MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997 Având învedere: Avizele Consiliului Tehnicoªtiinþific nr.

156/96; 205/96; 206/96 În temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului nr. 12/1996 ºi a Decretului nr.591/1996, Ministrul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului emite urmãtorul ORDIN Art. 1 Se aprobã: "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termicã la clãdiri de locuit" Indicativ C 107/197, "Normativ pentru calculul coeficientului global

de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cele de locuit" Indicativ C 107/297. "Normativ privind calculul termotehnic al dementelor de construcþie ale clãdirilor" Indicativ C 107/397, "Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit" indicativ C 107/497, "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþii în contact cu solul" Indicativ C 107/597. Art.2 Reglementãrile de la art.l intrã în vigoare la data publicãrii in Buletinul Construcþiilor. Art.3 Direcþia Programe de Cercetare ºi Reglementãri Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU NICOLAE NOICÃ

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI DIRECÞIA COORDONARE, CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI REGLEMENTÃRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞII NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR Indicativ C 107/31997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ªI TEHNICÃ DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞII S. A Director general: ing.ªERBAN STÃNESCU Responsabil lucrare: ing.MIHAELA GEORGESCU Elaboratori: ing.MOSES DRIMER ing.MIHÃELÃ GEORGESCU ing.NICOLETÃ CRISTIAN Avizat de : DIRECÞIA PROGRAME DE CERCETARE ªI REGLEMENTÃRI II UNICE

OCTAVIÃN MÃNOIU Raponiabil de lucrareMLPAT:arh.DOROTEIA COCHECI .Director:ing.

Prezentul normativ se referã la calculul termotehnic. Prevederile prezentului normativ se aplicã la elementele de construcþie care delimiteazã spaþiile încãlzite ale clãdirilor de locuit. Prevederile normativului se utilizeazã ºi la elementele .3.1. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor deconstrucþie ale clãdirilor".Indicativ: NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL C 107/3 1997 ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR 1. pentru timpul iernii. cu excepþia elementelor de construcþie în contact cu solul. socialculturale ºi industriale. Prezentul normativ înlocuieºte în totalitate STAS 6472/389 "Fizica construcþiilor. al tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.2. 1. 1.

cum sunt: spaþiile frigorifice.5. pe baza unui calcul de bilanþ termic. º. precum ºi pentru reducerea. cele cu mediu agresiv. se realizeazã în vederea asigurãrii climatului interior impus de exigenþele igienicosanitare ºi de confort la clãdirile de locuit ºi socialculturale.4.de construcþie care delimiteazã spaþiile neîncãlzite. 1.a. de condiþiile necesare desfãºurãrii muncii ºi procesului tehnologic la clãdirile industriale. în scopul determinãrii temperaturii interioare a acestor spaþii. 1. Prevederile prezentului normativ nu se aplicã la elementele de construcþie aferente clãdirilor ºi încãperilor la care se impun cerinþe speciale ale regimului de temperaturi ºi de umiditate. Izolareatermicãaelementelor deconstrucþie care delimiteazã încãperileîncãlzite. în .

1.8. cât ºi a . cât ºi de factorii abilitaþi pentru verificarea proiectelor de clãdiri.Prevederile prezentului normativ se aplicã atât pentru elementele de construcþie perimetrale. Prevederile normativului se utilizeazã deasemenea la determinarea necesarului de cãldurã de calcul.Prevederile normativului se aplicã la verificareatermotehnica. 1.7. pentru determinarea ºi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcþie.cât mai mare mãsurã. Între modelul de calcul folosit pentru verificãrile termotehnice ºi cel adoptat pentru calculul instalaþiilor trebuie sã existe o riguroasã corespondenþã.6. a consumului de energie ºi de combustibil în exploatare. 1. atât a clãdirilor noi. în scopul dimensionãrii instalaþiei de încãlzire. Prevederileprezentului normativ seutilizeazã atâtdecãtre proiectanþi. cât ºi pentru elementele de construcþie interioare care despart spaþii între care existã o diferenþã de temperaturã mai mare de 5K.

. rezistenþa la permeabilitate la vapori. cât ºi la cele cu încãlzire localã (inclusiv cu sobe).Prevederile prezentului normativ se aplicã. Alegerea modului de alcãtuire a elementelor de construcþie.10.urmãtoarele: rezistenþa termicã minimã necesarã pentru asigurarea climatului interior. se face astfel încât sã se realizeze. 1. în principal. evitarea condensãrii vaporilor de apã pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. 1. atât la clãdirile având sisteme centrale de încãlzire. pentru limitarea fluxului termic ºi pentru economisirea energiei înexploatarea clãdirilor. pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensãrii vaporilorde apã în interiorul elementelor de construcþie. din punct de vedere termotehnic.clãdirilor existente care urmeazã a fi supuse unor lucrãri de reabilitare ºi de modernizare.9.

pentru limitarea oscilaþiilor temperaturii aerului interior ºi pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. atât pe timp de iarnã. cât ºi pe timp de varã.stabilitatea termicã necesarã. .

calculate pentru fiecare încãpere în parte.1 . compararea acestor valori. 1 1 . determinarea coeficientului global de izolare termicã. normate. calculate pentru ansamblul clãdirii.permiþând: compararea acestor valori. cu rezistenþele termice minime. P ebazaprevederilordinprezentulnormativ. se potdetermina: Rezistenþele termice specifice corectate ale elementelor de OOMtructie. cu luarea în considerare a influenþei punþilor termice. cu rezistenþele termice minime necesare dinconsiderente igienicosanitare ºide confort. stabilitã . în scopul stabilirii nivelului de performanþã termotehnicã de ansamblu a clãdirii ºi a comparãrii cu valoarea normatã. în scopul economisirii energiei în exploatare.

Verificarea comportãrii elementelor . Temperaturile pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. Calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul se face în conformitate cu [1].în vederea limitãrii consumului de energie pentru încãlzirea clãdirilor. verificarea condiþiilor de confort interior. utilizarea rezistenþelor termice specifice corectate la calculul necesarului de cãldurã. 1.12. prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV ºi PPD. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouã. în funcþie de temperaturile medii de pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale. permiþând: verificarea riscului de condens superficial. în vederea proiectãrii instalaþiilor de încãlzire.

Deasemeneasunttratateînactenormative speciale [ 12]ºi [13] aspectele referitoare la determinarea ºila verificarea coeficientului global de izolare termicã. . inclusiv suprafaþa adiacentã rosturilordeschise. precum ºi verificarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ºi a încãperilor. nu este tratatã în prezentul normativ. 1.13. principalele calcule termotehnice se bazeazã pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi. Calculele ºi verificãrile termotehnice prevãzute în cadrul prezentului normativ.14. pereþii vitraþi ºi luminatoarele). aceste verificãri fãcând obiectulunor acte normative speciale [ 7] ºi respectiv[11]. 1.de construcþie la difuzia vaporilor de apã. componentele transparente ºi translucide ale pereþilor exteriori ºi acoperiºurilor (tâmplãria exterioarã. toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperaturã. Normativul este întocmit înurmãtoarele ipoteze generale: transferul termicse face în regimstaþionar. se referã la urmãtoarele elemente de construcþie perimetrale: pârlea opacã I pereþilor exteriori.

de temperaturi.15. pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina ºi reprezenta grafic: variaþia temperaturilorpe suprafeþeinterioare ale elementelorde construcþie. precum ºi de spaþiul rosturilor închise. ganguri de trecere. faþã de mediul exterior (bowindouri.planºeelede peste ultimulnivel. pereþii ºi planºeele care separã volumul clãdirii de spaþii adiacente neîncãlzite sau mult mai puþin încãlzite. bidimensional. 1. º.a. curbele izoterme dininteriorulelementelor deconstrucþie. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan. planºeele de peste pivniþe ºi subsolurineîncãlzite. planºeele care delimiteazã clãdirea la partea inferioarã. Pentru cazuri speciale ºi siudii termotehnice. de sub terase ºi poduri.). .

[2] C 107/497 Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit. Mãrimi fizice ºi definiþii. [5] STAS 710986 Termotehnicã construcþiilor. [4] SR ISO7345:1994 Izolaþie termicã. [6] STAS 737/1087 Sistemul internaþional de unitãþi (SI).2. ACTE NORMATIVE CONEXE Prezentul normativ se va utiliza împreunã cu urmãtoarele reglementãri tehnice: [l] C 107/597 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul. [7] STAS 6472/489 Fizica . [3] Ghid pentru calculul necesarului de cãldurã de calcul ºi al necesarului de cãldurã ale clãdirilor. Terminologie.simboluri ºi unitãþi de mãsurã. Unitãþi ale mãrimilor caracteristice fenomenelor calorice.

Termotehnica. Prescripþii de calcul. [8] STAS 6472/688 Fizica construcþiilor. Calculul permeabilitãþii la aer a elementelor ºi materialelorde construcþie. [12] C 107/197 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdirile de locuit. (cu modificãrile dinanexa K). Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã. Ambianþe termice moderate. [11] NP 20089 Instrucþiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de închidere ale clãdirilor. Termotehnicã. [10] STAS 13149 Fizica construcþiilor. [13] . Proiectarea termotehnicã a elementelor de construcþie cu punþi termice. [9] STAS 6472/7 Fizica construcþiilor.construcþiilor. Determinarea indicilor PMV ºi PPD ºi nivele de performanþã pentru ambianþe.

în cadrul cãreia se considerã cã temperaturile nu variazã în timp. Regim (termic) staþionar: Ipotezã convenþionalã de calcul termotehnic. [14] CEN/TC 89 N 351EBuilding components and building elements. DEFINIÞII ªI SIMBOLURI 3. Strat cvasiomogen: Strat alcãtuit din douã sau mai multe materiale. Thermal resistancc and thermal transmittance. doors and shutters. Definiþii . Strat omogen: Strat de grosime constantã. Thermal transmittance.1. 3. Calculation method. având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme. [15] CEN/TC 89 N 433E Windows.C 107/297 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cea de locuit. . Calculation method. .

cu o conductivitate termicã echivalentã. altfel uniformã. dar care poate fi considerat ca un strat omogen. . Flux termic (. Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic . în care rezistenþa termicã. este sensibil modificatã ca urmare a faptului cã izotermele nu sunt paralele cu suprafeþele elementelor de construcþie.): Cantitatea de cãldurã transmisã la. . sau de la un sistem. Anvelopa clãdirii: Totalitatea suprafeþelor elementelor de construcþie perimetrale. care delimiteazã volumul interior (încãlzit) al unei clãdiri. Punte termicã: Porþiune din anvelopa unei clãdiri. .având conductivitãþi termice diferite. raportatã la timp. de mediul exterior sau de spaþii neîncãlzite din exteriorul clãdirii.

.raportat la aria prin care se face transferul cãldurii. Suprafaþa adiabaticã: Suprafaþã prin care nu se produce nici un transfer termic.

Izoterme: Linii sau suprafeþe care unesc punctele având aceleaºi temperaturi în elementele de construcþie. Rezistenþã termicã (R): Diferenþa de temperaturã raportatã la densitatea fluxului termic. respectiv spaþial. .. . de temperaturi. . Coeficient de transfer termic (U): Fluxul termic în regim staþionar. determinate pe baza unui calcul al câmpului plan. Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme. în regim staþionar. raportat la aria de transfer termic ºi la diferenþa de temperaturã dintre temperaturile mediilor situate . reprezentând direcþia ºi sensul fluxului termic în clementele de construcþie.

faþã de un . Coeficient liniar de transfer termic (. .de o parte ºi de alta a unui sistem. printrun element de construcþie. . . Inversul rezistenþei termice. Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staþionar. raportat la diferenþa de temperaturã între douã medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic.): Termen de corecþie care þine seama de iniluenþa unei punþi termice liniare. faþã de un calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. Coeficient punctual de transfer termic (.): Termen de corecþie care þine seama de influenþa unei punþi termice punctuale.

.calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. bidimensional. în care se considerã cã liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcþie. . în care se þine seama de influenþa tuturor punþilor termiceliniare ºi punctuale ºi care se bazeazã pe un calcul spaþial. Cacul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic. . Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic. Calcul unidirecþional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat. în care se þine seama de influenþa punþilor termice liniare ºi care se bazeazã pe un calcul plan. . al câmpului de temperaturi.

2. al câmpului de temperaturi. . pentru unii termeni sau menþinut simbolurile prevãzute în STAS 710986. Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaºi condiþii de temperaturã. Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345:1994 ºi STAS 737/1087. . Simboluri ºi unitãþi de mãsurã Simbolurile ºi unitãþile de mãsurã ale principalilor termeni utilizaþi în prezentul normativ sunt date în tabelul I.tridimensional. 3.

= Q . . = .r .Observaþii: 1) Temperaturile ºi diferenþele de temperaturã se pot nota ºi cu simbolurile .. ºi respectiv .r = . Se dã mai jos corespondenþa între simbolurileþutilizate în cadrul prezentului normativ ºi simbolurile folosite în prescripþiile tehnice elaborate anterior: .= k c = cp q = q . = k s = sm R = Ros R nec = Ro nec A = S R = R os R m = Rom n = N U = k R min = Rom min e = .. .

.

interioarã de calcul Tu în spaþiile neîncãlzite TS1 pe suprafaþa interioarã Tse pe suprafaþa exterioarã punctului de rouã AT Diferenþa de temperaturã între Ti ºi Te TiTe KAT.Tabel I SIMBOLUL TERMENUL RELAÞIA DE DEFINIRE U. . între Ti ºi Tsi TiTsi ATe între Tse ºi Te T seTe . Raportul ecartului de temperaturã superficialã T TT ji D .M. 1 2 3 4 Te Temperatura exterioarã de calcul ° C T.

i Umiditatea relativã a aerului interior % n Viteza de ventilare naturalã (numãrul schimburilor de aer pe orã.Te .Ti W/(m2K) . rata schimburilor convenþionale de aer) . Densitatea aparentã Kg/m3 s Coeficientul de asimilare termicã W/(m2K) D Indicele inerþiei termice a unui element de construcþie ( )[ ]a sd /l .i Coeficientul de transfer termic superficial interior q/.Factorulde corecþie a temperaturilor exterioare T TT ji D Rsi Rezistenþa termicã superficialã interioarã 1/ . Conductivitatea termicã de calcul a unui material de construcþie W/( mK) c Capacitatea caloricã masicã la presiune constantã J/(kgK) .e .e exterior q/ .i m2K/W Rse exterioarã 1/ .

. etc.h1 e Coeficientul de emisie d Grosimea unui element de construcþie sau a unui strai al elementului de construcþie m b Lãþimea clãdirii. a unei zone.

