Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Sutura primara imediata, intarziata si secundara

- Sutura de pozitie = sutura partiala, incompleta care aduce si fixeaza partial cat mai
aproape de normal marginile plagii
- Sutura primara a plagilor de parti moi implica
* curatarea mecanica a plagii
* reducerea si imobilizarea fragmentelor
* Sutura plagii
* Combaterea infectiei
- Sutura primara intaiziata – la 3-5 zile de la accident – conditie- plagi neinfectate
- Sutura secundara precoce – la 10-12 zile de la acceident
- Sutura secundara tardiva – la 20-30 de zile de la accident

2. Mecanismele de producere a fracturilor de mandibula.

- Cauze
o Traumatice
o Patologice(tumori)
o Chirurgicale(plastii, extractii)
- se produc ca rezultat al impactului dintre ag. Efector si cel Receptor
- mandibula prezinta o tripla curbura
o in forma de V - portiunea bazala
o in forma de U – la nivelul arcadelor
o in forma de L - la nivelul goninului
- zona de rezistenta crescuta : MENTONUL
- rezistenta scade spre condil
- zone de rezistenta scazuta: CONDIL, UNGHI, APOFIZA ALVEOLARA

3. Clasificare fracturilor de mandibula

- dupa locul de aplicare al traumatismului - dupa gradul de interesare a periostului


o fracturi directe o fracturi complete
o fracturi prin indoire o fracturi incomplete (in lemn
o fracturi prin tasare verde)
o fracturi prin forfecare - dupa relatia cu cavitatea bucala
o fracturi prin smulgere o inchisa ( nu comunica)
o fracturi prin torsiune o deschisa ( comunica cu CB)

- dupa gradul de interesare a grosimii - dupa numarul liniilor de fractura


osului o fracturi unice
o partiale ( un fragment ) o fracturi duble
o totale ( intrerup osul pe toata o fracturi triple
lungimea ) o fracturi cumunitive
4. Aspecte clinice asupra fracturilor de mandibula
- exooral
o edemul partilor moi
o echimoze si hematoame
o excoriatii si plagi perimandibulare
o deformatiile fetei
o miscari mandibulare anormale
o trismus, tulburari respiratorii, crepitatii
- durerea
o Manevra LEBOURG
 a. presiune pe menton antero-posterior durere la locul de fractura ( condil,
unghi)
 b. presiune de jos in sus pe unghi – ( fractura de ram asc, condil)
 c. presiune pe ambele unghiuri spre medial – fracturi mediane, paramediane
sau laterale
- mobilitatea patologica a mandibulei – semn sigur pt fractura
o se observa mai bine endooral

5. Semne clinice specifice diferitelor localizari ale fracturilor de mandibula

- Fracturi mediane ( mediosimfizare ) – sunt rare


o Exooral
 Urme de violenta labio-mentoniera
o Endooral
 Leziuni mucoase, plaga gingivala intre ICi
o Fara deplasare
 Miscare de inchidere deschidere se departeaza si se apropie fragmentele
o Cu deplasare
 Unul din fragmente este coborat
- Fracturi paramediane ( parasimfizare ) – mai frecvente
o Intre IC si IL sau IL si C
o Fracturi fara deplasare
 Contuzii ale partilor moi
 Fisura gingivo-mucoasei din zona fracturii
 Durere locala
o Fracturi cu deplasare
 Fractura unilaterala – 2 fragmente unu mai scurt ( linie – condil) unul mai
lung ( linie – condil opus)
 Fragmentul mai lung tractionat in jos
- Fracturi duble paramediane
o Se produc prin mecanism direct cu deplasarea frag pe care se insera mm limbii si
planseului bucal
o Linii de fractura – converg spre lingual sau diverg spre lingual
o Endooral
 Hematoame sau plagi in vestibulul frontal inferior
 Modificarea curburii arcadei
 Frontal – ocluzie deschisa
- Fracturile laterale ale corpului mandibular
o Situate in spatiul dintre canin si M3
o Linia de fractura- verticala sau oblica
o Frecvent – dislocari
o Fragmentul mare tras in jos si inapoi
 Ruptura vaselor alveolare inferioare – hemoragii mari
 Ruptura NAI – anestezie in zona mentoniera
o Leziuni pe vestibular si in planseu
- Fracturi duble laterale
o Liniile de fractura pe aceeasi parte (rar)
 Denivelare in trepte a ramului mandibular
 Edem local
 Endooral : ocluzie lingualizata
o cate o linie pe fiecare parte (stg/dr)
 fragmentul mijlociu tractionat in jos
 fragmentele laterale sunt apropiate spre linia mediana si in sus
- Fracturi de unghi mandibular
o Unghiul este un punct de slaba rezistenta => frecventa crescuta
o Produse de traumatisme directe si indirecte (eruptia M3)
o Simptomatologie diferita in functie de sediul liniei de fractura
 Daca linia e situata inainte insertiei mm maseter => deplasari importante
 Daca linia e situata in plina insertie nu se produc dislocari
o fracturi fara deplasare
 traumatism facial, tumefactia parotideomaseterina
 raspuns dureros la presiune antero-post pe menton
 trismus si tulburari masticatorii
o fracturi cu deplasare
 facies anxios cu gura deschisa, tumefactie
 salivatie abundenta
 ocluzie deschisa
 M3 poate fi mobil sau fix ( rol in impiedicarea deplasarilor
- Fracturile ramului ascendent al mandibulei
o Fracturi verticale
 In plina masa musculara de la incizura sigmoida si unghi
 Trismus, dureri la presiune, ocluzia pastrata
o Fracturi orizontale
 In plina masa musculara, dar e favorizabila deplasarilor
 Traseu de la marginea anterioara la cea posterioara de obicei la ½
o Fracturi oblice
 Traseu oblic de la incizura sigmoida la gonion
 Urme de violente faciale, edem
 Durere la presiune pe menton
 Anestezie – dak e afectata spina spix
 Trismus, contacte premature, linia mediana deviata
- Fracturile apofizei coronoide
o Rare, apar prin traumatisme violente
o Apofiza coronida e aparata de os zigomatic => de cele mai multe ori si fracturi ale
osului zigomatic
o Fracturi fara/cu dislocare
o Mm temporar tractioneaza coronoida inainte si in sus
o Durere in grosimea obrazului sau sub arcada zigomatica

