425 425 425 76 Pânzã bitumatã. carton bitumat.

0. se obþin prin majoritatea valorilor determinate experimental. conform prevederilor din S TAS 6472/489.23 W/(mK) 35% .. Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A.. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A sunt date la condiþiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii. conform STAS 591289 (pentru materialul în stare uscatã). conductivitatea termicã se poate determina experimental. 2.OBSERVAÞII: 1. 3.odupã cum urmeazã: betoane uºoare având: .o = 0.17.o .0.16 W/(mK) 60% . Conductivitãþile termice de calcul . Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate. conductivitatea fiind raportatã la temperatura medie de 0°C.

30 W/(mK) 30% .31. Pentru materiale cuprinse în anexa A.. se referã la materialele în stare uscatã pânã la masã constantã.o = 0.58 W/(mK) 20% produse dinvatã mineralã 10% produse dinlemn 20% produse fibroase de naturã organicã 20% masã ceramicã 20% polimeri ºi spume din polimeri cu pori închiºi 10% cu pori deschiºi 20% 4. 6. Densitatea aparentã datã în anexa A..0.o = 0....47. 5.0.0.. Pentru materialele .24. dar având alte densitãþi aparente. conductivitatea termicã de calcul se poate determina prininterpolare.o=0.46 W/(mK) 25% ..

Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A.ºi densitãþile aparente necuprinse în anexa A. factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentalã de cãtre un institut de specialitate. pelicule sau folii. precum ºi pentru alte materiale necuprinse în anexa A. coeficientul de asimilare termicã s se calculeazã conform pct. 8. . Pentru materiale sub formã de vopsele. 12. valorile 1/KD se dau în STAS 6472/489.4 din prezentul normativ. 7.

2 + 17.2 90 + 10.3 .3 + 20.0 + 16.2 + 21. Tj în °C 12 14 16 18 20 22 100 + 12.3 + 18.2 + 13.4 + 12.0 + 14.0 + 22.ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUÃ (.i % Temperatura aerului interior.2 + 15.4 + 14.3 + 16.2 + 19.0 + 18.r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ªI UMIDITÃÞI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR 0C Umiditatea relativã aaerului.0 + 20.0 95 + 11.

3 + 13.4 80 + 8.7 + 9.2 +10.85 + 9.5 + 15.1 60 + 4.2 + 15.6 + 11.5 + 13.4 + 11.4 75 + 7.5 + 18.5 + 14.5 + 9.7 + 10.4 + 17.3 65 + 5.5 + 12.7 + 11.6 + 12.6 + 10.4 + 19.5 + 16.1 + .4 + 16.4 + 17.7 +7.7 + 8.4 + 14.4 + 8.6 + 13.5 + 15.4 70 + 6.5 + 6.

9 .1 + 5.1 45 + 0.4 + 4.0 + 13.0 + 8.0 + 7.8 + 10.9 30 4.9 + 3.6 + 7.5 2.8 35 2.5 + 2.1 + 0.9 + 7.3 + 11.7 + 9.6 1.3 +4.2 + 6.1 + 5.7 + 5.4 +9.5 40 1.9 55 + 3.4 +2.0 + 0.5 50 + 1.1 + 7.6 + 2.7 + 12.12.2 +5.3 +4.

3 + 0.1 .1.5 2.5 + 1.2 + 1.6 5.9 + 3.6 25 6.0 3.0 0.

1 0.5 0.2 0. ps.7 0.0 0.9 Presiunea de saturaþie a vaporilor de apã. în Pa I .8 0.ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAÞIE A VAPORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI Pa Temperatura aerului T(°C) Fracþiuni de grade Celsius 0.6 0. Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la 0°C 30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469 29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 .3 0.4 0.

4196 4219 28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984 27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759 26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544 25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343 24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151 23 2810 2827 .

2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968 22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794 21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473 19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324 18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 .

2158 2172 2185 17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052 16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806 14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695 13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588 12 1403 .

1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488 11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394 10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304 9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218 8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140 7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 .

1045 1052 1059 1066 6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995 .

I . Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la0°C 5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925 4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866 3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808 2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 .

700 0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653 II. Pentru domeniul de temperaturã de la 0 pânã la 20 °C 0 1 2 611 562 517 605 557 514 600 552 509 595 547 505 592 543 501 587 538 496 582 534 492 577 531 489 572 527 484 567 522 480 3 4 5 476 437 401 472 433 .

398 468 430 395 464 426 391 461 423 388 456 419 385 452 415 382 448 412 379 444 408 375 440 405 372 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286 9 284 .

281 279~ 276 274 272 269 267 264 262 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182 14 181 180 178 177 175 173 .

172 170 168 167 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104 20 .

103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 .

ANEXA E CONSIDERAREA ÎNCALCULEASTRATURILOR DEAERVENTILATE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN/TC 89 N351E[14]. 500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea urmãtoarele condiþii: între stratul de aer ºi mediul exterior sã nu existe nici un strat termoizolant.Strat de aer foarte slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri de dimensiuni foarte reduse ºi anume: pentru straturi verticale max. 1. gãurile prevãzute sã fie astfel dispuse încât sã nu se poatã naºte un curent de aer prin stratul de aer considerat. În aceste condiþii. 500mm2/metruliniar pentru straturiorizontale max. stratul de .

. Strat de aer slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri având urmãtoarele dimensiuni: pentru straturi verticale între 500 ºi1500 mm2/metru liniar pentru straturiorizontale între 500ºi 1500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea condiþia ca gãurile sã nu fie dispuse astfel încât sã favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat. Dacã rezistenþa termicã Rs a straturilor amplasate între stratul de aer ºi mediul exterior depãºeºte 0. rezistenþa termicã a acestor straturi. În aceste condiþii.aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat. 2.15 m2K/W. rezistenþa termicã a stratului de aer slab ventilat se considerã în calcule cu jumãtate din valorile prevãzute în tabelul III.

3.care se considerã în calcule. cât ºi fãrã cel al straturilor amplasate între stratul de aer ºimediul exterior. corespunzãtoare. . Strat de aer bine ventilat Din aceastã categorie fac parte straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri care depãºesc: pentru straturi verticale 1500mm2/metru liniar pentru straturiorizontale 1500 mm2/metru pãtrat în aceste condiþii rezistenþa termicã se calculeazã atât fãrã aportul Untului de aer.15 m2K/W. în aceastã situaþie. se limiteazã la valoarea de 0. pentru rezistenþa termicã superficialã Rse se adoptã " valoare egalã cu rezistenþa termicã superficialã Rsi.

