Sunteți pe pagina 1din 4

Butnariu Ioana-Daniela

R.I.S.E. I Grupa II

”Sistemul electoral” de Gheorghe IANCU


-RECENZIE-

Reprezentarea politică depinde de sistemul electoral, sistemul de partide și modul de


formare a guvernului, însa pentru transformarea votului popular în reprezentare la nivelul
parlamentelor sau a altor instituții alese rămâne sistemul electoral. Puțini dintre noi știu ce
presupune sistemul electoral si alte elemente ce țin de alegeri.
După părerea mea, Gheorghe Iancu a scris această carte pentru a aduce la cunostință
tuturor cetățenilor caracteristicile sistemului electoral din România, o scurta istorie a
sistemelor electorale, evoluția acestora și alte elemente ce sunt în strânsă legatură cu sistemele
electorale. Lucrarea, intitulată ”Sistemul electoral”, are 175 de pagini împărțite în 3 capitole,
fiecare capitol fiind structurat în mai multe secțiuni. Publicata de Monitorul Oficial, Gheorghe
Iancu dedica cartea ”Domnului Prof.univ.dr. Ioan MURARU, cu adâncă recunoștință și
deosebit respect”, și mai precizeaza ca la redactare a fost avută în vedere legislația în vigoare
la data de 1 august 1998.
Cat despre Gheorghe Iancu ca om pot fi spuse multe. Și-a facut studiile la Facultatea
de Drept a Universitații din București între 1974-1978, are master în drept constituțional și
drept internațional, și a mai studiat la Universitatea Autonomă din Ottawa, Canada,
Universitatea din Firbourg, Elveția, Universitatea Europeană de Drept din Florența, Italia și
Universitatea Pantheon – Assas Paris II, Franța, unde a obținut și calitatea de manager pentru
alegeri. Fost profesor universitar la materia drept constituțional și instituții politice, a
îndeplinit mai multe funcții și demintăți publice, cum au fost cele de consilier juridic șef la
ministerul Silviculturii, procuror pentru Tribunalul Suprem la Procuratura Generală, consilier
parlamentar la Camera Deputaților, secretar general la Curtea Cunstituțională, primul în
istoria acestei autorități publice, membru al Curții de Conturi, adjunct al Avocatului
Poporului; secretar general și apoi director general la Autoritatea Electorala Permanenta,
președinte al Comisiei pentru evaluarea performanțelor profesionale ale înalților funcționari
publici, membru fondator al Centrului de drept constituțional și instituții politice al Facultății
de Drept a Universității din București. Ca scriitor a publicat peste 35 de lucrări și peste 50 de
articole și studii, în țara și străinătate. Voi enumera cateva lucrări publicate, ca autor sau
coautor, cum ar fi: Constituțiile României; Drepturie fundamental și protecția mediului;
Interpretarea Constituției; Dreptul la azil – Privire comparativa cu statutul juridic al