B Lãþimea consideratã în calculul coeficientului liniar de transfer termic H Înãlþimea încãperii.Tabel I (continuare) 1 2 3 4 l Lungimea încãperii./A W/m2 . m2K/W Ra a unui strat de aer neventilat R unidirecþionalã a unui element de construcþie ( ) qTT kj /R . buiandrugilor. Coeficientul punctualde transfer termic W/ K Rs Rezistenþa termicã (specificã) a unui strat omogen d/. a clãdirii sau a punþilor termice liniare m h înãlþimea grinzilor. Fluxul termic (puterea termicã) dQ/dt W q Densitatea fluxului termic . Coeficientul liniar de transfer termic W/( mK) . etc. nivelului sau a clãdirii P Perimetrul clãdirii sau al încãperii A Aria (de transfer termic) m2 V Volumul încãperii sau al clãdirii m3 Q Cantitatea de cãldurã J .

condens e exterior t timp si suprafaþã interioarã m mediu se suprafaþã exterioarã min minimum u spaþiu neîncãlzit max maximum .3 Indici În prezentul normativse utilizeazã.corectatã R m medie R nec necesarã max / ii TT DD a R min minimã U Coeficientul de transfer termic unidirecþional corectat al unui element de construcþie l/R W/(m2K) U l/R L Coeficient de cuplaj termic ( k )j TT -F/ W/K G Coeficientul global de izolare termicã a clãdirii W/( m3K) 3. în principal. urmãtorii indici: i interior r rouã.

a aer nec necesar w apã ech echivalent .

3.3. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeazã la alcãtuirea elementelorde construcþie. capacitatea caloricãmasicã lapresiuneconstantã c [J/(kgK)]. În anexa A se dau urmãtoarele caracteristici termotehnice. 4. . Pentru unele transformãri se pot folosirelaþiile: 1W=1J/S=0.39104kcal lWh= 3600J=0.860 kcal lkcal/h= 1.163 W 4.1. în funcþie de felul materialului ºi de densitatea aparentã p (kg/m3): conductivitatea termicã de calcul . 4.860kcal/h U = lWs = 2.4 Sistemul de unitãþi ºi mãsuri Se foloseºte sistemul internaþional de unitãþi de mãsurã (SI). se vor considera în conformitate cu anexa A. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4.2. [W/(mK)].163J/s = 1. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate. coeficientul de asimilare termicã s [W/(m2K)].

miciledeteriorãri admise. în stare uscatã: .5.care va atesta ºi conductivitatea termicã de calcul a respectivului material. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A includ influenþa urmãtorilor factori. la materialele termoizolante tasabile. 4.. creºterea densitãþii aparente ca urmare a tasãrilor din timpul execuþiei ºi în decursul exploatãrii.7.c [Ws/(m3K)] 4. 4. la plãciletermoizolante friabile. 4.4. Capacitatea caloricã volumicã se obþine prin multiplicarea capacitãþii calorice masic e cu densitatea aparentã a materialului. Conductivitãþile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeazã în conformitate cu prevederile . în cazul unei umiditãþi sporite. aferenþi condiþiilorde punere în operã a materialelor termoizolante: existenþarosturilordintre plãcile termoizolante. conductivitãþile termice trebuie sã fie majorate corespunzãtor.6. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii.

2.8. se pot considera astfel: . 4. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil la temperatura de + 10°C. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmãtoarele: . 7. .23 Kg/m3 c =1000 J/(KgK) 4.10.58 W/(mK) 4.9. Rezistenþele termice specifice ale straturiloromogene se calculeazã cu3 zecimale. = 1000 Kg/m3 c = 4180 J/(KgK)la o temperaturãde +10°C . =0. = l.din cap.

2. se considerã aceleaºi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaþiilorde încãlzire ºi se iau din [3]. care înlocuieºte harta din STAS 6472/283. Dacã . din anexa D. astfel: zona I Te =12° C zona II Te=15° C zona III Te=18° C zona IV Te = 21° C 5. Temperaturile interioareale încãperilor încãlzite (Tj) Temperaturile interioare convenþionale de calcul ale încãperilor încãlzite.5. TEMPERATURI DE CALCUL 5. teritoriul României se împarte în 4 zone climatice. pentru perioada de iarnã. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare convenþionale de calcul se considerã în conformitate cu harta de zonare climaticã a teritoriului României. Conform acestei hãrþi.1.

de exemplu. în funcþie . în calcule se considerã aceastã temperaturã.3 Temperaturile interioare alespaþiilor neîncãlzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se determinã exclusiv pe bazã de bilanþ termic. de la acelaºi nivel: aTij Aj Ti = aAj în care: Aj aria încãperii j având temperatura interioarã Tij. la clãdirile de locuit se considerã Ti = +20°C. dar existã o temperaturã predominantã. temperatura interioarã convenþionalã de calcul se poate considera temperatura medie ponderatã a tuturor încãperilor încãlzite.încãperile au temperaturi de calcul diferite. Dacã nu existã o temperaturã predominantã. 5.

8din prezentul normativ. DIMENSIUNI DE CALCUL 6. de ariile elementelor de construcþie care delimiteazã spaþiul neîncãlzit. podurile ºi etajele tehnice. Determinarea temperaturilor Tu ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se face în conformitate cu prevederile cap. Tot pe bazã de bilanþ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise. precum ºi de rezistenþele termice ale acestor elemente. 6.de temperaturile de calcul ale încãperilor adiacente. precum ºi cele din balcoanele ºi logiile închise cu tâmplãrie exterioarã. Ca . În calcule se va þine seama în mod obligatoriu ºi de viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit.1.

principiu general. Suprafeþele orizontale ale elementelorde construcþie exterioare(planºeul de la te rasã sau de la pod. planºeul de peste subsolul neîncãlzit º. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale elementelor de construcþie interioare ºi prin feþele interioare ale elementelor de construcþie perimetrale.) se delimiteazã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali ºi princonturul interior alpereþilor exteriori (fig. aria orizontalã este delimitatã exclusiv prin conturul interior al pereþilor exteriori (fig.3).2. 6. .l).a. Pe ansamblul clãdirii.

l). ale feþelor interioare ale pereþilor exteriori (fig. Lungimile "1" alepunþilor termice lineare se stabilesc. precum ºi prin colþurile. precum ºi prin faþa superioarã a pardoselii primului nivel încãlzit (fig. aria verticalã exterioarã totalã.3. este: A = H ×al j = H ×P în care P este perimetrul clãdirii.2). 6. prin faþa inferioarã a plãcii ultimului planºeu. Suprafeþele înclinate se calculeazã pe baza dimensiunilordin planul lor. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale plãcii planºeelor intermediare. Ariile tâmplãriei exterioare se determinã pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzãtoare din pereþi (fig.5.l ºi 2). Pe verticalã. mãsurat peconturul interior al pereþilorde faþadã. . intrânde sau ieºinde.4. Pe ansamblul clãdirii.6.6. 6. inclusiv aria vitratã. Suprafeþele verticale exterioare (pereþii) se delimiteazã pe orizontalã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali. 6.

Aria anvelopei clãdirii se calculeazã ca suma tuturor ariilor elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirii prin care au loc transferuri termice.2. de conturul suprafeþelor respective. ºi a înãlþimilor Hj considerate ca în fig. în consecinþã ele sunt delimitate. 6. intersecþiile punþilor orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punþilor orizontale.. 6. cuurmãtoarele precizãri: lungimile se mãsoarã în cadrul ariilor A determinate conform pct.2: ... în funcþie de lungimile reale pe care se prevãd detaliile respective. înlungimile "1" ale punþilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planºeu) în dreptul pereþilor interiori structurali ºi nestructurali.2 . Volumul încãperilor se calculeazã pe baza ariilor orizontale determinate conform pct.în principiu.6.8. 6. la planºeul depeste spaþii neîncãlzite.7.6. la extremitãþi. nu se includ lãþimile golurilordeuºi.4. cât ºi înlungimile punþilor verticale.

dar la care cãldura pãtrunde prin pereþi adiacenþi. cât ºi încãperile încãlzite indirect (fãrã elemente de încãlzire). Nu se includ în volumul clãdirii: camerele de pubele. Volumul clãdirii V reprezintã volumul delimitat. puþul liftului. precum ºi . lipsiþi de o termoizolaþie semnificativã. ºi alte spaþii comune. +Vn Volumul V include atât încãperile încãlzite direct (cu elemente de încãlzire). de feþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale: V =aVj =V1 +V2 +. pe contur. holuri de intrare.9. în acest sens se considerã ca fãcând parte din volumul clãdirii: cãmãri. verandele.V = j jj A H 6. casa scãrii.. debarale.. vestibuluri.

chiar în situaþia în care ele sunt închise cu tâmplãrie exterioarã.balcoanele ºi logiile. .

DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE OPACE 7.7. Rezistentatermicãspecificãaunui stratomogen Rezistenþa termicã specificã a unui strat omogen al elementului de construcþie se determinã cu relaþia: Rs = l în care: d grosimea de calcul a stratului. dupãpunerea în operã. grosimea de calcul a stratului se va considera egalã cu grosimea minimã admisã.1. conductivitatea termicã de calcul a materialului.2. conform anexei A. în calcule se considerã grosimea finalã (dupã tasare).1. 7. Rezistenþatermicãspecificãaunui strat cvasiomogen 7. Întrun model geometric este admisibil ca. Rezistenþele termice ale straturilor omogene se calculeazã cu 3 zecimale. în anumite condiþii sã se înlocuiascã materiale d [m2K/W](l) .2. este mai micã decât grosimea iniþialã. . în cazurile în care abaterea negativã admisã la grosimea straturilor este semnificativã. La straturile la care grosimea finalã.

precum ºi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcþie tristrat. 7. în care. ech. Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen. 7. prin care trec ancore din oþel inoxidabil de diametre reduse. Ca exemple de straturi cvasiomogene se pot da zidãriile (alcãtuite din cãrãmizi sau blocuri + mortar).2. în locul conductivitãþii termice X.2. Rezistenþa termicã a unuistrat cvasiomogense calculeazã cu relaþia(1). Conductivitatea termicã echivalentã a straturilor cvasiomogene de tipul zidãriilor se poate calcula cu relaþia: a(ljAj ) lech = aAj [W/(mK)](2) .3. se introduce valoarea conductivitãþii echivalente .2. dispuse uniform pe suprafaþa elementului de construcþie. echivalentã.cu conductivitãþi termice diferite cu un material având o conductivitate unicã.

7. La straturile cvasiomogene alcãtuite dintrun strat termoizolant + ancore metalice de legãturã.în care: . conductivitatea termicã echivalentã se poate determina cu relaþia: lech =l+d ´n ´c [W/(mK)](3) .4.j conductivitãþile termiceale materialelor componente. Aj ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen. mãsurate în planul stratului.2.

La determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie interioare.3.e = 8W/(m2K).i=. 7. . Rezistenþele termice superficiale (Rs. conf. Rezistenþele termice superficiale 7. pe ambele suprafeþe ale elementului se considerã valori. nnumãrul de ancore metalice pe metru pãtrat. pct. 7.3. conductivitatea termicã a materialului termoizolant [W/(mK)].3. coeficientul punctual de transfer termic. 10.2. se considerã .[W/K]. în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic.i .3. La calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap.6. indiferent de sensul fluxului termic. În spaþiile neîncãlzite. 7.i = .e = 12W/(m2K).1. care se determinã pe bazaunui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi.în care: . ºi Rse) se considerã în calcule în conformitate cu tabelul II. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior . d grosimea stratului termoizolant [m]. aferent unei ancore dinoþel inoxidabil.

sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de verticalã.i= 8W/(m2K) se considerã o variaþie liniarã. pe suprafeþele verticale ºi orizontale interioare ale încãperilor. între colþul intrând ºi cel mai apropiat colþ ieºind. în metri. iar cele aferente suprafeþelor orizontale sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de orizontalã.i=8(lx) [W/(m2K)](4) în care: x distanþa.25m.în colþurile interioare intrânde. . dar cel mult 0. Valorile din tabelul II aferente suprafeþelor verticale.3. Între valoarea astfel determinatã ºi valoarea .3. 7. aferente colþului intrând. se considerã: . pe lungimea x.

08 2 0.7.5.9.3.4.06 3 0.04 7 0. pentru alte viteze ale vântului se poate considera.orientativ: v Rse [m/s] m2K/W 1 0. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturã interioarãde+20°C.02 .05 5 0. cuun coeficient de emisiee =0. 7.3.03 10 0. netratate (cu uncoeficient de emisie e = 0.042 m2K/W din tabelul II corespunde urmãtoarelor condiþii: suprafaþa exterioarã netratatã. Valoarea rezistenþei termice superficiale exterioare Rse = 0. În studii. Valorile rezistenþelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeþele interioare obiºnuite. temperaturaexterioarã Te =0°C viteza vântului adiacent suprafeþei exterioare v=4m/s.9).

COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m 2K)] ªI REZISTENÞE TERMICE SUPERFICIALE [m 2K/W] .

7.4. Rezistenþele termice alestraturilor deaer 7.4.1. Rezistenþele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic ºi de grosimea stratului de aer. 7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã de orizontalã, iar cele din coloanele "flux termic vertical" suni valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã deverticalã. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra[m 2K/W] TABELUL III Grosimea stratuluide aer (mm) Direcþia ºi sensul fluxului termic Orizontal Vertical ascendent descendent 0 0,00 0,00 0,00 5 0,11 0,11 0,11 7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15 15 0,17 0,16 0,17 25 0,18 0,16 0,19 50 0,18 0,16 0,21 100 0,18 0,16 0,22 300 0,18 0,16 0,23 OBSERVAÞIE: Pentru valori intermediare se interpoleazã liniar. 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcþie, cu excepþia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I. 7.4.4. Valoriledin tabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: stratul de aer este mãrginit de suprafeþe paralele, perpendiculare pe direcþia fluxului termic, toate suprafeþele fiind suprafeþe obiºnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); stratulde aerare grosimea (pe direcþia fluxului termic) de celmult 10% din oricare din celelalte

douã dimensiuni, ºinu mai mult de 0,3m; nu are loc nici un schimb de aer semnificativ, atât cu mediul interior, cât ºi cu cel exterior. 7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care existã un oarecare grad de ventilare a spaþiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.5.1. Rezistenta termicã specificã unidirecþionalã a unui element de construcþie alcãtuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cvasiomogene, fãrã punþi termice, inclusivdineventuale straturide aerneventilat, toate dispuseperpendicularpe direcþia fluxului termic, se calculeazã cu relaþia: R = Rsi +aRs +aRa + Rse [m2K/W](5) Relaþia (5) se utilizeazã ºi pentru determinarea rezistenþei termice specifice în câmp curent, a elementelorde construcþie neomogene (cu punþi termice). În calculul unidirecþional, suprafeþele izoterme sunt paralele cu suprafaþa elementului de construcþie. 7.5.2. La elementele de construcþie cu straturi de grosime variabilã (de ex. la planºeele de la terase), rezistenþele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeþelor care se calculeazã. În

5.5. pentru o mai mare exactitate. Rezistenþa termicã specificã corectatã se determinã la elementele de construcþie cu alcãtuire neomogenã. 7. La elementele de construcþie cu permeabilitate la aer ridicatã. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.3.4.6. ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale). Coeficientul de transfer termic unidirecþional se determinã cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) R 7. 7. 7. Dacã valorile R ºi U reprezintã rezultate finale ale calculelor termotehnice. se recomandã utilizarea prevederilordinanexa F.5.cazul în care conductivitatea termicã a stratului cu grosime variabilã este redusã. determinarea rezistenþei termice specifice unidirecþionale se va face cu luarea în consideraþie a prevederilor STAS 6472/785[ 9].1. ea þine seama de influenþa punþilor termice asupra valorii rezistenþei termice .6.5.

