Sunteți pe pagina 1din 59

FUNDA[IA UNIVERSITAR~ BANATUL

UNIVERSITATEA BANATULUI TIMI{OARA


FACULTATEA DE {TIIN[E ECONOMICE

ACORDAREA CREDITELOR PE TERMEN LUNG AGEN[ILOR


ECONOMICI LA BRD - GSG
SUCURSALA CARA{-SEVERIN - RE{I[A

ABSOLVENT COORDONATOR {TIIN[IFIC


Ganea Rodica Maria Lector drd. Hete}-
Gavra Iosif
CUPRINS :

CAPITOLUL 1 : Sistemul bancar ^n Rom$nia. No]iuni pag.


generale............................
1.1 Organizarea bancar@ ^n Rom$nia, ^n momentul pag.
actual..............................
1.2 Locul BRD ^n cadrul sistemului bancar din pag.
Rom$nia..............................
1.3 Aspecte privind ^mbun@t@]irea managementului resurselor
umane ^n
sistemul bancar pag.
rom$nesc.............................................................................

CAPITOLUL 2 : Creditul ^n economia de pag.


pia]@.......................................................
2.1 Rolul credit@rii; principii de creditare. Forme ale pag.
creditului.....................
2.2 Dob$nda - defini]ie }i elemente. Rata dob$nzii, factori care
determin@
nivelul
dob$nzii...........................................................................................
... pag.
2.3 Riscul bancar - factor primordial de decizie privind
opera]iunile
bancare......................................................................................
...................... pag.
2.4 Probleme de management bancar; managementul ^n
activitatea de
creditare....................................................................................
....................... pag.
2.4.1 Managementul activit@]ii de creditare pe termen pag.
lung......................
2.5 Propunere privind ^mbun@t@]irea procesului de analiz@ a pag.
aspectelor
nefinanciare ale
credit@rii..............................................................................

CAPITOLUL 3 : Analiza procesului de creditare pe termen lung al


agen]ilor economici cu capital privat }i cont deschis la
BRD............................................ pag.
3.1 Condi]ii generale privind acordarea pag.
creditelor.............................................
3.1.1 Constituirea agen]ilor economici ^n conformitate cu
legisla]ia
Rom$niei................................................................................
................. pag.
3.1.2 Calitatea de client BRD, solicitator de pag.
credit....................................
3.1.3 Categorii de credite pe termen lung, acordate agen]ilor
economici
de c@tre
BRD......................................................................................... pag.
3.1.4 Garantarea creditelor acordate de pag.
BRD..............................................
3.1.4.1 Tipuri de bunuri admise ^n garan]ia pag.
creditelor.....................
3.1.4.2 Asigurarea pag.
garan]iilor...............................................................
3.1.4.3 Constituirea pag.
garan]iilor.............................................................
3.1.5 Prezentarea planului de pag.
afaceri............................................................
3.1.6 Desf@}urarea unei activit@]i economice pag.
rentabile................................
3.1.7 Prezentarea capacit@]ii de rambursare a creditului }i a
dob$nzii
aferente.................................................................................
................... pag.
3.1.8 Respectarea de c@tre agen]ii economici a creditului }i a
dob$nzii
aferente.................................................................................
................... pag.
3.1.9 %ntrunirea punctajului minim din fi}a de evaluare a pag.
clientului.......
3.2 Evaluarea riscului creditelor acordate de BRD clien]ilor pag.
s@i....................
3.3 Etapele acord@rii creditului pentru agen]ii pag.
economici................................
3.4 Rambursarea pag.
creditului...................................................................................
3.5 Urm@rirea }i controlul derul@rii creditelor pag.
curente......................................
3.6 Propuneri pentru ^mbun@t@]irea activit@]ii de creditare pe
termen lung
a agen]ilor economici cu capital pag.
privat......................................................

CAPITOLUL 4 : Studiu de caz privind acordarea unui credit pe


termen lung societ@]ii comerciale S.C. "SORY"
pag.
S.R.L...............................................................

concluzii........................................................................................... pag.
..........................

bibliografie....................................................................................... pag.
........................
1. SISTEMUL BANCAR %N ROM#NIA. NO[IUNI GENERALE.

1.1. Organizarea bancar@ ^n Rom$nia, ^n momentul actual.


Activitatea bancar@ ^n Rom$nia se desf@}oar@ prin Banca Na]ional@
a Rom$niei }i prin b@nci.
Prin lege se poate autoriza desf@}urarea activit@]ii bancare }i de c@tre
alte pesoane juridice, cu respectarea principiilor legii 58/1998.
Legea se aplic@ b@ncilor, persoane juridice rom$ne, constituite ca
societ@]i comer-ciale, precum }i sucursalelor din Rom$nia ale b@ncilor,
persoane juridice str@ine.
Banca Na]ional@ a Rom$niei - banca central@ a statului rom$n, av$nd
personalitate juridic@; atribu]iile acesteia sunt cele prev@zute ^n Legea
privind Statutul B@ncii Na]io-nale a Rom$niei }i ^n legea 58/1998.
B@ncile, persoane juridice rom$ne, pot func]iona numai pe baza
autoriza]iei, emise de Banca Na]ional@ a Rom$niei. Ele se constituie sub
forma juridic@ de societate co-mercial@ pe ac]iuni, ^n baza aprob@rii
B@ncii Na]ionale a Rom$niei, cu respectarea pre-vederilor legale ^n
vigoare, aplicabile societ@]ilor comerciale, conform legii 31/1990.
Se aplic@ ^n mod corespunz@tor }i ^n cazul sucursalelor b@ncilor,
persoane juridice str@ine.
B@ncile str@ine au obliga]ia s@ notifice B@ncii Na]ionale a Rom$niei
deschiderea de reprezentan]e ^n Rom$nia, ^n conformitate cu
reglement@rile date de aceasta.
Reprezentan]ele b@ncilor str@ine ^}i vor limita activitatea la acte de
informare, de leg@tur@ sau de reprezentare }i nu vor efectua nici un fel
de opera]iuni supuse dispo-zi]iilor prezentei legi.
Cererea de autorizare trebuie ^naintat@ B@ncii Na]ionale a Rom$niei
^n forma stabi-lit@ de aceasta. Documenta]ia care trebuie s@
^nso]easc@ cererea, termenele }i procedura de autorizare sunt stabilite
prin reglement@rile B@ncii Na]ionale a Rom$niei.
Condi]iile ^n care autoriza]ia poate fi acordat@ vor fi reglementate de
Banca Na]io-nal@ a Rom$niei }i se vor referi, f@r@ a fi limitative, la :
 calificarea }i experien]a profesional@ a conduc@torilor b@ncii;
 nivelul minim al capitalului social subscris, care trebuie v@rsat, ^n
form@ b@-
neasc@, ^n totalitate, la momentul constituirii;
 studiul de fezabilitate al b@ncii;
 ac]ionarii semnificativi }i fondatorii b@ncii;
 structura ac]ionariatului;
 sediul b@ncii;
 auditorul independent.
Banca Na]ional@ a Rom$niei poate cere unui solicitant s@ prezinte orice
informa]ie }i documente suplimentare, dac@ cele prezentate sunt
incomplete sau insuficiente.
B@ncile, persoane juridice rom$ne, }i sucursalele b@ncilor str@ine pot
desf@}ura, ^n limita autoriza]iei acordate, urm@toarele activit@]i :
 acceptarea de depozite;
 contractarea de credite, opera]iunile de factoring }i scontarea
efectelor de comer]
inclusiv forfetarea;
 emiterea }i gestiunea instrumentelor de plat@ }i de credit;
 pl@]i }i decont@ri;
 leasing financiar;
 transferuri de fonduri;
 emiterea de garan]ii }i asumarea de angajamente;
 tranzac]ii ^n cont propriu sau ^n contul clien]ilor cu : instrumente
monetare
negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit); valut@;
instrumente financiare
derivate; metale pre]ioase, obiecte confec]ionate din acestea, pietre
pre]ioase; va-
lori mobiliare;
 intermedierea ^n plasamentul de valori mobiliare }i oferirea de
servicii legate de
acesta;
 administrarea de portofolii ale clien]ilor, ^n numele }i pe riscul
acestora;
 custodia }i administrarea de valori mobiliare;
 depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori
mobiliare;
 ^nchirierea de casete de siguran]@;
 consultan]@ financiar-bancar@;
 opera]iuni de mandat.
B@ncile pot desf@}ura activit@]ile prev@zute de legisla]ia privind
valorile mobiliare }i bursele de valori prin societ@]i distincte, specifice
pie]ei de capital, care vor func]iona sub reglementarea }i supravegherea
Comisiei Na]ionale a Valorilor Mobiliare, cu ex-cep]ia activit@]ilor care,
potrivit acestei legisla]ii, pot fi desf@}urate ^n mod direct de c@tre
b@nci.
Opera]iunile de leasing financiar vor fi desf@}urate de c@tre b@nci, prin
societ@]i distincte, constituite ^n acest scop.
Banca Na]ional@ a Rom$niei poate retrage autoriza]ia unei b@nci sau
unei filiale rom$ne}ti, unei filiale sau sucursale a unei b@nci str@ine : la
cererea b@ncii; ca sanc]i-une; pe baza unuia dintre urm@toarele motive :
 banca nu a ^nceput opera]iunile pentru care a fost autorizat@, ^n
termen de un
an de la primirea autoriza]iei, sau nu }i-a exercitat, de mai mult de 6
luni, ac-
tivitatea de acceptare de depozite;
 autoriza]ia a fost ob]inut@ pe baza unor declara]ii false sau prin
orice alt mijloc
ilegal;
 ac]ionarii au decis s@ dizolve }i s@ lichideze banca;
 a avut loc o fuziune sau o divizare a b@ncii;
 autoritatea competent@ din ]ara ^n care are sediul banca str@in@
ce a ^nfiin]at o
sucursal@ ^n Rom$nia i-a retras acesteia autoriza]ia de a desf@}ura
activit@]ii
bancare;
 s-a retras autoriza]ia b@ncii a c@rei filial@ este.
Hot@r$rea B@ncii Na]ionale a Rom$niei de retragere a autoriza]iei se
comunic@ ^n scris b@ncii, filialei sau sucursalei ^n cauz@, ^mpreun@ cu
motivele care au stat la baza acesteia, }i se public@ ^n Monitorul Oficial
al Rom$niei, Partea I, precum }i ^n dou@ publica]ii de circula]ie
na]ional@.
Hot@r$rea de retragere a autoriza]iei produce efecte de la data
public@rii ei ^n Mo-nitorul Oficial al Rom$niei sau la o dat@ ulterioar@,
specificat@ ^n hot@r$rea respectiv@.
%ncep$nd cu data intr@rii ^n vigoare a hot@r$rii de retragere a
autoriza]iei, b@ncii, filialei sau sucursalei respective i se interzice
angajarea ^n orice opera]iune financiar@.
Organizarea }i conducerea b@ncilor se stabilesc prin actele constitutive
ale b@ncilor, ^n conformitate cu legisla]ia comercial@ }i cu respectarea
dispozi]iilor legale.
%n toate actele ei oficiale, banca trebuie s@ identifice ^n mod clar
printr-un minim de date : firma sub care banca este ^nmatriculat@ ^n
registrul comer]ului, capitalul social, adresa sediului principal, num@rul }i
data ^nmatricul@rii ^n registrul comer]ului, num@rul }i data
^nmatricul@rii ^n registrul bancar.
Banca este angajat@ prin semn@tura a cel pu]in doi conduc@tori, av$nd
competen]ele stabilite prin actele constitutive proprii, sau a cel pu]in
dou@ persoane ^mputernicite de c@tre ace}tia, ^n conformitate cu
regulamentele proprii ale b@ncii }i cu reglement@rile emise de Banca
Na]ional@ a Rom$niei ^n acest sens. Fiecare banc@ va avea un regula-
ment propriu de func]ionare.
Banca trebuie s@ p@streze confiden]ialitatea tuturor tranzac]iilor }i
serviciilor pe care le ofer@, inclusiv cu privire la identitatea titularilor
conturilor.
Personalul unei b@nci, supus prevederilor prezentei legi, nu are dreptul
de a folosi sau de a dezv@lui, nici ^n timpul activit@]ii, nici dup@
^ncetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar d@una
intereselor ori prestigiului unei b@nci sau vreunui client al acesteia.
Prevederile de mai sus se aplic@ }i persoanelor care ob]in informa]ii de
natura ce-lor ar@tate, din rapoarte ori alte documente ale b@ncii.
Activitatea b@ncilor rom$ne este reglementat@ de legisla]ia specific@
domeniului, res-pectiv Legea nr.31/1990 privind activitatea societ@]ilor
comerciale }i Legea nr.58/1998 privind activitatea bancar@.
Activitatea b@ncilor comerciale este sub autoriza]ia }i supravegherea
B@ncii Centrale astfel ^nc$t fiecare dintre ele trebuie s@ aibe conturi
curente deschise la BNR }i con-turi cu un nivel minim stabilit (rezerve
minime obligatorii).
%ncep$nd din 1990, sistemul bancar a fost supus unui intens proces de
restructurare ^n vederea sus]inerii tranzi]iei la economia de pia]@.
Restructurarea }i dezvoltarea siste-mului bancar rom$nesc este un sistem
amplu }i complex desf@}urat pe 2 laturi : insti-tu]ional@ }i func]ional@.
Restructurarea institu]ional@ a cuprins, pe de-o parte, reorganizarea
BNR }i transfor-marea acesteia ^ntr-o adev@rat@ banc@ central@ }i pe
de alt@ parte, dezvoltarea unei re]ele de b@nci comerciale.
Acest lucru s-a realizat prin modernizarea }i dezvoltarea b@ncilor
existente, c$t }i prin ^nfiin]area de b@nci noi cu capital de stat, privat
sau mixt, dar }i cu participarea de capital str@in.
Potrivit Legii nr.58/1998 activitatea bancar@ ^n Rom$nia este
organizat@ }i se desf@-}oar@ prin :
- BNR - cu rol de banc@ central@;
- societ@]i bancare constituite ca societ@]i comerciale.
%n termeni generali, o banc@ central@ ac]ioneaz@ ca institu]ie din
partea statului pentru a stabili }i coordona politica monetar@ }i de credit
a economiei. BNR are un rol deosebit ^n men]inerea stabilit@]ii monedei
na]ionale }i a ^ncrederii publice ^n b@nci.

 Supravegherea sistemului bancar


BNR decide care entit@]i pot opera ca b@nci }i stabile}te regulile de
emitere a autoriza]iilor de func]ionare a b@ncilor comerciale cer$ndu-le
periodic rapoarte financi-are }i statistice }i prin efectuarea de controale la
sediul acestora.

 Politic@ monetar@ }i de credit


BNR controleaz@ nivelul masei monetare }i ratele dob$nzilor ^n
economie, ca parte a politicii generale macroeconomice a guvernului.
Aceast@ situa]ie a condus la dezba-teri aprinse referitoare la
independen]a B@ncii Centrale.
BNR este organ al statului, iar membrii Consiliului de Administra]ie sunt
numi]i de parlament, pe termen de 7 ani. %n numele Consiliului de
Administra]ie guvernatorul BNR prezint@ anual Parlamentului Rom$niei
darea de seam@ cu privire la situa]ia mo-netar@ }i a creditului.

 Emisiunea de moned@
BNR de]ine monopolul emisiunii monetare. %n principiu, moneda se
emite ^n con-cordan]@ cu cre}terea economic@. Emisiunea de moned@
peste necesit@]ile economiei reale (supraemisiunea de moned@) duce la
infla]ie. %mpiedicarea guvernelor de a deter-mina un proces infla]ionist
prin emisiune suplimentar@ de moned@ este un argument ^n favoarea
asigur@rii independen]ei B@ncii Centrale.
Pentru a nu putea fi falsifica]i, banii ^ncorporeaz@ o serie de
caracteristici specifice.
BNR se ocup@ }i de prelucrarea bancnotelor uzate, ^n vederea
distrugerii lor.

 Banc@ a b@ncilor
Un alt rol al BNR este acela de banc@ a b@ncilor, ac]ion$nd ca bancher
al altor b@nci. BNR solicit@ altor b@nci s@-}i p@streze la Banca Central@
o parte din depozite ca depozite nepurt@toare de dob$nd@ sau cu o
dob$nd@ mic@. Acesta este un aspect al procesului general de control
monetar. Ridic$nd sau cobor$nd nivelul cerut al rezerve-lor, Banca
Central@ poate m@ri sau mic}ora capacitatea b@ncilor de a acorda
credite.

 Banc@-agent al statului
BNR ac]ioneaz@ ca trezorier al statului, ]in$nd ^n eviden]ele sale contul
curent al trezoreriei statului. %n acest cont se reflect@ impozitele
percepute }i pl@]ile efectuate ^n contul trezoreriei statului.
BNR nu este creditorul guvernului, de}i ^l ajut@ s@ identifice alte surse
de ^mpru-mut din cadrul economiei.

 Asigurarea de fonduri pentru Guvern


Atunci c$nd Guvernul ^mprumut@ bani din economie, banca
ac]ioneaz@ ca }i agent }i consultant al acestuia. Guvernul ^mprumut@
bani, cum ar fi obliga]iuni }i bonuri de tezaur. BNR poate ac]iona direct
sau prin intermediul altor b@nci ^n procesul de emi-siune al obliga]iunilor,
^n v$nzarea }i r@scump@rarea acestora }i plata dob$nzilor afe-rente.
Suma de bani datorat@ de Guvern se nume}te datorie public@. BNR
gestioneaz@ da-toria public@ c$nd valoarea obliga]iunilor }i a celorlalte
titluri de valoare ajung la sca-den]@.

 Administrarea rezervelor valutare


BNR p@streaz@ rezervele ]@rii ^n aur, valut@ convertibil@ }i alte
active de rezerv@ recunoscute pe plan interna]ional. BNR utilizeaz@
aceste rezerve atunci c$nd intervine pe pie]ele valutare pentru a controla
evolu]ia cursului de schimb a monedei na]ionale.

 %mprumut@tor de ultim@ instan]@


BNR acord@ ^mprumuturi b@ncilor comerciale pentru a sprijini acele
b@nci care, temporar, nu au suficiente fonduri lichide pentru a pl@ti
sumele cerute de deponen]i. Aceasta este o asisten]@ temporar@, pe
termen lung b@ncile trebuind s@-}i rezolve pro-blemele legate de
lichiditate sau s@-}i ^nceteze activitatea.

 Asigurarea leg@turii cu organiza]iile financiar-bancare


interna]ionale
BNR joac@ un rol important ^n cooperarea economic@ }i financiar@
interna]ional@. Gestioneaz@ }i ]ine eviden]a opera]iunilor financiare ale ]
@rii cu organismele interna]io-nale. Particip@ ^n numele statului la
tratative }i negocieri externe ^n problemele finan-ciare, monetare }i de
pre].
Banca Reglementelor Interna]ionale are sediul la Basel (Elve]ia) }i a fost
^nfiin]at@ ini]ial (1930) pentru a se ocupa de transferurile legate de
datoriile interna]ionale. BRI este considerat@ "banc@ central@ a b@ncilor
centrale".
Al@turi de reglementarea pl@]ilor ^ntre b@ncile centrale, BRI se ocup@
de problemele privind cooperarea bancar@, de acordurile privind regulile
ce trebuie s@ guverneze tranzac]iile financiare interna]ionale.