ANEXA F DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILà Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor dinCEN/TC89 N351E [14]. este în funcþie de rezistenþele termice aferente acestor zone.F2): 1)Suprafeþe dreptunghiulare. . 2)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai înalt. de exemplu planºeul terasã (fig. Se definesc 3 tipuri de zone (fig. de asemenea. rezistenþa termicã specificã medie pe ansamblul elementului de construcþie. 3)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai puþin înalt. Relaþiile de calculdemai jos sunt valabile în cazulîn care pantele nu depãºesc 5 %. În aceastã situaþie rezistenþa termicã este diferitã de la zonã la zonã.Fl). Prezenta anexã se referã la elementele de construcþie în alcãtuirea cãrora intrã un strat de grosime variabilã.

corespunzãtori celor 3 tipuri de suprafeþe. se calculeazã cu relaþiile: 1 lad1 +l×Ro ö 1) U == çç ÷÷ [W/(m2K)] R d l×R 1 e o o 12×léd +l×R ad +l×R ö u 1 o 1 o 2) U == e ln çç ÷÷ -1ú [W/(m2K)] R d1 d1 e l×Ro o ë u 12×lé d +l×R ad +l×R öu 1 o 1 o 3) U .Coeficienþii de transfer termic U.

Calcululse conduce astfel: 1)Se calculeazã Ro ca o rezistenþã termicã totalã a tuturor straturilor. cu excepþia .ln çç ÷÷ ú [W/(m2K)] R d1 ë d1 e l×Ro ou în care: . conductivitatea termicã de calcul a stratului cu grosime variabilã (având grosimea egalã cu zero la o margine).3026 log x). ln logaritmi naturali (lnx = 2.== e1. inclusiv ambele rezistenþe termice superficiale(Rsi ºi Rse). d1 grosimea maximã a straturilor de grosime variabilã. Ro rezistenþa termicã a celorlalte straturi.

Fl 3)Se calculeazã valorile Uj aferente fiecãrei arii Aj. ca în exemplul din fig. 3). . 2).stratului de grosime variabilã. 2)Se subîmparte aria totalã în arii de tipurile 1).

rezistenþa termicã aferentã întregului element de construcþie. cu un grad sporit de exactitate. 2)În situaþia în care straturile cu .4)Se calculeazã coeficientul de transfer termic total. cu relaþia: a(U j ×Aj ) U = aAj [W/(m2K)] 5)Se calculeazã rezistenþa termicã specificã pentru ansamblul elementului de construcþie cu relaþia: R = 1 [m 2K/W] U Observaþii 1)Relaþiile din aceastã anexã permit sã sedetermine. relaþiile din aceastã anexã permit a se calcula ºi rezistenþele termice corespunzãtoare unor încãperi sau unui ansamblu dedouã sau mai multe încãperi. Cu un grad mai mic de exactitate.

în relaþiile de calcul se introducerezistenþa termicã specificã corectatã Ro. . în loc de rezistenþa termicã unidirecþionalã Ro.grosime constantã conþin punþi termice.

cu materiale având o conductivitate diferitã.ANEXA G CLASIFICAREA PUNÞILOR TERMICE ªI A COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC 1. o schimbare a grosimii elementului deconstrucþieºi/sau o diferenþã între ariile suprafeþelor interioare ºi exterioare. aºa cum se întâmplã la colþurile dintre pereþi. precum ºi la cele dintre pereþi ºi planºee. 2. Puntea termicã reprezintã o zonã a anvelopei unei clãdiri. Din punctul de vedere al . în care fluxul termic altfel unidirecþional este sensibil modificat prin: penetrarea parþialã sau totalã a elementelor de construcþie perimetrale.

punþile termice se clasificã (fig. º. .a. acestea din urmã au consecinþe în urmãtoarele direcþii: se modificã cuantumulfluxului termic. realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferitã. Punþile termice constructive pot fi cu incluziuni totale sau parþiale. având ambele caracteristici de mai sus. punþi termice punctuale. Punþile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legãturã) sau provenind din intersecþia unor punþi termice liniare. 4.). 3. realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colþuri. În comparaþie cu elementele de construcþie fãrã punþi termice. punþi termice mixte. se modificã alura izotermelor ºialiniilor de flux termic.G1) în: punþi termice liniare. punþile termice se clasificã(fig.lungimii lor. punþi termice geometrice. Din punctul de vedere al alcãtuirii lor.G1) astfel: punþi termice constructive. schimbãri ale grosimilor.

astfel: a)un singur coeficient aferent unei punþi termice amplasate întro unicã încãpere.se modificã temperaturile superficialeinterioare. b)doi coeficienþi simetrici (la detaliile cu un axde simetrie). amplasat lângã o intersecþie de pereþi. În figura G2. e)coeficienþi aferenþi la douã spaþii din exteriorul elemetului de construcþie. d)coeficienþi care cumuleazã efectul a douã sau a mai multor punþi termice. 5. se prezintã câteva tipuri caracteristice de coeficienþi liniari de transfer termic. de exemplu la unele colþuri ºi la secþiunile verticale. de exemplu un spaþiu exterior ºi unspaþiu interior. c)doi coeficienþi inegali. de exemplu la un gol de fereastrã. neîncãlzit. .

ANEXA H METODÃ APROXIMATIVÃ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE NEOMOGENE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14]. Se împarte elementul de construcþie în straturi paralele cu suprafaþa elementului în în zone perpendiculare pe suprafaþa acestuia.c. aºa cumse aratãîn figura H1. Metoda aproximativã de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare.2. 1.d).3) iar zonele se denumesc "m"(m=a. .b. Straturile se denumesc "j"(j =1. pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate aferente elementelor de construcþie cu alcãtuire neomogenã.

a2.Ac. folosind relaþia de calcul: 1 f f f f abc d =+ + + [W/(m2K)] R R R R R max abc d . o grosime "dj". a1.Straturile au grosimi "dj". o pondere "fm" ºi o rezistenþã termicã "Rmj".mj".a3. iar zonele au arii "Am". 2. elementul de construcþie a fost împãrþit în fragmente "mj".Am: A A A A abc d f = a bc d A A A A f + f + f + f =1 abc d f = f = f = În acest fel. Se determinã valoarea maximã a rezistenþei termice (Rmax).Ac.b1.. Fiecare fragment "m" (de ex.b2. care sunt omogene din punct de vedere termic..) are o conductivitate termicã ".. Se calculeazã ariile zonelor "Am"(Aa.Ad) ºiponderea acestora "fm" faþã de aria totalã A = .

Se determinã rezistenþeletermice echivalente (Rj) alefiecãrui strat neomogenînparte: f f f f abc d 1 =+ + + [W/(m2K)] R R R R R j abc d în care: dddd jjjj R = = = = aj bj cjdj llll aj bj cj dj Rezistenþele termice echivalente (Rj) se pot calcula.Rb.Rc.în care: Ra. învariantã. calculate cu relaþia (5) 3. cu relaþia: Rj = dj [m2K/W] l' R R R .Rd reprezintã rezistenþele termice R.

straturile de aer neventilat trebuie sã fie înlocuite cu straturi de aceleaºi dimensiuni. care se calculeazã curelaþia: l' j =laj × fa +lbj × fb +lcj × fc +ldj × fd [W/(mK)] În aceastã variantã de calcul.j în care: . realizate dintrun material având o conductivitate termicã echivalentã: l" = dj [W/(mK)] j Ra în care: Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer .j conductivitatea termicã echivalentã a stratului "j".

