Sunteți pe pagina 1din 46

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol

Proiectul Casei de
Ambalare a Produselor
Agricole
1

Cuprins

I. Sumar Executiv ………………………..……………………..………………….……..... 2

II. Proiectări de Case de Ambalare a Produselor Agricole …………………..…….... 2

Model A – Proiectul de Renovare ………………………………………………………... 5

Model B – Proiectul de Exploatare ...............………………………………………….... 6

Model C—Proiectul de Exploatare pentru Roşii şi Ardei .... .... .... ...………………….. 7

III. Descrierea Casei de Ambalare ... .... .... .... ... …………………………….....……………. 14

IV. Rezumate Financiare …………………………............................................................... 26

Model A – Proiectul de Renovare ……………………………………………………….… 26

Model B – Proiectul de Exploatare ………………………………………………………… 27

Model C—Proiectul de Exploatare pentru Roşii şi Ardei ………………………………… 29

V. Planul de Implementare Rapidă .……………………………………………………… 30

VI. Oportunităţi de Comercializare …………………………………………………….…….. 31

VII. Oportunităţi de Finanţare …………………………………………………………………. 31

VIII. Refrigerarea/Observaţii de Construcţie şi Supoziţii de Funcţionare ….……...… 34

IX. Observaţii Post-recoltare ………………………………………………………………….. 35

X. Mulţumiri ……………………………………………………………….…….... .... ... ..…. 45

XI. Anexă …………………………………………..…………………………………....…… 45

Modele Financiare …………………………………………………………………………. 45

Baza de date a Furnizorilor……………………………………………………………………… 45

Activităţile Echipei ……………………………………………………………………………. 45

Informaţii de contact ……………………………………………………………………………. 45

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


2

I. Sumar Executiv
Echipa casei de ambalare a fost angajată să elaboreze şi să pregătească modele financiare
detaliate pentru două case de ambalare alternative în Moldova. Una din ele va fi creată în baza
unei instalaţii existente, iar cealaltă va fi o instalaţie creată în baza unui teren nou (greenfield).

Echipa a petrecut perioada iniţială a vizitei efectuând deplasări pe teritoriul Moldovei şi


intervievând producători, ambalatori şi expeditori de legume, precum şi câteva companii de
proiectări şi construcţii. De asemenea, s-au întâlnit cu lideri ai grupurilor de cooperative, asociaţii
comerciale şi diverse agenţii guvernamentale. Proiectarea caselor de ambalare şi modelarea
financiară au fost ulterior executate în baza informaţiei selectate din aceste interviuri.

Din munca realizată a fost evident că va fi foarte dificil de a construi o nouă instalaţie de
ambalare şi păstrare care ar fi bazată pe culturile agricole depozitate în mod tradiţional cum ar fi
morcovul, sfecla, cartoful şi ceapa. Totuşi, viabilitatea financiară sporeşte odată cu creşterea
procentului legumelor de valoare înaltă. Acestea includ roşiile, ardeiul şi castraveţii. Adiţional,
proiectarea specifică de renovare şi analiza modelării financiare au arătat că, în unele cazuri, s-ar
putea înregistra o creştere economică după renovarea instalaţiilor existente.

Echipa a ajuns la concluzia că Moldova posedă unele avantaje de producţie şi de marketing care
indică că investiţiile în producţia şi ambalarea legumelor proapsete de valoare înaltă ar putea fi
una bună. Totuşi, există câteva impedimente cum ar fi sistemul bancar neprielnic şi lipsa unei
tradiţii de gestionare şi ambalare post-recoltare care ar corespunde standardelor sanitare şi
fitosantare. În contextul acestor realităţi, echipa a recomandat ca USAID să susţină construcţia
unui model de casă de ambalare pentru legume; să acorde expertiză şi asistenţă tehnică în
domeniul practicilor tehnologice şi de gestionare post-recoltare pe durata implementării acestui
model; să asiste Moldova în atingerea standardelor EurepGAP; să coordoneze efectuarea
analizei de viabilitate a producerii legumelor în sere încălzite; să investigheze posibilităţi
adiţionale de construcţie a caselor de ambalare şi elaborare a modelelor financiare care ar
include ambalarea de fructe şi legume, luând în consideraţie că fructele reprezintă 90% din
sectorul de horticultură a Moldovei; să acorde asistenţă Moldovei în sporirea diversificării
producţiei de legume, precum şi să susţină tendinţele producţiei cu valoare adăugată care ar
putea beneficia de ratele competitive de salarizare în Moldova.

II. Proiectări de Case de Ambalare


Schiţele instalaţiilor de păstrare şi ale liniilor de ambalare au fost proiectate în baza următoarelor
consideraţiuni generale:
1. Diversitatea de produse
a. Legumele sezonului cald sensibile la temperaturi joase sunt roşiile, ardeiul,
castraveţii şi vinetele. Temperatura ideală de păstrare a acestora este între 7.5 –
12.5 ºC în dependenţă de particularitatea produsului, însă temperatura rezonabilă de
păstrare a tuturor produselor într-o cameră de păstrare este de 10 - 12 ºC. Se
preconizează păstrarea acestor produse cel mult 4 zile înainte de transportare.
b. Legumele sezonului rece care necesită păstrare sunt ceapa, varza, morcovul şi
sfecla roşie. Acestea necesită 0-1ºC cu umiditate sporită (95%) şi, în dependenţă de
calitatea iniţială a produsului, pot fi păstrate între 3 – 6 luni cu condiţia unei ambalări
de calitate bună.
c. Legumele sezonului rece care sunt răcite (0-5ºC) şi transportate cu depozitare
minimă (câteva zile) includ volume mici de ceapă verde, praz şi conopidă.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


3

2. Volumul maxim al legumelor sezonului cald, în prezent, se înregistrează în septembrie şi


octombrie; volumul maxim de depozitare a legumelor se înregistrează în octombrie şi
noiembrie.

3. Produsul trebuie să fie recoltat şi transportat la casa de ambalare în cel mai scurt timp şi
păstrat la umbră până la ambalare. Coordonarea operaţiunilor de recoltare şi ambalare
este necesară pentru evitarea întârzierilor neîntemeiate care ar putea afecta negativ
calitatea produsului.

4. O instalaţie de ambalare simplă care permite flexibilitatea şi reconfigurarea liniilor de


ambalare datorită sortimentului de produse şi a volumelor de produse este cea mai
optimă. Aceasta ar trebui să permită segregarea produselor (adică legumele organice
separat de legumele produse în mod tradiţional).

5. Veceuri şi dispozitive de spălare a mâinlor trebuie să fie instalate în mod adecvat pentru
a asigura condiţiile optime de igienă a lucrătorilor.

6. Trebuie să existe posibilităţi pentru extinderea ulterioară a instalaţiilor, îmbunătăţirea


liniilor de ambalare (utilaje cu calibror automatizat) şi mărire de debit (capacitate). Ultima
ar putea include activitatea în două schimburi de lucru în cadrul casei de ambalare.

7. Situaţia ideală a unei case de ambalare este aceea în care produsul este gestionat în
cea mai mică măsură şi în cele mai curate condiţii posibile. Din acest motiv, lăzile de
păstrare în câmp trebuie curăţate regulat. Liniile de ambalare vor fi curăţate frecvent.

8. Apa, dacă este folosită, trebuie să fie de calitate potabilă. Este foarte dificilă salubrizarea
permanentă şi eficientă a apei reutilizate şi, din acest motiv, nu se recomandă utilizarea
repetată a apei.

9. Disponibilitatea forţei de muncă şi diversitatea îmbinării de produse şi volume permit


gestionarea manuală substanţială a produsului. Totuşi, pentru a atinge o calitate înaltă şi
produse ambalate consistent, instruirea lucrătorilor este esenţială. Fiecare casă de
ambalare necesită un supraveghetor în teren.

10. Componentele şi operaţiunile de ambalare adecvată pot include următoarele (fotografiile


şi diagramele unor componente de echipament nu au menirea de a recomanda o
companie specifică, ci nemijlocit pentru a prezenta un exemplu vizual):
a. Descărcarea lăzilor de câmp şi păstrarea temporară în încăperea casei de ambalare
(1-2 persoane).
b. Plasarea lăzilor într-un transportor mecanizat care ar permite sortarea prealabilă
(eliminarea defectului); viteza transportorului trebuie să fie ajustabilă la diferite
cantităţi de volum (1-2 persoane) (Figura 1). Pentru a descărca lăzile de păstrare, un
descărcător (fix sau mobil) va fi necesar.
c. Spălarea cu ajutorul unei maşini de spălat cu pulverizator de apă exterior utilizând
apă potabilă de unică folosinţă (a se aplica numai atunci când produsul este prăfuit
sau murdar). Uscarea cu aer forţat (ventilare cu viteză înaltă) (numai dacă produsul
a fost spălat). (Figura 2)
d. Transportor cu bandă rulantă (mecanizat) pentru sortare manuală şi gradarea în
două-trei categorii (patru – şase persoane). (Figura 3) Luminarea adecvată este
esenţială pentru asigurarea sortării şi clasificării după mărimea potrivită. Un separator
poate fi plasat la capătul liniei şi lucrătorii vor mişca produsul pe o parte sau alta a

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


4

transportorului pentru a forma categoriile. Produsul clasificat va fi ulterior împins spre


masa de ambalare pe un transportor cu bandă. Figura 6 indică diferite tipuri de
sisteme mecanizate şi automatizate de clasificare.
e. Staţiile de ambalare. Produsul va fi împins pe transportorul cu bandă şi va fi mişcat
de canal astfel încât el se va rostogoli încet pe mesele de ambalare. O masă lungă
înclinată şi capitonată de ambalare pentru acumulare a produsului poate fi
subdivizată în două sau trei mese pentru categorii de mărime, grad şi culoare a
produsului (Figura 4).
f. Cutii de carton se vor amplasa pe mese sau bănci mici alături de mesele de
acumulare a produsului. Când lucrătorii vor finisa ambalarea produsului în cutiile de
carton, ei vor plasa cutiile pe un transportor gravitaţional cu bandă rulantă.
Transportorul poate fi în două sau trei nivele (lăzile de lemn şi cutiile de carton
deşarte pe nivelele superioare, produsul ambalat pe nivelul inferior) (Figura 5).
g. Cartonul va fi paletizat şi stivat pentru a stabiliza paleta. Cutiile trebuie să fie strict
aliniate deoarece forţa de presare a cartonului rezidă în colţuri. Dacă volumul de
produse este mare şi paletele se completează repede, produsul poate fi paletizat în
casa de ambalare, iar paletele apoi aduse la frigorifer. Dacă volumul este mic, se
recomandă paletizarea în camera de răcire.
h. Coordonarea temperaturilor este esenţială pentru gestionarea post-recoltare a
produselor alterabile. Răcirea produsului pentru a înlătura căldura iniţială de câmp şi
păstrarea şi transportarea produselor la temperaturi aproape optime sunt necesare
pentru a menţine calitatea şi a obţine o perioadă adecvată de păstrare sau ciclu
comercial al produsului. Răcirea cu aer forţat este o metodă versatilă de răcire.
Produsele cum sunt strugurii, căpşunile, piersicii, ardeiul, roşiile, conopida şi
ciupercile sunt de regulă răcite eficient cu aer forţat. Pentru a obţine beneficiul maxim
de la răcire, produsul trebuie răcit în cel mai scurt timp după recoltare. Una din
regulile de aur zice că o zi din termenul de garanţie a produsului va fi pierdută cu
fiecare oră de întârziere la răcire. Docul de livrare trebuie să fie îngrădit şi refrigerat.
Pentru răcirea cu aer forţat, selectarea echipamentelor de evaporare, compresare, şi
condensare necesită calcularea punctului maxim de cerere pentru refrigerare.
Trebuie să fie cunoscute sau estimate orele de sosire a produsului în timpul zilei şi
temperatura acestuia pentru a asigura o rată de răcire acceptabilă (aceasta va
depinde de produs, ambalaj şi paletă). De regulă, produsul va fi scos din frigorifer
când acesta a atins rata 7/8 de răcire. Capacitatea necesară a frigoriferului se va
calcula în baza câtorva factori inclusiv temperatura iniţială a produsului, temperatura
finală, rata de răcire, cantitatea produsului, tipul produsului (căldura specifică a
fructelor şi legumelor diferă de la 0,85 la 0,95 UTB/livră(454gr.)/°F). O tonă de
refrigerare = 12.000 UTB/oră = ~3,5 kW refrigerare. UTB-le (unităţile termale
Britanice) ale căldurii înlăturate = greutatea produsului x căldura specifică x diferenţa
de temperatură. Încărcătura totală a refrigerării este egală cu încărcătura de răcire a
produsului plus căldura din surse diferite cum sunt motoarele de ventilaţie,
remorcele, luminile, oamenii şi transmiterea prin pereţi. În general se consideră că
încărcăturile din surse variate de căldură este egală cu 25% din încărcătura căldurii
produsului. Se recomandă adăugirea a 10-15% din încărcătura totală a căldurii ca
factor de calcul a suprasolicitării instalaţiei. (din Thompson, J.F. et al. (2000).
„Commercial cooling of fruits, vegetables, and flowers” Univ. California Agric. Natl.
Res. Publication 21567).

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


5

Model A—Proiectul de renovare (Lefcons)

1. Instalaţia existentă este un utilaj standard având forma literei „L” cu o dinamică de
producţie eficientă (Figura 7A). Clădirea pare a fi o construcţie zidită solid, cu un acoperiş
metalic nou fixat cu bare de lemn. Este necesar de a instala un plafon suspendat care va
servi ca zonă de gestionare a produselor proaspete. Planşeele vor trebui nivelate şi pavate
unde este necesar. Pereţii trebuie să fie netezi şi impermeabili pentru a favoriza condiţiile
sanitare. Pereţii inferiori care nu suportă greutăţi trebuie eliminaţi. Casa de ambalare,
frigoriferul cu aer forţat, zonă de păstrare (depozit) şi docurile de livrare vor fi respectiv de
246, 93, 130 şi 21 metri pătraţi. Frigoriferul şi spaţiile de păstrare sunt prea mici pentru
volumele de producţie planificate. Se preconizează că podeaua de deasupra subsolului să
aibă capacitatea de a susţine utilajul de răcire şi frigoriferul. Se presupune că există acces
la energie electrică şi că există cantitate, presiune şi calitate adecvată de apă, după cum a
indicat proprietarul. Terenul va avea nevoie de un câmp septic şi drumuri pentru spaţiile de
recepţionare şi livrare a produselor. Instalaţia poate fi extinsă de la frigorifer şi depozitul
frigorific; casa de ambalare poate activa în două schimburi de lucru pe zi.

