Cuprins

I. Rezumat introductiv.......................................................................................................................2
1.1Scop...............................................................................................................................................3
1.2Metodă..........................................................................................................................................4
1.4 Constructe şi ipoteze.....................................................................................................................4
1.4 a) Identificarea constructului........................................................................................................6
1.4 b) Definiția constructului.............................................................................................................6
1.4 c) Dezvoltatorii și validarea scalei................................................................................................7
1.4 d) Scala originală..........................................................................................................................7
1.4 e) Scala tradusă și adaptată...........................................................................................................8
1.4f) Identificarea constructului..........................................................................................................8
1.4 g) Dezvoltatori si modul de validare al constructului.................................................................10
1.4 h) Scala originală........................................................................................................................10
1.4 i) Scala tradusă şi adaptată..........................................................................................................11
1.4j).Problema..................................................................................................................................11
1.4 k).Obiective................................................................................................................................11
II. Metoda.........................................................................................................................................13
2.1Descrierea populaţiei...................................................................................................................13
2.2Instrumente..................................................................................................................................13
2.3Colectare date..............................................................................................................................14
III. Rezultate...................................................................................................................................14
IV. Concluzii..................................................................................................................................22

2
 I. Rezumat introductiv

In cadrul acestui proiect am avut ca scop principal familiarizarea noastra ca si studenti in

cadrul masterului ASM cu utilisarea si intelegerea scalelor Buying Impulse şi Student
Satisfaction.
In acest sent am realizat o cercetare avand ca subiecti studentii din cadrul FEAA si
Facultatea de Drept, ambele facultati membre a UAIC.
In prima parte a proiectului am tratat paretea teoretica a studiului, oferind informatii cu
privire la tipul si provenienta scalei, la modul de adaptare a cesteia pe problema studiata
precum si inerpretarea rezutatelor obtinute
Ca metoda de cercetatre am folosit ancheta, utilizand un chestionar formaat din 24 de
intrebari. Chestionarul a fost aplicat pe 40 de subiecti folosind criterii de selctie precum
facultatea studiata, ( FEAA sau Drept) , sexul acesora (20 fete, respectiv 20 de baieti).
Obiectivele propuse au urmarit testarea dferentelor dintre barbati si femei, studentii de la
buget si cei de la taxa, studentii de la FEAA respectiv cei de la Drept si cum sunt ei
influentati de impulsul de cumparare si gradul de satisfactie pe care acestia il au cu privire la
facultatea pe care o urmeaza.
Resultatele ne-au aratat ca diferentele de la nivelul esantionului nu au fost semnificative
lucru deomosntra si de testarea omogenitatii esantionului.
Ca si limite ale cercetrii mentionam marimea esantionului mica raportata la marimea
populatiei tinta, structura omogena a esantionului a dus la alterarea datelor deoarece nu am
putut cehstiona studenti din toate categoriile de variabile demografice propuse astel incat sa
obtinem date cat mai relvante.
In comcluzii am mentionat care ao fost rezultatele pe care l-am obtinut precum si
motivarea acestor rezultate.

I.1 Scop
Acest proiect are ca scop familiarizarea studenţilor cu scalele Buying Impulse şi Student
Satisfaction, precum şi înţelegerea rolului acestora în cadrul cercetărilor de marketing.
I.2 Metodă
Am ales ca metodă de cercetare ancheta, având ca instrument metodologic chestionarul.
Înaintea începerii colectării datelor, chestionarul a fost pretestat de către operatori (Cristina
Vulpe, Răşchitor George) pentru a se asigura o rată a corectitudinii răspunsurilor ridicată.

3
 Cercetarea s-a desfăşurat pe un număr de 45 de respondenţi, dintre care doar 40 au fost
chestionare validate.Populaţia aleasă pentru studiul nostru de cercetare este reprezentată de
studenţii Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilorşi studenţii Facultăţii de
Drept,indiferent de anul de studii în care se află.
1.4 Constructe şi ipoteze
Scalele pe care le vom detalia în paginile următoare au fost dezvoltate din două
abstracte “părinte” : Buying Impulse (Cumpărăturile din impuls) a derivat din Buying
Decision (Decizia de cumpărare), în timp ce Student Satisfaction (Satisfacţia Studentului)
derivă din Customer Satisfaction (Satisfacţia Clientului).
Kotler şi Clarke (1987) definesc satisfacţia ca o stare simţită de către o persoană care a
experimentat o performanţă sau un rezultat care a îndeplinit aşteptările lui sau a ei. Satisfacţia
este o funcţie de nivel relativ a aşteptărilor şi a performanţelor percepute. Aşteptările pot
merge atât de departe chiar şi înainte ca studenţii să intre la facultate, sugerând cercetătorilor
că este important să determine mai întâi ce aşteaptă studenţii dinainte de a intra la facultate
(Palacio, Meneses şi Perez, 2002). Din contra, Carey, Cambiano şi De Vore (2002), cred că
satisfacţia de fapt se referă la problemele studenţilor, percepţii şi experienţe din timpul anilor
de studiu.
În timp ce majoritatea studiilor cu privire la satisfacţia studenţilor se concentrează
asupra punctului de vedere al clientului, cercetătorii se confruntă cu problema creării unei
definiţii standard pentru satisfacţia studenţilor astfel oferind nevoia selectării unei teorii a
satisfacţiei clientului şi a modificării acesteia astfel încât să poată explica sensul satisfacţiei
studentului (Hom, 2002). Chiar dacă este riscant să privim studenţii ca pe nişte consumatori,
însă dată fiind atmosfera actuală de pe piaţa de învăţămân superior, se poate crea un
prerogativ nou conform căruia studenţii au devenit „consumatori” şi prin urmare pot, ca
plătitori de taxe, în mod rezonabil să ceară ca opiniile lor să fie auzite şi să se acţioneze ca
atare (Wiliam, 2002).
Servier (1996) susţine că produsul unei universităţi este mai mult decât programul său
academic. Mai degrabă, produsul este suma experienţelor academice, sociale, psihologice şi
chiar spirituale a studenţilor. Keillor, Bush şi Bush (1995) sugerează că recrutarea cu succes a
studenţilor trebuie să fie văzută în 4 etape esenţiale. Etapele sunt 1) atragerea, 2) evaluarea, 3)
reţinerea, şi 4) îndeplinirea aşteptărilor. O temă comună în rândul acestor patru etape este că
percepţia asupra calităţii experienţei educaţionale este fundamental importantă pentru
atragerea şi reţinerea studenţilor. Pentru a complica puţin acest proces presupunem că
atragerea studenţilor implică un set separat de probleme faţă de reţinerea lor. Este important

