Sunteți pe pagina 1din 25

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA


FACULTATEA DE ŞTIINŢE
Catedra de Topografie
Str. Nicolae Iorga, Nr. 11-13, 510009
Alba Iulia, România
Telefon: +40_0258_806263, interior 86335, 179, 173
Fax: +40_0258_806329
e-mail:
Pagina web: www.uab.ro

ÎNDRUMĂTOR PRIVIND
ELABORAREA ŞI PREZENTAREA
LUCRĂRII DE LICENŢĂ

PROFIL: GEODEZIE / INGINERIE GEODEZICĂ


SPECIALIZAREA: CADASTRU / MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI
CADASTRU

ALBA IULIA
2009
Prezentul îndrumător reprezintă baza de lucru pentru coordonarea lucrărilor de
licenţă elaborate de către studenţii specializării „Cadastru” respectiv „Măsurători terestre
şi cadastru” începând cu sesiunea de licenţă iulie 2009.
Îndrumătorul, împreună cu şabloanele utilizate pentru redactarea lucrării de
licenţă, va fi publicat pe site-ul Catedrei de Topografie (http://www.uab.ro/catedre/ ) şi
va fi diseminat tuturor studenţilor/absolvenţilor de către cadrele didactice coordonatoare
ale respectivelor lucrări.

CUPRINS

Partea I: Structura lucrării de licenţă


Partea II: Reguli de redactare a lucrării de licenţă
Partea III: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă
Partea IV: Evaluarea lucrării de licenţă

Anexe:
Anexa nr. 1 – Coperta cartonată a lucrării
Anexa nr. 2 – Pagina de titlu a lucrării
Anexa nr. 3 – Exemplu de cuprins
Anexa nr. 4 - Exemplu de bibliografie

Partea V: Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de finalizare a


studiilor - 2008

2
Partea I: Structura lucrării de licenţă

Lucrarea de licenţă este structurată pe capitole şi include următoarele elemente


obligatorii:

a. Copertă – informaţiile care trebuie menţionate pe coperta lucrării de


licenţă sunt prezentate în Anexa 1;

b. Pagina de titlu – informaţiile care trebuie menţionate în pagina de titlu a


lucrării de licenţă sunt prezentate în Anexa 2;

c. Cuprins – lucrarea de licenţă va avea un cuprins care să conţină cel puţin


titlurile tuturor capitolelor însoţite de numărul paginii la care începe fiecare
capitol (Anexa 3);

d. Introducere – aceasta va conţine motivaţia alegerii temei, surse de


obţinere a temei, locul de realizare a temei, metode şi mijloace noi folosite
în realizarea temei, metodologia de cercetare folosită, structura lucrării -
titlul capitolelor şi legătura dintre ele, eventualele limite ale lucrării
(confidenţialitatea datelor, lipsa accesului la unele surse bibliografice de
referinţă etc.). Introducerea nu se numerotează ca şi capitol;

e. Capitole – lucrarea de licenţă va conţine un număr minim de 3 capitole


numerotate crescător, fiecare putând să aibă, în partea finală, o secţiune
de concluzii, care să sintetizeze informaţiile şi/sau rezultatele prezentate
în cadrul acelui capitol. Se recomandă o dimensionare optimă a structurii
unei lucrări astfel încât să se evite, pe de o parte segmentarea excesivă a
materialului elaborat, iar pe de altă parte, realizarea unor capitole
supradimensionate. Un număr de 4-5 capitole poate fi apreciat ca fiind
optim.
În capitolul I va fi descrisă tema de proiect privind localizarea
geografică a obiectivului, descrierea obiectivului şi structura proiectului.
Este recomandat ca începând cu capitolul II, lucrarea de licenţă să
fie structurată pe două direcţii mari şi anume:
- stadiul actual privind realizarea lucrărilor aferente domeniului de
activitate în care se încadrează tema de proiect;
- contribuţiile proprii ale absolventului.
Se recomandă ca ambele părţi (prin capitolele aferente) să
cuprindă parte teoretică şi aplicativă cu specificarea studiului de caz
privind obiectivul analizat.

f. Concluzii şi propuneri – în această parte a lucrării de licenţă se regăsesc


cele mai importante concluzii din lucrare, opinia personală privind
rezultatele obţinute în lucrare, precum şi potenţiale direcţii viitoare de
cercetare legate de tema abordată;

g. Tabelele – vor fi inserate, denumite şi numerotate corespunzător


capitolului aferent;

3
h. Documentele grafice – reprezentate prin plan de încadrare în zonă, plan
de amplasament şi delimitare, plan de trasare, plan de parcelare etc. vor fi
inserate în lucrare la o scară convenabilă, pe un format de hârtie maxim
A3, fiind numerotate ca şi figuri în capitolul respectiv.

i. Anexele – nu se numerotează ca şi capitol, fiecare fiind menţionată cel


puţin o dată în textul lucrării. Anexele se numerotează crescător pentru
toată lucrarea (Anexa 1, Anexa 2 etc.) fie pe capitole (Anexa 1.1, Anexa
2.1 etc.);

j. Bibliografie – acesta este ultima parte a lucrării şi va conţine lista tuturor


surselor de informaţie utilizate de către absolvent pentru redactarea
lucrării de licenţă. Bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării (a
se vedea exemplul din Anexa 4);

k. Curriculum Vitae – se va amplasa la finalul lucrării.

4
Partea II: Reguli de redactare a lucrării de licenţă

Imprimarea tuturor paginilor lucrării se va realiza doar pe o faţă a fiecărei foi.


Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind între 60 şi 80, cu următoarele
elemente:

a. Marginile paginii – se vor utiliza următoarele valori pentru marginile paginii (Page
Setup -> Margins):
− stânga: 2,5 cm;
− dreapta: 2 cm
− sus: 2 cm
− jos: 2 cm

b. Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,5 linii
(Format->Paragraph->Line spacing-> 1,5 lines);

c. Alinierea textului - textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat între


marginile din stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea
o indentare de 1,5 cm (Format-> Paragraph-> Indentation-> Left). Excepţie fac
titlurile capitolelor, care vor fi aliniate centrat, precum şi etichetele tabelelor şi
figurilor. Titlurile capitolelor se vor scrie bold, centrat cu litere mari; titlurile
paragrafelor se vor scrie bold, cu indentare de 1,5 cm având litere mici. Se lasă
câte un rând liber intre titlurile capitolelor, paragrafelor şi corpul textului. În corpul
textelor nu trebuie să abunde sublinierea, boldarea sau scrierea cu caractere
italic a textului;

d. Font – fontul utilizat pentru redactare va fi Arial, cu dimensiunea de 12 puncte,


utilizând diacriticele specifice limbii române (ă, ş, ţ, î, â - pentru limba română);

e. Numerotarea paginilor – numerotarea paginilor se face începând cu pagina de


titlu, până la ultima pagină a lucrării, exceptând anexele. Numărul de pagină se
inserează în subsolul paginii, centrat.

f. Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul


capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul
respectiv. Fiecare tabel are număr şi titlu, care se menţionează deasupra
tabelului, aliniat la marginea din dreapta. Dacă este cazul, sursa datelor se
precizează sub tabel, aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified),
indicând în mod obligatoriu numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul,
pagina sau adresa de Internet completă;

g. Figuri – figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se


numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a
doua fiind numărul figurii din capitolul respectiv; fiecare figură are număr şi titlu,
care se menţionează sub figură, centrat; dacă este cazul, sursa figurii se indică
pe rândul imediat următor, justified, indicând numele autorului(lor), lucrarea
(cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă;

5
h. Note de subsol - în situaţia în care se citează se vor introduce note de subsol
(Footnotes) pentru a se indica sursa(ele). Acestea se numerotează unitar pentru
toată lucrarea.

i. Bibliografia - se structurează pe următoarele paliere: materiale tipărite (cărţi şi


lucrări de autor în edituri, studii şi articole în reviste de specialitate sau
prezentate la conferinţe), resurse în format electronic (articole şi lucrări conferinţe
disponibile on line, site-uri consultate), documente emanate de la diferite
organisme şi instituţii şi acte normative. Aceste liste bibliografice se vor ordona
alfabetic şi vor respecta următoarele reguli de redactare:

1. Carte cu unul sau mai mulţi autori


Exemplu:
Autor (i), Titlul cărţii, Editura, locul apariţiei, anul.
2. Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces direct, a fost consultată forma
tipărită a revistei
Exemplu:
Autor (i), Titlul articolului, Revista, nr., anul, paginile.
3. Documente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces direct sau on-line:
Exemplu:
Instituţia, Documentul / Regulamentul, anul apariţiei, locul, paginile
sau site-ul de unde a fost preluată informaţia.
4. Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces on-line
Exemplu:
Autor (i), Titlul articolului, Revista, nr., anul, paginile, site-ul de unde a fost
preluată informaţia

6
Partea III: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă

Prezentarea lucrării de licenţă în faţa comisiei de examinare este la fel de


importantă ca şi redactarea acesteia. Nota finală obţinută de către absolvent reprezintă
atât rezultatul evaluării lucrării de către cadrul didactic coordonator (evaluare
consemnată într-un referat semnat în original), cât şi rezultatul evaluării comisiei, în
urma prezentării şi susţinerii acesteia de către absolvent.

Reguli de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă:

a. Momentul şi locaţia prezentării: absolvenţii vor fi anunţati asupra datei, orei şi


locaţiei la care îşi vor putea susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei.
Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia stabilite atrage eliminarea
acestuia din examenul de licenţă;

b. Prezentarea lucrării: absolventul îşi va susţine rezultatele cercetării realizate în


mod liber cu ajutorul unei prezentări multimedia concepute în PowerPoint;

c. Timp maxim de prezentare: 10 minute;

d. Întrebări: membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte întrebări referitoare la


subiectul lucrării de licenţă şi/sau metodologia şi resursele folosite;

Recomandări pentru realizarea prezentării multimedia:

− prezentarea va conţine între 10 şi 15 diapozitive (slide-uri);


− existenţa obligatorie a unui slide de titlu, care va conţine cel puţin titlul lucrării,
numele absolventului şi numele cadrului didactic coordonator);
− slide cu introducere în tematica lucrării;
− 7-11 slide-uri cu text, tabele, figuri (cu ajutorul acestora se vor prezenta acele
aspecte ale lucrării ce se doresc a fi comunicate comisiei);
− 1-2 slide-uri pentru concluzii şi propuneri;
− slide-urile nu vor conţine prea mult text, iar absolventul nu va citi informaţia de
pe diapozitiv.

7
Partea IV: Evaluarea lucrării de licenţă

În vederea evaluării unitare a lucrărilor de licenţă, la nivelul Facultăţii de Ştiinţe


se foloseşte următorul formular, ce va fi întocmit de cadrul didactic coordonator:

UNIVERSITATEA”1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA


FACULTATEA DE ŞTIINŢE
SPECIALIZAREA_______________________________________________
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ______________________________________
SESIUNEA DE LICENŢĂ_________________________________________

FIŞA DE APRECIERE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ1

Absolvent(a):____________________________________________________________________

Tema lucrării:___________________________________________________________________

Îndrumător ştiinţific:_____________________________________________________________

Nr.
CRITERIUL CUANTIFICARE NOTA2
crt.
1 Importanţa temei şi structura lucrării: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
a) actualitate şi tratare SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b) structura pe capitole SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

c) ordonarea capitolelor SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE


2 Conţinutul ştiinţific al lucrării: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
a) complexitatea temei SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b) abordarea metodologică SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

c) aplicabilitate SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE


3 Elaborarea lucrării: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
a) documentare de specialitate SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b) ritmicitate în redactare SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

c) aport personal şi contribuţii SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE


4 Tehnoredactare: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
a) suport informaţional SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b) estetică şi ţinută grafică SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

c) ordine SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

1
Formular aprobat în Consiliul Facultăţii de Ştiinţe din data de 20.05.2008
2
Nota în cifre

8
5 Mod de realizare a documentaţiei
Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
grafice:
a) forma si conţinut SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b) precizie si standardizare SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE


c) semne convenţionale SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
6 Bibliografie: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
a) amploare şi actualitate SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b) citare în text SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE


c) respectarea normelor ortografice şi de
SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
tehnoredactare
7 Concluzii: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
a) realizare pe etape SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b) nivel calitativ SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

c) elemente originale SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

Nota finală Media fără rotunjire a notelor criteriilor 1-7

Concluzii: Propun (admiterea/respingerea) lucrării de licenţă pentru a fi prezentată în faţa comisiei


examenului de licenţă.