- Fracturile condiliene
o Lovituri pe menton sau gonion
o Subcondiliene joase – la niv incizuri sigmoide
o Subcondiliene inalte – la niv colului anatomic
o Fracturile capului condilian
 Partiale
 Totale – detaseaza condilul
 Fracturi comunitive – condil zdrobit

6. Complicatiile fracturilor de mandibula


- COMPLICATII IMEDIATE
o Comotia cerebrala ( vibratii ale mesei cerebrale )
o Socul ( hemoragii, reflex generator de soc )
o Asfixia (caderea limbii, corpi straini )
- COMPLICATII SECUNDARE
o Infectia ( fracturi deschisa, dd cu gangrena)
o Supuratii periosoase (celulite, abcese)
o Supuratii osoase (osteita sau osteomielita)
o Complicatii septice pulmonare (aspiratia secretiilor septice)
- COMPLICATII TARDIVE
o Leziuni pseudoparodontale
o Consolidare intarziata (persita mobilitatea dupa 6-8 sapt de imobilizare)
o Pseudoartroza
o Constrictia mandibului ( limitarea miscarilor)
o Consolidare vicioasa (consolidare in pozitie incorecta)
o Tulburari de ocluzie, functionale
o Tulburari de crestere ( mand la copii)

7. Tratamentul de urgenta al fracturilor de mandibula

- Irigatii orale sol antiseptice, indepartare corpi straini


- Reducere inchisa
o Manipulare a osului din afara fracturii fara expunerea lui chirurgicala
- Reducere deschisa
o Evidentierea capetelor osoase din interiorul focalui de fractura
- Imobilizarea fragmentelor
o Daca exista deplasari
o Imobilizare de urgenta: bandaj mentocefalic, ligaturi mono/intermaxilare
- Contentia fragmentelor
o Daca nu exista deplasare

8. Fracturile orizontale si verticala ale maxilarului – aspecte clinice


9. Semne clinice comune fracturilor de maxilar

- Fracturi fara deplasare


o Extraoral
 Tumefactie, edem
 Echimose palpebrale
 Puncte dureroase la niv contururilor osoase orbito-sinusale
 Usoara hipoestezie in zona n. infraorbital
 Uneori hemoragie nazala unilaterala
o Intraoral
 echimoze
- Fracturi cu deplasare
o Extraoral
 Tumefactie
 Edem important – marcheaza treptele osoase
 Echimoza in monoclu
 Hematom retrobulbar – falsa exoftalmie
 Stergerea reliefului zigomatic
 Bombarea unei portiuni
 Discontinuitati osoase
 Hipoestezie/anestezie in terit n. infraorbital
 Crepitatii osoase
 Hemoragie nazala unilaterala
o Intraoral
 Echimoze
 Plagi mucoase ( de la marginile ascutite)
 Os zigomatic prabusit

10. Tratamentul de urgenta in fracturile de maxilar

- = tratament provizoriu de necesitate in conditiile in care cel definitiv este imposibil de


realizat sau necesita amanare
- Urgenta vitala imediata: ex: obstuctia totala a cailor aeriene
- Urgenta vitala amanata: de a indeparta riscul vital si de a mentine rezultatele obtinute
- Reducerea si Imobilizarea
o Bandaj mentocefalic
o Fronda mentoniera
o Imobilizari monomaxilare ( ligaturi de sarma )
o Dispozitive in zabala
o Ligatura in “8”, in punte, in scara
11. Fracturile complexului zigomatic – clasificare, semne clinice(sub 9)

- Fracturi ocluzo-faciale
o Fracturi totale
 Fracturi orizontale ( transversale )
• Joasa – LeFort I – deasupra apexurilor
• Medie – LeFort II – oase nazale, os lacrimal, etmoid
• Inalta – LeFort III – vomer, 1/3 superiara a oaselor nazale, tuberozit
 Fracturi verticale
• Mediana (sagitala) – arcada, podea nazala, bolta palatina
• Paramediana – frecv corp ascutit, alveola->orbita
 Fracturi mixte
• Richer: mediana + Lefort I,II
• Huet: intre IL si C
• Bassareau: Lefort I + 2 paramediene
• Walther: Lefort I,II + mediana+2 paramediene
 Fracturi complexe
o Fracturi partiale
- Fracturi centro-faciale
- Fracturi latero-faciale
- Fracturi combinate
- Fracturi asociate