. 7.specifice determinate pe baza unui calcul unidirecþional în câmp curent. l lungimea punþilor termice liniare de acelaºi fel.din cadrul suprafeþei A.6.2. Rezistenþa termicã specificã corectatã R' ºi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazã cu relaþia generalã: 1 1 a(Y×l) ac U '== + + [W/(m2K)](7) R' R A A încare: R rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã aferentã ariei A. respectiv în zona cu alcãtuirea predominantã.

) de transfer termic aduc o corecþie a calculului unidirecþional. Punþile termice punctuale rezultate la intersecþia unor punþi termice liniare. bidimensionalã. þinând seama atât de prezenþa punþilor termice constructive.Rezistenþa termicã specificã corectatã R' se mai poate exprima prin relaþia: R' = rR [W/(m2K)](8) în care: rreprezintã coeficientul de reducere a rezistenþei termiceunidirecþionale: 1 r = 9) []( 1+ R[a(y×l)+ac] A 7. Coeficienþii .) ºi punctuali (. se neglijeazã în calcule. cât ºi de comportarea realã.3. în zonele de neomogenitate a elementelorde construcþie. . Coeficienþii specifici liniari (. de regulã. respectiv tridimensionalã» a fluxului termic.6.

ºi . Înanexa G se prezintã o clasificare a punþilor termice liniare ºi punctuale precum ºi o clasificare a tipurilorde coeficienþi liniari de transfer termic .. ei se determinã pe baza calculului numeric automat al câmpurilorde temperaturi.5. 7. ei se pot determina pe baza indicaþiilordin anexa J.6. au valori pozitive sau negative ºiei se introduc în relaþiile (7) ºi (9) cu semnele lor algebrice. În . Semnul ( + ) reprezintã o reducere a rezistenþei termice corectate R' faþã de rezistenþa termicã unidirecþionalã R. ºi . nu diferã în funcþie de zonele climatice. semnul () are o frecvenþã mai redusã ºi semnificã o mãrire a valorii R' faþã de valoarea R. În cazul în care aceºti coeficienþi nu pot fi extraºi din tabele.6.4. 7. Coeficienþii .

7.. valorile R' ºi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale). 73 se dau coeficienþii .6. 7.tabelele 1 .6.. Rezistenþa termicã specificã medie a unui element de construcþie se calculeazã cu relaþia: 1 aAj R' . 7.1. Coeficienþii liniari de transfer termic aferenþi pereþilor exteriori din zona de intersecþie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 .6.7. ºi . poate fi determinatã cu metoda aproximativã din anexa H. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare. pentru o serie de detalii curent utilizate.7. Dupã finalizarea calculelor termotehnice.. rezistenþa termicã specificã corectatã a elementelor de construcþie neomogene.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7. 10din[1]..

m == [m2K/W](10) U ' m a(AjU ' j ) în care: U jcoeficienþii de transfer termic corectat [W/(m2K)J aferenþi suprafeþelor Aj. .

2.7. Relaþia (10) este valabilã ºi pentru determinarea rezistenþelor termice specifice medii ale unor elemente de construcþie . pentruunnivel al clãdirii. cu relaþiile (7). sunt cele corespunzãtoare unui nivel sau unei clãdiri în întregime. Valorile R'm ºi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clãdiri se pot determina ºi direct. (8) ºi (9). precum ºi numãrul de punþi termice punctuale. Rezistenþele termice medii R'm se pot calcula: pentru o încãpere având mai multe suprafeþe aferente unui aceluiaºi element de construcþie. valorile Aj ºi U'j sunt aferente diferitelor încãperi.7.de exemplu pereþii exteriori la o încãpere decolþ. pentru ansamblul unei clãdiri.3. în care valorile A ºi 1. 7.7. În cazul rezistenþei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clãdirii.

se calculeazã cu relaþia (10). 7. corespunzãtor suprafeþei j. Rezistenþa termicã specificã medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcþie aferente unei încãperi. unui nivel sau întregii clãdiri.7. Relaþia (10) astfel modificatã este valabilã ºi la calculul rezistenþei termice medii a .alcãtuite din douã sau din mai multe zone cu alcãtuire omogenã. este factorulde corecþie a temperaturii exterioare. în care . obþinânduse rezistenþa termicã specifica medie Rm= 1/Um. în aceastã situaþie în relaþia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecþional Uj.4.j. în care la numitor termenul S(AjU ' j ) se înlocuieºte cu termenul S(AjU ' j tj ).

Alte caracteristici termotehnice 7.8. Coeficientul de cuplaj termic (L). aferentã unei încãperi. aferent unui element de construcþie.unui singur element de construcþie care separã mediul interiorde douã sau mai multe medii exterioare.7. se calculeazã cu relaþia generalã: F= Lj ×DT în care indicele j are aceeaºi semnificaþie ca la pct.8. unui nivel sau întregii clãdiri. se calculeazã cu relaþia generalã: A Lj = AjU ' j = j [W/K](11) R' j în care indicele j se referã la o suprafaþã a elementului de construcþie.8. 7.2. aferent unui element de construcþie. Fluxul termic (. În cazul .1. valorile L se pot însuma. 7.8. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie.1. având temperaturi Te ºiTudiferite.).

3. determinatã pe baza unui calcul de bilanþ termic.8.elementelor de construcþie care separã spaþiul interior încãlzit de un spaþiu neîncãlzit. Coeficientul global de izolare termicã (G). 7.34 ×n [W/(m3K)](13) V . valorile F se pot însuma. în locul valorii . se calculeazã cu relaþia generalã: a(L ×t ) G = jj +0.8.T = TiTese utilizeazã diferenþa de temperaturã (TiTu) în care Tu reprezintã temperatura din spaþiul neîncãlzit. conform cap. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie. aferent unei clãdiri în ansamblu.

utilizânduse relaþia generalã: a(T ×Lj )+0.1. se face uncalcul de bilanþ termic.în care: . Pentru determinarea temperaturii convenþionale de calcul dintrun spaþiu neîncãlzit.j factorul de corecþie a temperaturii exterioare. respectiv numãrul mediu al schimburilor de aerpe orã aferent tuturor încãperilor încãlzite ºi neîncãlzite din cadrul volumului clãdirii [h1]. Calculul coeficientului global de izolare termicã este tratat în detaliu în normativele [12] ºi[13]. DETERMINAREA TEMPERATURII DINTRUN SPAÞIU NEÎNCÃLZIT 8.34 ×V ×a(n ×T ) Tu = jj . 8. Vvolumul clãdirii [m3]. aferent suprafeþei j a elementului de construcþie. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului interior al clãdirii.

[0C](14) aLj +0. se fac urmãtoarele precizãri: la determinarea valorilor L.a. 8.2.. ferestre. n viteza de ventilare naturalã a spaþiului neîncãlzit.34 ×V ×an în care: Lj coeficienþii de cuplaj termic aferenþi tuturor elementelor de construcþie orizontale ºi verticale care delimiteazã spaþiul neîncãlzit de mediile adiacente: aer exterior sau încãperi încãlzite [W/K]. dacã încãperea neîncãlzitã este prevãzutã cu uºi. respectiv numãrul de schimburi de aer pe orã [h1]. Vvolumul interioralspaþiuluineîncãlzit [m3]. Tj temperaturileconvenþionale de calculale mediilor adiacente:Te sauTj[°C]. Pentruutilizareacorectã a relaþiei (14). luminatoare º. aferente elementelor de construcþie interioare se pot utiliza rezistenþele termice specifice unidirecþionale (R). în .

temperaturile Tj seintroduc în relaþiade calcul cu valorilelor algebrice. .relaþia de calcul se introduc ºiaceste elemente de construcþie.

dar cu uºi sau ferestre etanºe 0. Tipul de etanºare la aer n (h1) Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi încãlzit (i) 1 Pereþi ºi planºee fãrã goluri.5 6 Ca la 5). dar fãrã orificii de ventilare 0.0 7 Elemente de construcþie cu etanºeitate redusã 5.0 . crt.2 3 Ca la 1). dar cu uºi sau ferestre obiºnuite 0. uºi sau ferestre 0 2 Ca la 1).0 8 Elemente de construcþie evident neetanºe 10.5 Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi exterior (e) 4 Elemente de construcþie fãrã goluri sau orificii de ventilare 0 5 Elemente de construcþie cu goluri închise (cu uºi sau ferestre).RATA SCHIMBURILOR CONVENÞIONALE DE AER TABELUL IV Nr. dar cu mici orificii de ventilare 1.

4.3. precum ºi în funcþie de gradul de etanºeitate a elementelor de construcþie perimetrale. în funcþie de destinaþia acesteia (de exemplu cerinþe mai mari de ventilare la cãmãrile de alimente de la locuinþe. etc. Valorile n se vor stabili ºi în funcþie de necesitãþile de aerisire a încãperii neîncãlzite. Pentru numãrul de schimburi de aer pe orã între spaþiul neîncãlzit ºi spaþiul încãlzit. respectiv rata schimburilor convenþionale de aer. Viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. se stabileºte în funcþie de existenþa uºilor j a ferestrelor.) 8. precumºi între spaþiul neîncãlzit ºi mediul exterior. de existenþa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare. se pot utiliza valorile din tabelulIV. Spaþiile neîncãlzite pentru care se face calculul cu relaþia (14)pot fi: .8.

încãperi interioare de dimensiuni reduse ºi înconjurate în mare parte de încãperi încãlzite (cãmãri. garaje. Temperaturile în subsolurile neîncãlzite se determinã în conformitate cu prevederile din [1]. În situaþia în care douã spaþii neîncãlzite sunt adiacente.a. spaþii de dimensiuni mai mari. debarale. temperaturile Tu se pot determina. fie pe baza unui calcul de bilanþ termic. 8. fie cu relaþia (14) prin încercãri succesive. º.). windfanguri neîncãlzite. poduri sau etaje tehnice neîncãlzite.a. rezolvând un sistem de douã ecuaþii cu douã necunoscute. degajamente º. .). vestibuluri. interioare sau adiacente clãdirii (casa scãrii neîncãlzitã. rosturi închise.5.

Pentru alte tipuri de elemente de construcþie vitrate.5.3. necuprinse in tabelul V. 9. 9.9. Nu se recomandã folosirea tâmplãriilor din aluminiu la care nu se realizeazã ruperea punþilor termice pe o adâncime de cel puþin12 mm. nu vor fi utilizate decât dupã atestarea caracteristicilor lor termotehnice de cãtre un institut de spacialitate. 9. a luminatoarelor ºi a pereþilor exteriorivitraþise considerã conform tabelului V.2. Tâmplãriile exterioare cu tocuri ºi cercevele din mase plastice sau din aluminiu. Pentru tâmplãriile metalice simple. 9.1. realizate din profile . DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE SUPRAFEÞELOR VITRATE 9.4. rezistenþele termice specifice vor fi determinate prin încercãri de cãtre un institut de specialitate. produse în þarã pe baza unor licenþe strãine sau importate. Rezistenþa termicã a tâmplãriei exterioare (ferestre ºi uºi vitrate) din lemn. produse de firme din þarã.

19 simplã. rezistenþele termice ale tuturor tipurilorde tâmplarii se pot determina pebaza prevederilordin anexa I. REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCÞIE VITRATE TABELUL V ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W TÂMPLÃRIE EXTERIOARÃ DIN LEMN simplã.17 m2K/W cuun geam termoizolant R'=0.7. opace sau vitrate. Pentru uºile interioare.din oþel se vor considera urmãtoarele rezistenþe termice: cuo foaie degeam simplu R' =0. de alcãtuirea ºi grosimea acestora ºi de valorile Rsi ºi Rse corespunzãtoare poziþiei uºilor. în funcþie de materialele utilizate la tocuri ºi foi.6. cu . 9. Calculele se vor efectua pe baza indicaþiilordin anexa I. cu o foaie de geam 0.28 m2K/W 9. rezistenþele termice pot fi determinate prin calcul. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare.

cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 . 4 cm 0.. cu douã foide geam ºi un geam termoizolant 0. cu douã foi de geam la distanþã de 2 . cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 8 .43 dublã...51 dublã..33 simplã.69 LUMINATOARE cu o foaie de geam 0...44 cuplatã.55 triplã. 12 cm 0.57 triplã.29 cu douã foi de geam la distanþã de1.39 cuplatã. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 ..un geam termoizolant 0. 4 cm 0...3 cm .. 12 cm 0..31 simplã. cu trei foi de geam 0. cu douã foi de geam la distanþã de 2 .... cu douã foi de geam la distanþã de 8 . 4 cm 0. 4 cm 0.18 cu un geam termoizolant 0.

34 .27 simple 0.din plãci PAS 0.18 duble 0.

30 0.31 0.TABELUL V (continuare) ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W PEREÞI EXTERIORI VITRAÞI geam profilit tip U. montate simplu plãci presate din sticlã. cu o foaie de geam 0.18 10.17 0. de 80 mm grosime vitrine cu rame metalice.18 0. montat simplu geam profilit tip U.22 0. montat dublu geam profilit tubular plãci PAS. Temperatura pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie fãrã punþi termice (sau în câmpul curent al elementelorde construcþie cupunþi termice) se determinã cu relaþia: .27 0.42 0. tip S (Nevada): pereþi simpli pereþi dubli cãrãmizi presate din sticlã cu goluri. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAÞA INTERIOARÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 10.1.

pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpuluiplan. 73. bidimensional de temperaturi.. Pentru cazurile ºi detaliile curente.. În mod curent. în relaþia de calcul (15) se introduce diferenþa de temperaturã (TiTu).DT Tsi =Ti . Înzona punþilortermice. temperaturile superficiale minime Tsi min se dau în tabelele 1 . Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizãrilor din anexa J. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II . temperaturileTsi se determinã printrun calcul automat al câmpului de temperaturi.3.T = TiTe. 10.2. 10.[oC](15) ai ×R La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. în locul valorii .

La colþurile intrânde de la intersecþia a doi pereþi exteriori cu un planºeu (la tavan sau la pardosealã).[oC](16) în care: Ti = +20°C Te = 15° C Ti Te = 35K iT 10.4. Pentru alte condiþii de temperaturã (T'e ºi T'i). temperatura minimã (T'si min) se poate determina cu realaþia: min ' si T '' ' ei ei i TT TTT -= ( min )si T. temperatura minimã se poate determina numai pe .climaticã ºi pentru o temperaturã interioarã Ti = +20°C.

detemperaturi. tridimensional.baza unui calcul automat al câmpului spaþial. .