 Indicatorul de adecvare a capitalului


Ca autoritate de supraveghere, BNR impune un indicator financiar de
adecvare a capitalului cu scopul de a limita expunerea total@ de credit a
unei b@nci. B@ncile au nevoie de o marj@ de siguran]@ pentru cazul ^n
care nu-}i pot rambursa creditele, b@ncile s@ fie totu}i capabile s@-}i
pl@teasc@ depun@torii. Aceast@ marj@ de siguran]@ este capitalul
b@ncii.
Indicatorul de adecvare a capitalului este format dintr-o anumit@ parte a
fondurilor
investite de ac]ionari (capitalul social) }i profiturile nerepartizate care
trebuiesc p@strate
permanent de banc@ :

Indicatorul de = Capitalul b@ncii + Profituri nerepartizate


adecvare a capitalului Activele b@ncii + Activele din afara
(ajustate ^n func]ie bilan]ului
de risc)

Conven]ia de la BASEL se aplic@ b@ncilor cu activitate interna]ional@ }i


prevede un indicator de adecvare a capitalului de minim 8% (^ncep$nd cu
1 ianuarie 1993). BNR a acceptat acest nivel de minim 8%.

 Rata rezervelor minime obligatorii


Banca Central@ poate cere b@ncilor comerciale s@ aib@ rezerve, de
regul@ nepurt@-toare de dob$nd@, depozitate ^n conturi speciale la
BNR. Rezervele minime obligatorii constituie un instrument al politicii
monetare. %n Rom$nia, rezervele minime obligatorii sunt purt@toare de
dob$nd@ (dob$nd@ foarte mic@) :

Rata rezervelor minime = Depozitele b@ncii constituite la BNR


obligatorii Pasivele b@ncii (depozitele clien]ilor)

 Indicatorul de lichiditate
Indicatorul de lichiditate este procentul depozitelor bancare }i a altor
pasive ce trebuie p@strate ^n numerar sau ^n alte active care se pot
transforma repede }i u}or ^n numerar.
Sistemul financiar-bancar cuprinde institu]iile, instrumentele, pie]ele }i
reglement@rile juridice, prin intermediul c@rora diferi]i agen]i comerciali,
^n schimbul unei dob$nzi, primesc, sub form@ de ^mprumut, anumite
sume de bani de la proprietarii creditori. Dac@ ^n condi]iile economiei
planificate, de comand@, ^n care statul era singurul pro-prietar, alocarea
resurselor se f@cea cu ajutorul bugetului de stat }i a sistemului de pre]uri,
^n cadrul economiei de pia]@ pre]ul este un instrument de marketing, iar
bu-getul nu reprezint@ o component@ a sistemului financiar, ci a
sistemului economic general.
Datorit@ rolului }i importan]ei deosebite pe care b@ncile le au ^n
asigurarea bunei func]ion@ri a unit@]ilor, a economiei na]ionale ^n
ansamblul s@u, trecerea la economia de pia]@, presupune pe l$ng@ alte
cerin]e, }i crearea unui sistem bancar modern des-chis, capabil s@ ofere o
gam@ larg@ de servicii specifice, tuturor categoriilor de agen]i economici.
Avem ^n vedere aici, ^n primul r$nd, forma proprietate pa baza c@reia
func]ioneaz@ }i vor func]iona principalii agen]i economici care stabilesc
rela]ii cu b@ncile. Reamin-tim, ^n acest sens, c@ ^n baza Legii nr.15, un
procent de 30% din patrimoniul societ@-]ilor comerciale urmeaz@ s@ fie
folosit de Agen]ia Na]ional@ de privatizare pentru emi-terea certificatelor
de proprietate, m@sur@ care permite ca, ^n continuare, statul s@ de]i-
n@ monopolul asupra societ@]ii comerciale. %n aceste condi]ii,
proprietarii titlurilor de valoare ^}i pierd interesul pentru transformarea
acestora ^n ac]iuni, partea aferent@ din dividend fiind mic@ ^n
compara]ie cu aceea care revine statului.
Experien]a reunit@ a ]@rilor dezvoltate a confirmat faptul c@ baza
financiar@ a eco-nomiei de pia]@ o constituie creditul, acesta av$nd un rol
deosebit ^n asigurarea resur-selor necesare ^nf@ptuirii diferitelor
obiective. Pe l$ng@ aceast@ modalitate, dezvoltarea capacit@]ilor,
retehnologizarea se pot ^ns@ realiza ^n bun@ m@sur@ }i pe seama
profitu-lui.

1.2. Locul BRD ^n cadrul sistemului bancar din Rom$nia

Banca, ^n prima sa form@, a fost fondat@ ^n anul 1923 prin


^nfiin]area Societ@]ii Na]ionale de Credit Industrial.
%n perioada 1948-1990, banca a func]ionat sub forma unei b@nci de
stat specializa-te, Banca de Investi]ii, iar ^n anul 1990 aceasta devine
Banca Rom$n@ pentru Dezvol-tare.
Perioada 1991-1998 a ^nsemnat, practic, transformarea unei b@nci
extrem de s@race ^n clien]i }i logistic@, ^ntr-o banc@ comercial@ cu
caracter universal, bine capitalizat@ }i dotat@ material, cu o clientel@
puternic@, s@n@toas@ }i cu personal calificat.
Anul 1999 a ^ncununat seria acestor realiz@ri prin privatizarea sa,
banca devenind membr@ a prestigiosului Grup Société Générale.
BANCA ROM#N~ PENTRU DEZVOLTARE se constituie ca societate pe
ac]iuni }i func]ioneaz@ ca persoan@ juridic@ rom$n@ ^n conformitate cu
legisla]ia privind socie-t@]ile comerciale, Legea bancar@ nr. 58/1998,
Legea nr. 52/1994 privind valorile mobi-liare }i bursele de valori,
regelement@rile B@ncii Na]ionale a Rom$niei, ale Comisiei Na]ionale a
Valorilor Mobiliare }i prevederile prezentului Act Constitutiv. Banca se su-
pune dispozi]iilor Legii nr. 52/1994 }i reglement@rilor Comisiei Na]ionale a
Valorilor Mobiliare din momentul ^ndeplinirii condi]iilor legale privind
transformarea ei ^n socie-tate deschis@ }i al ^nregistr@rii la Comisia
Na]ional@ a Valorilor Mobiliare.
Banca Rom$n@ pentru Dezvoltare (BRD) este una din cele mai
importante b@nci care activeaz@ ^n Rom$nia. Organizat@ ca o societate
bancar@ pe ac]iuni ^n 1990 prin preluarea activelor fostei B@nci de
Investi]ii, BRD este ^n prezent a doua banc@ local@ din punctul de
vedere al activelor, depozitelor atrase }i ^mprumuturilor acordate. %n
martie 1999, pachetul majoritar al BRD a fost achizi]ionat de Société
Générale, prin preluarea unui pachet de ac]iuni de la Fondul Propriet@]ii de
Stat (FPS) concomitent cu o majorare de capital.
Implicat@ ini]ial ^n proiecte de finan]are industrial@ pe termen mediu }
i lung (dato-rit@ specializ@rii bancare impuse de economia socialist@
centralizat@), BRD a ^nceput s@ ^}i diversifice activitatea at$t ^n
sectorul privat c$t }i ^n activit@]i bancare c@tre persoa-ne fizice.
Aceast@ orientare c@tre popula]ie a devenit mai intens@ dup@ achizi]ia
BRD de c@tre Société Générale.
Dup@ venirea Société Générale, BRD a ^nceput un proces de
restructurare a activi-t@]ilor sale }i a promovat o nou@ abordare
comercial@ pentru a atrage clien]i noi }i a p@stra clien]ii reprezent$nd
societ@]i comerciale mari, ceea ce a permis BRD s@ ^}i dezvolte
activit@]ile ^n acest domeniu }i s@ fac@ fa]@ concuren]ei pe acest
segment de pia]@. BRD consider@ c@ achizi]ionarea pachetului majoritar
de ac]iuni de c@tre Société Générale reprezint@ o oportunitate ^nsemnat@
pentru BRD de a atrage noi clien]i im-portan]i dintre societ@]ile
multina]ionale care func]ioneaz@ ^n Rom$nia.
1.3. Aspecte privind ^mbun@t@]irea managementului resurselor
umane din BRD ^n sistemul bancar rom$nesc

Dup@ preluarea controlului BRD de c@tre Société Générale, conducerea


b@ncii a ela-borat un plan de afaceri care afirm@ obiectivele }i necesarul
de investi]ii pentru Banc@ pe perioada urm@torilor 2 ani. BRD urm@re}te
cre}terea puternic@ a activit@]ii sale ban-care pentru clien]i persoane
fizice }i societ@]i comerciale prin dezvoltarea de noi pro-duse bancare,
crearea unei echipe de agen]i de v$nz@ri, reorganizarea re]elei de sucur-
sale }i agen]ii }i deschiderea de noi sucursale }i agen]ii. Vor fi oferite
produse banca-re noi, cum ar fi :
 pentru clien]i persoane fizice : e-banking, c@r]i de credit,
dezvoltarea instrumen-
telor de plat@, asigur@ri, tranzac]ii externe, ^mprumuturi pentru
consum, fonduri
mutuale;
 pentru clien]i societ@]i comerciale:managementul numerarului
(cash management),
extinderea tranzac]iilor externe, finan]@ri speciale (leasing, factoring,
forfetare).
Banca urm@re}te de asemenea s@-}i ^mbun@t@]easc@ organizarea }
i eficien]a prin ur-m@toarele :
 modernizare sistemului de informa]ii, unde obiectivul principal este
implementa-
rea sistemului iBank la nivelul ^ntregii re]ele de sucursale }i agen]ii }
i realiza-
rea unui grad mai mare de automatizare ^n procesare }i opera]iuni;
 implementrea de instrumente }i echipamente pentru a sprijini
dezvoltarea activi-
t@]ilor de carduri }i e-banking;
 reorganizarea serviciilor b@ncii ^n vederea ^mbun@t@]irii
proces@rii opera]iunilor
de baz@, productivit@]ii }i securit@]ii;
 proceduri riguroase de audit }i urm@rire permanent@ a riscurilor
opera]ionale }i
de pia]@;
 ^mbun@t@]irea mijloacelor de analiz@ a activit@]ii;
 ^mbun@t@]irea ^n mobilitatea func]ional@ }i preg@tirea
personalului.
BRD va investi peste 80 milioane USD ^n logistic@ ^n urm@torii trei
ani, din care jum@tate sunt destina]i sistemului informatic,
echipamentelor de birou }i de telecomu-nica]ii. Urm@toarele elemente ale
programului de investi]ii se refer@ la cl@diri }i inves-ti]ii ^n activitatea de
carduri.
Ca urmare a planului men]ionat mai sus, managementul b@ncii
estimeaz@ c@ totalul activelor va cre}te cu o rat@ anual@ de 7,7% ^n
anul 2001 }i 7,3% ^n anul 2002. Banca estimeaz@ c@ veniturile din
comisioane vor cre}te rapid }i vor putea compensa sc@derea marjei
dob$nzii generat@ de sc@derea a}teptat@ a ratei infla]iei }i, implicit, a
dob$nzilor bancare. %n acest context, rentabilitatea capitalurilor proprii
ale b@ncii vor evolua pe un trend pozitiv, ating$nd 11,9% ^n anul 2001 }i
14% ^n anul 2002.

2. CREDITUL %N ECONOMIA DE PIA[~

2.1 Rolul credit@rii; principii de creditare. Forme ale creditului.

Prin ^mprumut se ^n]elege acordarea sau re^nnoirea unui ^mprumut,


deschiderea unei linii de credit, emiterea de garan]ii, scontarea de
cambii }i bilete la ordin, precum }i acordarea oric@rui alt tip de credit.
Principiul fundamental de politic@ bancar@, ce caracterizeaz@
^ntreaga activitate de creditare, este pruden]a bancar@, iar ca principii
generale :
• credibilitatea;
• analiza-diagnostic a poten]ialului financiar al agen]ilor economici;
• solvabilitatea;
• alte condi]ii.
Credibilitatea este suportul moral }i elementul psihologic esen]ial ^n
activitatea de creditare. Se refer@ la cunoa}terea clientului prin :
 calit@]ile morale }i profesionale ale conduc@torilor societ@]ii }i a
principalilor colaboratori }i asocia]i;
 reputa]ia privit@ prin prisma calit@]ii produselor }i serviciilor, a
rela]iilor cu partenerii de afaceri.
Analiza-diagnostic a poten]ialului financiar al agen]ilor economici este
foarte impor-tant@ pentru minimalizarea riscului bancar }i se face prin
analizarea datelor din bilan-]ul contabil (}i anexele sale) }i din balan]a de
verificare. Presupune :
 cercetarea }i eviden]ierea tuturor elementelor favorabile }i
nefavorabile ^n situa-]ia financiar@;
 identificarea cauzelor care au condus sau pot conduce la dificult@]i
^n activitate;
 concluziile }i prezentarea perspectivelor;
 propuneri de redresare.
Aceast@ analiz@ este determinat@ de factori de conjunctur@/condi]ii
economice, socia-le }i monetare, evolu]ia produselor firmei, evolu]ia
pie]elor de desfacere).
Solvabilitatea este capacitatea agen]ilor economici de a-}i onora
obliga]iile fa]@ de ter]i. Este cel mai important indicator de diagnostic
financiar care reflect@ gradul ^n care capitalul propriu al societ@]ii
asigur@ acoperirea obliga]iilor pe termen scurt }i lung.
Alte condi]ii :
 creditele au o destina]ie precis@ obligatorie pentru ^mprumuta]i;
 creditul acordat unui debitor nu poate dep@}i 20% din fondurile
proprii ale b@ncii (Legea nr.58/1998);
 se pot acorda credite }i regiilor autonome.
Dup@ aprobarea unui credit, banca poate reduce cuantumul creditului
^n cazuri jus-tificate (nerespectarea condi]iilor din contractul de credit,
furnizarea de date nereale).
Creditele sunt de 3 feluri, ^n func]ie de perioad@ :
• credite pe termen scurt (p$n@ la 1 an);
• credite pe termen mediu (1-5 ani);
• credite pe termen lung (peste 5 ani).
Creditele pe termen scurt, ^n func]ie de destina]ie, sunt de 6 feluri :
 pentru aprovizion@ri ^n vederea constituirii de stocuri (materii
prime, materiale,etc.) necesare realiz@rii }i finaliz@rii produc]iei de
m@rfuri, execut@rii de lucr@ri, prest@ri de servicii, comer];
 pentru stocuri }i cheltuieli sezoniere - se acord@ agen]ilor economici
care constitu-ie astfel de stocuri (produse agricole, agro-alimentare,
etc.)
 pentru produc]ia de export }i exportul de produse - se acord@ din
sursa b@ncii;
o condi]ii de acordare :
- contracte ferme de export;
- plata garantat@ (acreditiv irevocabil);
o se acord@ pe baza documentelor care atest@ livrarea
produselor la export pe perioada de la livrare p$n@ la
^ncasare;
 credite speciale pe baz@ de hot@r$ri guvernamentale - au la baz@
conven]iile ^n-cheiate de banc@ cu BNR, Ministerul Finan]elor }
i/sau alte ministere, acord$n-du-se conform normelor metodologice
emise de aceste organisme;
 credite pe baz@ de plafon - se acord@ agen]ilor economici pentru
completarea mij-loacelor circulante (credit stand-by);
 credite ^n a}teptare - pentru eliberarea scrisorilor de garan]ie
bancar@, pe termen de p$n@ la 12 luni, pentru aprovizion@ri de
materii prime, materiale, combusti-bili, energie, subansamble,
produse finite din ]ar@ }i export, plata taxelor vama-le, etc.
Scrisoarea de garan]ie bancar@ este documentul prin care banca
pl@titorului confir-m@ (la cererea acestuia) c@, pentru anumite cazuri
bine precizate, va asigura pe o anu-mit@ perioad@ }i ^n limita unei sume
determinate efectuarea pl@]ilor prev@zute ^n scri-soare din
disponibilit@]ile solicitantului sau din credite bancare.
%n func]ie de destina]ie, scrisorile de garan]ie bancar@ se clasific@
astfel :
• scrisori de garan]ie bancar@ emise (date sau primite);
• pentru opera]iuni comerciale la intern, pentru opera]iuni comerciale
la extern, prest@ri srvicii;
Obiectul scrisorii de garantare bancar@ poate fi :
• garantarea unei bune execu]ii tehnico-calitative }i ^n termenul
prev@zut ^n con-tractul de construc]ie;
• garantarea pl@]ilor e}alonate ^n cadrul unui credit acordat;
• garantarea construc]iei unei unit@]i productive la cheie;
• garantarea pl@]ii comisioanelor datorate unui reprezentant str@in
sau comisionar rom$n prin intermediul c@ruia societatea
comercial@ realizeaz@ contractarea unor livr@ri la export (posibil }i
la intern);
• garantarea deschiderii unui acreditiv;
• garantarea unor obliga]ii de plat@ decurg$nd din importul unor
m@rfuri;
• garantarea efectu@rii unui transfer ^n valut@, etc.
Unit@]ile b@ncii vor ]ine eviden]a scrisorilor de garan]ie bancar@ cu
ajutorul unui Registru de eviden]@ ^n care, ^n momentul ^n care
scrisoarea devine f@r@ obiect, se va trece men]iunea "Rezolvat".
La cerere, scrisorile de garantare bancar@ pot fi prelungite. %n situa]ia
^n care debi-torul principal sau ordonatorul nu }i-a ^ndeplinit obiga]iile
garantate prin scrisoare, be-neficiarul acesteia se adreseaz@ cu o
reclama]ie de plat@ b@ncii garante, termenul folo-sit fiind "Executarea
garan]iei bancare".
Dup@ primirea scrisorii de solicitare a sumei, banca garant@ (^nainte
de a pl@ti) ^}i notific@ clientul garantat dac@ are motiv legal care s@-l
^ndrept@]easc@ s@ nu-}i ^ndepli-neasc@ obiga]iile asumate.
Creditele pe termen mediu }i lung se acord@, ^n general, pentru
realizarea unor obiective de investi]ii, respectiv :
• amenajarea, transformarea, reutilarea capacit@]ilor de produc]ie,
spa]ii comerciale, de prest@ri servicii, precum }i a cl@dirilor proprii
sau ^nchiriate;
• achizi]ionarea unor ma}ini }i utilaje, mijloace de transport;
• achizi]ionarea de animale de produc]ie, reproduc]ie;
• cump@rarea de ac]iuni de c@tre asocia]iile salaria]ilor;
• achizi]ionarea unor tehnologii de v$rf;
• cump@rarea }i construc]ia de locuin]e proprietate personal@ de
c@tre persoanele fizice.
Condi]ii obigatorii pentru acordarea creditelor pe termen mediu }i
lung :
• cel pu]in 30% din valoarea investi]iilor s@ fie acoperite din surse
proprii;
• profitul ce urmeaz@ a se realiza }i amortizarea ce se va include ^n
costuri s@ permit@ rambursarea integral@ a creditelor }i dob$nzilor
aferente;
• s@ prezinte garan]ii asiguratorii
Condi]ii suplimentare :
• autoriza]ia de construc]ie;
• devizul de cheltuieli }i graficul de e}alonare a lucr@rilor;
• verificarea existen]ei surselor proprii de finan]are;
• verificarea datelor prezentate ^n documenta]ia tehnico-economic@
a investi]iei.
Pentru a se pronun]a asupra necesit@]ii, oportunit@]ii }i eficien]ei
economice a in-vesti]iei, precum }i asupra legisla]iei ^n vigoare privind
amplasarea }i realizarea proiec-tului, banca va proceda la examinarea
studiului de fezabilitate, av$nd ^n vedere :
 eficien]a proiectului care va fi analizat prin compararea indicatorilor
propu}i cu indicatorii ob]inu]i la activit@]ile similare din cadrul
aceluia}i sector;
 situa]ia capacit@]ilor de produc]ie din zon@, similare cu cele pentru
care se soli-cit@ creditul (lipsa sau multitudinea acestora);
 condi]iile de asigurare a materiilor prime, materialelor }i m@rfurilor
din ]ar@ }i/sau export, existen]a pie]ei de desfacere pentru produse,
servicii sau m@rfuri ce urmeaz@ a fi valorificate;
 dac@ documenta]ia tehnico-economic@ a fost ^ntocmit@ sau
analizat@ de societ@]i specializate, autorizate ^n acest sens.
Pentru creditele pe termen mediu }i lung se poate negocia, la solicitarea
debitoru-lui, acordarea unei perioade de gra]ie astfel : de p$n@ la 1 an
pentru creditele pe ter-men mediu }i de p$n@ la 2 ani pentru creditele pe
termen lung. %n perioada de gra]ie nu se stabile}te }i nu se
ramburseaz@ rate din credite, dar se calculeaz@ }i se rambur-seaz@
dob$nzi.
Creditele pentru locuin]e se acord@ pentru contractarea locuin]ei cu o
societate de construc]ie sau pentru cump@rarea locuin]ei de la agen]i
economici sau persoane fizice. Condi]ii :
• dovada achit@rii a 30% din costul locuin]ei, ^n cazul contract@rii
locuin]ei prin-tr-o societate de construc]ie, sau respectiv de]inerii a
30% din valoarea locuin]ei procurat@ prin cump@rare;
• sursele din care solicitantul realizeaz@ venituri pentru rambursarea
creditului }i a dob$nzilor aferente;
• garan]ii asiguratorii;
• cel pu]in 2 giran]i.
Dup@ cum se cunoa}te, desf@}urarea oric@rei activit@]i economice
(productive }i/sau comerciale) este indiscutabil legat@ de existen]a
resurselor financiare, ^n cadrul ansam-blului economic general, sistemul
financiar fiind acela care, prin asigurarea acestora, permite fluidizarea
monetar valutar@ a tuturor proceselor economice.
%n acest context, un rol deosebit, revine ^mprumutului }i creditului,
acestea fiind p$rghiile principale prin care se realizeaz@ leg@tura dintre
cererea }i oferta de capital.
%n general, capacitatea de creditare a b@ncilor depinde de mai mul]i
factori, dintre care : m@rimea capitalului social al b@ncii, resurse noi
atrase, ^mprumuturile de la alt@ banc@, c$t }i de reglement@rile ^n
vigoare ^n fiecare ]ar@ privind constituirea rezervelor minime, fiind
evident c@, un nivel ridicat al acestora reduce capacitatea de creditare,
^n timp ce, un nivel sc@zut, spore}te aceast@ capacitate.
Legat de posibilitatea pe care o au b@ncile confruntate cu lipsa de
lichiditate, de a elimina aceast@ situa]ie pe seama unor ^mprumuturi
ob]inute de la alte unit@]i de pro-fil, folosirea sistematic@ a acestei
modalit@]i a condus la formarea }i dezvoltarea unor rela]ii financiare
specifice, ansamblul acestora, precum }i reglement@rile ^n baza c@rora
se desf@}oar@ constituind pia]a interbancar@.
%mprumuturile, sunt fondurile pe care un client le prime}te de la o
banc@, pentru o perioad@ de timp determinat@ }i la un anumit cost
(dob$nda) de comun acord stabilit.

