Sunteți pe pagina 1din 3

CELE MAI STRĂLUCITE DESCOPERIRI ÎN FIZICĂ

Antimateria de la CERN şi sinteza de elemente chimice noi de la


Dubna
Combin înd antiprotonii cu pozitronii într-o serie de capcane electrostatice şi magnetice,
cercetătorii de la Centrul European de Cercet ări Nucleare (CERN) au reuşit să obţin ă mai întiî
50 000, iar mai apoi 170 000 de atomi de antihidrogen.
La ora actuală, aceasta este cea mai mare cantitate de antimaterie obţinută în condiţiile
terestre. Numărul de antiatomi este comensurabil, de exemplu, cu cel dintr-o structură
mesoscopică sau cu cel al primelor sisteme atomice condensate Bose-Einstein. Deci, acest
sistem “antimaterial” poate fi studiat experimental şi chiar au şi început primele măsurări
orientate spre verificarea teoriilor şi modelelor fundamentale, bazate pe simetria de sarcină
electrică şi alte simetrii.
Folosind un complex experimental cu accelerator de unică performanţă, cercetătorii de
la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) de la Dubna (Rusia) au continuat
explorarea, început ă încă în 1998, a “insulei” elementelor chimice supragrele metastabile
transactinide din sistemul periodic.
Ca rezultat, la elementele cu numerele 108, 110, 112 şi 114 sintetizate în anii precedenţi
şi care se caracterizează pr intr-o “longevitate” de invidiat în comp araţie cu elementele
radioactive descoperite mai demult şi bine cunoscute deja, s-a alăt urat un element chimic nou
248Cm (48Ca, 4n)292 cu numărul 116, identificat în 2002, în baza reacţiei 248Cm + 48Ca.
În baza un ei alte reacţii n ucleare 249Cf + 48Ca, realizate an ul trecut, au fo st “scoase la
iveală” primele semn e ale următorului element cu numărul 118 care, cu siguranţă, va f i
identificat în an ul acesta.
Legea a doua a termodinamicii poate fi ocolită ?
Legea a do ua a termo dinamicii stabileşte că entropia sau dezor dinea un ui sistem izolat,
care este sup us unui pro ces ciclic, creşt e sau r ămîne aceeaşi.
Cercet ătorii din Australia au arătat însă că entropia unor sisteme mici (mezo scopice)
poate să se micşoreze pe o perioadă mică de timp. În consecinţă, pro babilitatea unui sistem
termodin amic de a evolua în sen s op us faţă de cel prescr is de legile termo dinamicii creşt e
odat ă cu reducerea dimensiunilor.
Astfel, se v a putea analiza, în baza un ui alt concept, şi problema funcţiilor vieţii.
Descoper irea poate fi important ă pentru n anotehnolo gii şi design- ul micromaşinilor.
Microundele cosmice sunt polarizate
După cum au stabilit astronomii americani, radiaţia de fond de microun de din Univer s,
eco ul Big Bang-ului (Mar ii Exp lozii) car e a dat naştere Universului, este polarizată.
Măsurători de polarizare a microun delor cosmice au adus o conf irmar e în plus
modelului cosmolo gic standar d de Big Ban g şi de inflaţie a Univer sului, deschizînd noi
posibiltăţi în studiul experimental al pr imelor fracţiuni de secun dă după Marea Explozie
urmată de expasiunea inf laţionistă. Rezultatele arată, de asemenea, că materia o bişnuit ă din
Univer s con stitue sub 5% din masa şi energia lui totală.
În limita veridicităţii modelului de inf laţie, un dele gravitaţionale generate în p erioada de
inflaţie trebuiau să- şi lase amprenta în polarizarea microundelor cosmice, fapt care a con stituit
o mo dalitate de a le dep ista in direct, după o lungă perioadă de căut ări.
Condensarea Bose-Einstein a atomilor ultrareci pune în evidenţă
noi efecte
Condensarea Bose-Ein stein este o nouă stare a materiei, caracterizată prin aceea că to ţi
atomii colap sează în una şi aceiaşi stare cuantică. Pentru prima dat ă, în această no uă formă a
materiei au fost observate tranziţii de f ază cuantice, care sînt un atribut al materiei o bişnuite.