3Tsi min -0. Pe baza temperaturii superficiale minime Tsi min. determinatã conform cap. fie ansamblului clãdirii.3Ti [°C](17) în care: Tsi mln temperatura superficialã minimã. fie unei încãperi. aferentã suprafeþei interioare a unui element de construcþie.7. determinatã pe baza câmpului plan de temperaturi.5.[°C](18) sim i ai ×R' în care: R' rezistenþa termicã specificã corectatã.În cazul în care nu se face unastfel de calcul. sepoate calcula valoarea maximã a raportului ecartului de temperaturã superficialã.6. se poate considera valoarea aproximativã: Tsicolt =1. Temperatura superficialã medie. 10. dupã necesitãþi. 10. cu relaþia: T -T . aferentã. sepoate determina cu relaþia: DT T =T .

ll.8. se introducediferenþa de temperaturã (TiTu).T din relaþiile (18). La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaþiilor din anexa J.(20).(19).7.COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APÃ 11. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã se determinã în conformitate cu prevederile STAS 6472/489[ 7] ºi cu modificãrile dinanexa K. în locul valorii . se poate reprezenta grafic variaþia temperaturilor Tsi.i si min zmax= 19) DT []( Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m. 10. 11.1. folosind relaþia: Ti -Tsi m R zm == si []( 20) DTR' 10.2. Calculele se fac în ipoteza cã . se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperaturã superficialã.

pe baza relaþiei (15).elementul de construcþie este alcãtuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic. pe suprafaþa exterioarãaelementului de construcþie: DT Tse =Te + [°C](21) ae ×R . În aceastã ipotezã se potdetermina urmãtoarele temperaturi: pe suprafaþa interioarã a elementului deconstrucþie.

1. 11. ºi planul n. 12. Determinarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirilor se face .(Rsi +aRsj ) [°C](22) R sau T =T DT (R +aR ) ne se sj R în care: . Pe baza temperaturilor astfel determinate. STABILITATEA TERMICÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 12.întrun plan n din interiorulelementului de construcþie. respectiv exterioarã relaþia (23). cu unadin relaþiile: DT Tn =Ti . Temperaturile din interiorul elementelor de construcþie neomogene se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpuluibidimensional de temperaturi. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcþie.3.Rsj suma rezistenþelor termice specifice ale straturilor amplasate între suprafaþa interioarã relaþia (22).

indicele inerþiei termice se calculeazã cu relaþia: S(Aj ×Dj . densitatea aparentã a materialului [kg/m3]. Coeficienþii de asimilare termicã s se iau din anexa A. alcãtuit din mai multe straturidispuse perpendicular pe fluxul termic.2. coeficientul de asimilare termicã se calculeazã cu relaþia: s =8. 12. Indicele inerþiei termice D a unui element de construcþie plan.3. planºeele de peste ultimul nivelîncãlzit. de sub terase ºi poduri.înconformitate cu prevederile Instrucþiunilor tehnice NP 2001989[ 11]. 12. .4. 12.5×10 -3 l×c ×r [W/(m2K)](25) în care: c capacitatea caloricã masicã la presiune constantã [J/(kgK)] conform anexei A. În cazul elementelor de construcþie neomogene. Pentru materiale necuprinse în anexa A. 12. pentru perioada oscilaþiilor densitãþii fluxului termic de 24 de ore. se calculeazã cu relaþia: D =S(Rs ×s) în care: s coeficientul de asimilare termicã. Elementele de construcþie care se verificã la exigenþa de stabilitate termicã sunt urmãtoarele: partea opacã apereþilor exteriori supraterani ai încãperilorîncãlzite.5. [W/(m2K)].

) D = 26) aAj []( .

Timax = (TiTsirn). în loc de valoarea .T = TiTe.1. se calculeazã cu relaþia: R' nac = DT [m2K/W](27) ai ×DTi max în care: . Rezistenþa termicã necesarã din considerente igienicosanitare. înrelaþia (27) se introduce . 13. La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu neîncãlzit. max se dau în tabelul VI. admisã între temperatura interioarã ºi temperatura medie a suprafeþei interioare:. Dj indicii inerþiei termice corespunzãtori zonelorcu arii Aj.în care: Aj ariile zonelordistincte de pe suprafaþa elementuluide construcþie [m2].T.Tmax diferenþa maximã de temperaturã. în funcþie de destinaþia clãdirii ºi de tipul elementului de construcþie. REZISTENÞE TERMICE NORMATE 13. Valorile .

calculate pentru fiecare încãpere în parte. Rezistenþele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.3. Condiþia (28) se aplicã ºi la elementele de .diferenþa de temperaturã (TiTu).2. în relaþia (27) se introduce diferenþa dintre cele douã temperaturi interioare convenþionale de calcul. Relaþia (27) nu se aplicã la suprafeþele vitrate. încare Tu reprezintã temperatura în spaþiul neîncãlzit. având valori conform [3]. trebuie sã fie mai mari decât rezistenþele termice necesare: R'3 R' nec [m2K/W](28) 13. 13.T. în loc de valoarea . determinatã pebazaunui calcul de bilanþ termi La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu mai puþin încãlzit.

º.construcþie adiacente rosturilor închise.Timax din tabelulVIse mãresc cu 1K.) valorile . holurile de intrare în clãdirile de locuit.5. valorile normate Ti ºi ATj max.4. chiar dacã ele diferã de valorile Tj din [3] . 13. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice.a. 13. la verificarea termotehnicã a elementelor de construcþie interioare. La elementele de construcþie ale încãperilor în care staþionarea oamenilor este de scurtã duratã (de exemplu casa scãrii. izolate faþã de mediul exterior. precum ºi la clãdirile încãlzite cu sobe. pot ºi trebuie sa fie stabilite de proiectant. spre încãperile neîncãlzite sau mai puþin încãlzite.

6.dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiþii: degajãrile decãldurãdepãºesccu cel puþin 50% necesarulde cãldurã de calcul.ºi de valorile . 13.7. . 13.Timax din tabelulVI. valoarea . Rezistenþele termice specifice ale elementelor de construcþie vitrate trebuie sã fie mai mari decât valorile R'nec din tabelul VII. suprafaþa interioarã a elementului de construcþie este supusã unui flux radiant permanent sau este spãlatã de aer uscat ºi cald.Timax nu se normeazã. Pentru încãperile clãdirilor de producþie cu degajãri importante de cãldurã. densitatea fluxului termic degajat estede cel puþin 23 W/m 2deelement de construcþie .

prinrezistente termice specifice sporite: pentru20 kg/m2 R'nec = 2. a fiecãrui element de construcþie.80 m2K/W pentru150kg/m2 R'nec =1.60 m2K/W 13.8. medie peclãdire.50m2K/W pentru50 kg/m2 R'nec = 2.Trebuie sã fie îndeplinitã condiþia: R' 3 R' [m2K/W](29) m min VALORI NORMATE . prin care se urmreºte a se compensa inerþia (exprimatã prin greutate) redusã. Pentru elementele de construcþie uºoare cu excepþia suprafeþelor vitrate sunt valabile valorile R'nec de mai jos. rezistenþa termicã corectatã.00m2K/W pentru100kg/m2 R'nec =1.Timax . se comparã curezistenþele termice minime prescrise de actele normative în vigoare.Ti max TABELUL VI Grupa clãdirii Destinaþia clãdirii (%) . În scopul reducerii consumului de energie în exploatare.9.13.

5 3.0 2.a.[K] Pereþi Tavane Pardoseli I Clãdiri de locuit.Tr 0. cu regim normal de umiditate 50 4. internate Spitale.a. Creºe.5 3. licee.0 3. grãdiniþe ªcoli.Tr 3.0 II Alte clãdiri socialculturale.0 IV Clãdiri de producþie cu regim ridicat de umiditate *) . º. 60 4.75 .5 III Clãdiri sociale cu regim normal de umiditate Clãdiri de producþie cu regim normal de umiditate 60 6. cãmine.8.5 2. policlinici º.5 *) DT =T -q r ir REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCÞIE VITRATE .0 4.

22 0.28 0.33 II 0.24 .31 0.27 IV 0.TABELUL VII Grupa clãdirii R'nec [m2K/W] Tâmplãria exterioarã Luminatoare Pereþi exteriori vitraþi I 0.31 0.39 0.25 0.35 0.30 III 0.27 0.

indiferent de grupa clãdirii. trebuie sã fie mai mari decât temperatura punctuluide rouã .OBSERVAÞII: 1) La tâmplãria exterioarã de la casa scãrii ºi de la alte spaþii de circulaþie. se admite R'nec =0. atât în câmp curent. Temperaturile de la suprafeþele interioare ale elementelor de construcþie. în funcþie de temperatura interioarã convenþionalã de calcul Ti ºi de umiditatea relativã a aerului interior .22 m2K/W 14. Tsi colþ).r: Tsi(Tsi min. Temperatura punctului de rouã se poate determina din anexa B.2. .1. cât ºi în dreptul tuturor punþilor termice.r [°C](30) 14.27 m2K/W 2)La tâmplãria exterioarã de la vitrine se admite R'nec =0. TEMPERATURISUPERFICIALE NORMATE 14.

conform anexei C [Pa]. aproximativ.idintabelul VI.3. . devine presiune de saturaþie. 14. aceastã valoare a temperaturii este temperaturapunctului derouã0T. valorile . calculatã cu relaþia (31).i consideratã conform tabelului VI. temperatura punctului de rouã se calculeazã astfel: sedeterminã presiunea parþialã avaporilorde apã lainterior. chiar dacã ele diferã de valorile .i decât cele din anexa B. Mai exact. din anexa Cse determinã temperatura pentru care presiunea parþialã avaporilor de apã. temperatura punctului de rouã poate fi determinatã.. prin interpolare liniarã. 14. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. curelaþia: p ×j p = si [Pa](31) vi 100 în care: Ps presiunea de saturaþie corespunzãtoare temperaturii aerului interior.i umiditatea relativã a aerului umed interior [%].i pot fi ºi trebuie sã fie stabilite de proiectant.4. Pentru alte valori T ºi . Cu ajutorul .

în conformitate cu[10].temperaturilor superficiale medii determinate cu relaþia (18) se pot calcula ºi verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD. . precum ºi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeþei pardoselii. variaþia pe verticalã a temperaturii aerului ºi asimetria temperaturii radiante.

ANEXE A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouã pentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului. D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilor de aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai

tâmplãriei exterioare JCalculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCÞIE Nr. crt. Denumirea materialului Densitatea aparentã . kg/m3 Conductivitatea termicã de calcul . W/(mK) Coeficientul de asimilare termicã s W/(m2K) Factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori 1/KD 0 1 2 3 4 5 I. Produse pe bazã de azbest Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 1 Plãci ºi foi de azbociment 1900 0,35 6,35 24,3 2 Plãci termoizolante de azbest 500 300 0,13 0,09 1,99 1,28 1,6 1,6

II. Materiale asfaltice ºi bituminoase Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0 4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0 5 Bitum 1100 0,17 3,37 *) III. Betoane Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 6 Beton armat 2600 2500 2400 2,03 1,74 1,62 17,90 16,25 15,36 24,3 21,3 21,3 7 Beton simplu cu agregate naturale de naturã sedimentarã sau amorfã (pietriº, tuf calcaros, diatomit). 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 1,62 1,39 1,16 0,93 0,75 0,58 0,46 0,37 15,36

08 8.75 8.79 7.52 0.75 0.1 6.86 10.1 .53 7.87 0.9 8 Beton cu zgurã de cazan 1800 1600 1400 1200 1000 0.64 0.74 21.99 8.50 6.62 11.02 5.64 0.13.7 7.5 7.41 9.3 3.53 7.37 6.15 4.1 4.65 5.1 8.5 7.52 0.7 7.9 12.3 14.7 9 Beton cu zgurã granulatã 1800 1600 1400 1200 0.46 8.7 4.1 4.6 6.1 6.58 0.36 7.79 4.

.

26 0.81 0.55 2.3 3.25 5.0 1 2 3 4 5 10 Beton cu zgurã expandatã 1600 1400 1200 0.35 0.46 0.41 0.76 0.0 11 Beton cu perlit 1200 1000 800 600 0.46 0.47 3.4 2.58 0.49 4.46 7.41 7.4 2.5 6.29 .1 12 Beton cu granulit 1800 1700 1600 1500 1400 1200 1000 800 600 400 0.17 5.33 0.58 0.1 6.50 6.70 0.46 4.64 0.

28 0.63 7.57 3.61 3.7 3.2 3.5 6.4 1.89 2.17 9.24 0.9 6.27 0.4 2.1 7.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC 50 tip GBN 50 tip GBN 35 tip GBN T.85 8.79 4.03 7.23 0.75 2.8 6.02 5.7 3. GBC T 750 700 600 550 0.5 14 Produse rigide spumate din cenuºã de termocentralã .24 7.39 2.2 4.22 3.0.41 8.1 4.0 6.71 4.96 2.

87 9.16 2.08 7.37 6.15 5.6 IV.46 1.24 5.93 10.liatã cu ciment 500 400 0.70 8.20 0.7 V. Vatã mineralã ºi produse din vatã mineralã Capacitate caloricã masicã c=750 J/(kgK) 19 Vatã mineralã: tip 60 tip 70 60 .1 2.1 16 Mortar de ciment ºi var 1700 0.97 3.47 8. Mortare Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 15 Mortar de ciment 1800 0.7 4.5 17 Mortar de var 1600 0.52 7.3 18 Mortar de zgurã cu ciment 1400 1200 0.64 0.

3 ..130 120.045 0.SPS 60 tip SPS70 100.1 1.040 0.1 20 Saltele din vatã mineralã tip SCI 60. SCO60.045 0.59 1.70 0.37 0. 150 0....3 1.41 1.042 0.50 0.

0 1 2 3 4 5 21 Pâslã mineralã: tip P 40 tip P 60 tip P 90 40 60 90 0,043 0,040 0,040 0,31 0,36 0,44 1,1 1,6 2,0 22 Plãci din vatã mineralã: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 100 140 120...140 0,048 0,040 0,044 0,51 0,55 0,56 2,1 2,4 2,4 23 Plãci rigide din fibre de bazalt tip

PB 160 160 0,050 0,66 2,5 VI Sticlã ºi produse pe bazã de sticlã Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 24 Sticlã 2500 0,75 10,67 . 25 Sticlã spongioasã 400 300 140 0,14 0,12 0,075 1,84 1,48 0,80 28,3 28,3 28,3 26 Vatã de sticlã: cal. I cal. II 80 100 0,036 0,041 0,42 0,50 1,1 1,2 VII Produse pe bazã de ipsos, perlit, diatomit Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 27 Plãci de ipsos 1100 1000 0,41 0,37 5,23 4,47 6,1

6,5 28 Plãci de ipsos cu umpluturã organicã 700 0,23 3,13 3,4 29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7 30 ªapãde ipsos 1600 1,03 10,00 11,2 31 Produse termoizolante din diatomit 600 500 0,22 0,19 2,83 2,40 32 Plãci termoizolante din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9 VIII Pãmânturi ºi umpluturi Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 33 Pãmânt vegetal în stare umedã 1800 1,16 11,28 34 Umpluturã din nisip 1600 0,58 7,50 3,9 35

Umpluturã din pietriº 1800 0,70 8,74 2,4

tip STABILIT .17 0.78 7.91 10.3 39 Rumeguº 250 0.23 0.4 40 Plãci termoizolante din talaº.35 4.0 37 Stejar ºi fag perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 800 800 0. Lemn ºi produse din lemn Capacitate caloricã masicã c=2510 J/(kgK) 36 Pin ºi brad perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 550 550 0.1 38 Placaj încleiat 600 0.71 11.41 5.17 4.12 5.09 2.3 2.30 28.0 1 2 3 4 5 IX.02 2.4 2.

