MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 24/N din: 19.02.1997 Având învedere: Avizele Consiliului Tehnicoªtiinþific nr.

156/96; 205/96; 206/96 În temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului nr. 12/1996 ºi a Decretului nr.591/1996, Ministrul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului emite urmãtorul ORDIN Art. 1 Se aprobã: "Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termicã la clãdiri de locuit" Indicativ C 107/197, "Normativ pentru calculul coeficientului global

de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cele de locuit" Indicativ C 107/297. "Normativ privind calculul termotehnic al dementelor de construcþie ale clãdirilor" Indicativ C 107/397, "Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit" indicativ C 107/497, "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþii în contact cu solul" Indicativ C 107/597. Art.2 Reglementãrile de la art.l intrã în vigoare la data publicãrii in Buletinul Construcþiilor. Art.3 Direcþia Programe de Cercetare ºi Reglementãri Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU NICOLAE NOICÃ

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE ªI AMENAJÃRII TERITORIULUI DIRECÞIA COORDONARE, CERCETARE ªTIINÞIFICÃ ªI REGLEMENTÃRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCÞII NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR Indicativ C 107/31997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ªI TEHNICÃ DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞII S. A Director general: ing.ªERBAN STÃNESCU Responsabil lucrare: ing.MIHAELA GEORGESCU Elaboratori: ing.MOSES DRIMER ing.MIHÃELÃ GEORGESCU ing.NICOLETÃ CRISTIAN Avizat de : DIRECÞIA PROGRAME DE CERCETARE ªI REGLEMENTÃRI II UNICE

OCTAVIÃN MÃNOIU Raponiabil de lucrareMLPAT:arh.Director:ing.DOROTEIA COCHECI .

Prezentul normativ se referã la calculul termotehnic. socialculturale ºi industriale. pentru timpul iernii.2. Termotehnica.1. cu excepþia elementelor de construcþie în contact cu solul. Prevederile prezentului normativ se aplicã la elementele de construcþie care delimiteazã spaþiile încãlzite ale clãdirilor de locuit. Prezentul normativ înlocuieºte în totalitate STAS 6472/389 "Fizica construcþiilor.Indicativ: NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL C 107/3 1997 ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE ALE CLÃDIRILOR 1. Prevederile normativului se utilizeazã ºi la elementele . al tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.3. 1. Calculul termotehnic al elementelor deconstrucþie ale clãdirilor". 1.

se realizeazã în vederea asigurãrii climatului interior impus de exigenþele igienicosanitare ºi de confort la clãdirile de locuit ºi socialculturale. cele cu mediu agresiv.4.5. precum ºi pentru reducerea. în .a. 1. Izolareatermicãaelementelor deconstrucþie care delimiteazã încãperileîncãlzite. cum sunt: spaþiile frigorifice.de construcþie care delimiteazã spaþiile neîncãlzite. º. 1. pe baza unui calcul de bilanþ termic. de condiþiile necesare desfãºurãrii muncii ºi procesului tehnologic la clãdirile industriale. Prevederile prezentului normativ nu se aplicã la elementele de construcþie aferente clãdirilor ºi încãperilor la care se impun cerinþe speciale ale regimului de temperaturi ºi de umiditate. în scopul determinãrii temperaturii interioare a acestor spaþii.

cât ºi a . pentru determinarea ºi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcþie.8.7. a consumului de energie ºi de combustibil în exploatare. Prevederileprezentului normativ seutilizeazã atâtdecãtre proiectanþi. Prevederile normativului se utilizeazã deasemenea la determinarea necesarului de cãldurã de calcul.Prevederile prezentului normativ se aplicã atât pentru elementele de construcþie perimetrale. 1.Prevederile normativului se aplicã la verificareatermotehnica.cât mai mare mãsurã. cât ºi pentru elementele de construcþie interioare care despart spaþii între care existã o diferenþã de temperaturã mai mare de 5K. în scopul dimensionãrii instalaþiei de încãlzire. Între modelul de calcul folosit pentru verificãrile termotehnice ºi cel adoptat pentru calculul instalaþiilor trebuie sã existe o riguroasã corespondenþã.6. cât ºi de factorii abilitaþi pentru verificarea proiectelor de clãdiri. 1. atât a clãdirilor noi. 1.

1. . pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensãrii vaporilorde apã în interiorul elementelor de construcþie. se face astfel încât sã se realizeze.Prevederile prezentului normativ se aplicã. rezistenþa la permeabilitate la vapori. evitarea condensãrii vaporilor de apã pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. atât la clãdirile având sisteme centrale de încãlzire.10. Alegerea modului de alcãtuire a elementelor de construcþie. cât ºi la cele cu încãlzire localã (inclusiv cu sobe). din punct de vedere termotehnic. în principal. pentru limitarea fluxului termic ºi pentru economisirea energiei înexploatarea clãdirilor.clãdirilor existente care urmeazã a fi supuse unor lucrãri de reabilitare ºi de modernizare.urmãtoarele: rezistenþa termicã minimã necesarã pentru asigurarea climatului interior.9. 1.

. pentru limitarea oscilaþiilor temperaturii aerului interior ºi pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie.stabilitatea termicã necesarã. atât pe timp de iarnã. cât ºi pe timp de varã.

se potdetermina: Rezistenþele termice specifice corectate ale elementelor de OOMtructie. determinarea coeficientului global de izolare termicã. cu rezistenþele termice minime necesare dinconsiderente igienicosanitare ºide confort. 1 1 . compararea acestor valori. cu rezistenþele termice minime. calculate pentru fiecare încãpere în parte.1 . în scopul stabilirii nivelului de performanþã termotehnicã de ansamblu a clãdirii ºi a comparãrii cu valoarea normatã. normate. P ebazaprevederilordinprezentulnormativ.permiþând: compararea acestor valori. în scopul economisirii energiei în exploatare. stabilitã . cu luarea în considerare a influenþei punþilor termice. calculate pentru ansamblul clãdirii.

Calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul se face în conformitate cu [1].12. utilizarea rezistenþelor termice specifice corectate la calculul necesarului de cãldurã. în vederea proiectãrii instalaþiilor de încãlzire. în funcþie de temperaturile medii de pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale. Temperaturile pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie. 1. verificarea condiþiilor de confort interior. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouã.în vederea limitãrii consumului de energie pentru încãlzirea clãdirilor. Verificarea comportãrii elementelor . permiþând: verificarea riscului de condens superficial. prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV ºi PPD.

Normativul este întocmit înurmãtoarele ipoteze generale: transferul termicse face în regimstaþionar.14. inclusiv suprafaþa adiacentã rosturilordeschise. componentele transparente ºi translucide ale pereþilor exteriori ºi acoperiºurilor (tâmplãria exterioarã. se referã la urmãtoarele elemente de construcþie perimetrale: pârlea opacã I pereþilor exteriori.de construcþie la difuzia vaporilor de apã. aceste verificãri fãcând obiectulunor acte normative speciale [ 7] ºi respectiv[11]. principalele calcule termotehnice se bazeazã pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi. . Deasemeneasunttratateînactenormative speciale [ 12]ºi [13] aspectele referitoare la determinarea ºila verificarea coeficientului global de izolare termicã. Calculele ºi verificãrile termotehnice prevãzute în cadrul prezentului normativ. toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperaturã. 1.13. pereþii vitraþi ºi luminatoarele). 1. nu este tratatã în prezentul normativ. precum ºi verificarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ºi a încãperilor.

curbele izoterme dininteriorulelementelor deconstrucþie.planºeelede peste ultimulnivel. pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina ºi reprezenta grafic: variaþia temperaturilorpe suprafeþeinterioare ale elementelorde construcþie.). ganguri de trecere. precum ºi de spaþiul rosturilor închise. bidimensional. de temperaturi. 1. faþã de mediul exterior (bowindouri. Pentru cazuri speciale ºi siudii termotehnice.a. planºeele de peste pivniþe ºi subsolurineîncãlzite. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan. pereþii ºi planºeele care separã volumul clãdirii de spaþii adiacente neîncãlzite sau mult mai puþin încãlzite. planºeele care delimiteazã clãdirea la partea inferioarã. . º. de sub terase ºi poduri.15.

Mãrimi fizice ºi definiþii.2. [4] SR ISO7345:1994 Izolaþie termicã. [6] STAS 737/1087 Sistemul internaþional de unitãþi (SI). [3] Ghid pentru calculul necesarului de cãldurã de calcul ºi al necesarului de cãldurã ale clãdirilor. ACTE NORMATIVE CONEXE Prezentul normativ se va utiliza împreunã cu urmãtoarele reglementãri tehnice: [l] C 107/597 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie în contact cu solul.simboluri ºi unitãþi de mãsurã. [2] C 107/497 Ghid pentru calculul performanþelor termotehnice ale clãdirilor de locuit. [5] STAS 710986 Termotehnicã construcþiilor. Terminologie. Unitãþi ale mãrimilor caracteristice fenomenelor calorice. [7] STAS 6472/489 Fizica .

Ambianþe termice moderate. [9] STAS 6472/7 Fizica construcþiilor.construcþiilor. Termotehnica. Prescripþii de calcul. Termotehnicã. Calculul permeabilitãþii la aer a elementelor ºi materialelorde construcþie. [10] STAS 13149 Fizica construcþiilor. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã. [8] STAS 6472/688 Fizica construcþiilor. Proiectarea termotehnicã a elementelor de construcþie cu punþi termice. Determinarea indicilor PMV ºi PPD ºi nivele de performanþã pentru ambianþe. [11] NP 20089 Instrucþiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de închidere ale clãdirilor. [13] . [12] C 107/197 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdirile de locuit. (cu modificãrile dinanexa K).

3. . . Strat omogen: Strat de grosime constantã. doors and shutters. în cadrul cãreia se considerã cã temperaturile nu variazã în timp. Strat cvasiomogen: Strat alcãtuit din douã sau mai multe materiale. [14] CEN/TC 89 N 351EBuilding components and building elements.C 107/297 Normativ privind calculul coeficienþilor globali de izolare termicã la clãdiri cu altã destinaþie decât cea de locuit. Regim (termic) staþionar: Ipotezã convenþionalã de calcul termotehnic. Calculation method. având caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme. [15] CEN/TC 89 N 433E Windows. Thermal transmittance. Thermal resistancc and thermal transmittance. Calculation method.1. Definiþii . DEFINIÞII ªI SIMBOLURI 3.

este sensibil modificatã ca urmare a faptului cã izotermele nu sunt paralele cu suprafeþele elementelor de construcþie. Anvelopa clãdirii: Totalitatea suprafeþelor elementelor de construcþie perimetrale. altfel uniformã. Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic . Punte termicã: Porþiune din anvelopa unei clãdiri. raportatã la timp. sau de la un sistem. . cu o conductivitate termicã echivalentã. în care rezistenþa termicã.): Cantitatea de cãldurã transmisã la.având conductivitãþi termice diferite. dar care poate fi considerat ca un strat omogen. care delimiteazã volumul interior (încãlzit) al unei clãdiri. Flux termic (. de mediul exterior sau de spaþii neîncãlzite din exteriorul clãdirii. . .

raportat la aria prin care se face transferul cãldurii. Suprafaþa adiabaticã: Suprafaþã prin care nu se produce nici un transfer termic. .

reprezentând direcþia ºi sensul fluxului termic în clementele de construcþie. respectiv spaþial. Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme. . în regim staþionar. Rezistenþã termicã (R): Diferenþa de temperaturã raportatã la densitatea fluxului termic. de temperaturi. .. Coeficient de transfer termic (U): Fluxul termic în regim staþionar. Izoterme: Linii sau suprafeþe care unesc punctele având aceleaºi temperaturi în elementele de construcþie. . raportat la aria de transfer termic ºi la diferenþa de temperaturã dintre temperaturile mediilor situate . determinate pe baza unui calcul al câmpului plan.

): Termen de corecþie care þine seama de iniluenþa unei punþi termice liniare. faþã de un . . .): Termen de corecþie care þine seama de influenþa unei punþi termice punctuale. printrun element de construcþie.de o parte ºi de alta a unui sistem. raportat la diferenþa de temperaturã între douã medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic. Coeficient punctual de transfer termic (. Inversul rezistenþei termice. Coeficient liniar de transfer termic (. . faþã de un calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staþionar.

al câmpului de temperaturi. bidimensional. . .calcul unidirecþional al coeficientului de transfer termic. . Cacul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic. în care se considerã cã liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcþie. Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic. în care se þine seama de influenþa tuturor punþilor termiceliniare ºi punctuale ºi care se bazeazã pe un calcul spaþial. Calcul unidirecþional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat. în care se þine seama de influenþa punþilor termice liniare ºi care se bazeazã pe un calcul plan. .

.2. Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaºi condiþii de temperaturã.tridimensional. Simboluri ºi unitãþi de mãsurã Simbolurile ºi unitãþile de mãsurã ale principalilor termeni utilizaþi în prezentul normativ sunt date în tabelul I. pentru unii termeni sau menþinut simbolurile prevãzute în STAS 710986. 3. Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345:1994 ºi STAS 737/1087. al câmpului de temperaturi. .

= k c = cp q = q .r . = Q . = k s = sm R = Ros R nec = Ro nec A = S R = R os R m = Rom n = N U = k R min = Rom min e = .. Se dã mai jos corespondenþa între simbolurileþutilizate în cadrul prezentului normativ ºi simbolurile folosite în prescripþiile tehnice elaborate anterior: . ºi respectiv . ..Observaþii: 1) Temperaturile ºi diferenþele de temperaturã se pot nota ºi cu simbolurile . .r = . = .

.

Tabel I SIMBOLUL TERMENUL RELAÞIA DE DEFINIRE U. interioarã de calcul Tu în spaþiile neîncãlzite TS1 pe suprafaþa interioarã Tse pe suprafaþa exterioarã punctului de rouã AT Diferenþa de temperaturã între Ti ºi Te TiTe KAT. . între Ti ºi Tsi TiTsi ATe între Tse ºi Te T seTe .M. 1 2 3 4 Te Temperatura exterioarã de calcul ° C T. Raportul ecartului de temperaturã superficialã T TT ji D .

Densitatea aparentã Kg/m3 s Coeficientul de asimilare termicã W/(m2K) D Indicele inerþiei termice a unui element de construcþie ( )[ ]a sd /l .e .Factorulde corecþie a temperaturilor exterioare T TT ji D Rsi Rezistenþa termicã superficialã interioarã 1/ .i Coeficientul de transfer termic superficial interior q/.i m2K/W Rse exterioarã 1/ . rata schimburilor convenþionale de aer) .i Umiditatea relativã a aerului interior % n Viteza de ventilare naturalã (numãrul schimburilor de aer pe orã.e exterior q/ . Conductivitatea termicã de calcul a unui material de construcþie W/( mK) c Capacitatea caloricã masicã la presiune constantã J/(kgK) .Te .Ti W/(m2K) .

a unei zone.h1 e Coeficientul de emisie d Grosimea unui element de construcþie sau a unui strai al elementului de construcþie m b Lãþimea clãdirii. . etc.

nivelului sau a clãdirii P Perimetrul clãdirii sau al încãperii A Aria (de transfer termic) m2 V Volumul încãperii sau al clãdirii m3 Q Cantitatea de cãldurã J . Coeficientul liniar de transfer termic W/( mK) . Coeficientul punctualde transfer termic W/ K Rs Rezistenþa termicã (specificã) a unui strat omogen d/.Tabel I (continuare) 1 2 3 4 l Lungimea încãperii. m2K/W Ra a unui strat de aer neventilat R unidirecþionalã a unui element de construcþie ( ) qTT kj /R . B Lãþimea consideratã în calculul coeficientului liniar de transfer termic H Înãlþimea încãperii. etc./A W/m2 . Fluxul termic (puterea termicã) dQ/dt W q Densitatea fluxului termic . a clãdirii sau a punþilor termice liniare m h înãlþimea grinzilor. buiandrugilor.