2. Producţia maximă este în septembrie pentru roşii (12.5 tone/zi), ardei (4.2 tone/zi),
castraveţi (2.5 tone/zi) şi vinete (2.5 tone/zi). Roşiile sunt recoltate şase zile în decursul a
4 săptămâni, iar celelalte legume se culeg trei zile pe parcursul a patru săptămâni;
greutatea estimată a paletei de 12 x 12 cutii carton (30 x 40 x 13 cm) este de 864 kg net
pentru roşii şi castraveţi, şi 720 kg net pentru vinete şi ardei. Produsele trebuie să fie
răcite la temperaturile 10-12°C şi păstrate maximum patru zile (temperatura ideală
variază de la această medie, dar pentru păstrare pe perioadă scurtă şi transportare
aceste temperaturi vor fi adecvate).

3. Volumul maxim de păstrare (300 kg de lăzi) de 167, 80, 200 şi 17 lăzi de, respectiv,
ceapă, varză şi praz.

4. Un potenţială schiţă a casei de ambalare a produselor agricole este indicată în Figura


7B. Un acoperiş trebuie să fie adiţional construit la zona de recepţionare a produselor
pentru a le păzi de soare şi ploaie. Casa de ambalare constă din trei linii:
• #1 şi #2 (roşii, ardei): descărcare şi sortare prealabilă, maşină de spălat legumele,
uscător, sortare manuală şi transportor de sortare după mărime, mese de ambalare,
benzi rulante pentru cartoanele de ambalare spre pre-frigorifer. Un descărcător de
lăzi este inclus în costurile estimate şi ar putea fi instalat pentu folosinţă sezonieră
(adică pentru ambalarea varzei şi a altor produse depozitate).
• #3 este o zonă pentru ambalare manuală a volumelor mici de loturi suplimentare
(ceapa verde, varza, etc.).

5. O zonă pentru controlul calităţii ar trebui schiţată şi adăugată schemei.

6. Un pre-frigorifer cu aer forţat pentru roşii, ardei, castraveţi şi vinete; 2 tuneluri pentru 17
tone de produse. După răcire, produsele pot fi păstrate la temperaturile de 10-12°C în
depozit. Deoarece produsele vor fi paletizate în pre-frigorifer, necesităţile frigoriferului vor
fi reduse. Spaţiul este prevăzut pentru volumele de produse preconizate.

7. Varza şi morcovul vor merge direct în depozitul frigorific; acest spaţiu este prevăzut
pentru 385 lăzi, aranjate în mai multe rânduri cu o trecere centrală (4 lăzi x 11 rânduri, 3
lăzi x 11 rânduri).

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


6

8. În octombrie, volumele joase de legume ale sezonului cald, după răcire, vor fi păstrate
într-un frigorifer cu aer forţat, întrucât temperatura singurului depozit frigorific va fi redusă
la 1ºC pentru sosirea cantităţilor considerabile de legume ale sezonului rece.

9. Produsul va fi livrat dintr-un doc frigorific îngrădit.

10. În afara casei, se va găsi echipamentul sau zona pentru spălarea lăzilor de păstrare în
câmp.

11. Cutiile de lemn şi carton trebuie păstrate într-un spaţiu curat, în cazul acesta probabil în
subsol. În casa de ambalare sunt prevăzute spaţii mici pentru completarea cutiilor de
carton şi păstrarea temporară a cutiilor de lemn.

Model B—Proiectul Greenfield Cooperativele Cemcam

1. Instalaţia este proiectată în forma unui utilaj rectiliniu cu un coridor central de 3 metri
adâncime, terminându-se la docul de livrare (Figura 8A). Clădirea va fi o construcţie
clădită în zonele non-frigorifice, şi panouri izolatoare de metal plasate după principiul
sandwich în spaţiile frigorifice. În estimări sunt incluse şi costurile pentru întreţinerea
drumurilor şi pavare; necesităţile în teren sunt incluse în aceste costuri. Podeaua va fi
dotată cu canalizare în 4 canale numai în interiorul casei de ambalare. Spaţiul total al
instalaţiei este de 1728 metri pătraţi (23 x 72m) incluzând casa de ambalare, frigoriferul,
depozitul şi punctul de livrare a produselor cu, respectiv, 528, 240, 864, şi 96 metri
pătraţi. Docul de recepţionare a produselor este îngrădit. Docul de livrare este îngrădit şi
refrigerat. Instalaţia poate fi extinsă uşor.

2. Producţia maximă este în septembrie pentru roşii (12,5 tone/zi) şi ardei (5,9 tone/zi);
roşiile se culeg şase zile în decurs de patru săptămâni, iar ardeiul se culege trei zile în
decurs de patru săptămâni; greautatea estimată a paletelor este de 12 x 12 cutii carton
(30 x 40 x 13cm), 864 kg net pentru roşii şi 720 kg net pentru ardei; produsul va fi răcit
până la 10-12°C şi păstrat până la 4 zile.

3. Volumul maxim de depozitare (lăzi de 300 kg) de 2100, 467, şi 467 lăzi au fost estimate
pentru, respectiv, varză, morcov, şi sfeclă roşie.

4. Pre-frigoriferul cu aer forţat va avea nevoie de două camere cu câte două tuneluri pentru
fiecare cameră, fiecare cu capacitatea de 17 tone de produse pentru o cameră pe zi.
Camerele sunt separate de coridorul central şi sunt preconizate pentru a se lucra cu
două temperaturi diferite.

5. Depozitul frigorific constă din patru camere, fiecare având capacitatea de a păstra 760
lăzi de varză, morcov, şi/sau sfeclă cu un total de 228 tone de produse pe cameră; lăzi
se vor păstra în şapte nivele înălţime. Pentru cele patru camere se prevede flexibilitate
privind temperaturile de păstrare, amestec de produse (a nu se păstra legume care
produc etilenă împreună cu produse sensibile la etilenă), şi volum de produse (a se
închide camerele odată cu scăderea volumului de produse).

6. O potenţială schemă a casei este schiţat în Figura 8B. Zona destinată casei de ambalare
este relativ mare pentru volumele menţionate, însă va fi posibilă extinderea cu o linie
adiţională sau reconfigurarea pentru a include alte echipamente. Casa de ambalare este
alcătuită din 4 liniii:

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


7

a. #1 şi #2 (roşii, ardei): platforma de descărcare şi pre-sortare, maşina de spălat


legume, uscător, sortare manuală şi transportor de sortare după mărime, mese de
ambalare, transportor cu bandă rulantă pentru produsul ambalat în carton spre
frigorifer.
b. #3 va fi dotat cu un selector mecanizat care va permite clasificarea mai precisă a
produselor după mărime, greutate sau culoare pentru o ambalare de calitate mai
înaltă şi care ar putea fi folosit pentru o gamă mai largă de produse. Aici se include şi
un descărcător de lăzi.
c. #4 este o zonă de ambalare manuală pentru cantităţi mici de loturi suplimentare.

7. În docul de recepţionare este plasat un echipament pentru spălarea lăzilor de câmp.

8. Cutiile de lemn şi carton trebuie stocate într-un spaţiu curat cum ar fi o încăpere îngrădită
la docul de recepţionare. În schema fabricii sunt prevăzute spaţii mici pentru completarea
cutiilor de carton şi păstrarea temporară a cutiilor de lemn.

9. O zonă de control al calităţii ar trebui să fie adăugată schemei casei de ambalare.

Model C—Proiectul Greenfield Cooperativele Cemcam pentru Roşii şi Ardei

1. Instalaţia este proiectată în forma unui utilaj rectiliniu cu un coridor central de 3 metri
adâncime, terminându-se la docul de livrare (Figura 9A). Clădirea şi comentariile
referitor la teren sunt aceleaşi ca şi pentru Modelul B. Suprafaţa totală a instalaţiei este
de 735 metri pătraţi (23 x 72m), incluzând casa de ambalare, frigoriferul, depozitul şi
punctele de expediere respectiv de 528, 240, 864, şi 96 metri pătraţi. Docul de
recepţionare este îngrădit. Docul de expediere este îngrădit şi refrigerat. Instalaţia poate
fi uşor extinsă.

2. Volumul maxim de producţie este în septembrie pentru roşii (12,5 tone/zi) şi ardei (5,9
tone/zi); roşiile vor fi recoltate şase zile în decurs de patru săptămâni şi ardeiul va fi recoltat
trei zile în decurs de patru săptămâni; greutatea paletei de 12 x 12 cutii carton (30 x 40 x
13cm) de 864 kg net pentru roşii şi 720 kg net pentru ardei; produsele se răcesc la 10-12°C
şi se păstrează maximum 4 zile.

3. O cameră de răcire cu aer forţat cu un spaţiu de trecere internă; două tuneluri, 17 tone de
produse pe zi.
4. Capacitatea de depozitare frigorifică (10-12ºC) de 100 palete, 39 tone de produse, cu
trecere internă spre zona îngrădită şi refrigerată de expediere.
5. O schemă potenţială de ambalare este schiţată în Figura 9B. Spaţiul destinat casei de
ambalare este prea larg pentru volumele de roşii şi ardei, dar permite extindere şi
versatilitate privind tipurile de produse. Casa de ambalare este alcătuită din 4 linii:
a. Linia #1 (roşii, ardei): platforma de descărcare şi pre-sortare, maşina de spălat
legumele, uscătorul, sortarea manuală/transportor de sortare după mărime, mese de
ambalare, transportor cu bandă rulantă pentru cutiile ambalate spre frigorifer.
b. Linia #2 va avea un selector mecanizat care va clasifica mai precis produsele după
mărime, greutate şi culoare.
6. La docul de recepţionare este instalat un echipament pentru spălarea lăzilor de câmp.
7. Cutiile de carton şi lemn vor fi stocate într-un spaţiu curat, cum ar fi zona îngrădită a
docului de recepţionare. În schema casei de ambalare sunt prevăzute spaţii mici pentru
strângerea cutiilor de carton şi păstrarea temporară a cutiilor de lemn.
8. La schema casei de ambalare se va adăuga o zonă de control al calităţii.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


8

Figura 1
A = Platforma de descă
descărcare a lăz
lăzilor
ilor şi pre-
pre-
sortare
B = Maşina de spălat legume cu apă de
unică folosinţă (opţional)
C = Uscător cu aer forţat (opţional)
D = Transportor cu bandă rulantă pentru
sortare şi măsurare
E = Mese de ambalare
F = Masă de ambalare pentru
mărimea sau calitatea a 2-a
G = Transportor gravitaţional pentru carton
H = Paletizare în interiorul frigoriferului
cu aer forţat

http://www.marchantschmidt.com
Exemplu de descărcător de coşuri
de 500-1000 kg

Kitinoja & Kader, 2002. Manipulare post-recoltă manuală la scală mică

Figura 2
A = Platforma de descă
descărcare a lăz
lăzilor
ilor şi pre-
pre-sortare
B = Maşina de spălat legume cu apă de
unică folosinţă (opţional)
C = Uscător cu aer forţat (opţional)
D = Transportor cu bandă rulantă pentru sortare şi
măsurare
E = Masă de ambalare
F = Masă de ambalare pentru
mărimea sau calitatea a 2-a
G = Transportor gravitaţional pentru carton
H = Paletizare în interiorul frigoriferului
cu aer forţat

http://www.agriculturalinstallations.com/ http://www.thomasmoore.com/

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


9

Figura 3
A = Platforma de descărcarea lăzilor şi pre-sortare
B = Maşina de spălat legume cu apă de
unică folosinţă (opţional)
C = Uscător cu aer forţat (opţional)
D = Transportor cu bandă rulantă pentru sortarea
defectului,
defectului,
dar în special sortarea după culoare şi mărime
E = Masă de ambalare
F = Masă de ambalare pentru mărimea sau calitatea a 2-a
G = Transportor gravitaţional pentru carton
H = Paletizare în interiorul frigoriferului cu aer forţat

Figura 4
A = Platforma de descărcare a lăzilor şi pre-sortare
B = Maşina de spălat legume cu apă de
unică folosinţă (opţional)
C = Uscător cu aer forţat (opţional)
D = Transportor cu bandă rulantă pentru sortare şi măsurare
E = Masă de ambalare
F = Masă de ambalare pentru mărimea sau calitatea a 2-a
G = Transportor gravitaţional pentru carton
H = Paletizare în interiorul frigoriferului cu aer forţat

Standuri mobile pentru carton


Transportor planşă spre mesele de ambalare
alături de masa de ambalare

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


10

Figura 5

A = Platforma de descărcare a lăzilor şi pre-sortare


B = Maşina de spălat legume cu apă de unică folosinţă (opţional)
C = Uscător cu aer forţat (opţional)
D = Transportor cu bandă rulantă pentru sortare şi măsurare
E = Masă de ambalare
F = Masă de ambalare pentru mărimea sau calitatea a 2-a
G = Transportor gravitaţ
gravitaţional pentru carton
H = Paletizare în interiorul frigoriferului cu aer forţat

Transportor cu bandă rulantă în 3 straturi; Produsul ambalat pe transportorul cu bandă


startul de jos folosit pentru cartonul ambalat rulantă. Intrarea în zona de paletizare

Figura 6
Sortare mecanizată

http://www.kerianmachines.com/ Gttp://www.greefa.nl

Sortare automată computerizată

http://www.aweta.nl/ http://www.durand-wayland.coml

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


11

Figura 7A. Planul Casei de Ambalare Lefcons (Model A).

Figura 7B. Utilaje de Ambalare Lefcons (Model A). Liniile de ambalare 1 şi 2 includ platforma
de descărcare manuală de lăzi (A), maşină de spălat (B), uscător (C), sortare manuală pe
transportor cu bandă rulantă (D), 2 mese de ambalare (E, F), transportor gravitaţional cu bandă
rulantă (G), şi paletizare în frigorifer (H). Zona de ambalare 3 este destinată pentru volume mici.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


12

Figura 8A. Plan pentru Cooperativele Cemcam. Casă de Ambalare (Model B).

Figura 8B. Utilajele de Ambalare pentru Cooperativele Cemcam (Model B). Liniile de
ambalare 1 şi 2 conţin platforma de descărcare manuală de lăzi (A), maşină de spălat (B), uscător
(C), sortare manuală pe transportor cu bandă rulantă (D), 2 mese de ambalare (E, F), transportor
gravitaţional cu bandă rulantă (G), şi paletizare în casa de ambalare (H). Utilajul 3 conţine un
clasificator de mărime mecanizat. Zona de ambalare 4 este destinată loturilor mici de produse.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


13

Figura 9A. Plan pentru Cooperativele Cemcam. Casă de Ambalare pentru Roşii şi Ardei
(Model C).

