 Intre Mai 2000 si August 2006, Brazilia a pierdut aproape 150 000 km patrati de

padure – o suprafata mai mare decat Grecia – iar inca din 1970, peste 600 000
kilometrii patrati de padure tropicala amazoniana au fost distrusi.
Despaduriri in Brazilia: 60-70 % din despaduririle din zona Amazonului rezulta din cauza
fermelor de bovine in timp ce restul rezulta in mare parte dintr-o agricultura de
subzistenta practicata la o scara mica.

Despaduririle din Brazilia sunt corelate cu starea economica a tarii: scaderea

despaduririlor in perioada 1988-1991 s-a potrivit cu incetinirea cresterii economice din
aceeasi perioada, in timp ce rata defrisarilor din perioada 1993-1998 a corespuns cu
perioada cresterii economice rapide a Braziliei.

 Statisticile mondiale ale defrisarilor

Statisticile defrisarilor arata ca mai multe tari ale lumii insumeaza cca 60% din totalul
defrisarilor pe planeta. Aceste 7 tari includ: Brazilia, in America Latina, Canada si SUA
in America de Nord, Indonesia si China in Asia, Rusia in Europa si Congo in Africa.
Datele furnizate de Institutul Mondial de Resurse arata ca planeta a pierdut 80% din
suprafata sa impadurita datorita defrisarilor, si continuand cu ratele alarmante ale
defrisarilor, nu va dura mult pana va atinge procentul de 100%. Regiunea Vest Africana,
care se bucura de multe paduri tropicale verzi, in secolul XIX, a pierdut aproape 90% din
suprafata sa impadurita, in ultimul secol. Acelasi trend al defrisarilor continua in cele
doua biomase de paduri tropicale ramase in America de Sud si respectiv Asia. Urmarind
statisticile furnizate de Conventia cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile
Climatice, agricultura este cea mai importanta cauza a defrisarii pe planeta. In timp ce
agricultura de subzistenta masoara 46% din totalul despaduririlor din lume, agricultura
comerciala este responsabila pentru 32% din acelasi total. Alte cauze ale defrisarii
include: exploatarile forestiere (14%) si cerintele de combustibil (5%).

 Statisticile Defrisarilor in Amazon

Chiar daca zona vasta a Bazinului Amazonian poate parea insignifianta, rata defrisarilor
in Amazon este mult mai mare decat in orice alta parte a lumii. Padurile tropicale
amazoniene care reprezinta cca 2,488,642 km patrati, a pierdut 15% din suprafata
impadurita (forestiera) incepand cu 1970. De exemplu, Brazilia, care este casa a cca 1/3
din padurile tropicale ale lumii, s-a confruntat cu o pierdere medie de 21, 536 km patrati
din suprafata impadurita (forestiera), in ultimii ani. Aceasta, apare la prima vedere
insignifianta, deoarece se refera la 0.8 % din totalul suprafetei forestiere a tarii.
Cat despre statisticile defrisarilor pentru SUA, tara a pierdut 831 km patrati din suprafata
impadurita (forestiera) intre anii 2001 si 2005. Regenerarea padurilor, plantarea noilor
paduri, declarand anumite zone forestiere ca arii protejate etc sunt doar cateva din
solutiile populare pentru defrisari care se implementeaza in lume si in prezent.
Defrisarile in America
In centrul atentiei ecologistilor raman defrisarile in desfasurare care pot duce la disparitia
vietii de pe pamant. Padurile americane sunt taiate intr-un ritm accelerat si prin urmare
suprafata lor scade pe zi ce trece. Oamenii defriseaza padurile atat de rapid incat cresterea
padurilor a ajuns la o sistare ce pune viata intr-o situatie alarmanta (periculoasa). Ca
rezultat, produsele alimentare scad si va veni un timp cand lumea se va infometa datorita
produselor alimentare. Aceasta datorita defrisarilor , care au cauzat pierderi ale florei si
faunei. Aproape jumatate din speciile florei si faunei au disparut de pe pamant, iar unele
sunt pe cale de disparitie. Defrisarile in America de Nord cresc cu o rata foarte mare.
Padurile care sunt taiate pentru scopuri industriale sunt transformate in deseuri toxice.
Sunt multe cauze ale defrisarii cum ar fi: cauze sociale, economice si politice.
Cauze sociale: Lipsa constientizarii populatiei este una din principalele cauze ale
defrisarilor. Oamaenii nu sunt constienti de faptul ca viata poate sa dispara de pe pamant
daca padurile sunt taiate atat de des, deoarece sunt principala sursa de oxigen.
Cauze politice: Despaduririle au loc datorita lipsei unei legi ale guvernului pentru cei ce
distrug padurile. Guvernul insasi participa la procesul de despadurire datorita razboialeor,
bombardarilor etc. Razboaiele nu numai ca distrug padurile, ci diminueaza si economia
tarii.
Cauze economice: Nevoia cresterii economice este de asemenea una din cauzele
principale ale defrisarii. Nu numai oamenii de afaceri incearca sa obtina mai mult profit,
ci si guvernul, care urmareste sa creasca economia tarii prin construirea zgarie norilor,
soselelor etc. Amintim ca multe companii produc produse extrase din lemn (hartie,
cauciuc etc).