12. 13. 14. Sinuzita maxilara de origine dentara

- Sinuzita acuta
o Debuteaza prin dureri localizate ( PM sau M sup cu carie complicata) sau o alveola
postextractionala
o Durere cu caracter pulsatil cuprinde etajul mijlociu al fetei si iradiaza spre orbita
o Tegumente tumefiate si dureroase la presiune
o Presiune digitala pe peretele sinusal e dureroara
o Rinoscopie – eliminare de secretie mucopurulenta
o Dak e o alveola postextractionala – nu se vindeca, elimina puroi
o Test Valsalva pozitiv
o Stare generala alterata, febra
 RX: in stadiul acut – modificari nesemnificative (opacitate datorata
tumefierii mucoasei)
 DG diferential : sinuzita acuta rinogena, celulita geniana, tumori chistice,
osteomielita maxilarului
- Sinuzita cronica
o Se instaleaza datorita comunicarii oro-sinuzale sau cronicizarea sinuzitei cronice
o Durere dimineata, dispare in timpul zilei
o Devine suparatoare doar dak ramane in sinus, sau se obtureaza comunicarea
o Rinoscopie – eliminare de secretie mucopurulenta
o Test Valsalva pozitiv
o Stare generala nu este afectata
 RX – opacitate unilaterala
 DG diferential: sinuzita cronica rinogena, chist mucos intrasinuzal, tumori
chistice dentare, sinuzite maxilare in tuberculoza

15. Tratamentul comunicari oro-sinuzale

- etiopatogenie
o cauze traumatice ( extractii, rezectii, tratam chirurgical)
o cauze infectioase ( osteita, tuberculoza)
- Tratament
o Protetic – deschideri mari care nu pot fi corectate chirurgical
o Chirurgical
 Anestezie
 Refacerea planului profund cu mucoasa din imediata vecinatate
 Refacerea planului oral cu lambou vestibular
 Postoperator – igiena buna, dezinfectie naro-faringiana

16. Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale

- Chist mucoid
- Ranula
- Chisturi dermoide si epidermoide
- Chisturi si fistule cervicale-mediane
- Chisturi si fistule laterale ale gatului
- Fistule laterale
- Fistule preauriculare
- Gusa linguala

17. Chistul dermoid – semne clinice, dg diferential

- = tumori congenitale mai frecv in planseul bucal si la limba


- Ia nastere din resturile epiteliale incluse in tesuturi
- Ramane foarte multa vreme neobservat
- Creste lent nu provoaca tulburari
- Prin crestere in volum ajunge sa fie sesizat de bolnav
- Greutati in miscarile limbii, etaleaza frenul
- Consistenta pastoasa
o Dg diferential
 Raluna, tumori maligne ale planseului, chisturile branhiale(consiteta moale)
, tumori dismetabolice

18. Chistul branhial - semne clinice, dg diferential


- le fel cu chist dermoid
- consistenta mai moale
- se percepe fluctuenta

19. Chistul canalului tireoglos- semne clinice, dg diferential

- chist median din resturi ale canalului tireoglos care raman in incluzie
- cel mai frecvent suprahioidian, rar subhioidian
- chistul e aderent de hioid
- formatiune ovalara in regiunea hioida (2-6cm)
- consistenta elastica sau moale
o Dg diferential
 Chist dermoid, ranula, tumori ale lobului tiroidian

20. Gusa linguala- semne clinice, dg diferential

- tumora solida care se dezvolta din tesut tiroidian aderent la baza limbii
- in spatiul dintre hioid si epiglota
- mai frecvent la femei
- tumora acoperita de o mucoasa rosie – alba

21. Mucocelul- semne clinice, dg diferential

- chist mucoid se formeaza din glandele salivare mici ( accesorii) : microtraumatisme, ticuri
- mai frecvent la buza inferioara, dar si la obraz, limba, planseu
- nodul 3-15 mm cu palpare nedureroasa
- dupa 2-3 sapt sa poate deschide cu eliminare de lichid vascos apoi chistul se reface
o Dg diferential
 Tumorile glandelor salivare mici

22. Ranula- semne clinice, dg diferential

- chist pe planseul bucal cu continut mucoid


- se prod dat incluziei unor resturi embrionare
- localizata cel mai frecvent paramedian
- impinge in jos glanda sublinguala, can Warthon si nervul lingual
- se dezolta lent
- se evidentieaza knd bolnavul ridica limba
- la palpare nedureroasa cu consistenta moale
- rar ranula suprahioidiana
o Dg diferential
 Chisturi ale can Warthon
 Chist dermoid
 Angiom cavernos al planseului

23. Hiperplazia fibroasa inflamatorie


- Tumora benigna
- = o reactie inflamatorie produsa de proteze neadaptate, dd restanti, rezorbtie progresiva
- Proliferarea mucoasei sub forma unui pliu
- Leziunea e ferma la palpare cu aspect de tumora
- Tratament
o Se indeparteaza proteza
o Dak fenomenele nu cedeaza = excizie chirurgicala

