Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

Efecte Termoelectrice

Studenta: Moldoveanu Cristina


Facultatea de Inginerie Electrică
Anul II, Grupa 123A
1. Notiuni teoretice:
Efectele termoelectrice sunt efecte care apar în conductoarele strabatute de curent
electric în prezenta unui gradient de temperaturã, sunt rezultatul interdependentei între curentul
electric si curentul caloric.Acest efect poate fi folosit pentru a genera electricitate, pentru a
masura temperatura si a pentru a raci obiectele. Din cauza directiilor de racire sau incalzire
determinate de sensul tensiunii aplicate, efectul termoelectric controleaza foarte bine
temparatura.
Existã trei efecte termoelectrice:
- efectul Seebeck,
- efectul Thomson
- efectul Peltier.
Efectul Seebeck este conversia directa a diferentei de temperatura in electricitate. La
curent electric nul apare o tensiune (forta) electromotoare daca gradientul termic este
nenul. Efectul Seebeck constã în aparitia unei tensiuni electromotoare într-un circuit format din
douã materiale diferite, ale cãror contacte (suduri) sunt mentinute la temperaturi
diferite. Un calcul exact ale acestei tensiuni electromotoare se face în cadrul teoriei fenomenelor
de transport. Tensiunea termoelectromotoare (Seebeck) depinde de natura conductoarelor si de
diferenta de temperaturã între cele douã suduri.

E   unde α reprezintã coeficientul Seeback 

Coeficientul Seebeck este definit ca tensiunea de mers in gol produsa intre doua puncte
pe un conductor in lugul caruia exista o distributie monotona, uniforma de temperatura - intre
cele doua puncte caderea de temperature este 1K.
In circuitul:

unde:
- SA, SB sunt coeficientii Seebeck ai metalelor A si B;
- T1,T2 temperaturile celor doua parti ale jonctiunii.

Daca luam coeficinetii Seebeck constanti pentru a masura gradul temperaturii,


tensiunea devine:
Tensiunea Seebeck depinde de natura conductoarelor si de gradientul de temperatura.
Fluxurile de caldura (Jq) si de sarcina electrica (Je) ce pot aparea intr-un sistem
termodinamic sunt independente, fiecare fiind functie liniara de fortele termodinamice
determinate de gradientii de temperatura (T) si potentialul electric (V= -E) din sistem:

Unde Lij (cu I, j = 1,2 ) sunt coeficienþi fenomenologici si, conform principiului de
reciprocitate Onsager,L21 =L12 . De asemenea, s-a admis existenta fortelor termodinamice:

Efectul Seebeck are aplicatii la confectionarea termocuplelor, dispozitive care sunt


folosite la mãsurarea temperaturilor. Materialele din care sunt confectionate termocuplele se
aleg în functie de intervalul de temperatura, de precizia necesarã, de cost, durata de viatã etc.
Aceste materiale sunt metale pure sau aliaje si dau denumirea termocuplului respectiv:
platina: rhodiu-platina, nichel: crom-nichel, fier-constantan, cupru constantan, cromel-alumel,
cromelcopel etc (vezi tabelul 2 de mai sus - Tabele cu valori ale coeficientului Seebeck si ale
tensiunii Seebeck).
Termocuplele realizate din semiconductori se utilizeazã numai în anumite domenii de
temperatura si, de asemenea, pot fi folosite pentru constructia asa numitelor termoelemente,
dispozitive care transformã energia termicã în energie electricã prin efect Seebeck.
Dacã temperatura sudurii reci este mentinutã constantã (de obicei prin introducerea ei
într-un amestec de apã cu gheatã, astfel încât T1=273 K), tensiunea Seebeck va fi functie
numai de temperatura sudurii calde T2 :

Daca in aceste conditii se masoarã experimental valorile tensiunii Seebeck UAB la


diferite temperaturi ale sudurii calde T2 si se reprezintã grafic dependenþã într-un sistem
coordonate ( U AB ,ΔT) se obtine o curbã numitã curba de etalonare a termocuplului.