5. eroarea maximã este de 20%. Rezistenta termicã specificã corectatã se calculeazã ca medie aritmeticã a valorilor Rmax ºi Rmin: R +R max min R'= 2 6. eroarea maximã este de 33%. în procente. Eroarea relativã maximã posibilã.4. pentru un raport Rmax/Rmjn = 1. pentru un raport Rmax/Rmin = l. eroarea maximã este de 11%.25. iar pentru Rmax = 2Rmin. este: R -R max min 100 [%] 2R' De exemplu. [m2K/W] . Valoarea minimã a rezistentei termice (Rmin) se calculeazã cu relaþia: R = R +R +R +R +R [m2K/W] min si 123 se 5.

.

Notaþii fereastrã F uºã U tâmplãrie exterioarãfereastrã sau uºã T . 1. Valorile obþinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primelefaze de proiectare.ANEXA I METODà SIMPLIFICATà DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC AI TÂMPLÃRIEI EXTERIOARE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN /TC 89 N433E [15]. Relaþiile de calcul din prezenta anexã permit determinarea aproximativã a coeficienþilor de transfer termic pentru tâmplãria exterioarã. în conformitate cu actele normative în vigoare. Pentru ultima fazã de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienþilor de transfer termic.

toc partea fixã a tâmplãriei t cercevele pãrþile mobile ale tâmplãriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2. Dimensiuni Aria geamului (Ag) cea mai micã dintre ariile vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei. Aria tocului + cercevelelor (Af) cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele douãfeþe ale tâmplãriei. Aria panoului (Ap) idem ca Ag. Aria ferestrei (AF) ºi a uºii (AU) sumaAf+ Ag+Ap Perimetrul geamului (lg) cea mai mare dintre .

0 W/(mK). =0.2. vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei. se considerã astfel: Rsi = 1 =0.sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant. Conductivitãþiletermice ale tocurilor ºi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considerã astfel: lemn de esenþã moale (brad) (rL600 kg/m3) .1. atât pentru toc ºi cercevele.19 W/(mK) lemn de esenþã tare (stejar) (rL900 kg/m3) . Perimetrul panoului (lp) idem ca (lg). cât ºi pentru geamuri. 3.= l.25 W/(mK) 3.3. Conductivitatea termicã a geamurilor se considerã .125 Rse = 1 =0. Caracteristici termotehnice 3. Rezistenþele termice superficiale. 3. =0.042 [m2K/W] 8 24 .

.

g=0 În cazul în care pe lângã geamuri se prevãd ºi panouri opace. 4.1. Relaþii de calcul 4. 1. se utilizeazã relaþia: .g coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a distanþierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante.1.1) 4.Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplarii exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faþã de verticalã. Ferestre simple: 1 Ag ×U g + Af ×U f +lg ×Yg UF == [W/(m2K)](l) R A + A F gf în care: . Ferestre (fig. la geamurile obiºnuite (simple) se considerã .1.

p coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a reducerii rezistenþei termice a panoului opacpe contur. .1 A ×U + A ×U + A ×U +l ×Y gg pp f fggpp UF == [W/(m2K)](2) R A + A + A F gpf în care: +l ×Y .

dar al geamului exterior. încare Ugse determinã cu relaþia: Ug = 1 [W/(m2K)](4) a 1 1 . RF2 idem RF1. calculat cu relaþia (5) sau (6).2. RF1 rezistenþa termicã a tâmplãriei interioare. ç+ +Ra -Rsi -Rse . Geamuri . Ug2 idem Ugl.2.dar atâmplãriei exterioare.1. Ferestreduble UF = 1 = 1 [W/(m2K)](3) R R + R +R -R -R FF1 F 2 a si se în care: Ra rezistenþa termicã a stratului de aerdintre cercevele (tabelul12). 4.3. 4. calculatã cu relaþia (1).1. ç÷ eU g1 U g 2 o în care: Ug1 coeficientul de transfer termic al geamului interior. Ferestre cuplate Calculul se face cu relaþia (1).4.

În cazul în care spaþiul dintre foile de geam este umplut cu aer. çRsi +al j +aRaj +Rse . çR + j + R .2. în m. ç÷ e o j în care: dj . se . . Geamuri obiºnuite (simple): U = 1 [W/(m2K)](5) g a d .2. çsi al e .2.4.1. j în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului dematerial j. Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13.j conductivitatea termicã a geamului sau a stratului de material j. înW/(mK). 4. se poate calcula cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) g a d .

dintre foile geamuri. Raj rezistenþa termicã a stratului de aer. care se iadin tabelul 12.j ca în relaþia (5).ºi . . j.

3.gare aceeaºi semnificaþie ca in relaþia (1). Uºi (fig. 4.3.1. 5. Uºi cu geamuri si cupanouri opace 1 Ag ×U g + ApU p + Af ×U f +lg ×Yg +lp ×YpUU == [W/(m2K)](8) RU Ag + Ap + Af în care: . Valorile dintabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: ferestrele suntverticale sau înclinate cucel mult 30° faþã de verticalã.4.2. Uºi complet vitrate 1 Ag ×U g + Af ×U f +lp ×Yg UU == [W/(m2K)](7) R A + A + A U gpf în care: . Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate ºi duble (Ra) se dau în tabelul12. II) 4.pare aceeaºi semnificaþie ca în relaþia (2). întrecele douã geamuri obiºnuite esteaer.3. temperaturamedieageamurilorîn perioada rece aanului este de +10°C. .

182 0.190 0.406 0.179 100 0.363 0.259 0.333 0.211 0.260 0.173 300 0.376 0.1 0.446 0.211 0.4 0.162 0.315 0.189 0.247 0.376 0.2 0.316 0.197 0.163 0.154 12 0.276 0.335 0.284 . REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ªI DUBLE (Ra) [m 2K/W] TABELUL 12 Grosimea stratului de aer (mm) O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ AMBELE SUPRAFEÞE NETRATATE coeficient de emisie (e) 0.8 6 0.127 9 0.132 0.298 0.182 0.186 50 0.diferenþa de temperaturã între feþele exterioare ale geamurilor estede15K.247 0.173 15 0.

0.228 0.163 .171 0.

Coeficienþii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). 7.6. de temperaturi sau prin mãsurãtori înjaborator. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cuo concentraþie mai mare de 90%. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile . se dau întabelul 13. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocului ºi cercevelelor (Uf) se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpului plan. În lipsa acestor posibilitãþi se pot folosi datele din tabelele ºi graficele care se dau în aceastã anexã. COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DUBLEªI TRIPLE (U g) [W/m 2K)] TABELUL 13 TIPUL GEAMURI COEF. bidimensional.

0 2.3 2.0.9 2.6 4204 2.6 2.6 2.6 2.9 494 .de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI DUBLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.7 2.89 464 3.0 4204 2.6 2.2 2.0 .6 4154 2.0 2.7 2.3 3.4 2.2 2.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATA .0 4154 2.8 2.2 494 2.40 464 2.7 2.0 4124 2.0.6 4124 2.1 2.20 464 2.0 2.3 1.7 2.9 2.8 494 3.0 2.