24. Granulom piogen

- tumora benigna produsa prin traume minore ale tesuturilor si invadarea de microorganisme
nespecifice
- proliferea vaselor in tesutul conjunctiv
- localizari frecvente pe limba
- leziuni cu consistenta moale, eritematoase
- crestere rapida dupa care stationeaza
- Tratament
o Extirpare chirurgicala

25. Fibromul osifiant periferic

26. Granulomul periferic cu celule gigante

- o proliferare tumorala a tesutului din jurul dintilor


- leziune caracteristica persoanelor dentate
- cel mai frecvent localizata pe gingie anterior de molari
- culoare caracteristica rosu-purpuriu
- diametru 0,5 – 3,5 cm
- forma ovoida, aspect de tumora vasculara, mai frecvent la femei
- tratament
o extirpare chirurgicala

27. Granulomul congenital


28. Papilomul - semne clinice, dg diferential

- = tumora benigna cu origine pe suprafata epiteliului oral


- Localizare cea mai frecventa pe limba, buze, mucoasa jugala, gingie, palat
- Pot ajunge pana la 4-5 cm
- Consistenta moale, este dura dak exista tesut fibros
- Apare la orice varsta inclusiv la copii
- Tratament
o Extirpare chirurgicala

29. Fibromul

- = cea mai frecventa tumora benigna a cavitatii orale


- Cea mai afectata este gingia, apoi limba, buze, palat
- Marime variabila – boaba mazare-> aluna mare
- Normal colorata, neteda, crestere lenta
- Apare la orice varsta
- Consistenta tumorii variabila: ferma sau moale ( fibrom dur, fibrom moale)
- Tratament
o Excizie chirurgicala

30. Fibromatoza gingivala

- = crestere masiva a gingiei


- Afectiune determinata genetic
- Gingia acopera procesul alveolar si este hipertrofiata
- Crestere densa, difuza
- Culoare normala sau palida, nu este dureroasa
- Poate duce la pierderea dintilor
- Tratament
o Indepartare chirurgicala a tesutului gingival in exces

31. Hemangiomul

- = o tumora benigna care provine prin proliferarea endoteliului vaselor sanguine


- Hemangiomul imatur tuberos
o Hemangiom cu localizare cutanata, reliefat, neregulat, rosu
o Cresc in volum in primele zile postnatale
o Si involutie progresiva de la 18 luni la 6 ani
- Hemangiomul matur de tip capilar
o Hemangiom plan
o Aspec de pata de vin
o Sunt prezente de la nastere – localizare predilecta la nivelul fetei
o Nu prezinta tendinta de evolutie sau regresiune
- Hemangiomul matur capilaro-venos
o Tumefactii moi, depresibile care cresc in volum la efort sau la plans
o Pot fi mici si bine delimitate sau mari cu extindere difuza
- Hemangioame mature arterio-venoase
o Cele mai grave – important potential evolutin imprevizibil
o In copilarie poate fi total asimptomatica
o Mai tarziu evoleaza spontan sau dupa un traumatism
o Examinari complementare la 2-6 luni
- TRATAMENT
o Hemangioame imature – se asteapta involutia spontana
o Pata de vin – excizie si grefa
o Capilaro-venoase – imposibil de excizat
o Arterio-venoase – expectativa sau exereza chirurgicala + embolizare

32. Sindromul Sturge- Webber

- asociaza angiomatoza cutanata si cerebrala unilaterala, manifestari neurologice polimorfe,


retard psihic, manifestari oculare
- presupune existenta unor hemangioame faciale plane, hemangioame meningoencefalice
homolaterale cu simptomatologie cerebrala de focar si retard psihic.

33. Clasificare chisturilor osoase maxilare

- chisturi epiteliale
o odontogene
 de origine inflamatorie (provin din resturile Malassez)
• chist radicular
• chist rezidual
• chist colateral inflamator
• chist paradentar
 de dezvoltare
• chist folicular
• chist de eruptie
• chist lateral parodontal
• chist gingival al copiilor
• chist gingival al adultilor
• chist odontogen calcificat
• chist primordial

o neodontogene
• chist median nazo-palatin
• chist median palatin posterior
• chist median alveolar superior
• chist median alveolar superior
• chist median mandibular
• chist globulo-maxilar
• chist nazolaveolar
- chisturi neepiteliale
• chist osos simpl traumatic
• chist osos anevrismal
• cavitati osoase idiopatice
- chisturi asociate in sinusul maxilar
o chist mucozal benign al sinusului
o chist ciliat chirurgical al maxilarului

34. Keratochistul odontogen (chistul primordial)

- se dezvolta in locul unui dinte prin degenerarea lamei dentare a unu dinte normal sau
supranumerar
- este descoperit in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte
- evolueaza multa vreme asimptomatic, durerea apare tarziu
- se pot suprainfecta si pot afecta partile moi
- dupa excizie – risc de 30% de recidiva

35. Chistul folicular

- se dezvolta in legatura cu dintii ramasi inclusi in grosimea maxilarelor


- chistul folicular al M3 evolueaza in unghi si ram mandibular
- poate fi voluminos iar M3 deplasat in diferite directii
- chistul folicular al C este de dimensiuni mai reduse
- deformarile maxilarelor se produc destul de tardiv