2.2 Dob$nda - defini]ie }i elemente. Rata dob$nzii, factori care


determin@ nivelul dob$nzii.
Se }tie c@, ^mprumuturile sunt acordate numai ^n schimbul achit@rii
de c@tre debitor a unei anumite dob$nzi, de fapt, "pre]ul" creditului.
Practica bancar@, a impus folosirea mai multor categorii de dob$nzi,
cele mai des folosite fiind : dob$nzile fixe, variabile, preferen]iale }i
dob$nda pie]ii.
Rela]iile garantate de procesul achit@rii dob$nzilor, cunosc dou@
modalit@]i de reali-zare :
 atunci c$nd ^n fiecare an, sumele achitate ^n contul dob$nzilor au
aceea}i m@ri-me, ceea ce face ca }i cuantumul serviciului anual al
datoriei externe (amortis-mente plus dob$nzi) s@ fie aproximativ
egal, efortul financiar fiind astfel echili-brat distribuit;
 a doua posibilitate are ^n vedere achitarea ^n contul dob$nzilor a
unor sume anuale diferite ca m@rime, mai mari ^n primii ani }i
respectiv mai mici ^n urm@torii, fapt ce presupune o e}alonare
dispropor]ionat@, de la un an la altul, a serviciului datoriei externe.
%n condi]iile ^n care procesul infla]ionist a devenit ^n ultimele decenii
o permanen]@ a vie]ii economice, creditorii pentru a atenua consecin]ele
ei negative, recurg la diferi-te tehnici }i modalit@]i de lucru, dintre care,
amintim sistemul dob$nzilor variabile, practic@ prin care riscul sc@derii
puterii de cump@rare a banilor este transferat debitori-lor. Astfel, de
exemplu, ^n deceniul trecut, din total credite acordate, peste 2/5 au fost
ob]inute prin contracte prev@zute cu clauza dob$nzilor variabile.
Dac@ forma clasic@ a contractului de ^mprumut presupune stabilirea
unei dob$nzi fixe, ^n fiecare an amortismentele r@mase de pl@tit fiind
impuse cu aceea}i rat@ a do-b$nzii, practica dob$nzilor variabile are ^n
vedere recalcularea periodic@ a acestora, rambursarea amortismentelor
presupun$nd deci, impunerea acestora cu o dob$nd@ rapor-tat@ ca
m@rime la termenii financiari din momentul scaden]ei, la care se mai
adaug@ }i o marj@ suplimentar@ de dob$nd@ ^n func]ie de bonitate.
%n privin]a acord@rii creditelor, trebuie de asemenea ar@tat c@, odat@
cu accentuarea dificult@]ilor economico-financiare cu care se confrunt@
majoritatea ]@rilor lumii a treia, b@ncile particulare au trecut }i la o
tratare diferen]ial@ a clien]ilor, ^n func]ie de gradul lor de bonitate, ]@rile
^n curs de dezvoltare, evident, cu bonitate mai sc@zut@, fiind astfel
obligate s@ accepte condi]ii mult mai severe de creditare.
Ajungerea la scaden]@ a multora dintre ^mprumuturile contractate
anterior, practica dob$nzilor variabile ^n condi]iile sc@derii veniturilor
provenite din export, au f@cut ca povara datoriei exprimat@ matematic
prin rata datoriei externe ce se determin@ ca ra-port ^ntre serviciul anual
al datoriei }i veniturile provenite din export, s@ devin@ tot mai
ap@s@toare.
Semnificativ ^n acest sens este faptul c@, dac@ ^n anul 1970, pl@]ile
^n contul dato-riilor reprezentau 1/5 din cuantumul deficitului de pl@]i, ^n
1980 au reprezentat 1/2, ^n 1983 au ^nsemnat 4/5, pentru ca din anii
1984-1985, acestea s@ fie mai mari dec$t deficitul, ^n acest fel, pentru
prima dat@ dup@ r@zboi, de}i deficitul comercial ^n multe situa]ii, a fost
lichidat (^n cea mai mare parte prin amputarea importurilor) deficitul ^n
balan]a de pl@]i se men]ine, }i aceasta, datorit@ v@rs@mintelor }i
^mprumuturilor ^n con-tul datoriei.
Trebuie ar@tat ^ns@ c@, eforturile financiare, cu totul deosebite,
f@cute de aceste ]@ri, nu au condus dec$t ^n mic@ m@sur@, la
diminuarea datoriei lor externe, deoarece cea mai mare parte din pl@]i au
fost efectuate ^n contul dob$nzilor care, ^n perioada 1981-1989, au fost
de peste 650 miliarde dolari, ]@rile Americii Latine, cele mai ^ndatorate
din lume, achit$nd ^n contul acestora, ^n medie pe an, cca 40 miliarde
de dolari.
Cre}terea volumului pl@]ilor efectuate ^n contul datoriilor, ^n condi]iile
^n care cre-ditele noi acordate s-au redus sim]itor, multe b@nci admi]$nd
^mprumuturi numai pen-tru achitarea dob$nzilor, a f@cut ca intr@rile
brute de capital (creditele pe termen lung }i mediu), s@ fie mai mici dec$t
ie}irile brute (mortismente plus dob$nzi), aportul net la finan]area
economiei sc@z$nd astfel ^n mod sistematic.
%n acest context, de remarcat este faptul c@, numeroase ]@ri din
lumea a treia, evi-dent f@r@ voia lor, au devenit "exportatoare de capital,
aceast@ situa]ie oblig$ndu-le s@--}i amputeze programele de
dezvoltare }i s@ adopte m@suri de austeritate.
[@rile care, cu toate eforturile f@cute, nu-}i pot onora obliga]iile anuale
^n contul datoriei, au posibilitatea s@ am$ne pl@]ile prin solicitarea de
ree}alon@ri pentru diferen]a dintre sumele de achitat }i cele efectiv
achitate, important de re]inut fiind faptul c@, la ree}alonare nu sunt
admise dob$nzile, ci numai amortismentele.
Dob$nda reprezint@ pentru banc@ pre]ul creditului utilizat, iar nivelul ei
reflect@, pe de o parte, raportul dintre cererea }i oferta de capital, iar, pe
de alt@ parte, raportul de corelare a opera]iunilor active cu cele pasive,
^n practic@ folosindu-se regimul do-b$nzilor flotante, ca urmare a
modific@rilor intervenite ^n pre]ul resurselor de refinan]a-re.
Pentru a elimina unele neajunsuri ce ar putea s@ apar@ pe parcursul
utiliz@rii credi-tului, urmare practic@rii unui regim de flotare a dob$nzii, s-
a adoptat o procedur@ care s@ dea posibilitatea clientului s@ stabileasc@
singur nivelul maxim al dob$nzii ce ^l poate suporta.
Practicarea de c@tre banc@ a unei dob$nzi ce dep@}e}te limita
maxim@ acceptat@ ini]ial oblig@ banca s@ aduc@ la cuno}tiin]@
aceast@ m@sur@, ^n urma c@reia ^mprumu-tatul decide : nu accept@
modificarea dob$nzii }i atunci ^n cel mult 10 zile procedeaz@ la
rambursarea creditului; accept@ tacit noul nivel al dob$nzii p$n@ ^n
momentul ^n ca-re este ^n m@sur@ s@ restituie integral creditul r@mas
de rambursat }i dob$nzile aferen-te.
2.3 Riscul bancar - factor primordial de decizie privind
opera]iunile bancare

Aceast@ analiz@ se face de c@tre inspectorul de credite }i }eful biroului


sau servi-ciul de creditare. Cuprinde 4 faze :
1) analiza formal@;
2) analiza afacerii;
3) analiza situa]iei patrimoniale }i a rezultatelor economico-financiare;
4) analiza serviciului datoriei.
Analiza formal@ presupune :
 prezentarea documentelor;
 verificarea pe teren a bunurilor mobile }i imobile propuse a fi
garan]ie.
Analiza afacerii propus@ a fi creditat@ presupune :
 analiza riscului general a mediului (riscul politic, economic, social, de
litigiu, tehnologic, metode de marketing, competitivitate, etc.);
 analiza produc]iei }i strategiilor de aprovizionare }i desfacere
(diversitatea surse-lor de aprovizionare, surse alternative de
aprovizionare, costul aprovizion@rii, pie]e de desfacere, etc.);
 analiza managementului;
 analiza performan]elor financiare curente }i estimate (venituri din
v$nz@ri, profit net, fluxul de numerar, debite comerciale,
identificarea cauzelor }i scopul ^mprumutului, identificarea surselor
de rambursare).
Analiza situa]iei patrimoniale }i a rezultatelor economico-financiare.
Indicatorii de baz@ ^n analiza bonit@]ii agentului economic sunt :
• lichiditatea (L) - este capacitatea agentului economic de a onora
obliga]iile c@-tre ter]i }i de rambursare a creditelor }i a dob$nzilor :

L = Total active circulante - Stocuri materiale x 100


Total obliga]ii

L = R$ndul 37 cod 02 - R$nd 14 cod 02 x 100 (din bilan])


R$nd 74 cod 02
- este cu at$t mai bun@ cu c$t rezultatul ob]inut este
mai
mare dec$t 100;
• solvabilitatea (S) - reflect@ gradul ^n care capitalul propriu asigur@
acoperirea creditelor sau capacitatea agentului economic de a-}i
onora obliga]iile asumate fa]@ de ter]i cu ajutorul activelor sale

S= Capital propriu _ _ x 100


Capital propriu + Total credite

S= R 68 cod 02 _ x 100
R 68 cod 02 + R 70 cod 02
- este considerat optim c$nd este peste 40%;

• rentabilitatea (R) - se calculeaz@ ca raport ^ntre profitul net }i


cheltuielile totale

R = Profit net _ x 100


Cheltuieli totale

R = R 61 cod 02_ x 100


R 51 cod 01
- nivelul considerat acceptabil trebuie s@ fie peste 5%

• gradul de ^ndatorare (GI) - este un indicator de echilibru care arat@


limita p$n@ la care agentul economic este finan]at din alte surse
dec$t din fondu-rile sale proprii.

GI = Total obliga]ii x 100 = R 74 cod 02 x 100


Total active R 43 cod 02
- trebuie s@ fie subunitar ( GI < 1 );

• gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri (GA) - este tot un


indicator de echilibru }i se calculeaz@ :

GA = Venituri medii x 100 = R 50 con 01 x 100


Cheltuieli medii R 51 cod 01
- trebuie s@ fie peste 100%;

• capacitatea de rambursare (CR)

CR = Profit net + Amortizarea + Dob$nzi pl@tite


CR = R 61 cod 02 + R 24 cod 01 + R 38 cod 01
- se calculeaz@ pe perioada expirat@ }i se va
extrapola pe
pe perioada de rambursare pentru a se vedea
posibilita-
tea agentului economic de a restitui ^mprumutul fa]@
de
banc@;
Puterea de c$}tig a unui agent economic = Profil net

Calitatea portofoliului de credite pe termen scurt angajate de agen]ii


economici se face ^n func]ie de performan]@ care se grupeaz@ ^n :
CATEGORIA I (A) - ^ntre 41-50 puncte - credite standard
- cuprinde ^mprumuta]ii care desf@}oar@ o activitate
econo-
mico-financiar@ rentabil@, av$nd toate condi]iile care
s@ le
permit@ rambursarea la termen a ratelor }i dob$nzilor;
CATEGORIA II (B) - ^ntre 26-40 puncte - credite de supravegheat sau
^n ob-
servare
- cuprinde ^mprumuta]ii care au o bun@ situa]ie
economico-
-financiar@ ^n prezent, dar pentru perioadele
urm@toare nu
sunt perspective privind men]inerea performan]elor
finan-
ciare la acela}i nivel;
CATEGORIA III (C) - ^ntre 11-25 puncte - credite semistandard
- cuprinde ^mprumuta]ii care au ^n prezent o situa]ie
econo-
mico-financiar@ satisf@c@toare, dar ^n perioada
urm@toare
au tendin]a de ^nr@ut@]ire a indicatorilor;
CATEGORIA IV (D) - ^ntre 1-10 puncte - credite ^ndoielnice
- indicatorii ^nregistra]i de agen]ii economici sunt slabi,
ace}tia desf@}oar@ o activitate nesatisf@c@toare,
acordarea
de credite ridic@ incertitudini ^n restituirea lor;
CATEGORIA V (E) - 0 puncte
- cuprinde ^mprumuta]ii care au pierderi (nu se acord@
cre-
dite).

