[Type text]

STRESUL CA FACTOR AL
ÎMBĂTRÂNIRII. METODE DE
RELAXARE

Gaman Iulian

Stresul ca factor al imbătrânirii. Metode de relaxare

[Type text]

Stres sau stress reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma
agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forţă,
solicitare, tensiune.

Pornind de la conceptul de stres, menţionăm că termenul aparţine lui Hans Hugo Bruno
Selye care consideră că stresul se leagă de sindromul de adaptare reacţia la stress, pe care
individul îl realizează în urma agresiunilor mediului. Hans Selye defineşte stresul ca ansamblu
de reacţii al organismului uman faţă de acţiunea externă a unor agenţi cauzali (fizici, chimici,
biologici şi psihici) constând în modificări morfo-funcţionale, cel mai adesea endocrine.

Stadii:

Primul stadiul este cel al reacţiilor de alarmă şi are două subetape:

 faza de şoc, când pot apărea hipertensiune şi hipotermie.

 faza de contra-şoc, când organismul individului realizează o contracarare a simptomelor
din faza de şoc şi are la bază răspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic
perioadei copilăriei când rezistenţa biologică este foarte scăzută.

Stadiul al doilea este cel de rezistenţă specifică (revenire), când după primul contact cu
agentul stresor organismul se adaptează, comportamentul individului fiind aparent normal,
persistând modificări specifice stadiului anterior, în special de la faza de contraşoc. În plan
ontogenetic, acest stadiu corespunde maturităţii, când individul are o rezistenţă bună, fiind
posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.

Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparţine bătrâneţii) când scad aproape toate
resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menţine din cauza scăderii reacţiilor
de tip vegetativ. Apar vădit consecinţele negative ale acţiunii îndelungate a acestor mecanisme
neurovegetative.

Caracteristicile stresului

Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se
poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului şi posibilităţile de răspuns reale
ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrităţii organismului care este în permanenţă
ameninţată de agenţii stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui
echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se
perturbă. Această perturbare este reversibilă. Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru
intens perceput subiectiv de către individ între cerinţele organismului şi ale mediului şi
posibilităţile de răspuns individuale.

În funcţie de natura agentului stresor, stresul poate fi:

 psihic
 fizic
 chimic
[Type text]

 biologic.

În funcţie de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi:

 individual
 colectiv.

Stresul psihic

Paul Fraisse defineşte stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale
individului care nu-şi găsesc soluţia pe moment. Mihai Golu defineşte stresul psihic ca stare de
tensiune, încordare sau disconfort, determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă,
stare de frustrare (reprimare) a unor trebuinţe, dorinţe sau aspiraţii.

Stresul psihic are un dublu caracter: primar şi secundar. Caracterul primar vorbeşte depre
stres ca rezultat al unei agresiuni recepţionată direct în plan psihic. Caracterul secundar vorbeşte
depre stres ca reacţie de conştientizare în plan psihic a unui stres fizic, căruia individul îi acordă
o semnificaţie de realipula.

Caracteristicile stresului psihic

Agenţii stresori psihici sunt: stimulii verbali (inclusiv cei care aparţin limbajului interior)
care sunt vehiculaţi pe căi nervoase la cortex. Aceştia se diferenţiază total de celelalte categorii
de agenţi stresori din cauza semnificaţiei lor, pentru individ ei având caracter potenţial de a
produce stres psihic. Acest caracter potenţial este validat de semnificaţia cu care îl investeşte
individul. Unul şi acelaşi agent stresor psihic, în afară de faptul că nu produce stres psihic la toţi
indivizii, nu produce stres psihic de fiecare dată la acelaşi individ. Acest lucru este condiţionat de
dispoziţiile de moment ale individului şi de semnificaţia pe care o acordă în acel moment
individul. Apariţia şi amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale
individului (caractere cognitive, voliţionale, motivaţionale şi afective).

Vulnerabilitatea psihică la stres este constituţională sau dobândită. Vulnerabilitatea

psihică este o trăsătură proprie doar anumitor persoane şi se manifestă prin reacţionare uşoară,
prin stare de stres psihic, la o gamă largă de agenţi stresori.