36. Chistul de eruptie

- = chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai des un d temp
- Mucoasa care il acopera este intinsa, subtiata, culoare albastruie
- Elastic, fluctuent si nu este dureros spontan doar la presiune
- Mucoasa acopera coroana dintelui
- Tratament
o Excizia zonei de mucoasa sau incizia mucoase cu eliminarea continutului

37. Chistul gingival al adultului

38. Chistul gingival al noului nascut

- =chist odontogen de dezvoltare


- Provine din resturile lamei dentare
- Nu necesita tratament deoarece dispare sau este penetrat de dd temporari subadiacenti

39. Chistul nazo-palatin

- = chistul canalului incisiv


- Se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile IC
- Se form din cell epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive, evolueaza de obicei
in ambele canale
- Cresterea in dimensiuni este extreme de lenta 30-70 de ani
- Clinic: apare o tumefactie la nivelul papilei incisive sau vestibular median imediat sub fren
- Evolutie palatinala – se scurge o secretie mucopurulenta – senzatie de sarat
- Evolutie vestibulara – consistenta elastica
- Pe masura ce chistul se dezvolta IC isi pierd vitalitatea

40. Chistul median palatinal

41. Chistul nazo-labial (nazo-alveolar)

- =chist extraosos care isi are originea in portiunea inferioara a can nazo-lacrimal
- Se formeaza dintr`un tesut remanent
- Cel mai frecvent evolueaza spre peretele lateral al fosei nazale sub cornetul inferior, pot
eroda osul
- Are consistenta elastica, nu e dureros decat daca se suprainfecteaza

42. Chist globulo-maxilar

- =chist endoosos care se dezvolta intre incisivii laterali si CS => divergenta radacinilor
- Se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern
- Evolueaza multa vreme endoosos, asimptomatic
- Se descopera intamplator in urma unor radiografii de rutina
- Se suprainfecteaza dupa mortificarea IL
- Se exteriorizeaza tardiv de obicei Vestibular

43. Chistul radicular

- cea mai frecventa categorie de chisturi de maxilar


- sunt o urmare a unei infectii pulpare cronice care se extinde in tesuturile periapicale
formand un granulom
- datorita vascularizatiei deficitare celulele din centrul granulomului se lizeaza producand
microchisturi
- microchisturile conflueaza si formeaza cavitati din ce in ce mai mari
- lent si progresiv se produce rezorbtia peretelui osos al chistului
- continutul chistului este lichid

44. Ameloblastomul

- = tumora benigna care se dezvolta din ameloblaste sau epiteliul altor chisturi
- La mandibula – zona unghiului ; la maxilar – tuberozitate
- Debuteaza cel mai frecvent endoosos, nu invadeaza partile moi
- Creste lent, deformeaza osul si poate mobiliza dintii
- Tratament
o Chiuretaj – ameloblastom mic
o Rezectie osoasa – ameloblastoame extinse

45. Odontomul – patogenie, aspecte clinice

- =tumora odontogena mixta care prezinta capacitatea de a elabora tesut dentar existent si in
dintele matur
- Potential de crestere redus
- Forme
o Odontomul compus – contine tesuturi dure dentare asemanatoare dintelui
 Crestere lenta
 Frecvent la grupul frontal , determina incluzie
o Odontomul complex – contine tesut dentar dezorganizat – masa calcificata
 Poate suferi transformari ameloblastice

46. Mixomul odontogen – patogenie, aspecte clinice

- =tumora de origine mezodermala, cu crestere invaziva, agresiva cu tendinta de recidiva


- Localizat numai la oasela masivului facial
- Provinde din mezenchimul mugurelui dentar inainte sau dupa calcifiere
- Evolutie asimptomatica indelungata fiind urmata de eruptia asimetriei faciale si deplasari
ale dintilor
- Distruge osul adiacent si invadeaza partile moi

47. Cementoblastomul – patogenie, aspecte clinice

- Leziunea provine din tesutul conjunctiv al ligamentului periodontal sau din portiunea
apicala a foliculului dentar
- Se produce prin traumatisme si iritatii din zona dintilor sau osului
- Tumora in general de dimensiuni mici
- Localizare predilecta la mandibula in zona PM
- Tumora se dezvolta lent, asimptomatic , se descopera intamplator in stadiul endoosos
- In faza de exteriorizare se dezvolta spre vest sau oral deformand procesul alveolar
- De regula dintii implicati raman vitali
- Tratament
o Tumori mici – chiuretaj si tratam dd
o Tumori mari – extractii si rezectie osoasa

48. Osteomul – patogenie, aspecte clinice


- = tumora benigna osteogena formata din os matur
- Osul din componenta tumorii poate fi spongios sau compact sau ambele
- Localizari frecvente
o Mandibula – ramul ascendent si condil
o Maxilar – os malar , orbita
- crestere lenta si de durata
- se exteriorizeaza destul de lent
- produce deformarea regiunii, jena, dureri, deplasari dentare
- poate evolua spre orbita cu deplasarea globului ocular
- tratament
o extirpare chirurgicala