Efectul Peltier consta in conversia energiei termice in tensiune electica si viceversa. Are
loc când curent trece prin doua metalele sau semiconductoarele (unul tip n si unul de tip p) care
sunteti conecteti unul cu altul intr-o jonctiune ( jonctiunile Peltier). Curente conduce un
transfer de caldurã de la una din jonctiune la cealta si astfel are loc transferul de caldura de la o
jonctiune la cealalta.Acest efect a fost observat în 1834 de Jean Peltier, 13 ani dupa descoperirea
lui Seebeck..Acesta este opusului efectului Seebeck.
Coeficientul Peltier P al jonctiunii e definit ca energie termica cedata sau absorbita
reversibil la jonctiunea dintre cele doua metale cand aceasta e traversata de cantitatea de
electricitate unitate([P]SI = J/C = V).

unde:
- Π AB este coeficinetul Peltier a intregului termocuplu;
- ΠA, ΠB sunt coeficientii Peltier pentru fiecare material in parte.
Coeficintii Peltier reprezinta cantitatea de caldura ,creata de curent, care este cedata materialului.

O consecinta interesanta a acstui fenomen este faptul ca transferul de caldura este


controlat de sensul de curgere al curentului (de polaritate).
Una din apictiile practice ala efectului Peltier este coolerul Peltier. Efectul Peltier este folosit la
realizarea minifrigiderelor.

) descopera ca intr-un conductor omogen ale carui capete se afla la temperaturi diferite se
produce sau se absoarbe in mod reversibil caldura proportionala cu cantitatea de electricitate
deplasata "q” efectul Thomson .

Coeficientul Thomson "h" al unui material reprezinta cantitatea de caldura absorbita sau
generata reversibil cand sarcina electrica unitate traverseaza doua puncte din material a caror
temperatura difera cu un grad Celsius sau Kelvin ([h]SI = J/(C·K) = V/K, util µ V/ oC).

h = cv/(n·e) = (2/2)·(T/TF)·kB/e         

Trebuie precizat clar ca efectul Thomson este altceva decat efectul Joule. In efectul Joule
materialul se incalzeste sub actiunea curentului electric, se genereaza caldura in mod ireversibil,
indiferent de sensul curentului electric si proportional cu patratul intensitatii lui, iar in efectul
Thomson se poate genera sau absorbi caldura in mod reversibil, depinzand de sensul curentului
electric si proportional cu intensitatea lui.
William Thomson a explicat (1854) efectele Seebeck si Peltier si relatia dintre ele.
Efectul Seebeck este o combinatie intre efectele Peltier si Thomson: .
Efectul Peltier este deasemenea cunoscut si ca efect Peltier-Joule deoarece au la baza
acelasi principiu, adica la trecerea unui curent electric nenul print-un conductor apare un flux de
caldura. Incalzirea este generata de aplicarea unei tensiuni unui material rezistiv, dar asta nu
inseamna ca intotdeauna determina un efect termoelectric. Aici se face diferenta intre cele doua
efecte: Peltier si Joule. Efectele Peltier-Seebeck si Thomson sunt reversibile, in schimb efectul
Joule este reversibil doar in mod teoretic prin apliarea principiilor termodinamici.

2. Scopul lucrarii:
Aceasta lucrare are drept obiectiv modelarea numerica a efectelor termoelectrice Seebeck si
Peltier, care au loc intr-un termoelement.

