Sunteți pe pagina 1din 3

c 

 
          
      
 
        
         
!         "  #

˜  
 Domnule director, ce putem face pentru a convinge cetăţeanul să
folosească mai mult mijloacele de transport în comun decât autoturismul propriu?

 Pentru a convinge cetăţenii să folosească mai mult mijloacele de transport


public, Regia Autonomă de Transport Public (RATB) trebuie să ofer e servicii care să
reprezinte o alternativă viabilă şi convenabilă pentru deplasările urbane. În acest sens, ne
propunem creşterea calităţii şi atractivităţii transportului public, asigurându-se o îmbunătăţire
a condiţiilor de transport, siguranţă în exploatare, reducerea duratei deplasărilor,
îmbunătăţirea ritmicităţii mijloacelor de transport. Vom continua modernizarea infrastructurii
căii de rulare a tramvaielor precum şi modernizarea parcului de autobuze, troleibuze şi
tramvaie. Călătorii doresc un sistem de transport public eficient şi atractiv şi, de aceea, RATB
va promova vehicule mai puţin poluante şi cu un consum mai redus de carburant, intenţionând
ca în viitor să îşi reînnoiască parcul prin achiziţii de mijloace de transport ecologice, care să
răspundă nevoii de mobilitate a călătorilor, ţinând cont şi de reducerea impactului negativ
asupra mediului. Pot să vă spun că pentru liniile de autobuze 780 şi 783 care fac legătura între
Bucureşti şi Aeroportul Internaţional ÄHenri Coandă´ am primit un feed-back pozitiv atât din
partea bucureştenilor cât şi din partea celor din străinătate care tranzitează Capitala.

˜  
 Poate fi considerat transportul public coloana vertebrală a mobilităţii
durabile, n defavoarea celui cu autoturismul personal?

 Cu siguranţă, transportul public poate fi considerat coloana vertebrală a


mobilităţii durabile. Tendinţa actuală din toate ţările Uniunii Europene este de a promova
transportul public în defavoarea celui cu autoturismul propriu deoarece avantajele
transportului faţă de cel individual sunt numeroase; în primul rând, economie de energie şi de
spaţiu, reducerea nivelului de poluare a aerului şi de poluare fonică, creşterea siguranţei
circulaţiei şi a călătorului şi fluidizarea traficului general.

În contextul actual în care Bucureştiul se confruntă cu probleme majore privind traficul şi


poluarea, utilizarea transportului public este esenţială. Astfel, se impune o repoziţionare a
transportului public, iar Regia Autonomă de Transport Public Bucureşti, cu sprijinul
autorităţilor locale, trebuie să promoveze aceste servicii şi să utilizeze strategii de comunicare
pentru a crea o nouă imagine a transportului public, evidenţiind eforturile noastre de a oferi un
serviciu de transport public în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, demn de o
capitală europeană.

˜  
 Ne puteţi da câteva detalii despre colaborarea pe care o aveţi cu Landul
Hessen (Germania)?

 În urma vizitei oficiale de la Frankfurt, Primarul General al Capitalei, Sorin
Oprescu, a semnat o scrisoare de intenţie cu reprezentanţii autorităţilor de transport local din
oraşul german, privind colaborarea celor două oraşe, în scopul sistematizării transportului
public din Bucureşti, având totodată şi o discuţie în acest sens cu Ministerul Economiei,
Transporturilor şi Dezvoltării Regionale pentru Landul Hessen. Detaliile privind această
colaborare vor fi stabilite în perioada următoare.

˜  
 Şi câteva detalii despre planurile RATB pentru îmbunătăţirea sistemului
de transport public.