66 2.0 42 Plãci termoizolante din coajã de rãºinoase tip PACOSIP tip IZOTER 750 350 270 0. tip PFL (plãci moi) plãci S plãci B ºi BA 220.38 5.4 2.1 41 Beton cu agregate vegetale (talaº.14 0.3 2.16 5..7 3.32 2.125 0.42 2.13 3.19 2.1 43 Plãci din fibre de lemn.400 300 0..puzderie) 800 600 0. rumeguº..52 4.17 5.084 0.350 230.82 2.7 .08 2.21 0.116 5.3 5..400 0.094 2.216 0.4 2.

5 7. tip PAP 300 200 0.1 3.084 2.85 3.53 1.4 2.90 4.14 2.44 Plãci aglomerate fibrolemnoase.101 0.204 0. Produse termoizolante fibroase de naturã organicã Capacitate caloricã masicã c= 1670 J/(kgK) 46 Plãci aglomerate din puzderie.8 7.168 0.8 X.24 5.90 3. tip PAF 300 0. tip PAL: termoizolante stratificate omogene pline omogene cu goluri 350 650 550 700 600 500 450 0.216 0.57 2.79 4.180 0.1 4.101 .156 2.7 45 Plãci din aºchii de lemn.3 8.264 0.

91 1.5 3.086 1.44 3.0.0 .

3 49 Saltele din Deºeuri textile sintetice. .0 1 2 3 4 5 47 Stufit presat manual presat cu maºina 250 400 0.045 0.32 3.85 1.3 1.1 XI.74 1.14 1.14 0. tip vatã de tapiþerie 100 0.4 48 Plãci din paie 250 120 0.60 1.35 0.9 51 Zgurã granulatã.61 3.05 0.09 0.65 2.05 2. Umpluturi termoizolante Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 50 Zgurã de cazan 1000 700 0.26 4.4 1.3 2.

19 4.03 0.38 3.20 3.7 52 Cenuºã ºi zgurã de termocentralã 650 0.9 55 Diatomit 700 500 0.1 2.40 3.71 1.7 0.1 1.zgurã expandatã 1100 900 500 0.25 0.29 3.31 0.0 53 Granulit 900 500 300 0.46 XII.11 2.81 3.26 4. Pietre naturale ºi zidãrie din piatrã naturalã Capacitate caloricã masicã c = 920 J/(kgK) 56 Scorie bazalticã 1000 0.36 0.26 2.75 1.7 54 Perlit 200 100 0.18 5.90 4.17 2.16 57 .0 2.083 1.4 3.088 0.25 0.49 0.

42 10.0 59 Pietre calcaroase 2000 1700 1. granit.3 61 Zidãrie din pietre de formã regulatã.9 4.52 6.93 12.6 8.Marmurã. bazalt 2800 3.54 30. cu densitate aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 2680 1960 1260 3.5 60 Tuf calcaros 1300 0.4 9.7 58 Gresie ºi cuarþite 2400 2.13 0.89 12.99 17.9 .03 17.45 56.25 10.70 4.16 0.19 1.48 25.51 23.13 6.

5 de formã 1900 1.57 8. blocuri mici ºi produse din beton celular autoclavizat Capacitate caloricã masicã c = 87 (J/kgK) 63 Zidãrie din cãrãmizi pline 1800 0.60 7.30 15.1 64 Zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale.06 11.55 20. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de: 1675 kg/m3 1700 0.42 5.0 1 2 3 4 5 62 Zidãrie din pietre 2420 2.80 9.3 XIII Zidãrie din cãrãmizi.51 6.7 neregulatã. cu densitatea aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 1380 0.75 . tip GVP.

52 6.46 5.58 7.70 8.5 1075 kg/m3 1250 0.3 1475 kg/m3 1550 0.8.16 12.4 66 Zidãrie din blocuri mici pline din beton cu agregate uºoare.1 65 Zidãrie din cãrãmizi de diatomit. cu densitatea aparentã a blocurilor de: 2000 kg/m3 1980 1.77 4.57 4.7 1200 kg/m3 1350 0.55 6.64 7.0 1325 kg/m3 1450 0.3 950 kg/m3 1150 0.02 4.64 4.95 5.02 10. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de 1000 kg/m3 1200 0.6 .26 5.26 3.

5 1600 kg/m3 1620 0.1800 kg/m3 1800 0.72 7.61 7.93 10.3 1000 kg/m3 1080 0.50 6.34 3.43 4.9 67 Zidãrie din blocuri debeton celular autoclavizat: cu rosturi subþiri .42 5.1 1400 kg/m3 1440 0.26 8.75 8.7 1200 kg/m3 1260 0.29 4.

25 0.34 3.9 4. Metale Capacitate caloricã masicã c=480 J/(kgK) 69 Oþel de construcþii 7850 58 .82 3.30 0.13 3.4 68 Fâºii armate din beton celular autoclavizat tip GBN 35 tip GBN 50 625 725 0.20 3.8 4.38 3.70 4.28 3.30 0.57 3.3 3.27 0.2 XIV.7 4.0 1 2 3 4 5 tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obiºnuite tip GBN 35 tip GBN 50 675 775 725 825 0.

49 7.61 0.7 . Polimeri ºi spume depolimeri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 72 Polistiren celular 20 0.0 3.00 .042 0.0 74 Poliuretan celular 30 0.0 XVI.23 8. 70 Fontã 7200 50 111.40 3.044 0. 71 Aluminiu 2600 220 140.05 0.0 73 Spumede policlorurã de vinii 70 30 0.29 0. Materiale în suluri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 75 Covor PVC fãrã suport textil cu suport textil 1800 1600 1600 1400 0.6 .38 0.8 .36 30.46 7.05 0.125. XV.30 30.33 0.

carton bitumat.83 425 425 425 425 76 Pânzã bitumatã. 600 0.17 3.28 *) *) Valoarea este conform S1 AS 6472/489 .5. etc.

. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate. Conductivitãþile termice de calcul .16 W/(mK) 60% . conform prevederilor din S TAS 6472/489.OBSERVAÞII: 1. 2..23 W/(mK) 35% . conductivitatea termicã se poate determina experimental.17. Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A.odupã cum urmeazã: betoane uºoare având: . 0.0. 3.o = 0. se obþin prin majoritatea valorilor determinate experimental. conductivitatea fiind raportatã la temperatura medie de 0°C. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A sunt date la condiþiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii.o . conform STAS 591289 (pentru materialul în stare uscatã).

se referã la materialele în stare uscatã pânã la masã constantã... 5. Densitatea aparentã datã în anexa A. Pentru materiale cuprinse în anexa A. 6.58 W/(mK) 20% produse dinvatã mineralã 10% produse dinlemn 20% produse fibroase de naturã organicã 20% masã ceramicã 20% polimeri ºi spume din polimeri cu pori închiºi 10% cu pori deschiºi 20% 4.47.o = 0.30 W/(mK) 30% . conductivitatea termicã de calcul se poate determina prininterpolare.0...0.46 W/(mK) 25% .o = 0.o=0. Pentru materialele .24. dar având alte densitãþi aparente....0.31.

.ºi densitãþile aparente necuprinse în anexa A. valorile 1/KD se dau în STAS 6472/489. pelicule sau folii. Pentru materiale sub formã de vopsele. Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A.4 din prezentul normativ. 12. coeficientul de asimilare termicã s se calculeazã conform pct. precum ºi pentru alte materiale necuprinse în anexa A. factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentalã de cãtre un institut de specialitate. 7. 8.

2 + 15.3 + 20.4 + 12.2 90 + 10.0 + 20.0 + 22.0 + 16.3 + 16.0 95 + 11.2 + 13.0 + 18.2 + 21. Tj în °C 12 14 16 18 20 22 100 + 12.3 .i % Temperatura aerului interior.2 + 17.r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ªI UMIDITÃÞI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR 0C Umiditatea relativã aaerului.4 + 14.ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUÃ (.3 + 18.0 + 14.2 + 19.

4 + 11.5 + 15.7 + 8.2 + 15.7 +7.4 + 16.6 + 12.5 + 14.4 + 17.4 + 8.5 + 18.1 + .6 + 13.5 + 12.4 70 + 6.7 + 11.4 + 17.2 +10.4 + 14.1 60 + 4.3 65 + 5.5 + 13.5 + 15.5 + 9.7 + 10.4 80 + 8.7 + 9.4 + 19.4 75 + 7.6 + 11.5 + 6.6 + 10.5 + 16.3 + 13.85 + 9.

3 +4.9 30 4.1 + 5.5 50 + 1.5 + 2.7 + 5.5 2.1 + 0.1 45 + 0.0 + 8.8 + 10.4 + 4.0 + 7.9 .12.6 + 7.1 + 7.4 +2.3 +4.5 40 1.6 1.9 + 7.2 + 6.1 + 5.0 + 0.6 + 2.8 35 2.4 +9.9 55 + 3.9 + 3.2 +5.7 + 9.7 + 12.3 + 11.0 + 13.

1 .9 + 3.5 + 1.1.5 2.2 + 1.6 25 6.6 5.0 0.0 3.3 + 0.

5 0.8 0.6 0.4 0. în Pa I . ps.2 0.1 0.7 0.0 0. Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la 0°C 30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469 29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 .9 Presiunea de saturaþie a vaporilor de apã.ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAÞIE A VAPORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI Pa Temperatura aerului T(°C) Fracþiuni de grade Celsius 0.3 0.

4196 4219 28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984 27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759 26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544 25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343 24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151 23 2810 2827 .

2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968 22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794 21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473 19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324 18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 .

2158 2172 2185 17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052 16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806 14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695 13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588 12 1403 .

1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488 11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394 10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304 9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218 8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140 7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 .

1045 1052 1059 1066 6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995 .

I . Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la0°C 5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925 4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866 3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808 2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 .

Pentru domeniul de temperaturã de la 0 pânã la 20 °C 0 1 2 611 562 517 605 557 514 600 552 509 595 547 505 592 543 501 587 538 496 582 534 492 577 531 489 572 527 484 567 522 480 3 4 5 476 437 401 472 433 .700 0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653 II.

398 468 430 395 464 426 391 461 423 388 456 419 385 452 415 382 448 412 379 444 408 375 440 405 372 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286 9 284 .

281 279~ 276 274 272 269 267 264 262 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182 14 181 180 178 177 175 173 .

172 170 168 167 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104 20 .

103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 .

1. 500mm2/metruliniar pentru straturiorizontale max. În aceste condiþii.ANEXA E CONSIDERAREA ÎNCALCULEASTRATURILOR DEAERVENTILATE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN/TC 89 N351E[14]. gãurile prevãzute sã fie astfel dispuse încât sã nu se poatã naºte un curent de aer prin stratul de aer considerat. 500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea urmãtoarele condiþii: între stratul de aer ºi mediul exterior sã nu existe nici un strat termoizolant.Strat de aer foarte slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri de dimensiuni foarte reduse ºi anume: pentru straturi verticale max. stratul de .

În aceste condiþii. 2. Strat de aer slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri având urmãtoarele dimensiuni: pentru straturi verticale între 500 ºi1500 mm2/metru liniar pentru straturiorizontale între 500ºi 1500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea condiþia ca gãurile sã nu fie dispuse astfel încât sã favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat. .15 m2K/W. rezistenþa termicã a acestor straturi. rezistenþa termicã a stratului de aer slab ventilat se considerã în calcule cu jumãtate din valorile prevãzute în tabelul III.aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat. Dacã rezistenþa termicã Rs a straturilor amplasate între stratul de aer ºi mediul exterior depãºeºte 0.

Strat de aer bine ventilat Din aceastã categorie fac parte straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri care depãºesc: pentru straturi verticale 1500mm2/metru liniar pentru straturiorizontale 1500 mm2/metru pãtrat în aceste condiþii rezistenþa termicã se calculeazã atât fãrã aportul Untului de aer.15 m2K/W. 3. se limiteazã la valoarea de 0.care se considerã în calcule. cât ºi fãrã cel al straturilor amplasate între stratul de aer ºimediul exterior. în aceastã situaþie. . corespunzãtoare. pentru rezistenþa termicã superficialã Rse se adoptã " valoare egalã cu rezistenþa termicã superficialã Rsi.

Fl).ANEXA F DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILà Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor dinCEN/TC89 N351E [14]. de exemplu planºeul terasã (fig. Relaþiile de calculdemai jos sunt valabile în cazulîn care pantele nu depãºesc 5 %. este în funcþie de rezistenþele termice aferente acestor zone. 2)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai înalt. rezistenþa termicã specificã medie pe ansamblul elementului de construcþie. Prezenta anexã se referã la elementele de construcþie în alcãtuirea cãrora intrã un strat de grosime variabilã. Se definesc 3 tipuri de zone (fig.F2): 1)Suprafeþe dreptunghiulare. de asemenea. . În aceastã situaþie rezistenþa termicã este diferitã de la zonã la zonã. 3)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai puþin înalt.

se calculeazã cu relaþiile: 1 lad1 +l×Ro ö 1) U == çç ÷÷ [W/(m2K)] R d l×R 1 e o o 12×léd +l×R ad +l×R ö u 1 o 1 o 2) U == e ln çç ÷÷ -1ú [W/(m2K)] R d1 d1 e l×Ro o ë u 12×lé d +l×R ad +l×R öu 1 o 1 o 3) U .Coeficienþii de transfer termic U. corespunzãtori celor 3 tipuri de suprafeþe.

Ro rezistenþa termicã a celorlalte straturi.== e1. ln logaritmi naturali (lnx = 2. d1 grosimea maximã a straturilor de grosime variabilã. Calcululse conduce astfel: 1)Se calculeazã Ro ca o rezistenþã termicã totalã a tuturor straturilor. cu excepþia .3026 log x). inclusiv ambele rezistenþe termice superficiale(Rsi ºi Rse).ln çç ÷÷ ú [W/(m2K)] R d1 ë d1 e l×Ro ou în care: . conductivitatea termicã de calcul a stratului cu grosime variabilã (având grosimea egalã cu zero la o margine).

Fl 3)Se calculeazã valorile Uj aferente fiecãrei arii Aj. . 2). 3). ca în exemplul din fig. 2)Se subîmparte aria totalã în arii de tipurile 1).stratului de grosime variabilã.

Cu un grad mai mic de exactitate. cu un grad sporit de exactitate. relaþiile din aceastã anexã permit a se calcula ºi rezistenþele termice corespunzãtoare unor încãperi sau unui ansamblu dedouã sau mai multe încãperi.4)Se calculeazã coeficientul de transfer termic total. rezistenþa termicã aferentã întregului element de construcþie. 2)În situaþia în care straturile cu . cu relaþia: a(U j ×Aj ) U = aAj [W/(m2K)] 5)Se calculeazã rezistenþa termicã specificã pentru ansamblul elementului de construcþie cu relaþia: R = 1 [m 2K/W] U Observaþii 1)Relaþiile din aceastã anexã permit sã sedetermine.

în loc de rezistenþa termicã unidirecþionalã Ro.grosime constantã conþin punþi termice. . în relaþiile de calcul se introducerezistenþa termicã specificã corectatã Ro.