Figura 9B. Utilaje de Ambalare pentru Cooperativele Cemcam pentru Roşii şi Ardei (Model
C). Linia de ambalare 1 include platformă de descărcăre manuală de lăzi (A), maşină de spălat
(B), uscător (C), sortare manuală pe transportor cu bandă rulantă (D), 2 mese de ambalare (E, F),
transportor gravitaţional cu bandă rulantă (G), şi paletizare în casa de ambalare (H). Linia 2
conţine un descărcător de lăzi mecanizat şi clasificator după mărime mecanizat sau automat.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


14

III. Descrierea Casei de Ambalare


O casă de ambalare este un component al sistemului de gestionare post-recoltare. În acest text se
conţin informaţii despre recoltare, sortare, ambalare şi răcire a fructelor şi legumelor proaspete pentru
a asigura o calitate bună a ambalajului şi livrării pe piaţă.

Pentru toate produsele proaspete, selectarea soiului, condiţiile climaterice şi practicile de cultivare vor
afecta substanţial calitatea acestora la recoltare. Comercializarea de succes a fructelor şi legumelor
proaspete depinde de menţinerea calităţii la recoltare. Produsele proaspete sunt vii şi respiră (adică
enzimatic transformă acizii şi glucoza în prezenţa oxigenului în dioxid de carbon şi căldură).
Gestionarea post-recoltare cu atenţie are ca scop reducerea ratei respiraţiei şi a altor procese care
cauzează alterarea şi pierderea calităţii (pierderea apei, schimbări biochimice, ofelire, etc).
Gestionarea atentă, sanitară şi eficientă este mai importantă decât utilizarea echipamentului post-
recoltare mai sofisticat.

Recoltarea trebuie să fie efectuată la cea mai optimă maturitate pentru o calitate alimentară mai
bună. Produsele nematurizate înregistrează mai multe pierderi de apă după recoltare şi se usucă în
timpul comercializării. Recoltarea prematură a unor asemenea fructe cum sunt merele, roşiile şi
pepenii duce la o coacere neuniformă şi o aromă slabă. Recoltarea produsului răscopt poate cauza
întărirea fructului (sparanghelul, fasolele), îngălbenire grăbită (castraveţii), scrobeală nedorită
(porumbul) sau gusturi nedorite (amărâciune la salată), ori ciclu comercial scurt (merele, ardeiul).
Recoltarea târzie a legumelor (roşiile) sporeşte riscul de vătămare a acestora şi reduce ciclu
comercial.

Recoltarea trebuie efectuată în perioada cea mai răcoroasă a zilei. Produsul este mai rece la răsărit
de soare, iar recoltarea la rece reduce deteriorarea fructului şi pierderea fluidelor. Este mai simplu şi
mai ieftin de a păstra un produs rece decât de a-l răci după ce acesta s-a încălzit. Pentru a reduce
riscul de răspândire epidemiologică, recoltarea ar trebui să înceapă imediat după uscarea frunzelor.
Se recomandă a se folosi containere, echipamente de tăiere şi mănuşi curate. Produsele recoltate
trebuie păzite de soare (a se folosi un container deşert, saci protectori, sau alte protectoare) pentru a
evita vătămarea cauzată de soare şi supraîncălzirea produsului.

Muncitorii trebuie să culeagă şi să gestioneze produsele cu delicateţe. Porţiunile vătămate pe produs


duc la alterarea post-recoltare şi pierderea apei. Pierderi semnificative de calitate apar în cazul
tăieturilor, înţepăturilor, abraziunilor, strivirilor şi presărilor. În unele situaţii, produsul poate părea
nevătămat la suprafaţă, dar ar putea fi alterat în înterior (pepenii verzi, merele). Vătămarea fizică ar
putea fi redusă prin micşorarea numărului de paşi pentru realizarea operaţiunilor directe de
gestionare. Situaţia ideală este aceea în care produsul recoltat se ambalează direct în containerul în
care va fi comercializat (căpşunile sunt exemplul clasic în acest caz). În cele mai multe situaţii,
recoltarea în containerul de livrare nu este posibilă, însă cel puţin numărul etapelor de gestionare a
produsului poate fi redus.

Prepararea pentru comercializare deseori include curăţarea, sortarea, spălarea şi selectarea


produsului. Acestea trebuie efectuate într-o zonă umbrită sau protejată, fie că e vorba de o instalaţie
permanentă, temporară sau mobilă. Casa de ambalare trebuie sa fie situată cât mai aproape posibil
de zona de cultivare. Drumurile de câmp şi de la casa de ambalare vor fi menţinute în condiţii bune
pentru a reduce riscul de vătămare a produselor transportate în containerele de recoltă. Casa de
ambalare trebuie situată deasupra nivelului terestru pentru a facilita canalizarea cu apă şi a permite
formarea docurilor de recepţionare şi de expediere la nivel mai ridicat de suprafaţa pământului. Casa
de ambalare trebuie proiectată în aşa fel, încât să fie facilitată mişcarea într-o singură direcţie a
produselor. Produsele defectate şi rămăşiţele de plante vor fi înlăturate periodic în scopul păstrării
condiţiilor sanitare. O linie de ambalare rectilinie este cea mai eficientă şi evită blocajul de mişcare

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


15

între muncitorii liniilor de ambalare şi elevatoare. În acelaşi timp, asemenea linii de ambalare vor
asigura ca produsele curate să nu intre în contact cu produsele mai puţin curate. Este importantă
asigurarea cu iluminare adecvată pentru securitatea muncitorilor, precum şi pentru o sortare eficientă
şi înlăturarea produselor defecte. Lumina trebuie plasată deasupra transportoarelor, astfel încât
intensitatea luminii să fie de la 500 la 1000 lux pe suprafaţa de lucru. Materialele de ambalaj trebuie
să fie uşor accesibile ambalatorilor. Apa trebuie să fie curată (potabilă) şi în cazul în care se
reutilizează, se recomandă folosirea unui mijloc de sanitarizare pentru a preveni acumularea de
agenţi patogeni şi contaminarea. Cu cât mai puţin este nevoie de spălare, curăţare, şi gestionare
fizică, cu atât mai bine pentru produs. Curăţarea poate înlătura grăsimile de la suprafaţă, care
servesc la auto-protecţia naturală a produsului. De regulă, sortarea se efectuează pe transportoarele
cu bandă rulantă care de cele mai multe ori sunt albe la culoare, însă se utilizează şi culoarea sură
sau alte culori obscure pentru a îmbunătăţi abilitatea de a distinge produsele defecte şi a reduce
încordarea ochilor. Măsurarea poate fi efectuată manual, însă un echipament simplu cu mai multe
benzi rulante separate între ele sau calibror elastic ar putea fi de mai mare folos; echipamentele
automatizate de sortare după culoare şi măsurare sunt tot mai frecvent utilizate. Din nou, cât mai
puţină gestionare, cu atât mai bine; se recomandă a evita formarea vătămărilor cu degetele,
abraziunilor etc. Se recomandă a capitona şi proteja suprafeţele. Suprafeţele liniilor de ambalare
(transportoare, mese de ambalare) trebuie să fie curate şi netede (e necesară spălarea frecventă
pentru e înlătura nisipul, noroiul). Din consideraţiuni de inofensivitate alimentară, curăţenia
produselor, liniilor de ambalare şi igiena angajaţilor sunt foarte importante. Toalete şi lavuare dotate
cu apă şi săpun trebuie să fie disponibile în permanenţă pentru muncitori. Schema din Figura 10
indică unele aspecte ale unei posibile operaţiuni de ambalare.

Ambalarea trebuie efectuată cu acurateţe: nu se admite supra-ambalarea sau ambalarea incompletă.


Ambalarea prea forţată cauzează vătămări de presare; ambalarea fragilă cauzează vibrarea
produselor şi, ca urmare, formarea abraziunilor şi vătămărilor. Containerele trebuie curăţate
sistematic. Dacă pentru ambalare se folosesc containere de plastic reutilizate (CPR), se recomandă
a spăla şi steriliza containerele (deseori cu clor diluat sau soluţie de înălbitor) pentru a înlătura
posibilitatea de formare a organismelor de putrefacţie şi nisipul sau noroiul care pot vătăma produsul.
La folosirea cartonului din fibre, se recomandă a se lua în consideraţie că intensitatea cea mai mare
de presare se aplică asupra colţurilor cutiei de carton; din acest motiv cutiile de carton vor fi stivate cu
stricteţe. Containerele trebuie să aibă orificii (aproape 5% din aria de suprafaţă a containerului)
pentru pătrunderea aerului şi răcorire. Se recomandă folosirea de separatoare plastice subţiri şi
perforate în cutiile de carton pentru a reduce zbârcirea produselor predispuse la pierdere de apă în
cantităţi mari (verdeţurile cu frunze fragile, dovlecelul văratec). Sugative de hârtie se vor aşterne la
baza şi deasupra cutiei de plastic pentru a absoarbe excesul de umezeală şi a reduce alterarea
produselor. Deşi sigilate, cutiile de plastic la fel reduc pierderea de apă, ele sunt riscante deoarece la
păstrarea produsului la temperaturi inadecvate (înalte), pot interveni epuizarea oxigenului şi
dezvoltarea de mirosuri nedorite. La folosirea cutiilor sau separatoarelor de plastic, se recomandă
răcirea produsului înainte de ambalare.

Produsul trebuie răcit în cel mai scurt timp după recoltare. Temperatura este cel mai important factor
care determină rata de deteriorare a produsului. Diminuarea temperaturii reduce capacitatea
metabolică a produsului (respiraţia şi producerea etilenei), pierderea apei, şi creşterea bacteriilor şi
mucegaiului cauzator de putrefacţie. Refrigerarea mecanică este metoda de bază a răcirii produselor.
Răcirea într-o încăpere răcoroasă (plasarea produsului într-o cameră frigorifică) este o metodă
relativ ieftină, dar şi mai lentă. Aerul rece trebuie să circule în jurul produsului să înlăture căldura, de
aceea trebuie lăsat spaţiu între cutii şi palete. Răcirea cu aer forţat trece aerul prin container şi
măreşte considerabil rata de răcire. O încăpere rece poate fi modificată cu mecanisme portabile sau
fixe de aer forţat pentru a mări ratele de răcire. Răcirea hidraulică (prin cufundare în sau pulverizare
cu apă rece) a produselor care suportă umezeala asigură o răcire rapidă şi reduce pierderea de apă.
Totuşi, este nevoie de mai mult timp pentru răcire cu apă a produselor ambalate, şi pentru aceasta

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


16

sunt necesare containere de livrare speciale (cutii de lemn sau ceruite). Prelucrarea sanitară a apei
de răcire (de regulă prin clorare) este critică în prevenirea contaminării. Unele produse sunt rezistente
la contactul cu gheaţă; gheaţa strivită sau fărâmiţată poate fi aplicată direct sau dizolvată în apă.

Tabelele 1 – 6 descriu mai multe opţiuni de gestionare a diferitor tipuri de legume pentru livrarea lor
pe piaţa de produse agricole proaspete. Pentru un singur tip de legume există mai multe posibilităţi
de gestionare astfel încât calitatea finală a produsului să fie la fel de satisfăcătoare. Schemele
dinamicii de producţie pentru diferite legume relevă operaţiunile caracteristice care sunt necesare
pentru prepararea produsului şi care includ etapele de ambalare în câmp şi aranjamentele în cadrul
casei de ambalare. Deşi apa poate fi utilă la spălarea şi răcirea produsului, din cauza condiţiilor
dificile de prelucrare sanitară, se recomandă folosirea mai rezervată a ei. Dacă produsul este recoltat
şi gestionat cu delicateţe, spălarea lui nu este necesară. Se recomandă a se acorda preferinţă răcirii
cu aer forţat decât metodelor de răcire cu apă sau gheaţă. Tabelul 7 şi Tabelul 8 indică etapele de
maturizare a roşiilor (în scara de şase puncte a S.U.A.) şi impactul temperaturii asupra procesului de
maturizare.

Prospeţimea este un atribut foarte important al calităţii. Ea poate fi menţinută prin expedierea
imediată pe piaţă, dar mai poate fi păstrată prin depozitare de scurtă durată (căteva zile) în condiţii
favorabile. Cu cât este mai lung intervalul dintre recoltare şi consum al produsului, cu atât creşte
necesitatea considerării unui management termic mai bun. Dacă produsele sunt depozitate pe
perioade mai lungi (săptămâni), ele vor trebui păstrate la temperatura ideală de depozitare pentru a
nu pierde din calitate. După răcirea produsului, se recomandă supunerea acestuia la un procent
minim de circulaţie a aerului pentru a reduce pierderile de apă. Multe produse agricole (broccoli,
salata, morcov, ţelină) necesită o temperatură de păstrare joasă, aproape de 0°C (Tabela 9). Altele
(busuiocul, castraveţii, vinetele, roşiile, ardeiul, pepenii verzi) sunt sensibile la răceală şi vor trebui
păstrate la temperatură medie (Tabela 9). Majoritatea legumelor (în afară de ceapă şi usturoi) au
nevoie de umiditate sporită în perioada păstrării. Etilena este un gaz natural produs de toate
produsele agricole. Însă legumele foioase şi bulbii produc cantităţi foarte mici de etilenă, aceasta
putând chiar să le facă rău (pătare roşietică, gust amar la morcovi, pierdere de frunze la varză,
îngălbenirea verdeţurilor). Multe fructe, inclusiv fructele terestre cum sunt roşiile şi pepenii produc o
cantitate mare de etilenă în procesul de coacere. Se recomandă păstrarea separată a fructelor şi
legumelor sensibile la etilenă.

