Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE COMERŢ
Studente:
BUCUREŞTI 2009
CUPRINS
1
1. Introducere........................................................................................
3
2. Caracterizarea generală a
iaurtului...................................................4
5. Concluzii...........................................................................................20
6. Bibliografie.......................................................................................21
1. Introducere
2
În societatea modernă, omul este asaltat în fiecare zi de ritmul cotidian impus
de schimbările tot mai dese intervenite în evoluţia societăţii. Poluarea, stresul,
intensele solicitări zilnice conduc inevitabil la o scădere a rezistenţei organismului,
acesta fiind tot mai expus şi mai vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar întrebări referitoare
la menţinerea sănătăţii şi protejarea organismului. Acestea sunt întrebări pe care
fiecare persoană şi le pune, chiar dacă nu le formulează în mod explicit.
Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor. Este considerat unul
din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale
benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil
ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie
completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.
Iaurtul nu e o “rev elaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era
binecunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază.
Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede
cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret.
Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi
este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la
începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor. Secolul XX
l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.
Produse lactate
Margarină Altele
Iaurt
6% 20%
10%
Telem ea de vacă Sm ântână
7% 5%
Lapte bătut
7%
Lapte pasteurizat
45%
lactatelor. Piaţa iaurtului şi a produselor lactate se află în plin proces evolutiv; această
tendinţă se manifestă şi în privinţa calităţii produselor şi în privinţa îmbogăţirii cu noi
sortimente. Majoritatea producătorilor regionali susţin că, în ciuda greutăţilor financiare cu
care se confruntă consumatorii, oferta nu poate acoperi cererea; pe de altă parte consumul
anual de iaurt şi lactate pe cap de locuitor este evaluat la jumătatea celui înregistrat în
majoritatea ţărilor Europei Centrale.
Iaurtul se prepară din lapte de vacă, capră, bivoliţă sau oaie, în care sunt încorporaţi
cei doi fermenţi Streptococcus Thermophilus şi Thermobacterium Bulgaricus care vor
transforma, fiecare separat, o parte din lactoza în acid lactic. Acţiunea celor două bacterii este
optimă la temperaturi de 40-50 grade Celsius. Atunci când iaurtul este suficient de fermentat,
este suficient să fie transportat la rece (4 grade C), pentru ca acţiunea bacteriilor sa fie oprită.
După aceea, iaurtul poate fi conservat timp de o lună de la fabricarea lui. La începutul
fermentării va acţiona mai mult streptococcus, care îi lasă apoi loc celuilalt ferment,
thermobacterium, ceva mai rezistent la mediul acid. Ǐn general iaurtul existent în comerţ
conţine mai mult thermobacterium, bacterie ce dă iaurtului un gust ceva mai acrişor.
Fermenţii sunt de fapt bacterii lactice care, în procesul lor de metabolism, acţionează
asupra laptelui transformându-l într-un aliment mai sănătos şi mai hrănitor.
Un sortiment de iaurt care este din ce în ce mai solicitat pe piaţă este iaurtul cu arome
de fructe. Acesta se obţine din lapte normalizat cu adaos de 5 % zahăr, gelatină 0,4%,
4
colorant şi sucuri naturale de fructe cu arome intense (zmeură, căpşuni, fragi, vişine).
Produsul are miros şi gust plăcut, dulce – acrişor, caracteristic aromelor şi siropului de fructe
folosit.
Iaurtul are un aport considerabil de calciu uşor asimilabil, calciu care ştim că
întăreşte sistemul osos. De la iaurt însă nu se primeşte numai calciu, chiar dacă acesta
este “filonul” principal. Magneziul, fosforul, precum şi foarte multe vitamine, cum ar
fi cele din complexul B, sunt prezente într-o proporţie foarte mare în iaurt şi sunt de
asemenea rezultate în urma acţiunii fermenţilor. Deci, fermenţii vii fac din iaurt o
sursă de elemente nutritive şi benefice sănătăţii organismului. Ǐn plus, persoanele care
manifestă intoleranţă la lactoză pot consuma iaurt fără probleme, fermenţii
transformând lactoza în acid lactic, bine tolerat de organism. Descoperim astfel calităţi
fiziologice ale iaurtului care îl fac cu atât mai valoros cu cât este şi un aliment gustos
şi foarte hrănitor.
• materia primă;
• firma producătoare ;
• cantitate;
• conţinut de grăsimi ;
• recipient de ambalare.
Materia primă folosită la fabricarea iaurtului este laptele,care poate proveni de la diverse
animale (mamifere) :
• lapte de vacă ;
• lapte de oaie ;
• lapte de bivoliţă ;
• Iaurturi mici de la 75g până la 200g, uneori chiar 330g pentru unele sortimente ;
• Iaurturi mijlocii de la 375g până la 500 g ;
• Iaurturi mari de la 850g până la 1kg.
6
− fizico chimice: aciditate, conţinut de grăsime, substanţă uscată, conţinut de sare;
Proprietăţile senzoriale constituie unul dintre cei mai importanţi factori de analiză a
unui produs alimentar. De aceea primul contact al consumatorului cu produsul se realizează
pe cale senzorială şi în consecinţă proprietătile senzoriale deţin, un rol primordial în
selectarea şi decizia de cumpărare.
DANONE
Iaurtul DANONE a fost fabricat pentru prima dată în anul 1919 de către Isaac
Carasso, ce a folosit fermenţi lactici selecţionaţi de Institutul Pasteur din Paris. La început
iaurtul se vindea numai în farmacii, fiind singurul leac cunoscut împotriva diareei infecţioase.