6 1.2.3 .8 1.8 1.7 494 2.5 1.8 1.0.0.3 4124 1.7 1.1 4204 1.2 1.3 2.9 1.6 1.6 4124 1.1 1.5 1.0 1.1 1.6 4204 1.7 1.5 2.6 1.0 1.2 1.5 1.7 1.2 1.05 464 2.5 494 2.2 .5 4154 1.4 1.6 2.3 4204 1.7 1.4 1.10 464 2.3 4154 1.6 1.6 .3 4124 1.3 1.1 4154 1.

40 46464 2.TABELUL 13 (continuare) TIPUL GEAMURI COEF.0 1.89 46464 2.4 49494 1.4 1.2 1.20 46464 1.0.5 1.5 1.0 1.2 4124124 1.0 .9 1.8 1.3 1.1 49494 1.2 0.0.7 4124124 1.5 1.9 1.9 4124124 1.8 49494 2.1 .7 1.8 1.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ .3 2. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI TRIPLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.7 1.1 1.

8 0. obþinânduse valori Ut.0 0.0.5 7.2 0.8 4124124 1.7 1.10 46464 1.7 4124124 1.6 1.9 0. grosime definitã .6 .9 0.0.3 0.3 1.0.0 49494 1.9 49494 1. Tocuri ºi cercevele din lemn Se utilizeazã graficul din figura 14.8 .0 0.3 1. în funcþie de grosimea convenþionalã a tocului d prin schemele ºi relaþiile de calcul din cadrul aceleiaºi figuri.1.05 46464 1.1 0.

din tabelul I5.Tocuri ºi cercevele dinmase plastice Se utilizeazã valorile Ut. în funcþie de materialul din care sunt realizate tocurile ºi cercevelele (poliuretan sau PVC). .

VALORI UfPENTRU TOCURI ªI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSÃRI METALICE TABELUL 15 MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ut [W/(m2K)] POLIURETAN cu miez metalic.0 7.8 PVC (profile cu goluri) douã camere 2. de urmãtoarele caracteristici constructive (fig.Toate tocurile ºi cercevelele sunt prevãzute cu profile metalice de ranforsare.5mm 2.3. Valorile din tabelul 15 sunt valabile in condiþiile în care distantele (luminile) dintre feþele interioare ale camerelor sunt de cel puþin5 mm. sunt influenþate.I6): .2 trei camere 2. Tocuri si cercevele metalice Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocurilor ºi cercevelelor metalice. tocurile din PVC pot fi prevãzute cu 2 sau 3 camere (goluriumplute cu aer). grosimea PUR . în principal. realizate din profile de aluminiu. cu întreruperea punþilor termice.

1 ºi 0. lãþimea "bj" a tampoanelor termoizolante.2 ºi 0. raportul dintre lãþimea tampoanelor termoizolante ºi lãþimea totalã a tocului ºia cercevelei (.).3.3W/(mK). înfigura 16 sunt arãtate douã tipuri de secþiuni caracteristice: tip 1 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.2 W/(mK).2. .bj)/bf. iar raportul (.bj)/bf.0. iar raportul (.bj)/bf.distanþa "d" dintre profilele de aluminiu.0. conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante (. tip 2 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.

Valorile Ut.9 W/(m2K) 8. se pot adopta valorile maxime din fig. Pentru tocurile ºi cercevelele din aluminiu tarã mãsuri de întrerupere a punþilor termice.În figura 17 se dau valorile Ut. opuse.16 referitoare la conductivitatea termicã ºi la lãþimea tampoanelor termoizolante. maxime ºi minime în funcþie de distanþele minime dintre profilele de aluminiu. Interacþiunea termicã între .I7. din grafic sunt valabile numai dacã se respectã condiþiile prevãzute în fig. se considerã: Ut =5. În cazul când nu existã date obþinute prin calcul sau prin încercãri de laborator.

g sunt în funcþie. Coeficientul liniar de transfer termic . În tabelul 18 se dau câteva valori. Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeþei centrale a acestuia ºi nu include efectul distanþierilorde peconturul geamurilor termoizolante. .g reprezintã transferul termic suplimentar datorat interacþiunii între cercevea . Pe de altã parte coeficientul de transfer termic al tocului ºi cercevelelor (Ut) este valabil în condiþiile absenþei geamului.cercevele ºi geamurile termoizolante.gvalabile încazul distanþierilor metalici. Coeficienþii . geamul termoizolant ºi distanþierii de pe conturul acestuia. de conductivitatea materialului din care sunt realizaþi distanþierii. în special.

COEFICIENÞI LINIARIDE TRANSFER TERMIC .04 0.02 .g PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANÞIERI METALICI [W/(mK)] TABELUL 18 FELUL TAMPLARIEI Geamuri duble ºi triple Geamuri netratate Aer sau gaz Geamuri duble cu o suprafaþã tratatã Geamuri triple cu douã suprafeþe tratate Aer sau gaz DIN LEMN ªI DIN PVC 0.06 0.08 fãrã întreruperea punþilor termice 0 0.06 DIN METAL cu întreruperea punþilor termice 0.

6.. fie pe baza metodei de calcul datã de capitolul7. tridimensional (3D).6. al câmpului de temperaturi. 2 calcul spaþial. care permite determinarea coeficienþilorpunctuali de transfer termic (. b) Metoda alternativã.7. al câmpului de temperaturi. care permite determinarea directã a rezistenþei .). care furnizeazã coeficienþi liniari sau punctuali de transer termic. Generalitãþi Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie. care permite determinarea coeficienþilor liniari de transfer termic (. pe baza unui: 1 calcul plan. bidimensional (2D).ANEXA J CALCULUL NUMERIC AUTOMAT 1. fie ca ometodã alternativã. astfel: a) Metoda utilizatã în cap.).

este necesar ca la stabilirea modelului g eometric pentru calculul câmpului plan de temperaturi.2). pe bazaunui: 1 calculplan. mãsurate de la suprafeþele pardoselilorde peste spaþiile neîncãlzite minimum1. La calculul câmpului spaþial de temperaturi.8 m(fig. Modelul geometric Pentru obþinerea unor rezultate corecte. precumºi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pãtrat circumscris.2 m. al câmpuluidetemperaturi: 2 calcul spaþial. Indicaþiile cuprinse in aceastã anexã se referã exclusiv la metoda a)demai sus. bidimensional (2D). Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie. tridimensional (3D). distanþele u. mãsuratede la colþurile suprafeþelorinterioare.termice aferente unei zone din elementul de construcþie. al câmpului de temperaturi. 2.3). fie.J2. de .în toate direcþiile minimum1. Agrafele. necesardeterminãrii coeficienþilor x aferenþi ancorelor metalice ºiploturilor de betonarmat. mai exact. sã se adopte urmãtoarele dimensiuni minime (fig. distanþelef. mãsuratede la conturul exterior al tâmplãriei minimum0.0 m (fig. latura pãtratului aferent unui elemen t va fi minimum1.2 m.Jl.J2. J2 ºiJ3): distenþele b.