Mijloacele de transport folosite trebuie să fie menţinute în condiţii bune. Încărcătura trebuie fixată bine
pentru a reduce vătămările produsului cauzate de vibraţii; vehicolul trebuie condus cu atenţie şi viteză
mică; produsele se vor acoperi pentru a preveni expunerea la soare şi pierderile de apă. Pentru
transportarea produsului la piaţă, se recomandă a se folosi o remorcă, dacă un autocamion frigorifer
nu este disponibil. Autocamioanele frigorifice deţin o capacitate suficientă de refrigerare, însă
capacitatea de forţare a aerului pentru răcire este redusă; autocamioanele frigorifice doar menţin
temperatura, de aceea produsul va trebui răcit înainte de transportare. Containerele trebuie aşezate
pe palete la un interval de spaţiu între pereţii interni ai vehicolului şi containere, lăsându-se canale
între ele, astfel încât aerul rece să circule liber între ele. Se recomandă a evita fluctuaţiile de
temperatură la încărcarea şi descărcarea produsului, întrucât condensarea umidităţii creşte riscul de
putrefacţie. Din aceste motive, docurile trebuie să fie îngrădite şi preferabil refrigerate. În momentul
expunerii pe piaţă, produsul trebuie protejat de temperaturi înalte, viteză mare a aerului, şi umiditate
relativ redusă. Dacă este necesar, produsul va fi stropit cu apă curată. Se recomandă expunerea
produselor în containerele lor, unde este aplicabil, pentru a reduce vătămările cauzate prin
gestionare.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


17

Zece Recomandări Importante pentru Gestionarea Post-recoltare a Fructelor şi Legumelor


Proaspete

1. Maturitatea. Recoltaţi produsul la faza potrivită de maturitate în scopul ulterioarei


comercializări.

2. Reducerea vătămărilor. Reduceţi la minim gestionarea fizică; la fiecare gestionare a


produsului proaspăt se provoacă o vătămare, care deseori poate fi neobservată.

3. Protejarea produsului. Păziţi produsul de soare; produsul trebuie deplasat rapid de pe câmp
sau zona de expunere la casa de ambalare şi protejat de soare. Transportaţi produsul cu
atenţie.

4. Curăţenia şi condiţiile sanitare. Menţineţi linia de ambalare simplă şi curată. Unde se aplică,
alegeţi apă curată sau prelucraţi sanitar apa în cazul utilizării ei repetate. Menţineţi igiena
strictă a muncitorilor.

5. Amabalare delicată. Sortaţi, alegeţi şi ambalaţi produsul cu acurateţe pentru a obţine


uniformitate şi a preveni vătămările (bătături, zgârâieturi, etc.) care pot provoca alterarea şi
inferioritatea calităţii; folosiţi o ladă sau container potrivit. Ambalarea poate fi şi ea informativă
pentru cumpărător.

6. Paletizarea. Asiguraţi-vă că cutiile sunt stivate bine pe paletă, şi că această este prinsă
(încinsă) bine.

7. Răcirea. Răciţi produsul în cel mai scurt interval de timp după recoltare; în general, pentru
fiecare oră de întârziere de la recoltare la răcire, o zi din termenul de garanţie va fi pierdută.
Cea mai importantă cale de a reduce riscul alterării este de a scădea temperatura produsului.

8. Cunoaşterea produsului. Cercetaţi cererile de piaţă (mărimi, grad de coacere, etc.) şi


cerinţele de gestionare a produsului (temperatură, umiditate relativă, termen de garanţie,
etc.) pentru a asigura realizări de succes.

9. Coordonare. Coordonaţi continuu gestionarea post-recoltare astfel încât să fie eficientă şi


rapidă. Gestionarea corectă post-recoltare menţine calitatea produsului, însă nu o
îmbunătăţeşte.

10. Instruire. Instruiţi şi remuneraţi la nivel înalt muncitorii implicaţi în etapele dificile de
gestionare post-recoltare; asiguraţi-vă că angajaţii dispun de toate instrumentele necesare
pentru facilitarea muncii lor.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


18

Tabelul 1. Operaţiuni de Gestionare Post-recoltare pentru Bulbi şi Rădăcinoase


Pregătirea pentru recoltare (retezare, răsucire; înlăturarea vârfurilor)

Recoltare (Mecanică sau manuală)

Încărcarea în lăzi, remorci

Transportare la casa de ambalare

Pentru comercializare imediată Lăzi spre depozitare
⇓ ⇓
Descărcare (spălare la conductul cu apă, vânturare) Descărcarea din depozit
⇒ ⇒ ⇒ Spălare ⇐ ⇐ ⇐

Sortare şi selectare

Măsurare

Opţiuni de răcire hidraulică (morcovul, ridiche)

Ambalare (ambalaj de consumator/containere pentru livrare)

Păstrare frigorifică temporară

Încărcarea produselor în vehicule de transport

Tabelul 2. Operaţiuni de Gestionare Post-recoltare pentru Ceapă şi Legume din aceeaşi


clasă
Pregătirea plantei pentru recoltare (răsucirea vârfurilor, tăierea)

Recoltare (manuală sau mecanică)
Retezarea rădăcinilor şi a vârfurilor

Ambalare în câmp Casa de ambalare
⇓ ⇓ ⇓
Gestionare în câmp Gestionare în şanţ Încărcare în lăzi
(în saci/lăzi)
⇓ ⇓ ⇓
Sortare şi selectare la Încărcare în remorci/autocamioane Gestionare
unitatea mobilă de mabalare
⇓ ⇓ ⇓
Ambalare (sacoşe sau cutii) Transportare la casa de ambalare Păstrare
Încărcare în remorci ⇒ ⇒ Vânturare ⇐ ⇐
⇓ ⇓
Păstrare temporară/gestionare Sortare şi selectare, măsurare
în depozite umbrite sau acoperite ⇓
Ambalare (sacoşe sau cutii)
⇓ ⇓
Zone de păstrare temporară
cu ventilaţie, circulaţie sporită de aer

Transportare pentru comercializare

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


19

Tabelul 3. Operaţiuni de Gestionare Post-recoltare pentru Verdeţuri, Salată, şi Ceapă


Verde
Recoltare(manuală)
AMBALARE ÎN CÂMP GESTIONARE LA CASA DE AMBALARE
⇓ ⇓
Tăiere, retezare, sortare, măsurare manuală Încărcare în lăzi sau remorci
⇓ ⇓
Platforma mobilă de ambalare Transportare la casa de ambalare
⇓ ⇓
Unităţi individuale de împachetare Descărcare
⇓ ⇓
Ambalare în containere de livrare Retezare (manuală sau mecanică)
⇓ ⇓
Paletizare Spălare (ceapa verde)
⇓ ⇓
Trasnportare la instalaţia de răcire Sortare şi selectare
⇓ ⇓
Ambalare şi paletizare
Răcire (vacuum, aer forţat, hidraulică)

Păstrare frigorifică temporară

Încărcare în autocamioane refrigerate

Top-ice (se foloseşte pentru unele produse, dar nu e recomandabil)

Transportare pentru comercializare

Tabelul 4. Operaţiuni de Gestionare Post-recoltare pentru Legume de genul Broccoli şi


Conopidă
Recoltare (cu mâna)
AMBALARE ÎN CÂMP GESTIONARE LA CASA DE AMBALARE
Tăiere, retezare şi măsurare manuală Încărcare în lăzi sau remorci
Muncitori la unitatea mobilă de ambalare ⇓
Transportare la casa de ambalare
⇓ ⇓
Spălarea conopidei cu apă clorată (opţional) Descărcare (mecanică sau manuală)

⇓ Retezarea frunzelor
Împachetarea vîrfurilor (conopidă) ⇓
Legare sau împachetare (broccoli) Spălarea conopidei (opţional)
⇓ ⇓
Ambalare după număr (cutii de plastic sau de lemn în cazul Legare sau împachetare (broccoli); Împachetarea
răcirii hidraulice sau cu gheaţă) vârfului (cauliflower)
⇓ ⇓
Paletizare în carton Măsurare manuală
⇓ ⇓
Transportare spre frigorifer Ambalare după număr şi paletizare
⇓ ⇓
Răcire (broccoli cu gheaţă topită; conopida cu aer forţat )

Păstrare frigorifică temporară

Încărcarea în autocamioane frigorifice pentru livrare

Transportare pentru comercializare

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


20

Tabelul 5. Operaţiuni de Gestionare Post-recoltare pentru Fructe şi Legume cum sunt


dovleceii, vinetele, castraveţii şi ardeiul.
Recoltare manuală, cu sortare a fructului defect care nu poate fi ambalat
Plasarea în cufere de plastic, sacoşe sau găleţi curate

Ambalare în câmp Casa de ambalare
⇓ ⇓
Fructele, deseori necurăţate; Plasarea sacoşelor în remorci pentru transportare în zona
Pot fi cufundate în apă curată, spălate prin pulverizare de ambalare
sau şterse cu o cârpă umedă şi curată ⇓
Descărcarea sacoşelor şi spălare prin pulverizarea apei
sau cufundare în apă curată
⇓ ⇓
Selectare şi clasificare după mărime, maturitate sau Aplicarea grăsimilor protectoare sau a uleiului vegetal
defect prin pulverizare sau prin ungere manuală a fructului
(opţional)
⇓ ⇓
Ambalare după greutate sau număr în containere de Selectare şi clasificare după mărime, maturitate sau
livrare defect
⇓ ⇓
Paletizare şi transportare spre frigorifer Ambalare după greutate sau număr în containere de
livrare
⇓ ⇓
Răcire la 7-13ºC (45-55°F) Răcire la 7-13ºC (45-55°F)
⇓ ⇓
Transportare la centrul de distribuţie Transportare la centrul de distribuţie
(7-13ºC = 45-55°F) (7-13ºC = 45-55°F)

Tabelul 6. Sistemul de Gestionare Post-recoltare pentru roşii mature.


Recoltare manuală, eliminând fructul defect care nu poate fi ambalat

Plasarea fructului în cufere de plastic sau sacoşe cu răsuflători;
Încărcarea cuferelor pentru transportare în zona de ambalare sau la casa de ambalare

Descărcarea cuferelor şi spălarea roşiilor, la necesitate;
Cufundarea în apă curată de unică folosinţă şi/sau apă clorată,
sau spălare prin pulverizare, sau ştergere cu o cârpă umedă curată pentru înlăturarea prafului

Dacă a fost spălat, fructul va trebui uscat cu aer forţat înainte de gestionarea ulterioară

Clasificare manuală sau mecanizată după culoare şi/sau mărime

Muncitorul la ambalare va selecta fructul şi va efectua clasificarea ulterioară (după mărime sau culoare)

Plasarea fructului în containerele de livrare (cutii de carton cu unul sau două straturi; separatoare de hârtie sau burete
între straturi)

Containerele deschise sunt deplasate pe transportorul gravitaţional cu bandă rulantă şi sunt paletizate după inspecţia
pentru stabilirea finală a calităţii, acoperirea cutiilor de carton;

Paletele se vor stiva vertical pentru a reduce vătămarea cauzată de vibrare în timpul transportării

Fructele în palete se vor răci la 10-13ºC în cel mai apropiat timp (frigorifer sau răcire cu aer forţat) şi se vor transporta
la aceeaşi temperatură

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


21

Tabela 7. Fazele de maturizare şi coacere a roşiilor pentru comercializare imediată

Verde. Suprafaţa roşiilor este complet verde. Nuanţele verdelui pot varia de la
verde deschis la verde închis.

Schimbarea culorii. Se observă o schimbare accentuată a culorii din verde în


vânăt. Galben închis, roz sau roşu de 10% sau mai puţin a suprefeţei roşiilor.

Transformarea. Culoarea galben închis, roz sau roşu se observă pe mai mult
de 10%, dar nu mai mult de 30% din suprafaţa roşiilor.

Roz. Culoarea roză sau roşie se observă pe mai mult de 30%, dar nu mai mult
de 90% din suprafaţa roşiilor.

Roşu deschis. Culoarea roşu deschis sau roşu se observă pe mai mult de 60%,
însă culoarea roşie nu acoperă mai mult de 90% din suprafaţa fructului.

Roşu. Roşu înseamnă că mai mult de 90% din suprafaţa roşiei, în total, este
roşie.

http://www.tomato.org
http://www.foridatomatoes.org

Tabelul 8. Efectul temperaturii asupra ratei medii de coacere în fazele de maturitate verde,
schimbare a culorii, transformare şi culoarea roz a soiurilor tradiţionale de roşii. Soiurile de
seră cu mutaţii genetice pentru coacere vor necesita o perioadă mai îndelungată pentru coacere
completă.

Numărul de zile pentru faza de coacere completă la temperatura indicată


°C 12.5 15 17.5 20 22.5 25
Faza de coacere

Schimbarea culorii (10% culoare) 16 13 10 8 6 5

Transformarea (10-30% culoare) 13 10 8 6 4 3

Roz (30-80% culoare) 10 8 6 4 3 2

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


22

Tabelul 9. Condiţii de Păstrare şi Transportare Recomandate pentru Legume.