4
să se realizeze, că audienţe din target-uri diferite pot evalua diferit dimensiunile produsului
unei universităţi. De exemplu, părinţii pot pune accent pe experienţele academice, în timp ce
studenţii pot pune accent pe experienţele sociale disponibile în campusurile studenţeşti.
Scala a fost iniţial generată şi utilizată de către Westbrook şi Oliver (1981).
Impulsul de cumparare este definit de Rook si Fisher (1995) ca şi „tendinţa
cosumatorului de a cumpăra spontan, fără ca acesta să reflecteze asupra actului în sine,
imediat şi din instinct.”
Alte studii arată faptul că aproximativ 90% din consumatori achiziţionează produse
din impuls ocazional (Welles 1986) şi între 30%-50% al totalului de achiziţii sunt considerate
a fi decizii luate sub impuls (Bellenger, 1987; Cobb si Hoyer, 1986; Han, 1991; Kollat şi
Willet, 1967).
De-alungul timpului cercetătorii s-au oprit asupra a cinci motivaţii care stau în spatele
cumpărăturilor din impuls:
1. Hedonistic desires (nevoi legate de plăcere).Multe surse par să ofere sprijin conceptual
pentru relaţia dintre motivele cumpărăturilor individuale ce ţin de nevoi legate de
plăcere şi cumpărăturile din impuls.Nevoia de noutate, varietate şi surpriză sunt printre
nevoile de ordin superior, aşa cum sunt clasificate în literatura de specialitate.Totodată
consumatorii au afirmat în diverse studii faptul că, cumpărăturile din impuls satisfac
unele dorinţe de ordin hedonic (Piron, 1991; Tura, 1987; Thompson, 1990).În afară de
acestea, interacţiune socială acumultă în activitatea de cumpărare, de asemenea, poate
satisface nevoile de sprijin emoţional.În mărturiile consumatorilor de la unele studii
cantitative, aceştia afirmă faptul că s-au simţit înălţaţi sau încântaţi după efectuarea
unor cumpărături.Efectul psihologic a devenit evident atunci când consumatorii au
răspuns la diferenţa dintre emoţiile evocate de experienţa de cumpărare şi aspectele de
rutină ale vieţii.Noutatea intervine atunci când explorarea articolelor cumpărate nu are
valoare ca şi achiziţie ci mai degrabă ca şi recompensă.
2. Social needs (nevoi sociale).Concepţia cum că experienţa de cumpărare satisface
nevoile sociale a fost probabil cel mai des exprimat motiv pentru cumpărăturile din
impuls, în studiile anterioare.În ceea ce priveşte exprimarea nevoilor sociale,
cumpărăturile din impuls par a declanşa un comportament de cumpărare
neintenţionat.Evenimente normative, cum ar fi sărbătorile sunt un exemplu de sursă de
îndemn spre exprimarea nevoilor sociale.Astfel, motivaţia este oarecum diferită faţă
de dorinţa de a îndeplini nevoia de siguranţă sau nevoile fiziologice care determină
consumatorii către cumpărături specifice.