Fig.1

a) celula subtire b) celula groasa

In Fig.1 sunt reprezentate celulele termoelectrice, acestea au o grosime neglijabila astfel


incat analiza plan-paralela a proceselor termice si electrice care au loc la nivelul lor
este acceptabila:
Materialul semiconductor (InSb) din care sunt construite celulele este omogen, izotrop, iar
paramentrii sai depind doar de temperatura.
In lucare se vor determina caracteristicile de mers in gol (Rs→∞) si scurtcircuit (Rs→0)
pentru ce aceste structure care functioneaza in regim de generator termoelectric: fluxul termic
asociat gradientului termic stabilit de sursele calda si rece produce o tensiune electromotoare
Seebeck (un camp electric Seebeck). Aceasta, la randul ei, poate genera un curent electric intr-un
circuit extern, Rs. In acest context, efectul Peltier contribuie la reducerea eficientei conversiei
termoelectrice.
1. Modelul fizic

Modelul fizic asociat acestor procese este descris de legea conductiei termice si legea conductiei
electrice:
q   J  k T   TJ
Joule Fourier Peltier

  qJ  T
Ohm Seebeck

Unde:  este potentialul electric;

  este rezistivitatea electrica;

J este densitatea de curent;

  este coeficientul Seebeck;

T este temperatura;

q este densitatea fluxului de energie (caldura);

K este conductivitatea termica.

In regim stationar:

Flux termic

J  0; q  0
  k (T )T   (T )TJ   J )  0

Fluxul electric

{ (T )   (T ) (T )T }  0

3.Modul de lucru
Se necesita utilizarea modului de lucru PDE Coefficient Form pentru temperatura si
pentru potential electric din cauza complexitatii fluxurilor termic si electric.
Se definesc coeficientii dependenti de temperatura(condel , alpha si condterm) , constantele
Trece si Tcald=Trece+4.
1. Problema de transfer de caldura
Potentialele bornelor electrice se stabilesc zero, (conditie Dirichlet omogena), iar pentru restul
frontierei se impune conditia Neumann omogena.
1. Problema de camp electric
a) functionarea in gol
La functionare in gol curentul la bornele celulei este zero.Potentialul bornei electrice
negative se fixeaza zero, iar pentru borna pozitiva precum si restul frontierei se impune conditia
Neumann omogena.
b) functionarea in scurtcircuit

1.Caracteristica de mers in gol obtinuta pentru gradienti termici TH-Tc=273+10 ,20, 40, 60, 80 si 100˚:

U(*10-3) 3.09 6.08 11.76 17.5 22.2 26.42


∆T 10 20 40 60 80 100
2.Caracteristica de mers in scurt circuit obtinuta pentru gradienti termici T H-Tc=273+10 ,20, 40, 60, 80 si
100˚

I(*10-3) 11.31 25.20 61.80 112 178 262.36


∆T 10 20 40 60 80 100

Observatii :
Odata cu cresterea temperaturii creste si tensiunea pentru valorii ale temperaturii cuprinse intre
[ 100- 1000 ]. Putem spunde ca zona de liniaritate se afla la valorii mai mari decat 1000 ale
caracteristicii de mers in scurtcircuit. Insa formula de calcul este aceeasi si pentru panta
caracteristicii de mers in gol cat si pentru panta caracteristii de mers in scutcircuit.
Din acesta analiza rezulta ca efectul Seebeck este cel bun, fiind determinat de aparitia zonei de
liniaritate la caracteristica de mers in gol mai devreme, fata de cea de scurtcircuit. Deasemenea
efectul Peltier este cel care scade eficienta datorita contributiei lui majore la reducerea eficientei
conversiei termoelectrice.

Influenta retelei de discretizare


Val. Bondery 27 Val. Bondery 2
Mesh x 2 104.86 104.77
Mesh x 3 104.8528 104.8113
Remesh 105.43 105.44

Din table rezulta ca cu cat meshul este mai des cu atat valoare celor 2 “granite” sunt mai
apropiate.

Bibliografie:

http://facultate.regielive.ro/laboratoare/electrotehnica/efecte_termoelectrice-40204.html

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Efecte-termoelectrice20271872.php

http://www.referatele.com/referate/fizica/online6/SENZORI-PENTRU-TEMPERATURA---Efecte-
termoelectrice-Coeficientul-Peltier-Coeficientul-Thomson-Coefici.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_curentului_electric#Efecte_termoelectrice_.28Seebeck.2C_Peltier
_.C8.99i_Thompson.29

S-ar putea să vă placă și