Un cod vechi din Evul Mediu este respectat cu sfintenie în satele albaneze.

Onoarea jignita se pedepseste

cu moartea. Lantul nesfârsit de razbunari produce zeci de victime.

Kanunul, codul de legi ancestrale dupa care îsi traiesc viata multi albanezi, are origini care trec de doua
mii de ani vechime. În secolul XV, printul Lek Dukagjini, ce conducea clanurile de “munteni” din nordul
tarii, a dat o forma închegata Kanunului. 12 capitole cu peste 1.200 de “articole” reglementeaza exact
felul în care trebuie sa-si traiasca viata albanezii.

Perceptele Codului lui Lek acopera toate domeniile. Nasterea, casatoria, casa, comertul, hotia, crimele
sunt toate explicate în codul transmis de sute de ani pe cale orala. Timp de sute de ani albanezii, fie ei
musulmani sau catolici, liberi sau înrobiti de turci, sârbi sau greci, au respectat la litera codul, care
prevala în fata oricarei alte forme legislative. Batrânii satului erau cei care aveau în sarcina punerea în
aplicare si respectarea codului, a carui prima versiune tiparita a aparut abia în 1933.

Constitutia comunista a pus capat aplicarii Kanunului, dictatorul Enver Hogea pedepsind fara mila orice
aducere aminte a legii traditionale. Din 1990, pe fondul problemelor sociale din tara, Codul lui Lek a
reparut în viata de zi cu zi a albanezilor. N-ar fi un lucru rau, spun sociologii. Doar ca interpretarile
moderne ale unor reguli cu aplicabilitate acum 500 de ani sunt criminale si absurde.

Razboi între familii soldat cu 28 de victime

Printre normele Kanunului, unele benigne, altele chiar folositoare, este si aceea ca o moarte nu poate fi
compensata decât cu o alta moarte. Familia unei victime este obligata sa ia viata ucigasului sau, în cazul
în care acesta nu este “disponibil”, unei rude apropiate. Obiectul razbunarii trebuie sa fie neaparat un
barbat, tatal, fiul sau fratele. Evident, acestia sunt razbunati la rândul lor, dând nastere unor vrajbe
sângeroare între familii