Situaţii generatoare de stres psihic:

 existenţa unor circumstanţe neobişnuite pentru individ care îl surprind pe acesta

nepregătit pentru a le face faţă.
 semnificaţia unui eveniment.
 angajarea individului într-o acţiune sau relaţie exagerată.
 particularităţile contextului social.
 lipsa condiţiilor interne.
[Type text]

 modul subiectiv de a percepe solicitările mediului.

 subsolicitare / suprasolicitare.
 situaţiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel intelectual.
 criza de timp.
 izolarea.
 apariţia unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la frustrare.
 situaţii perturbatoare cauzate de agenţi fizici (zgomote, vibraţii, fluctuaţii de
temperatură).

Există două forme speciale de stres (Selye): distress şi eustress. Distress-ul implică toate
tipurile de stres enumerate (stresul obişnuit). Eustress-ul este starea de stres specială care este
validată prin anumite reacţii endocrine specifice. Se diferenţiază de distress prin:

 natura agenţilor stresori (eustress – stimuli plăcuţi ai ambianţei, trăirile plăcute ale
individului).
 consecinţele acţiunii agenţilor stresori care de cele mai multe ori sunt plăcute.
 în plus faţă de distress, eustress-ul are implică şi stres fizic.

Agenţii stresori ai stresului psihic au următoarele caracteristici: caracter potenţial stresant

(generează stres psihic doar în anumite condiţii), caracter de ameninţare permanentă pentru
individ şi caracter negativ al consecinţelor agenţilor stresori. Există două categorii de agenţi
stresori: unii care acţionează pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare (agenţii psihogeni)
şi stimulii senzoriali externi, care devin agenţi stresori psihici veritabili atunci când bombardează
repetat scoarţa cerebrală şi când au intensitate peste medie.

Parametrii de acţiune ai unui agent stresor: intensitate, durată, repetabilitate, noutate şi

bruscheţe. Asupra individului acţionează constelaţii de agenţi stresanţi. Clasificarea agenţilor
stresori:

o în funcţie de numărul lor, ei sunt: unici şi multiplii.

o în funcţie de asociere, ei sunt: conglomeraţi şi configuraţi.
o în funcţie de dominanţa acţiunii, ei sunt: principali şi secundari.
o în funcţie de numărul indivizilor afectaţi, ei sunt: agenţi stresori cu semnificaţie strict
individuală, colectivă şi generală.
o în funcţie de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminoşi etc), chimici, biologici,
psihologici.

Terapia antistres

Stresul este o afectiune de care sufera din ce in ce mai multi oameni in societatea
moderna. Stresul determina eliberarea hormonilor care conduc la vasoconstrictie si diminueaza
circulatia sangelui. O inima stresata lucreaza mai greu, respiratia se accelereaza, pulsul creste, iar
digestia se incetineste. Disconfortul psihic il determina pe cel fizic.
[Type text]

Starea de nervozitate conduce la tensiuni musculare care se concretizeaza prin contracturi

(contractii involuntare si repetate ale muschilor, care pot produce dureri la nivelul trunchiului si
al coloanei vertebrale. Asa apar contracturile cervicale, lombare, crizele lumbago si
lombosciatice, durerile de cap, nevralgiile dintre coaste sau durerile in zona dorsala.
Evenimentele stresante de peste zi se transforma in consum nervos ce produce efecte nedorite in
corp, creandu-ne tensiuni musculare ce inoculeaza starea de nervozitate, de stres si astfel ne
epuizam constient sau nu energia fizica si psihica.Terapia antistres are scopul de eliminare a
stresului acumulat in organism din diferite motive, si indepartarea efectelor stresului.

Caracteristicile persoanelor aflate intr-o stare de stres acuta

 Sentiment constant de urgenta, graba; lipsa timpului pentru relaxare

 Tensiune in toate relatiile, rezultand certuri, neintelegeri, jigniri etc.
 Mania “evadarii” (in camera personala, masina, parc etc.)
 Senzatia ca timpul curge prea repede, copii cresc prea rapid etc.
 Dorinta constanta de a avea o viata mai simpla si mai linistita;
 discutii permanente cu cei din jur despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor
veni)
 Prea putin timp dedicat propriei persoane sau cuplului
 Sentiment de vinovatie determinat de ideea ca nu ati reusit sa faceti tot ce ati fi putut
pentru cei dragi.