Cercet ările din 2002 au ar ătat că f enomen ul de condensare Bose-Ein stein are loc şi întrun
sistem de atomi ce se supun e statisticii Fermi-Dir ac, adică se con den sează n u numai gazul
de tip Bose, ci şi gazul degen erat de tip Fermi. Fizicienii au demonstrat că prezenţa unui
condensat Bose-Einstein declanşează colapsul un ui gaz Fermi şi astfel sporeşte şansele
observăr ii fenomen ului de sup erfluiditate într-un gaz Fermi. Lista atomilor con den saţi Bose-
Einstein s-a completat în 2002 cu atomii de cesiu.
Oscilaţiile neutrinilor din nou se confirmă
Măsurători noi, realizate la Observatorul de Neutrino Sudbury, Canada, au scos iarăşi în
evidenţă faptul că, în calea lor de la Soar e spre Terra, neutrinii electronici oscilează sau îşi
schimbă “aroma”. Aceste o scilaţii pot ap ărea do ar în condiţiile cînd neutrinii au masă f init ă,
dar în acest caz se cer e o revizuire a modelului standard al Marii Explozii a Univer sului.
Aceste rezultate au fost un cadou pentru laureaţii Premiului No bel din 2002, Ray Davis
şi Riccar do Giacconi, SUA şi Masatoshi Koshiba, Japonia, care pe parcur sul a cîtorva decenii
au dezvoltat astrofizica neutrinică.
Supraconductibilitatea se extinde în aria metalelor radioactive
Două metale, litiul şi plutoniul, pot trece, ca şi multe alte con ductoare, în stare
supracon ductoare. S-a stabilit că litiul trece în starea de supracon ductibilitate la presiun i
înalte.
Cea mai fascin antă în să este descoperirea fenomenului de supraconductibilitate în
aliajul de plutoniu cu cobalt şi galiu, la temperatur i în jur de 18K. E ste prima demonstrare a
“supravieţuirii” supraconductibilit ăţii cu parametri performanţi în condiţii de radioactivitate.
Microcip-uri şi ventile logice în totalitate metalice
Semicon ductorii, îndeosebi siliciul, au fo st şi continuă să rămînă materialele
constructive de bază în elementele tehnice suport din fenomenalele echipamente şi dispozitive
ce ţin de tehnica de calcul şi n u numai.
Însă odată cu reducerea dimen siun ilor elementelor din circuitele integrate sub o zecime
de micrometru, tot mai clar se vede că în cur în d numărul de electroni care se găsesc în acel
microtranzistor tot mai mic şi mai mic nu va mai f i în stare să facă faţă multiplelelor funcţii p e
care le îndeplineşt e mulţi ani la rîn d.
Numărul lor er a mai mult decît suf icient atunci cîn d gr adul de integrare era în jur de
1000, este în că suf icient azi p entru gr adul de integrare de peste 10 9, dar se întrevede o limită
în cadrul conceptului clasic de execuţie a cir cuitelor integr ate şi a microprocesoarelor. Din
acest motiv, se caut ă alternative şi cea mai plauzibilă este, evident, utilizarea ca element de
con strucţie în circuitele integrate a metalelor care, dup ă cum se cunoaşte, au o densitate a
electronilor de 5-6 or dine de măr ime mai mare.
În 2002, fizicienii din Marea Britanie au confecţion at prim ul ventil lo gic în întregime
din metal, argint, care funcţionează la temper atura camerei.
Neutronii măsoară efectele gravitaţionale cuantice
Sunt bine cunoscute propr ietăţile cuantice ale for ţelor electromagnetice care se
manifest ă, de ex emplu, în orbitele electronice din atomi şi în struct ura n ucleului.
În cazul cîmp urilor grav itaţionale, propriet ăţi similare sunt extrem de dificil de
descoperit, întrucît efectele gravitaţiei sunt neglijabile la scară atomică. Dar şi în acest
domeniu al măsur ătorilor ultrasofisticate s-a f ăcut un pas important în 2002. Folosind
neutronii ultrareci, fizicien ii de la Institutul Laue-Lan gevin au depistat, pentru prima dat ă,
st ăr ile cuantificate ale mişcăr ii sub influen ţa gravitaţiei.