se admit urmãtoarele simplificãri: tocul + cercevelele pot fistilizatesubforma unuia saumai multor dreptunghiuri. ansamblul geamurilor ºi al straturilorde aerdintre ele. sau cu lãþimea stilizatã a tocului ºi a cercevelelor. pot fi considerate ca un s ingur strat având grosimea egalã cu distanþa dintre feþele exterioare ale geamurilor extreme. La tâmplãriile exterioare. . exterioare cercului.forma unei suprafeþe cu conturul în trepte mici.

cuprins între planurile de decupaj orizontale ºi verticale se subîmparte cuplanuri auxiliare. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. la câmpul plan de temperaturi aceste distanþe nu trebuie sã depãºeascã: 25mm îninteriorulelementului de construcþie. Se vordispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separã straturi din materiale diferite.3. Fiecare strat alcãtuit dintrun . 50mm restul distanþelor. se vor respecta ºi urmãtoarele distanþe maxime: 25mm primele 6 distanþe de la conturulplotului sau agrafei. distanþele dintre planurile auxiliare vor avea o creºtere gradatã spre planurile de decupaj. formând reþeaua de calcul a câmpului de temperaturi. 50mm primele 6distanþe de la feþele interioare ºi exterioare ale elementelorde construcþie. Subdiviziunile modelului geometric Modelul geometric. precum ºi înaxul geometric al punþilor termice liniare sau punctuale. 200mm restul distanþelor. agrafele vor fi împãrþite în 4 sau6paºiiar ploturile inminimum8 paºi. În mod normal. l00mm urmãtoarele 3distanþe.

cu urmãtoarele precizãri: straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcþie. Tu =12 °C la planºeele de pod.4 ºianexei A din prezentul normativ. La calculul câmpurilordetemperaturiutilizate pentrudeterminarea rezistenþelor termic e ale tocurilor ºi cercevelelor tâmplãriilor exterioare. inclusiv de ordinul milimetrilor. Pentru calcule uzuale. conform cap. 5.distanþele dintre planurile auxili are vor fi mult mai mici. la determinarea coeficienþilor liniari ºi punctuali de transfer termic se pot considera urmãtoarele temperaturi convenþionale: Ti= +20 °C Tc =15 °C la pereþi exrteriori. Temperaturile de calcul Calculul câmpurilor de temperaturi se va face pe baza temperaturilorde la cap. Caracteristici termotehnice de calcul Conductivitãþile termice de calcul ale materialelor de construcþie se vor lua. 4. terase ºi tâmplãriiic exterioare. cu urmãtoarele precizãri: planurileorizontale ºi verticale de decupaj sunt suprafeþe adiabatice.material se va împãrþi în cel puþindouã distanþe. vor fi .5. de regulã. + 3 °C la planºee peste subsolurineîncãlzite. temperaturaîninteriorul spaþiilor neîncãlziteva fi egalã cutemperatura Turezultatã dintrun calcul de bilanþ termic.

4 . în metri.introduse în calculul câmpurilor de temperaturi cu grosimea lor realã ºi cu o conductivitate termicã echivalentã .a: d la = a [W/(mK)] Ra în care. Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer. conform cap.7. da grosimea stratului de aer.

. d distanþa dintre feþele extetrioare ale geamurilorextreme (sau orice altã lãþime consideratã înmodelul geomoetric.la tâmplãriile exterioare. în conformitate cu cap. câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantã. care se poate determina conform anexei I.3 ºi cu tabelul IIdinprezentul normativ. La calculul câmpurilordetemperaturi în scopul determinãrii temperaturilor superficiale Tsi.de regulã. se va considera variaþia valorilor Rsi la colþurile intrânde. Pentru determinarea fluxurilor termice. ç÷ ç÷ U -R -R e si se o g [W/(mK)] 1 în care: Ugcoeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri ºi de straturi de aer.7. Rezistentele termice superficiale se vor considera.înlocul ansamblului de geamuri ºistraturi deaer se va introduce în calculul câmpuluide temperaturi o conductivitate termicã echivalentã Xg: d l= g a .

i constante: în jumãtateasuperioarã a încãperilor încãlzite: . cu cele rezultate dintruncalcul unidirecþional (1D). aferente oricãrorporþiuni din suprafeþele interioare. pot furniza temperaturileTsi pe suprafeþele interioare aleelementelorde construcþie. Programele de calcul automat Se vor folosi exclusivprograme de calcul atestate.Pentru verificarea. pot furniza fluxurile termice.. se pot calcula câmpuride temperaturi considerând urmãtoarele valori . a exigenþei referitoare la absenþa fenomenului de condens superficial. de regulã peste 200de paºi. Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare. 7.i= 3W/(m2K) 6. Relaþii de calcul Coeficientul specific liniar de transfer termic. cuun grad sporit de siguranþã. se calculeazã cu relaþia: F B . rezultate din calculul automat. permit considerareaa3 mediicu temperaturi diferite.i =4 W/( m2K) în jumãtateainferioarã a încãperilor încãlzite: . se recomandã ca una din verificãri sã fie compararea temperaturilor Tsi ºi Tse în dreptul planurilor de decupaj. aunei variaþii a rezistenþei termice superficiale. în condiþiile considerãrii la colþurile interioare intrânde. care dispun deurmãtoarele facilitãþi: permit alcãtuirea unei reþele de calcul cu un numãr mare depaºipe ambeledirecþii.

[W/(mK)] DTR .Y= .

ºi . Fluxurile termice . diferenþele de temperaturã (TiTu) ºi respectiv coeficienþii de transfer termic superficial interior.b ºi lungimea lm [W/m]. în locul termenului . ºi lãþimile b ºi B se considerã conform figurilorJl. reprezintã lungimile. În cazul coeficienþilor .în care: .T ºi R au semnificaþiile din tabelulI. pe baza relaþiei: F =(aai ×l j ×DT ) în care lj. fluxul termic rezultat dincalculul automat (2D). J2.i. . aferenþi fiecãrui . sunt determinate prin calculul automat (2D). Fluxurile termice .T. aferent unei suprafeþe având lãþimea .T=(TiTe) se introduce diferenþa de temperaturã (Ti Tu). J3. aferenþi elementelor de construcþie care separã mediul interior încãlzit de un mediu neîncãlzit. .

aferent suprafeþei A [W]. fluxul termic rezultat din calculul automat (3D). Coeficientul specific punctual de transfer termic yaferent unei intersecþii de punþi termice liniare se calculeazã cu relaþia: [W/R] F A =aa(Aj . . Coeficientul specific punctual de transfer termic . R rezistenþa termicã unidirecþionalã [m2K/W]. pe bazarelaþiei: F DTi ) i în care Af sunt ariile aferente fiecãrui punct din reþeaua de calcul.[W/R] . se calculeazã cu relaþia: F A c= DTR în care: A aria adoptatã pentru calculul automatal câmpului de temperaturi [m2].punct din reþeaua de calcul. sunt determinate princalculul automat (3D). pentru agrafe ºi ploturi. Fluxurile termice .

