Sunteți pe pagina 1din 6

Curs CONTROL TEHNIC – Conf.univ.dr.ing.

Liliana Popa

CURS 1

No iuni generale privind calitatea şi controlul

Educa ia prin şi pentru calitate trebuie să devină o necesitate a învă ământului


secolului XXI. În condi iile în care, datorită evolu iei rapide a cunoştin elor în toate
domeniile de activitate, asistăm la schimbări spectaculoase de paradigme, este
necesar să
pozi ionăm obiectul prezentei lucrări în contextul larg al cunoştin elor de specialitate
inginereşti.
Specificul dezvoltării ştiin elor, existen a domeniilor de grani ă, introducerea
tehnicii de calcul dau noi semnifica ii no iunilor de cunoaştere, progres sau
dezvoltare.
Deşi pare paradoxal pentru un inginer, no iunile amintite anterior, alături de
no iuni ca paradigmă, respectiv schimbare de paradigmă ne conduc şi la o abordare
filozofică a problematicii.
Această abordare, departe de a fi for ată, în condi iile în care ne propunem nu
numai prezentarea unor cunoştin e specifice unui domeniu, ci şi crearea conştientă a
unui
mod de a gândi, de a trăi şi de a aborda un domeniu profesional.
Demersul propus nu este simplu, pentru că, aşa cum spunea Einstein „este mai
uşor să dezintegrezi un atom decât să schimbi o obişnuin ă”. Ceea ce trebuie
dărâmat, în
gândirea noastră, este domnia lui „las’ că merge şi aşa”.
Noile cerin e de calitate nu pot fi puse în eviden ă decât prin inspec ie sau
control,
care, la rândul lor, au ca instrument opera ional măsurarea.
Cele exprimate anterior pot fi reprezentate sugestiv şi prin ceea ce sintetic am
putea numi „pomul cunoaşterii”, fig.1.

Fig. 1 Pomul cunoaşterii

1
Curs CONTROL TEHNIC – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa

Conceptele, ideile şi acţiunile ce conduc, prin acumulări succesive la


dezvoltare şi progres trebuie să aibă o bază solidă ce nu poate fi dobândită decât
prin programe de studiu bine fundamentate ce se regăsesc în planurile de
învăţământ ale diverselor specializări.
Trebuie precizat că din pregătirea specialiştilor in spiritul calităţii nu pot
lipsi disciplinele în care se proiectează precizia mărimilor specifice şi nici cele
care includ controlul acestora. Fără o însuşire corectă a metrologiei mărimilor, nu
se poate vorbi de realizarea calităţii sau de îmbunătăţirea acesteia.
Disciplinele care asigură cunoştinţele în aceste domenii sunt cea de
Toleranţe şi cea de Control.
Disciplina de Toleranţe permite stabilirea corectă a toleranţelor,
asigurarea interschimbabilităţii, raţionalizarea proiectării şi a execuţiei, iar
asigurarea concordanţei între rolul funcţional şi precizia prescrisă conduce în
final la mari economii.
Activitatea prin care se pune în evidenţă calitatea şi, implicit, modul în
care s-au realizat condiţiile tehnice de precizie în fabricaţie este cea de control.
Exprimarea generică a disciplinelor amintite anterior demonstrează că în
orice domeniu de activitate ele sunt necesare, dar nu şi suficiente. Se poate
estima că există nişte cunoştinţe generale necesare în orice domeniu de
activitate, dar şi cunoştinţe specifice domeniului care se aprofundează.
Demersul nostru nu se doreşte a fi o lucrare care să cuprindă toate sferele
activităţii economice, deoarece ar fi necesare foarte multe informaţii de
specialitate, iar în lipsa acestora orice fundamentare ar fi superficială.
Considerăm că domeniul construcţiei de maşini merită un astfel de studiu,
din mai multe motive, printre care s-ar putea evidenţia următoarele:
- complexitatea domeniului (tipuri variate de produse, tipuri de suprafeţe,
precizii într-o gamă largă, game tipo-dimensionale variate, materiale diferite,
posibilităţi de prelucrare multiple etc.);
- numărul mare de specialişti angrenaţi în această ramură a producţiei de
bunuri materiale;
- caracterul dinamic al calităţii solicitate de beneficiari etc.
Ansamblul disciplinelor necesar a fi studiate de viitorii specialişti este
prezentat în fig.3.
Scopul acumulării tuturor acestor cunoştinţe este in final dobândirea de
competenţe într-un anumit domeniu de concepţie sau productiv în scopul
satisfacerii problematicii controlului, tab.1