 Suntem conştienţi că investiţiile în sisteme de transport public moderne, cu


tehnologii nepoluante, cu aspect atrăgător şi integrat arhitecturii urbane pot contribui la
transformarea transportului public într-un motor de dezvoltare urbană. De aceea, în vederea
modernizării, restructurării transportului public şi creşterii confortului călătorilor în condiţiile
de eficienţă la nivelul normelor europene a fost elaborată o strategie bazată pe proiecte care s-
au bucurat de sprijinul şi aprobarea Primăriei Municipiului Bucureşti şi a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Bucureştiul are nevoie de tramvaie, flota de tramvaie este veche, ea trebuie modernizată. Până
în prezent şi chiar în continuare noi modernizăm flota de tramvaie prin surse proprii, dar
modernizăm nişte tramvaie care sunt vechi de 25 de ani. Le-am modernizat pentru a putea
înnoi flota progresiv, pentru că un tramvai modern, e scump, se achiziţionează greu. În
prezent circulăm cu o flotă de 500 de tramvaie, ele nu se pot înlocui într-un an, doi sau trei.
Noi avem o strategie pe termen lung, în sensul că plecăm de la necesitatea de a înlocui într-o
perioadă determinată flota actuală prin achiziţionarea de tramvaie noi sau, posibilitatea şi
analiza de a se fabrica la uzina proprie şi între timp modernizarea celor care circulă acum,
care pentru o vreme vor mai fi prezente în trafic în Bucureşti.

Începând cu anul 2005 au fost achiziţionate 1000 de autobuze Mercedes şi 100 troleibuze
Astra-Ikarus-Citelis. De asemenea, la Uzina de Reparaţii RATB-URAC s-au modernizat 290
de tramvaie tip V3A. Este important de menţionat că în 2009 s-a omologat tramvaiul BUCUR
LF, proiectat şi produs la RATB-AC, cu podea parţial coborâtă-60%, tramvai care circulă în
prezent în Bucureşti pe linia 21. Intenţionăm să îl producem în serie, în funcţie de resursele
disponibile.

RATB a pus accent şi pe dezvoltarea reţelei de troleibuze, prin achiziţia a 100 de troleibuze
Astra Irisbus Citelis, iar în prezent pregătim documentaţia de atribuire pentru încă 150 de
bucăţi, ce vor fi livrate în perioada 2010-2012.

În 2000 am demarat proiectul de modernizare a infrastructurii căii de rulare pentru 110 km în


partea de sud-vest a Municipiului Bucureşti, proiect co-finanţat în proporţie de 50% de Banca
Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Tot în cadrul acestui
proiect s-au modernizat şi patru depouri de tramvai, este vorba de Alexandria, Militari,
Giurgiului şi Dudeşti.

Ulterior, din fondurile de investiţii alocate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti au


continuat lucrările de reabilitare astfel încât, în prezent, 60% din infrastructura liniilor de
tramvai este modernizată şi procesul continuă.

În vederea îmbunătăţirii confortului călătoriei, în principal prin reducerea duratei deplasărilor


suntem preocupaţi de creşterea vitezei de exploatare a vehiculelor de transport public, prin
realizarea căilor de rulare proprii pentru tramvaie şi a benzilor pentru troleibuze şi autobuze,
simultan cu semaforizarea preferenţială pentru vehiculele de transport public.
Toate acestea fac parte din Proiectul de Management al Traficului, care este în curs de
implementare de către Primăria Municipiului Bucureşti. Un alt proiect implementat este
Sistemul Automat de Taxare (SAT). Acest proiect a fost co-finanţat în proporţie de 50% de
către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Banca Europeană de Investiţii şi
integrează, din punct de vedere comercial, transportul urban de suprafaţă (RATB) cu cel
subteran cu metroul (Metrorex). Sistemul permite culegerea informaţiilor referitoare la gradul
de încărcare a vehiculelor şi, în baza acestor informaţii, este posibilă optimizarea reţelei de
transport. În prezent, reîncărcarea cardurilor se poate face şi pe internet şi prin ATM-uri
bancare.

RATB va avea în vedere modernizarea şi dezvoltarea reţelei de transport public şi conectarea


ei la reţeaua metropolitană de transport urban şi suburban, inclusiv prin utilizarea parcărilor
de tip Park&Ride, care vor exista în punctele de acces în Bucureşti, conform planurilor de
dezvoltare ale Primăriei Municipiului Bucureşti.

˜  
 Credeţi că ar fi mai eficientă constituirea Autorităţii de Transport
Metropolitan care să gestioneze toate mijloacele de transport din Bucureşti şi aria sa
metropolitană?

 Consider că ar fi eficientă constituirea Autorităţii de Transport Metropolitan


pentru o promovare unitară şi coordonată a transportului durabil integrat prin aplicarea unui
management unitar la nivelul Zonei Metropolitane a oraşului Bucureşti. În acest fel, s-ar
realiza o integrare a politicilor de transport pentru toţi operatorii de transport public local
(RATB, Metrorex, operatorii privaţi), iar acest lucru ar fi în sprijinul publicului călător.