Analiza serviciului datoriei este capacitatea agen]ilor economici


^mprumuta]i de a rambursa creditele la scaden]@ }i a pl@ti dob$nzile
datorate. Indicatori :
• acoperirea dob$nzii - se calculeaz@ ca raport ^ntre profitul brut }i
dob$nda
pl@tit@ plus cea datorat@ }i neachitat@;
- dac@ indicatorul are valoare mare, situa]ia este bun@;
• credite restante - ^n cifre absolute }i ^n procente fa]@ de totalul
creditelor anga-jate de agen]ii economici;
• dob$nzi restante - ^n cifre absolute }i ^n procente fa]@ de totalul
dob$nzilor afe-rente pentru creditul angajat.
Condi]iile serviciului datoriei sunt urm@toarele :
• situa]ie bun@ - c$nd ratele din credite sunt rambursate la scaden]@
precum }i
dob$nzile aferente;
- agen]ii economici au credite }i dob$nzi restante sub 30 de
zile;
• situa]ie slab@ - c$nd ratele din credite nu au fost rambursate, la
fel }i dob$nzile
- agen]ii economici au credite }i dob$nzile restante 30-90 zile;
• situa]ie rea - ratele din credite }i dob$nzile nu au fost rambursate
peste 90 zile.
Fiecare banc@ are o anumit@ structur@ a activelor }i a pasivelor. Pe
parcursul unei perioade de gestiune (1 an) banca ob]ine anumite c$}tiguri
}i efectueaz@ anumite chel-tuieli, cea mai mare parte a acestora fiind
cheltuielile cu dob$nzi la fondurile atrase. At$t c$}tigurile c$t }i
cheltuielile pot fi estimate ^n func]ie de structura activelor }i pasivelor,
opera]iunile efectuate }i factorii macroeconomici. La sf$r}itul perioadei,
re-zultatele pot fi diferite de cele planificate din cauza producerii unor
evenimente nepre-v@zute. Evenimentele neprev@zute conduc la
ob]inerea unor c$}tiguri mai mari sau mai mici dec$t cele prev@zute.
Banca va da faliment dac@ evenimentele neprev@zute cau-zeaz@
pierderi ce vor absorbi ^n totalitate capitalul.
"Cauza cea mai frecvent@ a pierderilor }i insolvabilit@]ii institu]iilor
financiare este greutatea lor de a face fa]@ unor evenimente ce se pot
produce, dar care nu au fost prev@zute."
Teoria portofoliului arat@ c@ rela]ia dintre patrimoniul net al unei
b@nci, instabilita-tea c$}tigurilor de pe urma portofoliului }i cheltuielile de
func]ionare, determin@ riscul ce cauzeaz@ falimentul b@ncii. Aceasta
deoarece riscul de portofoliu se refer@ la riscul asociat fiec@rui element
de activ }i de pasiv, la importan]a combin@rii lor }i a rela]iei dintre ele.
Compozi]ia }i structura portofoliului determin@ scaden]a tuturor
activelor }i pasive-lor. De exemplu, riscul ratei dob$nzii, care reprezint@
pericolul cel mai mare pentru institu]iile financiare, depinde de diferen]ele
existente ^ntre scaden]a activelor }i cea a pasivelor b@ncii. Cu c$t este
mai lung@ scaden]a medie a activelor, cu at$t mai mult va sc@dea
valoarea lor dac@ rata dob$nzii cre}te. Astfel, veniturile nete din
opera]iuni vor sc@dea, deoarece veniturile din dob$nzi la active cresc, dar
mai ^ncet, dec$t chel-tuielile cu dob$nzi la pasive.
"B@ncile devin insolvabile c$nd ^}i concentreaz@ prea multe credite,
investi]ii sau activit@]i ^n domenii ^n care producerea fenomenelor
neanticipate ar putea genera pier-deri substan]iale. Posibilitatea ob]inerii
unor profituri ridicate ^i ^mpiedic@ pe bancheri s@ se mai g$ndeasc@ }i
la riscurile de portofoliu."
Un alt risc important cu care se confrunt@ b@ncile este legat de
schimb@rile varia-bilelor macroeconomice care nu pot fi anticipate
(produsul na]ional brut, infla]ia, al]i factori). Analiz$nd marea criz@ din
1930, doi economi}ti americani au ^mp@r]it riscurile rezultate din
evenimentele neprev@zute ^n urm@toarele categorii :
 Riscurile de sistem, cauzate de o sc@dere accentuat@ a ofertei de
bani, precum }i de anumite restric]ii impuse b@ncilor.
 Riscul de pre], care se refer@ la posibilitatea ca ratele dob$nzii s@
creasc@ brusc ^n condi]iile ^n care banca de]ine active cu o
scaden]@ mai lung@ dec$t a pasi-velor.
 Riscul de credit care apare c$nd ^mprumuturile nu sunt rambursate
^n volumul }i la termenul stabilit.
 Riscul de func]ionare, care rezult@ din fraude, incompeten]@ sau
efectuarea unor opera]iuni neeficiente.
 Riscul din reglement@ri, se refer@ at$t la schimb@ri nea}teptate
ale reglement@ri-lor bancare c$t }i ale legilor, ce ^mpiedic@
b@ncile s@ ac]ioneze eficient }i ^n siguran]@.
Probabilitatea riscului ca o banc@ s@ devin@ insolvabil@ depinde de
modul ^n care portofoliul reac]ioneaz@ la schimb@rile neprev@zute din
economie. B@ncile ^nt$mpin@ dificult@]i dac@ sunt incapabile s@ se
adapteze noilor condi]ii.
Pentru a ^nt$mpina efectele fenomenelor neprev@zute }i pentru a
reduce riscul se poate ac]iona ^n urm@toarele direc]ii :
• clasificarea activelor }i pasivelor ^n func]ie de reac]ia lor la
evenimentele ne-prev@zute;
• schimbarea politicii de portofoliu, fie prin orientarea c@tre activele
cu scaden]@ scurt@, fie prin cre}terea ponderii pasivelor cu
scaden]@ ^ndelungat@;
• cre}terea capitalului.
Rezult@, deci, c@ insolvabilitatea poate fi mic}orat@ fie prin reducerea
nivelului ris-curilor de portofoliu, fie prin cre}terea capitalului. Capitalul
joac@ un rol semnificativ ^n cadrul leg@turii c$}tiguri-riscuri. Cre}terea
capitalului duce la descre}terea riscurilor prin reducerea instabilit@]ii
veniturilor }i la reducerea posibilit@]ii ca banca s@ dea fali-ment.

2.4 Probleme de management bancar; managementul ^n


activitatea de creditare

Demersurile f@cute de b@nci ^n timpul stadiului incipient, ^nainte de


acordarea ^mprumutului, trebuie s@ fie repetate ^n mod periodic pentru
a se stabili e}alonarea ramburs@rii creditului.
Totodat@, ^n vederea diminu@rii creditelor problema }i a celor
neperformante, pre-cum }i a impactului acestora asupra profitabilit@]ii
b@ncii este necesar@ at$t desf@}ura-rea unei activit@]i prudente de
aprobare a creditelor c$t }i definirea }i realizarea unor obiective }i
m@suri realiste de urm@rire a derul@rii creditelor }i solu]ion@rii c$t mai
efi-ciente a eventualelor credite neperformante.
Datorit@ faptului c@ at$t condi]iile c$t }i factorul de risc sunt ^n
continu@ schimba-re, compartimentele de creditare din cadrul b@ncilor
trebuie s@ urm@reasc@ ^n mod sis-tematic rambursarea
^mprumuturilor }i s@ aib@ ^n vedere urm@toarele obiective :
 analiza modului de desf@}urare a activit@]ii agentului economic;
 urm@rirea respect@rii riguroase a clauzelor contractului de credit }i
a normelor legale ^n vigoare;
 urm@rirea permanent@ a nivelului ramburs@rii creditelor;
 analiza evolu]iei situa]iei economico-financiare a clien]ilor }i
previzionarea evo-lu]iei viitoare a acestora;
 stabilirea necesarului de finan]are ^n viitor al firmei }i estimarea
dezvolt@rii pe viitor a rela]iei cu banca;
 determinarea problemelor care pot s@ apar@ pe parcurs ^n
vederea lu@rii m@suri-lor corespunz@toare.
Trebuie s@ existe o abordare sistematic@ ^n ceea ce prive}te
evaluarea periodic@ a factorilor ce au fost lua]i ^n considerare ^n analiza
ini]ial@. Aceast@ urm@rire cuprinde colectarea sistematic@ }i evaluarea
informa]iilor referitoare la activit@]ile firmei, precum }i modul de
conducere al firmei, analiza informa]iilor financiare, actualizarea condi]ii-
lor de pia]@ }i evaluarea lor ^n str$ns@ leg@tur@ cu situa]ia firmei,
recalcularea periodi-c@ a garan]iei, evaluarea st@rii }i valorii ei, }i ^n
cele din urm@, ^n ce m@sur@ condi]ii-le }i termenele stabilite cu clientul
pentru acordarea creditului }i oferirea altor servicii s-au dovedit a fi
profitabile pentru banc@.
De}i aria activit@]ilor bancare din b@ncile comerciale s-a extins mult ^n
ultimul timp, creditul reprezint@ ^nc@ activitatea principal@. Acordarea
^mprumuturilor reprezint@ esen]a activit@]ii bancare.
Principalele elemente care diferen]iaz@ creditul de restul produselor
bancare sunt acelea c@ aceasta reprezint@ principala sursa de venit }i
con]ine un grad ridicat de risc
Mai mult dec$t at$t, func]ia de creditare este foarte important@ pentru
societate }i pentru stat deoarece prin alocarea corespunz@toare a
resurselor, ea dinamizeaz@ eficient sectoare economice.
Performan]a ridicat@ ^n activitatea de creditare conduce la :
• P@strarea ^n siguran]@ a depozitelor bancare;
• Cre}terea profitului b@ncii prin reducerea propor]iei creditelor
neperformante ^n portofoliul de credite al b@ncii;
• Dezvoltarea economico-financiar@ de ansamblu a ^mprumutatului
prin m@rirea corespunz@toare a cifrei de afaceri, a profitului, etc.;
• Influen]e pozitive de ordin macroeconomic.
Men]inerea unei performan]e ridicate a activit@]ii de creditare se
asigur@ ^n linii mari prin :
 selectarea cu aten]ie a clien]ilor din cadrul sectorului de pia]@ ales
de banc@;
 acordarea de credite care se bazeaz@ pe o analiz@ economico-
financiar@ minu]i-oas@ }i corect@;
 ^ntocmirea actelor bilaterale de ordin juridic astfel ^nc$t s@ se
asigure derularea normal@ a procesului de creditare;
 urm@rirea periodic@ }i riguroas@ a derul@rii creditelor;
 constituirea unor garan]ii viabile;
 activitatea de recuperare a creditelor neperformante trebuie s@
aib@ un caracter flexibil, s@ nu duc@ la deteriorarea prestigiului
b@ncii;
 supravegherea sucursalelor, ^n situa]ii limt@ ^n care, se constat@
o deteriorare substan]ial@ ^n activitatea de creditare.
Printre avantajele care decurg din existen]a unei performan]e ridicate
^n utilizarea }i administrarea creditului putem enumera :
 creditul contribuie la cre}terea vitezei de rota]ie a banilor;
 creditul contribuie, prin reglarea ratei dob$nzii, la st@vilirea
fenomenului de in-fla]ie;
 prin finan]area consumului }i prin crearea unor instrumente }i
tehnici moderne, creditului a devenit o prezen]@ indispensabil@ ^n
activitatea agen]ilor economici }i ^n via]a popula]iei;
 o creditare judicioas@ }i performant@, d@ posibilitatea existen]ei
unei elasticit@]i mai mari ^n economie, pe ansamblul ei, favoriz$nd
orientarea c$t mai rapid@ a investi]iilor spre ramurilor sau
activit@]ile rentabile;
 creditul are un rol deosebit }i ^n promovarea rela]iilor economice
interna]ionale.
Trebuie ^ns@ subliniat faptul c@, pe c$t de util }i avantajos este
creditul ca verig@ indispensabil@ ^n mecanismul de func]ionare al
economiei na]ionale, pe at$t de pericu-los }i dezavantajos devine atunci
c$nd nu este utilizat ^n conformitate cu cerin]ele sale }i ale echilibrului
economic general.

2.4.1. Managementul activit@]ii de creditare pe termen lung


2.5 Propunere privind ^mbun@t@]irea procesului de analiz@ a
aspectelor nefinanci-are ale credit@rii
3. ANALIZA PROCESULUI DE CREDITARE PE TERMEN
LUNG AL AGEN[ILOR ECONOMICI CU CAPITAL PRIVAT {I
CONT DESCHIS LA BRD

3.1 Condi]ii generale privind acordarea creditelor

Fiecare banc@ ^ntocme}te }i p@streaz@ la sediul principal sau la


sediile sale secun-dare un exemplar al documenta]iei de credit adecvate }
i orice informa]ii privitoare la rela]iile sale de afaceri cu clien]i }i cu alte
persoane pe care Banca Na]ional@ a Ro-m$niei le poate prevedea prin
reglement@ri }i care se pun la dispozi]ie personalului autorizat al B@ncii
Na]ionale a Rom$niei, la cererea acestuia.
Toate opera]iunile de credit ]i garan]ie ale b@ncilor trebuie consemnate
^n documen-te contractuale din care s@ rezulte clar to]i termenii }i toate
condi]iile respectivelor tranzac]ii. Aceste documente trebuie p@strate de
b@nci }i puse la dispozi]ie personalului autorizat al b@ncii }i puse la
dispozi]ie personalului autorizat al B@ncii Na]ionale a Rom$niei, la cererea
acestuia.
Contractele de credit bancar, precum }i garan]iile reale }i personale,
constituite ^n scopul garant@rii creditului bancar, constituie titluri
executorii.
De la data ^nvestirii cu formul@ executorie a contractului de credit,
dob$nzile se vor calcula ^n continuare }i se vor eviden]ia de c@tre
banc@, ^n afara bilan]ului con-tabil, ^mpreun@ cu creditele respective.
Creditele se acord@ agen]ilor economici }i persoanelor fizice pe termen
scurt cu durate de rambursare ce nu dep@}esc 12 luni, pe termen mediu
cu rambursare ^n ma-ximum 5 ani }i pe termen lung cu rambursare de
peste 5 ani.
La acordarea creditelor, BANCA urm@re}te ca solicitan]ii s@ prezinte
credibilitate pentru rambursarea acestora la scaden]@. %n acest scop
BANCA analizeaz@ planul de afaceri, fundamentarea fluxurilor de numerar
previzionate, }i cere solicitan]ilor garanta-rea creditelor ^n condi]iile
stabilite ^n Normele de creditare.
Opera]iunile de credit }i garan]ie ale B~NCII sunt consemnate ^n
documente con-tractuale din care rezult@ to]i termenii }i toate condi]iile
respectivelor tranzac]ii.
Contractele de credit bancar precum }i garan]iile reale }i personale,
constituite ^n scopul garant@rii creditului bancar constituie titluri
executorii.

3.1.1. Constituirea agen]ilor economici ^n conformitate cu legisla]ia


Rom$niei
Agen]ii economici constitui]i conform legis;a]iei Rom$niei sunt : regiile
autonome, societ@]iile familiale, persoane fizice autorizate.
Regiile autonome sunt persoane juridice }i func]ioneaz@ pe baz@ de
gestiune econo-mic@ }i autonomie financiar@. Regiile autonome se pot
^nfiin]a prin hot@r$re a Guver-nului pentru cele de interes na]ional, sau
prin hot@r$re a organelor jude]ene }i munici-pale ale administra]iei de
stat, pentru cele de interes local.
Prin actul de ^nfiin]are, se stabile}te obiectul de activitate, patrimoniul,
denumirea }i sediul principal.
Regiile autonome pot ^nfiin]a ^n cadrul structurii lor : uzine, fabrici,
ateliere, servi-cii, sucursale }i alte asemenea subunit@]i necesare
realiz@rii obiectului de activitate. Modalitatea de constituire a acestora }i
rela]iile lor ^n cadrul regiei autonome }i cu ter]ii sunt stabilite prin
regulamentul de organizare }i func]ionare al regiei autonome, elaborat de
consiliul de administra]ie }i aprobat de organul care a ^nfiin]at regia res-
pectiv@.
Societ@]ile comerciale se constituie ^n una din urm@toarele forme :
societate ^n nu-me colectiv; societate ^n comandit@ simpl@; societate
pe ac]iuni; societate ^n comandit@ pe ac]iuni }i societate cu r@spundere
limitat@.
Societatea ^n nume colectiv sau ^n comandit@ simpl@ se constituie
prin contract de societate, iar societatea pe ac]iuni, ^n comandit@ pe
ac]iuni sau cu r@spundere limitat@ se constituie prin contract de
societate }i statut.
Societatea cu r@spundere limitat@ se poate constitui }i prin actul de
voin]@ al unei singure persoane. %n acest caz se ^ntocme}te numai
statutul.
Contractul de societate }i statutul pot fi ^ncheiate sub forma unui
^nscris unic, de-numit "act constitutiv".
C$nd se ^ncheie numai contract de societate sau numai statut, acestea
pot fi denu-mite, de asemenea, acte constitutive. Denumirea de act
constitutiv desemneaz@ at$t ^n-scrisul unic, c$t }i contractul de societate
}i/sau statutul societ@]ii.
%n termen de 15 zile de la autentificarea actului constitutiv, se cere
^nmatricularea societ@]ii ^n registrul comer]ului ^n a c@rui raz@
teritorial@ ^}i are sediul societatea. O dat@ cu efectuarea ^nmatricul@rii
^n registrul comer]ului societatea comercial@ este per-soan@ juridic@.
Dup@ ^nmatricularea ^n registrul comer]ului }i ^ncheierea
judec@torului delegat se comunic@ : Monitorului Oficial al Rom$niei,
pentru publicare }i administra-]iei financiare ^n raza c@reia se afl@ sediul
societ@]ii pentru eviden]a fiscal@.

3.1.2. Calitatea de client BRD, solicitator de credit

BANCA prime}te de la clien]ii s@i bilan]urile contabile }i contul de


profit }i pier-deri, situa]ia angajamentelor de plat@ }i orice alte
informa]ii }i date referitoare la lichi-ditatea, solvabilitatea }i rentabilitatea
acestora. de asemenea, BANCA are dreptul s@ solicite men]inerea unor
raporturi pruden]iale ^ntre intr@rile }i ie}irile de numerar ale clientului,
informa]ii asupra obliga]iilor asumate fa]@ de BANC~, s@ limiteze angaja-
mentele financiare ale acestuia fa]@ de ter]i }i ^n acest scop s@ verifice
situa]ia econo-mic@ }i financiar@ a clientului de la acordarea creditului }i
p$n@ la rambursarea inte-gral@ a acestuia.
Conturile de credite se deschid de c@tre compartimentul decont@ri -
contabilitate pe baza unui exemplar din contractul de credite ^ncheiat,
prezentat de c@tre compartimen-tul de credite care a analizat }i supus la
aprobare cererea de credite a clientului, po-trivit Normelor de creditare ale
b@ncii.
Deschiderea contului de credite este condi]ionat@ de existen]a, la
aceia}i banc@, a contului de disponibilit@]i.
Pentru clien]ii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de
disponibilit@]i pentru activitatea curent@ deschis la alte b@nci,
deschiderea contului de credite este condi]ionat@ de avizul prealabil al
Ministerului Finan]elor (Norme MF nr.13780/5 aug. 1994).
Contractul de credite se p@streaz@ ^ntr-o map@ separat@ pe fiecare
client, care st@ la referentul de la ghi}eu din compartimentul de
decont@ri - contabilitate, care are ^n ad-ministrare contul.
Creditele aprobate se pun la dispozi]ia ^mprumutatului, prin efectuarea
de pl@]i din contul de credite, pe baza documentelor trase asupra contului
de credite }i acceptate de ^mprumutat.
%n acest caz, opera]iunile de pl@]i se efectueaz@ de c@tre banc@ prin
contul de cre-dite, cu respectarea normelor de decontare valabile pentru
func]ionarea contului de dis-ponibilit@]i b@ne}ti.
Creditele aprobate se pot pune la dispozi]ie }i direct ^n contul de
disponibilit@]i al ^mprumutatului, dac@ aceast@ modalitate s-a convenit
prin contractul de credite.
Punerea la dispozi]ie a creditului se face prin debitarea contului de
credite, rulajul debitor al contului reflect$nd creditele efectiv utilizate din
creditul aprobat.
Derularea creditelor aprobate se poate face }i prin cont curent deschis
^mprumuta-tului ^n cazurile }i ^n condi]iile stabilite prin contractul de
credite.
Creditele acordate se ramburseaz@, din ini]iativa ^mprumutatului, la
termenele }i ^n cuantumul, stabilite prin "graficul de rambursare", anex@
la contractul de credite.
%n cazul neramburs@rii la scaden]@ a creditelor acordate, de c@tre
^mprumutat com-partimentele de credite }i decont@ri - contabilitate, ^n
ziua urm@toare scaden]ei, potrivit contractului de credite, efectueaz@
rambursarea creditului respectiv din contul de dispo-nibilit@]i prin
creditarea contului de credite curente }i debitarea contului de disponibili-
t@]i.
%n lipsa disponibilit@]ilor ^n cont, creditele scadente se trec la
restan]@ prin debita-rea contului de credite restante }i creditarea contului
de credite curente.
La creditele acordate, banca ^ncaseaz@ dob$nzi, }i comisioane la
nivelul }i ^n con-di]iile prev@zute ^n contractul de credite, iar pentru
efectuarea opera]iunilor ^n cont, ^n-caseaz@ comisioane.
Clien]ii b@ncii sunt persoanele juridice }i fizice care au conturi deschise
la Banc@ :
 societ@]i comerciale cu capital particular, cu capital de stat, capital
mixt (parti-cular }i de stat) constituite potrivit Legii nr.31/1990;
 unit@]ile administrativ teritoriale, organizate ^n conformitate cu
Legea Finan]elor Publice Locale nr.198/1998;
 societ@]i comerciale cu capital str@in }i cu capital mixt (str@in }i
rom$nesc) conform Legii nr.35/1991;
 fermieri agricoli individuali }i cei organiza]i ^n diferite forme de
asociere sim-ple, f@r@ personalitate juridic@, potrivit Legii
nr.36/1991;
 asocia]ii familiale }i persoane fizice autorizate s@ desf@}oare
activit@]i indepen-dente, potrivit Decretului-Lege nr.54/1990;
 persoane fizice care realizeaz@, ^n condi]iile legii, venituri din
practicarea unei profesii libere autorizate, ^n mod individual sau ^n
diverse forme de asociere (notari, avoca]i, medici, etc.), autorizate
conform unor legi specifice de func]io-nare, enumerate la art.1 din
Ordonan]a Guvernului nr.44/29.08.1995, completate cu preciz@rile
din Circulara M.F. nr.22896/5.12.1996, cu obliga]ia de a pl@ti im-
pozit pe venit, numi]i ^n cuprinsul normei "persoane fizice liber
profesioniste autorizate prin lege";
 asocia]ii, funda]ii cu sau f@r@ scop lucrativ, cu sau f@r@
personalitate juridic@;
 regii autonome;
 persoane fizice (popula]ia).
Societ@]ile bancare vor trebui s@ dispun@ de un sistem adecvat de
eviden]@ }i con-trol care s@ permit@ supravegherea }i gestionarea
riscurilor excesive de credit ce pot apare ca urmare a acord@rii de
^mprumuturi mari.
Pot beneficia de credite persoanele juridice (societ@]ile comerciale) cu
capital privat rom$ne care au sau ^}i transfer@ contul principal la una
dintre unit@]ile B.R.D. }i se oblig@ s@ lucreze prin aceste conturi, cu
condi]ia ca acestea s@ aib@ o situa]ie econo-mico-financiar@ bun@ }i
indicatori de bonitate corespunz@tori.