Nota propusă de îndrumător3:________________________

DATA ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC

(semnătura)

3
în cifre şi litere

9
Criteriile considerate la aprecierea lucrării de licenţă

1. Importanţa temei şi structura lucrării

a. actualitate şi tratare

Informaţiile prezentate în lucrare trebuie să corespundă momentului actual, să fie


abordate şi în alte lucrări de cercetare, tratate cu responsabilitate şi competenţă şi să
facă referire la gradul de acoperire al subiectului tratat, la cât de explicit este prezentat
şi structurat acesta.
Se apreciază redactarea lucrării într-un limbaj academic impersonal, nu sunt
admise greşelile gramaticale de redactare, ideile prezentate trebuind să decurgă logic şi
coerent.
Esenţa şi conţinutul cercetării, se dovedeşte prin prezentarea într-o succesiune
logică a problematicii specifice temei alese, consistenţa aspectelor practice identificate,
acceptarea şi fructificarea posibilităţilor oferite de triada teorie – legislaţie – practică.

b. structura pe capitole

Pentru uşurinţa tratării, tema trebuie să fie structurată pe mai multe capitole
corespunzătoare unor idei de bază din domeniul abordat. Capitolul detaliază ideea
respectivă venind cu detalieri şi idei inovatoare. Ideile trebuie să fie prezentate într-un
limbaj ştiinţific adecvat şi în concordanţă cu standardele formale impuse şi într-o
manieră logică.
În apreciere se va considera organizarea logică în capitole, respectarea
succesiunii următoare: Introducere, Obiectivele şi metodologia cercetării Cadrul teoretic
al problemei studiate, Aspectele pragmatice, Concluziile şi implicaţiile demersului de
cercetare şi aplicativ, Bibliografie, Anexe.

c. ordonarea capitolelor

Este apreciată numerotarea clară a capitolelor şi subcapitolelor pentru a indica


gradul de generalitate a unui aspect sau altul al lucrării cu respectarea ghidului de
elaborare a lucrării de licenţă.
Ordonarea capitolelor trebuie să permită verificarea următoarelor elemente
fundamentale: pregătirea teoretică, pregătirea metodologică, capacitatea de a efectua o
aplicaţie practică în domeniul abordat, capacitatea de a interpreta rezultate şi de a
formula propuneri de perfecţionare în domeniul abordat.

2. Conţinutul ştiinţific al lucrării

a. complexitatea temei

Fundamentarea teoretică a temei propuse de lucrare: relevanţa reperelor


teoretice alese, utilizarea riguroasă a conceptelor, ideilor, teoriilor; amplitudine
bibliografică (acces la referinţe majore, numeroase, consistente).
Tema lucrării trebuie să reflecte apartenenţa studentului la domeniul de studiu
parcurs în perioada universitară. Dar acest aspect nu presupune focalizarea atenţiei
asupra catedrei care gestionează domeniul de studiu respectiv, ci se poate opta pentru

10
orice cadru didactic din facultate, în condiţiile unei teme cu conţinut topo-geodezo-
cadastral interdisciplinar.
Anumite lucrări au un caracter teoretic mai accentuat, pe când altele mai
aplicativ. Pot fi inserate aplicaţii practice reale în conţinutul lucrării pe baza
documentaţiei efectuate în cadrul diverselor entităţi.

b. abordarea metodologică

Metodologia ne furnizează reguli, norme, metode, tehnici prin care putem să ştim
„cum să facem” şi „cum să aplicăm” ceva ce ştim sau am învăţat, cum să parcurgem de
la o idee vagă, de la o ipoteză la o soluţie. În cercetare se urmăreşte atingerea unui
scop. Dar pe măsura avansării în cercetare, scopul poate suferi modificări, deoarece
putem constata că anumite idei au fost dezbătute şi prezentate în alte studii, cărţi,
articole fiind în acest fel nevoiţi să ne canalizăm atenţia spre alte obiective. Schimbarea
de obiective poate să intervină în orice tip domeniu, iar rezultatele unei cercetări, în
general, se pot concretiza în:
- confirmarea sau infirmarea ipotezelor;
- obţinerea de soluţii formale sau practice;
- conturarea de recomandări, sugestii, linii de acţiune;
- identificarea de contradicţii, neconcordanţe, lacune sau limite ale teoriei sau
soluţiilor anterior propuse;
- sesizarea de noi direcţii de cercetare etc.
Se recomandă utilizarea în activitatea de cercetare a diverselor aspecte
metodologice, respectiv: metoda cercetării actelor normative şi a altor documente.

c. aplicabilitate

Activitatea de cercetare în orice domeniu vizează generalizarea sau aplicarea


rezultatelor obţinute. Studentul trebuie să realizeze generalizarea sau modalitatea de
aplicare a soluţiilor astfel încât soluţiile propuse de el să poată fi implementate în
realizarea unor lucrări din domeniu.

3. Elaborarea lucrării

a. documentare de specialitate

Documentarea este reprezentativă pentru tema în cauză şi se realizează prin


inventarierea şi consultarea datelor, informaţiilor, planurilor şi hărţilor din zonă, lucrări
anterioare executate, inventare de coordonate a bornelor şi punctelor topografice
existente în zonă precum şi prin cărţi de specialitate, documente oficiale, legislaţie,
reviste şi publicaţii de specialitate sau site-uri cu relevanţă pentru tematica abordată.

b. ritmicitate în redactare

Se apreciază, de asemenea respectarea graficului de întâlniri cu coordonatorul


lucrării, realizarea pe etape a lucrării de licenţă şi utilizarea aceloraşi marcatori în
cuprinsul lucrării.

c. aport personal şi contribuţii

Capacitatea de raportare la sursele teoretice şi de promovare a unei viziuni


proprii asupra temei tratate se realizează prin susţinerea unui punct de vedere sau
deschiderea unei direcţii de dezbatere semnificative în raport cu tema abordată.

11
4. Tehnoredactare

a. suport informaţional

Se apreciază existenţa şi modalitatea de redactare a surselor informaţionale


(note de subsol, surse la tabele, figuri, etc.).

b. estetică şi ţinută grafică

Lucrarea se prezintă sub aspect îngrijit, tehnoredactarea fiind realizată cu


diacritice, fără greşeli ortografice.

c. ordine

Lucrarea trebuie să fie prezentată într-o formă îngrijită, partea estetică a lucrării
nefiind mai puţin importantă decât conţinutul ei.

5. Mod de realizare a documentaţiei grafice

a. formă şi conţinut

Se apreciază existenţa şi modalitatea de redactare a documentaţiei grafice.

b. precizie şi standardizare

Documentaţia grafică trebuie întocmită la o scară convenabilă care să permită


citirea rapidă a planurilor, fiind întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare.

c. semne convenţionale

În cazul abundenţei unor elemente, acestea pot fi înlocuite prin semne


convenţionale, conform Atlasului de Semne Convenţionale.