5
 3. Esteem needs (nevoia de stimă de sine).Acesta poate fi exprimată de către cumpărători
printr-o acreditare la dorinţele lor de a fi la curent cu moda.Astfel accentul cade pe
importanţa de a cumpăra haine deoarece alte persoane îi judecă prin prisma
aparenţelor.Cumpărătorii self-esteem pot cumpăra uneori o ţinută fără o stabilire în
prealabil a criteriilor de selecţie din cauza unui eveniment ieşit din comun la care sunt
nevoiţi să participe.Mulţi consumatori se recompensează prin cumpărăturile din
impuls atunci când o sarcină grea a fost îndeplinită cu succes după o perioadă de timp.
4. Perception of decision making accuracy (percepţia de acurateţe a deciziei
luate).Decizia de cumpărare implică complexe ce nu conţin criterii unice ce ar fi
suficiente pentru a fi considerate măsură de acurateţe (Hausman, 2000).De exemplu
preţul şi caracteristicile unui produs nu mai sunt atât de semnificative încat să se
manifeste ca o măsură de precizie, în timp ce criterii intangibile, care sunt de natură
subiectivă sunt mai probabile de a oferi măsurabilitate.Din perspectiva consumatorilor,
cumpărăturile din impuls sunt privite drept cel mai precis instrument de luare a
deciziilor deoarece generează satisfacţie câştigată din experienţa în sine.Un studiu
realizat de Rook (1987) afirmă faptul că 41% din consumatori au fost mulţumiţi de
produsele cumpărate din impuls.
5. Perception of decision effort (percepţia efortului depus în luarea deciziei).Bettman
(1991) a constatat faptul că, consumatorii ar putea să se simtă copleşiţi şi fustraţi în
încercarea de a gestiona volume de informaţii complexe cu care intră în contact.Astfel
procesul de luare a deciziilor devine unul ce ridică griji şi neplăceri (Baron, 1994;
Herbit si Kramer, 1994).În aceste circumstanţe deciziile pot fi agravate în ciuda
dorinţei consumatorului de a se concentra pe „decizia corectă” (Kahneman, 1973).
1.4 a) Identificarea constructului
Impulsul de cumpărare (Impulse buying)
Scala este compusă din 9 itemi fiecare cu câte 5 nivele likert. Această scală măsoară
tendința consumatorului de a cumpăra spontan din reflex și imediat.
1.4 b) Definiția constructului
Impulsul de cumpărare este acea trăsătură a consumatorului care poate produce
frecvent motivația de a cumpăra, acţiune care nu este întotdeauna prevăzută înainte.
1.4 c) Dezvoltatorii și validarea scalei
Chiar dacă anterior s-a mai lucrat la scală de către Brook și Gardner în 1993 și Rook și
Hook în 1985, cele mai bune rezultate au fost obținute de către Rook și Fisher în 1995.În
studiul lor au generat 35 de itemi bazat pe un literature review și pretestat pe un număr de 231

6
de studenți din domeniul afacerilor. Procesul de purificare din timpul pretestării și a studiului
a dat ca rezultat final o scală generală cu 9 itemi.
Rook și Fisher au obținut date pentru studiul lor din două eșantioane diferite. Studiul I
s-a bazat pe date obținute de la 212 studenți din domeniul afacerilor în timp ce studiul al II-lea
a utilizat date culese de la 99 de indivizi intervievați într-un mall. Toate interviurile din
studiul al II-lea au fost realizate într-o singură zi în fața unu magazin music store.
Analiza factorială de confirmare a fost folosită în ambele studii pentru a aduce dovezi
că modelul cu 9 itemi este unul valid. Din informații care nu apar în articolul redactat de Rook
în 1997 reese că scala prezintă dovezi ale validității sale. Au fost găsite corelații puternice
pozitive între scală și impulsivitate în general la fel ca și cu materializarea ei în deciziile de
cumpărare impulsivă ale consumatorilor ipotetici. Corelații slabe au fost găsite între scală și
alte măsuri (căutarea senzațiilor provocate, reprimarea plictiselii, orientarea spre viitor).
În ambele studii scala a fost administrată de respondenți ca parte a unui instrument mai
mare. Scorurile mari ale scalei indică faptul că respondenții cred că fac frecvent cumpărături
din impuls.

1.4 d) Scala originală

SCALE NAME:  Impulse Buying
SCALE ITEMS:

            strongly                                              strongly 

           disagree  :___:___:___:___:___:    agree 
             1      2     3      4     5 
  

1. I often buy things spontaneously.

2. "Just do it" describes the way I buy things.
3. I often buy things without thinking.
4. "I see it, I buy it" describes me.
5. "Buy now, think about it later" describes me. 
6. Sometimes I feel like buying things on the spur of the moment. 
7. I buy things according to how I feel at the moment.
8. I carefully plan most of my purchases. (r) 

7
 9. Sometimes I am a bit reckless about what I buy.
1.4 e) Scala tradusă și adaptată
Numele scalei: Impulsul de cumpărare
Dezacord                                              Acord  
           total   :___:___:___:___:___:    total
           1      2     3      4     5 