Defrisari in Australia
Suprafata forestiera a Australiei nu este foarte mare. Acest fapt se datoreaza defrisarii
care a cauzat multe probleme. Defrisarea a ajuns o problema serioasa si este nevoie de
masuri mari pentru a salva padurile in Australia. Cauza principala a degradarii padurilor
este exploatarea forestiera si se poate observa ca a fost distrusa si inlocuita de plantatii.
Este de remarcat ca cca 20% din speciile de plante cu flori din Australia sunt in pericol
(unele pe cale de disparitie).
Cauzele din punct de vedere ecologic au fost deja mentionate- Australia este foarte mica
si numai 9% din suprafata sa poate fi considerata “padure”. Una din cauzele principale
ale defrisarilor este focul- o unelta importanta pentru locuitorii Australiei.

Statisticile arata urmatoarele: potrivit Institutului Mondial de Resurse, mai mult de 80%
din padurile naturale ale planetei au fost deja distruse. Mai mult de 90% din padurile
tropicale de pe coasta Vest Africii au inceput sa dispara, inca din 1900. Brazilia si
Indonezia, care detin cele doua mari regiuni de supravietuire a padutilor tropicale (ale
lumii) se confrunta cu o rata crescand de exploatare forestiera, agricultura de subzistenta
si pasunat al bovinelor.
Printre aceste consecinte deja stiuteale defrisarilor, amintim si pierderea habitatului
natural. 70% din animalele si plantele planetei se regasesc in paduri. Padurile tropicale
ajuta la generarea precipitatiilor in tarile predispuse la seceta. Studiile au aratat ca
distrugerea padurilor tropicale in tarile Vest Africane ca Nigeria, Ghana si Coasta de
Fildes au cauzat doua secole de seceta in interiorul Africii, insotita de foamete si alte
dificultati.
Defrisarea poate avea efecte globale catastrofice de asemenea. Arborii sunt consumatorii
naturali de dioxid de carbon – unul din gazele cu efect de sera ai caror contributie in
atmosfera aduce la incalzirea globala.

Reducerea suprafeţelor de pădure

În cursul ultimului deceniu, suprafata padurilor s-a diminuat cu 2,4%, adica 90.000 km˛
în fiecare an. Majoritatea defrisarilor au loc în zonele tropicale - reprezinta aproape
jumatate din padurile globului -, cea mai afectata regiune fiind Africa cu 7%, urmata la
mica distanta de America Latina cu 5%.
În Asia, datorita expansiunii împa- duririlor, aceasta rata a scazut simtitor.
În Europa si America de Nord, ca urmare a sporirii productivitatii în agricultura si
implicit a nevoilor mai mici de teren agricol, padurile nationale au sporit.