1
Butnariu Ioana-Daniela
R.I.S.E. I Grupa II
refugiatului; Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale în România. Jurisprudența
Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale; Sistemul de garanții;
Cetațenia europeană; Alegerile și corpul electoral, etc. Acesta a primit și un premiu, și
anume premiul ”Andrei Rădulescu” al Uniunii juriștilor din România pentru contribuția la
lucrarea Interpretarea Constituției (2002).
Întorcându-ne la lucrarea lui Gheorghe Iancu, aceasta începe cu ”DREPTURILE
ELECTORALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI”, acesta fiind primul capitol împarțit pe 4
secțiuni. În prima secțiune scrie cateva considerații generale despre dreptul constituțional,
despre sistemul electoral, importanța cunoașterii acestor drepturi constituționale și în special a
dreptului de vot. În a II-a secțiune intitulata ”Dreptul la vot”, Gheorghe Iancu ne vorbește
despre acest drept și caracteristicile votului, și anume universalitate votului, caracterul
democratic al votului, egalitatea votului, caracterul direct al votului, caracterul secret al
votului, si caracterul liber al exprimării votului. Universalitatea votului reprezintă
caracteristica în urma căreia toți cetățeni români au dreptul de a vota, și afrima ca votul
universal trebuie sa fie o realitate constituțională, și sa fie diferențiat de votul restrâns sau
selectiv. Tot aici la universalitatea votului ne scrie despre votul cenzitar și votul capacitar,
votul cenzitar fiind un vot restrâns impus cetățeanului pentru a vota, impus în constituție prin
censul de avere, censul de sex, censul de domiciliu, censul de vârstă, censul profesional,
censul de impozit. În România au fost introduse în constituţie: censul de avere în constituţia
din 1866, potrivit căreia corpul electoral era împărţit în patru colegii de avere; censul de sex,
femeile noastre căpătând dreptul de vot abia în 1918; censul de vârstă în constituţia din 1938
stabilea vârsta de 30 de ani pentru a putea vota pentru Adunarea Deputaţilor şi de 40 de ani
pentru Senat. Caracterul democratic al votului precizează că o persoană poate vota în
România dacă este cetăţean român, are vârsta de 18 ani împliniţi şi este în deplinătatea
facultăţilor mintale. Egalitatea votului se referă la egalitatea cetăţenilor indiferent de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, de sex, de opinie, etc. Caracterul direct al votului vrea să
aducă la cunostinţă faptul că alegătorul trebuie să îşi exprime opţiunea personal şi nu prin
intermediari. Caracterul secret permite oricărei persoane să îăi manifeste în mod liber opinia,
iar caracterul liber îi permite alegătorului posibilitatea de a participa sau nu la vot. Secţiunea a
III-a se referă la dreptul de a fi ales şi ne face o introducere în acest drept si restricţiile sau
censurile care intervin atunci cand cineva vrea sa participe ca şi candidat, iar pe langa
censurile de la dreptul de a vota mai apar cateva mai speciale specifice dreptului de a fi ales,
şi anume censul pecuniar, censul de reşedinţă.

2
Butnariu Ioana-Daniela
R.I.S.E. I Grupa II
Secţiunea a IV-a, „Dreptul de revocare”, cuprinde informaţii despre acest drept şi procedurile
care trebuie făcute pentru a putea revoca parlamentari sau şeful de stat, în cazul României
doar şeful de stat.
Al doilea capitol numit „SCRUTINUL”, scrutinul în sine fiind modalitatea prin care
alegătorii desemnează autorităţile reprezentative, partea finală a alegerilor într-un sistem
electoral, cea mai importantă deoarece prin scrutin se nominalizează câştigătorii. Acest capitol
este împărţit in 8 secţiuni, prima secţiune fiind consideraţiile generale. În continuare
Gheorghe Iancu ne prezintă modalităţi de alegere folosite în lume şi în România. Aşadar a II-a
secţiune este despre „Sistemul majoritar” conform căreia este învingător cel care a obţinut
cele mai multe voturi, acest sistem având două variante şi anume sistemul majoritar
uninominal si sistemul majoritar de lista. În a III-a secţiune este prezentată aplicarea
sistemului majoritar ca în a IV-a să fie descrise avantajele şi dezavantajele sistemului
majoritar. Avantajele sunt simplitatea sistemului, posibilitatea unei bune cunoaşteri a
candidaţilor şi diminuarea influenţei partidelor, iar dezavantajele sunt tot atâtea cat avantajele,
şi anume injustiţiile sistemului, imoralitatea sistemului şi realizarea unei anumite succesiuni
dorite de deţinătorul mandatului. În urmatoarele 3 secţiuni, Gheorghe Iancu a scris despre un
alt tip de scrutin, „Reprezentarea proporţională”, pe care el o considera „victoria finală asupra
unanimităţii, ea asigurând reprezentarea corespunzătoare şi a minorităţii în fiecare
circumscripţie electorală, într-o proporţie exactă cu voturile obţinute”, apoi despre
aplicabilitatea reprezentării proporţionale şi avantajele şi dezavantajele acestui tip de scrutin.
Ca avantaje, reprezentarea proporţională are echitatea, caracterul programatic, caracterul
cinstit al scrutinului şi existenţa unor „praguri electorale”. Dezavantajele sunt: întocmirea
listelor electorale de candidaţi de catre partide, ruperea legăturilor dintre aleşi şi alegători,
favorizarea conflictelor politice în societate sub semnul democraţiei şi necesitatea unor
calcule care pot crea premisele unor contestaţii. Ultima secţiune a acestui capitol o dedica
„Sistemelor electorale mixte”, care au aparut, după părerea autorului, datorită dezavantajelor
celor două tipuri de scrutin. Astfel ne prezintă 3 tipuri de sisteme electorale mixte, şi anume
cele în care domină sistemul majoritar, cele în care domină reprezentare proporţională şi cele
echilibrate. Autorul ne precizează ca aceste sisteme sunt mult mai complexe şi mai complicate
decat cele 2 tipuri prezentate în prima parte, deoarece încercand să se preia avantajele de la
cele două tipuri de scrutin se deformează caracteristicile de bază ale acestora şi se preiau şi o
parte din dezavantaje.