1. De obicei cumpăr lucruri în mod spontan.

2. “Just do it” descrie modul în care îmi cumpăr lucruri.
3. Adeseori cumpăr lucruri fără să mă gândesc.
4. Îl/o văd, îl/o cumpăr mă caracterizează.
5. “Cumpăr acum, gândește mai târziu” mă caracterizează.
6. Câteodată simt că aș cumpăra lucruri stimulat pe moment.
7. Cumpăr lucruri în concordanță cu starea în care mă aflu în acel moment.
8. Îmi plănuiesc cu grijă majoritatea cumpărăturilor mele.
9. Câteodată sunt un pic nepăsător față de ceea ce cumpăr.
10. Când iau masa la cantina studențească am în tavă mai mult decât îmi propusesem la
început.
11. Chiar dacă am deja un pachet de gume, unul nou nu strică niciodată.
1.4 f) Identificarea constructului
Satisfacţia studentului (Student satisfaction)
Satisfacţia este o stare simţită de către o persoană care a experimentat o
performanţă sau un rezultat care a îndeplinit aşteptările lui sau a ei. Satisfacţia este o funcţie
de nivel relativ a aşteptărilor şi a performanţelor percepute. Aşteptările sunt formate pe baza
aceloraşi experienţe trecute sau a unora similare, pe baza mărturiilor făcute de către prieteni
sau alţi cunoscuţi. (Kotler & Clarke, 1987).
Satisfacţia este răspunsul de împlinire a consumatorului. Este raţionamentul conform
căruia un produs sau un serviciu furnizează un nivel plăcut al raportului dintre consum şi
împlinire, incluzând nivelurile de subîmplinire şi supraîmplinire. (Oliver, 1997)
Satisfacţia sau disatisfacţia este mai mult decât reacţia la actualele performanţe ale
unui produs sau serviciu. Este influenţată de aşteptările iniţiale privind nivelul de calitate.
Consumatorii de obicei îşi formează aşteptări cu privire la performanţele produsului sau
serviciului bazate pe experienţe anterioare cu produsul sau pe comunicări despre produs care
îi imprimă un anumit nivel al calităţii. Când ceva merge aşa cum noi am crezut că o să o facă,

8
nu o să ne gândim foarte mult la acel lucru. Dacă pe de altă parte, ceva face ca aşteptările
noastre să nu se îndeplinească, o să rezulte o emoţie negativă. Şi, dacă performanţele vor fi la
nivelul aşteptărilor noastre, vom fi satisfăcuţi şi mulţumiţi. (Solomon, 1996)
Satisfacţia poate fi definită ca o atitudine de ansamblu sau ca un set de atitudini
component. Un student poate avea un nivel de satisfacţie genarală faţă de un serviciu de
educaţie. În acelaşi timp, acelaşi student poate avea câte un nivel de satisfacţie faţă de fiecare
componentă a serviciului de educaţie primit. Pentru o măsurare mai bună, un student va
formula un nivel global al satisfacţiei pe baza nivelurilor satisfacţiei pe fiecare parte
component a serviciului educaţional. Cu toate acestea gradul în care un student poate evalua
cu exactitate componentele unui serviciu educaţional va depinde de capacitatea sa de a
discrimina între componentele unui serviciu educaţional primit înainte. Capacitatea de a
discrimina între componentele serviciului va depinde de cât de transparent va face furnizorul
procesul educaţional şi de cât de multă receptivitate va acorda studentul procesului.
Adaptarea definiţiei la Serviciile pentru Studenţi:
 Studenţii au de obicei dificultăţi în aprecierea valorii (în sens economic) produsului
educaţional în măsura în care preţul plătit de ei nu este foarte important din două
motive. În general, studenţii fie nu plătesc direct pentru serviciul pe care îl primesc fie
nu există o piaţă competitivă pentru acest serviciu care să ofere mai multe preţuri
necesare pentru a compara serviciile;
 Studenţii privesc educaţia ca pe un serviciu de drept, ce trebuie realizat, decât ca pe un
produs sau un serviciu pentru care trebuie să aibă loc un schimb economic pentru a
putea primi produsul sau serviciul;
 Studenţii nu au la fel de mult de ales în ceea ce priveşte programele educaţionale faţă
de ceea ce se întâmplă cu produsele sau serviciile de pe alte pieţe;
 Spre deosebire de cele mai multe bunuri de consum şi servicii, o mare parte din povara
pentru succesul în educaţie îi aparţine celui ce primeşte serviciul decât celui care îl
furnizează;
 Colegii studentului influenţează nivelul beneficiilor primate de individ în timpul
experienţei educaţionale.
1.4 g) Dezvoltatori si modul de validare al constructului
După cum am spus şi la începutul proiectului, structura de bază pentru scalele
şi itemii pe care i-am utilizat în această cercetare este constructul satisfacţiei consumatorilor.
Din această cauză am ales să prezentăm dezvoltatorii şi modul de validare al acestui construct
în cele ce urmează.

9
 Scala a fost iniţial generată şi utilizată de către Westbrook şi Oliver (1981) şi a
măsurat satisfacţia consumatorilor de autoturisme şi de calculatoare. Patru alte măsurători ale
satisfacţiei au fost de asmenea utilizate şi rezultatele acestora au fost comaparte între ele cu
ajutorul unei matrici realizate din toate aceste rezultate. Au fost folosite două eşantioane de
studenţi de la două universităţi diferite (n = 68 + 107).
În ceea ce priveşte consistenţa internă s-a făcut referire la două variante de măsurare
folosite pentru măsurarea satisfacţiei faţă de autoturisme cu ajutorul a două eşantioane. Pentru
ambele eşantioane, scalele au arătat dovezi solide ale validităţii constructului fiind convergent
cu alte constructe asemănătoare şi deosebite faţă de alte constructe diferite. Comparativ cu
alte scale de măsurare a satisfacţiei, această variantă cu trepte Likert a reflectat cele mai mari
scoruri individuale dispersate în timp ce a păstrat simetria distribuţiei.
1.4 h) Scala originală
Pentru a putea realiza studiul nostru în cele mai bune condiţii am avut nevoie
de mai multe scale care să măsoare satisfacţia studenţilor pe mai multe niveluri. În cele ce
urmează vom prezenta scalele utilizate şi itemii pe care i-am folosit în studiul nostru.