3 Indici În prezentul normativse utilizeazã.corectatã R m medie R nec necesarã max / ii TT DD a R min minimã U Coeficientul de transfer termic unidirecþional corectat al unui element de construcþie l/R W/(m2K) U l/R L Coeficient de cuplaj termic ( k )j TT -F/ W/K G Coeficientul global de izolare termicã a clãdirii W/( m3K) 3. urmãtorii indici: i interior r rouã. condens e exterior t timp si suprafaþã interioarã m mediu se suprafaþã exterioarã min minimum u spaþiu neîncãlzit max maximum . în principal.

a aer nec necesar w apã ech echivalent .

4.3.860 kcal lkcal/h= 1. [W/(mK)]. se vor considera în conformitate cu anexa A. 4.860kcal/h U = lWs = 2.3. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeazã la alcãtuirea elementelorde construcþie. În anexa A se dau urmãtoarele caracteristici termotehnice.163J/s = 1.2. . Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate.39104kcal lWh= 3600J=0. în funcþie de felul materialului ºi de densitatea aparentã p (kg/m3): conductivitatea termicã de calcul . capacitatea caloricãmasicã lapresiuneconstantã c [J/(kgK)]. Pentru unele transformãri se pot folosirelaþiile: 1W=1J/S=0.163 W 4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4.4 Sistemul de unitãþi ºi mãsuri Se foloseºte sistemul internaþional de unitãþi de mãsurã (SI).1. coeficientul de asimilare termicã s [W/(m2K)].

4. Conductivitãþile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeazã în conformitate cu prevederile . Capacitatea caloricã volumicã se obþine prin multiplicarea capacitãþii calorice masic e cu densitatea aparentã a materialului. la plãciletermoizolante friabile.4.c [Ws/(m3K)] 4.6.care va atesta ºi conductivitatea termicã de calcul a respectivului material. conductivitãþile termice trebuie sã fie majorate corespunzãtor. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii. aferenþi condiþiilorde punere în operã a materialelor termoizolante: existenþarosturilordintre plãcile termoizolante. 4.5. la materialele termoizolante tasabile. în cazul unei umiditãþi sporite. 4. în stare uscatã: .7. miciledeteriorãri admise. creºterea densitãþii aparente ca urmare a tasãrilor din timpul execuþiei ºi în decursul exploatãrii. Conductivitãþile termice de calcul din anexa A includ influenþa urmãtorilor factori..

Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil la temperatura de + 10°C.din cap.58 W/(mK) 4.23 Kg/m3 c =1000 J/(KgK) 4. .2. = 1000 Kg/m3 c = 4180 J/(KgK)la o temperaturãde +10°C .10. =0. = l. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmãtoarele: .9. Rezistenþele termice specifice ale straturiloromogene se calculeazã cu3 zecimale. se pot considera astfel: . 4.8. 7.

Temperaturile interioareale încãperilor încãlzite (Tj) Temperaturile interioare convenþionale de calcul ale încãperilor încãlzite. Conform acestei hãrþi. astfel: zona I Te =12° C zona II Te=15° C zona III Te=18° C zona IV Te = 21° C 5. se considerã aceleaºi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaþiilorde încãlzire ºi se iau din [3]. din anexa D. pentru perioada de iarnã. Dacã . teritoriul României se împarte în 4 zone climatice.1. care înlocuieºte harta din STAS 6472/283.5.2. TEMPERATURI DE CALCUL 5. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare convenþionale de calcul se considerã în conformitate cu harta de zonare climaticã a teritoriului României.

încãperile au temperaturi de calcul diferite. de la acelaºi nivel: aTij Aj Ti = aAj în care: Aj aria încãperii j având temperatura interioarã Tij. temperatura interioarã convenþionalã de calcul se poate considera temperatura medie ponderatã a tuturor încãperilor încãlzite. dar existã o temperaturã predominantã. în calcule se considerã aceastã temperaturã. la clãdirile de locuit se considerã Ti = +20°C. Dacã nu existã o temperaturã predominantã. de exemplu.3 Temperaturile interioare alespaþiilor neîncãlzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se determinã exclusiv pe bazã de bilanþ termic. 5. în funcþie .

Ca .de temperaturile de calcul ale încãperilor adiacente. precum ºi de rezistenþele termice ale acestor elemente. 6. În calcule se va þine seama în mod obligatoriu ºi de viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. podurile ºi etajele tehnice. Determinarea temperaturilor Tu ale spaþiilor ºi încãperilor neîncãlzite se face în conformitate cu prevederile cap. de ariile elementelor de construcþie care delimiteazã spaþiul neîncãlzit. Tot pe bazã de bilanþ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise. DIMENSIUNI DE CALCUL 6.1. 8din prezentul normativ. precum ºi cele din balcoanele ºi logiile închise cu tâmplãrie exterioarã.

) se delimiteazã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali ºi princonturul interior alpereþilor exteriori (fig.3). suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale elementelor de construcþie interioare ºi prin feþele interioare ale elementelor de construcþie perimetrale.2. planºeul de peste subsolul neîncãlzit º. . 6.principiu general.a. Suprafeþele orizontale ale elementelorde construcþie exterioare(planºeul de la te rasã sau de la pod.l). Pe ansamblul clãdirii. aria orizontalã este delimitatã exclusiv prin conturul interior al pereþilor exteriori (fig.

6. 6. . precum ºi prin faþa superioarã a pardoselii primului nivel încãlzit (fig. este: A = H ×al j = H ×P în care P este perimetrul clãdirii.3.l ºi 2). Ariile tâmplãriei exterioare se determinã pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzãtoare din pereþi (fig. Suprafeþele verticale exterioare (pereþii) se delimiteazã pe orizontalã prin axele geometrice ale pereþilor interiori structurali ºi nestructurali.4. aria verticalã exterioarã totalã.l). 6. inclusiv aria vitratã. Suprafeþele înclinate se calculeazã pe baza dimensiunilordin planul lor.6. prin faþa inferioarã a plãcii ultimului planºeu. Pe ansamblul clãdirii.2).5.6. suprafeþele se delimiteazã prin axele geometrice ale plãcii planºeelor intermediare. Pe verticalã. intrânde sau ieºinde. ale feþelor interioare ale pereþilor exteriori (fig. Lungimile "1" alepunþilor termice lineare se stabilesc. precum ºi prin colþurile. mãsurat peconturul interior al pereþilorde faþadã.

intersecþiile punþilor orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punþilor orizontale.8. de conturul suprafeþelor respective.6. înlungimile "1" ale punþilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planºeu) în dreptul pereþilor interiori structurali ºi nestructurali. în consecinþã ele sunt delimitate..2: . ºi a înãlþimilor Hj considerate ca în fig.în principiu.6.2 . Volumul încãperilor se calculeazã pe baza ariilor orizontale determinate conform pct. cuurmãtoarele precizãri: lungimile se mãsoarã în cadrul ariilor A determinate conform pct. în funcþie de lungimile reale pe care se prevãd detaliile respective.7. Aria anvelopei clãdirii se calculeazã ca suma tuturor ariilor elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirii prin care au loc transferuri termice.4. la extremitãþi.. 6. 6. nu se includ lãþimile golurilordeuºi.. cât ºi înlungimile punþilor verticale. la planºeul depeste spaþii neîncãlzite. 6.2.

puþul liftului. vestibuluri. debarale. verandele.V = j jj A H 6. lipsiþi de o termoizolaþie semnificativã. holuri de intrare. pe contur.. ºi alte spaþii comune. casa scãrii. în acest sens se considerã ca fãcând parte din volumul clãdirii: cãmãri. Volumul clãdirii V reprezintã volumul delimitat.. dar la care cãldura pãtrunde prin pereþi adiacenþi. de feþele interioare ale elementelorde construcþie perimetrale: V =aVj =V1 +V2 +. cât ºi încãperile încãlzite indirect (fãrã elemente de încãlzire). precum ºi . Nu se includ în volumul clãdirii: camerele de pubele.9. +Vn Volumul V include atât încãperile încãlzite direct (cu elemente de încãlzire).

chiar în situaþia în care ele sunt închise cu tâmplãrie exterioarã. .balcoanele ºi logiile.

DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE OPACE 7. Rezistentatermicãspecificãaunui stratomogen Rezistenþa termicã specificã a unui strat omogen al elementului de construcþie se determinã cu relaþia: Rs = l în care: d grosimea de calcul a stratului.1.2. dupãpunerea în operã. în cazurile în care abaterea negativã admisã la grosimea straturilor este semnificativã. conform anexei A.2. grosimea de calcul a stratului se va considera egalã cu grosimea minimã admisã. Rezistenþele termice ale straturilor omogene se calculeazã cu 3 zecimale. . Rezistenþatermicãspecificãaunui strat cvasiomogen 7. 7. în anumite condiþii sã se înlocuiascã materiale d [m2K/W](l) . Întrun model geometric este admisibil ca.7. conductivitatea termicã de calcul a materialului. în calcule se considerã grosimea finalã (dupã tasare). este mai micã decât grosimea iniþialã.1. La straturile la care grosimea finalã.

echivalentã.2. 7. ech. precum ºi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcþie tristrat. prin care trec ancore din oþel inoxidabil de diametre reduse. se introduce valoarea conductivitãþii echivalente . 7. în locul conductivitãþii termice X. Rezistenþa termicã a unuistrat cvasiomogense calculeazã cu relaþia(1). Conductivitatea termicã echivalentã a straturilor cvasiomogene de tipul zidãriilor se poate calcula cu relaþia: a(ljAj ) lech = aAj [W/(mK)](2) . dispuse uniform pe suprafaþa elementului de construcþie.cu conductivitãþi termice diferite cu un material având o conductivitate unicã.2. în care.3. Ca exemple de straturi cvasiomogene se pot da zidãriile (alcãtuite din cãrãmizi sau blocuri + mortar). Stratul respectiv este denumit strat cvasiomogen.2.

La straturile cvasiomogene alcãtuite dintrun strat termoizolant + ancore metalice de legãturã.j conductivitãþile termiceale materialelor componente. mãsurate în planul stratului. Aj ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen. 7. conductivitatea termicã echivalentã se poate determina cu relaþia: lech =l+d ´n ´c [W/(mK)](3) .4.în care: .2.

i=.3. se considerã . în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic. conf. aferent unei ancore dinoþel inoxidabil. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior . 7. pct. coeficientul punctual de transfer termic.e = 8W/(m2K). . ºi Rse) se considerã în calcule în conformitate cu tabelul II.1.6. 7. d grosimea stratului termoizolant [m]. conductivitatea termicã a materialului termoizolant [W/(mK)].[W/K].3.în care: . indiferent de sensul fluxului termic. Rezistenþele termice superficiale (Rs. Rezistenþele termice superficiale 7.e = 12W/(m2K).3. La determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie interioare. nnumãrul de ancore metalice pe metru pãtrat.i = . În spaþiile neîncãlzite. care se determinã pe bazaunui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi. 10. 7.i . pe ambele suprafeþe ale elementului se considerã valori. La calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap.3.2.

între colþul intrând ºi cel mai apropiat colþ ieºind.în colþurile interioare intrânde. pe lungimea x. sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de verticalã. se considerã: . iar cele aferente suprafeþelor orizontale sunt valabile ºi pentru suprafeþele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faþã de orizontalã. aferente colþului intrând. 7. .3.i= 8W/(m2K) se considerã o variaþie liniarã.3.i=8(lx) [W/(m2K)](4) în care: x distanþa. dar cel mult 0. în metri. Între valoarea astfel determinatã ºi valoarea . Valorile din tabelul II aferente suprafeþelor verticale. pe suprafeþele verticale ºi orizontale interioare ale încãperilor.25m.

temperaturaexterioarã Te =0°C viteza vântului adiacent suprafeþei exterioare v=4m/s. netratate (cu uncoeficient de emisie e = 0.042 m2K/W din tabelul II corespunde urmãtoarelor condiþii: suprafaþa exterioarã netratatã.02 .08 2 0.orientativ: v Rse [m/s] m2K/W 1 0.4. cuun coeficient de emisiee =0. pentru alte viteze ale vântului se poate considera.3.04 7 0. În studii.7. Valoarea rezistenþei termice superficiale exterioare Rse = 0.05 5 0.03 10 0.06 3 0.9.3. 7. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturã interioarãde+20°C.5.9). Valorile rezistenþelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeþele interioare obiºnuite.

COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/m 2K)] ªI REZISTENÞE TERMICE SUPERFICIALE [m 2K/W] .

7.4. Rezistenþele termice alestraturilor deaer 7.4.1. Rezistenþele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcþie de direcþia ºi sensul fluxului termic ºi de grosimea stratului de aer. 7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã de orizontalã, iar cele din coloanele "flux termic vertical" suni valabile ºi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult 30° faþã deverticalã. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra[m 2K/W] TABELUL III Grosimea stratuluide aer (mm) Direcþia ºi sensul fluxului termic Orizontal Vertical ascendent descendent 0 0,00 0,00 0,00 5 0,11 0,11 0,11 7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15 15 0,17 0,16 0,17 25 0,18 0,16 0,19 50 0,18 0,16 0,21 100 0,18 0,16 0,22 300 0,18 0,16 0,23 OBSERVAÞIE: Pentru valori intermediare se interpoleazã liniar. 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcþie, cu excepþia geamurilor, pentru care se poate consulta anexa I. 7.4.4. Valoriledin tabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: stratul de aer este mãrginit de suprafeþe paralele, perpendiculare pe direcþia fluxului termic, toate suprafeþele fiind suprafeþe obiºnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e>0,8); stratulde aerare grosimea (pe direcþia fluxului termic) de celmult 10% din oricare din celelalte

douã dimensiuni, ºinu mai mult de 0,3m; nu are loc nici un schimb de aer semnificativ, atât cu mediul interior, cât ºi cu cel exterior. 7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care existã un oarecare grad de ventilare a spaþiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.5.1. Rezistenta termicã specificã unidirecþionalã a unui element de construcþie alcãtuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene sau cvasiomogene, fãrã punþi termice, inclusivdineventuale straturide aerneventilat, toate dispuseperpendicularpe direcþia fluxului termic, se calculeazã cu relaþia: R = Rsi +aRs +aRa + Rse [m2K/W](5) Relaþia (5) se utilizeazã ºi pentru determinarea rezistenþei termice specifice în câmp curent, a elementelorde construcþie neomogene (cu punþi termice). În calculul unidirecþional, suprafeþele izoterme sunt paralele cu suprafaþa elementului de construcþie. 7.5.2. La elementele de construcþie cu straturi de grosime variabilã (de ex. la planºeele de la terase), rezistenþele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeþelor care se calculeazã. În

3.5. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.5. ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale).5.1. pentru o mai mare exactitate.5. Dacã valorile R ºi U reprezintã rezultate finale ale calculelor termotehnice. Rezistenþa termicã specificã corectatã se determinã la elementele de construcþie cu alcãtuire neomogenã.cazul în care conductivitatea termicã a stratului cu grosime variabilã este redusã. Coeficientul de transfer termic unidirecþional se determinã cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) R 7. 7.6.6. 7. ea þine seama de influenþa punþilor termice asupra valorii rezistenþei termice . 7. determinarea rezistenþei termice specifice unidirecþionale se va face cu luarea în consideraþie a prevederilor STAS 6472/785[ 9]. se recomandã utilizarea prevederilordinanexa F. La elementele de construcþie cu permeabilitate la aer ridicatã.4.

specifice determinate pe baza unui calcul unidirecþional în câmp curent.din cadrul suprafeþei A. .2.6. 7. respectiv în zona cu alcãtuirea predominantã. l lungimea punþilor termice liniare de acelaºi fel. Rezistenþa termicã specificã corectatã R' ºi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazã cu relaþia generalã: 1 1 a(Y×l) ac U '== + + [W/(m2K)](7) R' R A A încare: R rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã aferentã ariei A.

se neglijeazã în calcule.Rezistenþa termicã specificã corectatã R' se mai poate exprima prin relaþia: R' = rR [W/(m2K)](8) în care: rreprezintã coeficientul de reducere a rezistenþei termiceunidirecþionale: 1 r = 9) []( 1+ R[a(y×l)+ac] A 7.) ºi punctuali (.6.) de transfer termic aduc o corecþie a calculului unidirecþional. respectiv tridimensionalã» a fluxului termic. . Coeficienþii . þinând seama atât de prezenþa punþilor termice constructive. bidimensionalã. Punþile termice punctuale rezultate la intersecþia unor punþi termice liniare.3. de regulã. Coeficienþii specifici liniari (. cât ºi de comportarea realã. în zonele de neomogenitate a elementelorde construcþie.

semnul () are o frecvenþã mai redusã ºi semnificã o mãrire a valorii R' faþã de valoarea R. ei se pot determina pe baza indicaþiilordin anexa J.5. Înanexa G se prezintã o clasificare a punþilor termice liniare ºi punctuale precum ºi o clasificare a tipurilorde coeficienþi liniari de transfer termic . 7. au valori pozitive sau negative ºiei se introduc în relaþiile (7) ºi (9) cu semnele lor algebrice. Coeficienþii .ºi .6. În cazul în care aceºti coeficienþi nu pot fi extraºi din tabele. nu diferã în funcþie de zonele climatice. ei se determinã pe baza calculului numeric automat al câmpurilorde temperaturi.4. 7.. Semnul ( + ) reprezintã o reducere a rezistenþei termice corectate R' faþã de rezistenþa termicã unidirecþionalã R. În .6. ºi .