3
Butnariu Ioana-Daniela
R.I.S.E. I Grupa II
Ultimul capitol, dar cel mai mare dintre cele 3 face referire la „ORGANIZAREA ŞI
DESFĂŞURAREA ALEGERILOR”. La fel ca şi la celelalte capitole, prima secţiune din
acest capitol cuprinde consideraţiile generale şi aici autorul ne spune că „aceste operaţiuni
formează, în unele sisteme de drept, o parte a dreptului constituţional, cum este exemplul
românesc, în timp ce în altele constituie o ramură de drept, şi anume dreptul electoral, care
este ansamblul de reguli destinate să definească calitatea de cetăţean, diferitele tipuri de
alegeri, şi să reglementeze desfăşurarea scrutinului”. Apoi secţiunea a II-a are ca temă
„Organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare”, care e împărţită în stabilirea datei
alegerilor, stabilirea numărului, delimitarea şi numerotarea circumscripţiilor electorale, listele
electorale, informaţii despre cărţile de alegător, formarea birourilor electorale (Biroul
Electoral Central, Biroul electoral de circumscripţie şi Biroul electoral al secţiei de votare)
secţiile de votare, canditaturile, buletinele de vot, semnele electorale şi ştampilele electorale,
campania electorală, desfăşurarea votării, stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri, alegerile
parţiale şi se încheie cu alte reguli referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Secţiunea a III-a prevede „Organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale”. În această
secţiune sunt descrise aceleaşi etape ca şi în secţiunea a II-a însă specifice alegerilor
prezodenţiale, şi tot aici Gheorghe Iancu ne scrie şi despre rolul Curţii Constituţionale în
cadrul alegerilor prezidenţiale. Curtea are nişte atribuţii privind alegerea preşedintelui şi
anume: înregistrarea unui exemplar cu canditaturile pentru preşidenţie, slouţionarea
contestaţiilor privind înregistrarea canditaturilor, înaintarea de către Biroul Electoral Central a
procesului-verbal întocmit pentru fiecare tur de scrutin, constatarea rezultatului alegerilor în
primul tur şi confirmarea celui de-al doilea tur de scrutin, pubilcarea rezultatului alegerilor,
validarea rezultatului alegerilor pentru primul sau al doilea tur de scrutin, şi mai poate anula
alegerile prezidenţiale. După aceată parte urmează alte reguli ce sunt luate în seamă la
organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Spre sfârşitul carţii, este notată
bibliografia folosita de autor.
După parere mea această carte merită citita pentru ca foarte mulţi dintre noi nu ştiu ce
se întampla înainte, în timpul, şi dupa alegerile parlamentare sau prezidenţiale, şi asta nu
pentru ca nu exista materiale, ci pentru că sunt prea vaste şi greu de citit. Gheorghe Iancu a
facut o descriere destul de compactă a acestui proces, uşor de citit, şi foarte bine explicat cu
exemple pentru a înţelege oricine. Pentru cei ce sunt interesaţi de acest domeniu, le recomand
această carte.