SCALE NAME:  Student Satisfaction

SCALE ITEMS:

            strongly                                              strongly 

           disagree  :___:___:___:___:___:    agree 
             1      2     3      4     5 
1. I am satisfied with my decision to attend this University.
2. If have a choice to do it all over again, I still will enroll in this University.
3. My choice to enroll in this University is a wise one.
4. I am happy on my decision to enroll in this University.
5. I did the right decision when I decided to enroll in this University.
6. I am happy that I enrolled in this University.
1.4 i) Scala tradusă şi adaptată
NUMELE SCALEI:  Satisfacţia studentului
ITEMII SCALEI:
Acord                                              Dezacord  
           total   :___:___:___:___:___:    total

10
             1      2     3      4     5 

1. Sunt mulţumit de decizia mea de a urma această facultate.

2. Dacă aş avea ocazia să o iau de la capăt, aş alege să mă înscriu tot la această
facultate.
3. Alegerea mea de a mă înscrie la această facultate a fost una înţeleaptă.
4. Sunt fericit/ă faţă de decizia mea de a mă înscrie la această facultate.
5. Am luat decizia corectă când am ales să ma înscriu la această facultate.
6. Sunt fericit că urmez această facultate.
1.4 j).Problema
Problema de la care pornim este aceea ca in cadrul unei universitati cu mai multe facultatii
studentii au o satisfactie a acesteia diferita in functie de domeniu in care studiaza. De
asemneea o alta problema este impulsul de cumparare care se manifesta diferit la barbate
decat la femei.
1.4 k).Obiective
1.Dacă există diferenţe între studenţii de la taxă şi cei de la buget în ceea ce priveşte
satisfacţia faţă de facultate.
Ipoteze:
 H0:Nu există diferenţe semnificative între studenţii de la taxă şi cei de la buget în
ceea ce priveşte satisfacţia faţă de facultate
 H1:Există diferenţe semnificative între studenţii de la taxă şi cei de la buget în ceea ce
priveşte satisfacţia faţă de facultate
Argument: Studenţii care urmează cursurile la buget sunt mai satisfăcuţi de facultatea pe care
o urmează faţă de studenţii care urmeză cursurile la taxă, deoarece satisfacita ii motiveaza in
procesul de invatare, iar acest lucru se observa din repartizarea buget-taxa.

2.Dacă există o legătură între impulsul de cumpărare şi gradul de satisfacţie al

studenţilor.

Ipoteze:
 H0:Nu există o legătură între impulsul de cumpărare şi gradul de satisfacţie al
studenţilor
 H1:Există o legătură între impulsul de cumpărare şi gradul de satisfacţie al studenţilor

11
Argument: Impulsul de cumparare se poate manifesta fie in cazul in care starea pe care o
avem este buna ( suntem multumiti de facultatea la care studiem ) sau dimpotriva, cu cat
suntem mai nesatisfacuti din acest punct de vedere cu atat impulsul de cumparare creste, ca in
cazul consumului de alcool.
3. Sexul influenţează cumpărăturile din impuls.
Ipoteze:
 H0:Nu există diferenţe seminficative între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte impulsul
de cumpărare.
 H1:Există diferenţe seminficative între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte impulsul de
cumpărare.
Variabile: Într-o gospodărie majoritatea cumpărăturilor sunt efectuate de femei ceea ce ne
face sa extrapolam informatia si la nicelul studentilor. Deasemenea este stiut faptul ca femeile
au o apropiere mai mare fata de barbate fata de “shopping”.
4.Nivelul venitului influneţează impulsul de cumpărare.
Ipoteze:
 H0: Nivelul nu venitului influneţează impulsul de cumpărare
 H1: Nivelul venitului influneţează impulsul de cumpărare
Argument: Un venit ridicat conduce la un impuls de cumpărare mai mare.
5.Sexul şi facultatea influenţează gradul de satisfacţie al studenţilor.
Ipoteze:
 H0: Sexul şi facultatea nu influenţează gradul de satisfacţie al studenţilor
 H1: Sexul şi facultatea influenţează gradul de satisfacţie al studenţilor

Argument: Pornind de la diferenta dintre barbate si femei presupunem ca genul influneteaza

satisfactia fata de facultate precum si specializarea pe care o urmeaza studentii in cardul
universitatii. Unele domenii de activitate pot fi mai atractive iar satisfactia studentului mai
mare. In acelasi timp cele doua variabile cumulate, genul si facultatea studiata, pot reasctiona
diferit la stimulii la care sunt expusi.
II. Metoda
Am ales ca metodă de cercetare ancheta, având ca instrument metodologic
chestionarul. Înaintea începerii colectării datelor, chestionarul a fost pretestat de către
operatori (Cristina Vulpe, Răşchitor George) pentru a se asigura o rată a corectitudinii
răspunsurilor ridicată .