3.1.3 Categorii de credite pe termen lung, acordate agen]ilor economici de


c@tre BRD

 Credite pentru dezvoltare (de investi]ii) ^n completarea surselor


proprii
 Credite societ@]i/asocia]ii - cump@rare ac]iuni
 Credite pe termen lung - valut@ surse BRD
 Credite ^n valut@ din surse Deutsche Genosseuschaftsbank
 Credite ^n valut@ din resurse BRD cu recuperare din credit BERD
 Credite ^n valut@ de rambursat ^n lei, acordat din sume
rambursate din ^mpru-mut BIRD
 Credite ^n valut@ din surse BRD cu recuperare din ^mprumut BIRD
 Credite pentru locuin]e }i case de vacan]@
 Credite ^n valut@ pentru achizi]ii bunuri imobiliare

3.1.4 Garantarea creditelor acordate de BRD

La acordarea creditelor se solicit@ garan]ii care pot fi oferite at$t de


debitori c$t }i de garan]i (persoane fizice }i juridice). Garan]iile
asiguratorii sunt de dou@ feluri : rea-le }i personale.
Garan]iile reale sunt bunuri mobile sau imobile puse la dispozi]ie de
debitor sau garan]i. Sunt de 4 feluri : ipoteca, gajul, bunurile cump@rate
din credite, cesiunea de crean]@.
Ipoteca este o garan]ie imobiliar@ f@r@ deposedare. Se instituie asupra
cl@dirilor sau terenurilor. Este necesar@ existen]a extrasului de carte
funciar@ }i este necesar acordul tuturor proprietarilor.
Ipoteca va fi constatat@ printr-un ^nscris, respectiv act de garan]ie
imobiliar@, ^n ca-re se vor consemna : valoarea creditului, determinarea
exact@ a bunului ipotecat }i va-loarea luat@ ^n garan]ie.
Acceptarea de c@tre banc@ a ipotecii impune realizarea unor condi]ii :
 ipoteca s@ fie de gradul (rangul) I ^ntruc$t, ^n caz de executare
silit@ sau fali-ment, cel care o de]ine se ^ndestuleaz@ primul la
masa credal@;
 ipoteca de gradul (rangul) II se poate accepta de c@tre banc@ dac@
imobilul a fost deja ipotecat printr-un credit primit anterior }i
acoper@ valoric ambele cre-dite;
 durata existen]ei ^n timp a imobilului ipotecat s@ fie cert@ p$n@
^n momentul stingerii integrale a obliga]iei ce a generat ipotec@;
 imobilul s@ fie asigurat la o societate de asigurare, ^mpotriva
tuturor riscurilor, iar pe poli]a de asigurare s@ fie scris@ cesiunea
^n favoarea b@ncii.
Nu pot fi luate garan]ii ipotecare :
 locuin]elor cump@rate de la stat }i neachitate;
 imobiliz@rile care au ^n cartea funciar@ clauza de ^ntre]inere sau
uzufruct viager;
 terenurile ^n extravilan sau terenurile apar]in$nd domeniului public.
Gajul este un contract accesoriu contractului de credit prin care
debitorul remite b@ncii un bun mobil pentru garantarea creditului. Poate fi
de 2 tipuri : cu deposedare sau f@r@ deposedare.
Gajul cu deposedare, numit }i amanet, presupune depunerea bunului
respectiv la banc@, pentru bunuri mobiliare cu volum mic }i valoare mare
(metale }i pietre pre]ioa-se, tablouri, sculpturi, ac]iuni).
Gajul f@r@ deposedare presupune bunuri voluminoase.
Bunurile cump@rate din credite se iau ^n cadrul garan]iei, chiar dac@
celelalte ele-mente (ipoteca, gajul) acoper@ valoarea creditului }i
dob$nzile aferente.
Cesiunea de crean]@ este o conven]ie scris@ prin care un creditor
transmite o cre-an]@ a sa altei persoane. P@r]ile cesiunii sunt :
 cedentul - creditorul care transmite crean]a sa;
 cesionarul - persoana c@tre care se transmite crean]a sa;
 debitorul cedat - debitorul crean]ei transmise.
Efectul cesiunii const@ ^n aceea c@, din momentul realiz@rii acordului
de voin]@, crean]a trece ^n patrimoniul cesionarului cu toate drepturile
pe care le confer@ cedentu-lui.
Garan]ia personal@ este mijlocul juridic de garantare a obliga]iilor prin
care una sau mai multe persoane fizice sau juridice se angajeaz@, printr-
un contract accesoriu ^ncheiat cu creditorul, s@ pl@teasc@ acestuia
datoria debitorului. Acestea sunt :
 fidejusiunea sau cau]iunea - reprezint@ un contract accesoriu
unilateral, consen-sual }i cu titlu gratuit prin intermediul c@ruia o
persoan@ (fidesujor) se oblig@ fa]@ de banc@ s@ execute obliga]ia
asumat@ de debitorul b@ncii;
 garan]ia bancar@ - este un ^nscris prin care o alt@ banc@ (garant)
se angajeaz@ necondi]ionat }i irevocabil ca, ^n cazul ^n care
debitorul nu va executa obliga]ia de a pl@ti la o dat@ bine stabilit@
o sum@ de bani determinat@, s@ pl@teasc@ su-ma neachitat@ ^n
favoarea b@ncii beneficiare;
 depozitul bancar - este o garan]ie material@ sub forma unei sume
de bani depu-se de debitor la banc@.
Existen]a acestui principiu reclam@ ca pe toat@ perioada credit@rii s@
existe garan]ii asiguratorii. Garan]iile asiguratorii constituie principalul
mijloc preventiv prin care se diminueaz@ riscul insolvabilit@]ii.
Practica utilizat@ ^n prezent ^n lume eviden]iaz@ mai multe tipuri de
garan]ii : gajul valorilor materiale ^n prelucrare, gajul m@rfurilor ^n
circula]ie }i gajul fix. %n cazul pri-melor dou@ forme, debitorul poate
dispune utilizarea valorilor materiale gajate f@r@ s@ cear@, ^n prealabil,
autorizarea b@ncii, cu condi]ia ca pentru valorile materiale ie}ite ^n-tr-o
anumit@ perioad@ de timp s@ intre altele de aceea}i m@rime, iar, ^n
cazul consu-m@rii lor, gajul s@ se extind@ asupra produc]iei
neterminate }i produselor finite. %n ca-zul celei de a treia forme, debitorul
nu poate dispune mi}carea valorilor materiale ^ntr--un fel sau altul dec$t
cu autorizarea b@ncii. %n condi]iile economiei de pia]@, cea mai larg@
r@sp$ndire o are gajul fix.
Av$nd ^n vedere condi]iile actuale ^n care ^}i desf@}oar@ activitatea
societ@]ile co-merciale cu capital, precum }i perspectiva acestora, prin
noile norme metodologice au fost stabilite forme variate de garan]ii printre
care apreciem c@, cel pu]in pentru ^nce-put, vor trebui utilizate cu
prioritate cele sub forma gajului propriu-zis (fix) }i al ipo-tecilor.
Pe m@sur@ ce clien]ii b@ncii vor face dovada capacit@]ii lor de a
realiza venituri }i gradul de credibilitate va cre}te va fi posibil@ }i
utilizarea garan]iilor sub forma drep-tului de gaj general asupra stocurilor
de materii prime, materiale }i m@rfuri ce intr@ imediat ^n consum sau
sunt destinate v$nz@rii.
Apreciem c@ una din garan]iile cele mai sigure pentru banc@ este gajul
cu depose-dare asupra depozitelor ^n valut@ sau a obiectelor din metale
pre]ioase, care anuleaz@ de fapt riscul insolvabilit@]ii.

3.1.4.1 Tipuri de bunuri admise ^n garan]ia creditelor

Garan]ii }i proceduri de garantare a creditului la creditele pentru


cump@rare de lo-cuin]e :
 ipotec@ constituit@ asupra locuin]ei care se cump@r@

%n cazul c$nd valoarea locuin]ei care se cump@r@ din credit nu este


suficient@ pentru garantarea creditului acordat }i a dob$nzii aferente
pentru primul an de cre-ditare sau clientul dore}te s@ prezinte ^n
garan]ie un alt bun imobil se solicit@ :

 ipoteca constituit@ asupra unor bunuri imobiliare, proprietatea


solicitantului credi-tului sau a girantului acestuia.

La garan]iile men]ionate se adaug@ :

 cesionarea ^n favoarea b@ncii pe ^ntreaga perioad@ de


rambursare a creditului, a drepturilor de desp@gubire rezultate din
asigurarea la o societate de asigurare a imobilului care constituie
garan]ia creditului, calculat@ la valoarea creditului acordat }i a
dob$nzilor pentru primul an de creditare.
 contractul de fidejusiune ^ncheiat ^ntre agentul economic ai c@rui
salaria]i solici-t@ credite pentru cump@rarea de locuin]e }i banc@
(cap.4 sec]iunea 15 anexa 2).

GARAN[IILE necesare se stabilesc ^n func]ie de natura creditului,


specificul activi-t@]ii }i categoria clientului determinat@ pe baza
performan]elor economico-financiare }i se pot constitui din :
 scrisori de garan]ie emise de Fondul Rom$n de Garantare a
%ntreprinderilor Mici }i Mijlocii sau Fondul de Garantare a Creditului
Rural;
 depozite bancare totale sau par]iale ale solicitantului sau ale unui
girant;
 scrisori de garan]ie/contragaran]ie bancar@ emise de alte b@nci;
 gaj cu sau f@r@ deposedare asupra unor bunuri mobile;
 ipotec@ asupra bunurilor imobile din patrimoniul clientului sau ale
unor giran]i;
 titluri de valoare;
 cesionarea dreptului de ^ncas@ri ^n favoarea b@ncii.

3.1.4.2. Asigurarea garan]iilor


Cu toate c@ nu reprezint@ o veritabil@ surs@ de rambursare, pia]a
asigur@rilor poate furniza o barier@ ^mpotriva evenimentelor
nea}teptate sub forma asigur@rii pe via]@.

3.1.4.3. Constituirea garan]iilor

%n cazul regiilor autonome }i societ@]ilor comerciale cu capital


majoritar de stat, creditul se garanteaz@ prin constituirea de garan]ii
reale; scrisori de garan]ie bancar@, cau]iune sau scrisori ale fondurilor de
garantare, scrisori de contragaran]ie, care s@ acopere volumul creditului }
i al dob$nzilor aferente pentru primul an de creditare.
La societ@]ile comerciale cu capital majoritar privat, creditul se
garanteaz@ prin constituirea de garan]ii reale, colaterale, scrisori de
garan]ie bancar@, cau]iune sau scrisori ale fondurilor de garantare,
scrisori de contragaran]ie care s@ acopere 50% din volumul creditului }i al
dob$nzilor aferente pentru primul an de creditare, iar diferen]a o poate
constitui ^ns@}i obiectele realizate din credit.
La unit@]ile administrativ teritoriale creditul se garanteaz@ cu garan]ii
reale apar]i-n$nd domeniului privat al acestora sau pot fi garantate de
c@tre autoritatea administra-]iei publice locale prin veniturile estimate a
se ^ncasa la bugetul local, pe perioada de creditare, ^n baza unui acord
de garantare, care trebuie ^nregistrat la prim@rie sau dup@ caz la
Consiliul jude]ean respectiv.
La asocia]iile familiale, persoane fizice autorizate, fermieri agricoli
individuali }i asocia]ii agricole simple f@r@ personalitate juridic@ potrivit
Legii nr.36/1991, persoane fizice liber profesioniste, autorizate prin lege,
creditul se garanteaz@ prin constituirea de garan]ii reale, colaterale care
s@ acopere integral volumul creditului }i a dob$nzilor aferente pentru
primul an de creditare.
Produc@torii agricoli individuali, asocia]iile familiale din sectorul
prelucr@rii sau co-mercializ@rii produselor agricole care nu de]in garan]ii
reale suficiente, pot prezenta ^n completarea garan]iilor reale suficiente,
garan]ia oferit@ de FGCR, ^n propor]ie de ma-ximum 60% din valoarea
creditului }i a dob$nzii aferente primului an de creditare, din care s-au
dedus garan]iile reale (conform Conven]iei de ^mp@r]ire a riscului
transmis@ cu Circulara nr.543/P.B./1994).

3.1.5. Prezentarea planului de afaceri

3.1.6. Desf@}urarea unei activit@]i economice rentabile

3.1.7. Prezentarea capacit@]ii de rambursare a creditului }i a dob$nzii


aferente

Dob$nzi ce se ^ncaseaz@ de banc@ :


 dob$nzile se stabilesc de Consiliul de administra]ie a b@ncii;
 se pot modifica pe parcursul derul@rii creditului, ^n func]ie de
evolu]ia dob$nzii pe pia]a bancar@;
 pentru creditele pe baz@ de hot@r$ri guvernamentale se practic@
dob$nzi stabile }i se recupereaz@ subven]iile.
Investigarea activit@]ii clientului ^n vederea cunoa}terii acestuia este
continuat@ }i completat@ cu analiza bonit@]ii, care permite conturarea
imaginii asupra clientului }i luarea hot@r$rii de continuare a analizei
situa]iei clientului.
Bonitatea clientului se stablile}te cu ajutorul indicatorilor ce o definesc }
i exprim@ capacitatea acestuia de a-}i achita obliga]iile care urmeaz@ s@
}i le asume prin semna-rea contractului de credite.
Elementele de baz@ utilizate ^n determinarea }i cuantificarea
indicatorilor bonit@]ii se reg@sesc ^n principalele situa]ii financiar-
contabile ^ntocmite periodic de agen]ii eco-nomici : "bilan]ul", "contul de
profit }i pierderi", "balan]a de verificare", "situa]ia pa-trimoniului",
"rezultatele financiare", "^ncas@ri }i pl@]i ^n valut@".
C$nd analiza se efectueaz@ ^n cursul trimestrului I, ^n calculul
indicatorilor se vor utiliza elementele din bilan]ul anual, contul de profit }i
pierderi }i ultima balan]@ de verificare, iar pentru analizele efectuate ^n
cursul celorlalte trimestre se vor utiliza ele-mentele din balan]a de
verificare, situa]ia patrimoniului }i din rezultate financiare.

Solvabilitatea patrimonial@:
Arat@ gradul ^n care capitalul propriu al clientului asigur@
acoperirea credite-lor }i ^mprumuturilor. Se determin@ cu ajutorul
rela]iei :
C.P.
K .S.P. = × 100, ^n care :
C.P. + C.I .
K.S.P. - indicatorul solvabilit@]ii patrimoniale
C.P. - capitaluri proprii
C.I. - volumul total al creditelor pe termen scurt, mediu }i lung }i al
^mprumu-turilor }i datoriilor asimilate.
O solvabilitate bun@ este atunci c$nd indicatorul este cuprins
^ntre 40% }i 60%, limita minim@ fiind 30%.

Gradul de ^ndatorare :
Arat@ c$t din volumul total al activelor clientului este acoperit din
credite bancare }i datorii c@tre ter]i. Se determin@ cu ajutorul
rela]iei :
K .G.I = ∑ CID × 100, ^n care :
∑ Ap
K.G.I. - indicatorul gradului de ^ndatorare
C.I.D. - volumul total al datoriei respectiv credite pe termen scurt,
mediu }i lung, ^mprumuturi }i alte datorii c@tre ter]i.
Ap - totalul activelor patrimoniale
Indicatorul este optim c$nd rezultatele ob]inute sunt p$n@ la 50%.
O valoare relativ@ apropiat@ de zero a indicatorului arat@ c@
agentul economic are datorii minime sau acestea sunt inexistente }i
activele patrimoniale sunt acoperite cu sursele sale.
Lichiditatea total@ :
Arat@ capacitatea clientului de a acoperi obliga]iile de plat@
exigibile sau cu scaden]@ imediat@ prin mijloacele sale b@ne}ti }
i/sau prin elementele patrimonia-le active care se pot transforma ^n
scurt timp, de regul@ p$n@ la 12 luni, ^n mijloace b@ne}ti. Se
determin@ astfel :
Klt = ∑ Apst × 100, unde :
∑ PE
Klt - indicatorul lichidit@]ii totale
Apst - active patrimoniale bilan]ere lichide (numerar ^n cas@,
disponibil ^n cont, carnete de cecuri cu limita de sum@, titluri de
credite, etc.) sau care pot fi transformate ^n scurt timp ^n
lichidit@]i (materii prime, materiale, produc]ie ^n curs de execu]ie,
produse, animale, m@rfuri, clien]i, etc.);
PE - pasive bilan]iere, reprezent$nd obliga]ii de plat@ ^n termene
scurte : credi-te pe termen scurt }i ratele aferente creditelor pe
termen mediu }i lung scaden-te ^n cursul anului, dob$nzi, datorii,
^mprumuturi, furnizori, salarii }i asimilate ale acestora, impozite,
etc.
Nivelul optim al indicatorului este atunci c$nd acesta este mai
mare de 100%.
%n calculul lichidit@]ii totale nu se vor lua ^n considerare
urm@toarele active :
 valoarea materiilor prime, materialelor, produc]iei neterminate
}i semifa-bricatelor, inutilizabile }i f@r@ posibilit@]i de
valorificare - comenzi sista-te, contracte reziliate, etc.
 valoarea produselor finite f@r@ comenzi sau contracte ferme
care nu au desfacere asigurat@, servicii, lucr@ri, produse
facturate, m@rfuri cu caracter litigios sau f@r@ posibilit@]i
certe de ^ncasare;
 debitori litigio}i, greu de ^ncasat.

Lichiditatea imediat@ :
Reflect@ posibilitatea clientului de a-}i achita imediat datoriile,
creditele }i ^mprumuturile ^n termen scurt }i se determin@ cu
ajutorul rela]iei :
Kli = ∑ Al × 100, ^n care :
∑ PE
Kli - indicatorul lichidit@]ii imediate
Al - active patrimoniale bilan]iere lichide sau u}or lichidabile
(numerar ^n cas@, disponibil ^n cont, carnete de cecuri cu limit@
de sum@, acreditive, titluri de credit, clien]i iar ^n cazul agen]ilor cu
activitate de comer] }i m@rfuri cu desfa-cere imediat@);
PE - pasive bilan]iere, reprezent$nd obliga]ii de plat@ ^n termene
scurte : credi-te pe termen scurt }i ratele aferente creditelor pe
termen mediu }i lung scaden-te ^n cursul anului, dob$nzi, datorii,
^mprumuturi, furnizori, salarii }i asimilate ale acestora, impozite,
etc.
Pentru clien]ii care ^nregistreaz@ pierderi, valoarea activelor luate
^n calcul se va diminua cu valoarea pierderilor ^nregistrate.
Nivelul optim al indicatorului este atunci c$nd tinde c@tre 100%.

Rentabilitatea :
Exprim@ capacitatea clientului de a valorifica elementele
patrimoniale }i de a genera un c$}tig net. Se determin@ ^n func]ie
de capitalul social exprim@ rata profitului net (aferent livr@rilor), ^n
raport cu capitalul social utilizat plus rezer-ve }i se determin@ cu
ajutorul rela]iei :
PN
Rcs = × 100, ^n care :
CS + R
Rcs - rentabilitatea capitalului social
PN - profitul net ob]inut de client - aferent livr@rilor
CS - capitalul social v@rsat
R - rezerve
Deoarece m@rimea capitalului social este relativ constant@, iar
cea a profitului net evolueaz@ de la o lun@ la alta ^n cadrul anului
calendaristic, ceea ce influ-en]eaz@ ^n mod corespunz@tor
m@rimea rentabilit@]ii, pentru ca cele 2 elemente de calcul s@ fie
comparabile }i s@ permit@ ob]inerea unei m@rimi c$t mai reale a
indicatorului, acesta se determin@ prin luarea ^n calcul a profitului
net estimat a se realiza pe ^ntregul an.
Rentabilitatea ^n func]ie de cifra de afaceri exprim@ capacitatea
clientului ^n func]ie de condi]iile concrete de produc]ie, tehnologie,
organizare, management, s@ ob]in@ un anumit nivel de profit la un
anumit volum de v$nz@ri (cifra de afaceri).
Indicatorul se mai nume}te }i "marja de profit la v$nz@ri".
Se determin@ prin raportul :
PN
Rr = × 100, ^n care :
CA
Rr - rata rentabilit@]ii
CA - cifra de afaceri
Un nivel bun al rentabilit@]ii este peste 10%.
Nivelul diferit al rentabilit@]ii clien]ilor din cadrul aceleia}i ramuri
impune cunoa}terea pozi]iei acestuia ^n cadrul ramurii, ceea ce
face util@ compararea rezultatului ob]inut cu indicatorul mediu pe
ramur@, dac@ acesta se cunoa}te.

Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri :


Exprim@ gradul ^n care veniturile realizate acoper@ cheltuielile
aferente acesto-ra.
Se determin@ ca raport ^ntre veniturile medii lunare }i cheltuielile
medii luna-re.
V.m.l.
K .G.C.Vt = × 100, ^n care :
Ch.m.l.
K.G.C.Vt - indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri
V.m.l. - venituri medii lunare
Ch.m.l. - cheltuieli medii lunare
Nivelul bun al indicatorului este peste 120%

Gradul de acoperire a cheltuielilor din v$nz@ri :


Un indicator derivat este gradul de acoperire a cheltuielilor din
venituri (cifra de afaceri) }i exprim@ propor]ia ^n care cheltuielile
sunt acoperite din v$nz@ri }i se determin@ cu ajutorul rela]iei :
CAml
KGCvn = × 100, ^n care
Chml
KGCvn - indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din v$nz@ri
CAml - v$nz@rile medii lunare
Chml - cheltuieli medii lunare

Gradul de acoperire a necesarului de capital circulant din credite


Acest indicator exprim@ propor]ia ^n care este utilizat creditul ^n
raport cu necesarul de capital circulant.
Se calculeaz@ ca raport ^ntre creditul pentru activitatea de
aprovizionare, pro-duc]ie, desfacere }i necesarul de capital circulant
stabilit ^n perioada creditat@, cu ajutorul rela]iei :
K .G.N.C. = ∑C.t.s. × 100, ^n care
∑ N.C.C.
KGNC - indicatorul gradul de acoperire a necesarului de capital
circulant din credite
C.t.s. - credite pe termen scurt acordate pentru activitatea de
aprovizionare, pro-duc]ie, desfacere
N.C.C. - necesarul de capital circulant stabilit ^n perioada creditat@
Not@ : Calculul indicatorilor de bonitate se face potrivit prevederilor
din anexa 1, capitolul 9, sec]iunea 2.
La ^nceputurile sale analiza financiar@ se limiteaz@ la o sumar@
analiz@ a unor in-dicatori financiari, f@cut@ mai ales pentru a caracteriza
solvabilitatea intreprinderilor ce urmau s@ li se acorde ^mprumuturi.
%n prezent, analiza financiar@ tinde s@ devin@ un sistem de tratare a
informa]iilor ce au ca scop furnizarea datelor necesare elabor@rii deciziilor
financiar-contabile. Fa]@ de analiza financiar@ incipient@, cea actual@ nu
se limiteaz@ numai la datele financiare, ci integreaz@ }i datele economice
}i bursiere. Mai mult, rezultatele oferite de analiza financiar@ sunt
integrate ^n modelele financiar-contabile. Din acest punct de vedere
analiza financiar@, component@ a analizei economice, serve}te
efectu@rii de previziuni pe termen scurt, mediu }i lung.
Analiza financiar@ este folosit@ de b@nci }i alte institu]ii financiare care
doresc s@ cunoasc@ valoarea intreprinderii }i s@ se asigure de
capacitatea de rambursare a aceste-ia. %n acest caz analiza financiar@
este diferit@ dup@ cum este vorba de ^mprumuturi pe termen scurt sau
termen lung.
%n cazul ^mprumuturilor pe termen scurt cei ce le acord@ sunt
interesa]i ^n special de lichiditatea intreprinderii, adic@ de capacitatea
agentului de a face fa]@ scaden]elor (pl@]ilor) pe termen scurt. La
^mprumuturile pe termen lung cei ce acord@ ^mprumuturi urm@resc
solvabilitatea }i rentabilitatea intreprinderii.
Indiferent dac@ ^mprumutul este pe termen scurt sau lung cei ce-l
acord@ sunt inte-resa]i ^n special de structura financiar@ a intreprinderii
(ponderea capitalului propriu }i a datoriilor pe termen lung }i mediu ^n
totalul capitalului permanent) care prezint@ sintetic gradul de risc al
intreprinderii.
%n mod obi}nuit, situa]iile financiare sunt elaborate anual pentru
raport@ri, prevederi statutare, cerin]e oficiale (guvernamentale) }i pentru
impozitare. Totodat@, unele organi-za]ii elaboreaz@ rapoarte
manageriale/financiare trimestrial sau lunar. Pentru ofi]erii de credit este
esen]ial s@ primeasc@ cu regularitate informa]ii de la clien]i, adesea
acestea constituind o condi]ie anterioar@ acord@rii de ^mprumuturi,
astfel ^nc$t rapoartele finan-ciare sunt predate periodic b@ncii
creditoare.
Principalele documente sunt :
 Bilan]ul contabil
 Contul de profit }i pierderi (situa]ia veniturilor }i cheltuielilor,
situa]ia rezultate-lor)
 Situa]ia fluxului de fonduri (cash flow - istoric }i prognoz@)
Aceste rapoarte ar trebui ^ntocmite lunar. Astfel s-ar evita situa]ia
nepl@cut@ ^n care acestea trebuie verificate de surse autorizate }i
necesit@ o foarte mare aten]ie din par-ea b@ncii.
Analiza permite identificarea }i evaluarea :
 Necesarului de credite
 Modului ^n care sunt utilizate sumele
 Eficien]ei utiliz@rii capitalului
 Situa]iei financiare - dac@ este corect@ sau nu
 Riscului de creditare pe termen lung
 Surselor de rambursare a creditelor
 Modului ^n care poate fi redus num@rul creditelor problem@ }i
neperformante
 Eficien]ei }i rentabilit@]ii agentului economic

3.1.8. Respectarea de c@tre agen]ii economici a creditului }i a dob$nzii


aferente

Destina]ia creditului este principiul care oblig@ ^mprumutatul de a


utiliza creditul ^n concordan]@ cu scopul pentru care a fost acordat.
Urm@rirea destina]iei creditului este pentru banc@ un drept dar }i o
obliga]ie, ^ntruc$t ^n situa]ia ^n care ^mprumutatul schimb@ destina]ia
creditului, banca va putea, potrivit art.20 din Legea nr.33/1991, "s@
^ntrerup@ imediat, f@r@ preaviz, utilizarea creditului aprobat".
Rambursabilitatea la termen este principiul care confer@ echilibru
^ntregului proces de creditare. Rambursarea la scaden]@ a creditului de
c@tre un agent economic d@ posi-bilitatea relu@rii procesului de creditare
pentru un alt client.
Putem vorbi de utilizarea performant@ a creditului numai dup@ ce s-a
^ncheiat un ciclu de acordare - utilizare - rambursare. Nerambursarea la
termen a creditelor produ-ce grave perturba]ii procesului de creditare }i
atrage dup@ sine dob$nzi penalizatoare. Dac@ situa]ia financiar@ a
agentului economic nu permite rambursarea la scaden]@ a creditului }i nu
se ^ntrevede o redresare rapid@, atunci conducerea unit@]ii bancare va fi
^n m@sur@ s@ declan}eze procedura de executare silit@ ca o ultim@
m@sur@ pentru re-cuperarea creditului.

3.1.9. %ntrunirea punctajului minim din fi}a de evaluare a clientului

%n situa]ia ^n care resursele proprii sunt insuficiente ^n raport cu


necesit@]ile de formare a stocurilor determinate pe baze ra]ionale,
^ntreprinderile (societ@]ile comerci-ale) au posibilitatea (sau sunt
constr$nse) s@ apeleze la angajarea de credite bancare pe termen scurt.
Un asemenea angajament este unul firesc, ^ntruc$t creditul bancar este
un veritabil "lubrifiant" al economiei de pia]@, ba chiar o "locomotiv@" a
acestui tip de economie.
%ns@ creditul (sprijinul) bancar pe termen scurt nu poate fi ob]inut
dec$t de ^ntre-prinderile cu "voca]ie" pentru acesta, care se dovede}te
printr-o documenta]ie corespun-z@toare, verificat@ la momentul ini]ial de
c@tre speciali}tii b@ncii }i ^n cursul derul@rii procesului de creditare.
Pe baza practicii dintr-o perioad@ recent@, ^n ]@rile cu economii
concuren]iale dezvoltate, s-a ajuns la o anumit@ gril@, prin care b@ncile
evalueaz@ performan]ele fi-nanciare ale ^ntreprinderii, ^n func]ie de care
se accept@ sau nu creditele bancare soli-citate.

Aceste performan]e sunt sintetizate ^n modul urm@tor :

INDICATORI DE PERFORMAN[~ FINANCIAR~ URM~RI[I DE B~NCI %N PROCESUL


CREDIT~RII PE TERMEN SCURT

Nr. Clasa (%)


Indicatorul
crt. 1 2 3 4 5
Gradul de ^ndatorare (G^)
50,1- 65,1- peste
1 DTML + DTS 0-30 30,1-50
G ^= × 100 (1) 65 80 80
A
Lichiditatea imediat@ (Li)
Db + Cr / t peste 95,1- 75,1- 50,1- sub
2 Li = × 100 (2) 110 110 95 75 50
DTS + CrTS
Solvabilitatea patrimonial@ (Sp)
peste 30,1- 20,1- sub
3 CS + Re+ Pr ne 40,1-50
Sp = × 100 (3) 50 40 30 20
CS + Re+ Pr ne + Dt
Rentabilitatea ^n func]ie de
cheltuieli (R/Ch) peste sub
4 Pr n
5,1-10 3,1-5 1,1-3
10 1
R / Ch = × 100 (4)
Cnt
Gradul de acoperire a cheltuielilor
din venituri (Grach) peste 100,1- 90,1- 70,1- sub
5 VI 120 120 100 90 70
Grach = × 100 (5)
Chl
/ Punctajul Fiec@rui Indicator Pe Clase 10 8 5 2 0
/ Categoria de ^ncadrare A B C D E
/ Punctajul cumulat al categoriei 44-50 26-43 11-25 1-10 0

Sintetic, cele 5 categorii de ^ncadrare a performan]elor financiare ale


solicitan]ilor de credite bancare pe termen scurt au urm@toarele
semnifica]ii :
• A - %mprumutatul are, ^n mod sigur, capacitatea de a rambursa
ratele scadente }i de a pl@ti dob$nzile datorate din propriile
resurse, iar pentru viitor se prefi-gureaz@ a avea o situa]ie
financiar@ solid@;
• B - %mprumutatul are o situa]ie financiar@ stabil@, chiar dac@
exist@ }i unele as-pecte nesatisf@c@toare din punct de vedere
financiar;
• C - %mprumutatul, se confrunt@ cu c$teva aspecte
nesatisf@c@toare din punct de vedere financiar, care afecteaz@
capacitatea de rambursare a creditelor scadente;
• D - %mprumutatul se caracterizeaz@ printr-un num@r important de
aspecte nesa-tisf@c@toare din punct de vedere financiar, care-i
pericliteaz@ capacitatea de ram-bursare a creditelor;
• E - Performan]a financiar@ a ^mprumutatului este at$t de slab@,
^nc$t rambursa-rea creditelor scadente }i plata dob$nzilor datorate
sunt imposibile.
Capacitatea ^ntreprinderii de a onora datoriile fa]@ de b@nci se
apreciaz@ ca bun@, slab@ sau rea (nesatisf@c@toare), potrivit
urm@toarelor caracteriz@ri :

APRECIEREA CAPACIT~[II
CON[INUTUL SITUA[IEI %NTREPRINDERII
DE ONOARE A DATORIEI
%ntreprinderea nu are dob$nzi }i credite restante, iar
soldul dato-riei nu cuprinde sume capitalizate din
BUN~ ree}alon@ri anterioare ale dob$nzii sau/}i ratelor
scadente (Obs. Sumele restante pentru o perioad@ de
sub 30 de zile se includ ^n soldul datoriei).
%ntreprinderea are dob$nzi sau rate de credit restante
pentru pe-rioade de timp mai mari de 30 de zile, dar
SLAB~
mai mici de 90 de zile sau are ^n dob$nzi capitalizate
^n soldul datoriei.
%ntreprinderea are restan]e la dob$nzile datorate sau
REA la ratele scadente ale creditului cu durate ce dep@}esc
(NESATISF~C~TOARE) 90 de zile sau exist@ ree}alon@ri ale creditelor
scadente sau/}i ale dob$nzilor datorate.

Aprecierea sintetic@ a ^ntreprinderilor se realizeaz@ ^n cele mai multe


cazuri, prin indicatorul numit scor, re]inut ^n literatura de specialitate sub
nota]ia Z.

3.2. Evaluarea riscului creditelor acordate de BRD clien]ilor s@i

Riscul de credit :
 Este solicitantul demn de ^ncredere ? Aceasta este o ^ntrebare
aparent evi-dent@, al c@rei r@spuns retroactiv, ^ns@, se
dovede}te de multe ori a fi "Nu". "Cunoa}te]i clientul" este un
sfat s@n@tos, cei "4 C" ai credit@rii fiind tot at$t de valabili ca
^ntotdeauna :
Caracter - Este clientul onest }i demn de ^ncredere ? Acestea nu
sunt
singurele calit@]i necesare, ele trebuind s@ se alieze cu
capacita-
tea.
Capacitate - Este o slab@ consolare faptul c@ un credit
neperformant apar]ine
unui client de bun@ credin]@, dar ... cam prost@nac.
Capital - Contribu]ia ^n capital a clientului trebuie s@ fie
adecvat@.
Colateral - Menit s@ protejeze banca ^mpotriva situa]iilor
neprev@zute, atunci
c$nd este cazul, }i s@ disciplineze clientul.

Riscul tranzac]ional :

 Trebuie ^n]eleas@ ^n totalitate tranzac]ia financiar@ pe care v@


propune]i s-o ^n-cheia]i cu clientul. Trebuie de asemenea identificat
rolul b@ncii ^n tranzac]ia propus@, riscurile }i expunerea la risc ^n
fiecare etap@ a acestui proces. Facili-tatea de credit trebuie
structurat@ pentru a minimiza/elimina tiscurile tranzac]io-nale.
 Creditul trebuie s@ fie adecvat, fiind necesar@ identificarea clar@ a
altor surse de finan]are, ^n cazul ^n care compania respectiv@ are
probleme.

Profitabilitatea :

 Acordarea creditului trebuie s@ constituie o afacere profitabil@. Pe


l$ng@ marja dob$nzii la creditele ^n numerar, e necesar@ stabilirea
comisioanelor/FX/depune-rilor suplimentare cu care compania a fost
de acord. %n cazul ^n care clientul are o rela]ie cu o alt@ banc@,
este necesar ca partea b@ncii dvs. ^ntr-o asemenea afacere s@ fie
propor]ional@ cu nivelul relativ de expunere la risc.

Riscul domeniului de activitate :

 Se pune ^ntrebarea : portofoliul filialei/b@ncii este deja


suprasaturat ^n acest sec-tor de pia]@ ? Dac@ acest sector s-a
confruntat deja cu dificult@]i, probabilitatea de acordare a creditelor
va fi redus@ ^n viitor.

Riscul produsului :
 Produsul bancar oferit implic@ un risc inerent ? Creditele la termen
cu dob$nd@ fix@ pot implica banca ^ntr-un risc al ratei dob$nzii
inacceptabil.

Riscul lichidit@]ii :

 Este necesar@ men]inerea necesarului de capital }i a indicatorilor


lichidit@]ii ca un ^ntreg, creditele substan]iale - mai ales cele care
nu sunt acordate pe termen scurt - put$nd prezenta probleme de
finan]are.

Riscul de urm@rire }i control :

 Este posibil@ supravegherea efectiv@ a avansului acordat ? B@ncile


au ^nv@]at din experien]e nefericite c@ avansurile ^n numerar
pentru "scopul general" sau "capitalul circulant" pot fi u}or deviate
^n scopuri neproductive, ^n absen]a unui control ulterior.

S-a estimat c@ exist@ mai mult de 700 de indicatori financiari


"recunoscu]i", a}a ^nc$t este necesar@ selectarea celor cu adev@rat
importan]i, pentru a limita num@rul cal-culelor cerute }i pentru a face
prezentarea indicatorilor ale}i ^ntr-un mod c$t mai sim-plu }i mai u}or de
^n]eles. Nici un factor de decizie nu dore}te s@ fie confruntat cu o jungl@
de cifre. Este deci necesar@ selectarea indicatorilor cheie, ale}i pentru a
oferi perspectiva dorit@.
Principala utilitate a indicatorilor rezid@ mai cur$nd ^n detectarea
direc]iilor unei companii de-a lungul unei perioade de timp dec$t ^n
scopul compar@rii acelei compa-nii cu altele asem@n@toare. O ^ncercare
de a m@sura indicatorii unei anumite companii cu ajutorul etalonului
"Mediilor Industriale" ar putea produce un rezultat lipsit de orice
relevan]@. %n afara problemelor de clasificare prezentate de multe
companii care au o activitate foarte variat@, exist@ un num@r de
considera]ii de ordin practic, cum ar fi : finaluri diferite ale exerci]iilor
financiare, anualizare, importan]@, natura activit@]ii, fi-nan]area activelor
}i amplasarea. Dac@ se fac compara]ii ^ntre indicatorii a doi clien]i care
func]ioneaz@ ^n acela}i domeniu de activitate, trebuie s@ se efectueze
compara]ia utiliz$nd aceia}i indicatori.
Indicatorii nu trebuiesc analiza]i ^n mod izolat unii fa]@ de ceilal]i sau
fa]@ de compania a c@rei situa]ie o reflect@. %n acest mod, indicatorii
vor ridica noi probleme ^n loc s@ dea r@spunsuri la cele deja existente,
depinz$nd de analist s@-}i foloseasc@ talentul }i bunul sim] pentru a
determina posibilitatea ca ace}ti factori s@ conduc@ la o situa]ie mai
bun@ sau mai rea ^n viitor.
Indicatorii pot fi descri}i ca fiind "statici" ^n compara]ie cu cifrele din
bilan], "di-namici" ^n compara]ie cu cifrele din situa]ia veniturilor sau
"compozi]i" atunci c$nd sunt compara]i cu ambele situa]ii financiare, dar
to]i se ^ncadreaz@ ^n trei categorii principale :
 Indicatori financiari - M@soar@ structura financiar@ }i lichiditatea
companiei, ar@-t$nd modul ^n care acestea se raporteaz@ la
activitatea comercial@.
 Indicatori de produc]ie - Se refer@ la modul ^n care compania ^}i
desf@}oar@ ac-tivitatea comercial@, dar nu ]in cont de modul de
finan]are al acesteia.
 Indicatori de investi]ii - Stabilesc leg@tura ^ntre ac]iunile comune
(}i pre]ul lor pe pia]@) }i profiturile, dividendele }i activele
companiei.
Ca ^mprumut@tori, b@ncile sunt preocupate ^n primul r$nd de
capacitatea de acope-rire a serviciului datoriei }i tind s@-}i focalizeze
aten]ia asupra primelor dou@ categorii de indicatori.

3.3. Etapele acord@rii creditului pentru agen]ii economici

 Banca Rom$n@ pentru Dezvoltare prin unit@]ile sale acord@ credite


pe termen scurt pe o durat@ ce nu dep@}e}te 12 luni, credite pe
termen mediu de p$n@ la 5 ani }i credite pe termen lung cu durata
de peste 5 ani;
 Pot beneficia de credite persoanele juridice }i fizice care au deschise
conturi la unit@]ile b@ncii;
 Sucursalele, filialele }i agen]iile pot acorda credite clien]ilor care au
sediul soci-al sau domiciliul, dup@ caz, pe raza teritorial@ a
jude]ului ^n care unitatea b@n-cii ^}i desf@}oar@ activitatea, sau
^n localit@]ile cele mai apropiate din jude]ele limitrofe ^n care nu
exist@ alte unit@]i ale BRD;
 Banca verifica ^mprumuta]ii de la acordarea creditului }i p$n@ la
rambursarea integral@ a acestuia. Ca urmare, activitatea de
creditare implic@ ^n permanen]@, analize privind situa]ia
patrimonial@, rezultatele economico-financiare, capacitatea
managerial@, credibilitatea fiec@rui client }i alte elemente care s@
permit@ evalu-area poten]ialului economic }i financiar prezent }i ^n
perspectiv@;
 Creditele solicitate, indiferent de valoare }i durat@ se acord@ cu
destina]ii preci-se pe baz@ de contracte din care s@ rezulte clar to]i
termenii }i toate condi]iile }i dac@ solicitan]ii prezint@ credibilitate
pentru rambursarea creditului }i a do-b$nzilor la termenele stabilite;
 La creditele acordate, banca percepe dob$nzi }i comisioane ale
c@ror nivele se stabilesc de Consiliul de Administra]ie sau Comitetul
de Direc]ie, dup@ caz;
 Cererile de credite, indiferent de competen]a de aprobare, se
analizeaz@ }i se ^nsu}esc de unit@]ile b@ncii, pe baza
documentelor prezentate de solicitan]i. Cre-ditele se aprob@ potrivit
competen]elor stabilite de Consiliul de Administra]ie;
 Volumul creditelor, destina]ia, duratele de creditare, garan]iile
necesare, dob$nzi-le, condi]iile de rambursare a creditelor, precum }
i alte clauze se stabilesc prin contractele de credite ^ncheiate pe
baza negocierii directe ^ntre banc@ }i clien]ii s@i;
 Volumul total al angajamentelor b@ncii (credite }i scrisori de
garan]ie) fa]@ de un singur client (debitor) nu poate dep@}i 20% din
fondurile proprii ale b@ncii;
 Dup@ aprobare, creditele se pun la dispozi]ia clien]ilor ^n condi]iile
negociate prin contractele de credit ^ncheiate, ^nregistr$nd
concomitent angajamentul ^n eviden]a extrabilan]ier@ a b@ncii, la
data, pe durata }i valoarea prev@zut@ ^n contract.
Pe m@sura utiliz@rii creditului se diminueaz@ angajamentul din
eviden]a extra-bilan]ier@ }i se urm@re}te derularea acestuia, p$n@
la rambursare;
 Pentru a putea urm@ri destina]ia creditului acordat acesta nu se
elibereaz@ ^n numerar dec$t ^n cazuri foarte bine justificate cu
aprobarea conducerii unit@]ii b@ncii;
 Banca verific@ la to]i clien]ii utilizarea creditelor potrivit destina]iei,
existen]ei garan]iilor }i respectarea celorlalte clauze din contractele
de credite;
 Dup@ aprobarea unui credit, nu poate anula sau reduce cuantumul
acestuia dec$t ^n cazuri justificate, determinate de constatarea
furniz@rii de c@tre client a unor date nereale }i numai dup@
expirarea unui termen de preaviz de minimum 5 zi-le calendaristice,
care va fi comunicat ^n scris acestuia. Banca poate ^ntrerupe
imediat, f@r@ preaviz, utilizarea de c@tre client a unui credit
aprobat, ^n cazul ^n care acesta a ^nc@lcat condi]iile contractului
de credit sau ^n cazul ^n care si-tua]ia economic@ }i financiar@ a
acestuia nu mai asigur@ condi]ii de garan]ie }i rambursare;
 Banca nu acord@ credite pentru rambursarea altor credite scadente.
 Concluziile privind acordarea creditului se vor cuprinde ^n "Fi}a de
analiz@ pen-tru aprobarea creditului" din care trebuie s@ rezulte :
o capacitatea de rambursare a clientului pe baza bugetului de
venituri }i cheltuieli ale familiei;
o actele de proprietate asupra bunurilor cu care se garanteaz@
creditul;
o constituirea aportului propriu;
o determinarea corect@ a nivelului creditului
 Propunerea de aprobare este ^nsu}it@ de }eful compartimentului
prin semnarea "Fi}ei de analiz@ pentru aprobarea creditului".
Aceasta ^mpreun@ cu toat@ docu-menta]ia creditului se prezint@
pentru avizare consilierului juridic;
 %n cazul respingerii cererii de credit, Referatul ^ntocmit de ofi]erul
de credit se vizeaz@ de }eful compartimentului }i de directorul
unit@]ii b@ncii, iar motivul se va comunica ^n scris clientului.
Fiecare afacere este expus@ unei variet@]i de riscuri ^n toate etapele
ciclului de produc]ie. Succesul }i for]a financiar@ a afacerii depind de
priceperea cu care aceste riscuri sunt gestionate.
Din moment ce capacitatea debitorului de a acoperi serviciul datoriei se
afl@ ^n di-rect@ leg@tur@ cu performan]ele de ordin financiar, este vital
ca bancherul s@ ^n]eleag@ clar care sunt riscurile care ar putea avea o
influen]@ negativ@ asupra ciclului finan-ciar.
A}adar, primul pas ^n orice rela]ie de creditare este str$ngerea
sistematic@ a infor-ma]iilor de ordin financiar, economic, de pia]@,
industrial, de produc]ie, referitoare la compania respectiv@, toate av$nd o
natur@ specific@ sau general@, ^n scopul determin@-rii tipului de risc
implicat }i a cuantific@rii acestuia. Sarcina ofi]erului de credit este de a
c$nt@ri diver}ii factori }i de a ajunge la o concluzie privitoare la gradul de
sigu-ran]@ al solicit@rii de credit.
Acest proces va folosi, de asemenea, la determinarea urm@toarelor
elemente :
• limita maxim@ a expunerii la risc, ^n func]ie de politica b@ncii
• produsele bancare necesare
• structurarea creditului
• condi]iile de creditare
• necesarul de garan]i/colateral
• cerin]e de control/verificare
• comisionul }i structura dob$nzii
%n timp ce ofi]erii de credit entuzia}ti se concentreaz@ pe bun@
dreptate asupra ocaziilor profitabile de creditare, pentru a permite filialei
respective s@-}i satisfac@ sco-purile de marketing, trebuie s@ ]inem cont
de faptul c@ validarea final@ a oric@rei pro-puneri de creditare va
depinde de o serie de alte considera]iuni, care nu sunt neap@rat evidente
din punctul de vedere al filialei respective. Lista de mai jos nu este ^n nici
un caz exhaustiv@, dar indic@ varietatea considera]iunilor care trebuiesc
avute ^n vedere ^n analiza oric@rei propuneri de creditare.
Propunerea de creditare trebuie s@ fie conform@ condi]iilor existente
^n licen]a de func]ionare a b@ncii }i cu politica de credit a acesteia.
Etapele acord@rii creditului sunt :
 discu]ia pentru acordarea creditului dintre reprezentantul
societ@]ii }i inspectorul de credit
 prezentarea actelor necesare pentru identificarea firmei : statut,
contract de so-cietate, extras din hot@r$rea AGA ^n care se
specific@ calitatea de administrator
 dispunerea cererii de credit, balan]@, bilan], garan]iile propuse,
garan]ie pe pro-prie r@spundere privind creditul ce urmeaz@ a fi
contractat, situa]ia ^mprumutu-rilor }i disponinibilit@]ilor b@ne}ti
la alte b@nci
 se ^ntrune}te comisia de credite, garan]ii }i risc care supune
aprob@rii cererea de credit care d@ aprobarea de principiu, ini]ial@,
provizorie
 ^ntocmirea de c@tre inspectorul de credit a unui referat privind
acordarea credi-tului
 semnarea referatului cu propunerea inspectorului de credit de c@tre
comisia de credite, garan]ii }i risc
 ^ntocmirea contractului de garan]ie imobiliar@
 ^ntocmirea "contractului de credit" ^ntre banc@ }i solicitatorul
creditului
 semnarea contractului de c@tre cele 2 p@r]i, numerotarea ^ntr-un
registru special }i datarea lui
 predarea unui exemplar al contractului de credit la compartimentul
"Decont@ri contabilitate" pentru punerea la dispozi]ie a creditului

3.4. Rambursarea creditului

Creditul se ramburseaz@ ^n rate lunare egale ^mpreun@ cu dob$nda


calculat@ la sol-dul creditului.
Creditul se poate rambursa }i ^n rate lunare, astfel ^nc$t ^n primii 3
ani de credita-re, clientul s@ ramburseze minim 30% din valoarea
creditului, perioad@ ^n care do-b$nda calculat@ lunar, la soldul creditului
se colecteaz@ ^ntr-un cont special deschis pe fiecare beneficiar. Dup@
expirarea celor 3 ani, restul de 70% din credit se ramburseaz@ ^n rate
lunare constante ^mpreun@ cu dob$nda calculat@ la soldul creditului, iar
la aceast@ sum@ se adaug@ dob$nda din anii anteriori, e}alonat@ ^n
sume egale pe peioada de rambursare r@mas@.
Pentru neplata la scaden]@ a unei rate lunare, banca este ^n drept s@
treac@ la recu-perarea imediat@ a ratei creditului }i a dob$nzilor datorate
de ^mprumutat din contul de disponibilit@]i al acestuia sau al agentului
economic, ^n calitate de fidejusor, sau din orice alte venituri realizate de
persoana fizic@. %n cazul ^n care acest lucru nu este posibil, se va trece
la recuperarea sumelor datorate potrivit Normelor de recuperare a
creditelor neperformante.
Modalit@]ile de recuperare se refer@ la :
 Restructurarea financiar@ prin ^ncheierea de acte adi]ionale la
contractele de cre-dite;
 Procedura de executare a clien]ilor.
Prin restructurare se realizeaz@ o ^n]elegere ^ntre o societate
comercial@ }i banc@, av$nd ca scop recuperarea datoriei, f@r@ a se
apela la justi]ie, concretizat@ prin ^nche-ierea unui adi]ional la contractul
de credit.
Aceast@ modalitate se va utiliza atunci c$nd capacitatea de rambursare
poate fi sta-bilit@ clar, av$nd ^n vedere informa]iile de baz@ asupra
clientului }i afacerii (din banc@ }i pe teren), }i este preferabil@ unor
proceduri ^ndelungate }i costisitoare ca ^n cazul falimentului.
Adi]ionalul la contractul de credit se va ^ncheia obligatoriu ^n scris }i
se va referi, dup@ caz, la :
• prelungirea perioadei de rambursare;
• v$nzarea unei p@r]i din active, cu condi]ia ca activele r@mase s@
nu afecteze func]ionarea firmei la nivelul avut ^n vedere la
acordarea creditului;
• reducerea datoriei clientului prin achitarea unei p@r]i din aceasta (5-
10%), ca o dovad@ a bunei credin]e a sa. Suma se stabile}te ^n
raport de disponibilul cli-entului }i de comun acord cu acesta;
• solicitarea de garan]ii suplimentare : gaj (conform art.480, alin.4 din
Codul Co-mercial), ipotec@, cesionare de venituri;
• suplimentarea creditului acordat ini]ial;
• conversia datoriei ^n ac]iuni;
• alte c@i.
%n adi]ionalul la contractul de credit ^ncheiat cu clientul se vor stabili
cler etapele de realizare pe baza ^ncas@rilor ce se vor ob]ine, obliga]iile
de plat@ pe care le are clientul cu indicarea cuantumului }i termenelor de
plat@ }i ^n mod obligatoriu data de ^nceput }i de sf$r}it a acestuia,
acordul clientului privind controlul b@ncii asupra opera-]iunilor efectuate
pe durata ramburs@rii creditului, precum }i orice alte condi]ii }i ele-mente
considerate necesare.
Orice abatere de la prevederile actului adi]ional la contractul ^ncheiat
poate duce la declan}area procedurii de executare silit@ a clientului.
Perfectarea adi]ionalului la contractul de credit se face de c@tre
unitatea teritorial@ care a ^ncheiat contractul de credite dup@ ob]inerea
aprob@rii potrivit competen]elor stabilite la punctul 3.
%n cazul ^n care ^n urma m@surilor luate, situa]ia unui agent
economic se ^mbun@-t@]e}te, iar creditul neperformant trece ^ntr-una
din categoriile "A - C", potrivit perfor-man]elor financiare sau ^n
categoriile "standard", "^n observa]ie" sau "substandard" po-trivit
serviciului datoriei, scoaterea acestuia din categoria credite
neperformante se aprob@ de directorul unit@]ii operative, la propunerea
inspectorului cu atribu]ii ^n recu-perarea creditelor neperformante,
urm@rind ca despre aceasta s@ se informeze operativ, ^n scris,
Compartimentul recuperarea creditelor neperformante din Central@.
Procedura de executare a clien]ilor este utilizat@ atunci c$nd s-a
constatat c@ toate c@ile propuse anterior au fost epuizate, clientul nu
respect@ conven]iile anterioare, este evaziv sau obstruc]ioneaz@ banca.
Procedura de executare se refer@ la :
 executarea garan]iilor
 declararea falimentului
De vreme ce un bancher prudent va avnsa bani doar ^n situa]ia ^n care
este sigur c@ sumele vor fi rambursate, este logic@ necesitatea
identific@rii clare a surselor de rambursare }i, dac@ acest lucru este
posibil, aceste surse trebuiesc garantate ^n folosul b@ncii.
Din nefericire, un factor comun al multor ^mprumuturi care au mers
prost este uni-citatea sursei de rambursare, care, ^n final, nu s-a
materializat.
Ofi]erul de credit experimentat trebuie s@ examineze fiecare propunere
de ^mpru-mut, ^n c@utarea unor surse de ^mprumut alternative sau
suplimentare, ^ncerc$nd s@ aleag@ cea mai interesant@ combina]ie ^n
scopul de a furniza o mai bun@ protec]ie ^mpotriva evenimentelor
nea}teptate.
Rambursarea creditelor se face la termenul }i cuantumul din "contractul
de credite" atunci c$nd aceasta este prev@zut@ s@ se fac@ integral la o
anumit@ dat@ sau din "gra-ficul de rambursare" anex@ la contractul de
credite c$nd rambursarea este prev@zut@ ^n rate : lunare, trimestriale
sau semestriale, sup@ caz
Creditele sau ratele la credite, dup@ caz, se ramburseaz@ din ini]iativa
clientului, prin virament, mandat po}tal sau depuneri ^n numerar direct la
casieria b@ncii.
%n cazul neramburs@rii la scaden]@ a creditelor sau ratelor la credite,
dup@ caz, ^n ziua urm@toare scaden]ei se trece la restan]@ suma
rambursat@, prin creditarea contului de credite curente }i respectiv
debitarea contului de credite restante.
La creditele restante se calculeaz@ }i ^ncaseaz@ dob$nzi majorate,
potrivit contracte-lor de credite ^ncheiate cu clien]ii, ^ncep$nd din ziua
trecerii la restan]@ p$n@ la data ramburs@rii lor.

3.5 Urm@rirea }i controlul derul@rii creditelor curente

Ulterior acord@rii creditului, unitatea bancar@ va urm@ri :


 ^ncasarea ratelor din credit }i a dob$nzilor calculate de banc@ la
termenele sta-bilite, din ini]iativa debitorului;
 trecerea la restan]@ a ratelor de credit neachitate la termen }i
calcularea de do-b$nzi penalizatoare de la data trecerii la restan]@.
%n termen de 10 zile de la apari]ia ^nt$rzierii la plat@, unitatea
bancar@ va analiza ultima balan]@ de verifi-care a societ@]ii
comerciale c@reia i-a acordat credit }i va stabili cu administra-torul
societ@]ii dac@ exist@ condi]ii de rambursare a creditului conform
graficului
%n cazul ^n care se constat@ cu certitudine imposibilitatea achit@rii
integrale sau par]iale a datoriilor agentului economic c@tre banc@,
unitatea bancar@ ia m@suri operati-ve de recuperare a creditului din
^ncas@rile societ@]ii }i de executarea garan]iei pe cale juridic@.
Totodat@, ^ntocme}te o not@ de analiz@ a situa]iei create, care,
^mpreun@ cu propunerile sucursalei, va fi emis@ operativ Direc]iei
Credite }i Direc]iei Resurse }i Plasamente.
Controlul periodic al companiei }i al mediului ^n care acesta
func]ioneaz@ constitu-ie o parte vital@ a procesului de creditare, un
bancher prudent trebuind s@ ob]in@ o confirmare periodic@ a faptului c@
evaluarea pe care s-a bazat acordarea ^mprumutului este ^nc@ valid@.
Detectarea din vreme a unei evolu]ii nefavorabile }i a zonelor ^n care
riscul a crescut furnizeaz@ ^n cel mai r@u caz bancherului o marf@
nepre]uit@ - timpul - timpul necesar identific@rii cauzelor care stau la
baza acestor evolu]ii }i adopt@riinormelor co-rective, d$ndu-i ^n acest fel
posibilitatea de a lua ini]iativa, ^n loc de a fi dep@}it de evenimente, cum
se ^nt$mpl@ de multe ori, }i de a fi for]at s@ ia o serie de hot@r$ri
pripite, ^ntr-un ritm }i la un moment pe care nu }i le poate alege.
Urm@rirea modului de derulare a creditelor ^ncepe odat@ cu aprobarea
}i acordarea unui ^mprumut bancar }i ]ine p$n@ la rambursarea
integral@ a acestuia }i plata tuturor datoriilor ce se formeaz@ ca urmare a
creditului acordat.
Scopul activit@]ii de urm@rire a derul@rii creditelor este ^n general de
a men]ine pe tot parcursul credit@rii condi]iile ini]iale de la acordare,
pentru a se preveni transforma-rea unui credit ini]ial performant s@
ajung@ neperformant, adic@ de a preveni deteriora-rea situa]iei
economico-financiar@ a ^mprumutatului }i implicit a mic}or@rii
capacit@]ii acestuia de a rambursa la scaden]@ creditul primit }i de a
pl@ti la timp dob$nda }i co-misioanele aferente.
Rezultatul urm@ririi creditelor trebuie s@ conduc@, ^n cazul depist@rii
unor devia]ii de la condi]iile ini]iale de acordare, la luarea unor m@suri
imediate de remediere pen-tru pre^nt$mpinarea deterior@rii serviciului
datoriei ^mprumutatului.
Urm@rirea derul@rii creditelor se va realiza de c@tre ofi]erul de credite,
lunar sau ori de c$te ori este nevoie, adic@ ori de c$te ori exist@
informa]ii, de orice natur@, ca situa]ia economico-financiar@ a agentului
economic are tendin]e de declin datorit@ unor cauze de ordin financiar
sau nefinanciar, dependente sau independente de voin]a mana-gerului.
Informa]iile pe care banca le poate lua ^n seam@ pentru efectuarea
unor analize suplimentare celor din planificarea pe sucursala, pot fi de
orice natur@ }i ^n special culese din urm@toarele surse :
 conturile clientului din banc@
 raport@rile financiar-contabile
 mass media
 vizite efectuate la sediul clien]ilor
Analiza propriu-zis@, efectuat@ ^n scopul urm@ririi modului de derulare
a creditelor, se va efectua at$t scriptic c$t }i faptic. Scriptic se va efectua
pe baza raport@rilor fi-nanciar - contabile periodice, depuse la
administra]ia financiar@, sau ^n lipsa acestora, pe baza balan]elor
contabile de verificare pentru care trebuie s@ se solicite expertiza
contabil@ a unei comisii de audit specializat@ }i autorizat@.
Faptic, analiza se efectueaz@ la sediul firmei prin compararea datelor
contabile cu situa]ia fizic@ existent@ pe teren.
Analiza trebuie s@ cuprind@ urm@toarele puncte :
 Verificarea destina]iei creditului :
 s@ corespund@ cu datele declarate de agentul economic ^n
cererea de credit;
 se efectueaz@ prin confruntarea datelor din contabilitatea
sintetic@ cu cele din contabilitatea analitic@ }i acestea cu datele
din actele de plat@ a furnizo-rilor. Pl@]ile f@cute ^n numerar se
confrunt@ cu registrul de cas@ al societ@]ii.
Se va urm@ri ^n mod special ca din ^mprumutul dat s@ nu se fac@
pl@]i pentru:
 produc]ia sau comer]ul cu produse interzise de lege;
 investi]ii, dac@ creditul este acordat pentru desf@}urarea
activit@]ii curente;
 utilizarea creditului pentru rambursarea altor credite bancare,
achitarea altor ^mprumuturi sau pentru finan]area altor firme.
 Verificarea existen]ei garan]iei creditului :
 obiectul creditului, existen]a aprovizion@rilor }i a cheltuielilor
efectuate din credit;
 verificarea garan]iei colaterale (ipoteci, gaj).
Verificarea garan]iei creditelor se efectueaz@ faptic, prin constat@ri la
fa]a locului }i scriptic pe baza datelor din eviden]ele contabile ale
agen]ilor economici.
Verificarea faptic@ a garan]iei creditelor presupune identificarea pe
teren la sediul firmei a bunurilor achizi]ionate din credite. Cu ocazia
verific@rii faptice a garan]iei creditelor, ofi]erii de credite trebuie s@
verifice urm@toarele :
 existen]a stocurilor ^n structura declarat@ ^n planul afacerii la
acordarea creditu-lui }i confruntarea acestora cu datele din
contabilitatea societ@]ii;
 dac@ stocurile achizi]ionate din credite }i identificarea pe teren au
consumul sau desfacerea asigurat@;
 starea calitativ@ }i condi]iile de p@strare a stocurilor achizi]ionate.
Verificarea scriptic@ a garan]iei creditelor se efectueaz@ pe baza
eviden]ei contabile a agen]ilor economici beneficiari de credite
urm@rindu-se :
 reflectarea corect@ ^n eviden]@ a bunurilor achizi]ionate din
creditele acordate;
 concordan]a soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont
eliberate de banc@, cu cele din eviden]a agen]ilor economici.
Responsabilit@]ile ofi]erului de credit (^n cadrul activit@]ii de derulare a
creditelor) :
 Men]inerea informa]iilor urm@rite, la zi
 Urm@rirea permanent@ a calit@]ii conducerii
 Concentrarea asupra scopului }i ramburs@rii creditului
 %n cazul ramburs@rii unui credit
 Controlul, vizite la clien]i, investiga]ii
 Evaluarea riscului
 Conformarea fa]@ de politicile bancare
 Documenta]ia
 Aten]ie la fraud@
 Este bine s@-}i cunoasc@ portofoliul
 Cunoa}terea sectorului de activitate
 Profitabilitatea.
Creditul aprobat se pune la dispozi]ia clientului sub forma limitei de
creditare care este maxim@ }i se acord@ ^n cont separat de ^mprumut
prin debitarea acestuia la data efectu@rii pl@]ii.
Pentru cump@r@ri de locuin]e de la societ@]i comerciale : Creditul se
pune la dispozi]ia clientului numai dup@ ^nscrierea ipotecii asupra
bunurilor imobile care constituie garan-]ia creditului, semnarea
contractului de credit de c@tre giran]i }i ^ncheierea asigur@rii facultative
pentru imobilul cu care se garanteaz@. Plata din credit se face numai prin
virament ^n contul societ@]ii v$nz@toare pe baza ordinului de plat@ sau
a cec-ului sem-nat de client.
Pentru cump@r@ri de locuin]e de la persoane fizice : Creditul se pune la
dispozi]ie nu-mai dup@ ^ncheierea contractului de v$nzare-cump@rare
^n form@ autentic@, ^nscrierea ipotecii asupra bunurilor imobile care
constituie garan]ia creditului, semnarea contractu-lui de credit de c@tre
giran]i }i ^ncheierea asigur@rii facultative pentru imobilul cu care se
garanteaz@. Plata din credit se face numai prin virament ^n contul
v$nz@torului pe baza ordinului de plat@ sau a cec-ului semnat de client }i
a contractului de v$nzare- -cump@rare ^n form@ autentic@ a c@rui
copie se re]ine de banc@ la documenta]ia credi-tului.
Banca va urm@ri :
 respectarea destina]iei creditului, solicit$nd clientului actele
necesare justific@rii utiliz@rii acestuia, care s@ fie ^n concordan]@
cu prevederile din contractul de credit.
 re^nnoirea contractelor de asigurare a locuin]elor aflate ^n garan]ia
creditului.
Un factor cheie ^n evitarea pierderilor este ^n]elegerea faptului c@
gestionarea riscu-lui este un proces continuu }i c@, pe m@sur@ ce mediul
^n care orice companie ^}i desf@}oar@ activitatea se schimb@,
riscurile }i semnifica]ia lor relativ@ se modific@ de asemenea. %n
consecin]@, controlul periodic al societ@]ii }i al mediului ^n care func]io-
neaz@ constituie o parte vital@ a procesului de creditare, un bancher
prudent trebuind s@ ob]in@ o confirmare periodic@ a faptului c@
evaluarea pe care s-a bazat acordarea ^mprumutului este ^nc@ valid@.
Periodic, cel pu]in odat@ pe trimestru se va proceda la verificarea
utiliz@rii creditu-lui conform destina]iei. Urm@rirea utiliz@rii se
efectueaz@ ^n conformitate cu prevederile graficelor de e}alonare }i
rambursarea creditului.
Se va urm@ri permanent modul de utilizare a creditului }i men]inerea
bonit@]ii cli-entului. %n acest scop, acesta, va prezenta lunar b@ncii,
p$n@ la data de 25 ale lunii urm@toare, balan]a de verificare }i
trimestrial, indicatorii privind rezultatele financiare }i obliga]iile fiscale,
situa]ia patrimoniului, balan]a de verificare, vizate de organele de resort
ale direc]iilor jude]ene ale finan]elor publice. Furnizarea de c@tre client a
datelor solicitate, incomplet sau nereal, nerealizarea fluxului de
^ncas@ri }i pl@]i estimat, sc@de-rea indicatorilor economico-financiari
sub nivelul avut ^n vederea ^n momentul acord@-rii ceea ce determin@
schimbarea ^ncadr@rii la o categorie inferioar@.
%n timpul utiliz@rii creditului, ori de c$te ori exist@ indicii de
^nr@ut@]ire a situa]iei economico-financiare a clientului, }eful
compartimentului de creditare, la propunerea in-spectorului de credit care
are repartizat clientul, va face propuneri de men]inere, dimi-nuare sau
recuperare a creditului utilizat.
Propunerea ^nsu}it@ de }eful compartimentului se supune Comitetului
de Credit }i Risc al unit@]ii b@ncii pentru aprobare sau ^nsu}ire.
Pe baza rezultatelor controalelor efectuate, inspectorii de creditare fac
propuneri de m@suri, care se aprob@ de conducerea unit@]ii, }i anume :
 Trecerea la restan]@ a creditelor utilizate prin diminuarea
corespunz@toare a li-mitei de creditare }i recuperarea creditelor
respective din disponibilit@]ile }i ^n-cas@rile clientului ^naintea
altor pl@]i, cu excep]ia drepturilor cu salarii care au prioritate
potrivit prevederilor Legii nr.14/1991.
 Anularea sau reducerea creditului aprobat, ^n cazul ^n care se
constat@ c@ ^m-prumutatul a prezentat b@ncii date nereale pentru
determinarea cuantumului cre-ditului. Aceast@ m@sur@ se ia numai
dup@ expirarea unui termen de preaviz scris de minimum 5 zile.
 %ntreruperea imediat@, f@r@ preaviz, a punerii la dispozi]ia
^mprumutatului de noi tran}e din creditul aprobat ^n cazul ^n care
s-a constatat c@ creditul utilizat s-a folosit ^n alte scopuri dec$t
cele pentru care a fost solicitat }i aprobat. Creditul utilizat ^n alte
scopuri, cu dob$nzile aferente, se retrage imediat din contul de
disponibilit@]i al ^mprumutatului, iar atunci c$nd aceasta nu este
posibil se trece la restan]@.
 %ntreruperea, f@r@ preaviz, a credit@rii ^n cazul ^n care situa]ia
economic@ }i fi-nanciar@ a ^mprumutatului ^nregistreaz@ nivele
sub cele avute ^n vedere la apro-barea creditului }i care nu mai
asigur@ condi]ii de rambursare. Banca poate re-veni la aceast@
m@sur@ dup@ ce se constat@ redresarea situa]iei clientului.
 Retragerea imediat@ a creditului }i dob$nzilor datorate din contul
de disponibili-t@]i al ^mprumutatului, iar c$nd acest lucru nu este
posibil se va trece la recu-perarea creditului }i dob$nzilor prin
executare silit@.
 Pentru creditele care au fost ^n competen]a de aprobare a Centralei
B@ncii, se va informa Direc]ia de Creditare asupra m@surilor luate.
Dup@ aprobarea lor, m@surile stabilite se vor comunica ^n scris
^mprumutatului, ^n termen de 5 zile.

3.6. Propuneri pentru ^mbun@t@]irea activit@]ilor de creditare


pe termen lung a agen]ilor economici cu capital privat

Mediul macroeconomic nefavorabil a contribuit la reducerea


semnificativ@ a oportu-nit@]ilor de creditare BRD, datorit@ sc@derii
cererilor de credite pentru investi]ii }i ca-pital circulant din partea
societ@]ilor rom$ne}ti, ^n timp ce hiper-infla]ia a afectat con-siderabil
veniturile popula]iei, mul]i clien]i fiind nevoi]i s@-}i achite creditele }i s@
se ab]in@ de la altele noi. Cu toate acestea, BRD a decis s@-}i men]in@
strategia de dez-voltare a bazei de clien]i }i a oferit clien]ilor s@i o rat@ a
dob$nzii competitiv@. Aceast@ strategie a permis p@strarea bazei de
clien]i reprezent$nd agen]i economici, }i pe m@sur@ ce situa]ia
macroeconomic@ se va ^mbun@t@]i, BRD consider@ c@ num@rul de
credite acordate popula]iei }i agen]ilor economici va cre}te, ^n termeni
reali, ^ntr-un ritm mai rapid.
Serviciile bancare destinate societ@]iilor comerciale reprezint@ ^n mod
tradi]ional punctul forte al BRD. Principala activitate a BRD const@ ^n
acordarea de credite }i constituirea de depozite. BRD ofer@ o gam@
complet@ de servicii bancare tradi]ionale pentru afaceri particulare (^n
primul r$nd mici }i mijlocii), care reprezentau la 31 de-cembrie 1999
aproximativ 73,7 la sut@ din portofoliul de credite, }i c@tre anumite so-
ciet@]i comerciale de stat selectate, care reprezentau aproximativ 19,5 la
sut@ din acest portofoliu. Creditele c@tre societ@]i comerciale includ
acordarea de credite pentru investi]ii, credite pe termen scurt }i servicii
de factoring }i forfetare.
BRD ofer@ ^n prezent clien]ilor s@i - persoane fizice servicii de
creditare standard, cum ar fi credite pentru locuin]e, autoturisme }i bunuri
de consum, credite pentru ne-voi personale }i pentru cump@rarea de
ac]iuni. La 31 decembrie 1999, BRD avea mai mult de 72.716 de conturi
de credit pentru clien]ii persoane fizice, ^n sum@ total@ de 510,7
miliarde lei (28 milioane USD), reprezent$nd aproximativ 4,7 la sut@ din
credi-tele b@ncii la data respectiv@, o cre}tere ^n termeni reali fa]@ de
anul precedent, c$nd totalul creditelor c@tre persoane fizice s-a ridicat la
316,7 miliarde lei, reprezent$nd 3,6 la sut@ din totalul creditelor. %n plus,
^n 1999 segmentul de pia]@ al BRD ^n ceea ce prive}te creditele c@tre
popula]ie a crescut la aproximativ 19,6 la sut@, de la aproxima-tiv 7 la
sut@ la sf$r}itul lui 1998. BRD ^ncearc@ s@ ocupe un loc c$t mai bun ^n
acest domeniu de activitate pentru a putea oferi clien]ilor s@i o gam@
complex@ de servicii de credite c@tre popula]ie ^n Rom$nia.

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT PE


TERMEN LUNG A SOCIET~[II COMERCIALE S.C."SORY" SA
BIBLIOGRAFIE

Veronel Moned@ }i credit

Avram..............................................
Basno Moned@, credit b@nci

Cezar...............................................

...
Silviu Banii }i credit ^n economia
Cerna............................................... contempora-n@
...
Horia Cristea, Ioan Talpo}, Dorin Gestiunea financiar@ a
intreprinderilor
Cosma....
Marius Gestiunea Financiar@ a
intreprinderilor
Herbei..............................................

.
Teodor Moned@ }i credit

Ro}ca..............................................

..
C@lin Tomo}oiu, Marian Decizia financiar@ ^n practic@

Cri}an..................
........................................................ Legea 15/90 (republicat@)

................
........................................................ Legea 31/90 (republicat@)

................
........................................................ Legea 33/91

................
........................................................ Legea 34/91

................
........................................................ Norme metodologice privind
................ creditarea agen]ilor economici -
BRD-1990

........................................................ Norme de creditarea investi]iilor -


................ BRD- -1990