49. Condromul – patogenie, aspecte clinice

- = tumora benigna destul de rara, compusa din cartilaj matur cu lichid vascos
- La mandibula – se dezvolta in regiunea simfizara, coronida si condil
- La maxilar – canal incisiv, apofiza malara, palat, creste alveolare
- Se dezvolta la periferie fiind vizibile inca din faza incipienta
- Creste lent
- Tratament chirurgical

50. Malformatii vasculare cu interesare osoasa – aspecte clinice, diagnostic diferental, tratam

- = malformatii ale vaselor micro si macroscopice cu modificarea fluxului sanguin arterial si


venos
- Simptomele difera in functie de marime, localizare si alti factori ( infectii , parodonto)
- Cel mai frecvent simptom – hemoragia spontana in jurul coletului dentar
- Sangerari prelungite dupa extractii
- Alte simpt: asimetrie faciala, durere, senzatie de presiune, dureri dentare si oculare
- Extractia poate duce la hemoragii mari care uneori pot fi fatale
- Tratament
o Metode nechirurgicale: radioterapie, scleroterapie
o Metode chirurgicale: ligaturarea vaselor, chiretaj sau rezectia leziunilor

51. Clasificare TNM


pentru infrastructura maxilarului
-T0 – tumora neevidentiabila
-T1 – tumora cu diam pana in 2 cm
-T2 – tumora cu diam intre 2-4 cm
-T3 – tumora peste 4 cm
-T4 – tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporara, celulele etmoide
-N0 – limfonoduli nepalpabili
-N1 – limfonoduli cu diam pana in 3 cm
-N2 – limfonoduli cu diam 3-6 cm
-N3 – limfonoduli masivi

52. Particularitati clinice si diagnostic diferential in cancerul de buza


- Clinic:
o Debuteaza pe fondul unei leziuni cu potential de malignizare
o Debut superficial sau interstitial
o Evolueaza lent, poate invada buza in totalitate si comisura bucala, regiunea
mentoniera, tegumentele si mucoasa geniana

53. Particularitati clinice si diagnostic diferential in cancerul limbii si planseul bucal

- clinic –cancerul limbii


o in faza de debut – asimptomatic sau discreta senzatie de discomfort
o debut superficial – ulcerativ – des, inerstitial rar
o ulceratia se adanceste treptat si devine dureroasa la stimuli
o ulceratia devine agresiva si se etinde in suprafata si profunzime
 dg diferential
• angiom
• chist dermoid
• fibrosarcom
- clinic –cancer de planseu bucal
o sediul de predilectie : planseul anterior median sau paramedian
o intereseaza si frenul cu dureri moderate care se accentueaza treptat
o debut sub forma ulcerativa sau nodulara
 dg diferential
• litiaza can Warthon
• chist dermoid al planseului
• ranula

54. Particularitati clinice si diagnostic diferential in cancerul mucoasei jugale

- factori principali : tutun , alcool


- traumatisme mecanice produse de dd, resturi radic, igiena deficitara
- debut asimptomatic dar devine repede dureros
- cea mai frecventa este forma ulcerativa
- tumora devine foarte dureroasa, tulb de masticatie
- dg diferential
o ulceratii traumatice de origine dentara
o ulceratii tuberculoase
o ulceratii sifilitice
o ulceratii herpetice

55. Particularitati clinice si diagnostic diferential in tumori maligne ale fibromucoasei


palatului dur
- factori : abuz de tutun , fumatul cu pipa
- cel mai frecvent in 1/3 mijlocie si 1/3 posterioara
- debut asimtomatic, senzatie de jena
- leziuni eritematoase cu eroziuni sau ulceratii discrete
- treptat se adanceste si isi ingroasa marginile, devine infiltrativa si se extinde in suprafata
- dg diferential
o ulceratii banale si protetice
o afte recidivante

56. Osteosarcomul
57. Condrosarcomul

58. Tumori maligne de infrastructura – semne clinice, dg diferential

66. Litiaza glandei submandibulare

- prezinta o perioada de latenta in care bolnavii nu au nici o tulburare chiar daca elimina mici
calculi
- ulterior in timpul meselor usoara durere sub limba si in regiunea submandibulara
- tumefactie care dispare dupa masa
- Colica salivara
o Migrarea calucului si spasmul peretelui canalului salivar
o Durere vie in limba si planseu
- Abcesul salivar
o Supuratie in glande si in canalele secretoare
o Tumefactia se dezvolta endobucal
- Tumora salivara
o Se dezvolta in urma infectiilor repetate
o Sclerozarea glandei

67. Litiaza glandei parotide

- mai rara decat litiaza submandibulara, deoarece canalul secretor nu ingaduie patrunderea
corpilor straini
- sediul calculului este in portiunea maseterina sau jugala a canalului Stenon
- durere in obraz si in regiunea maseterina
- papila canalului tumefiata la examenul endovbucal, congestionata
- la presiune exercitata pe glanda prin orificiu se scurge saliva tulbure sau puroi