1.6. poate fi determinatã cu metoda aproximativã din anexa H.tabelele 1 . Dupã finalizarea calculelor termotehnice. Rezistenþa termicã specificã medie 7.7. ºi .7. valorile R' ºi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale). 7.7. 7.. pentru o serie de detalii curent utilizate..6. Coeficienþii liniari de transfer termic aferenþi pereþilor exteriori din zona de intersecþie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 . rezistenþa termicã specificã corectatã a elementelor de construcþie neomogene. 7.. 73 se dau coeficienþii .. 10din[1].6. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare. Rezistenþa termicã specificã medie a unui element de construcþie se calculeazã cu relaþia: 1 aAj R' .

.m == [m2K/W](10) U ' m a(AjU ' j ) în care: U jcoeficienþii de transfer termic corectat [W/(m2K)J aferenþi suprafeþelor Aj.

7. În cazul rezistenþei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clãdirii. pentru ansamblul unei clãdiri.7. Relaþia (10) este valabilã ºi pentru determinarea rezistenþelor termice specifice medii ale unor elemente de construcþie . pentruunnivel al clãdirii. sunt cele corespunzãtoare unui nivel sau unei clãdiri în întregime. 7.3. Valorile R'm ºi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clãdiri se pot determina ºi direct. (8) ºi (9). Rezistenþele termice medii R'm se pot calcula: pentru o încãpere având mai multe suprafeþe aferente unui aceluiaºi element de construcþie.2. valorile Aj ºi U'j sunt aferente diferitelor încãperi.7. cu relaþiile (7).de exemplu pereþii exteriori la o încãpere decolþ. în care valorile A ºi 1. precum ºi numãrul de punþi termice punctuale.

j. 7.alcãtuite din douã sau din mai multe zone cu alcãtuire omogenã.4. obþinânduse rezistenþa termicã specifica medie Rm= 1/Um. unui nivel sau întregii clãdiri. în care . Rezistenþa termicã specificã medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcþie aferente unei încãperi. este factorulde corecþie a temperaturii exterioare. în aceastã situaþie în relaþia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecþional Uj.7. Relaþia (10) astfel modificatã este valabilã ºi la calculul rezistenþei termice medii a . corespunzãtor suprafeþei j. se calculeazã cu relaþia (10). în care la numitor termenul S(AjU ' j ) se înlocuieºte cu termenul S(AjU ' j tj ).

În cazul . 7.8.7. aferent unui element de construcþie.1. unui nivel sau întregii clãdiri.2. Fluxul termic (. 7.1.). Coeficientul de cuplaj termic (L).8. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie. Alte caracteristici termotehnice 7.8.unui singur element de construcþie care separã mediul interiorde douã sau mai multe medii exterioare. aferent unui element de construcþie. se calculeazã cu relaþia generalã: A Lj = AjU ' j = j [W/K](11) R' j în care indicele j se referã la o suprafaþã a elementului de construcþie.8. se calculeazã cu relaþia generalã: F= Lj ×DT în care indicele j are aceeaºi semnificaþie ca la pct. având temperaturi Te ºiTudiferite. aferentã unei încãperi. valorile L se pot însuma.

conform cap. valorile F se pot însuma. determinatã pe baza unui calcul de bilanþ termic. în locul valorii . 7.34 ×n [W/(m3K)](13) V . Pentru ansamblul mai multor elemente de construcþie.elementelor de construcþie care separã spaþiul interior încãlzit de un spaþiu neîncãlzit.3.8. Coeficientul global de izolare termicã (G).T = TiTese utilizeazã diferenþa de temperaturã (TiTu) în care Tu reprezintã temperatura din spaþiul neîncãlzit.8. aferent unei clãdiri în ansamblu. se calculeazã cu relaþia generalã: a(L ×t ) G = jj +0.

Vvolumul clãdirii [m3]. DETERMINAREA TEMPERATURII DINTRUN SPAÞIU NEÎNCÃLZIT 8. respectiv numãrul mediu al schimburilor de aerpe orã aferent tuturor încãperilor încãlzite ºi neîncãlzite din cadrul volumului clãdirii [h1]. utilizânduse relaþia generalã: a(T ×Lj )+0.j factorul de corecþie a temperaturii exterioare. 8. aferent suprafeþei j a elementului de construcþie. Pentru determinarea temperaturii convenþionale de calcul dintrun spaþiu neîncãlzit. Calculul coeficientului global de izolare termicã este tratat în detaliu în normativele [12] ºi[13].34 ×V ×a(n ×T ) Tu = jj . n viteza de ventilare naturalã a spaþiului interior al clãdirii.în care: .1. se face uncalcul de bilanþ termic.

aferente elementelor de construcþie interioare se pot utiliza rezistenþele termice specifice unidirecþionale (R). în . luminatoare º.34 ×V ×an în care: Lj coeficienþii de cuplaj termic aferenþi tuturor elementelor de construcþie orizontale ºi verticale care delimiteazã spaþiul neîncãlzit de mediile adiacente: aer exterior sau încãperi încãlzite [W/K]. 8.2. dacã încãperea neîncãlzitã este prevãzutã cu uºi. se fac urmãtoarele precizãri: la determinarea valorilor L. ferestre. Tj temperaturileconvenþionale de calculale mediilor adiacente:Te sauTj[°C]. Pentruutilizareacorectã a relaþiei (14). n viteza de ventilare naturalã a spaþiului neîncãlzit. respectiv numãrul de schimburi de aer pe orã [h1]..[0C](14) aLj +0.a. Vvolumul interioralspaþiuluineîncãlzit [m3].

relaþia de calcul se introduc ºiaceste elemente de construcþie. . temperaturile Tj seintroduc în relaþiade calcul cu valorilelor algebrice.

crt.0 8 Elemente de construcþie evident neetanºe 10. Tipul de etanºare la aer n (h1) Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi încãlzit (i) 1 Pereþi ºi planºee fãrã goluri.2 3 Ca la 1).0 .5 6 Ca la 5). dar cu uºi sau ferestre etanºe 0.0 7 Elemente de construcþie cu etanºeitate redusã 5. uºi sau ferestre 0 2 Ca la 1). dar cu mici orificii de ventilare 1. dar fãrã orificii de ventilare 0.RATA SCHIMBURILOR CONVENÞIONALE DE AER TABELUL IV Nr. dar cu uºi sau ferestre obiºnuite 0.5 Între spaþiul neîncãlzit (u) ºi exterior (e) 4 Elemente de construcþie fãrã goluri sau orificii de ventilare 0 5 Elemente de construcþie cu goluri închise (cu uºi sau ferestre).

4.8.3. etc. Valorile n se vor stabili ºi în funcþie de necesitãþile de aerisire a încãperii neîncãlzite. în funcþie de destinaþia acesteia (de exemplu cerinþe mai mari de ventilare la cãmãrile de alimente de la locuinþe. se pot utiliza valorile din tabelulIV. Spaþiile neîncãlzite pentru care se face calculul cu relaþia (14)pot fi: . se stabileºte în funcþie de existenþa uºilor j a ferestrelor. Viteza de ventilare a spaþiului neîncãlzit. Pentru numãrul de schimburi de aer pe orã între spaþiul neîncãlzit ºi spaþiul încãlzit. de existenþa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare. respectiv rata schimburilor convenþionale de aer. precum ºi în funcþie de gradul de etanºeitate a elementelor de construcþie perimetrale. precumºi între spaþiul neîncãlzit ºi mediul exterior.) 8.

spaþii de dimensiuni mai mari. garaje.). fie cu relaþia (14) prin încercãri succesive. poduri sau etaje tehnice neîncãlzite.a. În situaþia în care douã spaþii neîncãlzite sunt adiacente.a.încãperi interioare de dimensiuni reduse ºi înconjurate în mare parte de încãperi încãlzite (cãmãri. windfanguri neîncãlzite. rosturi închise. 8. º. fie pe baza unui calcul de bilanþ termic. debarale. degajamente º.). temperaturile Tu se pot determina. rezolvând un sistem de douã ecuaþii cu douã necunoscute. vestibuluri. Temperaturile în subsolurile neîncãlzite se determinã în conformitate cu prevederile din [1]. interioare sau adiacente clãdirii (casa scãrii neîncãlzitã. .5.

9. Pentru alte tipuri de elemente de construcþie vitrate. rezistenþele termice specifice vor fi determinate prin încercãri de cãtre un institut de specialitate. Nu se recomandã folosirea tâmplãriilor din aluminiu la care nu se realizeazã ruperea punþilor termice pe o adâncime de cel puþin12 mm. Rezistenþa termicã a tâmplãriei exterioare (ferestre ºi uºi vitrate) din lemn. produse de firme din þarã. 9.1. realizate din profile . DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE SUPRAFEÞELOR VITRATE 9.4. a luminatoarelor ºi a pereþilor exteriorivitraþise considerã conform tabelului V.2. nu vor fi utilizate decât dupã atestarea caracteristicilor lor termotehnice de cãtre un institut de spacialitate. Tâmplãriile exterioare cu tocuri ºi cercevele din mase plastice sau din aluminiu. produse în þarã pe baza unor licenþe strãine sau importate. necuprinse in tabelul V.5. 9.9.3. Pentru tâmplãriile metalice simple. 9.

19 simplã. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare.din oþel se vor considera urmãtoarele rezistenþe termice: cuo foaie degeam simplu R' =0. Calculele se vor efectua pe baza indicaþiilordin anexa I. de alcãtuirea ºi grosimea acestora ºi de valorile Rsi ºi Rse corespunzãtoare poziþiei uºilor.28 m2K/W 9.6.17 m2K/W cuun geam termoizolant R'=0. cu o foaie de geam 0. rezistenþele termice pot fi determinate prin calcul. Pentru uºile interioare. 9. opace sau vitrate.7. cu . rezistenþele termice ale tuturor tipurilorde tâmplarii se pot determina pebaza prevederilordin anexa I. REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCÞIE VITRATE TABELUL V ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W TÂMPLÃRIE EXTERIOARÃ DIN LEMN simplã. în funcþie de materialele utilizate la tocuri ºi foi.

31 simplã. cu douã foide geam ºi un geam termoizolant 0.33 simplã.57 triplã.18 cu un geam termoizolant 0.. 4 cm 0. cu douã foi de geam la distanþã de 8 . cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 . 4 cm 0. 4 cm 0...... 12 cm 0.44 cuplatã.55 triplã.3 cm . cu trei foi de geam 0..29 cu douã foi de geam la distanþã de1.. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 8 ... 4 cm 0. cu douã foi de geam la distanþã de 2 ...un geam termoizolant 0.69 LUMINATOARE cu o foaie de geam 0.39 cuplatã.. cu douã foi de geam la distanþã de 2 .51 dublã.43 dublã. cu o foaie de geam ºi un geam termoizolant la distanþã de 2 .. 12 cm 0.

34 .din plãci PAS 0.27 simple 0.18 duble 0.

18 0.42 0.TABELUL V (continuare) ELEMENTUL DE CONSTRUCÞIE VITRAT R' m2K/W PEREÞI EXTERIORI VITRAÞI geam profilit tip U.1. montat simplu geam profilit tip U.30 0. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAÞA INTERIOARÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 10. montate simplu plãci presate din sticlã.17 0. cu o foaie de geam 0.18 10.31 0.22 0. montat dublu geam profilit tubular plãci PAS. tip S (Nevada): pereþi simpli pereþi dubli cãrãmizi presate din sticlã cu goluri. de 80 mm grosime vitrine cu rame metalice. Temperatura pe suprafaþa interioarã a elementelor de construcþie fãrã punþi termice (sau în câmpul curent al elementelorde construcþie cupunþi termice) se determinã cu relaþia: .27 0.

10. Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizãrilor din anexa J.[oC](15) ai ×R La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite.DT Tsi =Ti . temperaturile superficiale minime Tsi min se dau în tabelele 1 . În mod curent.. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II . în locul valorii . pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpuluiplan.2. 73. 10.T = TiTe. Pentru cazurile ºi detaliile curente. temperaturileTsi se determinã printrun calcul automat al câmpului de temperaturi. bidimensional de temperaturi..3. Înzona punþilortermice. în relaþia de calcul (15) se introduce diferenþa de temperaturã (TiTu).

temperatura minimã se poate determina numai pe .[oC](16) în care: Ti = +20°C Te = 15° C Ti Te = 35K iT 10.climaticã ºi pentru o temperaturã interioarã Ti = +20°C.4. La colþurile intrânde de la intersecþia a doi pereþi exteriori cu un planºeu (la tavan sau la pardosealã). temperatura minimã (T'si min) se poate determina cu realaþia: min ' si T '' ' ei ei i TT TTT -= ( min )si T. Pentru alte condiþii de temperaturã (T'e ºi T'i).

baza unui calcul automat al câmpului spaþial. tridimensional. . detemperaturi.

În cazul în care nu se face unastfel de calcul. fie ansamblului clãdirii. Pe baza temperaturii superficiale minime Tsi min.5.[°C](18) sim i ai ×R' în care: R' rezistenþa termicã specificã corectatã. determinatã conform cap. sepoate calcula valoarea maximã a raportului ecartului de temperaturã superficialã. cu relaþia: T -T .6.3Ti [°C](17) în care: Tsi mln temperatura superficialã minimã. fie unei încãperi. sepoate determina cu relaþia: DT T =T . aferentã. determinatã pe baza câmpului plan de temperaturi. se poate considera valoarea aproximativã: Tsicolt =1. aferentã suprafeþei interioare a unui element de construcþie.3Tsi min -0.7. 10. 10. dupã necesitãþi. Temperatura superficialã medie.

i si min zmax= 19) DT []( Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m.1. Pentru efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaþiilor din anexa J. Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã se determinã în conformitate cu prevederile STAS 6472/489[ 7] ºi cu modificãrile dinanexa K. se poate reprezenta grafic variaþia temperaturilor Tsi.8. în locul valorii . 11.(19). se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperaturã superficialã.7.COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APÃ 11. ll.T din relaþiile (18). La elementele de construcþie adiacente spaþiilor neîncãlzite. Calculele se fac în ipoteza cã . 10. se introducediferenþa de temperaturã (TiTu). folosind relaþia: Ti -Tsi m R zm == si []( 20) DTR' 10.2.(20).

elementul de construcþie este alcãtuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic. pe baza relaþiei (15). pe suprafaþa exterioarãaelementului de construcþie: DT Tse =Te + [°C](21) ae ×R . În aceastã ipotezã se potdetermina urmãtoarele temperaturi: pe suprafaþa interioarã a elementului deconstrucþie.