2
Curs CONTROL TEHNIC – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa

3
Curs CONTROL TEHNIC – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa

Tabelul 1 Ansamblul problematicii controlului


Caracteristicile controlului: Problematica specifică fiecărei
caracteristiciactivitate…….
Necesită un ansamblu de cunoştin e din….complexă
domenii specifice şi conexe
Cum să integrezi specificitatea unui….documentată
produs sau reper în ansamblul
cunoştin elor teoretice, sau cum să
administrezi diversitatea.
Cum să integrezi multitudinea punctelor....informa
ională, cu
caracter progresiv, iterativ de vedere şi a contribu iilor individuale în
fluxurile de informa ii în continuăşi interactiv
dezvoltare.
Ansamblu de informa ii complexe
privind...decizională
incertitudinea şi riscul
Gestionarea cunoştin elor specifice în....cognitivă
(utilizează şi
să fie utilizate informa iile specifice pentru
ansamblul cunoaşterii într-un domeniu. Cum
configurarea unui proces în ansamblul lui.
produce cunoştin e)
....organizatorică Structurarea conformă cu specificitatea în
scopul unei valorificări corespunzătoare a
competen elor şi pentru integrarea în
structurile organizatorice conexe.
Necesită o structură complexă de
....mobilizatoare şi competen e şi dezvoltă unele noi, legate
dezvoltatoare de de importan a actului de control în
competen e ansamblul unei activită i.
Gestionarea opera ională a controlului,
....administrativă aplicarea unor metode specifice de
organizare şi planificare în scopul
realizării performan ei.
Metode specifice de evaluare a
performan ei.
...evaluativă

Calitatea – măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte


cerin ele.
Calitatea unui produs este determinată de ansamblul însuşirilor –
caracteristicilor
– sale utile, care se pot observa, încerca şi măsura sau, cel pu in, compara cu un
etalon.
Calitatea se regăseşte în toate etapele elaborării unui produs. Ea se concepe la
proiectare, se realizează în procesul de fabricare şi se validează în exploatare.
Realizarea unui produs care să îndeplinească ceea ce se numeşte – calitate de
conformitate – este influen ată de toate elementele care concură la materializarea
documenta iei în produs finit. Aceşti factori de influen ă se por eviden ia prin
diagrama
cauză – efect (sau diagrama Ishikawa), fig. 2.
4
Curs CONTROL TEHNIC – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa

Diagrama cauză-efect - în "os de peşte" (fishbone) sau Ishikawa - a fost


dezvoltată
de Kaouru Ishikawa (1986) cu scopul de a determina şi defalca principalele cauze ale
unei probleme date.

Fig.2 Diagrama Ishikawa

Calitatea de conformitate / fa ă de proiect / a produsului finit reprezintă, practic,


calitatea de conformitate a tuturor pieselor componente ale acestuia, precum şi
calitatea
asamblării şi montajului în produsul finit. Altfel spus, calitatea de conformitate
reprezintă
regăsirea în produsul finit a tuturor caracteristicilor modelului (de cele mai multe ori,
desenul de execu ie).
Conceptul prin care se realizează calitatea de conformitate este precizia.
Precizia reprezintă gradul de apropiere dintre produsul realizat fizic şi piesa sau
produsul teoretic. Precizia se referă la toate elementele cuprinse în desenul de execu
ie:
material, tratament termic, dimensiuni, rugozitate etc.
Sub aspect geometric, precizia se referă la:
- precizia dimensiunilor;
- precizia macrogeometriei suprafe elor (formă, pozi ie relativă, orientare,
bătaie);
- precizia microgeometriei suprafe elor (rugozitatea acestora).
Controlul – analiza permanentă sau periodică a unei activită i în scopul urmăririi
evolu iei acesteia sau pentru a lua măsuri de îmbunătă ire.
Din punct de vedere tehnic, controlul asigură (scopul controlului):
- urmărirea şi controlul propriu-zis al calită ii pieselor şi produselor executate,
cu scopul de a stabili dacă acestea corespund documenta iei; el este precizat
prin tehnologiile de execu ie ale pieselor şi ansamblurilor, se efectuează în
diferite forme organizatorice , în diverse locuri şi momente ale fabrica iei;
- cunoaşterea valorilor unor mărimi fizice care apar în timpul prelucrărilor
(for e, momente, vibra ii, temperaturi) şi care pot influen a negativ ob inerea
calită ii de conformitate dacă, prin măsuri adecvate, nu se limitează influen a
lor;

5
Curs CONTROL TEHNIC – Conf.univ.dr.ing. Liliana Popa

- cunoaşterea stării de uzură a utilajelor pentru fabrica ie şi a preciziei pe care


acestea o pot realiza (constituie controlul preventiv – conduce la evitarea
utilizării unor utilaje necorespunzătoare pentru o situa ie concretă).
Inspec ia reprezintă determinarea caracteristicilor unei entită i şi a valorilor
ob inute de aceasta prin măsurare, examinare, observare, încercare, verificare
cu
calibre.

Fig.2.1 Evolu ia no iunii de inspec ie