Sunteți pe pagina 1din 23

m     este o structura ce inconjoara membrana plasmatica

a celulelor de plante si bacterii, avand roul principal de a pastra


forma celulelor si de a le conferi rezistenta mecanica.
Pe toată suprafaţa peretelui se observă din loc în loc nişte porţiuni
mai puţin îngroşate : punctuaţiuni , reprezentând locurile de legătură
între celulele vegetale care se stabilesc prin plasmodesme , structuri
fibrilare microscopice de origine endoplasmatică ce străbat
punctuaţiunile asigurând conductibilitatea, sensibilitatea şi oarecum
circulaţia substanţelor nutritive
Uniunui intracelulare

apturare de substante
extracelulare prin endocitoza

Absorbtie de substante
   sau lichidul intracelular se gaseste in interiorul
celulelor si este un amestec complex de substante dizolvate in
apa. Desi apa formeaza marea majoritate a citosolului,
structura si proprietatile in celule nu sunt bine intelese.
oncentratiile de ioni, cum ar fi sodiul si potasiul sunt diferite
in citosol decat in lichidul extracelular, aceste diferente in
niveluirle de ioni fiind importante in procese precum reglarea
presiunii osmotice si de semnalizare in celule.
V   
  reprezinta o structura
subcelulara formata din microtubului,
microfilamente si fibre intermediare,
alcatuite din molecule proteice
specializate. Acesta confera celulei
forma proprie si sustinere. De
asemenea, citoscheletul are rol in
locomotia celulara, in transportul
intracelular si in schimbul de
substante cu mediul extern si alte
celule.
O „ , denumite si î 
energetice ´, 3 
 
     3
     
       
3 3 
     
Oitocondriile au forma unor
vezicule alungite,sunt organite
sferice,ovale sau sub forma de
bastonase,ele sunt formate dintr-
o membrana dubla,un sistem de
cisterne si tubuli si stroma(sau
matrix).
Au rol in respiratia celulara,
ereditatea extranucleara si
fosforilarea oxidativa.
    este un organit celular, specific majoritatii celulelor
eucariote animale, situat langa nucleu. Este format din doua
formatiuni numite centrioli, inconjurati de citoplasma densa care
poarta numele de centrosfera. Acesta serveste la reproducerea
indirecta a celulei.
V R 
 x   organit     
eucariotelor  celulei 1898  
  amillo Golgi        
  !   "        
proteinele lipidele     # $ 
           !  
  $    
×  organit celular    %  
      &        %   
  membrana  
    este un organit celular.
Acesta este un corpuscul sferic,
vezicular. Stocheaza peste 40 de
enzime hidrolitice (digestive), pastrate
in stare inactiva intr-un mediu alcalin.
Puse in libertate, enzimele devin active.
Lizozomii se gasesc in numar mare la
celulele fagocitare (leucocitele) si in
celulele imbatranite.

u
£   '
£        $ (
  
V 
V  % 
V   )* )+ 
V ,-$   '   
V O       (     $ x     
  # ./   hidrogen    0  
V O                       
           , 1) "   x"  -  
  
V Π   
V   -    %         
V  - %x  % %   (       

  & "  0     %   

    $   x 
    $      %
   x 
   $ (        
V Π -          $          
" &       
         
%    
V m  „    
V   m
V sunt organite celulare specializate pentru realizarea fotosintezei
V potentialul lor fotosintetic este conferit de prezenta pigmentilor
verzi,clorofilieni , singurii pigmenti capabili de conversie a energiei
luminoase in energie chimica.
V cloroplastele algelor se numesc  OATL 
V ë m
V   m
V m  „    
V  m
V   m
V   m 
V citoplastele au un plan unitar de organite
V are trei componente structurale- functionale :
V ÿ ÿ:- format din 2 membrane lipoproteice
V controleaza schimburile de substante dintre stoma si cito
V  :- sediul reactiilor in timpul fazei de intuneric
V cuprinde un intreg aparat genetic,constituit din molecule de ADN,A N,ribozomi,enzime si altii
factori implicati in replicarea,transcrierea si traducerea informatiei genetice.
V aparatul genetic plastidial este de tip bacterian
V ÿÿ ÿ
V este cea mai importanta componenta a cloroplastului constituit din vezicule aplatizate numite
tilacoide
V tilacoidele sunt asociate si ordonate unul peste altul sub forma unor fiscuri cilindrice numite
grane
V granele sunt interconexate printr-un sistem de tuburi anastomozati numiti tilacoide stomatice
care formeaza zonele intergranale
a l l l r, r l l s  ş
 r 
l . ¦  l  r  l r 
r l l  r   r l
l     l  
 r   r r  r  
v l  r  r   r 
l  
 ţ   r  l 
l  ¦  ţ r 
l  r  l 
l  ¦¦  rl  r  l 

l 
u#         
$   2 2u (  
  
    pancreas   
   insulina     
3 u#      $    $
  $     ( %   
          
 
V u      m„    nucleoli     A N#
 $ citoplasma celulara        (  
reticul endoplasmatic rugosu$   $proteinelor
u$             
 $         * $  x   3
     $      
               $  
 
%*)
u   

   
V u#   $  
  lipide
$  carbohidratilor 
 drogurilor  %   u# 
  steroizii 
  
  vertebrate     
     ,    $  $u# 
V ,   ficat   $u#    $"  
 $ glicocenuluiHidroliza     fosfatul   
ionica "     4enzima u#    
    (      
          %
V #  u#    
      %        
   hidroxil  $  (  % $     
 
a  o parte
constitutiva principala
a    eucariote
   genetic  
   
   
   :
£Oembrana nucleara
£arioplasma
£Unul sau mai multi nucleoli
    , poroasa, este
dubla, cu structura trilaminata,
constituita din doua foite, una
externa, spre matricea
citoplasmatica, ce prezinta ribozomi
si se continua cu citomembranele
reticulului endoplasmatic, alta
interna, aderenta miezului nuclear.
ntre cele doua membrane exista un
spatiu perinuclear, ce contine un
material amorf.
Sub membrana se afla   cu
aspect omogen; este o solutie coloidala, cu
o faza de sol (cariolimfa) si alta de gel
(cromatina nucleara). n interfaza,
cromatina se prezinta sub forma unor
filamente rasucite, fixate de membrana
nucleara sau de nucleoli-numite cromoneme
(structura elementara microscopica a
cromatinei si a cromozomilor). La inceputul
diviziunii celulare, cromonemele se
scurteaza, se ingroasa, luand aspectul de
cromozomi, formati sin doua filamente
alaturate, numite cromatide, legate intr-un
singur punct-centromer. Biochimic,
cromatina este formata din nucleoproteine
(AND legat de histone), fiind sediul
informatiei genetice).
V n carioplasma se gasesc unul sau mai multi   ,
cu rol important in sinteza de A N. Au forma unor
corpusculi densi, rotunzi sau ovalari, delimitati de o
condensare a cromatinei nucleare.
1) Anatomia si iziologia omului ² ompendiu; Editura orint
2) Dictionar Enciclopedic de Genetica ² Editura Stiintifica si Enciclopedica
3) Genetica Diviziunii elulare ² Editura Dacia
4) Wikipedia
5) Principii de Genetica - Editura eres
6) Biologie si Genetica medicala ² EDP
7) Principles of Heredity ² ambridge Univ. Press
8) Anatomy Atlas - Biomed
9) ell and molecular biology ² Academic Press NY
10) Biologie elulara ² EDP
11) Genetica Umana ² Editura stiintifica si enciclopedica