71. Sindromul Sjogren

- =sialoza, alterarea parenchimului glandular


- Mai frecvent la femei dupa varsta de 40 de ani
- Manifestari buco-faringiene
o Hiposiale
o La presiune pe glanda se scurge putina saliva cu aspect mucoid
o Parotidele la inceput voluminoase apoi sa atrofiaza nemaiputand fi percepute la
palpare
- Manifestari oculare
o Conjunctiva uscata cu senzatie de arsura oculara sau de corp strain
- Manifestari articulare
o Artritele articulatiilor
o Evolueaza spre reumatism deformant

72. Adenomul plemorf parotidian

- =tumora mixta cu structura epiteliala si mezenchimala


- Masoara de la cativa mm pana la 6 cm ( grav 20cm)
- La parotida – cel mai frecvent sub lobul urechii
o Cel mai frecvent e situat in portiunea superficiala a glande deasupra n facial
o Lobul parotidian profund e interesat foarte rar
o Glanda este marita in totalitate
- La mucoasa palatina – pe palat dur paramedian
- Submandivular – senzatie de tensiune in glanda fara a fi dureroasa
- In localizarile de bolta, obraz sau limba – foarte multa vreme nedureroasa

73. Semne clinice de malignizare a adenomului pleomorf

- accelerare brusca a cresterii tumorii


- neregularitatea suprafetei si a consistenei
- desen vascular mai accentuat la suprafata tegumentelor
- paralizia unor ramuri sau tot nervul facial
- aparitia adenopatiei regionale
- senzatia de tensiune si de presiune se transforma in durere
- starea generala se altereaza

74. Chistadenolimfomul papilar – tumora Warthin

- localizat de regula in glanda parotida, exceptional in glanda submandibulara


- mai frecvent la barbati
- evolutie lenta, nedureroasa
- fara adenopatie si fara paralizia n facial
- bine incapsulat are o conistenta elastica, poate fi confundat cu lipomul
- tratament chirurgical – extirpare

75. Carcinomul muco-epidermoid al glandelor salivare

- mai frecvent la persoanele varstnice si au malignitate mare


- debut nodular – adesea neglijat
- apare durerea, creste in volum, aparitia precoce a paraliziei de facial
- tratament chirurgical urmat de iradiere si tratament cu citostatice

76. Carcinomul cu celule ancioase al glandelor salivare

- rare, se confunda cu tumora Warthin


- caracter semimalign
- tumora incapsulata, rotunda sau lobulata
- consistenta moale
- tratament – parotidectomie totala, n facial nu este afectat

77. Carcinomul adenoid chistic


- cea mai frecventa forma de carcinom al glandelor salivare
- localizat cu predilectie in glandele cu secretie de tip mucos
- debuteaza sub forma unor noduli
- durerea apare precoce iar tumora devine infiltranta, adera la piele pe care o poate ulcera
- in localizarile pe bolta ulceratia apare repede
- localizarile in parotida produc paralizie de nerv facial
- tumora poate da metastaze la plamani, oase, creier, piele
- tratament
o extirparea in totalitate a glandei si supraveghere in timp

78. Interventiile chirurgicale pentru tumorile benigne ale glandelor parotide – standardizare
in functie de localizarea si extinderea tumorii

- in cazul tumorilor benigne sunt indicate parotidectomiile segmentare


- bolnavul asezat in decubit dorsal cu capul in extensie rotat de partea sanatoasa
- parotidectomii segmentare indicate in
o tumori benigne (lipom, limfangion, chist)
o chist adenolimfoid (tum Warthin)
o adenopatiile sistemice
o parotiditele nodulare
- parotidectomii largite indicate in
o tumori maligne primare sau recidivante din jurul glandei parotide

80. Luxatia temporo-mandibulara anterioara acuta

- poate fi unilaterala sau bilaterala


- produsa de :
o deschiderea exagerata a gurii
o caderi pe menton cu gura deschisa
o manopere medicale
o traumatisme apicate pe ram
- semne clinice
o durere vie in momentul producerii
o cracment interarticular si imposibilitatea inchiderii gurii
o gura deschisa
o incontinenta salivara
o pb de fonatie, deglutitie, masticatie
- tratament
o Tehnica Nelaton
 Se aplica policele bilateral pe molari
 Cu celelate degete se prinde unghiul
 Se coboara si se impinge mandibula sper posterior cu ridicarea mentonului
 Cracment -> condilul a ajuns in cavitatea glenoida
 Gura se inchide brusc
81. Luxatia temporo-mandibulara posterioara

- sunt rare si frecvent insotite de fractura peretului anterior al conductului auditiv


- produsa de
o loviri sau caderi pe menton cu gura inchisa
o e favorizata de absenta molarilor
- semne clinice
o contractura spastica a muschilor ridicatori
o paralizii faciale
o tulb de fonatie, deglutitie, masticatie
- tratament
o tratament ortopedic: reducere si imobilizare
o anestezie locala pentru relaxare musculara

84. Clasificarea despicaturilor labio-maxilo-palatine

- Despicaturile palatului primar (buza si alveola)


o Unilaterale
o Bilaterale
o Mediane
- Despicaturi ale palatului secundar
o Totale
o Partiale
o Submucoase
- Despicaturi ale palatului primar si secundar
o Unilaterale (totale sau partiale)
o Bilaterale (totale sau partiale )
o Mediane