întrun plan n din interiorulelementului de construcþie. STABILITATEA TERMICÃ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE 12.Rsj suma rezistenþelor termice specifice ale straturilor amplasate între suprafaþa interioarã relaþia (22). Pe baza temperaturilor astfel determinate. 12.3. Temperaturile din interiorul elementelor de construcþie neomogene se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpuluibidimensional de temperaturi. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcþie.1. Determinarea stabilitãþii termice a elementelor de construcþie perimetrale ale clãdirilor se face .(Rsi +aRsj ) [°C](22) R sau T =T DT (R +aR ) ne se sj R în care: . 11. ºi planul n. respectiv exterioarã relaþia (23). cu unadin relaþiile: DT Tn =Ti .

Indicele inerþiei termice D a unui element de construcþie plan.4.înconformitate cu prevederile Instrucþiunilor tehnice NP 2001989[ 11]. . Coeficienþii de asimilare termicã s se iau din anexa A. alcãtuit din mai multe straturidispuse perpendicular pe fluxul termic. 12.2.5×10 -3 l×c ×r [W/(m2K)](25) în care: c capacitatea caloricã masicã la presiune constantã [J/(kgK)] conform anexei A. [W/(m2K)]. 12. Pentru materiale necuprinse în anexa A. În cazul elementelor de construcþie neomogene. 12. Elementele de construcþie care se verificã la exigenþa de stabilitate termicã sunt urmãtoarele: partea opacã apereþilor exteriori supraterani ai încãperilorîncãlzite. de sub terase ºi poduri. pentru perioada oscilaþiilor densitãþii fluxului termic de 24 de ore. se calculeazã cu relaþia: D =S(Rs ×s) în care: s coeficientul de asimilare termicã. densitatea aparentã a materialului [kg/m3]. indicele inerþiei termice se calculeazã cu relaþia: S(Aj ×Dj .5. coeficientul de asimilare termicã se calculeazã cu relaþia: s =8. planºeele de peste ultimul nivelîncãlzit.3. 12.

) D = 26) aAj []( .

REZISTENÞE TERMICE NORMATE 13. 13.T. La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu neîncãlzit.Timax = (TiTsirn).1. Rezistenþa termicã necesarã din considerente igienicosanitare. Valorile . se calculeazã cu relaþia: R' nac = DT [m2K/W](27) ai ×DTi max în care: .Tmax diferenþa maximã de temperaturã. max se dau în tabelul VI. admisã între temperatura interioarã ºi temperatura medie a suprafeþei interioare:. înrelaþia (27) se introduce .în care: Aj ariile zonelordistincte de pe suprafaþa elementuluide construcþie [m2].T = TiTe. în funcþie de destinaþia clãdirii ºi de tipul elementului de construcþie. în loc de valoarea . Dj indicii inerþiei termice corespunzãtori zonelorcu arii Aj.

determinatã pebazaunui calcul de bilanþ termi La elementele de construcþie care separã încãperea consideratã de un spaþiu mai puþin încãlzit. în loc de valoarea . încare Tu reprezintã temperatura în spaþiul neîncãlzit. 13. Rezistenþele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcþie ale clãdirilor.3. trebuie sã fie mai mari decât rezistenþele termice necesare: R'3 R' nec [m2K/W](28) 13.diferenþa de temperaturã (TiTu).2. în relaþia (27) se introduce diferenþa dintre cele douã temperaturi interioare convenþionale de calcul. Relaþia (27) nu se aplicã la suprafeþele vitrate. având valori conform [3]. calculate pentru fiecare încãpere în parte. Condiþia (28) se aplicã ºi la elementele de .T.

13. valorile normate Ti ºi ATj max. spre încãperile neîncãlzite sau mai puþin încãlzite. holurile de intrare în clãdirile de locuit. izolate faþã de mediul exterior.Timax din tabelulVIse mãresc cu 1K. la verificarea termotehnicã a elementelor de construcþie interioare.4.a.construcþie adiacente rosturilor închise. 13. º.5. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. La elementele de construcþie ale încãperilor în care staþionarea oamenilor este de scurtã duratã (de exemplu casa scãrii. precum ºi la clãdirile încãlzite cu sobe. chiar dacã ele diferã de valorile Tj din [3] . pot ºi trebuie sa fie stabilite de proiectant.) valorile .

ºi de valorile .dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiþii: degajãrile decãldurãdepãºesccu cel puþin 50% necesarulde cãldurã de calcul.6.7. Pentru încãperile clãdirilor de producþie cu degajãri importante de cãldurã. 13. valoarea . suprafaþa interioarã a elementului de construcþie este supusã unui flux radiant permanent sau este spãlatã de aer uscat ºi cald. densitatea fluxului termic degajat estede cel puþin 23 W/m 2deelement de construcþie .Timax din tabelulVI. 13. . Rezistenþele termice specifice ale elementelor de construcþie vitrate trebuie sã fie mai mari decât valorile R'nec din tabelul VII.Timax nu se normeazã.

Pentru elementele de construcþie uºoare cu excepþia suprafeþelor vitrate sunt valabile valorile R'nec de mai jos.13.80 m2K/W pentru150kg/m2 R'nec =1. În scopul reducerii consumului de energie în exploatare. medie peclãdire. a fiecãrui element de construcþie. prin care se urmreºte a se compensa inerþia (exprimatã prin greutate) redusã.Trebuie sã fie îndeplinitã condiþia: R' 3 R' [m2K/W](29) m min VALORI NORMATE .Timax .50m2K/W pentru50 kg/m2 R'nec = 2.8.00m2K/W pentru100kg/m2 R'nec =1.60 m2K/W 13.Ti max TABELUL VI Grupa clãdirii Destinaþia clãdirii (%) . se comparã curezistenþele termice minime prescrise de actele normative în vigoare. rezistenþa termicã corectatã.9. prinrezistente termice specifice sporite: pentru20 kg/m2 R'nec = 2.

0 IV Clãdiri de producþie cu regim ridicat de umiditate *) .5 III Clãdiri sociale cu regim normal de umiditate Clãdiri de producþie cu regim normal de umiditate 60 6.Tr 3.8.75 .0 3.5 *) DT =T -q r ir REZISTENÞE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCÞIE VITRATE . internate Spitale.5 2. º.a. cu regim normal de umiditate 50 4.a. policlinici º. licee.[K] Pereþi Tavane Pardoseli I Clãdiri de locuit.5 3.5 3.Tr 0. cãmine.0 II Alte clãdiri socialculturale. Creºe. 60 4.0 2.0 4. grãdiniþe ªcoli.

22 0.27 IV 0.30 III 0.TABELUL VII Grupa clãdirii R'nec [m2K/W] Tâmplãria exterioarã Luminatoare Pereþi exteriori vitraþi I 0.35 0.25 0.27 0.28 0.39 0.24 .31 0.33 II 0.31 0.

Temperaturile de la suprafeþele interioare ale elementelor de construcþie. se admite R'nec =0.22 m2K/W 14. atât în câmp curent.2. cât ºi în dreptul tuturor punþilor termice.r [°C](30) 14.27 m2K/W 2)La tâmplãria exterioarã de la vitrine se admite R'nec =0. indiferent de grupa clãdirii.OBSERVAÞII: 1) La tâmplãria exterioarã de la casa scãrii ºi de la alte spaþii de circulaþie. . Temperatura punctului de rouã se poate determina din anexa B.1. în funcþie de temperatura interioarã convenþionalã de calcul Ti ºi de umiditatea relativã a aerului interior .r: Tsi(Tsi min. trebuie sã fie mai mari decât temperatura punctuluide rouã . TEMPERATURISUPERFICIALE NORMATE 14. Tsi colþ).

din anexa Cse determinã temperatura pentru care presiunea parþialã avaporilor de apã. prin interpolare liniarã. aproximativ. Cu ajutorul .4.i decât cele din anexa B. 14. temperatura punctului de rouã poate fi determinatã. Pentru alte valori T ºi .3. 14. curelaþia: p ×j p = si [Pa](31) vi 100 în care: Ps presiunea de saturaþie corespunzãtoare temperaturii aerului interior. temperatura punctului de rouã se calculeazã astfel: sedeterminã presiunea parþialã avaporilorde apã lainterior. chiar dacã ele diferã de valorile . aceastã valoare a temperaturii este temperaturapunctului derouã0T. Mai exact.i consideratã conform tabelului VI.idintabelul VI.. valorile .i pot fi ºi trebuie sã fie stabilite de proiectant. conform anexei C [Pa]. calculatã cu relaþia (31).i umiditatea relativã a aerului umed interior [%]. Pentru destinaþii ºi funcþiuni specifice. . devine presiune de saturaþie.

. precum ºi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeþei pardoselii. variaþia pe verticalã a temperaturii aerului ºi asimetria temperaturii radiante.temperaturilor superficiale medii determinate cu relaþia (18) se pot calcula ºi verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD. în conformitate cu[10].

ANEXE A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouã pentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului. D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilor de aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai

tâmplãriei exterioare JCalculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCÞIE Nr. crt. Denumirea materialului Densitatea aparentã . kg/m3 Conductivitatea termicã de calcul . W/(mK) Coeficientul de asimilare termicã s W/(m2K) Factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori 1/KD 0 1 2 3 4 5 I. Produse pe bazã de azbest Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 1 Plãci ºi foi de azbociment 1900 0,35 6,35 24,3 2 Plãci termoizolante de azbest 500 300 0,13 0,09 1,99 1,28 1,6 1,6

II. Materiale asfaltice ºi bituminoase Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0 4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0 5 Bitum 1100 0,17 3,37 *) III. Betoane Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 6 Beton armat 2600 2500 2400 2,03 1,74 1,62 17,90 16,25 15,36 24,3 21,3 21,3 7 Beton simplu cu agregate naturale de naturã sedimentarã sau amorfã (pietriº, tuf calcaros, diatomit). 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 1,62 1,39 1,16 0,93 0,75 0,58 0,46 0,37 15,36

9 12.64 0.58 0.7 4.41 9.79 4.1 6.52 0.53 7.86 10.64 0.7 7.02 5.36 7.65 5.99 8.50 6.1 4.1 .62 11.87 0.5 7.3 14.15 4.1 6.1 8.52 0.9 8 Beton cu zgurã de cazan 1800 1600 1400 1200 1000 0.79 7.46 8.13.7 9 Beton cu zgurã granulatã 1800 1600 1400 1200 0.7 7.75 0.5 7.08 8.53 7.74 21.37 6.6 6.75 8.3 3.1 4.

.

25 5.41 0.64 0.81 0.76 0.47 3.4 2.0 11 Beton cu perlit 1200 1000 800 600 0.46 0.26 0.46 4.70 0.46 7.3 3.0 1 2 3 4 5 10 Beton cu zgurã expandatã 1600 1400 1200 0.58 0.4 2.55 2.33 0.29 .35 0.5 6.1 6.58 0.50 6.41 7.17 5.49 4.46 0.1 12 Beton cu granulit 1800 1700 1600 1500 1400 1200 1000 800 600 400 0.

28 0.5 6.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC 50 tip GBN 50 tip GBN 35 tip GBN T. GBC T 750 700 600 550 0.61 3.39 2.0.03 7.02 5.17 9.96 2.7 3.23 0.24 0.27 0.1 7.2 4.41 8.9 6.71 4.22 3.1 4.0 6.2 3.57 3.7 3.8 6.79 4.24 7.63 7.85 8.4 1.5 14 Produse rigide spumate din cenuºã de termocentralã .75 2.4 2.89 2.

liatã cu ciment 500 400 0.15 5.16 2.08 7.1 16 Mortar de ciment ºi var 1700 0.37 6. Mortare Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 15 Mortar de ciment 1800 0.93 10.97 3.6 IV.3 18 Mortar de zgurã cu ciment 1400 1200 0.5 17 Mortar de var 1600 0.47 8.70 8.87 9.52 7.7 4.46 1.20 0.24 5.64 0.7 V. Vatã mineralã ºi produse din vatã mineralã Capacitate caloricã masicã c=750 J/(kgK) 19 Vatã mineralã: tip 60 tip 70 60 .1 2.

040 0.3 1.3 .1 1.59 1.1 20 Saltele din vatã mineralã tip SCI 60..130 120.042 0..41 1.045 0. 150 0.045 0.50 0.SPS 60 tip SPS70 100.37 0.70 0... SCO60.

0 1 2 3 4 5 21 Pâslã mineralã: tip P 40 tip P 60 tip P 90 40 60 90 0,043 0,040 0,040 0,31 0,36 0,44 1,1 1,6 2,0 22 Plãci din vatã mineralã: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 100 140 120...140 0,048 0,040 0,044 0,51 0,55 0,56 2,1 2,4 2,4 23 Plãci rigide din fibre de bazalt tip

PB 160 160 0,050 0,66 2,5 VI Sticlã ºi produse pe bazã de sticlã Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 24 Sticlã 2500 0,75 10,67 . 25 Sticlã spongioasã 400 300 140 0,14 0,12 0,075 1,84 1,48 0,80 28,3 28,3 28,3 26 Vatã de sticlã: cal. I cal. II 80 100 0,036 0,041 0,42 0,50 1,1 1,2 VII Produse pe bazã de ipsos, perlit, diatomit Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 27 Plãci de ipsos 1100 1000 0,41 0,37 5,23 4,47 6,1

6,5 28 Plãci de ipsos cu umpluturã organicã 700 0,23 3,13 3,4 29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7 30 ªapãde ipsos 1600 1,03 10,00 11,2 31 Produse termoizolante din diatomit 600 500 0,22 0,19 2,83 2,40 32 Plãci termoizolante din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9 VIII Pãmânturi ºi umpluturi Capacitate caloricã masicã c=840 J/(kgK) 33 Pãmânt vegetal în stare umedã 1800 1,16 11,28 34 Umpluturã din nisip 1600 0,58 7,50 3,9 35

Umpluturã din pietriº 1800 0,70 8,74 2,4

17 4.4 40 Plãci termoizolante din talaº.02 2.35 4. tip STABILIT .0 37 Stejar ºi fag perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 800 800 0. Lemn ºi produse din lemn Capacitate caloricã masicã c=2510 J/(kgK) 36 Pin ºi brad perpendicular pe fibre în lungul fibrelor 550 550 0.30 28.3 2.09 2.71 11.17 0.1 38 Placaj încleiat 600 0.41 5.78 7.4 2.3 39 Rumeguº 250 0.23 0.12 5.0 1 2 3 4 5 IX.91 10.

puzderie) 800 600 0.21 0...125 0.4 2..16 5.38 5.08 2.400 0.7 3.13 3..350 230.216 0.17 5.116 5.400 300 0.094 2.1 43 Plãci din fibre de lemn.19 2.82 2.7 .4 2.42 2.084 0.0 42 Plãci termoizolante din coajã de rãºinoase tip PACOSIP tip IZOTER 750 350 270 0.66 2.52 4.3 2.1 41 Beton cu agregate vegetale (talaº. rumeguº. tip PFL (plãci moi) plãci S plãci B ºi BA 220.32 2.3 5.14 0.

8 7.85 3.204 0.084 2. tip PAP 300 200 0.8 X.79 4.53 1. tip PAL: termoizolante stratificate omogene pline omogene cu goluri 350 650 550 700 600 500 450 0.57 2.4 2.24 5.101 0.180 0.168 0.7 45 Plãci din aºchii de lemn.90 4. tip PAF 300 0.101 .264 0.1 3.1 4. Produse termoizolante fibroase de naturã organicã Capacitate caloricã masicã c= 1670 J/(kgK) 46 Plãci aglomerate din puzderie.14 2.90 3.156 2.5 7.216 0.3 8.44 Plãci aglomerate fibrolemnoase.