6. Bibliografie

a. amploare şi actualitate

Absolventul trebuie să cunoască şi să facă referiri la principalele surse de


informaţie în domeniul temei lucrării. La notare, se vor lua în calcul doar sursele
bibliografice strâns legate de tema lucrării. Bibliografia trebuie să fie cât mai
cuprinzătoare cu putinţă şi să conţină surse bibliografice de actualitate, neapărat şi din
anul în care se redactează lucrarea sau cel anterior.

b. citare în text

Lucrarea trebuie să conţină referinţe bibliografice în cadrul capitolelor şi nu doar


la finalul lucrării. Aceste referinţe bibliografice arată modul în care absolventul a studiat
tema lucrării în literatura de specialitate sau în alte surse de informare adecvate. Vor fi
luate în calcul la notare acele referinţe bibliografice din cadrul textului care întrunesc
condiţii de oportunitate şi adecvare la conţinutul lucrării.

12
c. respectarea normelor ortografice şi de tehnoredactare

Bibliografia de la finalul lucrării şi referinţele bibliografice trebuie redactate


conform regulilor enunţate în prezentul ghid.

7. Concluzii

a. realizarea pe etape
Se reiau sumar obiectivele şi motivaţia cercetării, urmate de sinteza rezultatelor
obţinute şi semnificaţia acestora în contextul literaturii dedicate lucrării analizate.
Se apreciază modul în care studentul a derulat cercetarea, pentru întocmirea
lucrării de licenţă, pe intervale de timp, stadii, faze, caracterizate, de obicei, prin
evenimente importante, precum: finalizarea fiecărui capitol, asamblarea lucrării,
formularea concluziilor şi propunerilor etc.

b. nivel calitativ
Se evaluează totalitatea caracteristicilor, însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea
cărora lucrarea de licenţă este judecată şi clasată cu o anumită cotă, de un anumit grad
de complexitate, îndeplinind un standard, având o valoare etc. Se vor avea în vedere
stadiul cunoaşterii, contribuţia ştiinţifică a studentului, relevanţa temei etc.

c. elemente originale
Se estimează piesele sau ansamblul de piese (idei, teorii, mod de structurare a
conceptelor, de realizare a studiilor de caz, metode de lucru, aparatură performantă
etc.) redate de autor în lucrarea de licenţă prezentată, caracterizate prin autenticitate,
valoare reală, de necontestat, proprii studentului, neimitate după altcineva, personale,
inedite, fără a folosi modele făcute de alţii şi fără a avea caracter fals, de plagiat.

13
Anexa nr. 1 – Coperta cartonată a lucrării

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII


UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
SPECIALIZAREA „MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU”
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR,* ABSOLVENT,
…………………….. ……………………..

ALBA IULIA
2009
*
Gradul didactic şi titlul ştiinţific al cadrului didactic îndrumător.

14
Anexa nr. 2 – Pagina de titlu a lucrării

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII


UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
SPECIALIZAREA „MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU”
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

TITLUL LUCRĂRII

COORDONATOR,* ABSOLVENT,
…………………….. ……………………..

ALBA IULIA
2009
*
Gradul didactic şi titlul ştiinţific al cadrului didactic îndrumător.

15
Anexa nr. 3 – Exemplu de cuprins

CUPRINS*

INTRODUCERE ................................................................................................................7

CAPITOLUL I TEMA DE PROIECT ..................................................................................9


1.1. Exemplu ..............................................................................................................9
1.1.1. Exemplu................................................................................................10
1.1.1.1. Exemplu..................................................................................11
1.2. Exemplu..............................................................................................................32

CAPITOLUL II VERIFICAREA REŢELEI GEODEZICE...................................................39

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................69

ANEXE ..............................................................................................................................71

Anexa nr. 4 - Exemplu de bibliografie

*
Această structură a cuprinsului este orientativă, fiecare lucrare va avea propriile ei titluri de capitole şi
paragrafe

16
Anexa nr. 4 – Exemplu de bibliografie

BIBLIOGRAFIE

Cărţi şi lucrări de autor în edituri

1. Burchard, B.; - Totul despre AutoCAD 2000, Editura Teora, Bucureşti,


Pitzer, D. 2000;
2. Burchard, H. - AutoCAD 2002, Editura Teora, Bucureşti, 2002;
3. Pădure, I.; - Cadastru Funciar, seria Didactica, Universitatea „1
Tudoraşcu, M.; Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2005;
Oprea, L.

Studii şi articole în reviste de specialitate sau prezentate la conferinţe

1. Boş, N.; - Lexiconul geodezic – cadastral o problemă de


Palamariu, M. actualitate, Revista de Cadastru RevCAD nr. 7,
Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2007;
2. Ienciu, I.; - Verificarea a trei puncte GPS prin metode
Oprea, L. convenţionale, Revista de Cadastru RevCAD nr. 2,
Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2002;

Resurse în format electronic

1. *** - http://www.ancpi.ro;
2. *** - http://ovc.catastro.meh.es/, Servicios Web De La
Oficina Virtual Del Catastro;
3. *** - http://www.landregistry.ie;

Acte normative

1. *** - Hotărâre nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind


organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară, publicată în M.O.
nr. 718 din 9 -august 2004;
2. *** - Ordin nr. 634 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind conţinutul şi
modul de întocmire a documentaţiilor cadastrale în
vederea înscrierii în cartea funciară, publicat în M. O.
1048 din 29/12/2006;

17
METODOLOGIA
DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A EXAMENELOR DE
FINALIZARE A STUDIILOR – 2008

I. Dispoziţii generale
Art. l - Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior, respectiv, examenul
de absolvire, examenul de licenţă, examenul de diplomă, examenul de selecţie,
examenul de disertaţie şi examenul de finalizare a programelor de pregătire
universitară avansată din cadrul studiilor universitare de doctorat – denumite în
continuare examene - se organizează şi se desfăşoară potrivit Legii 84/1995,ale
prevederilor Ordinului M.Ed.C. nr. 295/05.02.2007 şi ale prezentei Metodologii
aprobată de Senat.
Art. 2 - (1) Studiile în învăţământul universitar de lungă durată (4-5 ani la cursurile de
zi), aflat în lichidare, se încheie, după caz, cu examen de licenţă sau examen de
diplomă.
(2) Studiile în învăţământul universitar de scurtă durată (4 ani la cursurile ID), aflat în
lichidare, se încheie cu examen de absolvire.
(3) Studiile universitare de licenţă, conform Legii 288/2004, se încheie cu examen de
licenţă.
(4) Studiile aprofundate şi masteratul se încheie cu examen de disertaţie.
(5) Programul de pregătire avansată, din cadrul studiilor universitare de doctorat se
finalizează prin promovarea examenelor stabilite de I.O.S.U.D. prin programul de
pregătire, cu aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). În
cazul nepromovării în programul de cercetare ştiinţifică, doctorandul este
exmatriculat din ciclul de studii universitare de doctorat şi primeşte un certificat de
absolvire a programului de pregătire universitară avansată din cadrul ciclului de
studii universitare de doctorat.
Art. 3 - (1) Universitatea “1 Decembrie 1918”, ca instituţie de învăţământ superior
acreditată instituţional în condiţiile legii, este instituţie organizatoare a examenelor de
finalizare a studiilor, pentru absolvenţii proprii sau ai altor instituţii de învăţământ
superior de stat sau particulare, la:
a) specializări pentru care are acreditare în condiţiile legii;
b) specializări autorizate să funcţioneze provizoriu înrudite cu specializări acreditate,
din acelaşi domeniu şi care au aceeaşi durată de studii sau mai mare.
(2) Universitatea organizează examen de disertaţie pentru finalizarea studiilor de
masterat la toate specializările pentru care a obţinut aprobare de funcţionare de la
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