Capacitatea
Temperatura Punctul de Umiditate Termenul
de a produce Sensibilitatea
de păstrare congelare relativă maxim de Calitatea de
Produs o o etilenă1 la etilenă2
C C % garanţie (zile) recoltare
Anghinarea 0 -1.2 90-95 10-16 FR R Mărime,
bractee
fragile
Sparanghelul 2.5 -0.6 90-95 14-21 FR M Bracteele
din vârf
închise;
mărime
Busuiocul 12.5 -0.5 95 7-14 FR M Frunze
proaspete,
fragile
Fasolea, uscată 7.5 -0.7 90-95 10-14 R M Păstaie
sau păstaie crocantă,
seminţe
mici
Sfeclă cu frunze 0 -0.4 90-95 10-14 FR R Rădăcini
firme;
frunze
proaspete
Sfecla rădăcini 0 -0.9 95-100 90-150 FR R Vârtoasă,
culoarea
tipică a
rădăcinii
Cicoarea 0 -- 95-100 14-28 FR R Vârf tare,
muguri
închişi
Broccoli 0 -0.6 90-95 10-14 FR S Vîrf crocant,
vârtos şi
compact
Varza de 0 -0.8 90-95 21-35 FR S Căpăţână
Bruxelles fermă,
verde
aprins
Varza 0 -0.9 95-100 30-60 FR S Căpăţână
Chinezească fermă,
frunze
proaspete
Varza verde, 0 -0.9 95-100 90-180 FR S Căpăţână
roşie fermă,
frunze
proaspete
Morcovul 0 -1.4 95-100 28-180 FR S Rădăcini
fine,
crocante şi
dulci
Conopida 0 -0.8 90-95 20-30 FR S Vârfuri albe,
compacte
Ţelina (rădăcina 0 -0.9 95-100 180-240 FR R Rădăcini
comestibilă) firme,
nevătămate
Ţelină (tulpina 0 -0.5 90-95 14-28 FR M Peţioluri
comestibilă) fine,
mustoase
Sfecla foioasă 0 -0.1 95-100 10-14 FR S Frunze
proaspete,
fine
Varza foioasă 0 -0.8 90-95 10-14 FR M Frunze

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


23

proaspete,
fine
Porumbul 0 -0.6 90-95 4-6 FR R Găunte fin
şi dulce
Castraveţii 10 -0.5 90-95 10-14 R S Crocanţi,
verzi,
vârtoşi
Vinete 10 -0.8 90-95 10-14 M R Seminţe
mici,
suprafaţă
lucioasă,
vârtoase
Cicoarea, 0 -0.1 95-100 14-21 FR M Frunze
Escarole proaspete,
fine şi
mustoase
Usturoiul 0 -0.8 65-70 140-210 FR R Coaşă şi
tulpină bine
îngrijite
Iarba culinară 0 -0.2 95-100 10-14 FR S Frunze fine,
aromatică proaspete
şi mustoase
Guliile 0 -1.0 95-100 25-30 FR R Mari,
vârtoase,
verzi
Prazul 0 -0.7 95-100 60-90 FR M Frunze
mari, verzi
şi ferme
Salata 0 -0.2 95-100 14-21 FR S Frunze
ferme,
mustoase,
fine
Pepenii, 2.5 -1.2 90-95 10-21 S M Trunchi
Cantalupul vârtos;
colorat;
zăhăros
Pepenele-galben 7.5 -1.0 85-90 21-28 M S Suprafaţă
parafinoasă
coajă albă;
greutate
considerabil
ă
Ciupercile 0 -0.9 90-95 12-17 FR M Proaspete,
albe, ferme
Okra 10 -1.8 90-95 7-14 R M Mici, verde
aprins
Ceapa uscată 0 -0.8 65-75 30-180 FR R Bulbi
vârtoşi,
tulpină dură
Ceapa verde 0 -0.9 95-100 7-10 FR M Mari, căzi
verde
aprins
Pătrunjelul 0 -1.1 95-100 30-60 FR S Frunze
proaspete,
fine şi
mustoase
Păstârnacul 0 -0.9 95-100 120-150 FR S Rădăcini
ferme
Mazărea 0 -0.6 90-95 7-10 FR M Seminţe
fine; vârfuri
verzi
Ardeiul dulce 7.5 -0.7 90-95 12-18 R R Suprafaţă

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


24

vârtoasă,
lucioasă
Ardeiul iute 7.5 -0.7 90-95 14-21 R R Suprafaţă
vârtoasă,
lucioasă
Cartoful, timpurii 10 -0.8 90-95 10-14 FR R Size,
defect-free
tubers
Cartoful, recoltă 7.5 -0.8 90-95 56-175 FR M Mari, bulbi
târzie nevătămaţi
Cartoful pentru 5 -0.8 90-95 84-175 FR M Ferm,
însămânţare matur
Dovleacul 12.5 -0.8 70-75 84-160 M R Coajă dură,
(Bostan) culoare
distinsă,
greu
Ridichea 0 -0.7 95-100 21-28 R R Frunze
verzi, ferme
şi mustoase

Rubarba 0 -0.9 95-100 14-21 FR R Tulpină


fermă,
culoare
roşie

Napul Rutabaga 0 -1.1 95-100 60-120 FR R Rădăcini


ferme şi
fine

Spanacul 0 -0.3 95-100 10-14 FR S Frunze


proaspete,
fine şi
mustoase

Dovlecelul de 10 -0.5 90-95 7-14 R M Ferm,


vară lucios,
mărime
potrivită
Dovlecelul de 12.5 -0.8 70-75 84-150 R M Trunchi dur,
iarnă cu coajă,
vârtos
Cartoful dulce 12.5 -1.3 85-90 90-180 FR R Rădăcini
ferme,
nevătămate
Roşii mature, 12.5 -- 90-95 21-28 R S Ferme,
verzi suprafaţă
semitransp
arentă,
colorată
intens
Roşii coapte 12.5 -0.5 90-95 7-14 M S Ferme,
culoare
uniformă
Rapiţa, rădăcini 0 -0.5 95-100 60-120 FR R Rădăcini
ferme şi
grele
Rapiţa, foi 0 -1.0 95-100 10-14 FR S Funze
proaspete,
fine şi
mustoase
Năsturelul 0 -0.3 95-100 4-7 FR S Funze
proaspete,

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


25

fine şi
mustoase
Pepenele-Verde 10 -0.4 85-90 14-21 R S Crocant,
miez colorat
intens, greu
1
Producere de C2H4 : FR=Foarte redus (0.1 µl/kg-h); R=Redus (0.1-1.0); M=Moderat (1-10); S=Sporit (10-100); FS=Foarte sporit
(>100).
2
Sensibilitatea pentru a determina efectele C2H4: S=Sporit; M=Moderat; R=Redus; N=Nici un efect

Compilat din Kader et al., ‘Postharvest Technology of Horticultural Crops’, UC Davis Publication 3311, 2002; “A
Commitment to Excellence in the Shipment of Perishable Commodities”, Sea-Land Service, Inc., Elizabeth, N.J., 1980. 19
p; Tropical Products Transport Handbook, USDA Agric. Hdbk 668, 1987; şi Cantwell, informaţie nepublicată.

Figura 10. Schema unei zone de lucru pentru o operaţiune de ambalare care include sortare
manuală şi ambalare. Din Thompson et al. Ch. 8 in Kader, A.A. 2002. „Postharvest Technology of Horticultural
Crops”, Univ. California Div. Agric. Natl. Res. Publication 3311.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


26

IV. Rezumate Financiare

Model A—Declaraţia de profit şi pierderi, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Tone comercializate 1,408 1,759 2,199

Venit brut 349,883 437,354 546,693

Costul Produsului 132,451 165,564 206,955


Materiale de Ambalare 54,319 67,899 84,874
Munca de Ambalare 5,837 7,296 9,120

Sub-Total 192,607 240,759 300,948


Marja brută 157,276 196,595 245,744

Cheltuieli generale şi administrative 20,975 27,267 35,447

Amortizare 32,500 65,000 65,000


Dobânda 58,938 69,002 54,602

Profit înainte de impozitare 44,864 35,326 90,695

Model A—Bilanţul contabil, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Active curente
Numerar 79,631 73,497 149,192

Active fixe
Construcţie 475,000 448,000 421,000
Echipament 190,000 152,000 114,000
Total active 744,631 673,497 684,192

Pasive
Împrumut bancar 449,805 343,346 263,346

Reţineri din salarii/venituri 44,864 80,190 170,885


Contribuţiile acţionarilor 149,961 149,961 149,961
Grant USAID 100,000 100,000 100,000
Total pasive 744,631 673,497 684,192

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


27

Model A—Flux de numerar, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Surse
Profit net 44,864 35,326 90,695
Amortizare 32,500 65,000 65,000
Împrumut bancar 449,805
USAID 100,000
Acţiuni 149,961
Total surse 777,131 100,326 155,695

Consum
Investiţii 665,000
Împrumut bancar 26,459 80,000 80,000
Capital circulant 85,671 20,326 75,695
Total Consum 777,131 100,326 155,695

Model B— Declaraţia de profit şi pierderi, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Tone comercializate 2,020.00 2,525.00 3,156.25

Venit brut 481,372 601,714 752,143

Costul Produsului 200,233 250,292 312,865


Materiale de Ambalare 66,455 83,069 103,836
Munca de Ambalare 7,860 9,825 12,281

Sub-Total 274,549 343,186 428,982


Marja brută 206,823 258,529 323,161

General şi administrativ 27,896 37,102 47,978

Devalorizare 206,667 206,667 206,667


Dobândă 308,084 363,502 287,860

Profit înainte de impozite -335,824 -348,742 -219,344

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


28

Model B—Bilanţul contabil, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Active curente 103,748 -458,560 -815,471
Numerar 103,748 -458,560 -815,471

Active
Construcţie 2,010,000 1,879,333 1,672,667
Echipament 380,000 304,000 228,000
Total active 2,493,748 1,724,773 1,085,196

Pasive
Împrumut bancar 2,229,572 1,809,339 1,389,105

Acţiuni
Fonduri acţionari 500,000 500,000 500,000
Reţineri la salarii -335,824 -684,565 -903,909
Grant USAID 100,000 100,000 100,000
Total pasive 2,493,748 1,724,773 1,085,196

Model B—Fluxul de numerar, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Surse
Profit net -335,824 -348,742 -219,344
Amortizare 206,667 206,667 206,667
Împrumut bancar 2,334,630 0 0
USAID 100,000 0 0
Acţiuni 500,000 0 0
Total surse 2,805,474 -142,075 -12,677

Consum
Investiţii 2,390,000 0 0
Împrumut bancar 105,058 420,233 420,233
Capital circulant 310,415 -562,309 -432,911
Total Consum 2,805,474 -142,075 -12,677

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


29

Model C— Declaraţia de profit şi pierderi, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Tone comercializate 1,110 1,388 1,734

Venit brut 259,582 324,477 405,596

Costul Produsului 90,516 113,144 141,431


Materiale de Ambalare 60,222 75,277 94,097
Munca de Ambalare 4,319 5,399 6,749

Sub-Total 155,056 193,821 242,276


Marja brută 104,525 130,657 163,321

General şi administrativ 13,948 18,132 23,572

Devalorizare 90,000 90,000 90,000


Dobândă 143,405 166,693 127,471

Profit înainte de impozite -142,827 -144,168 -77,722

Model C—Bilanţul contabil, Dolari S.U.A.

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Active curente
Numerar 286,745 14,677 -140,944

Active
Construcţie 650,000 610,000 520,000
Echipament 250,000 200,000 150,000
Total active 1,186,745 824,677 529,056

Pasive
Împrumut bancar 1,035,019 817,121 599,222

Acţiuni
Fonduri acţionari 194,553 194,553 194,553
Reţineri la salarii -142,827 -286,996 -364,718
Grant USAID 100,000 100,000 100,000
Total pasive 1,186,745 824,677 529,056

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


30

Model C—Fluxul de numerar, Dolari SUA

$1=Lei 12.85
2006 2007 2008
Surse
Profit net -142,827 -144,168 -77,722
Amortizare 90,000 90,000 90,000
Împrumut bancar 1,089,494 0 0
USAID 100,000 0 0
Acţiuni 194,553 0 0
Total surse 1,331,219 -54,168 12,278

Consum 0 0 0
Investiţii 900,000 0 0
Împrumut bancar 54,475 217,899 217,899
Capital circulant 376,745 -272,067 -205,621
Total Consum 1,331,219 -54,168 12,278

V. Planul de Implementare Rapidă


Un acţionar care doreşte să investească într-un asemenea proiect trebuie să ia în consideraţie
următoarele acţiuni.

1. Primul pas ar fi să efectueze un studiu minuţios al pieţei / producţiei. Studiul trebuie


efectuat atât la nivel naţional cât şi pe pieţele internaţionale vecine. Scopul acestui studiu
va fi determinarea cererii pentru toate produsele candidate, ritmul cererii pe parcursul
anului, metodele preferate de ambalare, şi preţurile de desfacere preconizate pe piaţă
CAF (Cost Asigurare Fraht). Preţurile ar trebui să fie stabilite după soi, mărime şi calitate.
Studiul de producţie va fi proiectat pentru a verifica costul de producţie pentru fiecare
produs candidat livrat la instalaţia de ambalare. Costurile de ambalare şi împachetare se
vor determina tot din acest studiu, precum şi costurile de livrare a produsului pe piaţă, în
cazul în care produsul nu este comercializat direct la instalaţie.

2. Următorul pas va fi determinarea terenului potrivit pentru a localiza casa de ambalare.


Aceasta se va efectua în primul rând luând în consideraţie accesul la volume mari de
produse (economia unei case de ambalare este nemijlocit dependentă de volumele
produselor), dar se va examina şi calitatea solului, accesul la apă şi la transportare,
(autostradă şi cale ferată), precum şi accesul la numărul necesar de angajati.

3. Al treilea pas va fi efectuarea unui studiu de fezabilitate şi a unui plan de afaceri. Aceasta
presupune a face presupuneri critice asupra produsului care urmează a fi gestionat şi a
volumelor acestuia, executând o proiectare potrivită de casă de ambalare care se va
baza pe presupunerile de volum, şi ulterior dezvoltând un model financiar care va include
asumări de cheltuieli generale şi administrative, precum şi o structură anumită de capital
şi cheltuieli respective.

4. Ultimul pas ar fi asigurarea cu finanţarea necesară, asigurarea cu teren, licitarea


serviciilor de inginerie şi construcţie, şi, lucrul poate fi început.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


31

VI. Oportunităţi de comercializare


Oportunităţile de comercializare pentru Moldova pot fi divizate în 4 categorii de bază:

Piaţa Naţională
Piaţa naşională pentru legume este caracterizată de calitatea proastă a produselor (cu excepţia
unor produse importate), ambalare modestă, lipsă de diversitate de produse, lipsa produselor cu
valoare adăugată, şi un procent nejustificat de înalt de produse importate. Spre exemplu,
produsele importate reprezintă peste 19% din totalul de producţia de morcovi disponibilă, şi peste
23% din producţia de ceapă disponibilă. Adiţional, acţionarii de supermarket intervievaţi de noi şi-
au exprimat dorinţa de a procura mai mult produse de la furnizorii locali. Cu toate acestea, ei nu
au fost în stare să indice volumele şi calitatea de care au nevoie, iar ambalarea a fost calificată
drept complet inadecvată. Toate acestea reprezintă oportunităţi pentru cultivatorii de legume din
Moldova.

Piaţa de Export
Moldova are acces la pieţele de export din regiune cum sunt România, Ucraina, Belarus şi Rusia.
Sistemele de transportare sunt bine stabilite, şi reputaţia Moldovei ca furnizor agricol (deşi, în
special, de fructe) este foarte înaltă. Am cunoscut câţiva cultivatori din Moldova care livrau
produse în aceste pieţe şi se pare că nu există nici un impediment pentru a extinde semnificativ
acest efort. Totuşi, aceasta va necesita investirea în instalaţii moderne de ambalare, precum şi
modernizarea practicilor de ambalare şi împachetare, mai ales în contextul în care unele din
aceste pieţe încep a se alinia la cerinţele sanitare şi standardele de calitate ale UE.