086 1.0 .91 1.44 3.5 3.0.

045 0.35 0.4 1. tip vatã de tapiþerie 100 0.05 2.4 48 Plãci din paie 250 120 0.9 51 Zgurã granulatã.09 0.85 1.61 3.3 49 Saltele din Deºeuri textile sintetice.32 3. .14 0.1 XI.3 1.60 1.05 0.74 1. Umpluturi termoizolante Capacitate caloricã masicã c = 840 J/(kgK) 50 Zgurã de cazan 1000 700 0.26 4.3 2.0 1 2 3 4 5 47 Stufit presat manual presat cu maºina 250 400 0.14 1.65 2.

17 2.46 XII.26 2.81 3.0 2.31 0.25 0.20 3.49 0.16 57 .9 55 Diatomit 700 500 0.75 1.0 53 Granulit 900 500 300 0.25 0.26 4. Pietre naturale ºi zidãrie din piatrã naturalã Capacitate caloricã masicã c = 920 J/(kgK) 56 Scorie bazalticã 1000 0.71 1.90 4.zgurã expandatã 1100 900 500 0.088 0.11 2.29 3.4 3.1 2.7 0.1 1.18 5.40 3.7 54 Perlit 200 100 0.19 4.7 52 Cenuºã ºi zgurã de termocentralã 650 0.083 1.36 0.38 3.03 0.

cu densitate aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 2680 1960 1260 3.48 25.4 9.45 56. bazalt 2800 3.51 23.70 4.42 10.25 10.52 6.89 12.16 0.13 6.9 . granit.6 8.19 1.13 0.Marmurã.99 17.7 58 Gresie ºi cuarþite 2400 2.93 12.9 4.0 59 Pietre calcaroase 2000 1700 1.54 30.5 60 Tuf calcaros 1300 0.03 17.3 61 Zidãrie din pietre de formã regulatã.

blocuri mici ºi produse din beton celular autoclavizat Capacitate caloricã masicã c = 87 (J/kgK) 63 Zidãrie din cãrãmizi pline 1800 0.75 .51 6.60 7.06 11.55 20.0 1 2 3 4 5 62 Zidãrie din pietre 2420 2.42 5.7 neregulatã.30 15.80 9. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de: 1675 kg/m3 1700 0.3 XIII Zidãrie din cãrãmizi.57 8. tip GVP. cu densitatea aparentã a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3 1380 0.1 64 Zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale.5 de formã 1900 1.

57 4.5 1075 kg/m3 1250 0.8.4 66 Zidãrie din blocuri mici pline din beton cu agregate uºoare.7 1200 kg/m3 1350 0.70 8.58 7.46 5.55 6.26 3.3 950 kg/m3 1150 0.64 7. cu densitatea aparentã a blocurilor de: 2000 kg/m3 1980 1.02 10.1 65 Zidãrie din cãrãmizi de diatomit.16 12.95 5.26 5.02 4.77 4.64 4.3 1475 kg/m3 1550 0.6 .0 1325 kg/m3 1450 0.52 6. cu densitatea aparentã a cãrãmizilor de 1000 kg/m3 1200 0.

26 8.29 4.50 6.75 8.42 5.61 7.3 1000 kg/m3 1080 0.34 3.93 10.1800 kg/m3 1800 0.9 67 Zidãrie din blocuri debeton celular autoclavizat: cu rosturi subþiri .72 7.5 1600 kg/m3 1620 0.7 1200 kg/m3 1260 0.43 4.1 1400 kg/m3 1440 0.

7 4.27 0.30 0.30 0.2 XIV.38 3.20 3. Metale Capacitate caloricã masicã c=480 J/(kgK) 69 Oþel de construcþii 7850 58 .82 3.57 3.3 3.4 68 Fâºii armate din beton celular autoclavizat tip GBN 35 tip GBN 50 625 725 0.25 0.34 3.8 4.9 4.70 4.0 1 2 3 4 5 tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obiºnuite tip GBN 35 tip GBN 50 675 775 725 825 0.28 3.13 3.

00 .61 0.042 0.0 73 Spumede policlorurã de vinii 70 30 0.49 7.0 3. Polimeri ºi spume depolimeri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 72 Polistiren celular 20 0.36 30.23 8. 70 Fontã 7200 50 111.30 30. 71 Aluminiu 2600 220 140.40 3.05 0.33 0.29 0.0 74 Poliuretan celular 30 0.38 0.0 XVI.7 . Materiale în suluri Capacitate caloricã masicã c = 1460 J/(kgK) 75 Covor PVC fãrã suport textil cu suport textil 1800 1600 1600 1400 0.05 0.125.6 .46 7. XV.044 0.8 .

5.17 3. carton bitumat.28 *) *) Valoarea este conform S1 AS 6472/489 . 600 0. etc.83 425 425 425 425 76 Pânzã bitumatã.

Conductivitãþile termice de calcul din anexa A sunt date la condiþiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatãrii. Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A.23 W/(mK) 35% .17.16 W/(mK) 60% . Conductivitãþile termice de calcul .OBSERVAÞII: 1. se obþin prin majoritatea valorilor determinate experimental..o = 0.0.o . conductivitatea fiind raportatã la temperatura medie de 0°C. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcþie numai cu avizul unui institut de specialitate. conductivitatea termicã se poate determina experimental. 0. conform STAS 591289 (pentru materialul în stare uscatã). 2.odupã cum urmeazã: betoane uºoare având: .. 3. conform prevederilor din S TAS 6472/489.

31. Pentru materiale cuprinse în anexa A.30 W/(mK) 30% .58 W/(mK) 20% produse dinvatã mineralã 10% produse dinlemn 20% produse fibroase de naturã organicã 20% masã ceramicã 20% polimeri ºi spume din polimeri cu pori închiºi 10% cu pori deschiºi 20% 4.47.o=0. 6. Pentru materialele . 5. conductivitatea termicã de calcul se poate determina prininterpolare...0.. dar având alte densitãþi aparente..0..0.46 W/(mK) 25% .. Densitatea aparentã datã în anexa A. se referã la materialele în stare uscatã pânã la masã constantã..o = 0.24.o = 0.

. coeficientul de asimilare termicã s se calculeazã conform pct. Pentru materiale sub formã de vopsele. pelicule sau folii. Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A. 8. precum ºi pentru alte materiale necuprinse în anexa A. valorile 1/KD se dau în STAS 6472/489. 12. factorul rezistenþei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentalã de cãtre un institut de specialitate.4 din prezentul normativ.ºi densitãþile aparente necuprinse în anexa A. 7.

3 + 16.3 + 20.ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUÃ (.2 + 19.i % Temperatura aerului interior.0 95 + 11. Tj în °C 12 14 16 18 20 22 100 + 12.3 .0 + 14.2 + 21.r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ªI UMIDITÃÞI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR 0C Umiditatea relativã aaerului.0 + 20.0 + 16.2 + 13.4 + 14.2 + 17.3 + 18.2 90 + 10.0 + 22.2 + 15.4 + 12.0 + 18.

7 + 9.5 + 15.1 + .4 + 17.5 + 15.4 80 + 8.7 +7.4 + 16.5 + 18.3 65 + 5.5 + 6.2 + 15.5 + 12.5 + 14.7 + 11.4 70 + 6.3 + 13.5 + 16.2 +10.4 + 8.6 + 12.6 + 13.1 60 + 4.5 + 13.4 + 11.7 + 10.85 + 9.5 + 9.6 + 11.4 + 19.4 75 + 7.4 + 17.7 + 8.4 + 14.6 + 10.

5 40 1.9 + 3.3 +4.1 + 5.0 + 0.9 30 4.12.1 45 + 0.1 + 5.4 +9.7 + 5.6 + 7.2 + 6.1 + 7.2 +5.9 55 + 3.7 + 12.6 + 2.4 + 4.6 1.9 + 7.7 + 9.1 + 0.3 + 11.5 50 + 1.0 + 13.9 .0 + 7.5 2.3 +4.8 + 10.5 + 2.8 35 2.4 +2.0 + 8.

9 + 3.5 + 1.5 2.0 0.2 + 1.3 + 0.6 25 6.6 5.0 3.1 .1.

5 0.0 0.1 0.4 0.9 Presiunea de saturaþie a vaporilor de apã. în Pa I .3 0.7 0. Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la 0°C 30 4244 4269 4291 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469 29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 .2 0.ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAÞIE A VAPORILOR DE APA (Ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI Pa Temperatura aerului T(°C) Fracþiuni de grade Celsius 0.8 0.6 0. ps.

4196 4219 28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984 27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759 26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544 25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343 24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151 23 2810 2827 .

2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968 22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794 21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473 19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324 18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 .

2158 2172 2185 17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052 16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926 15 1706 1717 1729 1730 1750 1762 1773 1784 1795 1806 14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695 13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588 12 1403 .

1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488 11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394 10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1270 1287 1295 1304 9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218 8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140 7 1002 1008 1016 1023 1030 1038 .

1045 1052 1059 1066 6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995 .

Pentru domeniul de temperaturã de la 30 pânã la0°C 5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925 4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866 3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808 2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 .I .

700 0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653 II. Pentru domeniul de temperaturã de la 0 pânã la 20 °C 0 1 2 611 562 517 605 557 514 600 552 509 595 547 505 592 543 501 587 538 496 582 534 492 577 531 489 572 527 484 567 522 480 3 4 5 476 437 401 472 433 .

398 468 430 395 464 426 391 461 423 388 456 419 385 452 415 382 448 412 379 444 408 375 440 405 372 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286 9 284 .

281 279~ 276 274 272 269 267 264 262 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182 14 181 180 178 177 175 173 .

172 170 168 167 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104 20 .

103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 .

În aceste condiþii.ANEXA E CONSIDERAREA ÎNCALCULEASTRATURILOR DEAERVENTILATE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN/TC 89 N351E[14]. stratul de .Strat de aer foarte slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri de dimensiuni foarte reduse ºi anume: pentru straturi verticale max. 1. gãurile prevãzute sã fie astfel dispuse încât sã nu se poatã naºte un curent de aer prin stratul de aer considerat. 500mm2/metruliniar pentru straturiorizontale max. 500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea urmãtoarele condiþii: între stratul de aer ºi mediul exterior sã nu existe nici un strat termoizolant.

rezistenþa termicã a acestor straturi. Strat de aer slab ventilat În aceastã categorie intrã straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri având urmãtoarele dimensiuni: pentru straturi verticale între 500 ºi1500 mm2/metru liniar pentru straturiorizontale între 500ºi 1500mm2/metrupãtrat Trebuie sã se respecte de asemenea condiþia ca gãurile sã nu fie dispuse astfel încât sã favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat. Dacã rezistenþa termicã Rs a straturilor amplasate între stratul de aer ºi mediul exterior depãºeºte 0. 2. În aceste condiþii.aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat.15 m2K/W. rezistenþa termicã a stratului de aer slab ventilat se considerã în calcule cu jumãtate din valorile prevãzute în tabelul III. .

. pentru rezistenþa termicã superficialã Rse se adoptã " valoare egalã cu rezistenþa termicã superficialã Rsi. cât ºi fãrã cel al straturilor amplasate între stratul de aer ºimediul exterior. corespunzãtoare.care se considerã în calcule. 3. Strat de aer bine ventilat Din aceastã categorie fac parte straturile de aer care au legãturã cu mediul exterior prin intermediul unor gãuri care depãºesc: pentru straturi verticale 1500mm2/metru liniar pentru straturiorizontale 1500 mm2/metru pãtrat în aceste condiþii rezistenþa termicã se calculeazã atât fãrã aportul Untului de aer.15 m2K/W. în aceastã situaþie. se limiteazã la valoarea de 0.

Fl). Prezenta anexã se referã la elementele de construcþie în alcãtuirea cãrora intrã un strat de grosime variabilã. 2)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai înalt. de exemplu planºeul terasã (fig.F2): 1)Suprafeþe dreptunghiulare. Relaþiile de calculdemai jos sunt valabile în cazulîn care pantele nu depãºesc 5 %. În aceastã situaþie rezistenþa termicã este diferitã de la zonã la zonã. 3)Suprafeþe triunghiulare cu vârful mai puþin înalt. Se definesc 3 tipuri de zone (fig. este în funcþie de rezistenþele termice aferente acestor zone. de asemenea. .ANEXA F DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILà Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor dinCEN/TC89 N351E [14]. rezistenþa termicã specificã medie pe ansamblul elementului de construcþie.

se calculeazã cu relaþiile: 1 lad1 +l×Ro ö 1) U == çç ÷÷ [W/(m2K)] R d l×R 1 e o o 12×léd +l×R ad +l×R ö u 1 o 1 o 2) U == e ln çç ÷÷ -1ú [W/(m2K)] R d1 d1 e l×Ro o ë u 12×lé d +l×R ad +l×R öu 1 o 1 o 3) U .Coeficienþii de transfer termic U. corespunzãtori celor 3 tipuri de suprafeþe.

3026 log x). inclusiv ambele rezistenþe termice superficiale(Rsi ºi Rse). cu excepþia . conductivitatea termicã de calcul a stratului cu grosime variabilã (având grosimea egalã cu zero la o margine). Calcululse conduce astfel: 1)Se calculeazã Ro ca o rezistenþã termicã totalã a tuturor straturilor. Ro rezistenþa termicã a celorlalte straturi.== e1.ln çç ÷÷ ú [W/(m2K)] R d1 ë d1 e l×Ro ou în care: . d1 grosimea maximã a straturilor de grosime variabilã. ln logaritmi naturali (lnx = 2.

3). 2). .Fl 3)Se calculeazã valorile Uj aferente fiecãrei arii Aj. 2)Se subîmparte aria totalã în arii de tipurile 1).stratului de grosime variabilã. ca în exemplul din fig.

cu relaþia: a(U j ×Aj ) U = aAj [W/(m2K)] 5)Se calculeazã rezistenþa termicã specificã pentru ansamblul elementului de construcþie cu relaþia: R = 1 [m 2K/W] U Observaþii 1)Relaþiile din aceastã anexã permit sã sedetermine. Cu un grad mai mic de exactitate. cu un grad sporit de exactitate. 2)În situaþia în care straturile cu . rezistenþa termicã aferentã întregului element de construcþie. relaþiile din aceastã anexã permit a se calcula ºi rezistenþele termice corespunzãtoare unor încãperi sau unui ansamblu dedouã sau mai multe încãperi.4)Se calculeazã coeficientul de transfer termic total.