12
 Interviurile s-au desfăşurat atât în mediul online cât şi la domiciliul respondenţilor, şi
au avut o durată medie de 10 minute/chestionar. Activitatea de colectare a chestionarelor s-a
desfăşurat în perioada 19-22 decembrie 2010. Chestionarele completate au fost grupate pe
categorii şi apoi introduse de echipă în baza de date a programului SPSS 17.0.
II.1 Descrierea populaţiei
Variabilele relevante pentru studiul nostru sunt:
 sexul (Feminin sau Masculin) - comportamentul de consum, preferinţele, deciziile
diferă în funcţie sexul respondentului, criteriile de alegere ale unei facultăţi sau de
achiziţionare a produselor fiind diferite în funcţie de sexul clientului;
 finanţarea (buget sau cu taxă) – încadrarea în una sau cealaltă din aceste două
categorii poate influenţa comportamentul viitor al studentului care trebuie să ia o
decizie în ceea ce priveşte studiile pe care le va urma (dacă a plătit taxă de
şcolarizare toată facultate este posibil să nu mai vrea să mai investească şi într-un
master sau să caute unul la care să poată obţine finanţare de la buget);
 venitul – comportamentul de consum diferă în funcţie de venitul respondenţilor, un
venit ridicat poate determina un grad de frecvenţă mai mare a cumpărăturilor din
impuls.
Populaţia aleasă pentru studiul nostru de cercetare este reprezentată de studenţii
Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilorşi studenţii Facultăţii de Drept,indiferent
de anul de studii în care se află. Numărul respondenţilor a fost de 45.Dintre aceştia 22 sunt
persoane de sex masculin şi 23 de sex feminin. De asemenea îi putem împărţi şi după
facultatea la care studiază, 10 de sex masculin la Facultatea de Drept, 12 de sex masculin la
FEAA, 10 de sex feminin la Facultatea de Drept, 13 de sex feminin la FEAA.

2.2 Instrumente
Chestinarul începe cu o întrebare filtru cu rolul de a stabili dacă respondentul se
încadrează în eşantionul prestabilit. Dacă răspunsul este favorabil, ancheta poate continua. În
caz contrar, se încheie aplicarea chestionarului.
Întrebările 2 şi 4, precum şi întrebările 22, 23, 24 au fost folosite pentru a obţine informaţii
cu privire la statutul studentului precum şi pentru a define variabilele cercetării.
Afirmaţiile 4, 6, 9, 13, 17 au ca scop determinarea gradului de mulţumire în ceea ce
priveşte satisfacţia educaţională a studentului, în timp ce afirmaţiile 5, 7, 8, 10, 11, 14, 15, 16,
18, 19 au ca scop determinarea gradului în ceea ce priveşte impulsul de cumpărare.

13
 Întrebarea 12 este retest pentru afirmaţia 10, întrebarea 20 este retest pentru afirmaţia 4 iar
întrebarea 21 este retest pentru afirmaţia 11.
Întrebarea 18 nu testează nimic.
2.3 Colectare date
Colectarea datelor pentru acest studiu s-a realizat cu ajutorul unui chestionar
structurat, de către doi operatori de interviu.
Chestionarul realizat inițial a fost pretestat pe un eşantion de 5 respondenți din
populația țintă. Astfel am depistat unde se impun modificările de rigoare după care am operat
propriu-zis modificările asupra chestionarului. Astfel chestionarul în formă finală a fost
aplicat atât online cât şi la locuinţa respondenţilor pe un eşantion de 45 de persoane. A fost
verificată corectitudinea, atât a administrării chestionarelor cât şi a selectării persoanei
eligibile.
Chestionarele completate au fost revizuite şi apoi introduse independent de membrii
echipei de cercetare. Datele obţinute au fost suprapuse ulterior, chestionarele considerându-se
valide numai în cazul în care datele introduse coincideau. Baza de date rezultată a fost
analizată folosindu-se programul SPSS v.17 for Windows, iar o parte din graficele generate au
fost reconstruite cu ajutorul programului Microsoft Excel.
Limitele cercetării au constat în faptul că eşantionul ales nu este unul reprezentativ
pentru populaţie.Totodată din cele 45 de chestionare aplicate doar un număr de 40 au fost
validate.
III. Rezultate
Obiectiv 1. Dacă există diferenţe între studenţii de la taxă şi cei de la buget în ceea ce priveşte
satisfacţia faţă de facultate.
 H0:Nu există diferenţe semnificative între studenţii de la taxă şi cei de la buget în
ceea ce priveşte satisfacţia faţă de facultate
 H1:Există diferenţe semnificative între studenţii de la taxă şi cei de la buget în ceea ce
priveşte satisfacţia faţă de facultate