“Tetra -neutronii” – un cvartet de 4 neutroni legaţi
Nu este necesar să se mai sublin ieze o dat ă importan ţa “descifr ării” pîn ă la capăt a
interacţiunii dintre nucleoni pentru înţelegerea mecanismelor formării nucleelor atomice. În
structura acestora tot mai pregnant se manifestă rolul comp uşilor din n ucleoni.
Recent, a fo st p usă cu certitudine în evidenţă existenţa “mo leculei” (clusterului) de doi
neutroni sau a perechii legate de doi neutroni din n ucleu. Şi dacă se formează perechi, de ce
n u ar exista şi compuşi cu un n umăr m ai mare de neutroni ?
Răsp un sul a fo st dat în 2002 de cercet ătorii de la Acceleratorul GANIL din Franţa care
au identificat “cvartetul” de 4 neutroni, un cluster n uclear format n umai din 4 neutroni, f ăr ă
nici un proton. Cu toate dif icultăţile măsurătorilor legate de faptul că neutronii sau clusterii
lor n u au sarcină electrică, fizicienii francezi au identificat şase n uclee-can didaţi p entru
posibilele structuri “tetra-neutronice”, printre car e fragmentele îmbogăţite cu neutroni ale
n ucleelor de ber iliu.
Optica clasică continuă să ne uimească, iar fotonica cuantică
scoate în evidenţă efecte neverosimile
Se ştie că natura on dulatorie a lumin ii n u permite ca în microscopia optică tradiţională
să se realizeze o rezoluţie spaţială sub lungimea de un dă a luminii, adică de or dinul
micrometrilor.
Cu toate acestea, fizicienii-opticieni ingenioşi de la Goettingen au reuşit să obţină, cu
optica tradiţion ală, imaginea unei porţiuni de 33 nanometri în diametru a unei bacterii.
Aceast ă rezoluţie spaţială este sub 1 /23 din lungimea de undă a luminii utilizate. Astfel, în
mod cert s-a demonstrat că micro scopia optică are posibilit ăţi de rezoluţie cu mult sub aşa
n umita limit ă de difracţie. Ideea propusă, dar şi realizat ă, a constat în suprap unerea cît mai
mică a două spoturi provenite de la două sur se laser şi “pr esur area” bacteriei cu un colorant
special care deven ea fo sforescent doar pe sectorul extrem de mic de supr ap unere a spoturilor
date de sur sele laser.
În ultimii ani s-au f ăcut descoperir i spectaculoase în domeniul opticii sau fotonicii
cuantice. Astfel, în 2002 s-a realizat pr imul tip de poart ă lo gică “not” (“nu”) p ur optică, s-a
reuşit stocarea a do i biţi de informaţie într-un singur foton şi, lucrul cel mai neverosimil, a
fost aproape perf ect “clonat” foton ul (“clonar ea” p erfect ă este interzisă de f izica cuantică).
În f izica mo dernă au fost f ăcute şi descoperiri de anvergur ă – fenomenul şi st ăr ile de
entanglemen t (st ările de in separare). Aceast ă fizică no uă stă în particular la baza aşa
n umitului fenomen de teleportare, cîn d o stare cuantică este transmisă la distan ţe mari şi
“încorporat ă” într-un o biect de aceeaşi n atur ă, care dev ine absolut identic cu cel car e er a la
distanţă şi care disp are din starea dată dup ă transmisiune.
Fizicienii din Marea Britanie şi Germania au stabilit în 2002 un no u record al
teleport ării fotonilor la o distanţă de 23,4 km, care este de do uă ori mai mare decît cea din
exp erien ţele similar e de acest gen, realizate la în cep utul anului cîn d s-a dep ăşit distan ţa de 10
km. Se estimează că echip amentul pus la pun ct în condiţii montane va permite realizarea unei
teleport ări la o distanţă de p în ă la 1600 km.