în loc de rezistenþa termicã unidirecþionalã Ro.grosime constantã conþin punþi termice. . în relaþiile de calcul se introducerezistenþa termicã specificã corectatã Ro.

aºa cum se întâmplã la colþurile dintre pereþi. Din punctul de vedere al . 2. cu materiale având o conductivitate diferitã.ANEXA G CLASIFICAREA PUNÞILOR TERMICE ªI A COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC 1. în care fluxul termic altfel unidirecþional este sensibil modificat prin: penetrarea parþialã sau totalã a elementelor de construcþie perimetrale. precum ºi la cele dintre pereþi ºi planºee. Puntea termicã reprezintã o zonã a anvelopei unei clãdiri. o schimbare a grosimii elementului deconstrucþieºi/sau o diferenþã între ariile suprafeþelor interioare ºi exterioare.

având ambele caracteristici de mai sus. punþi termice mixte. 3. se modificã alura izotermelor ºialiniilor de flux termic. În comparaþie cu elementele de construcþie fãrã punþi termice. acestea din urmã au consecinþe în urmãtoarele direcþii: se modificã cuantumulfluxului termic. punþi termice punctuale.G1) în: punþi termice liniare.). Din punctul de vedere al alcãtuirii lor. realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colþuri. . punþi termice geometrice. Punþile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legãturã) sau provenind din intersecþia unor punþi termice liniare. punþile termice se clasificã(fig. punþile termice se clasificã (fig.lungimii lor. 4.a. Punþile termice constructive pot fi cu incluziuni totale sau parþiale. schimbãri ale grosimilor. º. realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferitã.G1) astfel: punþi termice constructive.

de exemplu la unele colþuri ºi la secþiunile verticale. se prezintã câteva tipuri caracteristice de coeficienþi liniari de transfer termic. neîncãlzit. amplasat lângã o intersecþie de pereþi. astfel: a)un singur coeficient aferent unei punþi termice amplasate întro unicã încãpere. . b)doi coeficienþi simetrici (la detaliile cu un axde simetrie). de exemplu un spaþiu exterior ºi unspaþiu interior. În figura G2. c)doi coeficienþi inegali. d)coeficienþi care cumuleazã efectul a douã sau a mai multor punþi termice. de exemplu la un gol de fereastrã. e)coeficienþi aferenþi la douã spaþii din exteriorul elemetului de construcþie. 5.se modificã temperaturile superficialeinterioare.

aºa cumse aratãîn figura H1. .c.2.3) iar zonele se denumesc "m"(m=a. 1.d). pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate aferente elementelor de construcþie cu alcãtuire neomogenã. Metoda aproximativã de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare de proiectare. Straturile se denumesc "j"(j =1. Se împarte elementul de construcþie în straturi paralele cu suprafaþa elementului în în zone perpendiculare pe suprafaþa acestuia.ANEXA H METODÃ APROXIMATIVÃ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENÞELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIE NEOMOGENE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilor din CEN/TC 89 N351E [14].b.

Ad) ºiponderea acestora "fm" faþã de aria totalã A = .a3.Ac. o grosime "dj". iar zonele au arii "Am".b2. care sunt omogene din punct de vedere termic.Ac.Straturile au grosimi "dj".b1. folosind relaþia de calcul: 1 f f f f abc d =+ + + [W/(m2K)] R R R R R max abc d . a1.a2. Fiecare fragment "m" (de ex.mj". o pondere "fm" ºi o rezistenþã termicã "Rmj". Se determinã valoarea maximã a rezistenþei termice (Rmax). Se calculeazã ariile zonelor "Am"(Aa.Am: A A A A abc d f = a bc d A A A A f + f + f + f =1 abc d f = f = f = În acest fel... 2..) are o conductivitate termicã ". elementul de construcþie a fost împãrþit în fragmente "mj".

în care: Ra. calculate cu relaþia (5) 3. Se determinã rezistenþeletermice echivalente (Rj) alefiecãrui strat neomogenînparte: f f f f abc d 1 =+ + + [W/(m2K)] R R R R R j abc d în care: dddd jjjj R = = = = aj bj cjdj llll aj bj cj dj Rezistenþele termice echivalente (Rj) se pot calcula. cu relaþia: Rj = dj [m2K/W] l' R R R .Rb. învariantã.Rd reprezintã rezistenþele termice R.Rc.

realizate dintrun material având o conductivitate termicã echivalentã: l" = dj [W/(mK)] j Ra în care: Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer .j conductivitatea termicã echivalentã a stratului "j".j în care: . straturile de aer neventilat trebuie sã fie înlocuite cu straturi de aceleaºi dimensiuni. care se calculeazã curelaþia: l' j =laj × fa +lbj × fb +lcj × fc +ldj × fd [W/(mK)] În aceastã variantã de calcul.

eroarea maximã este de 11%. iar pentru Rmax = 2Rmin. Eroarea relativã maximã posibilã. pentru un raport Rmax/Rmjn = 1.4. este: R -R max min 100 [%] 2R' De exemplu. eroarea maximã este de 33%.25. eroarea maximã este de 20%. [m2K/W] . în procente. Rezistenta termicã specificã corectatã se calculeazã ca medie aritmeticã a valorilor Rmax ºi Rmin: R +R max min R'= 2 6. pentru un raport Rmax/Rmin = l.5. Valoarea minimã a rezistentei termice (Rmin) se calculeazã cu relaþia: R = R +R +R +R +R [m2K/W] min si 123 se 5.

.

în conformitate cu actele normative în vigoare. Relaþiile de calcul din prezenta anexã permit determinarea aproximativã a coeficienþilor de transfer termic pentru tâmplãria exterioarã. 1. Valorile obþinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primelefaze de proiectare. Pentru ultima fazã de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienþilor de transfer termic.ANEXA I METODà SIMPLIFICATà DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENÞILOR DE TRANSFER TERMIC AI TÂMPLÃRIEI EXTERIOARE Prezenta anexã este întocmitã pe baza prevederilordin CEN /TC 89 N433E [15]. Notaþii fereastrã F uºã U tâmplãrie exterioarãfereastrã sau uºã T .

toc partea fixã a tâmplãriei t cercevele pãrþile mobile ale tâmplãriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2. Aria panoului (Ap) idem ca Ag. Aria tocului + cercevelelor (Af) cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele douãfeþe ale tâmplãriei. Aria ferestrei (AF) ºi a uºii (AU) sumaAf+ Ag+Ap Perimetrul geamului (lg) cea mai mare dintre . Dimensiuni Aria geamului (Ag) cea mai micã dintre ariile vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei.

vizibile dinspre cele douã feþe ale tâmplãriei.= l. cât ºi pentru geamuri. Perimetrul panoului (lp) idem ca (lg).042 [m2K/W] 8 24 .125 Rse = 1 =0.sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant.1.0 W/(mK). =0. 3. Rezistenþele termice superficiale. Caracteristici termotehnice 3.19 W/(mK) lemn de esenþã tare (stejar) (rL900 kg/m3) . Conductivitãþiletermice ale tocurilor ºi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considerã astfel: lemn de esenþã moale (brad) (rL600 kg/m3) .25 W/(mK) 3.3. se considerã astfel: Rsi = 1 =0. atât pentru toc ºi cercevele.2. 3. Conductivitatea termicã a geamurilor se considerã . =0.

.

g coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a distanþierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante. Ferestre (fig. 4.Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplarii exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faþã de verticalã. Ferestre simple: 1 Ag ×U g + Af ×U f +lg ×Yg UF == [W/(m2K)](l) R A + A F gf în care: .1) 4.1.1.g=0 În cazul în care pe lângã geamuri se prevãd ºi panouri opace. se utilizeazã relaþia: .1. la geamurile obiºnuite (simple) se considerã . Relaþii de calcul 4. 1.

1 A ×U + A ×U + A ×U +l ×Y gg pp f fggpp UF == [W/(m2K)](2) R A + A + A F gpf în care: +l ×Y .p coeficientul liniar de transfer termic care reflectã în principal influenþa negativã a reducerii rezistenþei termice a panoului opacpe contur. .

calculatã cu relaþia (1).3.2. 4.2. ç+ +Ra -Rsi -Rse . Ferestre cuplate Calculul se face cu relaþia (1). calculat cu relaþia (5) sau (6). Ferestreduble UF = 1 = 1 [W/(m2K)](3) R R + R +R -R -R FF1 F 2 a si se în care: Ra rezistenþa termicã a stratului de aerdintre cercevele (tabelul12). ç÷ eU g1 U g 2 o în care: Ug1 coeficientul de transfer termic al geamului interior. RF2 idem RF1. 4. încare Ugse determinã cu relaþia: Ug = 1 [W/(m2K)](4) a 1 1 . Ug2 idem Ugl.1. dar al geamului exterior.1. Geamuri .dar atâmplãriei exterioare.4. RF1 rezistenþa termicã a tâmplãriei interioare.

j conductivitatea termicã a geamului sau a stratului de material j. Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul 13.2. În cazul în care spaþiul dintre foile de geam este umplut cu aer. çRsi +al j +aRaj +Rse . înW/(mK).2. j în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului dematerial j.1. 4. se . çR + j + R . ç÷ e o j în care: dj .4. se poate calcula cu relaþia: U = 1 [W/(m2K)](6) g a d . Geamuri obiºnuite (simple): U = 1 [W/(m2K)](5) g a d . . în m. çsi al e .2.

Raj rezistenþa termicã a stratului de aer.ºi . . j. care se iadin tabelul 12.j ca în relaþia (5). dintre foile geamuri.

Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate ºi duble (Ra) se dau în tabelul12. Uºi (fig.3.4.gare aceeaºi semnificaþie ca in relaþia (1).pare aceeaºi semnificaþie ca în relaþia (2). II) 4. întrecele douã geamuri obiºnuite esteaer. temperaturamedieageamurilorîn perioada rece aanului este de +10°C. 4.1. Uºi complet vitrate 1 Ag ×U g + Af ×U f +lp ×Yg UU == [W/(m2K)](7) R A + A + A U gpf în care: .3. Uºi cu geamuri si cupanouri opace 1 Ag ×U g + ApU p + Af ×U f +lg ×Yg +lp ×YpUU == [W/(m2K)](8) RU Ag + Ap + Af în care: . Valorile dintabel sunt valabile în urmãtoarele condiþii: ferestrele suntverticale sau înclinate cucel mult 30° faþã de verticalã.2.3. . 5.

284 .315 0.182 0.154 12 0.163 0.211 0.406 0.247 0.8 6 0.132 0.190 0.173 300 0.162 0.260 0.376 0.diferenþa de temperaturã între feþele exterioare ale geamurilor estede15K.179 100 0.189 0.335 0.276 0.186 50 0. REZISTENÞELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILAT PENTRU FERESTRE CUPLATE ªI DUBLE (Ra) [m 2K/W] TABELUL 12 Grosimea stratului de aer (mm) O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ AMBELE SUPRAFEÞE NETRATATE coeficient de emisie (e) 0.298 0.1 0.182 0.376 0.247 0.197 0.259 0.173 15 0.4 0.446 0.127 9 0.2 0.316 0.333 0.211 0.363 0.

0.228 0.171 0.163 .

În lipsa acestor posibilitãþi se pot folosi datele din tabelele ºi graficele care se dau în aceastã anexã. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cuo concentraþie mai mare de 90%. de temperaturi sau prin mãsurãtori înjaborator. se dau întabelul 13.6. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile . COEFICIENÞI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE DUBLEªI TRIPLE (U g) [W/m 2K)] TABELUL 13 TIPUL GEAMURI COEF. Coeficienþii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). 7. Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocului ºi cercevelelor (Uf) se pot determina printrun calcul numeric automat al câmpului plan. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). bidimensional.

de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI DUBLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.7 2.89 464 3.9 2.7 2.2 494 2.9 494 .0.3 2.20 464 2.0 2.6 4204 2.2 2.8 2.0 2.7 2.4 2.6 2.0 2.2 2.7 2.3 1.0 4204 2.8 494 3.6 4154 2.6 2.0 2.9 2.1 2.0 4124 2.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATA .3 3.6 2.0 4154 2.0 .6 4124 2.40 464 2.6 2.0.

1 1.3 4124 1.7 1.6 1.5 494 2.1 4154 1.6 1.6 1.4 1.10 464 2.2 .3 4204 1.7 1.2 1.6 .3 4154 1.5 1.0.3 1.3 4124 1.8 1.3 2.5 2.6 2.5 1.0.6 4124 1.7 1.1 1.1 4204 1.05 464 2.6 1.7 494 2.7 1.6 4204 1.2 1.0 1.5 1.2 1.5 4154 1.3 .4 1.8 1.8 1.2.9 1.0 1.

9 4124124 1.1 49494 1.20 46464 1.8 1.1 .89 46464 2.8 1.3 1.5 1.9 1.40 46464 2.7 1.TABELUL 13 (continuare) TIPUL GEAMURI COEF.1 1.9 1.0.0 .2 0.4 49494 1.0 1.2 1.7 1.0.6 O SUPRAFAÞÃ TRATATÃ .8 49494 2. DE EMISIE e DIMENSIUNI (mm) Spaþiul dintre foile de geam este umplut cu: AER ARGON CRIPTON GEAMURI TRIPLE GEAM NORMAL NETRATAT 0.5 1.4 1.7 4124124 1.2 4124124 1.3 2.0 1.5 1.

6 1. Tocuri ºi cercevele din lemn Se utilizeazã graficul din figura 14.8 .0 49494 1.3 1.3 0.0.9 0. grosime definitã .7 4124124 1.8 0.0.05 46464 1.6 . în funcþie de grosimea convenþionalã a tocului d prin schemele ºi relaþiile de calcul din cadrul aceleiaºi figuri.0 0.9 49494 1.8 4124124 1.3 1. obþinânduse valori Ut.0 0.7 1.1 0.0.2 0.10 46464 1.1.9 0.5 7.

din tabelul I5. în funcþie de materialul din care sunt realizate tocurile ºi cercevelele (poliuretan sau PVC).Tocuri ºi cercevele dinmase plastice Se utilizeazã valorile Ut. .

realizate din profile de aluminiu.3. Tocuri si cercevele metalice Coeficienþii de transfer termic aferenþi tocurilor ºi cercevelelor metalice.0 7. tocurile din PVC pot fi prevãzute cu 2 sau 3 camere (goluriumplute cu aer).I6): . Valorile din tabelul 15 sunt valabile in condiþiile în care distantele (luminile) dintre feþele interioare ale camerelor sunt de cel puþin5 mm. în principal.2 trei camere 2. grosimea PUR .5mm 2. sunt influenþate. cu întreruperea punþilor termice. de urmãtoarele caracteristici constructive (fig.Toate tocurile ºi cercevelele sunt prevãzute cu profile metalice de ranforsare. VALORI UfPENTRU TOCURI ªI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSÃRI METALICE TABELUL 15 MATERIALUL TIPUL TOCULUI Ut [W/(m2K)] POLIURETAN cu miez metalic.8 PVC (profile cu goluri) douã camere 2.

1 ºi 0.2 ºi 0. înfigura 16 sunt arãtate douã tipuri de secþiuni caracteristice: tip 1 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.3. conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante (. lãþimea "bj" a tampoanelor termoizolante. iar raportul (.2.).distanþa "d" dintre profilele de aluminiu.bj)/bf.bj)/bf.0. . iar raportul (.3W/(mK). raportul dintre lãþimea tampoanelor termoizolante ºi lãþimea totalã a tocului ºia cercevelei (.bj)/bf. tip 2 conductivitatea termicã a tampoanelor termoizolante este cuprinsã între 0.2 W/(mK).0.

I7. maxime ºi minime în funcþie de distanþele minime dintre profilele de aluminiu. din grafic sunt valabile numai dacã se respectã condiþiile prevãzute în fig. se pot adopta valorile maxime din fig.9 W/(m2K) 8. opuse. Pentru tocurile ºi cercevelele din aluminiu tarã mãsuri de întrerupere a punþilor termice. Valorile Ut. Interacþiunea termicã între . se considerã: Ut =5. În cazul când nu existã date obþinute prin calcul sau prin încercãri de laborator.În figura 17 se dau valorile Ut.16 referitoare la conductivitatea termicã ºi la lãþimea tampoanelor termoizolante.

geamul termoizolant ºi distanþierii de pe conturul acestuia. Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeþei centrale a acestuia ºi nu include efectul distanþierilorde peconturul geamurilor termoizolante. În tabelul 18 se dau câteva valori.cercevele ºi geamurile termoizolante.g reprezintã transferul termic suplimentar datorat interacþiunii între cercevea . Coeficienþii .g sunt în funcþie. în special. Pe de altã parte coeficientul de transfer termic al tocului ºi cercevelelor (Ut) este valabil în condiþiile absenþei geamului. . Coeficientul liniar de transfer termic . de conductivitatea materialului din care sunt realizaþi distanþierii.gvalabile încazul distanþierilor metalici.