25 mai 2010

Defrisari suspendate in padurile din nordul Canadei

Intr-unul dintre cele mai mari acorduri pentru conservarea padurilor negociate vreodata,
s-a stabilit suspendarea defrisarilor pe o suprafata de aproximativ 111.000 mile patrate
din padurile din nordul Canadei.
Acordul se refera la aproape 278 de mii de mile patrate de paduri ce se intind pe tot
continental, din nordul Columbiei Britanice pana in partea de est la Terra Nova
(Newfoundland). Acest pact pune capat razboiului de conservare a vietii salbatice si a
schimbarilor de temperatura, care a afectat industria forestiera a Canadei.
Acordul garanteaza supravietuirea speciei Caribu (specie de cerbi) si intinde o mana de
ajutor producatorilor de lemn cu experienta in aceasta piata defavorizata, oferindu-le o
cale de a- si certifica produsele si o sursa constanta de lemn gaterelor.

Sursa: http://mobile.latimes.com
http://www.woodbusinessportal.com/rom/news1/378/Defrisari_suspendate_in_padurile_d
in_nordul_Canadei

15 noiembrie 2010

Padurile franceze vor fi supuse noilor exigente de mediu ale tarii

Trebuie atins 23% din energiile regenerabile pana in 2020 si se doreste reintroducerea
materialului lemnos in constructia cladirilor. In mijlocul acestor exigente se afla Oficiul
national al Padurilor care administreaza 25 % din suprafata impadurita din Franta si
reprezinta 40% din vanzarile de lemn.
Presedintele consiliului de administratie al ONF, Hervé Gaymard a estimat intr-un raport
trimis catre Nicolas Sarkozy pe 20 octombrie ca « este urgent din punct de vedere
economic, dar si ecologic de a innoi zonele impadurite inainte ca o furtuna sa distruga
ceea ce s.a produs in zeci de ani”.
“Padurile batrane sunt vulnerabile, mai ales in contextul incalzirii climatice », adauga
acesta.
Astfel, Franta si-a luat angajamantul ca industria lemnului sa contribuie cu o parte din
eforturi pentru a creste energia regenerabila de la 9% la 23% pana in 2020.

Sursa: http://www.20minutes.fr

Padurea din Congo opteaza pentru o gestiune durabila

Aproximativ 2,5 milioane de hectare au fost deja atestate FSC. Obiectivul este ca pana in
2012 sa fie atestate10 milioane.
Sapelli, wengé, azobé, ayou, bilinga sunt specii exotice de arbori care caracterizeaza
bogatia padurii din Congo. O intindere verde care acopera 2 milioane de km2, de patru
ori suprafata Frantei. Este unul din cele 3 masive forestiere ale planetei, impreuna cu
Amazonia si Indonesia, care joaca un rol important in climatul planetei, fixand CO2, dar
si in concentrarea precipitatiilor.
Republica Congo (Brazzaville) adaposteste o parte din aceasta padure imensa si a vrut sa
se foloseasca de acest lucru in favoarea mediului si a economiei. Ea detine cea mai mare
suprafata de padure tropicala atestata in Africa Centrala.
Toti arborii sunt inventariati si exploatati conform unor reguli. In fiecare an, o parcela
este desemnata pentru taiere. Munca se va desfasura pe un an si « apoi, nu o vom mai
atinge timp de 30 ani » a explicat Olivier Desmet, de la CIB.