Diversitatea Produselor
Legumele produse local se limitează la un număr redus de varietărţi de produse. În afară de
recoltele pentru depozitare (cartoful, morcovul, varza, ceapa, sfecla, etc.), numai trei produse —
roşiile, castraveţii şi ardeiul dulce — reprezintă peste 95% din legumele de valoare înaltă
produse. Aceasta ar însemna că există oportunităţi semnificative pentru a se extinde în
producerea de legume adiţionale cu valoare înaltă, atât pentru consum domestic, cât şi pentru
export, după cum se menţionează în secţiunea „Oportunităţi post-recoltare”.

Legume cu Valoare Adăugată


Luând în consideraţie ratele competitive a salariilor în Moldova, există oportunităţi reale pentru
cercetarea posibilităţii de a mări valoarea legumelor proaspete, mai ales în domeniul serviciilor
alimentare. Un exemplu pentru cele menţionate ar fi circulaţia cantităţilor mari de varză în salatele
de varză întâlnite în hotelele şi restaurantele din Moldova şi România. Despre aceasta se
menţionează de asemenea în secţiunea „Oportunităţi post-recoltare”.

VII. Oportunităţi de Finanţare


Privire Generală asupra Sectorului Financiar din Modova
În prezent, sistemul bancar din Moldova include aproximativ 15 bănci comerciale şi trei companii
de leasing. În termeni de bunuri patrimoniale (1.3 miliarde USD) şi împrumuturi (758 milioane
USD), băncile comerciale au capacitate redusă de a întâmpina cererile curente şi în creştere de
creditare.

Rapoartele de schimb monetar confirmă că sectorul băncilor comerciale operează în capacitate


deplină. Acestea, din 30 noiembrie 2005, includ împrumuturi cu dobândă totală (78%),
împrumuturi cu dobândă de la persoane fizice (146%) şi valori disponibile la valoarea totală
(34%) şi, în sfârşit, fonduri de acţionari plus venituri reţinute la valoarea totală (24%). Sectorul

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


32

bancar nu poate acoperi cererea sectoarelor comercial şi de consumatori în continuă dezvoltare


în economia Moldovei.

Structura obligativităţii, în special în îndustria depozitelor, constrânge substanţial posibilitatea de


prestare a împrumuturilor potrivite pentru investiţii de capital care necesită perioade îndelungate
de rambursare. Depozitele din sectoarele comercial şi privat rămân foarte modeste, de regulă
luând forma depozitelor la cerere. În asemenea condiţii, băncile se obligă să menţină un nivel de
lichiditate mai înalt decât normal, pentru a întâmpina nivele incerte de retrageri de depozit. De
aceea, extinderea împrumuturilor cu trecere peste un an devine problematică în asemenea
circumstanţe.

Această trăsătură poate fi modificată prudent numai atunci când băncile comerciale pot accesa
depozite sau alte surse de fonduri care se extind pe perioade mai îndelungate. În mod ideal,
dezvoltarea acestor surse va consta din depozite în timp (de la unul până la cinci ani) şi emitere
de obligaţiuni (de la cinci la zece ani durată). Până în prezent, asemenea progrese nu s-au
înregistrat.

Pe de altă parte, depunătorii pot liber deschide conturi în mai multe valute, de regulă Lei, USD şi
Euro. În fapt, Moldova Agroindbank (MAIB) a indicat că raportul dintre Lei şi valuta străină este
aproximativ 50/50. Aceasta permite băncii să extindă împrumuturi în valută străină fără riscul de a
încheia acorduri extensive de asigurare pentru valută străină. Debitorii care operează cu flux de
numerar în valută străină, în special din exporturi, pot beneficia de împrumuturi cu nivele mai
scăzute de dobândă (ratele de împrumut a Euro/USD la 11-12% versus ratele MDL la 18-22%.

În timpul vizitei noastre la cea mai mare bancă comercială, Moldova Agroindbank (MAIB), s-a
confirmat că experienţa Moldovei în sectorul hârtiilor de valoare (acţiunilor/obligaţiunilor) este
limitată. A fost emisă o singură obligaţiune de către Ministerul de Finanţe din numele Guvernului
Republicii Moldova (75 milioane USD). Obligaţiunea a fost răscumpărată prematur la un scont în
defavoare enormă pentru ţară. Cu aşa o experienţă, există rezerve referitor la crearea unei pieţe
domestice de obligaţiuni, dar acest fapt trebuie încurajat în orice caz. Mai mult, deoarece
economia Moldovei este parţial „dolarizată”, băncile de succes pot accesa piaţa de capital a
Europei sau/şi a Statelor Unite ale Americii. Desigur, asemenea surse de fonduri ar fi mai
costisitoare, dar banii importaţi în sectorul comercial bancar în sensul stabilizării structurii de
obligaţiuni de lungă durată ar trebui să suporte acordarea de împrumuturi adecvate pentru
investiţii de capital în sectorul privat.

Activităţile de leasing sunt relativ recente. MAIB a fondat prima companie de leasing cu trei ani în
urmă. În prezent, operează trei companii de leasing. Nu e surprinzător faptul că examinând
rezultatele MAIB în 2004 se constată o creştere a activităţilor de leasing până la 57% în
comparaţie cu creşterea cu 38% din anul precedent. Nu avem acces la rezultatele financiare a
acestor activităţi (dobândă la investiţii, sau profit net), dar MAIB susţine că persoanele implicate
sunt satisfăcute. În prezent, activităţile de leasing (operaţional sau financiar) sunt direcţionate
spre sectoarele de consum şi comercial cu automobile, construcţii, teren şi echipament comercial
care reprezintă bunurile din activităţile de leasing în Moldova.

În opinia echipei, activităţile de leasing pe termen mediu în Moldova ar putea fi extinse în sectorul
agricol. În special, tirurile, tractoarele, maşinile de încărcat şi liniile de ambalare sunt toate
echipamente de procesare agricolă care ar putea fi obiectul activităţilor de leasing.

În lumina celor menţionate mai sus, am constatat că termenii şi condiţiile cerute pentru
garantarea împrumuturilor în sectorul comercial bancar sunt împovărătoare şi aplicate aproape
uniform pe tot teritoriul republicii. Se ia în consideraţie percepţiile referitor la riscurile înalte

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


33

existente în sectorul agricol, şi aceste percepţii se amplifică când trecem cu vederea peste
sectorul alimentar instabil cum este cel al legumelor proaspete. Specialistul de Credite în Afaceri
Agricole al CNFA, Valeria Ciobanu, a compilat un material de comparaţie comprehensivă a
acestor termeni şi condiţii cu următoarele puncte esenţiale:

1. Mărimea maximă a împrumutului este stabilită de regulamentele bancare până la 10%


din capital, dar împrumuturile pentru afaceri cu riscuri asociate cultivării de legume şi/sau
procesării se vor acorda în sume mult mai mici în dependenţă de capacitatea financiară a
solicitantului.

2. Perioadele de graţiere sunt acordate până la şase luni şi ocazional până la 12 luni (de
regulă doar trei luni), iar termenul maxim de trecere este foarte scurt. În dependenţă de
particularităţile proiectului, am constatat că acest termen poate fi de la 1.5 ani până la
cinci ani în cazuri excepţionale. În timpul vizitei noastre la MAIB (cea mai mare bancă cu
21% de active bancare şi 25% din totalul de împrumuturi), am aflat că scadenţa
depozitelor bancare este de regulă la cerere, adică un termen foarte scurt şi incert.
Aceste condiţii explică abordarea foarte conservativă a împrumuturilor pe o perioadă mai
mare de un an. Pe de altă parte, depunătorii pot liber deschide conturi în mai multe
valute, de regulă Lei, USD şi Euro. În fapt, MAIB a indicat că raportul dintre Lei şi valuta
străină este aproximativ 50/50. Aceasta permite băncii să extindă împrumuturi în valută
străină fără riscul de a încheia acorduri extensive de asigurare pentru valută străină, de
aceea ele pot fi ajustabile la proiectele care operează cu flux de circulaţie în USD sau
Euro.

3. Perioadele de rambursare a împrumutului sunt flexibile, adică lunar, trimestrial, semi-


anual, însă plata lunară a dobânzilor este stabilită uniform. La fel, ratele dobânzilor nu
diferă mult între instituţiile mari unde am constatat ratele împrumuturilor în Lei stabilite
între 18% şi 22%, pentru sectorul agricol fiind valabilă ultima (22%). În USD ratele sunt
mai mici, însă oricum reflectă discrepanţa dintre cerere şi ofertă. În general, ratele de
împrumut în USD sunt de aproximativ 12%.

4. În timp ce taxele adiţionale sunt uniforme, dar înalte comparativ cu orice standarde, şi
acoperă înregistrările, serviciile notariale şi ipotecare, se practică în mod regulat taxarea
unui comision de împrumut reţinut din sumele încasate la prima folosinţă care poate fi de
2.5% din suma totală a împrumutui. Acestea provoacă creşterea semnificativă a
costurilor de împrumut.

5. În sfârşit, se practică în mod regulat cererea unor garanţii considerabile în formă de


imobile, instalaţii, echipament, utilaje, numerar şi/sau hârtii de valoare (obligaţiuni) în
valoare de 130% din suma împrumutului. O excepţie a acestor cerinţe este cazul când
Programul USAID de Garantare a Portofoliului de Împrumut (GPÎ) este folosit pentru a
susţine un împrumut specific (determinat numai de banca care acordă împrumutul). În
acest caz, suma garanţiei împrumutului va fi 100%, care este la fel de împovărătoare.

Alte Oportunităţi de Finanţare


Programul USAID de Dezvoltare a Autorităţii de Creditare GPÎ s-a dovedit a fi foarte efectiv în
Moldova în reducerea cerinţelor împovărătoare de garantare a împrumuturilor impuse de băncile
comerciale. Este îmbucurător de remarcat că Programul GPÎ a fost extins în şapte instituţii din
Moldova şi va creşte practicile de împrumuturi competitive până la o măsură oarecare mai ales
pentru solicitanţii noi. În acelaşi timp, costul implicării într-o relaţie de împrumut cu o bancă
anumită este atât de înalt încât probabilitatea de a dezvolta o asemenea relaţie este practic
ireală.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


34

Extinderea Programului DCA în consideraţiunile dezvoltării Moldovei ar trebui să pună în aplicare


garanţiile de împrumuturi, garanţiile portabile şi obligaţiunile.

Activităţile BERD au fost binevenite şi încercate (în cazul MAIB), însă rezultatele nu au fost
măsurabile în sens semnificativ. Această sursă de suport pentru dezvoltare ar trebui aplicată în
continuare.

Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) a fost extins până la nivelul Ministerului de Finanţe,
şi MAIB activează drept intermediar în finanţarea întreprinderilor din sectorul rural. Acest Program
permite perioada de graţiere de 36 de luni şi are un potenţial de impact semnificativ în
dezvoltarea sectorului legumelor proaspete.

VIII. Refrigerearea/Observaţii de Construcţie şi Supoziţii de Funcţionare


1. Majoritatea instalaţiilor vizitate de noi sunt mici datorită operaţiunilor de privatizare
aplicate din 1992. Abia în perioada recentă fermele au început să crească în mărime din
considerente de consolidare.

2. Majoritatea instalaţiilor noi folosesc refrigerarea cu freon a produselor ambalate din lipsa
de spaţiu. Sistemele de refrigerare centralizate nu sunt practice pentru sistemele mici.

3. Instalaţiile existente mai vechi, fiind mai spaţioase, folosesc un sistem de refrigerare
centralizat cu NH3. Sistemele centralizate de refrigerare cu NH3, dacă sunt folosite corect,
sunt mai puţin costisitoare în exploatare şi mai eficiente.

4. Majoritatea instalaţiilor vizitate folosesc izolament extins cu polistiren. Acest mod de


izolament e mai puţin eficient decât unele metode noi de izolare.

5. Unele instalaţii mai noi folosesc sistemul de izolare după principiul sandwich cu panouri
cu poliuretan, care este mai eficient, însă puţin mai costisitor.

6. Majoritatea construcţiilor vizitate au folosit consistenţa (grosimea) minima de izolare.


Aceasta va rezulta în costuri operaţionale mai mari pentru întreprindere.

7. Unele afaceri şi-au creat planuri de expansiune foarte ambiâioase. Acest lucru a fost
considerat încurăjător.

8. Aproape toate instalaţiile vizitate şi-au exprimat dorinţa de a beneficia de modernizarea


practicilor sanitare aplicate.

9. Majoritatea instalaţiilor nu au protecţie la uşi şi pereţi. Se recomandă folosirea bolarzilor


şi a catargilor pentru protecţia panourilor de izolare la pereţi şi uşi.

10. Puţini bani se învestesc în automatizare din cauza costurilor mici a forţei de muncă.
Echipa recomandă introducerea treptată a sistemelor automatizate în proiecte.

11. Pentru dezvoltarea şi ameliorarea continuă a economiei, vor trebui luate în consideraţie
instalaţii mai mari şi mai eficiente.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


35

12. Pentru creşterea eficienţei instalaţiilor este nevoie de consolidarea producătorilor


(cultivatorilor). De asemenea, se vor reduce costurile dacă piaţa va fi consolidată.

13. Echipa recomandă ca la fiecare licitaţie de procurare de echipament să participe un


consultant în domeniul echipamentelor de refrigerare şi detaliilor de construcţie pentru a
le coordona cu scopul proiectului. Acest consultant trebuie să fie disponibil să răspundă
la toate întrebările relevante în timpul licitaţiei, precum şi să participe la evaluarea
ofertelor.

14. Un seminar de instruire referitor la exploatarea şi menţinerea echipamentului şi a


instalaţiei în general va trebui organizat pentru personalul proiectului.

15. Estimările pragmatice ale proiectului au fost bazate pe calculul numărului şi cantităţilor
produselor ce urmează a fi gestionate şi păstrate la instalaţie, inclusiv durata păstrării
acestora în perioadele active ale anului. În baza acestor estimări, a fost calculată
suprafaţa de lucru pentru stocarea lăzilor şi paletelor, rezultând în spaţiul necesar pentru
recepţionare, gestionare, păstrare şi expediere a produsului.

16. Deoarece echipa a fost implicată în etapele iniţiale de fezabilitate a modelelor de


instalaţii, au fost folosite norme alături de estimările efectuate în colaborare cu designerii
locali, echipa CNFA şi experienţa anterioară a echipei. Designerii au fost angajaţi de
CNFA în proiectele precedente.

17. Estimările tipice în faza de fezabilitate a unei instalaţii de păstrare frigorifică a legumelor
au fost de 80-100 USD / metru pătrat pentru spaţiile refrigerate, inclusiv utilităţile
construcţiei (nonprocesuale), refrigerare, instalare electrică şi proiectare. Studiile de
fezabilitate pentru spaţiile nonrefrigerate de regulă sunt de 50 USD/metru pătrat.