86. Abcesul spatiului submandibular – semne clinice, dg diferential, tratament

- sp submandibular face parte din lojile planseului bucal si este situata inauntrul ramului
orizontal
- Semne clinice
o Debut cu un infiltrat dureros situat pe fata interna a ramului orizontal
o Tumefactia evolueaza rapid si se exteriorizeaza in regiunea submandibulara, unde
bombeaza mascand relieful marginii inferioare a madibulei
o Se poate extinde si in regiunea mentoniera
o Tegumente destinse si lucioase
o Palparea extrem de dureroasa
- Dg diferential
o Adenita supurata
o Submaxilita litiazica acuta supurata
o Abces in semiluna
o Abces de loja sublinguala
o Abces de zona submentoniera
o Flegmon de planseu bucal
- Tratament
o Se recomanda cat mai repede – risc de difuzare a infectiei
o Deschidere
 Pe cale cutanata – in supuratii masive si in supuratii cu tendinta de
cronicizare dupa AB
 Pe cale endoorala – supuratii in zona posterioara a lojei, cand abcesul
bombeaza in dreptul ultimilor molari

87. Abcesul spatiului maseterin

- sp maseterin e situat intre fata externa a ramului vertical al mandibulei, de`a lungul mm
maseter
- Semne clinice
o Tumefactie de la unghi pana la arcada temporo-zigomatica
o Palpare f dureroasa
o Pielea in tensiune
o Edem de vecinatate in obraz
o Dureri la miscarile mandibulei
- Dg diferential
o Abcesul obrazului
o Abces parotidian
o Parotidita acuta supurata
o Osteomielita ramului ascendent
- tratament
o deschidere exo sau endoorala

88. Flegmonul planseului bucal.

- = proces infectios, gangrenos care cuprinde tesuturile planseului oral (lojile submand,
subling, subment)
- Semne clinice
o Debut prin tumefactia lujii sublinguale care se extinde rapid in reg submentoniera si
submandibulara
o Tumefactie voluminoasa, masiva care se extinde bilateral inapoia gonion
o Tegumentele in tensiune
o Endooral – mucoasa sublinguala bombeaza bilateral
o Limba marita de volum
o Trismus, deglutitie dureroasa, tulb de fonatie, respiratie dificila, halena fetida
- Dg diferential
o Supuratiile supramilohioidiene
o Litiazele submandibulare
o Adenopatiile metastazuce suprainfectate
- Tratament
o Asociere tratament chirurgical cu cel medicamentos
o Incizie in forma de potcoava inapoia arculului mandibular de la un gonion la altul
o Drenaj cate 2 tuburi in fiecare loja

89. Flegmonul difuz hemifacial.

- intereseaza toale lojile profunde si superficiale ale fetei ( obraz, loja maseterina, fosa
temporala, fosa infratemp, loja submandibulara, sinus maxilar si orbita )
- Semne clinice
o Afectiunea debuteaza ca o supuratie in obraz sau mai rar in loja submandibulara
o Simptome asemanatoare supuratiilor
o Ulterior inflamatia capata un caracter difuz -> o tumofactie enorma edematoasa
o Deformeaza obrazul , regiunea parotida si regiunea maseterina si se intinde si in
regiunea temporala si palpebrala
o Reliefurile osoase sunt sterse
o Endooral mucoasa obrajilor si a buzelor tumefiata si poarta amprenta dintilor
- Dg diferential
o Supuratiile de obraz
o Tumorile jugale
- Tratament
o Incizie si drenaj chirurgical, terapie antiinfectioasa si antibiotica
o 4 linii de incizie
 Temporala
 Suprazigomatica
 Infraorbitala
 Submandibulara

90. Osteomielita acuta supurata

- = proces infectios extensiv care intereseaza portiunea medulara, sistemul haversian,


corticala, si periostul maxilarelor
- Forma supurata acuta este cea mai frecventa
- Semne clinice:
o Debut brusc infectie acuta locala si regionala
o Tumefactie difuza
o Tegumente destinse, lucioase
o Trismus
o Mucoasa bucala congestionata
o Dd durerosi spontan si la percutie
o Dureri intense pulsatile, localizate in zona inflamata cu iradieri in jumatatea
respectiva a fetei
o Osul ingrosat difuz si dureros
- Dg diferential
o Osteita corticala
o Supuratiile periostale

91. Actinomicoza cervico-faciala

- infectie cu evolutie subcutanata sau cronica provocata de microorganismele din familia


actinomicetelor
- Semne clinice
o Forme variate de la un nodul mic pana la tumefactii care cuprind zone intinse de
tesuturi
o Debut lent
o Tumefactie nodulara putin dureroasa sau supuratie maxilara cu caracter acut
o In perioada de stare
 Tumefactie dura, lemnoasa pe care se formeaza mici abcese ovalare
 Tegumentele rosii
 Pielea se ingroasa
o Trismus in localizarile maseterine
- Diagnostic
o Clinic si de laborator cu prelevare din zona relevanta
- Dg diferential
o Afectiuni inflamatorii perimaxilare
o Osteite si osteomielite fistulizate
o Cu infectii din sifilis/tuberculoza
- Tratament
o Terapie chirurgicala prin deschiderea si aerisirea tuturor abceselor si indepartarea
focarului cauzal
o Se urmareste evolutia clinica