. lj ºi .c= -a(Yj ×l j )Dt R în care: A. . ºi R au semnificaþiile de mai sus.j reprezintã lungimea ºi respectiv coeficientul specific liniar de transfer termic al punþilorde tip jdin cadrul ariei A.

Se .2. Pag.1.2. Pag. STAS 6472/283 (cu excepþia hãrþii de zonare climaticã a teritoriului României. pentru perioada deiarnã. Pag.1. 3.2.1. penultimulrând:". Cap.. sau anexei A din prezentul normativ". 6.ANEXA K MODIFICÃRI LA STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþiela difuzia vaporilor deapã" Pct.2. Cap. care se va lua dinanexa D a prezentuliu normativ). trebuie sã se facã trimitere la normativul defaþã ºi la [1]. rândul al doilea de la "Observaþii": în loc de STAS 6472/389 se va face trimitere la normativul de faþã. STAS 1907/280trebuieînlocuit cu[3]. conformprezentului normativ.2. calculat conformnormativului de faþã. În loc de STAS6472/389. 1. Pct.1.1. Idem ca la pct. se prevede R.3.3.. 7: a) Se stabilesc rezistenþele termice specifice Rs ale straturilor componente ale elementului de construcþie. b)în loc de R05.

Se scrie Ti în loc deTie Exemplu de calcul înloc deTie se prevede Ti înloc deRos se prevedeR La pct.. conform [3]. 8: g)Se adaugã la relaþia (7): pentru zona IVpse cor =psem+132 Rândul 9de sus:".. Pag.1."."cu ". j).B. înloc deTie se prevede Ti. se adaugã: "Clãdireaeste amplasatã în zona IIclimaticã" La tabelul5se înlocuieºte "b.2. 9: e) Se înlocuieºte Tie cuTi Rândul 6de jos:". . .5° C Rs( jl." h)Se înlocuieºte Tie cu Ti Rândul 9 de jos: "Umiditatea relativã.2.3.. 7. Pag.3...1.calculat conform normativului de faþã.conform tabelului VIdin prezentul normativ" Pct... g) Se adaugã la relaþia (6): pentru zonaIV aceeaºi relaþie.pentru cele patru zone.2.. cuvaloarea132 Rândul 2de jos:"..înlocuieºte Tec cuTe Se adaugã la Tem: pentru zonaIV (Te =21° C)...conformprezentuluinormativ" Fig..pentrucele patru zone.2.. Tem =6." Pct.3.

6. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza prevederilor cap. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul dinanexa H. din normativ II. Determinarea temperaturii interioare de calcul întro încãpere neîncãlzitã .EXEMPLE DE CALCUL I.7. III.

.60W/(mK).l ºi 2. de 84mm grosime..EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP. Se utilizeazã zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip G. . care este dublã.6 DIN NORMATIV Sã se calculeze rezistenþa termicã specificã corectatã R' pentru peretele exterior al unei încãperi. folosind coeficienþii specifici liniari ºipunctuali de transfer termic din tabelele 1.V. de dimensiuni 240x115x88 mm ºi termoizolaþie din polistiren celular.7. care se dauîn fig.din lemn. amplasate la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit. Dimensiunile ºi alcãtuirea peretelui exterior rezultã din secþiunea orizontalã ºi cea verticalã.P.73.. având .. În figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ºi 2cm la interior) ºi nici tâmplãria exterioarã. = 0.

= 0. având în vedere abaterea admisã (+4mm) faþã de grosimea nominalã de 84mm d=844 = 80mm . = 20kg/m3 .93W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se considerã în calcul grosimea minimã posibilã.Se prevãd agrafe de legãturã realizate din bare dinoþel inoxidabil4O6/m2.044W/(mK) 3 Mortarde ciment (poziþia 15) .60W/(mK) 2 Polistiren celular (poziþia 72) . Termoizolaþia terasei este realizatã din polistiren celular de l0cm grosime. 1)Determinarea rezistenþei termice unidirecþionale (R) Materiale conform anexei A: 1 zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip GVP (poziþia 64) p=1380kg/m3= 0. =1800kg/m3 A=0.

.355 0. pentru grosimea peretelui d = 45cm ºi pentru conductivitatea termicã a zidãriei . din tabelele 1.73 se extrag coeficienþii liniari de transfer termic.044 0.e =24 W/(m2K) 0.Se aplicã relaþia (5). se dau în tabelul1.l ºi 2. = 0. Tabelul 1 + + + + =2. în care coeficienþii de transfer termic superficial se iau din tabelul II: .93 8 24 2.630 .1= 8W/(m2K) . Coeficienþii .080 0..60W/(mK).60 0. Determinarea coeficienþilor specifici liniari ºipunctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din fig.05 1 1 R = m2K/W 0.

Coeficientul punctual de transfer .09 c Glaf lateral fereastrã 52 cu nervuri 0.Secþiuni Detaliul Tabelul % W/(mK) Orizontale a Intersecþie pereþi 2 cu stâlpiºor 0. ci grosimea consolei din beton armat.15 Verticale d Intersecþie perete cu pardosealã 23 a=10cm 0.10 Pentru detaliile d ºie sau considerat valorile .01 b Colþ pereþi 4 0. corespunzãtoare grosimii a=10cm. având în vedere cã determinantã din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planºeului.16 g superior 54 h=20cm 0.26 f glaf fereastrã inferior 53 a=9cm 0.14 e tavan 31 a= l0cm d'= 10cm 0.

80x1.40m ld=le=4.08m lf= lg=l.366x4=37 buc.20= 9.(4buc/m2) .60W/(mK): .825m lc=2xl.80m Numãrul de agrafe este: 9. pentru d=45cm ºi. Determinarea ariei ºi a lungimilor Din figurile 1 ºi 2 rezultã: A=4.366 m2 la=lb=2.8251.0039 W/K 3.=0.08x2.20=2.termic aferent agrafelor metalice O6mm se extrage din tabelul 71.=0.

366 R'= =1.825 (0.688 Coeficientul de reducere a rezistenþei termice unidirecþionale: R' 1.09 )+2.0039 =0.743 +0.144 W/K 1 1 2.45 r == = 0.688 W/(m2K) R' 2.08 (0.63 1 .15 +4.743 W/K ac=37 ´0.40 ´0.01 +0.14 +0.55 R 2.144 U '== + =0.45 m2K/W 0.26 )+1.380 +0.4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R') Se utilizeazã relaþia (7): () 11 a Y U '= l c +a = + R' R A a( ) l = 2.630 9.16 +0.80 (0.308 +0.10 ) Y a( )Yl = 2.

.