Cum afecteaza stresul diverse organe si sisteme

1. Tractul digestiv – bolile cate pot fi provocate sau agravate de stres include gastrita,
ulcerul gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colonul iritabil
2. Organele de reproducere – infertilitate, tulburari menstruale sau chiar lipsa ciclului
menstrual la femei, impotenta si ejaculare precoce la barbati
3. Vezica urinara – iritabilitate, incontinenta, enurezis - Sistem nervos central – probleme
mentale si emotionale, anxietate, psihoze, depresie
4. Par – pierderea parului cu calvitie
5. Orificiul bucal – ulceratii si lichen plan oral
6. Plamani – exacerbarea astmului bronsic in perioadele cu stres acut
7. Inima – tulburari de ritm cardiac, crize anginoase
8. Musculatura – tensiune musculara dureroasa, agravarea ticurilor nervoase si a tremorului
la bolnavii cu Parkinson

Din punct de vedere psihic:

- anxietate, iritabilitate, depresie , sentiment de insecuritate, plans, sentimente de vina,

dificultatea de a lua decizii, incapacitate de concentrare, lapsus, senzatie de tensiune psihica,
modificari de comportament, apetit alimentar modificat (anorexie sau bulimie nervoasa),
exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri, tulburari ale somnului.
[Type text]

Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sunt legate de stres. Teparia calmanta si
relaxanta prin masaj poate ajuta contracarind toate aceste efecte.

Stresul la batrani

Un grup de cercetători de la University of Southern California din SUA a arătat că sub

influenţa stresului, în situaţii de risc, bătrânii sunt mai mai predispuşi decât tinerii să îşi
modifice comportamentul şi luarea deciziilor. (Pentru aceasta, ei au comparat tineri şi bătrâni,
fiecare din ei stresaţi sau nestresaţi, într-o simulare pe calculator de condus. Stresul era produs de
ţinerea mâinilor în apă rece timp de 3 minute. Riscul era acela de a trece pe culoarea galbenă a cărei
durată era aleasă aleator. Studiul a fot publicat în noiembrie 2008 în revista “Physichological Science”)

Metode de relaxare

Masajul de relaxare este un masaj general, al intregului corp, care are ca scop eliminare
rapida a oboselii, relaxarea musculara si generare a unei stari generale bune. Este extrem de
eficient in cazul starilor de oboseala accentuata. Masajul nu este unul brutal sau dureros asa ca va
puteti lasa corpul „sa pluteasca”. Masajul de relaxare se efectueaza, de regula, cu uleiuri sau
creme parfumate, care stimuleaza starea de bine si relaxarea, conform aromoterapiei.  Masajul de
relaxare si intretinere este un masaj care este indicat a se face cel putin o data pe sapamana,
preferabil doua masaje pe saptamana, si are ca scop mentinerea organismului într-o
functionalitate perfecta.

Tehnica este de aplicare a unor manevre si procedee specifice care au ca scop o mai buna
activare a circulatiei sanguine la nivelul fiecarui segment si organ, realizarea unei elasticitati a
pielii si a articulatiilor si la nivelul musculaturii. Ajuta la relaxarea si tonifierea musculara
specifica unui organism sanatos, înlatura starea de oboseala prin relaxarea sistemului nervos si a
celui hormonal. De asemenea, masajul de relaxare si intretinere poate realiza o eliminare mai
rapida a toxinelor din organism si o regenerare mai buna a tesuturilor.  

 Masajul de relaxare si intretinere este recomandat tuturor persoanelor sanatoase,

indiferent de vârsta, care doresc sa îsi mentina starea de sanatate si sa previna imbolnavirea.
Relatia dintre stres si boala este un punct de interes pentru toti cei preocupati de mentinerea
sanatatii. Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza vasoconstrictie si diminuarea
circulatiei. Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia devine mai rapida si
superficiala, iar digestia se incetineste. Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile
prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot cauza migrene, hipertensiune, depresie,
unele ulcere peptice etc. Cercetatorii au estimat ca 80 % din boli sunt legate de stres. Terapia
calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta, contracarind toate aceste efecte.
Alte metode de relaxare: cromoterapia, hidroterapia, meloterapia, reflexoterapia,
meditatia etc.
Bibliografie

 http://www.santamia.ro/masaj/masaj-relaxare-intretinere.htm
 http://www.slimart.ro/masaj-relaxare.html
[Type text]

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Stres
 http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-
implicatiile-lui_8
 http://www.stiintaazi.ro/index.php?view=article&id=1884%3Ain-situatii-de-stres-si-risc-
batranii-isi-modifica-comportamentul-si-luarea-deciziilor-mai-mult-ca-
tinerii&option=com_content&Itemid=58
 http://www.referat.ro/c_depresia_batrani_a2261.html