Sunteți pe pagina 1din 23

CELULA

EUCARIOTA
Membrana celulara
Membrana celulara este formată din lipide si proteine. Elementul structural
fundamental al membranelor plasmatice este dublul strat lipidic care se comportă ca o
barieră impenetrabilă pentru majoritatea moleculelor aqua-solubile. Proteinele
membranare, asociate dublului strat lipidic, asigura funcționalitatea membranei. 

Modelul mozaicului fluid, propus de Jonathan S. Singer si Garth L. Nicholson, prezinta


membrana celulara ca un model fluid mozaicat, unde numeroasele componente
structurale se pot deplasa liber.
Peretele celular
Peretele celular este o structura ce inconjoara membrana plasmatica
a celulelor de plante si bacterii, avand roul principal de a pastra
forma celulelor si de a le conferi rezistenta mecanica.
Pe toată suprafaţa peretelui se observă din loc în loc nişte porţiuni
mai puţin îngroşate : punctuaţiuni , reprezentând locurile de legătură
între celulele vegetale care se stabilesc prin plasmodesme , structuri
fibrilare microscopice de origine endoplasmatică ce străbat
punctuaţiunile asigurând conductibilitatea, sensibilitatea şi oarecum
circulaţia substanţelor nutritive
Functiile membranei celulare

Uniunui intracelulare

Capturare de substante
extracelulare prin endocitoza

Absorbtie de substante
Citosolul
Citosolul sau lichidul intracelular se gaseste in interiorul
celulelor si este un amestec complex de substante dizolvate in
apa. Desi apa formeaza marea majoritate a citosolului,
structura si proprietatile in celule nu sunt bine intelese.
Concentratiile de ioni, cum ar fi sodiul si potasiul sunt diferite
in citosol decat in lichidul extracelular, aceste diferente in
niveluirle de ioni fiind importante in procese precum reglarea
presiunii osmotice si de semnalizare in celule.
Citoscheletul
 Citoscheletul reprezinta o structura
subcelulara formata din microtubului,
microfilamente si fibre intermediare,
alcatuite din molecule proteice
specializate. Acesta confera celulei
forma proprie si sustinere. De
asemenea, citoscheletul are rol in
locomotia celulara, in transportul
intracelular si in schimbul de
substante cu mediul extern si alte
celule.
Mitocondriile
Mitocondriile, denumite si „uzine
energetice “, conțin enzimele oxido-
reducătoare necesare respirației.
Mitocondriile au material genetic
propriu - ADN mitocondrial, care
conține informația genetică pentru
sinteza enzimelor respiratorii.
Mitocondriile au forma unor vezicule
alungite,sunt organite sferice,ovale
sau sub forma de bastonase,ele sunt
formate dintr-o membrana dubla,un
sistem de cisterne si tubuli si
stroma(sau matrix).
Au rol in respiratia celulara,
ereditatea extranucleara si
fosforilarea oxidativa.
Centrozomul
Centrozomul este un organit celular, specific majoritatii celulelor
eucariote animale, situat langa nucleu. Este format din doua
formatiuni numite centrioli, inconjurati de citoplasma densa care
poarta numele de centrosfera. Acesta serveste la reproducerea
indirecta a celulei.
Aparatul Golgi
 Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular găsit la majoritatea
eucariotelorsituat în centrul celulei. A fost identificat în 1898 de către
doctorul italian Camillo Golgi şi a fost numit după el. Funcţia principală a
aparatului Golgi este procesarea şi împachetarea macromoleculelor precum
proteinele şi lipidele care sunt sintetizate de celulă. Este deosebit de
important în procesarea proteinelor pentru secreţie. Aparatul Golgi este o
parte a sistemului endomembranal al celulei.
Vacuola
Vacuola este un organit celular, specific mai mult celulelor vegetale,
deşi sunt prezente şi în unele celule animale. Sunt formaţiuni pline cu
suc vacuolar, delimitate de o membrana simpla.
Lizozom
Lizozomul este un organit celular.
Acesta este un corpuscul sferic,
vezicular. Stocheaza peste 40 de
enzime hidrolitice (digestive), pastrate
in stare inactiva intr-un mediu alcalin.
Puse in libertate, enzimele devin active.
Lizozomii se gasesc in numar mare la
celulele fagocitare (leucocitele) si in
celulele imbatranite.