Sursa : http://www.lefigaro.fr

19 martie 2010

Conflict in padurile tropicale in ciuda acordului de la Copenhaga

Un nou raport a avertizat ca esecul de a stabili standarde legale si garantii pentru un

mecanism de transfer de fonduri catre natiuni cu paduri bogate pot declansa o crestere
accentuata a speculatiilor si a coruptiei, punand presiuni fara precedent, pe terenurile cu
paduri tropicale si asupra comunitatile care le populeaza, in ciuda Acordului de la
Copenhaga.
Raportul, realizat de Rights and Resources Initiative (RRI), o coalitie internationala de
organizatii forestiere, concluzioneaza ca drepturile neclare asupra terenurilor in unele tari,
impreuna cu amenintari de coruptie, ar putea bloca succesul celor 3,5 miliarde de dolari
donate pentru un program care ar reduce cantitatea de carbon din atmosfera, prin
prevenirea distrugerii padurilor tropicale.
Autorii raportului citeaza numeroase studii sugerand ca, in 2010, potentialul profiturilor
enorme va duce la cresterea concurentei asupra resurselor forestiere intre guverne
puternice la nivel mondial si a investitorilor pe de o parte, a actorilor locali pe de alta
parte, avand ca rezultat noi conflicte violente. "Aruncarea unor mormane de bani intr-un
sistem fara a fi de acord cu orice cadru sau standard are potentialul de a declansa un val
de speculatii, cum nu s-a mai vazut pana acum," a spus Andy White, Coordonator al RRI
si unul dintre autorii raportului.
"Rezultatul va fi haos pe pietele de carbon, precum si haos in acest domeniu. Va fii ca in
Wild, Wild West", a adaugat el. Figura proeminenta in Acordul de la Copenhaga semnat
in decembrie anul trecut, initiativa cunoscuta sub numele de REDD - emisii reduse prin
defrisari si degradari - a fost anuntata ca unul din punctele rare de consens din
Copenhaga.
Negociatori sperau ca REDD sa poata oferi reduceri ale emisiilor low-cost si usoare,
precum si finantari si investitii pentru dezvoltare.
Cu toate acestea, esecul lor de a conveni asupra unor standarde legale si garantii pentru
punerea in aplicare a regimurilor REDD sugereaza ca nu va fi nici o uniformitate de
guvernare de carbon in aceste tari. Studiul spune ca in aceasta situatie, deturnarea
inevitabila a fondurilor, furturi de terenuri si conflicte va limita reducerile de emisii din
padure si va inrautati situatia precara a popoarelor din Sud. "Daca guvernele nu adopta
mandatul si reformele de guvernare necesare care vor duce la o reducere a emisiilor,
lumea se confrunta cu un back-slide devastator in afaceri”, a adaugat el.

Sursa: http://news.google.com

23 ian 2008

Romania locul 11 in Europa ca procent de impadurire al teritoriului

Conform Agentiei Rompres, Romania ocupa locul 11 in Europa in ceea ce priveste

procentul de impadurire al teritoriului, in conditiile in care media europeana este de
32,4%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale.

Padurile acopera circa 26,8% din teritoriu, adica 6,390 milioane ha din totalul celor
23,839 milioane ha ale Romaniei. Potrivit MAPDR, citat de Rompres, repartizarea
padurilor pe forme de relief este neuniforma in Romania. Zona cea mai deficitara este cea
de campie, doar 7% din paduri situandu-se in aceasta zona, in timp ce 28% se gasesc in
zona de deal, iar 65% in regiunea montana.

"Compararea procentului de impadurire al tarii noastre cu media europeana este

nerelevanta, putand genera concluzii linistitoare, dar gresite, fara temei. In realitate, fata
de specificitatea conditiilor naturale ale spatiului geografic al tarii noastre, data de
frecventa hazardelor geomorfologic, hidrologic si climatic, la care se adauga agresivitatea
fata de paduri a populatiei dar si coruptia, Romania este o tara europeana puternic
subimpadurita, mai ales in zonele de campie si dealuri, unde deficitul de impadurire este
considerabil", a declarat pentru Rompres Toke István, secretar de stat pentru paduri in
MAPDR.

Optimizarea procentului de impadurire pe tara, repartizat pe forme de relief, la 20% in

zona de campie, la 40% in zona de coline si dealuri si la 65% in zona de munte,
reprezinta una dintre cele mai importante si mai dificile provocari pentru Romania, de
care va depinde in mare masura stabilitatea in natura, progresul economic si pacea
sociala, considera specialistii.