Ǐn 1942 s-a fondat compania DANNON, în Statele Unite. Ǐn 1998, DANONE preia,
renovează şi echipează complet fabrica din Bucureşti, în vederea demarării producţiei la
9
standarde europene. Ǐn 1999 apare primul lot de iaurt Danone fabricat în Romania. Danone
Natural şi Delicios sunt primele mărci fabricate local. Ǐn acelaşi an se lansează Natural de
băut şi Savoarea fructelor.
DANONE este prezent în peste 90% dintre magazinele din ţară care comercializează
produse lactate. Portofoliul de produse a fost permanent extins, prin inovaţii majore,
numărând azi peste 60 de sortimente. Profitul companiei pe piaţa românească a fost în 2000
de 26 milioane Euro cu o creştere semnificativă ajungând la sfârşitul anului 2008 în valoare
de circa 136 mil. euro. Danone deţine o cotă de circa 60% pe piaţa iaurturilor iar în prezent,
şase din zece iaurturi cumpărate în Romania sunt iaurturi Danone.
TNUVA
Tnuva România a fost fondată în anul 2003 de către Tnuva Israel – cea mai mare
companie producătoare de lactate pe piaţa din Israel – în parteneriat cu Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Pentru a deveni unul dintre principalii jucători pe piaţa lactatelor din Romania, Tnuva
a demarat 2 proiecte – construirea din temelii a unei fabrici de lactate (la 20 de km distanţă de
Bucureşti, în localitatea Popeşti Leordeni, fiind proiectată şi realizată astfel încât să asigure
cel mai exigent nivel de calitate) şi renovarea unei ferme de bovine (aflată la Adunaţii
Copăceni). Ambele proiecte au fost finalizate în iunie 2007 şi au necesitat până în prezent o
investiţie de peste 55 milioane euro. Investiţia din România este primul proiect de o
asemenea amploare în afara Israelului. Pe piaţa din Israel compania este cel mai mare
producător de lactate, acumulând experienţa şi maturitatea care justifică planurile de
extindere pe piaţa europeană. Tnuva vine în România cu peste 80 de ani de experienţă şi
tradiţie, cu o largă varietate de produse alimentare proaspete şi cu vânzări anuale de peste 1,5
miliarde de dolari.
3.Yoplait
-în şase variante cu 3,6% grăsime (Yoplait căpsună delicioasă, Yoplait vişină
răcoricioasă, Yoplait mango pofticios, Yoplait măr verde gustăcios, Yoplait piersica alba
bunacioasă, Yoplait banana aromicioasă) şi iaurtul cremos cu 4% grăsime (Yoplait iaurt alb
cremicios).
Analiza calităţii celor 2 mărci s-a efectuat folosindu-se metoda punctajului. Fiecare dintre
cei 2 membri ai echipei a acordat un număr de puncte (minim 1, maxim 4 ) următoarelor
caracteristici senzoriale: consistenţă, culoare, miros, gust şi aromă. La final s-au cumulat
punctele pe tip de iaurt.
13
Denumirea produsului analizat :Yoplait cu vişine
Data :
Semnătura degustătorului:
Data :
14
Caracteristici
Punctaj acordat Observaţii
senzoriale
Semnatura degustatorului
Data :
15
senzoriale
Semnatura degustatorului
Data
16
Caracteristici
Punctaj acordat Observaţii
senzoriale
17
4.2. Completarea fişei centralizatoare de analiză
senzorială de către fiecare membru pentru fiecare marcă
18
Fişă centralizatoare de analiză
senzorială
Producatorul : Tnuva
Punctajul
mediu total
Punctaj individual acordat de fiecare
al
examinator
Caracteristica caracteristi
senzoriala cii
Consistenta 4 3 3.5
Culoare 4 3 3.5
Miros 4 4 4
Aroma 4 4 4
Gust 4 4 4
Punctajul
mediu total al 19
produsului
19
Fişă centralizatoare de analiză
senzorială
Denumirea laboratorului care efectueaza analiza :
Producatorul: Danone
Punctajul
mediu total
Punctaj individual acordat de fiecare
al
Caracteristica examinator
caracteristi
senzoriala cii
Consistenta 3 4 3.5
Culoare 3 4 3.5
Miros 4 4 4
Aroma 2 4 3
Gust 3 3 3
Punctajul
mediu total al 17.5
produsului
1.Bunea Florina
2.Cazan Daniela
20
5. Concluzii
Produsul Yoplait cu aromă de vişine obţine aproape maximul de punctaj de la cei doi
examinatori de unde concluzionăm că nu necesită schimbări în ceea ce priveşte calitatea sau
proprietăţile sale senzoriale.
Produsul Danone Cremosso a obţinut în medie de la cei doi evaluatori punctaje mai
mici decât maximul, aşadar are nevoie de îmbunătăţiri în cele două aspecte la care s-a clasat
pe locul secund: gust şi aromă.
Aroma fructelor proaspete trebuie să fie regăsită în iaurt iar gustul va îmbina cele
două arome ( iaurt şi vişine).
Diferenţa de punctaj nu este mare (1,5 în plus obţinute de Tnuva) ceea ce ar duce la
concluzia că cele doua mărci se regăsesc aproape în aceeaşi măsură între preferinţele
consumatorilor. Bineînţeles nu trebuie ignorată mărimea eşantionului (2 persoane) care are
influenţă în trasarea concluziei.
Se ştie, în linii mari, care alimente sunt bune pentru sănătatea organismului şi
care sunt mai puţin sănătoase, sau care sunt consumate datorită gustului lor bun.
Iaurtul ocupă un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le oferă
sănătăţii îl fac să fie de neînlocuit în alimentaţie.
21
BIBLIOGRAFIE
2. www.revista-piata.ro
3. www.standard.ro
4. http://www.moneyline.ro
5. http://www.zf.ro
6. www.gds.ro
22