EXEMPLUL II DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMATIVE DE CALCUL DIN ANEXA H Sã se determine. Peretele este realizat dintrunpanoumare prefabricat ºi are alcãtuirea din figura 3. Sã se verifice dacã peretele îndeplineºte cerinþele termotehnice. . având în vedere cã amplasamentul clãdirii este în zona II climaticã din România. conform prevederilor prezentului Normativ. rezistenþa termicã specificã corectatã ºi indicele inerþiei termice pentru peretele exterior al unei încãperi dintro clãdire de locuit.

astfe l: a zona de nervuri (punþi termice) din beton armat.Rs . b zona de câmp. alcãtuitã din mai multe straturi.1)Determinarea rezistentei termice specifice corectate Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior.4). În tabelul 2 se calculeazã. c zona de îmbinare orizontalã. pe zone. valorile . Se împarte panoul (peretele) în zone distincte dinpunct de vedere termic (fig. între axele geometrice ale pereþilor ºi planºeelorparalele cu fluxul termic. calculul se face conform anexei H. d zona de îmbinare verticalã. cu termoizolaþia din plãci de vatã mineralã G100. Peretele are o structurã neomogenã pe ambele direcþii ºi punþi termice.

044 0. ZONA DE ÎMBINARE VERTICALÃ 1 .62 0.62 0. Denumirea stratului Densitatea aparentã p kg/m3 Grosimea stratului d m Conductivitatea termicã de calcul X W/(mK) Rd m2K/W a.784 c.167 b.19 1.08 0.697 d. ZONA DE ÎMBINARE ORIZONTALÃ 1 Beton armat 2400 0.117 2 Vatã mineralã G100 100 0.048 1.27 1.Rs = 0.Nr. ZONA DE NERVURI (PUNÞI TERMICE) 1 Beton armat 2400 0.024 0.62 0.545 ZONA c.152 2 Polistiren celular 20 0.Rs = 0.667 ZONA b.167 ZONA a.246 1. crt. ZONA DE CÂMP 1 Beton armat 2400 0.Rs = 1.

130 2 Polistiren celular 20 0.Beton armat 2400 0.62 0. Pentru stratulde mozaic se iau aceleaºi valori ca pentru betonarmat.06 0.494 Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iaudin anexa A.364 ZONA d.21 1.044 1.Rs= 1. .

80x0.69x2.02 Ad = 1.55=1.02 = 7.13 Aa=0.69m 2 Zona c (îmbinare orizontalã) 3.80 x 1.Se calculeazã ariile corespunzãtoare fiecãrei zone: Zona a (nervuri) 2x1.55=3.54+1.18 2x1.60x0.30x0.69 + 0.56m2 Verificare:A = Aa +Ab + Ac + Ad Se calculeazã rezistenþele termice specifice unidirecþionale: .54m 2 Zona d (îmbinare verticalã) 2x0.56m2 Suprafaþa opacã a peretelui: A =3.15=0.02m 2 Aa + Ab+ Ac + Ad=0.31 1.25x1.60 x2.05=0.05=0.90=2.54 Ac=0.31m 2 Zona b (câmp) 2x0.38 Ab=5.20 = 7.70 1.31+ 5.20x2.

784 + 0.56 5.167 m2K/W R=2Rs + (Rsi + Rse) Zona a..167= 1..02 .753 7.125 + 0.167 = 0.167 + 0..69 fb ==0.951 m2K/W Zona c.Rsi + Rse =0.167 = 0..5): 0.Rd= 1.Ra =0..661 m2K/W Se calculeazã ponderea zonelor (fig.864 m2K/W Zona d.041 7.56 1.071 7..Rc =0.042 = 0.Rb=1.167= 1.494 +0...31 fa ==0.54 fc ==0.697+ 0.334 m2K/W Zona b.56 0.

135 7.fd ==0.56 .

334 0.5 (fig.206 =+ + =4.048 0.12 1.1.135 = + + + = + + + = 0.753 0.044 1 0.024 0.000 ==13.672 W/(m2K) R R R R R 0.fa + fb+ fc + fd=1.071 0.041 0.041 0.62 0.651 W/(m2K) 0.62 1 0.5) 1 1.753 0.661 max abc d Rmax = 1 =1.024 0..753 0.951 0..024 R2 1.864 1.112 0.672 Se calculeazã rezistenþele termice ale straturilor1.000 Valoarea maximã a rezistenþei termice: 1 fa fb fc fd 0.500 W/(m2K) R1 0.488 m2K/W0.135 .

62 0.02 R4 1.167 + + + + + =0.247 0.=+ + =6.209 W/(m2K) R3 0.048 0.048 1 1.036 0.209 21.07 1.500 4.651 6.143 RR + Rmin 1.814 23.706 m '= max .488 +0.036 1.143 W/(m2K) R5 0.753 =+ =21.706 m2K/W 13.62 0.044 1 0.814 W/(m2K) 0.62 Valoarea minimã a rezistenþei termice: 1111 1 Rmin =0.02 0.000 == 23.036 0.

6% 2´R'2´1.706 = ´100 =35.097 .097 2K/W2 2 Eroarea relativã maximã posibilã: Rmax -Rmin 1.= =1.488 -0.

51W/(nrK) polistiren celular..951 2) Determinarea indicelui inerþiei termice Coeficienþii de asimilare termicã s ai materialelor care intrã în alcãtuirea panoului..097 ==0....565 Db=0.30 W/(m2K) Se calculeazã indicele inerþiei termice D pentru fiecare zonã în parte..167 x 15....s = 0.......51 =2..... au urmãtoarele valori: beton armatp =2400 kg/m3.36 +0. conform anexei A...s =0.36 = 2......... astfel: Da =0.. cu relaþia (24).30 = 2.647 Dc =0..498 Dd= .s = 15...152 x 15.667 x 0.56 Rb 1.117 x15..545 x 0...36 + 1.....Raportul R /Rb: R' 1.36 W/(m2K) vatã mineralã G100.

130 x 15.0.406 Indicele inerþiei termice a peretelui se calculeazã cu relaþia (26) astfel: 0.647 +0.364 x 0.56 3) Determinarea rezistentei termice necesare Seutilizeazã relaþia (27): DT R' nec = ai ´DTi max .406 D ==2.498 +1.54x2.30 = 2.31x2.69x2.565 +5.02x2.36 +1.60 7.

i= 8 W/(m2K) R' = 35 =1.Tmin =4K (tabelulVI) .T=20( 15)= 35 .Ti= +20°C Te = l5° C (zona IIclimaticã) .09 m2K/Wnec 8´4 Rezultã: R > R nec .

.6Înãlþimea liberã a cãmãrii este 2. Temperatura interioarã de calcul la etajul inferior este Ti =+22°C. iar înãlþimea între axele geometrice ale planºeelor 2...EXEMPLUL III DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR0 ÎNCÃPERE NEINCALZITA Sã se calculeze temperatura în cãmara de alimente situatã la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit amplasatã în zona IIIclimaticã.80m.39 m2K/W) Rezistenþele termice ale planºeelor ºi ale pereþilorde pe conturul cãmãrii se dau întabelul 3.n = 3. Uºa este de lemn ºi are o rezistenþã termicã R' =0. Rata schimburilorde aer se considerã astfel: întrebucãtãrieºi cãmarã.35 m2K/W Fereastra este dinlemn....... cuplatã (R' =0.. .0h1 Calculul se face cu relaþia (14)...n = 0.. Planul de arhitecturã este dat în fig.5h1 între cãmarã ºi exterior.60 m....