Avand in vedere suprafata mare de terenuri degradate inapte folosintelor agricole,

strategia guvernamentala a sectorului silvic pe termen mediu isi propune sa atinga
procentul mediu de impadurire al teritoriului european (32,4%), iar strategia pe termen
lung are ca obiectiv cresterea procentului de impadurire la nivel national de la nivelul de
26,8% la 40%, considerat optim pentru Romania.

Volumul fondului lemnos al tarii este de 1,34 miliarde m3, iar volumul mediu de lemn pe
hectarul de padure este de 218 mc, plasand Romania printre primele tari din Europa sub
raportul acestui indicator de calitate a padurii. Media europeana a volumul mediu la
hectar este de 147 mc.

Cresterea medie anuala a padurilor Romaniei este de 5,6 mc/an/ha, media europeana a
cresterii medii anuale este de 4,4 mc/an/ha, iar posibilitatea anuala a padurilor Romaniei
este de 21,3 milioane mc.

Harta care dezvaluie extinderea

defrisarilor din tarile tropicale
Articol de: Vasilica Decu

O harta a lumii a padurilor tropicale releva faptul ca milioane de hectare de copaci

au fost taiate pentru culturile agricole, in ultimii ani.

Creata la o rezolutie inalta din satelit, harta arata extinderea defrisarilor la tropice cu o
acuratete fara precedent.

Intre 2000 si 2005, cel putin 27.2 hectare din padurile tropicale au fost taiate pentru a face
loc culturilor agricole. Aproape jumatate din suprafetele defrisate sunt in Brazilia,
aproape, de patru ori mai mult decat in tara situata pe locul doi in topul tarilor cu
suprafete mari defrisate, Indonezia, care numara 12,8% de teren defrisat.
Cercetatori condusi de Matthew Hansen, de la Universitatea de Stat din Dakota de Sud,
au creeat harta pentru a informa politicienii si conservatorii despre starea padurilor din
lume. In timp ce cifrele privind defrisarile sunt deja contorizate de catre ONU,
Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura, avand la baza estimari neverificate,
prezentate de tari individual, si rareori sunt przentate tari in care padurile au disparut.

Recente estimari ale ONU, precizeaza ca aproximativ 13 hectare de padure sunt pierdute
prin defrisari in fiecare an, din care 4 hectare se pierd anual numai in America de Sud.

” Ne propunem sa putem spune cu exactitate unde se fac defrisari, pentru a oferi astfel
informatii utile autoritatilor in masura sa ia decizii”, declara Fred Stolle la Institutul de
Resurse Mondiale din Washington DC.

Cercetatorii au colectat imaginile preluate din satelit in perioada 2000-2005 cu ajutorul

NASA, care redau suprafata Pamantului la fiecare doua zile in instantanee de la o distanta
de 500m.

Cercetatorii au utilizat imaginile pentru a identifica suprafetele defrisate masiv in zonele

tropicale, si pentru a crea o harta detaliata au utilizat un al doilea satelit care a redat
instantanee de la o distanta de 30m.

In conformitate cu harta, de-a lungul ultimilor cinci ani, Brazilia a pierdut 3,6% din
suprafata acoperita de padure, Indonezia 3,4%, America Latina 1,2%, Asia 2,7%, iar
Africa 0,8%. Studiul este publicat de catre Academia Nationala pentru Stiinta din US.

Harta arata ca defrisarile din Indonezia s-au desfasurat cu o intensitate mai ridicata in
doua zone, iar mare parte din aceste suprafete erau acoperite de turba. “Turba este o
vegetatie care elimina mult, iar daca sunt defrisate sau arse astfel de suprafete, cantitati
semnificative sunt eliberate in atmosfera”, a declarat Stolle. “Fara o harta exacta, nu vom
cunoaste niciodata nivelul acestor detalii.”