ANEXA G CLASIFICAREA PUNÞILOR TERMICE ªI A COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC 1. aºa cum se întâmplã la colþurile dintre pereþi. cu materiale având o conductivitate diferitã. Din punctul de vedere al . Puntea termicã reprezintã o zonã a anvelopei unei clãdiri. 2. o schimbare a grosimii elementului deconstrucþieºi/sau o diferenþã între ariile suprafeþelor interioare ºi exterioare. precum ºi la cele dintre pereþi ºi planºee. în care fluxul termic altfel unidirecþional este sensibil modificat prin: penetrarea parþialã sau totalã a elementelor de construcþie perimetrale.

acestea din urmã au consecinþe în urmãtoarele direcþii: se modificã cuantumulfluxului termic. .G1) astfel: punþi termice constructive. punþile termice se clasificã (fig. Din punctul de vedere al alcãtuirii lor.lungimii lor. Punþile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legãturã) sau provenind din intersecþia unor punþi termice liniare. având ambele caracteristici de mai sus. 4. schimbãri ale grosimilor. Punþile termice constructive pot fi cu incluziuni totale sau parþiale. punþi termice geometrice. punþile termice se clasificã(fig. realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferitã.a. punþi termice punctuale. se modificã alura izotermelor ºialiniilor de flux termic. 3. º.).G1) în: punþi termice liniare. realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colþuri. În comparaþie cu elementele de construcþie fãrã punþi termice. punþi termice mixte.

. În figura G2. de exemplu un spaþiu exterior ºi unspaþiu interior.se modificã temperaturile superficialeinterioare. 5. de exemplu la unele colþuri ºi la secþiunile verticale. astfel: a)un singur coeficient aferent unei punþi termice amplasate întro unicã încãpere. e)coeficienþi aferenþi la douã spaþii din exteriorul elemetului de construcþie. de exemplu la un gol de fereastrã. b)doi coeficienþi simetrici (la detaliile cu un axde simetrie). amplasat lângã o intersecþie de pereþi. d)coeficienþi care cumuleazã efectul a douã sau a mai multor punþi termice. se prezintã câteva tipuri caracteristice de coeficienþi liniari de transfer termic. c)doi coeficienþi inegali. neîncãlzit.

d). pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate aferente elementelor de construcþie cu alcãtuire neomogenã. Metoda aproximativã de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare. Straturile se denumesc "j"(j =1. Se împarte elementul de construcþie în straturi paralele cu suprafaþa elementului în în zone perpendiculare pe suprafaþa acestuia.2. aºa cumse aratãîn figura H1. 1.3) iar zonele se denumesc "m"(m=a.ANEXA H METODÃ APROXIMATIVÃ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE NEOMOGENE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14]. .c.b.

Straturile au grosimi "dj".a2.. elementul de construcþie a fost împãrþit în fragmente "mj". Se determinã valoarea maximã a rezistenþei termice (Rmax).b2. care sunt omogene din punct de vedere termic.Ac. 2. iar zonele au arii "Am".Ad) ºiponderea acestora "fm" faþã de aria totalã A = ..) are o conductivitate termicã ". o pondere "fm" ºi o rezistenþã termicã "Rmj". Se calculeazã ariile zonelor "Am"(Aa. folosind relaþia de calcul: 1 f f f f abc d =+ + + [W/(m2K)] R R R R R max abc d .a3. Fiecare fragment "m" (de ex.mj".Am: A A A A abc d f = a bc d A A A A f + f + f + f =1 abc d f = f = f = În acest fel..Ac. o grosime "dj". a1.b1.

cu relaþia: Rj = dj [m2K/W] l' R R R . Se determinã rezistenþeletermice echivalente (Rj) alefiecãrui strat neomogenînparte: f f f f abc d 1 =+ + + [W/(m2K)] R R R R R j abc d în care: dddd jjjj R = = = = aj bj cjdj llll aj bj cj dj Rezistenþele termice echivalente (Rj) se pot calcula.Rb.Rd reprezintã rezistenþele termice R. calculate cu relaþia (5) 3. învariantã.în care: Ra.Rc.

j în care: . realizate dintrun material având o conductivitate termicã echivalentã: l" = dj [W/(mK)] j Ra în care: Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer . straturile de aer neventilat trebuie sã fie înlocuite cu straturi de aceleaºi dimensiuni. care se calculeazã curelaþia: l' j =laj × fa +lbj × fb +lcj × fc +ldj × fd [W/(mK)] În aceastã variantã de calcul.j conductivitatea termicã echivalentã a stratului "j".

este: R -R max min 100 [%] 2R' De exemplu. pentru un raport Rmax/Rmin = l. în procente. Valoarea minimã a rezistentei termice (Rmin) se calculeazã cu relaþia: R = R +R +R +R +R [m2K/W] min si 123 se 5. pentru un raport Rmax/Rmjn = 1.5. Eroarea relativã maximã posibilã. eroarea maximã este de 11%. iar pentru Rmax = 2Rmin. eroarea maximã este de 20%. Rezistenta termicã specificã corectatã se calculeazã ca medie aritmeticã a valorilor Rmax ºi Rmin: R +R max min R'= 2 6.4. eroarea maximã este de 33%.25. [m2K/W] .

.

Relaþiile de calcul din prezenta anexã permit determinarea aproximativã a coeficienþilor de transfer termic pentru tâmplãria exterioarã. 1. Notaþii fereastrã F uºã U tâmplãrie exterioarãfereastrã sau uºã T . Pentru ultima fazã de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienþilor de transfer termic.ANEXA I METODà SIMPLIFICATà DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC AI TÂMPLÃRIEI EXTERIOARE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN /TC 89 N433E [15]. în conformitate cu actele normative în vigoare. Valorile obþinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primelefaze de proiectare.

Dimensiuni Aria geamului (Ag) cea mai micã dintre ariile vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei.toc partea fixã a tâmplãriei t cercevele pãrþile mobile ale tâmplãriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2. Aria tocului + cercevelelor (Af) cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele douãfeþe ale tâmplãriei. Aria ferestrei (AF) ºi a uºii (AU) sumaAf+ Ag+Ap Perimetrul geamului (lg) cea mai mare dintre . Aria panoului (Ap) idem ca Ag.

vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei.125 Rse = 1 =0. 3. Conductivitãþiletermice ale tocurilor ºi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considerã astfel: lemn de esenþã moale (brad) (rL600 kg/m3) .2. Conductivitatea termicã a geamurilor se considerã . =0. Perimetrul panoului (lp) idem ca (lg).= l. =0.sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant. se considerã astfel: Rsi = 1 =0. Caracteristici termotehnice 3.19 W/(mK) lemn de esenþã tare (stejar) (rL900 kg/m3) . cât ºi pentru geamuri. 3. Rezistenþele termice superficiale. atât pentru toc ºi cercevele.1.0 W/(mK).25 W/(mK) 3.3.042 [m2K/W] 8 24 .

.

1. 4.1. Ferestre (fig.Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplarii exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faþã de verticalã. Relaþii de calcul 4.g=0 În cazul în care pe lângã geamuri se prevãd ºi panouri opace.1. la geamurile obiºnuite (simple) se considerã . se utilizeazã relaþia: .1) 4. Ferestre simple: 1 Ag ×U g + Af ×U f +lg ×Yg UF == [W/(m2K)](l) R A + A F gf în care: .1.g coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a distanþierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante.

p coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a reducerii rezistenþei termice a panoului opacpe contur. .1 A ×U + A ×U + A ×U +l ×Y gg pp f fggpp UF == [W/(m2K)](2) R A + A + A F gpf în care: +l ×Y .

RF1 rezistenþa termicã a tâmplãriei interioare. 4. ç+ +Ra -Rsi -Rse . Ug2 idem Ugl. încare Ugse determinã cu relaþia: Ug = 1 [W/(m2K)](4) a 1 1 . ç÷ eU g1 U g 2 o în care: Ug1 coeficientul de transfer termic al geamului interior. dar al geamului exterior.2.1.3. Ferestreduble UF = 1 = 1 [W/(m2K)](3) R R + R +R -R -R FF1 F 2 a si se în care: Ra rezistenþa termicã a stratului de aerdintre cercevele (tabelul12).1. RF2 idem RF1.2. Ferestre cuplate Calculul se face cu relaþia (1). Geamuri .dar atâmplãriei exterioare. calculatã cu relaþia (1). calculat cu relaþia (5) sau (6).4. 4.

2. çRsi +al j +aRaj +Rse . . se poate calcula cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) g a d . înW/(mK).j conductivitatea termicã a geamului sau a stratului de material j. În cazul în care spaþiul dintre foile de geam este umplut cu aer. Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13. j în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului dematerial j. ç÷ e o j în care: dj . çsi al e .4.2. în m. çR + j + R . se .2. Geamuri obiºnuite (simple): U = 1 [W/(m2K)](5) g a d . 4.1.

.j ca în relaþia (5).ºi . j. care se iadin tabelul 12. dintre foile geamuri. Raj rezistenþa termicã a stratului de aer.

3. Uºi (fig. Uºi cu geamuri si cupanouri opace 1 Ag ×U g + ApU p + Af ×U f +lg ×Yg +lp ×YpUU == [W/(m2K)](8) RU Ag + Ap + Af în care: . II) 4. 5. .2.3. 4. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate ºi duble (Ra) se dau în tabelul12. temperaturamedieageamurilorîn perioada rece aanului este de +10°C. Uºi complet vitrate 1 Ag ×U g + Af ×U f +lp ×Yg UU == [W/(m2K)](7) R A + A + A U gpf în care: . întrecele douã geamuri obiºnuite esteaer.4.pare aceeaºi semnificaþie ca în relaþia (2). Valorile dintabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: ferestrele suntverticale sau înclinate cucel mult 30° faþã de verticalã.1.gare aceeaºi semnificaþie ca in relaþia (1).3.

127 9 0.2 0.1 0.260 0.190 0.316 0.446 0.179 100 0.211 0.333 0.diferenþa de temperaturã între feþele exterioare ale geamurilor estede15K. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ªI DUBLE (Ra) [m 2K/W] TABELUL 12 Grosimea stratului de aer (mm) O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ AMBELE SUPRAFEÞE NETRATATE coeficient de emisie (e) 0.182 0.4 0.259 0.173 15 0.186 50 0.376 0.173 300 0.8 6 0.132 0.406 0.163 0.247 0.298 0.276 0.162 0.182 0.211 0.376 0.197 0.335 0.154 12 0.247 0.363 0.284 .315 0.189 0.

228 0.163 .0.171 0.

DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile . Coeficienþii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). de temperaturi sau prin mãsurãtori înjaborator. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cuo concentraþie mai mare de 90%. se dau întabelul 13. bidimensional. 7.6. COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DUBLEªI TRIPLE (U g) [W/m 2K)] TABELUL 13 TIPUL GEAMURI COEF. Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocului ºi cercevelelor (Uf) se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpului plan. În lipsa acestor posibilitãþi se pot folosi datele din tabelele ºi graficele care se dau în aceastã anexã.

0 2.7 2.3 3.0 4204 2.40 464 2.4 2.0.7 2.de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI DUBLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.7 2.6 4154 2.7 2.0 .6 4204 2.20 464 2.6 2.2 2.1 2.89 464 3.3 2.8 2.9 2.0 2.6 2.0 2.6 4124 2.9 494 .9 2.0 4124 2.0.0 2.2 2.8 494 3.0 4154 2.6 2.2 494 2.6 2.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATA .3 1.

6 1.3 4154 1.1 4204 1.2 1.3 2.3 4124 1.6 2.5 2.3 1.8 1.7 1.2 1.9 1.3 4204 1.7 1.0.05 464 2.10 464 2.2.8 1.0 1.5 494 2.6 1.1 1.2 1.4 1.0 1.7 1.1 1.5 4154 1.3 .3 4124 1.6 .0.5 1.7 1.1 4154 1.8 1.5 1.5 1.6 1.6 4124 1.4 1.6 4204 1.7 494 2.2 .6 1.

3 1.9 4124124 1.9 1.1 1.2 4124124 1.0.89 46464 2.2 1.5 1.7 4124124 1.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ .1 .0 1.40 46464 2.20 46464 1.7 1.9 1.8 1.1 49494 1.2 0. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI TRIPLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.3 2.0 .7 1.8 1.TABELUL 13 (continuare) TIPUL GEAMURI COEF.5 1.4 1.8 49494 2.5 1.0 1.4 49494 1.0.

0 49494 1.8 4124124 1. obþinânduse valori Ut.0.3 1.10 46464 1.0.3 0.9 0.0 0.05 46464 1.9 49494 1.6 1.8 0.7 4124124 1.1.3 1. în funcþie de grosimea convenþionalã a tocului d prin schemele ºi relaþiile de calcul din cadrul aceleiaºi figuri.0.2 0.5 7.1 0.0 0. grosime definitã .8 .9 0.7 1. Tocuri ºi cercevele din lemn Se utilizeazã graficul din figura 14.6 .

. din tabelul I5.Tocuri ºi cercevele dinmase plastice Se utilizeazã valorile Ut. în funcþie de materialul din care sunt realizate tocurile ºi cercevelele (poliuretan sau PVC).

5mm 2.0 7. VALORI UfPENTRU TOCURI ªI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSÃRI METALICE TABELUL 15 MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ut [W/(m2K)] POLIURETAN cu miez metalic. cu întreruperea punþilor termice. realizate din profile de aluminiu. tocurile din PVC pot fi prevãzute cu 2 sau 3 camere (goluriumplute cu aer).I6): .8 PVC (profile cu goluri) douã camere 2. Valorile din tabelul 15 sunt valabile in condiþiile în care distantele (luminile) dintre feþele interioare ale camerelor sunt de cel puþin5 mm.Toate tocurile ºi cercevelele sunt prevãzute cu profile metalice de ranforsare. Tocuri si cercevele metalice Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocurilor ºi cercevelelor metalice.3. sunt influenþate. grosimea PUR .2 trei camere 2. în principal. de urmãtoarele caracteristici constructive (fig.

conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante (.bj)/bf.2. tip 2 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.2 ºi 0.bj)/bf.2 W/(mK). iar raportul (.3W/(mK).bj)/bf. raportul dintre lãþimea tampoanelor termoizolante ºi lãþimea totalã a tocului ºia cercevelei (. iar raportul (.0.3.1 ºi 0.).distanþa "d" dintre profilele de aluminiu. lãþimea "bj" a tampoanelor termoizolante. înfigura 16 sunt arãtate douã tipuri de secþiuni caracteristice: tip 1 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.0. .

din grafic sunt valabile numai dacã se respectã condiþiile prevãzute în fig. maxime ºi minime în funcþie de distanþele minime dintre profilele de aluminiu. Valorile Ut. Pentru tocurile ºi cercevelele din aluminiu tarã mãsuri de întrerupere a punþilor termice. opuse. se pot adopta valorile maxime din fig.9 W/(m2K) 8. se considerã: Ut =5. În cazul când nu existã date obþinute prin calcul sau prin încercãri de laborator.I7.În figura 17 se dau valorile Ut. Interacþiunea termicã între .16 referitoare la conductivitatea termicã ºi la lãþimea tampoanelor termoizolante.

.g sunt în funcþie. Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeþei centrale a acestuia ºi nu include efectul distanþierilorde peconturul geamurilor termoizolante. Coeficienþii . în special. Coeficientul liniar de transfer termic . geamul termoizolant ºi distanþierii de pe conturul acestuia. de conductivitatea materialului din care sunt realizaþi distanþierii.cercevele ºi geamurile termoizolante.gvalabile încazul distanþierilor metalici. Pe de altã parte coeficientul de transfer termic al tocului ºi cercevelelor (Ut) este valabil în condiþiile absenþei geamului.g reprezintã transferul termic suplimentar datorat interacþiunii între cercevea . În tabelul 18 se dau câteva valori.

04 0.g PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANÞIERI METALICI [W/(mK)] TABELUL 18 FELUL TAMPLARIEI Geamuri duble ºi triple Geamuri netratate Aer sau gaz Geamuri duble cu o suprafaþã tratatã Geamuri triple cu douã suprafeþe tratate Aer sau gaz DIN LEMN ªI DIN PVC 0.COEFICIENÞI LINIARIDE TRANSFER TERMIC .02 .08 fãrã întreruperea punþilor termice 0 0.06 DIN METAL cu întreruperea punþilor termice 0.06 0.

astfel: a) Metoda utilizatã în cap. fie ca ometodã alternativã. 2 calcul spaþial. care permite determinarea directã a rezistenþei .). al câmpului de temperaturi. care permite determinarea coeficienþilorpunctuali de transfer termic (.). bidimensional (2D). tridimensional (3D).6. fie pe baza metodei de calcul datã de capitolul7. care permite determinarea coeficienþilor liniari de transfer termic (. b) Metoda alternativã. al câmpului de temperaturi. Generalitãþi Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie. pe baza unui: 1 calcul plan.ANEXA J CALCULUL NUMERIC AUTOMAT 1.6.7. care furnizeazã coeficienþi liniari sau punctuali de transer termic..

fie.J2. latura pãtratului aferent unui elemen t va fi minimum1.2 m. este necesar ca la stabilirea modelului g eometric pentru calculul câmpului plan de temperaturi. mãsuratede la colþurile suprafeþelorinterioare. 2. La calculul câmpului spaþial de temperaturi.2).în toate direcþiile minimum1.3). precumºi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pãtrat circumscris. al câmpuluidetemperaturi: 2 calcul spaþial. necesardeterminãrii coeficienþilor x aferenþi ancorelor metalice ºiploturilor de betonarmat.8 m(fig. tridimensional (3D).J2.0 m (fig. mãsurate de la suprafeþele pardoselilorde peste spaþiile neîncãlzite minimum1. Indicaþiile cuprinse in aceastã anexã se referã exclusiv la metoda a)demai sus. mai exact. sã se adopte urmãtoarele dimensiuni minime (fig. mãsuratede la conturul exterior al tâmplãriei minimum0. pe bazaunui: 1 calculplan. Agrafele. de .termice aferente unei zone din elementul de construcþie. al câmpului de temperaturi. Modelul geometric Pentru obþinerea unor rezultate corecte. bidimensional (2D).Jl. distanþele u. Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie. distanþelef.2 m. J2 ºiJ3): distenþele b.

se admit urmãtoarele simplificãri: tocul + cercevelele pot fistilizatesubforma unuia saumai multor dreptunghiuri. La tâmplãriile exterioare. pot fi considerate ca un s ingur strat având grosimea egalã cu distanþa dintre feþele exterioare ale geamurilor extreme. exterioare cercului. ansamblul geamurilor ºi al straturilorde aerdintre ele. sau cu lãþimea stilizatã a tocului ºi a cercevelelor.forma unei suprafeþe cu conturul în trepte mici. .

l00mm urmãtoarele 3distanþe. se vor respecta ºi urmãtoarele distanþe maxime: 25mm primele 6 distanþe de la conturulplotului sau agrafei. la câmpul plan de temperaturi aceste distanþe nu trebuie sã depãºeascã: 25mm îninteriorulelementului de construcþie. precum ºi înaxul geometric al punþilor termice liniare sau punctuale. formând reþeaua de calcul a câmpului de temperaturi. 50mm restul distanþelor. 200mm restul distanþelor. 50mm primele 6distanþe de la feþele interioare ºi exterioare ale elementelorde construcþie. Se vordispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separã straturi din materiale diferite. distanþele dintre planurile auxiliare vor avea o creºtere gradatã spre planurile de decupaj. Subdiviziunile modelului geometric Modelul geometric. cuprins între planurile de decupaj orizontale ºi verticale se subîmparte cuplanuri auxiliare. La calculul câmpului spaþial de temperaturi. Fiecare strat alcãtuit dintrun . agrafele vor fi împãrþite în 4 sau6paºiiar ploturile inminimum8 paºi. În mod normal.3.

cu urmãtoarele precizãri: straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcþie. temperaturaîninteriorul spaþiilor neîncãlziteva fi egalã cutemperatura Turezultatã dintrun calcul de bilanþ termic.4 ºianexei A din prezentul normativ. 5. Temperaturile de calcul Calculul câmpurilor de temperaturi se va face pe baza temperaturilorde la cap. cu urmãtoarele precizãri: planurileorizontale ºi verticale de decupaj sunt suprafeþe adiabatice. terase ºi tâmplãriiic exterioare.distanþele dintre planurile auxili are vor fi mult mai mici.material se va împãrþi în cel puþindouã distanþe. La calculul câmpurilordetemperaturiutilizate pentrudeterminarea rezistenþelor termic e ale tocurilor ºi cercevelelor tâmplãriilor exterioare. conform cap. Tu =12 °C la planºeele de pod. + 3 °C la planºee peste subsolurineîncãlzite. Caracteristici termotehnice de calcul Conductivitãþile termice de calcul ale materialelor de construcþie se vor lua. 4. vor fi . inclusiv de ordinul milimetrilor.5. Pentru calcule uzuale. de regulã. la determinarea coeficienþilor liniari ºi punctuali de transfer termic se pot considera urmãtoarele temperaturi convenþionale: Ti= +20 °C Tc =15 °C la pereþi exrteriori.

a: d la = a [W/(mK)] Ra în care. conform cap.7.4 . în metri. Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer.introduse în calculul câmpurilor de temperaturi cu grosimea lor realã ºi cu o conductivitate termicã echivalentã . da grosimea stratului de aer.

. Pentru determinarea fluxurilor termice. Rezistentele termice superficiale se vor considera. se va considera variaþia valorilor Rsi la colþurile intrânde.înlocul ansamblului de geamuri ºistraturi deaer se va introduce în calculul câmpuluide temperaturi o conductivitate termicã echivalentã Xg: d l= g a . La calculul câmpurilordetemperaturi în scopul determinãrii temperaturilor superficiale Tsi. în conformitate cu cap.la tâmplãriile exterioare. d distanþa dintre feþele extetrioare ale geamurilorextreme (sau orice altã lãþime consideratã înmodelul geomoetric. ç÷ ç÷ U -R -R e si se o g [W/(mK)] 1 în care: Ugcoeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri ºi de straturi de aer. care se poate determina conform anexei I.7. câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantã.3 ºi cu tabelul IIdinprezentul normativ.de regulã.

pot furniza temperaturileTsi pe suprafeþele interioare aleelementelorde construcþie. de regulã peste 200de paºi. care dispun deurmãtoarele facilitãþi: permit alcãtuirea unei reþele de calcul cu un numãr mare depaºipe ambeledirecþii. aferente oricãrorporþiuni din suprafeþele interioare. Relaþii de calcul Coeficientul specific liniar de transfer termic.i =4 W/( m2K) în jumãtateainferioarã a încãperilor încãlzite: . se pot calcula câmpuride temperaturi considerând urmãtoarele valori . 7.i= 3W/(m2K) 6. permit considerareaa3 mediicu temperaturi diferite.Pentru verificarea. rezultate din calculul automat. Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare.. se calculeazã cu relaþia: F B . cu cele rezultate dintruncalcul unidirecþional (1D).i constante: în jumãtateasuperioarã a încãperilor încãlzite: . a exigenþei referitoare la absenþa fenomenului de condens superficial. pot furniza fluxurile termice. Programele de calcul automat Se vor folosi exclusivprograme de calcul atestate. aunei variaþii a rezistenþei termice superficiale. cuun grad sporit de siguranþã. în condiþiile considerãrii la colþurile interioare intrânde. se recomandã ca una din verificãri sã fie compararea temperaturilor Tsi ºi Tse în dreptul planurilor de decupaj.

Y= .[W/(mK)] DTR .

în care: . fluxul termic rezultat dincalculul automat (2D). în locul termenului .T. . Fluxurile termice . În cazul coeficienþilor . aferenþi fiecãrui .i.b ºi lungimea lm [W/m]. pe baza relaþiei: F =(aai ×l j ×DT ) în care lj. ºi lãþimile b ºi B se considerã conform figurilorJl. . aferenþi elementelor de construcþie care separã mediul interior încãlzit de un mediu neîncãlzit. reprezintã lungimile. J2. aferent unei suprafeþe având lãþimea . sunt determinate prin calculul automat (2D). diferenþele de temperaturã (TiTu) ºi respectiv coeficienþii de transfer termic superficial interior.T ºi R au semnificaþiile din tabelulI. J3. ºi .T=(TiTe) se introduce diferenþa de temperaturã (Ti Tu). Fluxurile termice .

aferent suprafeþei A [W].[W/R] . se calculeazã cu relaþia: F A c= DTR în care: A aria adoptatã pentru calculul automatal câmpului de temperaturi [m2]. pe bazarelaþiei: F DTi ) i în care Af sunt ariile aferente fiecãrui punct din reþeaua de calcul. Coeficientul specific punctual de transfer termic yaferent unei intersecþii de punþi termice liniare se calculeazã cu relaþia: [W/R] F A =aa(Aj . R rezistenþa termicã unidirecþionalã [m2K/W]. pentru agrafe ºi ploturi. . sunt determinate princalculul automat (3D). Coeficientul specific punctual de transfer termic . fluxul termic rezultat din calculul automat (3D). Fluxurile termice .punct din reþeaua de calcul.

lj ºi . .c= -a(Yj ×l j )Dt R în care: A. ºi R au semnificaþiile de mai sus. .j reprezintã lungimea ºi respectiv coeficientul specific liniar de transfer termic al punþilorde tip jdin cadrul ariei A.

Pag. Pct. care se va lua dinanexa D a prezentuliu normativ)..1. trebuie sã se facã trimitere la normativul defaþã ºi la [1]. 6. Pag. conformprezentului normativ. STAS 6472/283 (cu excepþia hãrþii de zonare climaticã a teritoriului României. Se .2. Pag. 3.3. calculat conformnormativului de faþã.2. În loc de STAS6472/389. Cap.1.1.2. se prevede R. 1.ANEXA K MODIFICÃRI LA STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþiela difuzia vaporilor deapã" Pct. pentru perioada deiarnã.1.2.3.1. Cap..2. sau anexei A din prezentul normativ". b)în loc de R05. 7: a) Se stabilesc rezistenþele termice specifice Rs ale straturilor componente ale elementului de construcþie. penultimulrând:". STAS 1907/280trebuieînlocuit cu[3]. Idem ca la pct. rândul al doilea de la "Observaþii": în loc de STAS 6472/389 se va face trimitere la normativul de faþã.

. Tem =6. Pag.1.2..3. cuvaloarea132 Rândul 2de jos:".2."cu ".3.5° C Rs( jl.. j)... 7. înloc deTie se prevede Ti. ... Se scrie Ti în loc deTie Exemplu de calcul înloc deTie se prevede Ti înloc deRos se prevedeR La pct.2.conform tabelului VIdin prezentul normativ" Pct.".. .B.2.calculat conform normativului de faþã.. Pag. 8: g)Se adaugã la relaþia (7): pentru zona IVpse cor =psem+132 Rândul 9de sus:".1...conformprezentuluinormativ" Fig. se adaugã: "Clãdireaeste amplasatã în zona IIclimaticã" La tabelul5se înlocuieºte "b." Pct.." h)Se înlocuieºte Tie cu Ti Rândul 9 de jos: "Umiditatea relativã. g) Se adaugã la relaþia (6): pentru zonaIV aceeaºi relaþie..3.pentrucele patru zone. conform [3].pentru cele patru zone. 9: e) Se înlocuieºte Tie cuTi Rândul 6de jos:".înlocuieºte Tec cuTe Se adaugã la Tem: pentru zonaIV (Te =21° C).

din normativ II. Determinarea temperaturii interioare de calcul întro încãpere neîncãlzitã . III.7.6. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul dinanexa H.EXEMPLE DE CALCUL I. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza prevederilor cap.

Se utilizeazã zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip G. În figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ºi 2cm la interior) ºi nici tâmplãria exterioarã.P.EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP. având . folosind coeficienþii specifici liniari ºipunctuali de transfer termic din tabelele 1. de 84mm grosime. . = 0.V. Dimensiunile ºi alcãtuirea peretelui exterior rezultã din secþiunea orizontalã ºi cea verticalã.73. amplasate la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit. de dimensiuni 240x115x88 mm ºi termoizolaþie din polistiren celular..60W/(mK).6 DIN NORMATIV Sã se calculeze rezistenþa termicã specificã corectatã R' pentru peretele exterior al unei încãperi..7.. care este dublã.l ºi 2. care se dauîn fig..din lemn.

Se prevãd agrafe de legãturã realizate din bare dinoþel inoxidabil4O6/m2.044W/(mK) 3 Mortarde ciment (poziþia 15) . având în vedere abaterea admisã (+4mm) faþã de grosimea nominalã de 84mm d=844 = 80mm .60W/(mK) 2 Polistiren celular (poziþia 72) . Termoizolaþia terasei este realizatã din polistiren celular de l0cm grosime.93W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se considerã în calcul grosimea minimã posibilã. =1800kg/m3 A=0. = 20kg/m3 . 1)Determinarea rezistenþei termice unidirecþionale (R) Materiale conform anexei A: 1 zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip GVP (poziþia 64) p=1380kg/m3= 0.= 0.

l ºi 2. din tabelele 1. Tabelul 1 + + + + =2.e =24 W/(m2K) 0.355 0.. pentru grosimea peretelui d = 45cm ºi pentru conductivitatea termicã a zidãriei . se dau în tabelul1.1= 8W/(m2K) . Determinarea coeficienþilor specifici liniari ºipunctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din fig.73 se extrag coeficienþii liniari de transfer termic.044 0. = 0.93 8 24 2.. în care coeficienþii de transfer termic superficial se iau din tabelul II: . Coeficienþii .080 0.630 .05 1 1 R = m2K/W 0.60 0.60W/(mK).Se aplicã relaþia (5).

16 g superior 54 h=20cm 0. corespunzãtoare grosimii a=10cm.Secþiuni Detaliul Tabelul % W/(mK) Orizontale a Intersecþie pereþi 2 cu stâlpiºor 0.09 c Glaf lateral fereastrã 52 cu nervuri 0.10 Pentru detaliile d ºie sau considerat valorile . ci grosimea consolei din beton armat.14 e tavan 31 a= l0cm d'= 10cm 0.26 f glaf fereastrã inferior 53 a=9cm 0.01 b Colþ pereþi 4 0. având în vedere cã determinantã din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planºeului. Coeficientul punctual de transfer .15 Verticale d Intersecþie perete cu pardosealã 23 a=10cm 0.