34 ×V an R' j .34 ×V a(nT j ) j Tu = A a j +0.T ×A jj a R' +0.

8 = 9. Elementul de construcþie Aj R j Tj j j R A ' j j R T A ' m mK/W °C W/K W°C/K 1 Perete exterior 4.791 68.72 m3 Primul termen al numãrãtorului ºi al numitorului relaþiei (14) se calculeazã în tabelul 3.36 .36 1.Dimensiunile în plan ale cãmãrii: 0.25 0.06 xl.12 l =2.685 m 2 2 Volumul cãmãrii : V = 2.238 2 Fereastrã 0.12 l2 =1.00 + = 2.685 x2.06 m 12 0.50 + + =1.15 18 3. crt. TABELUL 3 Nr.

330 + 711.60 + 20 9.515 + 231.39 18 0.617 + 192.614 3 Perete interior structural 5.85 18 1.340 4 Perete interior nestructural 9.47 1.330 TOTAL 27.33 + 22 10.47 0.876 33.47 0.408 + 331.994 .200 + 75.344 5 Uºã 1.35 + 18 4.923 16.768 7 Planºeu inferior 3.49 + 18 18.77 0.600 6 Planºeu superior 3.02 0.92 49.0.

0)=449.0÷(9.34 ´9.15 0.47 .34 ´V ´an ´Tj =0.25 ) F= +ç + ÷(18 -9.994 -148.35 o 0.36 0.0´18 )= -148 .34 ´9.02 1.60 e0.5)=11 .77 (20 -9.25 0C 0.25 )´0.34 ´9.34 ´9.716 Tu==9.0.47 ö 3.72 (0.36 3.72 (3+0.49 0.47 (22 -9.5´18 -3.7W -449.85 .72 ´3.50. -ç + + +0.25 )a9.34 ´V ´an =0.7W =0 e1.60 VERIFICARE Se calculeazã fluxul termic total (relaþiile 11 ºi 12) 5.567 W/K 0.72(18 -9.33 a4.25 )+ +0.39 1.25 +18.716 W0C/K 711.

o .

A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. Centurã în ziduri (cu termoizolaþie) 23.C. cubulb 8. (consolã jos) 31. Intersecþie pereþi 2.TABELE DE COEFICIENÞI LINIARI (. Atic terasã (în dreptul tâmplãriei exterioare) 33.C.A.C.C.C.(consolãsus) 27. Colþ pereþi B.C.A. Colþ pereþi B. (consolã sus) 26.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A. Grindã B.C.) DE TRANSFER TERMIC ªI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min) 1. (var. Soclu subsol (zidãrie dincãrãmizi.A.+pereþi B.C.+ stâlp B. +perete B.) 43. 12. cubulb 10.A. Tâmplãrie dublã (fãrã urechi) .A.A. Colþ pereþiB. Corniºã terasã 34.+pereþi B. Colþ pereþiB. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. cubulb 9. Intersecþie pereþi cu termoizolaþie 3.) 37.A. Perete interior pe placapestesubsol 51. (consolã jos) 28.) 44. Grindã B. Intersecþie terasã perete B.A.C. (var.+pereþi B. Colþ pereþi B. Colþ intrândpereþi (fãrã stâlpiºor) 14. Grindã B. Intersecþie terasã perete B.+ stâlpB.A.C. 7. Colþ intrând pereþi (cu stâlpiºor) 15.A. Intersecþie terasã perete exterior (varII) 36. Grindã B. Centurã în ziduri (fãrãtermoizolaþie) 22.+pereþi B. +perete B. Colþ pereþi cu termoizolaþie 5. Atic terasã (pereþi B. Colþ pereþi B.A.A.C.+pereþi B. +pereþiB.A.C.A.) ªI PUNCTUALI (. +perete B. Colþ intrând pereþi cu termoizolaþie 21.+ stâlpB.A.A.A.) 45.II) 41. 13. Colþ pereþiB.C.C. Colþ pereþi B.A.C.A. Grindã B.A. (consolã sus) 25.A.C. Centurã în pereþi cu termoizolaþie 24.C.I) 38.A.A. Intersecþie terasã perete exterior (varI) 35.A.C.A. 11. Grindã B. 6. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A.C.A.) 46.+pereþi B.C.A.A. cu termoizolaþie) 42. Colþ pereþi 4.A.C.A. Atic terasã 32. (consolã jos)" 29.

Buiandrug tâmplãrie dublã (fereastrã) 56. Solbanc tâmplãrie dublã 54.C.) .A. Tâmplãrie dublã(cuurechi) 53. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.52. Buiandrug tâmplãrie dublã 55. Buiandrug tâmplãrie dublã (uºã balcon) 57.

) 71.T.A.C.) 64. =0.A. SA Bucureºti .C.) 59.) 63.monolit cu termoizolaþie LEGENDà 1 Beton armat 2 Beton armatprefabricat 3 Beton de pantã 4 Mortar 5 Zidãrie din cãrãmizi 6 Zidãrie din blocuri B. Agrafe metalice în pereþi structuralidin zidãrie cu termoizolaþie 72. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. din lemn 10 Tâmplãrie exterioarã.C.C. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Agrafe metalice în pereþi nestructurali din zidãrie cutermoizolaþie 73. cuplatã.A.05W/(mK) 8 Hidroizolaþie 9 Tâmplãrie exterioarã. CERCETARE ªI TEHNICà DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞIII.P. Tâmplãrie cuplatã 62.A. din lemn 11 Agrafã metalicã 12 Peretesau grindã din beton armat (eventual) Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE.) 61.A. Agrafe metalice în pereþi structuralidin B.58.C. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (uºã balcon în perete B. dublã.C.A.A.) 60. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B. 7 Termoizolaþie .A. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B.C.C. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.

Aprobat de: MLPATDGRATDPCRT cu ordin nr.24/N din 19.02.1997

CUPRINS 1. Obiect ºi domeniu de aplicare 2. Acte normative conexe 3. Definiþii ºi simboluri 4. Caracteristici termotehnice 5. Temperaturi de calcul 6. Dimensiuni de calcul 7. Determinarea rezistenþelor termice specifice ale elementelorde construcþie opace 7.1. Rezistenþa termicãspecificã a unui strat omogen 7.2. Rezistenþa termicã specificã a unui strat cvasiomogen 7.3. Rezistenþele termice superficiale 7.4. Rezistenþele termice ale straturilorde aer 7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.6. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.8. Alte caracteristici termotehnice 8. Determinareatemperaturii dintrunspaþiuneîncãlzit 9. Determinarea rezistenþelor termice ale suprafeþelor vitrate 10. Determinarea temperaturilorpesuprafaþa interioarã asuprafeþelor de construcþie 11. Comportareaelementelorde construcþie la difuzia vaporilor de apã 12. Stabilitatea termicã a elementelorde construcþie 13. Rezistenþe termice normate 14. Temperaturi superficiale normate ANEXE: A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouãpentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior

C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilorde aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinrea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai tâmplãriei exterioare J Calculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"