II. Organizarea şi conţinutul examenelor

Art. 4 - (1) Examenul de absolvire şi examenul de licenţă / diplomă constă, fiecare, în 1


- 2 probe, conform planului de învăţământ al promoţiei de absolvenţi, şi anume:
a) Proba l - Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;
b) Proba 2 - Prezentarea şi susţinerea lucrării de absolvire, a lucrării de licenţă sau a
proiectului de diplomă.
(2) Proba de cunoştinţe fundamentale şi de specialitate se desfăşoară, la fiecare
specializare, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii stabilite de către catedre şi
facultăţi, în concordanţă cu planul de învăţământ şi cu programele disciplinelor după
18
care au studiat absolvenţii din promoţia curentă. Acestea se aduc la cunoştinţa
studenţilor, prin afişare, până cel târziu la sfârşitul semestrului I al anului final de
studiu.
a) Proba de cunoştinţe fundamentale şi de specialitate vizează evaluarea capacităţii
absolvenţilor de a sintetiza, de a restructura şi de a integra în contexte aplicative
cunoştinţele dobândite în cursul studiilor, în strânsă legătură cu exigenţele exercitării
viitoarei profesiuni.
b) Această probă nu repetă conţinutul disciplinelor şi examenelor susţinute de
absolvenţi pe parcursul studiilor. Se recomandă catedrelor de specialitate ca
tematica pentru această probă să nu reprezinte o cumulare de discipline distincte
sau de fragmente disciplinare, ci un ansamblu coerent de cunoştinţe reunite în jurul
competenţelor de bază pe care absolventul trebuie să le deţină.
c) Proba de cunoştinţe fundamentale şi de specialitate se poate desfăşura prin
examinare scrisă sau orală. Modul de examinare este stabilit de catedrele de
specialitate şi aprobat de consiliile facultăţilor şi este adus la cunoştinţa studenţilor
odată cu afişarea tematicii şi bibliografiei.
(3) Proba de prezentare şi susţinere a lucrării de absolvire, a lucrării de licenţă
sau a proiectului de diplomă vizează evaluarea capacităţii absolvenţilor de a
elabora şi de a susţine public o lucrare coerentă cu caracter aplicativ sau/şi de
cercetare ştiinţifică, pe o temă importantă din domeniul specializării pe care au
absolvit-o.
a) Această probă constă dintr-o prezentare scurtă, sintetică a temei, obiectivelor şi
structurii lucrării, urmată de susţinerea unor aspecte sau clarificarea unor probleme
ridicate de către comisia de examinare. Se evaluează calitatea demersurilor
teoretice şi practice folosite de absolvent în elaborarea lucrării, precum şi
capacitatea acestuia de a-şi susţine, în mod argumentat, punctele de vedere,
enunţurile şi concluziile formulate în lucrare.
b) Elaborarea lucrării de licenţă/absolvire sau proiectului de diplomă se realizează
sub îndrumarea unui conducător ştiinţific. Acesta este un cadru didactic de
specialitate, având titlul ştiinţific de doctor.
c) În vederea elaborării lucrării de licenţă/absolvire sau proiectului de diplomă,
catedrele de specialitate vor propune viitorilor absolvenţi, până la sfârşitul
penultimului an de studiu, o tematică orientativă din care aceştia să poată alege
tema care îi interesează. Studenţii pot propune şi alte teme din specializarea în care
susţin examenul. Temele lucrărilor de licenţă/absolvire se definitivează cu acordul
conducătorilor ştiinţifici şi se aprobă în catedrele de specialitate, în termen de cel
mult 45 de zile de la începutul anului final de studiu. După definitivarea temelor,
fiecare student primeşte un document cu antetul facultăţii/colegiului, semnat de
decan/director şi de conducătorul ştiinţific, care precizează tema lucrării, precum şi
menţiunea că „prezentul înscris este un act oficial pe baza căruia studentul poate
solicita accesul în instituţii pentru documentare, cercetare sau activităţi practice”.
d) Conducătorul ştiinţific întocmeşte, cu cel puţin 15 zile înaintea începerii
examenelor, pentru fiecare lucrare îndrumată, un referat care cuprinde evaluarea
sintetică a calităţii lucrării. Referatul se încheie cu concluzia de
acceptare/neacceptare a lucrării pentru susţinere, precum şi cu nota propusă de
conducătorul ştiinţific.
e) Conducătorul ştiinţific participă, de regulă, la proba de prezentare şi susţinere a
lucrării de licenţă/absolvire la toţi absolvenţii pe care i-a îndrumat. În cazul
absolvenţilor altor instituţii de învăţământ superior, la această probă pot fi invitaţi şi
conducătorii ştiinţifici din cadrul instituţiilor respective.