Cercetatorii spera sa obtina anual date pentru a actualiza harta ce indica nivelul
defrisarilor.

Harta este doar o estimare conservatoare a defrisarilor, pentru ca ea arata doar locurile
unde au avut loc taierile si nu au avut loc replantari.

Ultimul raport ONU arată că viteza

despăduririlor creşte
23 Mai 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

africa, asia, defrisari, desertificari, despaduriri, exploatare lemn, global warming,

incalzirea globala, Infomediu, palmieri, raport ONU, teren agricol
 Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Conform ultimului raport ONU, pădurile lumii dispar din ce

în ce mai repede, în principal din cauza plantaţiilor de
palmieri şi soia.

Exploatarea ilegală a lemnului este de asemenea o problemă,

în jur de 20% din pădurile lumii fiind defrişate ilegal,
fenomenul fiind cel mai răspândit în Africa. Acest continent a
pierdut în jur de 4 milioane de hectare de pădure pe an în
perioada 2000-2005, reprezentând o treime din despăduririle globale. Ţinând cont că
Africa deţine doar 16% din pădurile lumii, bilanţul este îngrozitor. Creşterea nevoii de
lemn a Europei probabil că va încuraja această practică şi mai mult.

Deşi aparent pozitive, şi cifrele pentru zona Asia – Pacific arată o scădere a
biodiversităţii. Suprafaţa împădurită era mai mare în 2005 decât în 2000, dar acest fapt se
datorează în principal reîmpăduririlor din China. Pădurile naturale continuă să fie
exploatate, dar practica este ascunsă de statistici!

Toate ţările din America Latină au prezentat scăderi ale suprafeţelor împădurite în
perioada 2000-2005, în afară de Uruguay şi Chile, care au beneficiat de programe
similare celor din China.

Criza economică se estimează că va agrava şi mai mult situaţia pe termen scurt,

scăderea cererii de lemn reducând interesul pentru crearea de programe de
management eficient al pădurilor. Pe termen lung însă, raportul prognozează că
investiţiile în managementul sustenabil al pădurilor ar putea crea 10 milioane de noi
locuri de muncă la nivel mondial.

Un mare pericol este şi cererea de biocombustibili, care va creşte şi mai mult în condiţiile
comercializării certificatelor de emisii. Despăduririle în scopul creării de teren agricol vor
deveni astfel şi mai profitabile, iar oamenii din lumea a 3-a care vor lucra în acest
domeniu vor fi şi mai greu de convins să renunţe la aceste practici. Un hectar de palmieri
produce aproximativ 6000 de litri de ulei, ce au o valoare de piaţă comparabilă cu a
petrolului.

Sursa: Global Warming is Real

Sursa: Infomediu Europa

http://www.ecomagazin.ro/harta-care-dezvaluie-extinderea-defrisarilor-din-tarile-
tropicale/
 http://www.ecomagazin.ro/despaduririle/ !!!
 http://www.illegal-logging.info/item_single.php?it_id=2379&it=news !!!
 http://www.fao.org/docrep/w4388e/w4388e0o.htm
 http://www.enn.com/ecosystems/article/33657
 http://facultate.regielive.ro/referate/geografie/despaduririle_din_himalaya-
26788.html
 http://www.afladespre.ro/despaduririle-si-influenta-modificarilor-climatice-
asupra-padurilor-267.htm
 http://www.ecomagazin.ro/cum-vor-arata-padurile-tropicale-in-2100/
 http://www.ziare.com/articole/defrisari
 http://prjctromania.wordpress.com/2010/04/06/defrisari-si-paduri/
 http://revistaplafar.ro/s-o-s/743/fruntasii-europei-la-defrisari.html
 http://www.thepoint.ro/#/referat-Padurile_intre_defrisari_si_dezvoltare_durabila-
6362.html
 http://rainforests.mongabay.com/deforestation/2000/Australia.htm
 http://www.scribd.com/doc/39037502/ATESTAT-Defrisarile-de-Paduri-Si-
Efectele-Lor