Rol
Depozitarea enzimelor;
Distrugerea corpurilor străine sau
bătrâne ale celulei.
 Structura
Lizozom +
 aspect de vezicule
 diametru de 0,2 - 0,8 microni
 Componente: membrană delimitantă; matrice lizozomală.
 Membrana lizozomilor este mai groasă decât a celorlalte organite şi este impermeabilă (se opune trecerii enzimelor lizozomale în
citosol). Ea conţine ATP-aze care pompează ioni de hidrogen în lizozomi pentru a menţine pH-ul acid.
 Matricea lizozomală are aspect diferit de la un lizozom la altul deoarece aceasta conţine materiale supuse digestie, materiale aflate în
diferite stadii de degradare. Conţine peste 40 de hidrolaze acide (enzime hidrolitice): proteaze, lipaze, glicozidaze, fosfataze, etc.
 Tipuri de lizozomi
 Primari: nu şi-au început incă activitatea de digestie, sunt mici şi au matricea omogenă cu aspect fin granular.
 Secundari: sunt activi (îşi desfăşoară activitatea digestivă), sunt mai mari decât lizozomii primari iar matricea are un aspect
heterogen. Se împart în heterofagozomi si autofagozomi. Heterofagozomii conţin material provenit din mediul extracelular, înglobat
de celulă prin fagocitoză (de ex. resturi celulare, bacterii). Autofagozomii conţin materiale provenite din interiorul celulei (de ex.
organite celulare îmbătrânite) - se produce un fenomen de reciclare.
 Terţiari: sunt corpi reziduali şi conţin materiale nedigerabile, care au rămas în urma digestiei ca urmare a epuizării echipamentului
enzimatic. Sunt mari, prezintă o matrice foarte densă şi foarte heterogena în care sunt incluse structuri de diverse mărimi şi densităţi.
Plastide

 Plastide fotosintetizatoare
 CLOROPLASTELE
 sunt organite celulare specializate pentru realizarea fotosintezei
 potentialul lor fotosintetic este conferit de prezenta pigmentilor
verzi,clorofilieni , singurii pigmenti capabili de conversie a energiei
luminoase in energie chimica.
 cloroplastele algelor se numesc CROMATOFLORI
 FEOPLASTELE
 RODOPLASTELE
 Plastide nefotosintetizatoare
 LEUCOPLASTELE
 CROMOPLASTELE
Plastide +
 ULTRASTRUCTURA CLOROPLASTELOR
 citoplastele au un plan unitar de organite
 are trei componente structurale- functionale :
 INVELISUL:- format din 2 membrane lipoproteice
 controleaza schimburile de substante dintre stoma si cito
 STOMA:- sediul reactiilor in timpul fazei de intuneric
 cuprinde un intreg aparat genetic,constituit din molecule de ADN,ARN,ribozomi,enzime si altii factori
implicati in replicarea,transcrierea si traducerea informatiei genetice.
 aparatul genetic plastidial este de tip bacterian
 SISTEMUL TILACOIDAL
 este cea mai importanta componenta a cloroplastului constituit din vezicule aplatizate numite tilacoide
 tilacoidele sunt asociate si ordonate unul peste altul sub forma unor fiscuri cilindrice numite grane
 granele sunt interconexate printr-un sistem de tuburi anastomozati numiti tilacoide stomatice care
formeaza zonele intergranale
Reticul endoplasmatic