19
(4) La fiecare probă, examinarea se încheie prin acordarea unei note. Nota de
promovare a probei este de cel puţin 5,00.
a) Nota la proba de cunoştinţe fundamentale şi de specialitate se acordă pe baza
baremului/grilei de evaluare, în cazul probelor scrise, şi pe baza consensului
membrilor comisiei, în cazul probelor orale.
b) Nota la proba de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă/absolvire se
stabileşte ca medie a notelor propuse de către fiecare dintre membrii comisiei. În
acordarea notei, comisia de examinare poate lua în considerare şi nota propusă de
conducătorul ştiinţific al lucrării.
(5) Un examen este promovat dacă probele componente sunt susţinute şi
promovate, iar media aritmetică a notelor acordate acestora – media de promovare
a examenului – este de cel puţin 6,00.
(6) Rezultatele fiecărei probe se comunică prin afişare la sediul facultăţii
organizatoare şi pe pagina de web a universităţii în termen de cel mult 48 de ore de
la data susţinerii acesteia.
(7) Eventualele contestaţii privind rezultatele unei probe se depun la secretariatul
facultăţii unde s-a desfăşurat examenul în cauză, în termen de 24 de ore de la
comunicarea/afişarea rezultatelor şi se rezolvă în termen de 48 de ore de la data
încheierii termenului de depunere a contestaţiilor.
Art. 5 – (1) Examenul de disertaţie constă dintr-o singură probă: prezentarea şi
susţinerea dizertaţiei. Acest examen vizează evaluarea capacităţii absolvenţilor de a
elabora, de a prezenta şi de a susţine o lucrare coerentă, cu caracter aplicativ şi de
cercetare ştiinţifică, pe o temă de actualitate şi care să marcheze o contribuţie
personală semnificativă a absolventului la rezolvarea unor probleme teoretice şi
practice din domeniul de specializare al studiilor postuniversitare absolvite
(2) Lucrarea de disertaţie se elaborează sub îndrumarea unui conducător ştiinţific cu
funcţia didactică de profesor universitar sau conferenţiar universitar. Lista temelor de
disertaţie şi a conducătorilor ştiinţifici se definitivează până cel târziu la începutul
semestrului final al studiilor.
(3) Nota la proba de prezentare şi susţinere a disertaţiei se stabileşte ca medie a
notelor propuse de către fiecare dintre membrii comisiei. În acordarea notei, comisia
de examinare poate lua în considerare şi nota propusă de conducătorul ştiinţific al
disertaţiei.
(4) Nota de promovare a examenului de disertaţie este de cel puţin 6,00.
Art. 6 – (1) Examenele de finalizare a studiilor se pot organiza în două sesiuni: de vară
(iunie-august 2008) şi de iarnă (ianuarie - februarie 2009).
(2) Prima sesiune a examenului de licenţă/absolvire/diplomă – sesiunea de vară - se
organizează la sfârşitul anului IV(V) pentru învăţământul de lungă durată şi al anului
IV ID pentru învăţământul de scurtă durată pentru toţi absolvenţii promoţiei, respectiv
anului III pentru absolvenţii conform Legii 288/2004. Studenţii care au absolvit în
urma parcurgerii unor perioade de prelungire a şcolarizării sunt consideraţi în
promoţia anului în care au obţinut calitatea de absolvent şi dreptul de a se prezenta
la examenul de licenţă/absolvire/diplomă.
(3) Absolvenţii care nu au promovat sau nu s-au prezentat la prima sesiune, se pot
prezenta la a doua sesiune – sesiunea de iarnă – cu condiţia achitării taxelor
aferente examenelor respective.
(4) Probele promovate în sesiunea de vară se recunosc în sesiunea de iarnă. În
acest caz, taxa se achită numai pentru proba pe care absolventul o susţine în
sesiunea de iarnă.
(5) Absolvenţii promoţiilor anterioare, care nu au promovat ori nu s-au prezentat la
examene cu promoţiile respective, se pot prezenta la oricare dintre cele două sesiuni

20
ale examenelor de licenţă/absolvire/diplomă, cu condiţia ca în anul 2008 să existe
promoţii de absolvenţi la specializarea pe care au absolvit-o.
(6) Datele de susţinere a examenelor în cele două sesiuni se stabilesc de către
facultăţi, cu aprobarea Senatului.
(7) Prevederile prezentului articol se aplică şi absolvenţilor învăţământului
postuniversitar, pentru examenul de disertaţie.

III. Înscrierea şi participarea absolvenţilor la examene


Art. 7 – (1) Se pot înscrie şi pot participa la examenele de licenţă/absolvire/diplomă
următoarele categorii de absolvenţi:
a) absolvenţii Universităţii la toate specializările acreditate sau autorizate să
funcţioneze provizoriu la care Universitatea este instituţie organizatoare;
b) absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate instituţional şi
organizatoare de examene, de stat sau particulare, cu specializări acreditate sau
autorizate să funcţioneze provizoriu, cu condiţia ca absolvenţii să aibă aprobarea
instituţiei absolvite şi al facultăţii din cadrul Universităţii care organizează examenele
la specializările respective;
c) absolvenţii unor instituţii de învăţământ superior particulare cu autorizare de
funcţionare provizorie şi care nu sunt organizatoare de examene, cu specializări
acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cu condiţia ca absolvenţii să aibă
acordul instituţiei absolvite şi al facultăţii din cadrul Universităţii care organizează
examenele la specializările respective;
d) absolvenţii de învăţământ superior particular înmatriculaţi la specializări autorizate
să funcţioneze provizoriu cărora, ulterior, li s-a retras autorizarea de funcţionare
provizorie sau care au intrat în lichidare.
(2) Absolvenţii Universităţii se pot înscrie şi pot susţine, la cerere, examenele de
licenţă/absolvire/diplomă la o altă instituţie organizatoare. Pentru aceasta ei trebuie
să aibă acordul facultăţii din cadrul Universităţii, precum şi al instituţiei
organizatoare respective.
(3) La examenele de disertaţie se pot înscrie şi pot participa numai absolvenţii
Universităţii. La aceste examene nu pot fi primiţi absolvenţii altor instituţii de
învăţământ superior.
Art. 8 - (1) Înscrierea la examenele de finalizare a studiilor se face, pentru toate
categoriile de absolvenţi, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea examenelor, pe
bază de cerere scrisă prezentată de către fiecare absolvent la secretariatele
facultăţilor organizatoare, cerere la care se ataşează lucrarea de licenţă/absolvire,
însoţită de referatul conducătorului ştiinţific, 2 fotografii tip buletin, precum şi chitanţa
(sau documentul echivalent) de plată a taxei de înscriere/de examen stabilită potrivit
prevederilor prezentei Metodologii.
(2) Candidaţii la examenul de licenţă trebuie să prezinte, la înscriere, un certificat de
competenţă lingvistică într-o limbă de largă comunicare internaţională, eliberat de
către Catedra de Limbi Moderne a Universităţii, în conformitate cu Metodologia
privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de competenţă lingvistică aprobată
de Senat în şedinţa din 26.06.2006. Certificatele de competenţă lingvistică emise de
către alte instituţii specializate sunt valabile numai dacă sunt recunoscute de catedra
de specialitate a Universităţii.
(3) Pentru înscrierea la examene, absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior,
de stat sau particulare, vor prezenta şi următoarele acte:
a) certificat de naştere, în copie legalizată;
b) diploma de bacalaureat sau echivalenta acesteia, în original;
c) adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte

21
calitatea de absolvent al acesteia, promoţia, specializarea, durata studiilor, forma de
învăţământ (zi, seral, frecvenţă redusă, la distanţă), precum şi statutul specializării
(acreditată, autorizată se funcţioneze provizoriu), cu precizarea ultimei Hotărâri de
guvern în care este menţionată specializarea respectivă. Adeverinţa trebuie să
menţioneze acordul instituţiei de învăţământ superior ca absolventul să susţină
examenul de licenţă/absolvire/diplomă la Universitatea „1 Decembrie 1918”.
d) foaia matricolă, în dublu exemplar, eliberată de instituţia de învăţământ superior,
din care să rezulte, pentru fiecare semestru şi an de studii, disciplinele promovate,
numărul de ore de activităţi didactice la fiecare disciplină (curs, seminar, laborator,
practică), forma de evaluare (examen, colocviu ş.a.), numărul de credite, precum şi
notele obţinute de absolvent.
e) referatul de evaluare a lucrării de licenţă/absolvire întocmit de conducătorul
ştiinţific al instituţiei/facultăţii absolvite. Referatul va fi autentificat prin ştampilă şi
semnătură de către instituţia/facultatea respectivă.
(4) Înscrierea la examenele de licenţă/absolvire a absolvenţilor unei instituţii de
învăţământ superior autorizată provizoriu (care nu este instituţii organizatoare a
acestor examene) se poate face şi în mod organizat, pentru toţi absolvenţii unei
specializări, pe baza unei convenţii încheiată între Universitate şi instituţia
respectivă.
a) În acest scop, instituţia va depune la secretariatul facultăţii din Universitate, cu cel
puţin 15 zile înainte de începerea examenelor, lista nominală, pe specializări, a
absolvenţilor care îndeplinesc condiţiile legale de înscriere la examene. Această listă
trebuie întocmită pe baza opţiunilor individuale ale absolvenţilor. În acest caz, nu mai
este necesară adeverinţa menţionată la alin.(3), lit. c).
b) Lista nominală va fi însoţită de lucrările de licenţă/absolvire ale absolvenţilor
nominalizaţi, precum şi de referatele conducătorilor ştiinţifici de la instituţiile de
învăţământ superior de la care provin absolvenţii.
c) Pentru fiecare lucrare depusă, facultăţile, la propunerea catedrelor de specialitate,
vor desemna un cadru didactic care va întocmi şi va depune la secretariatul facultăţii
organizatoare un referat propriu, în conformitate cu prevederile Art.5, alin (3), lit. d)
din prezenta Metodologie. Această prevedere se aplică şi lucrărilor candidaţilor care
se înscriu individual pentru a susţine examenele în Universitate.
Art. 9 – (1) Susţinerea examenelor de finalizare a studiilor se efectuează în regim de
subvenţie de la bugetul de stat sau în regim cu taxă, în funcţie de regimul studiilor
absolvite, potrivit prevederilor prezentei Metodologii:
a) Absolvenţii Universităţii care au urmat şi au finalizat studiile, în cadrul duratei
legale a acestora, în regim de subvenţie de la bugetul de stat pot să se înscrie şi
să susţină examenele în regim de subvenţie, fără plata taxei de licenţă/absolvire. Ei
trebuie să achite numai taxa administrativă de înscriere, în cuantum de 35 RON.
Dreptul de a susţine fără taxă examenele se referă numai la prima sesiune –
sesiunea de vară. Absolvenţii care nu au promovat sau nu s-au prezentat în această
sesiune se pot înscrie şi pot să susţină examenele în sesiunea de iarnă numai în
regim cu taxă. În mod excepţional, în cazul unor absolvenţi care, datorită unor cauze
obiective majore, nu s-au putut prezenta în sesiunea de vară, se poate aproba, la
cerere, prezentarea fără taxă în sesiunea de iarnă. Cererile sunt aprobate individual
de către consiliile facultăţilor organizatoare.
b) Absolvenţii Universităţii care au urmat şi au absolvit studiile în regim cu taxă,
susţin examenele cu plata unei taxe de licenţă/absolvire echivalentă cu diferenţa
dintre cuantumul anual al subvenţiei de la bugetul de stat şi cuantumul anual al taxei
de studii la specializarea absolvită, potrivit prevederilor contractului de studii, dar
fără a depăşi suma de 200 RON. La suma astfel calculată se adaugă taxa
administrativă de 35 RON. În cazul specializărilor la care cuantumul anual al taxei

22
este mai mare decât cuantumul anual al subvenţiei, absolvenţii achită numai taxa
administrativă.
Cuantumul taxei de licenţă pentru fiecare specializare se aprobă de consiliile
facultăţilor.
c) Repetarea examenelor sau a probelor nepromovate, pentru toate categoriile de
absolvenţi, se face numai în regim cu taxă;
d) Regimul cu taxă se aplică şi absolvenţilor promoţiilor anterioare, care nu s-au
prezentat la examene împreună cu promoţia din care au făcut parte, potrivit
precizărilor de la Art.8, alin.(6), indiferent de regimul studiilor parcurse.
e) Prevederile prezentului aliniat se aplică pentru examenul de disertaţie şi de
finalizare a programelor de pregătire universitară avansată din cadrul studiilor
universitare de doctorat. În acest caz, taxa de examen este de 150 RON, incluzând
şi taxa administrativă de înscriere. Absolvenţii care au finalizat studiile în regim de
subvenţie de la bugetul de stat achită numai taxa administrativă de înscriere de 50
RON.
(2) Absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare pot să se
înscrie şi să susţină examenele în cadrul Universităţii numai în regim cu taxă,
indiferent de regimul studiilor absolvite în instituţia de origine. În acest caz, taxa de
licenţă/absolvire se situează între 500-1000 RON şi se stabileşte de către facultăţile
organizatoare, în funcţie de pachetul de credite alocat examenelor prin planul de
învăţământ şi de valoarea unităţii de credit, calculată pentru fiecare specializare.
Taxa astfel stabilită include şi taxa administrativă de înscriere.
(3) În cazul absolvenţilor altei instituţii de învăţământ superior care se înscriu şi
participă în mod organizat, pe bază de convenţie între Universitate şi instituţia
respectivă - potrivit Art.10, alin.(4) – plata taxelor se poate face la instituţia de
origine, urmând ca suma totală să fie virată în contul Universităţii, potrivit
prevederilor convenţiei şi procedurilor contabile legale.