18. Pentru Modelele A, B şi C, numărul, dimensiunea şi capacitatea fiecărui condensor şi


vaporizator sunt parte din proiectarea detaliată care urmează a fi completată la etapa
următoare. Am pestimat utilizarea unui sistem decentralizat de refrigerare cu cel puţin
două sisteme de vaporizare/condensare în fiecare încăpere (unde aplicabil) în sensul
flexibilităţii proiectului şi decongelării.

19. Grosimea panourilor izolatoare va fi criteriu în selectarea finală a materialului panourilor


de izolare, iar costurile acestora vor fi incluse în costurile generale ale construcţiei
frigorifice, cu considerarea raportului dolar/metru pătrat calculat de MGM.

20. Presupunerile pentru toate proiectele se bazează pe disponibilitatea la nivel înalt a


energiei electrice, cantităţii, calităţii şi presiunii apei. În cazul Modelului A, presupunerile
referitor la plasarea încăperilor de răcire şi păstrare frigorifică la etajul unu, deasupra
subsolului, vor trebui revăzute în continuare de către un inginer de construcţii (după cum
s-a menţionat şi mai devreme). Modelele B şi C presupun disponibilitate de canalizare
calitativă. Pentru toate estimările de fezabilitate au fost luate în consideraţie capacitatea
de extindere şi flexibilitatea şi au fost completate cu informaţia de care am dispus în
timpul aflării noastre în Moldova.

IX. Observaţii Post-recoltare


Comentariile ce urmează sunt bazate pe observaţiile referitor la produsele de fructe şi legume în
încăperile de păstrare frigorifică la Safranax şi Avis-Nord, produse importate şi locale de la pieţele

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


36

angro şi calitatea fructelor şi legumelor din Supermarketele No. 1, Greenhills şi Metro


Cash&Carry.

La momentul vizitei noastre, am observat cantităţi limitate de legume în depozit. Depozitele şi


lăzile de păstrare a produselor proaspete trebuie curăţate mai intens. În timpul unei operaţiuni,
muncitorii sortau merele mai mici din lăzi pentru procesare ulterioară şi merele mai mari pentru
piaţa proaspătă. Condiţiile de sortare erau ineficiente şi nonsanitare. Compania putea să asigure
condiţii mai bune şi mai sanitare pentru sortarea şi ambalarea produselor, plasând mese de
sortare care pot fi curăţate frecvent. Ambele categorii de mere erau proaspete, dar nici unul din
ele nu erau dulci sau cumva atrăgătoare (în acest scop am luat câteva mere pentru păstrare în
condiţii de casă la temperatura camerei timp de o noapte înainte de a fi tăiate şi gustate). Astfel
de produse nu ar concura pe pieţele internaţionale. Se pare că merele recoltate sunt plasate în
depozite frigorifice fără a fi presortate. Am observat frunze şi mere care se alterau pe loc. Acest
fapt nu numai că duce la contaminarea produsului sănătos, ci fructele alterate vor produce
cantităţi mari de etilenă care pot provoca pierderi de calitate a merelor bune (în special înmuierea
merelor). Merele trebuiau sortate sau în timpul recoltării în câmp la momentul plasării lor în lăzile
de 250-300 kg, sau trebuiau trecute printr-o linie de sortare la momentul recepţionării acestora la
depozitul frigorific. Acest pas ar fi putut reduce volumul produsului defect (~20%) şi ameliora
rezultatele generale ale păstrării. Compania ar putea percepe o taxă pentru asemenea
operaţiune de adăugare a valorii produselor. Depozitul de păstrare a merelor era dotat cu
pulverizatoare de apă pe plafon. Merele erau destul de poraspete pentru a fi fost păstrate mai
mult de trei luni. Situaţia merelor diferă mult de condiţiile varzei şi a cepei pe care echipa le-a
analizat. Varza era în stare de putrefacţie a frunzelor şi îngălbenire. Frunzele puteau fi detaşate
de căpăţână uşor, fapt care simplifică pregătirea produsului pentru expunerea pe piaţă, însă care
mai este şi un indicator de producere enormă de etilenă ce duce la pierderea frunzelor. În mod
normal, la temperaturi joase de păstrare a varzei, se poate observa putrezirea şi învineţirea
locului unde a fost tăiată (ciocanului), dar nici într-un caz îngălbenirea. Îngălbenirea este un
indiciu evident că temperatura din depozitul de păstrare a produsului a fost prea înaltă. Echipa nu
a întrebat companiile despre temperaturile de păstrare, însă la temperatura recomandată de 0-
1°C, varza europeană poate fi păstrată de regulă 3-4 luni fără pierdere semnificativă de calitate.
Se pare că putrezirea a fost provocată de un complex de ciuperci şi bacterii. Zonele depozitului
cu umiditate şi umezeală sporită, care de fapt au dezvoltat putrezirea, au apărut din cauza
circulaţiei insuficiente de aer. Situaţia ideală este aceea în care există circulaţie intensă de aer
care dehidratează suprafaţa, întrucât sporii de mucegai nu se pot germina şi dezvolta în condiţii
uscate. Aceasta ne aduce aminte de recomandările generale atribuite produselor cum este varza:
a se păstra în spaţii reci şi uscate. Echipa a observat căpăţâni de varză retezate pentru
expunerea pe piaţă, ciocanul fiind lăsat neatins, deşi şi acesta trebuia retezat. Morcovul era de
calitate proastă, majoritatea recoltat cu întârziere, avea o mulţime de rădăcini care nu au fost
tăiate (adică morcovul nu avea o suprafaţă netedă după cum se cuvine), toate acestea indicând
condiţii problematice pentru calitatea produsului. O mare parte din morcovi erau dehidrataţi în aşa
măsură (mai mult de 5% de pierdere de fluide), încât ar fi fost imposibil aducerea produsului într-
o stare mai bună chiar dacă ar fi cufundat într-o baie cu apă rece. Adiţional, s-a observat o
alterare considerabilă cauzată de sclerotinie (va trebui să efectuăm testele necesare pentru a fi
siguri), care este un micro-organism ce provoacă frecvent alterearea la morcov (Figura 10).

Sclerotinia este cauzată de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Această ciupercă provine din câmp
şi se dezvoltă în timpul păstrării produsului. Nivelul putrezirii produsului la păstrare indică nivelul
fazei incipiente de infectare. Primul semn al infecţiei este prezenţa unei concreşteri fungice
pufoase şi pete mărunte şi negre (sclerotia). Această infecţie trebuie controlată în câmp, de
regulă cu ajutorul fungicidelor. O altă metodă ar fi rotaţia de teren, întrucât sclerotia persistă în sol
mai mulţi ani. Cantitatea excesivă de azot în câmp, precum şi mulţimea de buruiene poate agrava
apariţia infecţiei. Infecţia nu este o cauză a gestionărilor post-recoltare incorecte, deoarece

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


37

această ciupercă se poate dezvolta şi la temperatura de 0°C. Pentru informaţii adiţionale


asupra depozitării pe termen lung a morcovului, vizitaţi pagina canadiană WEB:
http://www.omafra.gov.on.ca/english/engineer/facts/98-073.htm. Pe lângă acestea, echipa a
observat ceapă învineţită în depozit, ceea ce indică asupra nivelui înalt de germinare. În altă
încăpere, muncitorii sortau ceapa şi o plasau în saci pentru comercializare. Această ceapă va
avea un termen de garanţie scurt şi va germina probabil în decurs de 1-2 săptămâni la
temperatura camerei. Germinarea la ceapă vorbeşte despre faptul că repausul germinativ
(dormanţa) a luat sfârşit. Diferite soiuri se caracterizează prin dormanţe diferite, şi dacă testarea
actuală la soiul produsului nu include şi cercetarea perioadei de păstrare, atunci acest fapt ar
trebui inclus în recomandări. În înţelegerea mea, toate soiurile sunt testate înainte de a fi
eliberate peoducătorilor. Adiţional, la diferenţele naturale de dormanţă la diferite soiuri, condiţiile
de păstrare vor fi cheia determinării ratei de germinare în depozit. Ceapa trebuie păstrată la
temperatura de 0°C, în condiţii de umiditate moderată (65-70%). Dacă ceapa este păstrată
împreună cu varza şi alte legume, atunci aceste condiţii nu pot fi asigurate. La sortarea cepei,
lucrătorii aruncau lăzile pe jos şi lucrau aşezaţi pe lângă snopurile de ceapă. Unele mese şi
echipamente de sortare descrise în proiectul casei de ambalare ar putea fi utile pentru o
asemenea operaţiune de sortare manuală. La ceapa din depozite, de asemenea, s-a observat
dezvoltarea de Botrytis (putregaiul cenuşiu) pe învelişul extern. Nu este o problemă ieşită din
comun, însă aceasta indică asupra gestionării ineficiente înainte de păstrare şi/sau umiditate
sporită la păstrare.
Figura 10. Sclerotinia pe un Figura 11. Ceapă bună şi ceapă cu
morcov din depozit putrezire internă sau mucegai cauzat de
Pseudomonas cepacia. Avis-Nord.

La o altă companie, echipa a observat probleme similare de păstrare a varzei, şi acest lucru a
fost explicat prin faptul că 2005 a fost un an „dificil” în ceea ce ţine păstrarea produselor. Aceleaşi
comentarii au fost atribuite varzei păstrate la această companie. Pe lângă acestea, în depozit se
păstra varză roşie care printre altele era în formă excelentă. Acestea au fost procurate recent şi
ar fi util de identificat sursa şi de vizitat acel depozit. Această companie a încercat careva
renovare pentru o mai bună gestionare post-recoltare cum ar fi plasarea separatoarelor de plastic
în lăzi pentru a reduce pierderile de apă a morcovului, şi se pare că aceste renovări funcţionează
bine. Calitatea morcovului era mai prejoasă de aşteptările pieţei. Morcovul era recoltat cu
întârziere, deformat şi neîngrijit. Aceşti morcovi la fel erau infectaţi de Sclerotinia, însă erau totuşi
mai duri. Mai tarziu, la piaţa angro am văzut morcovi importaţi din Polonia în cutii de plastic, care

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


38

erau sortaţi şi bine formaţi. Condiţiile de producţie şi recoltare a morcovului în Moldova trebuie
revizuite. Sfecla roşie la Avis-Nord erau păstrate în lăzi cu separatoare de plastic şi erau de o
calitate tipică (adică erau recoltate cu întârziere pentru majoritatea standardelor internaţionale,
dar probabil erau acceptabile pentru pieţele locale; sfecla mai măruntă ar trebui să fie apreciată
mai scump). De asemenea, această companie lucrează cu legume de valoare înaltă cum sunt
prazul şi ţelina. Prazul era păstrat în lăzi mari de 300 kg, şi deşi frunzele externe erau
considerabil putrezite, ele puteau uşor fi curăţate. Deoarece prazul era păstrat intact cu toate
frunzele, şi apoi curăţate pentru comercializare, suprafaţa excesivă de frunze ar fi putut fi curăţată
înainte de depunerea pentru păstrare. Aceasta ar reduce cantitatea ţesuturilor defecte şi nu ar
afecta negativ calitatea prazului. Păstrarea în lăzi sau containere mai mici ar fi o altă soluţie
pentru a preveni formarea putrefacţiei, datorită circulaţiei mai libere printre produse. Prazul se
caracterizează prin rate mai mari de respiraţie decât varza, de aceea are nevoie de mai multă
circulaţie de aer pentru a reduce încălzirea. Rădăcinile de ţelină erau plasate în lăzi cu
separatoare (plasticul s-a dovedit a fi foarte gros 2 or 3 mm polietilenă) şi începeau să
germineze, indicând asupra faptului că s-a acumulat căldură datorită respiraţiei şi/sau
temperaturilor inadecvate de păstrare în depozit (temperatura recomandată 0°C). Utilizarea de
separatoare perforate şi de plastic mai subţire ar permite mai multă circulaţie de aer printre
produse şi ar reduce acumularea de căldură şi pierderea în greutate. La această companie am
observat depozite de produse în masă cu aerisire ventilată pentru ceapă. Ventilatoarele periodic
se conectau pentru a aerisi snopul. S-a observat dezvoltare incipientă de Botrytis (putregaiul
cenuşiu) la ceapă, indicând eficacitatea condiţiilor de circulaţie a aerului, în scimb s-a constatat
alterarea considerabilă internă a produsului. Aceasta se datorează unei micoze bacteorilogice
cauzată de Pseudomonas (Figura 11).

Putregaiul Pseudomonas a fost raportat în zonele de cultivare a cepei de pretutindeni. Pierderile


deseori se înregistrează la volumele de ceapă depozitate, deşi infecţia de regulă apare în câmp.
Primele simptome includ un strat subţire la suprafaţă (dar iniţial destul de ferm) de putregai, de
culoare galben pal spre cafeniu deschis şi desfacerea bulbilor sub învelişul cepei. Învelişurile
învecinate pot rămâne întregi. La exterior, bulbul pare sănătos, însă regiunea tulpinii se poate
ofeli după căderea foilor. Măsurile de control includ maturitatea cuvenită a recoltei şi vânturare
rapidă după retezare şi recoltare. Apa contaminată de irigaţie deseori favorizează răspândirea
infecţiei. Irigarea exterioară poate agrava problema, în timp ce irigarea de şanţ ar putea s-o
atenueze.

La piaţa de desfacere angro erau multe fructe şi legume importate, în special din Turcia. Unele
din ele, de exemplu căpşunile, erau de calitate excelentă şi ar putea concura pe pieţele
internaţionale. În general, produsele importate erau de calitate foarte bună (roşii, ardei, vinete,
castraveţi, citrice, căpşune). Produsele importate sunt sortate uniform şi ambalate în cutii de
carton sau lemn (dotate cu separatoare de hârtie sau fibră pentru a proteja produsul de suprafaţa
dură a cutiilor). Unele produse cum sunt castraveţii erau ambalate cu separatoare de plastic
pentru a preveni pierderile de apă. Produsele moldoveneşti pe piaţă erau cartoful, morcovul,
varza, sfecla roşie şi unele verdeţuri (ceapa verde, pătrunjelul şi rădăcinile de pătrunjel). In
general nu am observat o careva preparare specială a produselor păstrate decât sortarea
cartofului şi cepei după mărime. Majoritatea acestor produse sunt comercializate în saci de
aproximativ 40 kg. Morcovul moldovenesc (în lăzi) era de o calitate mai proastă decât cel
importat din Polonia (în sacoşe de plastic). Verdeţurile erau de calitate foarte înaltă şi au fost
produse în sere locale de dimensiuni mici. S-ar părea că ar fi mai multă cerere pentru asemenea
legume foioase proaspete, fapt care ar stimula producţia. La piaţa angro, un inspector a
demonstrat măsurarea cantităţilor de nitraţi în încărcăturile produselor recepţionate. Produsul se
izolează şi un electrod specific nitraţilor se plasează într-o movilă de ţesuturi mustoase. Un grafic
indică nivelul maxim de nitraţi accesibil. O asemenea testare la legume nu se efectuează în

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


39

S.U.A., şi ar fi curios să adunăm mai multă informaţie referitor la originea şi necesitatea acestui
test. Acesta a fost singurul test efectuat de către inspector. La această piaţă, au fost observate
două tehnici de păstrare de scurtă durată: varza era păstrată în camioane neîncălzite, cu
separatoare, în timp ce ceapa era păstrată într-o remorcă încălzită cu propan.

La pieţele cu amănuntul No. 1 şi Greenhills, produsele expuse erau în general de calitate bună.
Multe produse sunt expuse pe rafturi şi învelite. Am observat tipuri limitate de produse când am
vizitat cele două pieţe pe strada Ştefan ce Mare. De exemplu, nici un depozit nu avea mere (nici
locale, nici importate). Cantităţile şi diversitatea produselor la supermarketul Fidesco erau mai
mari. La Metro (un magazin mare) produsele erau vândute în unităţi mari (saci de 50 kg de cartof,
cutii de 6 kg de mandarine). Produsele moldoveneşti de regulă aveau un aspect mai puţin atractiv
decât cele importate. Spălarea morcovului şi a cartofului ar putea îmbunătăţi aspectul lor, însă
depinde mult de modalitatea de spălare, care în acelaşi timp ar putea reduce termenul de
garanţie a produsului. Metrou, de asemenea, gestiona produse locale de genul pătrunjel, mărar şi
praz. Ele erau de calitate proastă în comparaţie cu aceleaşi produse la piaţa angro, mai mult din
motivul plasării lor neambalate pe rafturi (nici un înveliş de plastic) şi erau foarte dehidratate.
Mărarul pierduse cel puţin 10% din greutatea sa originală. Se pare că Metro nu a vrut să piardă
timpul gestionând acest produs, fapt care ar prezenta o oportunitate pentru un furnizor să se
ocupe de acest produs cu valoare adăugată.

Oportunităţi de a Îmbunătăţi Calitatea Legumelor din Moldova


Impresia echipei asupra calităţii produselor moldoveneşti ar putea fi distorsionată, deoarece au
fost văzute doar produsele din depozite şi câteva varietăţi de verdeţuri la sfărşitul lui ianuarie –
începutul lui februarie. Verdeţurile erau de o calitate excelentă, dar în multe cazuri nu erau
ambalate adecvat şi din acest motiv şi-au pierdut calitatea în scurt timp după expunere spre
comercializare. Exemplul mărarului dehidratat, cultivat local, care a fost observat pe rafturile
Metro este doar un exemplu din multe altele. Un ambalaj simplu (pungi sau săculeţe de plastic) ar
ridica valoarea produsului şi ar contribui la menţinerea calităţii acestuia. Prezentarea produsului
este importantă pentru consumatorii de pretutindeni. Prezentarea implică calitatea produsului, dar
şi ambalajul. Multe din legumele depozitate pe care le-am observat (ceapă, varză, morcov, sfeclă
roşie) nu aveau un aspect atractiv. Produsul nu a fost curăţat/spălat, în multe cazuri sortarea
după mărime nu a fost efectuată, şi ambalarea nu a fost prezentabilă. Unele produse erau
cultivate cu întârziere (morcovul şi sfecla roşie); produsele recoltate mai devreme de regulă sunt
preţuite mai mult. Mici ajustări pozitive în aceste sfere ar avea un impact semnificativ asupra
percepţiilor cumpărătorilor şi consumatorilor asupra produselor locale. Există mai multe
oportunităţi de a îmbunătăţi comercializarea legumelor. Investirea în materialul potrivit de
ambalare trebuie să fie însoţită de asistenţă tehnică şi instruire, în special pentru utilizarea cutiilor
de carton. Cutiile de lemn pot fi folosite cu succes dacă vor conţine separatoare de hârtie sau
carton pentru a reduce vătămarea produsului. Cutiile de lemn sunt durabile, însă pot crea
dificultăţi în aplicarea etichetelor. Cutiile de carton sunt folosite mai frecvent la nivel internaţional,
având şi un aspect mai atractiv, însă calitatea lor trebuie să fie în concordanţă cu necesităţile
produsului. Cartonul fibrolemnos poate fi confecţionat din hârtie nouă (care are fibre lungi) sau
reciclată (fibre scurte). Aceste schimbări vor afecta absorbţia de apă şi intensitatea de stivare a
paletelor. Adiţional, separatoarele şi striaţiile folosite vor determina forţa cutiei. Figurele 12 - 16
ilustrează unele variaţii observate la ambalare. Cutia olandeză se presupune că a fost
confecţionată din hârtie nouă, în timp ce celelalte două cutii au fost confecţionate din hârtie
fibrolemnoasă reciclată (hârtia a fost mai moale). Colţurile cutiei albe nu au fost încleiate, iar
dacă ar fi fost încleiate, ar fi crescut intensitatea de stivare. Informaţie utilă referitor la standardele
cutiilor de carton este disponibilă la Asociaţia Cutii de Fibră (http://www.fibrebox.org) şi pe pagina
WEB a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) (http://www.iso.org).

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


40

Oportunităţi de Diversificare a Pieţei de Legume Proaspete în Moldova


În general, tipurile de legume şi fructe disponibile pe piaţă erau foarte limitate în cantitate, calitate
şi prezentare. Legumele importate includ roşiile, ardeiul, castraveţii şi vinetele. Produsele locale
păstrate în depozite sunt varza, ceapa, morcovul şi sfecla roşie. Există volume mici de produse
de valoare înaltă cum sunt verdeţurile. Diversificarea varietăţilor de produse ar putea include
următoarele:

1. Includerea produselor complet noi în gama existentă. Aceasta se exemplifică prin


categoriile de fructe pe care le-am observat mango, kiwi, şi alte produse exotice în
supermarketele Moldovei. Pentru comercializarea acestor produse cu succes trebuie
incluse metode de comercializare ambiţioase cu recete, degustare etc. Trebuie explorate
şi alte abordări în primul rând pentru legume.

2. Includerea de varietăţi noi a produselor bine cunoscute. În orice categorie de produs (de
exemplu roşiile), vânzări de succes pot fi obţinute la diversificarea acestui produs. De
exemplu, oferta ar putea include nu doar roşii, ci roşii rotunde, roşii rotunde la diferite
etape de maturitate, roşii prune, roşii mici (cireşele), roşii pe viţă şi roşii sub formă de
struguri. În SUA,vânzările roşiilor au crescut substanţial odată cu diversificarea soiurilor.
Producţia de ardei în Moldova este diversificată în cinci varietăţi, dar aceasta ar putea fi
şi mai variată. Acelaşi concept poate fi aplicat pentru aproape orice categorie de legume.
În supermarketele din SUA, o legumă ordinară cum este morcovul poate fi găsit în mai
multe prezentări: pungi de polietilenă de 0,5,1 sau 2,5 kg, legături de morcov (rădăcini
foarte tinere de morcov), morcov curăţat de coajă şi toate acestea în diferite prezentări.
Există, de asemenea, diverse soiuri disponibile de morcov (Figura 17). Un alt exemplu ar
fi o gamă largă de cartof, pentru pregătire şi pentru producţie tehnologică (Figura 18), şi
mai multe tipuri de sfeclă, precum şi oferta de produse în legăturele (foiase şi
rădăcinoase) (Figura 19).

3. Includerea produselor „rude” cu legumele produse în prezent. Observând bogata


producţie tradiţională a varzei, cepei, sfeclei roşii şi morcovului, ar fi interesant de studiat
produse similare care ar necesita condiţii asemănătoare de producţie. În familia varzei (în
afară de varza albă, roşie), mai există conopida, broccoli, varza de Bruxelles, guliile,
rapiţa etc. În familia cepelor intră hajme, prazul, arpagicul şi usturoiul prematur. În clasa
morcovului intră ţelina (rădăcinoasă), ţelina (tulpina, deja a fost probată de unii cultivatori
în Moldova), păstârnacul şi secăreaua. Aceste produse ar putea fi mai puţin importante
pe piaţa internă, dar ar putea diversifica producţia pentru export. Ciupercile şi verdeţurile
locale pot fi diversificate în continuare, întrucât acestea sunt produse de valoare foarte
înaltă (Figura 20).

4. Producţia organică a legumelor. Această opţiune pentru creşterea diversităţii de legume


produse în Modlova este deja studiată. În SUA, cantităţile de legume produse organic au
crescut, însă volumele totale sunt încă relativ mici (~5% din producţia totală). Oportunităţi
de comercializare a legumelor produse organic în Europa de Vest merită atenţie.

5. Legumele cu valoare adăugată, în special produsele pentru consum imediat (fresh-cut).


Această categorie devine tot mai importantă în SUA, întrucât adaugă convenienţă mai
multor legume. Această categorie este definită de Asociaţia Internaţională de Produse
Fresh-cut (International Fresh-cut Produce Association) (http://www.fresh-cuts.org):
“Produs de consum imediat (fresh-cut) reprezintă orice fruct sau legumă proaspătă, sau
orice combinare dintre acestea, care în urmare s-a deteriorat fizic, dar a rămas în stare
proaspătă. Indiferent de comoditate, acest produs a fost retezat, curăţat, spălat şi tăiat
astfel încât a ajuns la calitate de 100% consumabilă, după care a fost ambalat sau

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


41

împachetat pentru a oferi consumatorilor o nutriţie calitativă, convenienţă şi valoare,


păstrând în acelaşi timp prospeţimea produsului”. Exemple ar fi foi tăiate de salată,
capete retezate de salată, „puieţi” de morcov, ceapă şi usturoi curăţate, ciuperci tăiate în
felii şi varză mărunţită. (Figura 21). Aceste produse trebuie preparate în condiţii strict
sanitare (de regulă într-o încăpere rece), deoarece ele se prepară ca produse pentru
consum imediat: 1) curăţenia meticuloasă a echipamentului, muncitorilor şi produsului; 2)
aderenţă rigidă la condiţii de gestionare la temperaturi de refrigerare; 3) integritate
completă a ambalajelor; 4) aderenţă strictă la data de expirare a produsului şi instrucţiile
de gestionare. Deşi Moldova nu este pregătită pentru asemenea producţie şi trebuie mai
întâi să acumuleze experienţă în îmbunătăţirea calităţii, prezentarea şi gestionarea
legumelor intacte, câte ceva din infrastructura necesară este similară (încăperi reci). Cu
toate că pregătirea în condiţii de casă a bucatelor este apreciată în Moldova, se pare că
ar exista oportunităţi de servicii alimentare pentru această categorie de produse.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


42

Figura 12. Cutie de lemn locală, cutie de carton


pentru produse importate din Turcia (cutia albastră),
şi cutie de carton din România pentru exportul
legumelor din Moldova (cutia albă).

Figura 13. Striaţii la cutia de carton pentru


produse importate din Turcia (cutia albastră).
Colţurile cutiei sunt încleiate. Specificaţiile
cartonului şi ale cutiei lipsesc

Figura 14. Striaţii la cutie de carton din


România pentru exportul legumelor din
Moldova (cutia albă). Cutia este îndoită pe loc,
colţurile nu sunt încleiate. Specificaţiile cartonului şi
ale cutiei lipsesc

Figura 15. Cutie de carton din Olanda pentru


ardei, cu specificaţii indicate. Colţurile cutiei sunt
încleiate.

Figura 16. Striaţiile cutiei de carton din Olanda

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


43

Figura 17. Unele varietăţi de culoare


a morcovului.
www.ars.usda.gov

Figura 18. Diversitate la cartof.


Diversitate enormă de cartof pentru
pregătire şi pentru producţie
tehnologică

Figura 19. Diversitate la sfeclă. În


ultimii ani, au apărut mai multe tipuri de
sfeclă proaspătă în pieţele din SUA şi
au sporit interesul pentru această
categorie de legume.

Figura 20. Diversitate la ciuperci.


Consumul de ciuperci a crescut odată cu
producerea mai multor tipuri pentru
White button Brown button pieţele cu amănuntul din SUA
Morel

Oyster
Enoki
Porcini
www.miva.com/products

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


44

Figura 21. Exemple de produse pentru consum imediat (fresh-cut). Un produs ca salata
romaine se caracterizează prin termen de garanţie de lungă durată în comparaţie cu salata
pentru consum imediat. Usturoil şi ceapa curăţate, ciupercile şi ardeiul foliate sunt produse
importante în operaţiunile de servicii alimentare.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final


45

X. Mărturisiri
Echipa vrea să exprime mulţumiri profunde Dlui Mark Grubb şi întregului personal al CNFA
Moldova. Ne-am bucurat de un nivel de ospitalitate şi colaborare care a depăşit aşteptările
noastre şi experienţele anterioare. Mulţumiri speciale sunt exprimate la adresa Valentina Plesca,
Victor Rosca, Oleg Brinza, Valeria Ciobanu, Carolina Grozav, Jackie Boardman, şi Simion
Bostan, pentru elaborarea şi acompanierea la realizarea unui grafic activ, care ne-a permis să
acumulăm informaţia necesară pentru a executa Obiectivele Vizitei. De asemenea, apreciem
comentariile şi asistenţa acordată de Mark Smith, Anatoly Terzi şi Viorel Gutu. În final, am dori să
exprimăm mulţumiri tuturor persoanelor şi companiilor contactate pentru timpul acordat şi pentru
împărtăşirea experienţei personale.

XI. Anexă
A. Modele Financiare
Vânzări marja brută—Model A
Vânzări marja brută—Model B
Vânzări marja brută—Model C

B. Baza de date a Furnizorilor

C. Activităţile Echipei

D. Informaţii de contact

Pentru copia anexei acestui raport, contactaţi Organizaţia Mondială pentru Logistică Alimentară
(World Food Logistics Organization) la tel. 703 373 4300 (telefon), 703 373 4301 (fax), sau
email@wflo.org.

Proiectul Casei de Ambalare a Produselor Agricole—Raport final