04 0.06 DIN METAL cu întreruperea punþilor termice 0.g PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANÞIERI METALICI [W/(mK)] TABELUL 18 FELUL TAMPLARIEI Geamuri duble ºi triple Geamuri netratate Aer sau gaz Geamuri duble cu o suprafaþã tratatã Geamuri triple cu douã suprafeþe tratate Aer sau gaz DIN LEMN ªI DIN PVC 0.COEFICIENÞI LINIARIDE TRANSFER TERMIC .06 0.08 fãrã întreruperea punþilor termice 0 0.02 .

).6.). care permite determinarea coeficienþilor liniari de transfer termic (.. fie ca ometodã alternativã. care furnizeazã coeficienþi liniari sau punctuali de transer termic. al câmpului de temperaturi.ANEXA J CALCULUL NUMERIC AUTOMAT 1. tridimensional (3D).7. pe baza unui: 1 calcul plan. astfel: a) Metoda utilizatã în cap. Generalitãþi Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie. bidimensional (2D). al câmpului de temperaturi. care permite determinarea directã a rezistenþei . 2 calcul spaþial. care permite determinarea coeficienþilorpunctuali de transfer termic (. b) Metoda alternativã. fie pe baza metodei de calcul datã de capitolul7.6.

Modelul geometric Pentru obþinerea unor rezultate corecte.termice aferente unei zone din elementul de construcþie. Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeþele interioare ale elementelorde construcþie. de . precumºi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pãtrat circumscris. 2.J2.2 m. al câmpuluidetemperaturi: 2 calcul spaþial.2). Indicaþiile cuprinse in aceastã anexã se referã exclusiv la metoda a)demai sus. tridimensional (3D).8 m(fig. mai exact. sã se adopte urmãtoarele dimensiuni minime (fig. latura pãtratului aferent unui elemen t va fi minimum1. necesardeterminãrii coeficienþilor x aferenþi ancorelor metalice ºiploturilor de betonarmat. J2 ºiJ3): distenþele b. mãsuratede la conturul exterior al tâmplãriei minimum0. al câmpului de temperaturi. fie. distanþele u. mãsurate de la suprafeþele pardoselilorde peste spaþiile neîncãlzite minimum1.3). pe bazaunui: 1 calculplan.Jl. mãsuratede la colþurile suprafeþelorinterioare.în toate direcþiile minimum1. este necesar ca la stabilirea modelului g eometric pentru calculul câmpului plan de temperaturi. Agrafele.2 m. bidimensional (2D).J2. La calculul câmpului spaþial de temperaturi.0 m (fig. distanþelef.

. se admit urmãtoarele simplificãri: tocul + cercevelele pot fistilizatesubforma unuia saumai multor dreptunghiuri. ansamblul geamurilor ºi al straturilorde aerdintre ele.forma unei suprafeþe cu conturul în trepte mici. sau cu lãþimea stilizatã a tocului ºi a cercevelelor. La tâmplãriile exterioare. exterioare cercului. pot fi considerate ca un s ingur strat având grosimea egalã cu distanþa dintre feþele exterioare ale geamurilor extreme.

la câmpul plan de temperaturi aceste distanþe nu trebuie sã depãºeascã: 25mm îninteriorulelementului de construcþie. Se vordispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separã straturi din materiale diferite. agrafele vor fi împãrþite în 4 sau6paºiiar ploturile inminimum8 paºi. distanþele dintre planurile auxiliare vor avea o creºtere gradatã spre planurile de decupaj. formând reþeaua de calcul a câmpului de temperaturi. precum ºi înaxul geometric al punþilor termice liniare sau punctuale. l00mm urmãtoarele 3distanþe. Fiecare strat alcãtuit dintrun . 200mm restul distanþelor. În mod normal.3. 50mm primele 6distanþe de la feþele interioare ºi exterioare ale elementelorde construcþie. Subdiviziunile modelului geometric Modelul geometric. 50mm restul distanþelor. se vor respecta ºi urmãtoarele distanþe maxime: 25mm primele 6 distanþe de la conturulplotului sau agrafei. cuprins între planurile de decupaj orizontale ºi verticale se subîmparte cuplanuri auxiliare. La calculul câmpului spaþial de temperaturi.

conform cap. 4. Caracteristici termotehnice de calcul Conductivitãþile termice de calcul ale materialelor de construcþie se vor lua. + 3 °C la planºee peste subsolurineîncãlzite. Pentru calcule uzuale. cu urmãtoarele precizãri: planurileorizontale ºi verticale de decupaj sunt suprafeþe adiabatice. de regulã.distanþele dintre planurile auxili are vor fi mult mai mici. La calculul câmpurilordetemperaturiutilizate pentrudeterminarea rezistenþelor termic e ale tocurilor ºi cercevelelor tâmplãriilor exterioare. vor fi .4 ºianexei A din prezentul normativ.5. inclusiv de ordinul milimetrilor. temperaturaîninteriorul spaþiilor neîncãlziteva fi egalã cutemperatura Turezultatã dintrun calcul de bilanþ termic.material se va împãrþi în cel puþindouã distanþe. 5. terase ºi tâmplãriiic exterioare. Tu =12 °C la planºeele de pod. Temperaturile de calcul Calculul câmpurilor de temperaturi se va face pe baza temperaturilorde la cap. la determinarea coeficienþilor liniari ºi punctuali de transfer termic se pot considera urmãtoarele temperaturi convenþionale: Ti= +20 °C Tc =15 °C la pereþi exrteriori. cu urmãtoarele precizãri: straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcþie.

4 .7. Ra rezistenþa termicã a stratuluide aer. da grosimea stratului de aer.introduse în calculul câmpurilor de temperaturi cu grosimea lor realã ºi cu o conductivitate termicã echivalentã . în metri. conform cap.a: d la = a [W/(mK)] Ra în care.

în conformitate cu cap. câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantã. care se poate determina conform anexei I. se va considera variaþia valorilor Rsi la colþurile intrânde. La calculul câmpurilordetemperaturi în scopul determinãrii temperaturilor superficiale Tsi. Rezistentele termice superficiale se vor considera.7.la tâmplãriile exterioare.de regulã. Pentru determinarea fluxurilor termice.înlocul ansamblului de geamuri ºistraturi deaer se va introduce în calculul câmpuluide temperaturi o conductivitate termicã echivalentã Xg: d l= g a . ç÷ ç÷ U -R -R e si se o g [W/(mK)] 1 în care: Ugcoeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri ºi de straturi de aer. .3 ºi cu tabelul IIdinprezentul normativ. d distanþa dintre feþele extetrioare ale geamurilorextreme (sau orice altã lãþime consideratã înmodelul geomoetric.

permit considerareaa3 mediicu temperaturi diferite.Pentru verificarea. în condiþiile considerãrii la colþurile interioare intrânde. se pot calcula câmpuride temperaturi considerând urmãtoarele valori . aferente oricãrorporþiuni din suprafeþele interioare. de regulã peste 200de paºi. cuun grad sporit de siguranþã.i =4 W/( m2K) în jumãtateainferioarã a încãperilor încãlzite: . pot furniza fluxurile termice. pot furniza temperaturileTsi pe suprafeþele interioare aleelementelorde construcþie. rezultate din calculul automat. a exigenþei referitoare la absenþa fenomenului de condens superficial. cu cele rezultate dintruncalcul unidirecþional (1D). Programele de calcul automat Se vor folosi exclusivprograme de calcul atestate. aunei variaþii a rezistenþei termice superficiale. Relaþii de calcul Coeficientul specific liniar de transfer termic.i= 3W/(m2K) 6.i constante: în jumãtateasuperioarã a încãperilor încãlzite: . 7. se recomandã ca una din verificãri sã fie compararea temperaturilor Tsi ºi Tse în dreptul planurilor de decupaj. care dispun deurmãtoarele facilitãþi: permit alcãtuirea unei reþele de calcul cu un numãr mare depaºipe ambeledirecþii. se calculeazã cu relaþia: F B .. Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare.

Y= .[W/(mK)] DTR .

. În cazul coeficienþilor .T=(TiTe) se introduce diferenþa de temperaturã (Ti Tu).în care: . J2. ºi lãþimile b ºi B se considerã conform figurilorJl. reprezintã lungimile. aferenþi elementelor de construcþie care separã mediul interior încãlzit de un mediu neîncãlzit.b ºi lungimea lm [W/m]. J3. pe baza relaþiei: F =(aai ×l j ×DT ) în care lj. diferenþele de temperaturã (TiTu) ºi respectiv coeficienþii de transfer termic superficial interior. aferenþi fiecãrui . sunt determinate prin calculul automat (2D). Fluxurile termice . aferent unei suprafeþe având lãþimea .T ºi R au semnificaþiile din tabelulI. în locul termenului . Fluxurile termice . fluxul termic rezultat dincalculul automat (2D). .T.i. ºi .

pentru agrafe ºi ploturi. aferent suprafeþei A [W]. R rezistenþa termicã unidirecþionalã [m2K/W].[W/R] . se calculeazã cu relaþia: F A c= DTR în care: A aria adoptatã pentru calculul automatal câmpului de temperaturi [m2]. fluxul termic rezultat din calculul automat (3D). . pe bazarelaþiei: F DTi ) i în care Af sunt ariile aferente fiecãrui punct din reþeaua de calcul. Fluxurile termice . sunt determinate princalculul automat (3D).punct din reþeaua de calcul. Coeficientul specific punctual de transfer termic . Coeficientul specific punctual de transfer termic yaferent unei intersecþii de punþi termice liniare se calculeazã cu relaþia: [W/R] F A =aa(Aj .

lj ºi .c= -a(Yj ×l j )Dt R în care: A.j reprezintã lungimea ºi respectiv coeficientul specific liniar de transfer termic al punþilorde tip jdin cadrul ariei A. . ºi R au semnificaþiile de mai sus. .

se prevede R. Pag. b)în loc de R05. Pag. care se va lua dinanexa D a prezentuliu normativ).1. calculat conformnormativului de faþã. trebuie sã se facã trimitere la normativul defaþã ºi la [1].1.1. Idem ca la pct. Pag. În loc de STAS6472/389.. Cap.2. STAS 1907/280trebuieînlocuit cu[3]. Pct. 7: a) Se stabilesc rezistenþele termice specifice Rs ale straturilor componente ale elementului de construcþie. penultimulrând:". 1.1. pentru perioada deiarnã. sau anexei A din prezentul normativ".3. conformprezentului normativ.2.3. rândul al doilea de la "Observaþii": în loc de STAS 6472/389 se va face trimitere la normativul de faþã.2..1.2. Cap. STAS 6472/283 (cu excepþia hãrþii de zonare climaticã a teritoriului României. Se .2.ANEXA K MODIFICÃRI LA STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþiela difuzia vaporilor deapã" Pct. 3. 6.

3.5° C Rs( jl.2."cu ".". înloc deTie se prevede Ti. 8: g)Se adaugã la relaþia (7): pentru zona IVpse cor =psem+132 Rândul 9de sus:"..pentrucele patru zone. . cuvaloarea132 Rândul 2de jos:".. . Se scrie Ti în loc deTie Exemplu de calcul înloc deTie se prevede Ti înloc deRos se prevedeR La pct.pentru cele patru zone.calculat conform normativului de faþã.B... j). Pag.înlocuieºte Tec cuTe Se adaugã la Tem: pentru zonaIV (Te =21° C)..3.2. 7..1.2.3... 9: e) Se înlocuieºte Tie cuTi Rândul 6de jos:".2.conform tabelului VIdin prezentul normativ" Pct. conform [3]." Pct.1.. Pag.." h)Se înlocuieºte Tie cu Ti Rândul 9 de jos: "Umiditatea relativã.. Tem =6.conformprezentuluinormativ" Fig. se adaugã: "Clãdireaeste amplasatã în zona IIclimaticã" La tabelul5se înlocuieºte "b. g) Se adaugã la relaþia (6): pentru zonaIV aceeaºi relaþie...

Determinarea temperaturii interioare de calcul întro încãpere neîncãlzitã . Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza metodei aproximative de calcul dinanexa H. Determinarea rezistenþei termice corectate pe baza prevederilor cap.6. III.7. din normativ II.EXEMPLE DE CALCUL I.

de 84mm grosime.din lemn.7.6 DIN NORMATIV Sã se calculeze rezistenþa termicã specificã corectatã R' pentru peretele exterior al unei încãperi.l ºi 2.V. folosind coeficienþii specifici liniari ºipunctuali de transfer termic din tabelele 1. care se dauîn fig.. amplasate la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit. În figuri nu sunt reprezentate tencuielile (3cm la exterior ºi 2cm la interior) ºi nici tâmplãria exterioarã.73. . Se utilizeazã zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip G.P. având ... = 0.60W/(mK). Dimensiunile ºi alcãtuirea peretelui exterior rezultã din secþiunea orizontalã ºi cea verticalã.EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA PREVEDERILOR CAP. de dimensiuni 240x115x88 mm ºi termoizolaþie din polistiren celular.. care este dublã.

= 20kg/m3 . =1800kg/m3 A=0.93W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se considerã în calcul grosimea minimã posibilã.= 0.044W/(mK) 3 Mortarde ciment (poziþia 15) . Termoizolaþia terasei este realizatã din polistiren celular de l0cm grosime.Se prevãd agrafe de legãturã realizate din bare dinoþel inoxidabil4O6/m2. 1)Determinarea rezistenþei termice unidirecþionale (R) Materiale conform anexei A: 1 zidãrie din cãrãmizi cu gãuri verticale tip GVP (poziþia 64) p=1380kg/m3= 0.60W/(mK) 2 Polistiren celular (poziþia 72) . având în vedere abaterea admisã (+4mm) faþã de grosimea nominalã de 84mm d=844 = 80mm .

= 0. Tabelul 1 + + + + =2.93 8 24 2. pentru grosimea peretelui d = 45cm ºi pentru conductivitatea termicã a zidãriei .080 0.60 0.73 se extrag coeficienþii liniari de transfer termic.. Coeficienþii .Se aplicã relaþia (5)..044 0.05 1 1 R = m2K/W 0.355 0. se dau în tabelul1.e =24 W/(m2K) 0. din tabelele 1.630 .1= 8W/(m2K) .l ºi 2. Determinarea coeficienþilor specifici liniari ºipunctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din fig. în care coeficienþii de transfer termic superficial se iau din tabelul II: .60W/(mK).

Coeficientul punctual de transfer .01 b Colþ pereþi 4 0. corespunzãtoare grosimii a=10cm. având în vedere cã determinantã din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planºeului.26 f glaf fereastrã inferior 53 a=9cm 0.09 c Glaf lateral fereastrã 52 cu nervuri 0.15 Verticale d Intersecþie perete cu pardosealã 23 a=10cm 0. ci grosimea consolei din beton armat.Secþiuni Detaliul Tabelul % W/(mK) Orizontale a Intersecþie pereþi 2 cu stâlpiºor 0.14 e tavan 31 a= l0cm d'= 10cm 0.16 g superior 54 h=20cm 0.10 Pentru detaliile d ºie sau considerat valorile .

20= 9.825m lc=2xl.0039 W/K 3.8251.366 m2 la=lb=2.20=2.=0. pentru d=45cm ºi.08m lf= lg=l.60W/(mK): .40m ld=le=4.80x1.366x4=37 buc. Determinarea ariei ºi a lungimilor Din figurile 1 ºi 2 rezultã: A=4.=0.(4buc/m2) .08x2.termic aferent agrafelor metalice O6mm se extrage din tabelul 71.80m Numãrul de agrafe este: 9.

63 1 .144 U '== + =0.688 W/(m2K) R' 2.45 r == = 0.16 +0.144 W/K 1 1 2.40 ´0.743 +0.380 +0.55 R 2.10 ) Y a( )Yl = 2.0039 =0.688 Coeficientul de reducere a rezistenþei termice unidirecþionale: R' 1.80 (0.14 +0.45 m2K/W 0.630 9.4) Determinarea rezistentei termice specifice corectate (R') Se utilizeazã relaþia (7): () 11 a Y U '= l c +a = + R' R A a( ) l = 2.15 +4.366 R'= =1.01 +0.09 )+2.08 (0.26 )+1.825 (0.308 +0.743 W/K ac=37 ´0.