IV. Comisiile de examen


Art. 10 – (1) Comisiile de examen se stabilesc pe specializări, prin decizia rectorului
Universităţii, la propunerea consiliilor facultăţilor şi cu aprobarea Senatului.
(2) O comisie este formată din preşedinte, 2 - 3 membri şi un secretar. Membrii
comisiei trebuie să aibă funcţia didactică de cel puţin lector şi titlul ştiinţific de doctor,
iar preşedintele trebuie să fie profesor universitar sau conferenţiar universitar.
Secretarul comisiei poate fi asistent sau preparator universitar.
(3) În cazul specializărilor cu un număr mare de absolvenţi se pot constitui mai multe
comisii la aceeaşi specializare, absolvenţii urmând a fi grupaţi în funcţie de temele
lucrărilor de licenţă/absolvire. În acest caz, subiectele, modul de desfăşurare (scris,
oral) şi criteriile de evaluare pentru proba de cunoştinţe fundamentale şi de
specialitate, precum şi criteriile de evaluare pentru proba de prezentare şi susţinere
a lucrării, sunt aceleaşi pentru toţi absolvenţii specializării respective.
(4) În cazul examenelor la specializări cu autorizare de funcţionare provizorie, în
comisiile de examen pot fi cuprinse şi cadre didactice asociate de la alte instituţii de
învăţământ superior acreditate.
Art. 11 – (1) Comisiile de examen au următoarele atribuţii:
a) stabilesc orarul desfăşurării probelor de examen şi, după caz, gruparea
candidaţilor pe serii, în funcţie de temele şi conducătorii lucrărilor şi de celelalte
criterii necesare bunei organizări a examenelor;
b) organizează acţiunea de stabilire a subiectelor de examen şi asigură concordanţa
acestora cu tematicile şi bibliografiile aprobate;

23
c) verifică dosarele candidaţilor înscrişi la examene;
d) verifică referatele întocmite de conducătorii ştiinţifici pentru lucrările de
licenţă/absolvire/disertaţie şi studiază lucrările respective până la nivelul formulării
unui punct de vedere corect privind calitatea acestora;
e) stabilesc şi aplică baremele şi criteriile de evaluare pentru fiecare probă de
examen;
f) asigură desfăşurarea în bune condiţii a fiecărei probe de examen, în concordanţă
cu prevederile prezentei Metodologii şi cu celelalte cerinţe pedagogice şi
deontologice privind desfăşurarea examenelor;
g) completează cataloagele de examen şi verifică corectitudinea acestora;
h) rezolvă contestaţiile care ţin de competenţa fiecărei comisii.
(2) În cazul în care preşedintele sau unii dintre membrii comisiei sunt indisponibili
datorită unor împrejurări obiective, aceştia pot fi înlocuiţi cu cadre didactice care
îndeplinesc condiţiile funcţiilor respective.

V. Dispoziţii tranzitorii şi finale


Art. 12 – (1) La repetarea examenelor nepromovate, absolvenţii pot beneficia de
recunoaşterea probelor promovate într-o sesiune anterioară numai pe perioada de
recunoaştere a creditelor (maximum 5 ani). Probele recunoscute se aprobă de către
comisiile de examen.
(2) Absolvenţii care la prima sesiune (de vară) a promoţiei 2008 au promovat ambele
probe, dar nu au promovat examenul datorită unei medii generale sub 6,00, pot să
repete examenul integral sau numai la o singură probă, la alegere.

Art. 13 – (1) Frauda şi tentativa de fraudă se sancţionează cu excluderea din examen.


Se consideră tentativă de fraudă şi prezentarea, în cadrul examenului, a unor lucrări
de licenţă, absolvire sau disertaţie plagiate (fără citarea surselor), copiate ori
procurate prin cumpărare sau pe alte căi.
(2) Frauda sau tentativa de fraudă se consemnează printr-un proces verbal semnat
de toţi membrii comisiei de examen, însoţit, după caz, de probele care să ateste
realitatea faptei.
Art. 14 – Eventualele contestaţii privind rezultatele unei probe de examen sunt
analizate de către o Comisie de analiză a contestaţiilor alcătuită din preşedinte şi 2 -
3 membri, cadre didactice de specialitate, care trebuie să întrunească aceleaşi
condiţii cu cele aplicate la constituirea comisiilor de examen. Comisiile de contestaţii
se stabilesc pe domenii de specializare, la propunerea facultăţilor organizatoare, cu
aprobarea Senatului, înainte de începerea examenelor.
Art. 15 – (1) Diplomele corespunzătoare studiilor absolvite, pentru absolvenţii care au
promovat, după caz, examenul de absolvire, examenul de licenţă, examenul de
disertaţie, programul de studii universitare avansate din cadrul ciclului de studii
universitare de doctorat - se eliberează de către Universitate, pentru domeniile la
care este organizatoare.
(2) Absolvenţilor care au promovat examenul li se poate elibera, la cerere, până la
primirea diplomelor, o adeverinţă din care să rezulte calitatea de absolvent cu
examen, după caz, de absolvire, de licenţă ori de disertaţie, precum şi precizarea că
adeverinţa respectivă este valabilă până la eliberarea diplomei.
(3) Absolvenţilor Universităţii care nu au promovat examenul de licenţă/absolvire li
se poate elibera, la cerere, Certificatul de studii universitare de lungă/scurtă durată
sau de licenţă, însoţit de foaia matricolă. În cazul absolvenţilor de studii
postuniversitare (aprofundate, masterat) care nu au promovat examenul de

24
disertaţie, Universitatea poate să elibereze, la cererea acestora, foaia matricolă şi o
adeverinţă care să ateste absolvirea fără examen de disertaţie a studiilor respective.
(4) Universitatea nu eliberează certificatele menţionate la aliniatul precedent pentru
absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior care au susţinut şi nu au promovat
examenele de finalizare a studiilor în cadrul Universităţii.
Art. 16 – (1) Prevederile prezentei Metodologii se aplică cu începere din sesiunea de
vară a anului universitar 2008-2009, inclusiv pentru absolvenţii promoţiilor anterioare
care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de selecţie, de absolvire, de
licenţă sau de disertaţie.
(2) Odată cu aprobarea de către Senat a prezentei Metodologii se abrogă
prevederile contrare din Carta universitară, din Regulamentul activităţii profesionale
a studenţilor şi din celelalte hotărâri ale Senatului care au trimiteri la examenele de
finalizare a studiilor.
(3) Prevederile prezentei Metodologii vor fi aduse la îndeplinire de către facultăţile şi
departamentele organizatoare de examene de licenţă/absolvire/dizertaţie.

Aprobată în şedinţa Senatului Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia din data de
19.12.2007
şi completată în şedinţa din 26.03.2008.

25