60W/(mK): . Determinarea ariei ºi a lungimilor Din figurile 1 ºi 2 rezultã: A=4.366x4=37 buc.80m Numãrul de agrafe este: 9.40m ld=le=4.80x1.08m lf= lg=l.8251.20=2.825m lc=2xl.termic aferent agrafelor metalice O6mm se extrage din tabelul 71.366 m2 la=lb=2.=0.=0. pentru d=45cm ºi.0039 W/K 3.08x2.(4buc/m2) .20= 9.

45 m2K/W 0.45 r == = 0.09 )+2.01 +0.743 W/K ac=37 ´0.743 +0.630 9.15 +4.144 U '== + =0.688 W/(m2K) R' 2.14 +0.10 ) Y a( )Yl = 2.08 (0.80 (0.144 W/K 1 1 2.0039 =0.55 R 2.63 1 .380 +0.4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R') Se utilizeazã relaþia (7): () 11 a Y U '= l c +a = + R' R A a( ) l = 2.40 ´0.688 Coeficientul de reducere a rezistenþei termice unidirecþionale: R' 1.825 (0.16 +0.26 )+1.366 R'= =1.308 +0.

.

Sã se verifice dacã peretele îndeplineºte cerinþele termotehnice. având în vedere cã amplasamentul clãdirii este în zona II climaticã din România. . Peretele este realizat dintrunpanoumare prefabricat ºi are alcãtuirea din figura 3. conform prevederilor prezentului Normativ.EXEMPLUL II DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMATIVE DE CALCUL DIN ANEXA H Sã se determine. rezistenþa termicã specificã corectatã ºi indicele inerþiei termice pentru peretele exterior al unei încãperi dintro clãdire de locuit.

calculul se face conform anexei H. d zona de îmbinare verticalã.4).Rs . între axele geometrice ale pereþilor ºi planºeelorparalele cu fluxul termic. cu termoizolaþia din plãci de vatã mineralã G100. valorile . c zona de îmbinare orizontalã. Peretele are o structurã neomogenã pe ambele direcþii ºi punþi termice. Se împarte panoul (peretele) în zone distincte dinpunct de vedere termic (fig. astfe l: a zona de nervuri (punþi termice) din beton armat. alcãtuitã din mai multe straturi.1)Determinarea rezistentei termice specifice corectate Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior. pe zone. În tabelul 2 se calculeazã. b zona de câmp.

044 0.167 ZONA a.048 1. ZONA DE CÂMP 1 Beton armat 2400 0. ZONA DE NERVURI (PUNÞI TERMICE) 1 Beton armat 2400 0.Nr.152 2 Polistiren celular 20 0. Denumirea stratului Densitatea aparentã p kg/m3 Grosimea stratului d m Conductivitatea termicã de calcul X W/(mK) Rd m2K/W a.Rs = 1.545 ZONA c.117 2 Vatã mineralã G100 100 0.62 0.19 1.246 1.667 ZONA b.167 b.62 0. ZONA DE ÎMBINARE ORIZONTALÃ 1 Beton armat 2400 0.08 0.27 1.Rs = 0. crt.024 0.697 d.62 0. ZONA DE ÎMBINARE VERTICALÃ 1 .784 c.Rs = 0.

494 Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iaudin anexa A.21 1.364 ZONA d.06 0. .044 1.Beton armat 2400 0.62 0. Pentru stratulde mozaic se iau aceleaºi valori ca pentru betonarmat.130 2 Polistiren celular 20 0.Rs= 1.

25x1.13 Aa=0.54m 2 Zona d (îmbinare verticalã) 2x0.18 2x1.69m 2 Zona c (îmbinare orizontalã) 3.90=2.02m 2 Aa + Ab+ Ac + Ad=0.80x0.56m2 Suprafaþa opacã a peretelui: A =3.56m2 Verificare:A = Aa +Ab + Ac + Ad Se calculeazã rezistenþele termice specifice unidirecþionale: .80 x 1.15=0.31m 2 Zona b (câmp) 2x0.55=3.05=0.31+ 5.60 x2.69 + 0.31 1.69x2.30x0.05=0.02 Ad = 1.60x0.02 = 7.70 1.20 = 7.38 Ab=5.55=1.54+1.20x2.Se calculeazã ariile corespunzãtoare fiecãrei zone: Zona a (nervuri) 2x1.54 Ac=0.

31 fa ==0.784 + 0.071 7.167= 1.042 = 0...167 m2K/W R=2Rs + (Rsi + Rse) Zona a.56 5...125 + 0.54 fc ==0..Rb=1..753 7.Ra =0..5): 0.041 7.697+ 0.Rsi + Rse =0.661 m2K/W Se calculeazã ponderea zonelor (fig.951 m2K/W Zona c.167= 1.167 = 0.Rc =0.167 + 0.Rd= 1.69 fb ==0.56 1.167 = 0..02 .864 m2K/W Zona d.334 m2K/W Zona b.56 0.494 +0.

56 .fd ==0.135 7.

000 ==13.661 max abc d Rmax = 1 =1.62 0.12 1.488 m2K/W0.024 0.334 0.753 0.135 = + + + = + + + = 0.672 Se calculeazã rezistenþele termice ale straturilor1.753 0.041 0.500 W/(m2K) R1 0.651 W/(m2K) 0.041 0...5 (fig.024 R2 1.071 0.fa + fb+ fc + fd=1.62 1 0.951 0.1.024 0.672 W/(m2K) R R R R R 0.044 1 0.864 1.5) 1 1.753 0.135 .206 =+ + =4.000 Valoarea maximã a rezistenþei termice: 1 fa fb fc fd 0.048 0.112 0.

036 0.706 m2K/W 13.036 1.62 0.62 0.036 0.62 Valoarea minimã a rezistenþei termice: 1111 1 Rmin =0.500 4.209 21.143 W/(m2K) R5 0.167 + + + + + =0.048 0.209 W/(m2K) R3 0.000 == 23.02 R4 1.07 1.814 23.706 m '= max .247 0.753 =+ =21.048 1 1.143 RR + Rmin 1.=+ + =6.651 6.814 W/(m2K) 0.044 1 0.02 0.488 +0.

488 -0.097 .706 = ´100 =35.= =1.097 2K/W2 2 Eroarea relativã maximã posibilã: Rmax -Rmin 1.6% 2´R'2´1.

.498 Dd= .....097 ==0.....167 x 15....s = 0.30 = 2...545 x 0......951 2) Determinarea indicelui inerþiei termice Coeficienþii de asimilare termicã s ai materialelor care intrã în alcãtuirea panoului...36 +0..s =0..117 x15.152 x 15....647 Dc =0.565 Db=0. astfel: Da =0.667 x 0.. cu relaþia (24)...36 + 1.51 =2.36 W/(m2K) vatã mineralã G100..30 W/(m2K) Se calculeazã indicele inerþiei termice D pentru fiecare zonã în parte..s = 15..Raportul R /Rb: R' 1.....56 Rb 1..51W/(nrK) polistiren celular..36 = 2. au urmãtoarele valori: beton armatp =2400 kg/m3.. conform anexei A..

54x2.406 Indicele inerþiei termice a peretelui se calculeazã cu relaþia (26) astfel: 0.498 +1.31x2.647 +0.0.56 3) Determinarea rezistentei termice necesare Seutilizeazã relaþia (27): DT R' nec = ai ´DTi max .565 +5.69x2.364 x 0.406 D ==2.02x2.30 = 2.36 +1.60 7.130 x 15.

Tmin =4K (tabelulVI) .Ti= +20°C Te = l5° C (zona IIclimaticã) .T=20( 15)= 35 .i= 8 W/(m2K) R' = 35 =1.09 m2K/Wnec 8´4 Rezultã: R > R nec .

80m.EXEMPLUL III DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR0 ÎNCÃPERE NEINCALZITA Sã se calculeze temperatura în cãmara de alimente situatã la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit amplasatã în zona IIIclimaticã. ...39 m2K/W) Rezistenþele termice ale planºeelor ºi ale pereþilorde pe conturul cãmãrii se dau întabelul 3.6Înãlþimea liberã a cãmãrii este 2..60 m.n = 3.n = 0. Planul de arhitecturã este dat în fig..5h1 între cãmarã ºi exterior..0h1 Calculul se face cu relaþia (14). Uºa este de lemn ºi are o rezistenþã termicã R' =0..35 m2K/W Fereastra este dinlemn. Temperatura interioarã de calcul la etajul inferior este Ti =+22°C...... cuplatã (R' =0... Rata schimburilorde aer se considerã astfel: întrebucãtãrieºi cãmarã.... iar înãlþimea între axele geometrice ale planºeelor 2.

T ×A jj a R' +0.34 ×V a(nT j ) j Tu = A a j +0.34 ×V an R' j .

06 m 12 0.12 l2 =1.685 x2.791 68.36 .238 2 Fereastrã 0.Dimensiunile în plan ale cãmãrii: 0. Elementul de construcþie Aj R j Tj j j R A ' j j R T A ' m mK/W °C W/K W°C/K 1 Perete exterior 4.12 l =2.25 0.50 + + =1.15 18 3.06 xl. crt.8 = 9.72 m3 Primul termen al numãrãtorului ºi al numitorului relaþiei (14) se calculeazã în tabelul 3. TABELUL 3 Nr.685 m 2 2 Volumul cãmãrii : V = 2.00 + = 2.36 1.

994 .35 + 18 4.47 0.92 49.02 0.330 + 711.768 7 Planºeu inferior 3.33 + 22 10.344 5 Uºã 1.77 0.923 16.47 0.47 1.0.515 + 231.60 + 20 9.200 + 75.408 + 331.614 3 Perete interior structural 5.330 TOTAL 27.617 + 192.49 + 18 18.600 6 Planºeu superior 3.340 4 Perete interior nestructural 9.85 18 1.876 33.39 18 0.

0.716 Tu==9.25 )´0.34 ´9.49 0.34 ´V ´an =0.47 .39 1.35 o 0.77 (20 -9.0÷(9.25 )a9.0´18 )= -148 .25 0C 0.5´18 -3. -ç + + +0.25 )+ +0.34 ´9.36 0.02 1.47 (22 -9.72(18 -9.15 0.567 W/K 0.25 ) F= +ç + ÷(18 -9.0)=449.36 3.85 .7W -449.994 -148.716 W0C/K 711.50.34 ´V ´an ´Tj =0.72 (3+0.47 ö 3.72 ´3.7W =0 e1.60 VERIFICARE Se calculeazã fluxul termic total (relaþiile 11 ºi 12) 5.5)=11 .60 e0.33 a4.34 ´9.34 ´9.72 (0.25 +18.

o .

C. (consolã sus) 26. 6.A. Colþ pereþi cu termoizolaþie 5. Colþ pereþi B.A.+pereþi B.A. Colþ pereþi B.A. Grindã B.A.A. Colþ pereþi B. Atic terasã (pereþi B. cubulb 9.C.A. +perete B.A. Atic terasã 32.) 43.I) 38. Colþ intrândpereþi (fãrã stâlpiºor) 14.) 44.C.A.A. Colþ pereþiB.+ stâlpB. Grindã B. 12. Perete interior pe placapestesubsol 51.A.A. +perete B. Intersecþie terasã perete B. Tâmplãrie dublã (fãrã urechi) .A.+pereþi B.C.+pereþi B.A. Grindã B.C. (consolã jos)" 29. Intersecþie terasã perete exterior (varII) 36. Grindã B.) 46. Colþ pereþi 4.A. 13.C. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A. Grindã B. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. +perete B.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.C. Grindã B.A.) ªI PUNCTUALI (. (consolã sus) 25.) 37. Centurã în pereþi cu termoizolaþie 24.A.A.+pereþi B.C.+pereþi B.C. (var.A.C. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. Centurã în ziduri (fãrãtermoizolaþie) 22.A.C.+ stâlp B. Colþ pereþi B.A. Intersecþie terasã perete B.C. (var. cubulb 10.C.A.A. Colþ pereþiB.A.A.C.C.+ stâlpB. Soclu subsol (zidãrie dincãrãmizi. Intersecþie terasã perete exterior (varI) 35. Atic terasã (în dreptul tâmplãriei exterioare) 33. (consolã jos) 28.A.(consolãsus) 27. cu termoizolaþie) 42. Colþ intrând pereþi (cu stâlpiºor) 15.C. Colþ pereþiB. Intersecþie pereþi cu termoizolaþie 3.C. Corniºã terasã 34.) 45.C.TABELE DE COEFICIENÞI LINIARI (.+pereþi B.II) 41. Colþ intrând pereþi cu termoizolaþie 21. cubulb 8.) DE TRANSFER TERMIC ªI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min) 1.C. Centurã în ziduri (cu termoizolaþie) 23. +pereþiB. Intersecþie pereþi 2.A.C.A. (consolã jos) 31. Colþ pereþi B.A.A. 11. 7.A.C.A.

A. Solbanc tâmplãrie dublã 54.) . Tâmplãrie dublã(cuurechi) 53. Buiandrug tâmplãrie dublã (uºã balcon) 57. Buiandrug tâmplãrie dublã 55.52.C. Buiandrug tâmplãrie dublã (fereastrã) 56. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.

) 61.A.monolit cu termoizolaþie LEGENDà 1 Beton armat 2 Beton armatprefabricat 3 Beton de pantã 4 Mortar 5 Zidãrie din cãrãmizi 6 Zidãrie din blocuri B.P.C.T.) 64.58.C.) 60. Tâmplãrie cuplatã 62.A. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.) 59.A. Agrafe metalice în pereþi nestructurali din zidãrie cutermoizolaþie 73. cuplatã.A.C.C. CERCETARE ªI TEHNICà DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞIII.C. 7 Termoizolaþie .C.A. din lemn 11 Agrafã metalicã 12 Peretesau grindã din beton armat (eventual) Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE. =0. Agrafe metalice în pereþi structuralidin B.C.A. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (uºã balcon în perete B. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B.A.A.) 63.C. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Agrafe metalice în pereþi structuralidin zidãrie cu termoizolaþie 72. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B. SA Bucureºti . dublã. din lemn 10 Tâmplãrie exterioarã.) 71.05W/(mK) 8 Hidroizolaþie 9 Tâmplãrie exterioarã.

Aprobat de: MLPATDGRATDPCRT cu ordin nr.24/N din 19.02.1997

CUPRINS 1. Obiect ºi domeniu de aplicare 2. Acte normative conexe 3. Definiþii ºi simboluri 4. Caracteristici termotehnice 5. Temperaturi de calcul 6. Dimensiuni de calcul 7. Determinarea rezistenþelor termice specifice ale elementelorde construcþie opace 7.1. Rezistenþa termicãspecificã a unui strat omogen 7.2. Rezistenþa termicã specificã a unui strat cvasiomogen 7.3. Rezistenþele termice superficiale 7.4. Rezistenþele termice ale straturilorde aer 7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.6. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.8. Alte caracteristici termotehnice 8. Determinareatemperaturii dintrunspaþiuneîncãlzit 9. Determinarea rezistenþelor termice ale suprafeþelor vitrate 10. Determinarea temperaturilorpesuprafaþa interioarã asuprafeþelor de construcþie 11. Comportareaelementelorde construcþie la difuzia vaporilor de apã 12. Stabilitatea termicã a elementelorde construcþie 13. Rezistenþe termice normate 14. Temperaturi superficiale normate ANEXE: A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouãpentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior

C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilorde aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinrea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai tâmplãriei exterioare J Calculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful