FIZIOLOGIA CAPILARELOR

SANGUINE
 Introducere
Capilarele reprezinta segmentul intermediar
al arborelui vascular situat intre artere si
vene.

Au rolul esential in asigurarea schimburilor

lichidiene, nervoase si nutritive tisulare.

Formeaza patul vascular terminal al

microcirculatiei, cu particularitati structurale
si functionale.
Particularitati morfo-functionale ale
capilarelor
- capilarele nu prezinta musculatura neteda;
- au o lungime ~ 0,6 mm; au un diametru de 5-20
µm; suprafata totala de sectiune 4000 cm2;
suprafata totala a peretelui este ~ 6300 m2;
- densitatea capilarelor este variabila in functie de
tesut: 6000/mm3 in plaman, creier; 5000/mm3 in
miocard; 400-3000/mm3 in muschi scheletic si
piele
- fiecare celula se gaseste la o distanta maxima
de 60-80 µm fata de cel mai apropiat capilar
- mai multe capilare rezulta dintr-o
metaarteriola si sunt colectate de o venula;
au aspect de retea anastomotica;
- la nivelul metaarteriolelor apar discontinuitati
ale acestora, care se termina in teritoriul
precapilar cu un sfincter muscular;
- in reteaua capilara:
= capilare adevarate (cu sfincter
precapilar)
= canale preferentiale (fara sfincter
precapilar)
- sangele poate curge permanent din arteriola
spre venula in perioadele de activitate
metabolica redusa, cand multe sfinctere sunt
inchise → o sursa imediata de sange in caz
de necesitate.
- circulatie nutritiva = circulatia in capilarele
adevarate subordonata necesitatilor
metabolice tisulare;
- circulatie non-nutritiva = circulatia care
sunteaza patul capilar;
 Curgerea sangelui in capilare
- Este determinata de presiunea arteriala si de
controlul local (sfincterul precapilar);
- Curgerea sangelui in capilare:
= este lenta;
= nu prezinta fluctuatii sistolo-diastolice,
de presiune si debit;
= este separata intr-un sir central de
hematii si un strat circular periferic de plasma
- Intermitenta perfuziei unui anumit capilar
este determinata de vasomotia prezenta la
nivel arteriolar, care conditioneaza tonusul
sfincterului precapilar.
- Datorita vasomotiei = inchidere si deschidere
ritmica a capilarelor (cu o frecventa de 6 -
12/min in repaus)
- Vasomotia sfincterului precapilar poate opri
complet perfuzia capilarului respectiv.
- Suprafata totala de sectiune mare → viteza
de circulatie redusa (0,5-0,8 mm/sec) →
faciliteaza schimburile transparietale
- rezistenta la curgere (ramuri multiple, calibru
redus) determina valori presionale mici;
- presiunea cu care circula sangele in teritoriul
capilar variaza la nivelul celor doua
segmente:
= in segmentul arterial 35-36 mm Hg
= in segmentul intermediar 25 mm Hg
= in segmentul venos 10-12 mm Hg
- metoda punctionarii capilarului cu micropipete
conectate la un manometru cu mercur
 Structura peretelui capilar
- Epiteliu pavimentos unistratificat
- Fata vasculara prezinta glicocalix membranar
(strat de polizaharide de 50 nm); are efect:
= permeabilitatii peretelui capilar
= continutul veziculelor de pinocitoza
= hemodinamicii capilare
= aderarea elementelor figurate
- Viteza de circulatie a sangelui este mica → durata
de contact mare a sangelui cu celulele
endoteliale → faciliteaza schimburile
transparietale
 - Stratul endotelial poate fi:
= continuu, fara canale intercelulare (SNC)
= cu pori, diametru de 4 nm (muschi, plaman);
capilare fenestrate (rinichi, intestin, ficat) au pori
largi (20-100 nm)
Pori endoteliali Membrana Invelis
bazala pericapilar
Muschi ingusti Continua, bine Bogat
scheletic, reprezentata
cord, plaman
Intestin largi Continua, slab Redus
reprezentata

Ficat, splina largi Discontinua, Nesemnificativ

slab reprez.
 Porii peretelui capilar:
- pori hidrofili asociati spatiilor intercelulare →
schimbul de molecule hidrofobe; 20 nm; permit
schimbul rapid (difuziune) a substantelor cu masa
moleculara <10 kDa; sunt rare
- pori largi (fenestre) de 25 nm; nu contribuie
semnificativ la schimbul de molecule datorita
densitatii reduse; sunt o cale de acces pentru
moleculele mari (albumina)
- pori giganti au o contributie marcata la
permeabilitatea peretelui capilar
Histamina, calciul, bradikinina intervin in dinamica
porilor transcapilari
 Transportul de substante prin
peretele capilar
1. Schimbul de substante prin transcitoza
- La nivelul endoteliului se gasesc vezicule de
pinocitoza de 50-80 nm → implicate in
schimbul de substante lipofobe cu molecula
mare (albumina, fibrinogen)
- Veziculele de pinocitoza formate pe versantul
luminal traverseaza celula si deverseaza
continutul pe versantul bazal
- Vezicula nu este afectata pe acest parcurs;
fenomenul poate avea loc si invers
2. Schimbul de substante prin difuziune
- Difuziunea este mecanismul principal pentru
schimbul de substante prin peretele capilar
- Factorii determinanti ai ratei de difuziune:
= diferentele de concentratie
= suprafata de schimb
- Ecuatia lui Fick pentru difuziunea prin peretele
capilar: D = PAΔc/d, unde
D= rata de difuziune
P= coeficient de permeabilitate
A= suprafata de schimb
Δc= diferenta de concentratie
D= grosimea membranei
 Factorii majori de care depinde
difuzibilitatea sunt:
- marimea moleculei
- liposolubilitatea moleculei

a. Marimea moleculei
- pentru molecule mici (uree, glucoza, apa)
singura limitare a ratei de difuzie este
debitul sanguin prin capilarul respectiv
- pentru molecule mari schimburile sunt
limitate de difuziune
b. Liposolubilitatea moleculei
- Pentru substantele hidrosolubile trecerea se
face la nivelul porilor (dimensiunea,
configuratia porilor, “solvent drag”)
- Pentru substantele liposolubile trecerea se
realizeaza direct prin plasmalema celulelor
endoteliale;
- similar si pentru gazele respiratorii
3. Schimbul de substante prin filtrare – reabsorbtie –
Echilibrul Starling
- Descrie presiunea efectiva de filtrare prin suma
algebrica a presiunilor hidrostatice (p) si coloid-
osmotice (o) pentru:
= FILTRAREA lichidului din plasma in interstitiu in
sectorul “arterial” al capilarelor si
= ABSORBTIA inapoi in plasma in sectorul “venos”
Presiune (mm Hg) Capat arterial Capat venos
Luminala (h) +30 +10
Intersitiala (h) +3 +3
Luminala (o) -28 -28
Interstitiala (o) +8 +8
TOTAL +13 -7
 Segmentul arterial al capilarului
- forta care realizeaza miscarea solutiei in
afara capilarului = - 36,5 mm Hg
- presiunea sanguina (25 mm Hg); presiunea
interstitiala (- 6,3 mm Hg); presiunea
oncotica intersitiala (- 5 mm Hg)
- forta care realizeaza miscarea lichidului
interstitial spre capilar = 28 mm Hg
- Rezultanta este pozitiva (8,3 mm Hg) →
FILTRARE
 Segmentul venos al capilarului
- forta care produce miscarea lichidului interstitial
spre capilar: - 28 mm Hg
- presiunea sanguina (10 mm Hg); presiunea
negativa interstitiala (6,3 mm Hg); presiunea
oncotica interstitiala (5 mm Hg)
- forta care produce miscarea lichidului in afara
capilarului 21,3 mm Hg
- rezultanta este negativa 6,7 mm Hg →
REABSORBTIE
- reprezinta 9/10 din lichidul filtrat; restul de 1/10
revenind in circulatie prin intermediul vaselor
limfatice
- presiunea hidrostatica la nivelul capilarului depinde
de:
= presiunile arteriala si venoasa
= rezistentele pre- si postcapilara
- o crestere a presiunii venoase influenteaza mai
puternic presiunea in capilar decat o crestere
similara a presiunii arteriale, datorita rezistentei
scazute in sectorul venos, care face ca ~ 80% din
cresterea de presiunea venoasa sa se transmita la
nivel capilar
- la intrarea in capilar, presiunea hidrostatica este
suficient de mare pentru a determina un efect de
filtrare a plasmei prin peretele capilar.
- tendintei filtrante i se opune factorul coloid-
osmotic
- concentratia proteica a plasmei in
comparatie cu interstitial are un efect de
retentie a apei in lumenul capilar
- proteinele plasmatice (albumina) nu pot
parasi lumenul, in timp ce apa si electrolitii
difuzeaza prin peretele capilar
 Rolul lichidului interstitial in
schimburile de la nivel capilar
- Prin interstitiu se realizeaza schimburile
dintre sange si tesuturi
- Spatiul interstitial se caracterizeaza prin:
= conductanta mare pentru apa,
= presiune hidrostatica cu implicatii in
miscarea apei;
= presiune coloid-osmotica cu implicatiii
in schimbul de substante;
= rol de sita moleculara
- in interstitiu se dezvolta o presiune negativa
(realizata de drenajul limfatic permanent) cu
efect de atragere a apei si a substantelor
solvite din sange
- presiunea interstitiala depinde de:
=volumul spatiului interstitial
=complianta spatiului interstitial
- in conditii normale, complianta spatiului
interstitial este redusa in conditii normale de
incarcare cu lichid; scaderea volumului
determina o scadere de presiune →
accentueaza filtrarea si reduce drenajul
limfatic
 Tonusul capilar
- Este starea de semidistensie permanenta a
capilarelor, intretinuta pe cale nervoasa si
umorala
- Prezinta variatii de calibru determinate de
modificari de presiune si flux sanguin
- Variatiile pasive de calibru depind de
elasticitatea si extensibilitatea capilarelor
intretinute de:
= metabolismul propriu al celulelor
endoteliale
= constituentii plasmei sanguine
 Fenomenul de capilarodilatatie apare in:
- dermografism
- reactii locale de axon
Dilatatia capilara reprezinta factorul determinant al
congestiei si modificarilor de permeabilitate
generatoare de edem local
- Dupa 15-20 sec dupa aplicarea unui excitant
dureros pe tegument/grataj al pielii → reactie locala
de axon (hiperemie, edem, papula) → triada Lewis
- reactie antidromica a filetelor senzitive din
vecinatate (subst. capilarodilatatoare – histamina)
- Similar reactii urticariene, de intoleranta la frig,
substante alergice
- la 10-15 sec de la indepartarea garoului
plasat pe un membru → congestie in
segmentul subjacent obstruarii determinata
de catabolitii acizi acumulati in timpul
intreruperii circulatiei
- hiperemia postobstructiva evidentiaza rolul
factorilor umorali locali la producerea
modificarilor de tonus capilar
- dermografismul si hiperemia reactiva = teste
de reactivitate vosomotorie
 Reglarea nervoasa a circulatiei
capilare
- Simpaticul: filete vasoconstrictoare la nivelul
teritoriilor pre- si postcapilar
- Parasimpaticul cranio-sacrat; filete
capilarodilatatoare
- Reactiile neuro-reflexe locale capilaromotorii
sunt sub control al centrilor vasomotori
medulari si bulbari; tonusul este intretinut de
centrii cortico-diencefalici (eritem pudic,
paloare, congestia fetei in emotii)
 Reglarea umorala a circulatiei
capilare
- Influenteaza patul capilar propriu-zis
a. Catabolitii (CO2, H+, acid lactic)
- excesul de CO2 intervine in mentinerea
tonusului sfincterian capilar; deschiderea
capilarelor si cresterea fluxului sanguin
b. Adenozina, histamina, serotonina,
plasmakininele → capilarodilatatoare →
hiperemia reactiva, inflamatie, soc
- adenozina; capilarodilatatie miocardica,
muschi scheletic, vase cerebrale
- histamina: scaderea rezistentei arteriolelor
terminale; cresterea presiunii in vene →
staza si dilatatie capilara pasive
- serotonina: cresterea permeabilitatii capilare
(in teritoriul cutanat). In teritoriul renal,
meningean, pulmonar → capilaroconstrictie
- plasmakinine: elementul declansator este
hipoxia tisulara → acumulare de cataboliti
acizi →formare excesiva de bradikinina si
histamina → cresc permeabilitatea capilara
si capilarodilatatie
c. Prostaglandine
- PGA, PGE, PGI2 = capilarodilatatoare
- PGF2α, Tx = capilaroconstrictori
d. Angiotensina
- Antagonism angiotensina si bradikinina →
reglarea fluxului sanguin local
e. Agenti fizici
- Caldura: capilarodilatator
- Frigul: capilaroconstrictor
Expunerea prelungita la frig =
capilarodilatatie paradoxala (formarea de
histamina, BK, PG)