.

având în vedere cã amplasamentul clãdirii este în zona II climaticã din România. Peretele este realizat dintrunpanoumare prefabricat ºi are alcãtuirea din figura 3.EXEMPLUL II DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE PE BAZA METODEI APROXIMATIVE DE CALCUL DIN ANEXA H Sã se determine. . Sã se verifice dacã peretele îndeplineºte cerinþele termotehnice. conform prevederilor prezentului Normativ. rezistenþa termicã specificã corectatã ºi indicele inerþiei termice pentru peretele exterior al unei încãperi dintro clãdire de locuit.

Se împarte panoul (peretele) în zone distincte dinpunct de vedere termic (fig. d zona de îmbinare verticalã. Peretele are o structurã neomogenã pe ambele direcþii ºi punþi termice. astfe l: a zona de nervuri (punþi termice) din beton armat. În tabelul 2 se calculeazã. alcãtuitã din mai multe straturi. c zona de îmbinare orizontalã. între axele geometrice ale pereþilor ºi planºeelorparalele cu fluxul termic. b zona de câmp. valorile .1)Determinarea rezistentei termice specifice corectate Dimensiunile panoului sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior. cu termoizolaþia din plãci de vatã mineralã G100.Rs .4). pe zone. calculul se face conform anexei H.

Rs = 1.024 0.246 1.Rs = 0. ZONA DE ÎMBINARE VERTICALÃ 1 .62 0. crt. ZONA DE CÂMP 1 Beton armat 2400 0.048 1.19 1.117 2 Vatã mineralã G100 100 0.27 1.044 0.08 0. Denumirea stratului Densitatea aparentã p kg/m3 Grosimea stratului d m Conductivitatea termicã de calcul X W/(mK) Rd m2K/W a.62 0.784 c. ZONA DE ÎMBINARE ORIZONTALÃ 1 Beton armat 2400 0.Nr.167 ZONA a.62 0.667 ZONA b.152 2 Polistiren celular 20 0.167 b.545 ZONA c.697 d. ZONA DE NERVURI (PUNÞI TERMICE) 1 Beton armat 2400 0.Rs = 0.

494 Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iaudin anexa A. .Beton armat 2400 0.06 0.Rs= 1.130 2 Polistiren celular 20 0.044 1.364 ZONA d. Pentru stratulde mozaic se iau aceleaºi valori ca pentru betonarmat.62 0.21 1.

31+ 5.56m2 Verificare:A = Aa +Ab + Ac + Ad Se calculeazã rezistenþele termice specifice unidirecþionale: .55=1.54m 2 Zona d (îmbinare verticalã) 2x0.18 2x1.02 = 7.54 Ac=0.30x0.02m 2 Aa + Ab+ Ac + Ad=0.56m2 Suprafaþa opacã a peretelui: A =3.60x0.20 = 7.05=0.38 Ab=5.60 x2.80x0.Se calculeazã ariile corespunzãtoare fiecãrei zone: Zona a (nervuri) 2x1.31m 2 Zona b (câmp) 2x0.05=0.90=2.13 Aa=0.69x2.70 1.69 + 0.02 Ad = 1.20x2.55=3.69m 2 Zona c (îmbinare orizontalã) 3.80 x 1.54+1.15=0.25x1.31 1.

697+ 0.334 m2K/W Zona b.042 = 0.494 +0...951 m2K/W Zona c.167 m2K/W R=2Rs + (Rsi + Rse) Zona a.Ra =0.5): 0.753 7.661 m2K/W Se calculeazã ponderea zonelor (fig..125 + 0.Rsi + Rse =0..167= 1.69 fb ==0.167 = 0..784 + 0.54 fc ==0.864 m2K/W Zona d.56 0.56 5.041 7.Rd= 1.167= 1.167 = 0.167 + 0.071 7...Rb=1..56 1.02 .31 fa ==0.Rc =0.

fd ==0.56 .135 7.

041 0.048 0.864 1.024 0.1.672 Se calculeazã rezistenþele termice ale straturilor1.672 W/(m2K) R R R R R 0.488 m2K/W0.753 0.071 0.334 0..135 .000 ==13.024 0.fa + fb+ fc + fd=1.000 Valoarea maximã a rezistenþei termice: 1 fa fb fc fd 0.041 0.753 0.951 0.500 W/(m2K) R1 0.651 W/(m2K) 0..112 0.5) 1 1.12 1.5 (fig.135 = + + + = + + + = 0.753 0.206 =+ + =4.62 1 0.661 max abc d Rmax = 1 =1.62 0.024 R2 1.044 1 0.

814 23.=+ + =6.036 0.143 W/(m2K) R5 0.62 0.048 0.488 +0.036 1.209 21.62 0.143 RR + Rmin 1.02 0.651 6.036 0.62 Valoarea minimã a rezistenþei termice: 1111 1 Rmin =0.167 + + + + + =0.814 W/(m2K) 0.048 1 1.500 4.209 W/(m2K) R3 0.753 =+ =21.02 R4 1.000 == 23.247 0.044 1 0.706 m '= max .706 m2K/W 13.07 1.

6% 2´R'2´1.097 2K/W2 2 Eroarea relativã maximã posibilã: Rmax -Rmin 1.= =1.706 = ´100 =35.488 -0.097 .

.36 +0..498 Dd= ..667 x 0.s = 0.. au urmãtoarele valori: beton armatp =2400 kg/m3..36 + 1...30 = 2....36 = 2.. conform anexei A...565 Db=0....951 2) Determinarea indicelui inerþiei termice Coeficienþii de asimilare termicã s ai materialelor care intrã în alcãtuirea panoului.097 ==0..36 W/(m2K) vatã mineralã G100....545 x 0..117 x15.647 Dc =0..30 W/(m2K) Se calculeazã indicele inerþiei termice D pentru fiecare zonã în parte.. cu relaþia (24).s = 15.51 =2....51W/(nrK) polistiren celular. astfel: Da =0..Raportul R /Rb: R' 1....s =0....167 x 15..152 x 15......56 Rb 1..

647 +0.406 D ==2.364 x 0.56 3) Determinarea rezistentei termice necesare Seutilizeazã relaþia (27): DT R' nec = ai ´DTi max .565 +5.60 7.498 +1.36 +1.0.02x2.54x2.30 = 2.31x2.406 Indicele inerþiei termice a peretelui se calculeazã cu relaþia (26) astfel: 0.69x2.130 x 15.

T=20( 15)= 35 .Ti= +20°C Te = l5° C (zona IIclimaticã) .i= 8 W/(m2K) R' = 35 =1.Tmin =4K (tabelulVI) .09 m2K/Wnec 8´4 Rezultã: R > R nec .

.. iar înãlþimea între axele geometrice ale planºeelor 2... Rata schimburilorde aer se considerã astfel: întrebucãtãrieºi cãmarã...39 m2K/W) Rezistenþele termice ale planºeelor ºi ale pereþilorde pe conturul cãmãrii se dau întabelul 3.... cuplatã (R' =0...60 m.EXEMPLUL III DETERMINAREA TEMPERATURII INTERIOARE DE CALCUL INTR0 ÎNCÃPERE NEINCALZITA Sã se calculeze temperatura în cãmara de alimente situatã la ultimul nivel al unei clãdiri de locuit amplasatã în zona IIIclimaticã.0h1 Calculul se face cu relaþia (14).. Uºa este de lemn ºi are o rezistenþã termicã R' =0... Planul de arhitecturã este dat în fig. Temperatura interioarã de calcul la etajul inferior este Ti =+22°C.n = 0..80m.6Înãlþimea liberã a cãmãrii este 2..n = 3.5h1 între cãmarã ºi exterior.35 m2K/W Fereastra este dinlemn. .

T ×A jj a R' +0.34 ×V an R' j .34 ×V a(nT j ) j Tu = A a j +0.

Elementul de construcþie Aj R j Tj j j R A ' j j R T A ' m mK/W °C W/K W°C/K 1 Perete exterior 4.00 + = 2.36 .8 = 9.25 0. TABELUL 3 Nr.Dimensiunile în plan ale cãmãrii: 0.50 + + =1.06 xl.791 68.15 18 3.685 m 2 2 Volumul cãmãrii : V = 2.06 m 12 0.72 m3 Primul termen al numãrãtorului ºi al numitorului relaþiei (14) se calculeazã în tabelul 3.12 l2 =1. crt.685 x2.238 2 Fereastrã 0.36 1.12 l =2.

408 + 331.0.60 + 20 9.876 33.614 3 Perete interior structural 5.35 + 18 4.33 + 22 10.47 0.600 6 Planºeu superior 3.92 49.200 + 75.340 4 Perete interior nestructural 9.02 0.85 18 1.77 0.923 16.617 + 192.49 + 18 18.515 + 231.994 .344 5 Uºã 1.330 + 711.768 7 Planºeu inferior 3.330 TOTAL 27.47 1.47 0.39 18 0.

50.0÷(9.34 ´9.35 o 0.34 ´9.36 3.02 1.34 ´V ´an =0.25 )+ +0.15 0.77 (20 -9.25 )a9.60 e0.72 ´3.25 +18.72 (3+0.25 ) F= +ç + ÷(18 -9.7W -449.34 ´9.0´18 )= -148 .39 1.0)=449.34 ´V ´an ´Tj =0.0.25 )´0.72(18 -9.716 Tu==9.72 (0.85 .47 ö 3.567 W/K 0. -ç + + +0.994 -148.60 VERIFICARE Se calculeazã fluxul termic total (relaþiile 11 ºi 12) 5.5´18 -3.25 0C 0.7W =0 e1.36 0.34 ´9.49 0.33 a4.47 .716 W0C/K 711.5)=11 .47 (22 -9.

o .

) 43. +perete B.C.+ stâlpB.A. (consolã sus) 25. Colþ pereþi cu termoizolaþie 5.A. cubulb 9. Centurã în ziduri (cu termoizolaþie) 23.C. Colþ pereþi B.A.+ stâlpB.+pereþi B. Intersecþie pereþi cu termoizolaþie 3. Colþ pereþiB. 12.) 37.C.A. Centurã în ziduri (fãrãtermoizolaþie) 22.A.A.) 46. 11. Colþ pereþiB.C.C. 7. Centurã în pereþi cu termoizolaþie 24. Atic terasã (în dreptul tâmplãriei exterioare) 33.+pereþi B.A. Grindã B.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.A. Colþ pereþiB. Tâmplãrie dublã (fãrã urechi) . cu termoizolaþie) 42.A. Perete interior pe placapestesubsol 51. Intersecþie pereþi 2.+pereþi B.A. +perete B.A.A.A.C.A.C. Colþ intrând pereþi cu termoizolaþie 21.A. (var.C. Intersecþie terasã perete exterior (varI) 35.) 45.+pereþi B. Colþ pereþi B. (consolã sus) 26.C. +perete B.A. Atic terasã (pereþi B. Grindã B. (var.A.+pereþi B.+ stâlp B.A.A.A.A. Grindã B.C. Colþ pereþi B.) DE TRANSFER TERMIC ªI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min) 1. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.C. Colþ pereþi B. Intersecþie terasã perete B.I) 38. Atic terasã 32.II) 41.A. Colþ intrând pereþi (cu stâlpiºor) 15.A.A.C. Grindã B.+pereþi B.A. Intersecþie terasã perete exterior (varII) 36.TABELE DE COEFICIENÞI LINIARI (. Grindã B. +pereþiB.C.) ªI PUNCTUALI (.(consolãsus) 27.C. (consolã jos)" 29.A.C.C.A. Corniºã terasã 34.C.A.A. Colþ pereþi B. Colþ intrândpereþi (fãrã stâlpiºor) 14. cubulb 10. Soclu subsol (zidãrie dincãrãmizi.C.) 44. cubulb 8.C. Grindã B. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B. Intersecþie terasã perete B. (consolã jos) 31. (consolã jos) 28.C.A.A. Soclu subsol (zidãrie dinblocuri B.C. 13.A. 6.A. Colþ pereþi 4.

Tâmplãrie dublã(cuurechi) 53.) . Solbanc tâmplãrie dublã 54. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. Buiandrug tâmplãrie dublã (fereastrã) 56. Buiandrug tâmplãrie dublã (uºã balcon) 57.C. Buiandrug tâmplãrie dublã 55.52.A.

Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.) 64.) 59. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (uºã balcon în perete B.) 60.A.C. Tâmplãrie cuplatã 62.) 71.C.C. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B.A. din lemn 11 Agrafã metalicã 12 Peretesau grindã din beton armat (eventual) Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE.A. din lemn 10 Tâmplãrie exterioarã. SA Bucureºti . Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B.) 61.monolit cu termoizolaþie LEGENDà 1 Beton armat 2 Beton armatprefabricat 3 Beton de pantã 4 Mortar 5 Zidãrie din cãrãmizi 6 Zidãrie din blocuri B. Agrafe metalice în pereþi nestructurali din zidãrie cutermoizolaþie 73. Buiandrug tâmplãrie cuplatã (fereastrã în perete B. Buiandrug tâmplãrie dublã (pereþi B. cuplatã.A. Agrafe metalice în pereþi structuralidin zidãrie cu termoizolaþie 72.C.A.A. 7 Termoizolaþie .P. CERCETARE ªI TEHNICà DE CALCUL ÎN CONSTRUCÞIII.A.C.C.C. Agrafe metalice în pereþi structuralidin B.05W/(mK) 8 Hidroizolaþie 9 Tâmplãrie exterioarã.T.) 63.C. =0.A. dublã.58.

Aprobat de: MLPATDGRATDPCRT cu ordin nr.24/N din 19.02.1997

CUPRINS 1. Obiect ºi domeniu de aplicare 2. Acte normative conexe 3. Definiþii ºi simboluri 4. Caracteristici termotehnice 5. Temperaturi de calcul 6. Dimensiuni de calcul 7. Determinarea rezistenþelor termice specifice ale elementelorde construcþie opace 7.1. Rezistenþa termicãspecificã a unui strat omogen 7.2. Rezistenþa termicã specificã a unui strat cvasiomogen 7.3. Rezistenþele termice superficiale 7.4. Rezistenþele termice ale straturilorde aer 7.5. Rezistenþa termicã specificã unidirecþionalã 7.6. Rezistenþa termicã specificã corectatã 7.7. Rezistenþa termicã specificã medie 7.8. Alte caracteristici termotehnice 8. Determinareatemperaturii dintrunspaþiuneîncãlzit 9. Determinarea rezistenþelor termice ale suprafeþelor vitrate 10. Determinarea temperaturilorpesuprafaþa interioarã asuprafeþelor de construcþie 11. Comportareaelementelorde construcþie la difuzia vaporilor de apã 12. Stabilitatea termicã a elementelorde construcþie 13. Rezistenþe termice normate 14. Temperaturi superficiale normate ANEXE: A Caracteristicile termotehnice ale materialelorde construcþie B Temperatura punctului de rouãpentru diferite temperaturi ºi umiditãþi relative ale aerului interior

C Presiunea de saturaþie a vaporilordeapã pentru diferite temperaturi ale aerului D Zonarea climaticã a României, pentru perioada de iarnã E Considerarea în calcule a straturilorde aer ventilat F Determinarea rezistenþelor termice ale elementelor de construcþie având straturi de grosime variabilã G Clasificarea punþilor termice ºi a coeficienþilorde transfer termic H Metodã aproximativã de calcul pentru determinrea rezistenþelor termice specifice corectate ale elementelor de construcþie neomogene I Metodã simplificatã de calcul pentru determinarea coeficienþilor de transfer termic ai tâmplãriei exterioare J Calculul numeric automat K Modificãri la STAS 6472/489 "Comportarea elementelor de construcþie la difuzia vaporilor de apã"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful