Sunteți pe pagina 1din 15

NUTRIENŢII ŞI ROLUL LOR ÎN ALIMENTAŢIE

2.1. PROTEINELE

2.1.1. Importanţa nutriţională a P


2.1.2. Calităţile nutriţionale ale P alimentare
2.1.3. Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P alimentare
2.1.4. Clasificarea nutriţională a P
2.1.5. Necesarul de P alimentare
2.1.6. Surse alimentare de P
2.1.7. Consecinţele aportului neadecvat de P

Importanţa nutriţională a P

Funcţiile proteinelor în organism:

-au rol plastic (sau structural) deoarece intră în structura tuturor celulelor;
-intră în structura enzimelor, deci au rol catalitic;
-intră în structura unor hormoni, având rol de reglare a activităţii normale a
organismului;
-intervin în procesul de apărare al organismului, participând la formarea anticorpilor;
-intervin în menţinerea echilibrului osmotic la nivel celular;
-la nevoie, furnizează organismului energie (1 g P = 4,1 kcal).

Importanţa nutriţională a P

În nutriţie, P provin din alimente de origine animală şi vegetală.În urma digestiei, P


eliberează aminoacizii din care sunt constituite.Aminoacizii eliberaţi din P alimentare
servesc, la rândul lor, pentru biosinteza proteinelor specifice, proprii corpului.
Dintre cele 22 tipuri de aminoacizi, puse în libertate prin digestia P hranei, nu toţi
au aceeaşi importanţă pentru organism:
- 8 aminoacizi sunt esenţiali pentru adult şi nu pot fi sintetizaţi în
organism. Pentru nou-născuţi, numărul aminoacizilor esenţiali este 9;
- 2 aminoacizi sunt semi-esenţiali, deoarece pot fi sintetizaţi de organism
dar sinteza lor porneşte de la câte un aminoacid esenţial;
- restul aminoacizilor pot fi sintetizaţi de organism şi se numesc
aminoacizi banali.

1
SURSA AMINOACIZILOR ESENŢIALI ESTE EXOGENĂ, FIIND
REPREZINTĂ DE ALIMENTELE DIN DIETĂ

Importanţa nutriţională a P

Aminoacizii esentiali pt copii sunt:


●histidina
●izoleucina
●leucina
●lizina
●metionina
●fenilalanina
●treonina
●triptofan
●valina

Aminoacizii esentiali pt adulti :


●izoleucina
●leucina
●lizina
●metionina
●fenilalanina
●treonina
●triptofan
●valina

Importanţa nutriţională a P

Aminoacizii semi-esenţiali: cisteina şi tirozina (necesită prezenţa metioninei, respectiv a


fenilalaninei)
Când aminoacizii esenţiali lipsesc sau sunt în cantitate insuficientă organismul nu
poate sintetiza nici o proteină în structura căreia intră aminoacizii respectivi
procesul de biosinteză a proteinelor proprii este stopat
Simpla prezenţă a aminoacizilor esenţiali nu este suficientă, între ei
trebuie să existe o anumită proporţionalitate apropiată de cea din organism
Deoarece DEFICITUL sau EXCESUL aminoacizilor esenţiali are efect negativ asupra
sintezei proteinelor proprii, nivelul acestor aminoacizi în dietă este normat în funcţie de
vârstă, sex, stare fiziologică, activitatea fizica etc.

Calităţile nutriţionale ale P alimentare

Alimentele pe care le consumăm au un conţinut diferit de P, de aceea satisfac diferit


necesarul de aminoacizi al organismului.

2
Aportul proteic al alimentelor se evaluează din punct de vedere cantitativ şi
calitativ (în special !!)

Calitatea P alimentare este conferită de:


- conţinutul în aminoacizi esenţiali;
- raportul dintre aminoacizii esenţiali;
- prelucrarea tehnologică a alimentelor ( care poate afecta, mai mult sau mai
puţin, calitatea proteinelor);
- prezenţa factorilor anti-nutritivi din alimente (de ex. în leguminoase, inhibitorul
tripsinic);
- digestibilitatea alimentelor (depinde de prezenţa unor substanţe nedigerabile, ca
de ex. celuloza).

Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P alimentare

Metode de evaluare :-biologice


- chimice
Metodele biologice folosesc ca obiect de studiu animalele de laborator sau
voluntari umani şi sunt metode medicale.
Metodele chimice au la bază analize chimice, în special dozarea
cromatografică a aminoacizilor esenţiali.

Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P alimentare

METODELE BIOLOGICE

1. VALOAREA BIOLOGICĂ(VB)cantitatea de azot reţinut de organism din


totalul azotului absorbit.

V.B.=Nretinut/ Nabsorbit•100
VB maxim este, teoretic, 100, pentru cazul în care proteina absorbită este folosită
fără pierderi pentru sinteza proteinelor proprii, dar practic nu există proteină alimentară
cu VB =100. Cea mai mare VB = 94-96 aparţine proteinelor oului, considerate proteine
etalon.
Există o proteină etalon cu VB=100, numită proteină FAO/OMS, care este
o combinaţie ipotetică de aminoacizi esenţiali.
VB a unei proteine este afectată dacă unul sau mai mulţi aminoacizi esenţiali sunt
în cantitate insuficientă sau lipsesc.
Aminoacizii esenţiali care prin lipsa lor parţială sau totală afectează VB a unei proteine se
numesc aminoacizi limitanţi (sau factori limitanţi ai VB).

Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P alimentare

 Ex. de aminoacizi limitanţi:

3
LIZINA – aminoacid limitant pentru proteinele din cereale (în special, din grâu)
METIONINA – aminoacid uşor limitant pentru proteinele laptelui şi cele din muşchiul
de vită dar puternic limitant pentru proteinele din leguminoasele uscate
TRIPTOFANUL – aminoacid puternic limitant pentru proteinele din porumb şi orez.

Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P alimentare

2. UTILIZAREA NETĂ A PROTEINELOR (NPU)este cel mai utilizat sistem


(metoda oficială) de evaluare a calităţilor nutriţionale ale unei proteine.

3. COEFICIENTUL DE UTILIZARE DIGESTIVĂ (CUD)

Între NPU, CUD şi VB există relaţia:

NPU=CUD • VB
4. COEFICIENTUL DE EFICACITATE PROTEICĂ (RAŢIA EFICIENTĂ DE
PROTEINĂ, Protein Efficiency Ratio )

Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P alimentare

METODELE CHIMICE
1. INDICELE CHIMIC sau „Chemical Score” – se determină pentru cei 8
aminoacizi esenţiali

4
* în g/100 g proteină
proteina de referinţă este proteina FAO/OMS (cu Ic=100), iar proteina test, cea supusă
analizei
IMPORTANT! Alimentele ale căror proteine au Ic < 50 nu sunt considerate surse bune
de P.

2. INDICELE AMINOACIZILOR ESENŢIALI

unde Ic1, Ic2 etc. sunt indicii chimici ai celor 8 aminoacizi esenţiali

Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P alimentare

IMPORTANT!!! Evaluarea calităţilor nutriţionale ale P este obligatorie în cazul


înlocuirii proteinelor animale cu proteine vegetale, aşa cum se întâmplă la fabricarea
produselor simulate, care sunt alimente dietetice (de ex. în situaţia când carnea este
înlocuită cu soia)

CLASIFICAREA NUTRIŢIONALĂ A PROTEINELOR

 Pe baza conţinutului în aminoacizi esenţiali şi a raportului dintre aceştia, P


alimentare se împart în 3 clase:

 I. Proteine cu VB ridicată (PROTEINE COMPLETE)


 II. Proteine cu VB medie (PROTEINE PARŢIAL COMPLETE)
 III. Proteine cu VB scăzută (PROTEINE INCOMPLETE)

CLASIFICAREA NUTRIŢIONALĂ A PROTEINELOR

5
Clasa Caractere Exemple
Biochimice Biologice
I Conţin toţi Au cea mai ovovitelina,
aminoacizii mare eficienţă ovoalbumina – ou
Complete esenţiali în în promovarea lactalbumina,
proporţii creşterii pe lactoglobulina, cazeina
apropiate de cele care o pot – lapte
corespunzătoare întreţine chiar
omului când aportul actina, miozina,
este mai redus mioalbumina – carne

II Conţi n toţi Pentru glicinina – soia


aminoacizii întreţinerea leucozina, glutenina –
Parţial esenţiali, dar nu creşterii sunt cereale
complete în proporţii necesare
corespunzătoare: cantităţi legumelina – mazăre
1-3 sunt în aproape de uscată
cantităţi mai mici două ori mai
şi limitează mari şi adaosul
utilizarea ponderal este
celorlalţi mic, dar la
adu lt pot
menţine
echilibrul
bilanţului
azotat
III Lipsesc 1 -2 Oricare ar fi gelatina – tendoane,
aminoacizi aportul nu oase
Incomplete esenţiali, iar cei întreţin zeina – porumb
prezenţi sunt în creşterea şi
proporţii nici echilibrul
dezechilibrate bilanţului
azotat

CLASIFICAREA NUTRIŢIONALĂ A PROTEINELOR

Deşi proteinele din clasa I sunt cele mai valoroase, proteinele din clasa II au un aport
important în asigurarea cu proteine a organismului, deoarece omul are o alimentaţie
mixtă.
Ideal este ca prin consum de alimente diferite să se realizeze o prezenţă şi o
proporţionalitate optime ale aminoacizilor.
MIXTURI PROTEICE – combinarea proteinelor cu efect de creştere a VB.
De ex.:
- prin combinarea proteinelor din clasa II cu proteine din clasa I se
realizează un efect corector pentru primele (de ex. combinarea cerealelor cu lapte);

6
- prin combinarea proteinelor din clasa a II-a între ele, se realizează un
efect compensator reciproc (de ex. combinarea cerealelor cu leguminoase).
Pe acest principiu se bazează FORTIFIEREA PROTEICĂ a alimentelor.

NECESARUL DE PROTEINE

•Menţinerea unui raport constant între sinteza şi degradarea proteinelor, între aportul de P
cu alimentele şi eliminarea produselor de degradare ale P, reprezintă BILANŢUL
AZOTAT AL ORGANISMULUI.

Bilant azotat =Ningerat – Neliminat

-Bilanţul N reprezintă corelaţia dintre catabolismul şi anabolismul proteic.


-La omul adult sănătos, bilanţul N este în echilibru (N ingerat=N eliminat).
-La copii şi adolescenţi bilanţul N trebuie să fie > 0 pentru a se realiza sinteza intensă a
proteinelor tisulare (predomină anabolismul proteic).
Când bilanţul N este < 0, fie aportul proteic este insuficient, fie predomină
catabolismul se instalează o stare patologică

NECESARUL DE PROTEINE

Cantitatea minimă de proteine necesară menţinerii echilibrului bilanţului azotat la om


este de 0,35 g/kcorp şi zi (proteine etalon) şi se numeşte MINIM PROTEIC.
Pentru asigurarea funcţionării optime a organismului, FAO/OMS a stabilit
un APORT DE SIGURANŢĂ:
BĂRBAŢI – 0,57 g proteine etalon/kcorp şi zi (37 g pentru un
bărbat de 65 kg)
FEMEI - 0,52 g proteine etalon/kcorp şi zi (29 g pentru o femeie
de 55 kg)
RAŢIA DE PROTEINE este:
- cantitativ: aprox. 1,2 g proteine alimentare oarecare/kcorp şi zi
Ep = 11-14% din E totală
- calitativ: 60% P animale: 40% P vegetale

SURSE ALIMENTARE DE PROTEINE

 Deşi P au o răspândire largă în natură, există relativ puţine alimente bogate în P.


 Toate alimentele conţin o cantitate oarecare de P, cu excepţia unor alimente
puternic rafinate, precum zahărul şi uleiurile rafinate.
 Alimentele de origine animală, precum carnea, peştele, laptele, brânza şi ouăle
conţin P de calitate superioară şi în suficiente cantităţi pentru a fi considerate
surse proteice de primă importanţă.
 O parte considerabilă din P zilnice este asigurată pe seama alimentelor de origine
vegetală, precum cerealele şi leguminoasele uscate.

7
 Soia conţine o cantitate mare de P (aprox. 40%), reprezentând o sursă bună de
proteine ieftine, de calitate medie.

 SOIA este utilizată în alimentaţie ca atare, dar şi sub formă de derivate proteice
(făinuri degresate – cu aprox. 50%P, concentrate proteice – cu aprox. 65%P şi
izolate proteice – cu 95%P), utilizate la obţinerea simulatelor de carne.
 Avantejele simulatelor din carne pe bază de soia:
- au caracter dietetic (nu conţin grăsimi animale şi nici colesterol)
- sunt mai ieftine
- permit o diversificare a gamei sortimentale, precum şi realizarea produselor
vegetariene.

CONSECINŢELE APORTULUI NEADECVAT DE PROTEINE

Aportul neadecvat se referă la DEFICIT dar şi la EXCES.


Când raţia este săracă în P, organismele în creştere suferă imediat. Se
instalează malnutriţia proteică, însoţită de malnutriţie calorică, boală numită
KWASHIORKOR (afecţiunea copiilor subnutriţi).
DEFICITUL de P afectează creierul şi sistemul imunitar al copiilor.
La adulţi, deficitul proteic afecteză, în primul rând, imunitatea.
EXCESUL de proteine perturbă metabolismul azotului, ceea ce conduce la
acumulari de acid uric în articulaţii (boală numită GUTĂ) şi la afecţiuni renale şi
cardiovasculare.

Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de clasificări,


am ales câteva mai concludente, pentru ca oricine să poată desprinde o idee în legătură cu
această temă.
După origine, alimentele formează două mari categorii; hrană de natură vegetală, respectiv
animală. Mai departe, fie hrană de origine vegetală, fie aceea de origine animală, se poate
divide în mai multe grupe. Luate împreună sau separat, aceste alimente au fost categorisite
de-a lungul timpului, sub diverse forme, pe baza cărora s-au construit nenumărate diete.
Dintre clasificările mai cunoscute realizate după criteriul provenienţei, amintim aici,
categorisirea alimentelor în 10 grupe principale, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai

8
jos.

ALIMENTE CARE ALCĂTUIESC


GRUPA
GRUPA
1 Carne şi derivatele din carne
2 Lapte şi derivatele din lapte
3 Ouă
Grăsimi alimentare (lipide vegetale
4
şi animale)
5 Pâine şi făinoase
6 Legume
7 Fructe
8 Dulciuri
9 Băuturi nealcoolice
10 Condimente

O altă clasificare cunoscută, care stă la baza cunoscutei piramide alimentare, este alcătuită
din 6 grupe. După cum se poate vedea mai jos, alimentele din grupa 6 stau la baza piramidei
predominând, în timp ce hrana din grupa 1 se află în vârf, ceea ce însemnă că trebuie să fie
cel mai slab reprezentat în raţia alimentară zilnică.

9
ALIMENTE
CARE APORT
GRUPA
ALCĂTUIESC PRINCIPAL
GRUPA
Nimic
esenţial, cu
excepţia
Grăsimi şi uleiurilor
1
dulciuri vegetale
care conţin
acizi
esenţiali.
Carne şi
Proteine,
2 derivatele,
fier
peşte, ouă
Vitamine
Lapte,
(A, D, B2),
3 lactate,
aminoacizi
brânzeturi
esenţiali
Glucide
sănătoase,
4 Fructe
enzime,
vitamina C
Fibre,
vitamine ,
5 Legume
săruri
minerale
Amidonoase
Vitamina
(produse şi
B1, glucide
derivate din
6 cu
cereale şi
absorbţie
leguminoase
lentă
uscate)

Alimentele nu au fost clasificate doar după originea lor, ci şi după alte criterii, care se referă
în special la valoarea nutrienţilor. Luând în considerare aminoacizii din compoziţia proteinelor
(vezi şi proteinele alimentare), I Gonţea, citat de G. Niac, stabileşte trei clase de alimente:
-Clasa I, care cuprinde alimente ce au în compoziţie proteine în care toţi aminoacizii esenţiali
sunt suficient de bine reprezentanţi,
-Clasa a II-a, care cuprinde alimente în care proteinele sunt sărace în unii aminoacizi
esenţiali,
-Clasa a III-a, care cuprinde alimente cu proteine din care lipsesc în totalitate anumiţi
aminoacizi esenţiali.

10
Din unele surse de hrană (zahăr, uleiuri vegetale, grăsimi animale, băuturi) lipsesc cu totul
proteinele. Alimentele de acest tip, ar putea forma o clasă distinctă, aceea a alimentelor lipsite
de proteine.
În tabelul de mai jos, este prezentată în detaliu această clasificare (cu anumite completări).

GRUPA
AVANTAJE DEZAVANTAJE
CLASA Nr. de
componenţă NUTRIŢIONALE NUTRIŢIONALE
ordine
- conţin proteine uşor - nu conţin fibre.
digestibile, care au - sunt sărace în vitamina
componenţa lor toţi C,
Laptele şi aminoacizii esenţiali în - au un conţinut scăzut în
derivatele limite optime, unele minerale (fier,
1.
(lactate, - sunt bogate în magneziu, cupru),
brânzeturi) vitaminele A, D, B2, şi acid - au în componenţă grăsimi
pantotenic, bogate în acizi saturaţi şi
- conţin mult calciu şi relativ sărace în acizi
lactoză. polinesaturaţi.
- au în componenţă cele
mai digestibile şi mai
- nu conţin fibre,
asimilabile protide,
- sunt sărace în vitamina
- conţin fosfolipide,
C,
2. Ouăle - pe lângă vitaminele din
I. - la persoanele sensibile
grupul B, au în compoziţie
(a alimentelor pot produce alergii,
lipsolubilele A şi D,
cu proteine - sunt acidifiante
- sunt bogate în fier şi în
complete)
fosfor.
- conţin proteine care au
- au multe grăsimi saturate
componenţa lor toţi
şi conţin colesterol,
aminoacizii esenţiali în
- sunt relativ greu
limite optime,
digerabile (carnea de
- sunt bogate în vitamine
mamifere şi cea de pasăre),
din complexul B (B2, B6,
- au în compoziţie puţin
Carnea şi B12, PP, acid folic ),
3. calciu,
peştele - conţin fier uşor
- sunt acidifiante prin
asimilabil, care împreună
predominanţa anionilor,
cu ceilalţi compuşi,
- pot încărca organismul cu
stimulează eritropoieza,
cataboliţi azotaţi iritanţi (acid
- peştii conţin mult
uric şi sărurile lor, uree,
potasiu, fosfor şi acizi
creatină).
omega.
II. 4. Legumele şi - conţin fibre, - sunt sărace în proteine
(a alimentelor ciupercile - sunt bogate în potasiu şi (cu excepţia ciupercilor) şi

11
în magneziu,
- au din belşug caroten
nu conţin toţi aminoacizii
(provitamina A) şi vitamina
comestibile esenţiali în limitele
C,
necesităţilor,
- prezintă proprietăţi
alcalinizante.
- conţinutul unor
- sunt bogate în proteine aminoacizi (metionină,
cu digestibilitate ridicată. cisteină, triptofan) este
- conţin glucide insuficient,
5. Leguminoasele sănătoase, cu absorbţie - conţin multă celuloză
lentă, dură care îngreunează
- sunt bogate în săruri digestia şi balonează,
minerale. - prezintă unele substanţe
cu proteine indigeste.
semicomplete) - conţin proteine cu un
grad mediocru de absorbţie
- sunt surse importante deşi care, la persoanele
energie cu eliberare sensibile, pot cauza alergii,
treptată (ar trebui să - conţin prea puţină lizină
Cerealele şi
asigure cca. 50% din (aminoacid esenţial),
derivatele (cu
necesarul energetic), - sunt sărace în calciu, şi
excepţia
6. - conţin fibre vegetale ca o consecinţă a prezenţei
porumbului şi a
(cerealele integrale), acidului fitic, furnizează
orezului
- au în coaja lor cantităţi puţin fier, magneziu şi zinc,
decorticat)
importante de vitamine, - prezintă acţiune
între care predomină acidifiantă,
vitamina B1, - făinurile rafinate nu conţin
aproape nimic în afară de
amidon.
III. - nu conţin lizină şi triptofan
(a alimentelor (aminoacizi esenţiali),
cu proteine - porumbul este lipsit de
incomplete) niacină (provitamina PP) iar
- idem, în plus, se mai orezul decorticat de tiamină
Porumbul şi poate spune, că nu (vitamina B1), care, în mod
7.
orezul decorticat cauzează niciodată curios, se află în cantităţi
fenomene alergice. impresionante în tărâţele
de orez
- cu tărâţele de orez se
tratează beri-beri
(avitaminoza B1).
8. Fructele - sunt bogate în - nu conţin toţi aminoacizii

12
monoglucide şi în
diglucide, care furnizează
relativ rapid energie,
- conţin multă apă,
hidratând organismul, esenţiali,
- sunt surse bogate în - sunt sărace în vitaminele
potasiu, din complexul B,
- au un conţinut ridicat de - conţinutul de lipide este
vitamina C, nesemnificativ la fructele
- conţin acizi organici zemoase (cu excepţia
slabi, care hidrolizează măslinei şi a cătinei albe),
bazic (formează săruri - în cantitate mare, pot
alcaline cu potasiul, calciul produce fermentaţii
sau magneziul; malaţi, digestive.
citraţi, etc.) şi enzime care
stimulează digestia,
- au fibre vegetale, mai
ales în coajă.
- sunt bogate în lipide
nesaturate, amidon şi
proteine,
- nu conţin toţi aminoacizii
Seminţele - conţin material de
esenţiali,
oleaginoase şi balast,
9. - sunt sărace în vitamina
derivatele - nu au în compoziţie
C,
nerafinate colesterol şi acizi graşi
- în cantitate mare îngraşă
nesaturaţi,
- au valoare energetică
ridicată.
IV. - sunt foarte sărace în
Grăsimi
(a alimentelor principii nutritive,
alimentare de
lipsite de - au o valoare energetică
10. origine animală - sunt surse de lipide.
proteine) foarte ridicată, exclusiv pe
şi uleiuri
seama grăsimilor,
vegetale rafinate
- sunt acidifiante.
11. Zahărul şi - sunt surse care - au multe calorii,
zaharoasele furnizează rapid energie, - conţin glucide care se
absorb rapid (produc
hiperinsulinism , îngraşă,
suprasolicită pancreasul
endocrin),
- nu conţin deloc proteine,
minerale, vitamine sau
lipide.

13
- induc hipovitaminoză B1,
hipocalcemie şi
hipomagnezemie.
- asigură hidratarea
corespunzătoare a - sunt sărace sau nu conţin
organismului, deloc nutrienţi.
Băuturile
12 - în funcţie de sursă (vezi - pot fi obţinute din
nealcoolice
surse de apă) aduc substanţe sintetice
corpului o serie de nesănătoase.
substanţe benefice.

Există şi clasificări care urmăresc valoarea altor nutrienţilor (glucide, lipide), atât sub aspect
cantitativ, cât şi ca putere de asimilaţie.
De asemenea s-au alcătuit clasificări bazate pe valoarea energetică (calorică) a hranei. Deşi,
din acest punct de vedere, există categorisiri de-a dreptul savante, în mare, avem de-a face cu
o împărţire a mâncării după consistenţă. Avem, astfel, alimente uşoare (gustări) şi alimente
consistente (mâncare cu valoare energetică ridicată)

Concluzii care se pot desprinde din clasificarea alimentelor

Aruncând o privire de ansamblu peste categoriile de alimente, putem observa că nu există


niciun aliment complet, fiecare categorie prezentând neajunsurile sale. Aceste surse de hrană
trebuie să se completeze reciproc, într-un mod cât mai armonic şi chibzuit.
Oricât de naturală ar fi mâncarea, o dietă unilaterală sau o alimentaţie nediversificată, face
mai mult rău decât bine, aducând întotdeauna, mai repede sau mai târziu, stări carenţiale.
Astăzi există tendinţa de a renunţa la dietele tipar, mai ales la acelea cu puţine opţiuni,
tocmai ca o consecinţă a dezavantajelor provocate de lipsa diversităţii. Se vorbeşte tot mai
des de diete personalizate, care trebuiesc ajustate după particularităţile fiecăruia.
Alimentaţia personalizată se alcătuieşte ţinându-se cont de mai multe criterii, dintre care cele
mai importante sunt:
- starea individuală de sănătate (niciodată meniul unui om sănătos nu va fi similar cu regimul
de hrană a unei persoane bolnave),
- predispoziţiile individuale şi familiare fiziologice şi psihologice (cu cât mai puţin subiectivism
trebuie să se evalueze înclinaţiile privitoare atât la comportamentul alimentar, cât şi la anumite
tulburări existente în familie, care pot fi corectate, cel puţin într-o anumită măsură, printr-o
hrănire corespunzătoare),
- tipul de efort depus (trebuie să existe o legătură directă între alimentaţie şi preponderenţa
tipului de activitate - fizică sau intelectuală),
- solicitarea fizică (este sănătos, din punct de vedere al metabolismului energetic, să nu se
consume mai mult decât organismul utilizează).
În alcătuirea raţiei zilnice, este bine să se mai ţină cont de raportul optim dintre nutrienţi şi de
compoziţia alimentelor. De asemeni hrana sănătoasă trebuie să predomine în orice
alimentaţie.

14
Celor care se întreabă; de ce dietele, fie şi ele savante, nu dau rezultatele scontate?, le
răspundem că, nu este firesc să se aştepte totul de la alimentaţie, hrănirea adecvată fiind doar
una din laturile, desigur foarte importante, a unei vieţi sănătoase.

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile


rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor
termeni şi condiţii (mai multe).
ACASĂ DESPRE NOI CĂUTARE COMPUŞI BIO TERAPII VEGETALEAPROFUNDAT
POZIŢIE

Pagina principală
Alimentaţie
Clasificare
a
alimentelor
SUBCATEGORIE

Alimente cu proteine
complete
Alimente cu proteine
semicomplete
Alimente cu proteine
incomplete
Alimente lipsite de proteine
APROFUNDAT

Lista alimentelor
prezentate în site
Tabele alimentare
Alimentaţie diversificată
Proteine alimentare

Statistici web

15