Group Statistics

studii N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

medieSF Buget 19 2.2632 1.33175 .30553
Taxa 21 2.5143 1.44578 .31550

14
 Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
95% Confidence

Mean Std. Error Interval of the

Sig. (2- Differenc Differenc Difference

F Sig. t df tailed) e e Lower Upper

medieS Equal variances
.800 .377 -.569 38 .572 -.25113 .44104 -1.14396 .64170
F assumed
Equal variances 37.98
-.572 .571 -.25113 .43918 -1.14022 .63797
not assumed 4

Se observă faptul că valoarea lui sig este 0.377, acesta fiind mai mare decât 0.05 se
poate afirma cum că se acceptă ipoteza H0. Astfel, în urma testului efectuat putem afirma cu o
încredere de 95% că nu există diferenţe semnificative înte studenţii de la buget şi cei de la
taxa în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie faţă de facultate.
De asemenea se poate spune că facultatea urmată nu influneţează satisfacţia
studentului, ceea ce ne poate duce cu gândul că renumele universităţii poate avea o influenţă
mai mare în acest sens.

Obiectiv 2. Dacă există o legătură între impulsul de cumpărare şi gradul de satisfacţie

al studenţilor.
 H0:Nu există o legătură între impulsul de cumpărare şi gradul de satisfacţie al
studenţilor
 H1:Există o legătură între impulsul de cumpărare şi gradul de satisfacţie al studenţilor

Descriptive Statistics

Mean Std. Deviation N

medieSF 2.3950 1.38081 40
medieIB 3.2560 .96723 40

15
 Correlations

medieSF medieIB
medieSF Pearson Correlation 1 -.254
Sig. (2-tailed) .114
N 40 40
medieIB Pearson Correlation -.254 1
Sig. (2-tailed) .114
N 40 40

Se remarcă valoare lui sig 0.114 care este mai mare decât 0.05, prin urmare ne arată
ca se acceptă ipoteza H0. Valoarea lui P de -0.254 reprezintă o legatură slabă între impulsul
de cumpărare şi gradul de satisfacţie al studenţilor. P< 0.30, iar relaţia găsită poate fi întâlnită
doar la 0.06% din subiecti. Prin urmare putem afirma cu o încredere de 95% că nu există o
corelaţie între impulsul de cumpărare şi gradul de satisfacţie a studentului pentru studenţii din
cadrul UAIC.
Obiectiv 3. Sexul influenţează cumpărăturile din impuls.
 H0:Nu există diferenţe seminficative între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte impulsul
de cumpărare.
 H1:Există diferenţe seminficative între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte impulsul de
cumpărare.
Group Statistics

sex N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

medieIB Masculin 20 3.4885 1.00210 .22408
Feminin 20 3.0235 .89570 .20029

Independent Samples Test

Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
95% Confidence

Mean Std. Error Interval of the

Sig. (2- Differenc Differenc Difference

F Sig. t df tailed) e e Lower Upper

medieI Equal variances
.001 .971 1.547 38 .130 .46500 .30054 -.14341 1.07341
B assumed
Equal variances 37.53
1.547 .130 .46500 .30054 -.14366 1.07366
not assumed 1

16
 Valoarea lui sig este 0.971, aceasta fiind mai mare decât 0.05, se acceptă ipoteza H0.
În urma testului efectuat putem afirma cu o încredere de 95% ca nu există diferenţe
seminificative înte barbaţi şi femei în ceea ce priveşte impulsul de cumpărare.
Cu toate că sexul feminin este mult mai expus la experienţa de cumpărare, conform
populaţiei pe care s-a efectuat cercetarea nici sexul feminin, nici cel masculin nu au ca şi
caracteristică cumpărăturile din impuls.

Obiectiv 4. Nivelul venitului influneţează impulsul de cumpărare.

 H0: Nivelul nu venitului influneţează impulsul de cumpărare
 H1: Nivelul venitului influneţează impulsul de cumpărare

Descriptives
medieIB
95% Confidence Interval for

Std. Mean

N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
Sub 500 3 3.6333 .12702 .07333 3.3178 3.9489 3.56 3.78
Intre 500-1000 12 3.4450 .95000 .27424 2.8414 4.0486 1.89 5.00
Intre 1000-
10 3.2440 .65882 .20834 2.7727 3.7153 2.11 4.11
1500
Intre 1500-
13 3.2569 1.14016 .31622 2.5679 3.9459 1.56 4.89
2500
Intre 2500-
1 2.2200 . . . . 2.22 2.22
3500
Peste 3500 1 1.0000 . . . . 1.00 1.00
Total 40 3.2560 .96723 .15293 2.9467 3.5653 1.00 5.00

17
 ANOVA
medieIB
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 7.020 5 1.404 1.620 .181
Within Groups 29.466 34 .867
Total 36.486 39

Valoarea lui sig este de 0.181>0.05, şi în această situaţie se acceptă ipoteza H0.
Astfel, putem afirma cu o încredere de 95% ca nivelul venitului nu influneţează
semnificativ impulsul de cumpărare.
Rezultatele sunt interpretate deoarece subiecţii chestionaţi se încadrează perponderent
în aceleaşi categorii de venituri.

Obiectiv 5. Sexul şi facultatea influenţează gradul de satisfacţie al studenţilor.

 H0: Sexul şi facultatea nu influenţează gradul de satisfacţie al studenţilor
 H1: Sexul şi facultatea influenţează gradul de satisfacţie al studenţilor

Descriptive Statistics
Dependent Variable:medieSF
sex facultate Mean Std. Deviation N
Masculin FEAA 2.6800 1.59778 10
DREPT 1.7400 .95708 10
Total 2.2100 1.36956 20
Feminin FEAA 2.9800 1.33483 10
DREPT 2.1800 1.41876 10
Total 2.5800 1.40210 20
Total FEAA 2.8300 1.44116 20
DREPT 1.9600 1.19930 20
Total 2.3950 1.38081 40

Levene's Test of Equality of Error Variancesa

Dependent Variable:medieSF
F df1 df2 Sig.
1.911 3 36 .145
Tests the null hypothesis that the error variance
of the dependent variable is equal across groups.
a. Design: Intercept + q24 + q2 + q24 * q2

18
Prin testul Lenene putem verifica omogenitatea variabilelor în interiorul grupului.
Valoare lui sig 0.145< 0.05 ceea ce indica omogenitatea variabilelor.

Tests of Between-Subjects Effects

Dependent Variable:medieSF
Type III Sum of
Source Squares df Mean Square F Sig.
a
Corrected Model 8.987 3 2.996 1.650 .195
Intercept 229.441 1 229.441 126.352 .000
q24 1.369 1 1.369 .754 .391
q2 7.569 1 7.569 4.168 .049
q24 * q2 .049 1 .049 .027 .870
Error 65.372 36 1.816
Total 303.800 40
Corrected Total 74.359 39
a. R Squared = .121 (Adjusted R Squared = .048)

În urma testarii constatăm urmaoarele:

 Nu există o influenţă a sexului asupra gradului de satisfacţie sig 0.391 >0.05
 Facultatea influneţează gradul de satisfacţie a studentului sig 0.049<0.05
 Nu există un efect cumulat asupra gradului de satisfacţie sig 0.87

În urma testării valoarii lui sig 0.870>0.05 se poate afirma faptul că se acceptă ipoteza H0.
Putem afirma cu o încredere de 95% ca facultatea cumulata cu sexul nu influenţează
seminificativ satisfacţia studentului. Nu apare un efect principal al sexului asupra satisfacţiei.
Nu există un efect de interacţiune asupra gradului de satisfacţie între facultate şi sex.

19
 Liniile reprezintă niveluri diferite de satisfactie. Se observă că sexul se comportă
asemănător în ambele facultăţi, diferenţa mai mare fiind la nivelul facultăţii pe care o urmează
studentul.
Studenţii la Feaa sunt mai puţin satisfăcuţi de propria lor facultate în comparaţie cu cei
de la Drept.

20
 IV. Concluzii
In urma realizarii cercetarii si analizei datelor in SPSS, am ajuns la o serie de concluzii ce
atesta faptul ca diferentele la nivelul esantionului nu sunt intotdeaua smnificative, insa acest
lucrui se datoreaza si numarului redus de subieti raportat la nivelul populatiei tinta.
In prima faza putem afirma ca nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste
satisfactia fata de facultate intre studetii de la taxa si cei de la buget. Pentru a verifica ipoteza
propusa am folosit” independent t test” iar rezultatele au fost cele de mai sus.
In ceea ce priveste relatia dinte impulsul de cumoarare si gradul de satisfactie pe care il au
studentii corelatia Pearson ne indica faptul ca pentru esantionul testat exista o corelatie slaba
si negativa, iar relaţia găsită poate fi întâlnită doar la 0.06% din subiecti. Prin urmare putem
afirma cu o încredere de 95% că nu există o corelaţie între impulsul de cumpărare şi gradul de
satisfacţie a studentului pentru studenţii din cadrul UAIC.
In cadrul celei de-a t reia ipoteze, testul ANOVA unifactorial ne demnstraza ca pentru
esantionul studiat nu sunt diferente semnificative la nivelul impulsului de cumparare pentru
studentii cu veituri diferite.
Astfel, putem afirma cu o încredere de 95% ca nivelul venitului nu influneţează
semnificativ impulsul de cumpărare.
Rezultatele sunt interpretate deoarece subiecţii chestionaţi se încadrează perponderent
în aceleaşi categorii de venituri.
Pentru a testa daca exista diferente semnificative intre gen cumulat cu facultatea
studiata influenteaza gradul de satisfactie am utilizat testul ANOVA univariat.
În urma testării valoarii lui sig 0.870>0.05 se poate afirma faptul că se acceptă ipoteza H0.
Putem afirma cu o încredere de 95% ca facultatea cumulata cu sexul nu influenţează
seminificativ satisfacţia studentului. Nu apare un efect principal al sexului asupra satisfacţiei.
Nu există un efect de interacţiune asupra gradului de satisfacţie între facultate şi sex.
Cao concluzie generala putem afirma ca diferentele la nivelul esantionului nu sunt foarte
mari, acest lucru este determinat de omogenitatea grupului pe care s-a facut testarea.

21