Nucleu celular, reticul endoplasmatic şi


aparat Golgi. 1. nucleu 2. por nuclear 3.
reticul endoplasmatic rugos 4. reticul
endoplasmatic neted 5. Ribozom aflat pe
RE rugos 6. proteine transportate 7.
vezicule de transport 8. aparat Golgi 9.
faţa Cis a aparatului Golgi 10. faţa Trans
al aparatului Golgi 11. cisternele aparatului
Golgi
Reticul endoplasmatic rugos
RE rugos produce şi transportă proteinele. Acesta este acoperit de
ribozomi care îl fac să arate "rugos". Re rugos se întâlneste în mai
multe celule, de exemplu în celulele din pancreas, care sunt
implicate în secreţia de insulina în circuitul sanguin.
În plus, RE rugos este şi un producător de membrane, deoarece
înglobează proteinele membranare în structura sa, iar când este
nevoie de ele în alte locuri le transferî. Acest organit modifică
proteinele şi le modifică calitatea.
Ribozomii
 Ribozomii sau Corpusculii lui Palade generaţi de nucleoli sunt constituiţi din ARN.
Ei se găsesc liberi în citoplasma celulara sau ataşaţi reticulului endoplasmatic,
formând cu acesta reticul endoplasmatic rugos. Ribozomii sunt sediul biosintezei
proteinelor specifice.Ribozomii celulelor procariote au dimensiun mai mici decat
la eucariote. Nu prezinta membrana la periferie şi sunt alcătuiţi din 2 subunităţi
(una mică si una mare). În timpul procesului de sinteză ribozomii acţionează ca
punct de legatură între toate moleculele implicate, precis poziţionate unele faţă de
celelalte. Diametrul ribozomilor este de aproximativ 20nm.
Reticul endoplasmatic neted
 RE neted
RE neted este
este implicat
implicat în
în procese
procese metabolice,
metabolice, ca ca de
de exemplu
exemplu sinteza
sinteza de lipide, metabolismul
de lipide, metabolismul
carbohidratilorşi detoxificarea
carbohidratilorşi drogurilor şi
detoxificarea drogurilor şi otrăvurilor.
otrăvurilor. RERE neted
neted produce
produce şi steroizii, de
şi steroizii, de
exemplu steroizii
exemplu steroizii sexuali
sexuali la vertebrate şi
la vertebrate şi steroizii
steroizii secretaţi
secretaţi de
de glandele
glandele adrenale.
adrenale. Celule
Celule care
care
secretă aceste
secretă aceste substanţe
substanţe sunt
sunt bogate
bogate în în RE
RE neted.
neted.
 Celulele din
Celulele ficat sunt
din ficat sunt şi
şi ele
ele bogate
bogate înîn RE
RE neted.
neted. Aceste
Aceste celule
celule depozitează
depozitează carbohidraţii
carbohidraţii sub
sub
forma glicocenului. Hidroliza
forma glicocenului. Hidroliza glicogenului fosfatul glucozei,
produce fosfatul
glicogenului produce glucozei, oo formă
formă iionica
iionica de
de zahăr
zahăr
care nu
care nu poate
poate ieşi
ieşi din
din celulă.
celulă. O enzima din
O enzima din RE
RE neted
neted al
al acestor
acestor celule
celule indepărtează
indepărtează fosfatul,
fosfatul, astfel
astfel
încât glucoza
încât glucoza poate
poate ieşi
ieşi din
din celulă.
celulă. Astfel,
Astfel, eaea pătrunde
pătrunde înîn circuitul
circuitul sanguin
sanguin prin
prin care
care poate
poate ajunge
ajunge
oriunde este
oriunde este nevoie.
nevoie.
 Enzimele din
Enzimele din RE
RE neted
neted ajută
ajută la
la detoxifierea
detoxifierea drogurilor
drogurilor şi şi otrăvurilor
otrăvurilor prin
prin adăugarea
adăugarea uneiunei grupări
grupări
de hidroxil la
de hidroxil la substanţe,
substanţe, astfel
astfel încât
încât ele
ele devin
devin mai
mai solubile
solubile şişi mai
mai uşor
uşor de
de eliminat
eliminat din
din corp.
corp.
Nucleul
Nucleul celular este o parte
constitutiva principala,
specifica celulelor eucariote, ce
conţine materialul genetic şi
care coordonează toate
procesele intracelulare.
Structura nucleului:
Membrana nucleara
Carioplasma
Unul sau mai multi nucleoli
Membrana nucleara
Membrana nucleara, poroasa, este
dubla, cu structura trilaminata,
constituita din doua foite, una
externa, spre matricea
citoplasmatica, ce prezinta ribozomi
si se continua cu citomembranele
reticulului endoplasmatic, alta
interna, aderenta miezului nuclear.
Intre cele doua membrane exista un
spatiu perinuclear, ce contine un
material amorf.
Carioplasma
Sub membrana se afla carioplasma, cu
aspect omogen; este o solutie coloidala, cu
o faza de sol (cariolimfa) si alta de gel
(cromatina nucleara). In interfaza,
cromatina se prezinta sub forma unor
filamente rasucite, fixate de membrana
nucleara sau de nucleoli-numite cromoneme
(structura elementara microscopica a
cromatinei si a cromozomilor). La inceputul
diviziunii celulare, cromonemele se
scurteaza, se ingroasa, luand aspectul de
cromozomi, formati sin doua filamente
alaturate, numite cromatide, legate intr-un
singur punct-centromer. Biochimic,
cromatina este formata din nucleoproteine
(AND legat de histone), fiind sediul
informatiei genetice).
Nucleolii
 In carioplasma se gasesc unul sau mai multi nucleoli,
cu rol important in sinteza de ARN. Au forma unor
corpusculi densi, rotunzi sau ovalari, delimitati de o
condensare a cromatinei nucleare.
Bibliografie
1) Anatomia si Fiziologia omului – Compendiu; Editura Corint
2) Dictionar Enciclopedic de Genetica – Editura Stiintifica si Enciclopedica
3) Genetica Diviziunii Celulare – Editura Dacia
4) Wikipedia
5) Principii de Genetica - Editura Ceres
6) Biologie si Genetica medicala – EDP
7) Principles of Heredity – Cambridge Univ. Press
8) Anatomy Atlas - Biomed
9) Cell and molecular biology – Academic Press NY
10) Biologie Celulara – EDP
11) Genetica Umana – Editura stiintifica si enciclopedica