Sunteți pe pagina 1din 5

STUDIU DE CAZ

Ioana este eleva in clasa a IX-a la Colegiul Iulia Hasdeu la sectia de uman, clasa cu predare intensive a limbii germane.
Atunci cand a intrat la liceu a facut eforturi deosebite pentru a intra la aceasta sectie. Ea nu este vorbitoare nativa a
limbii germane, a inceput sa invete acesta limba cand avea 10 ani si nivelul achizitiilor este destul de bun din moment ce a
trecut testul de admitere. In clasa exista copii care vorbesc germana de la varste mult mai fragede si au o mai buna pregatire
lingvistica.
Desi este o fire sociabila, Ioanei ii este greu sa stabileasca relatii bune cu acele colege pe care le considera simpatice.
Acestea se cunosc de mai multa vreme, cunosc foarte bine limba germana, merg impreuna la petreceri, au prieteni si
preocupari comune.
In scoala generala Ioana mergea cu placere la scoala.
Primele zile de scoala la liceu au fost foarte tensionate pentru Ioana, a incercat sa se imprieteneasca cu unele colege dar
nu a reusit. La testul de germana Ioana a obtinut doar 62 de puncte din 100, la celelalte discipline considera insa ca s-a
descurcat mutumitor.
I se pare tot mai indepartat visul de a intra la o facultate economica cu predare in limba germana.
Desi era un copil intelegator care discuta mult cu mama sa acum Ioana este foarte retrasa, trista, refuza sa discute cu
parintii. Cand unul din parinti i se adreseaza, fie nu discuta cu acestia, fie raspunde pe un ton iritat si se cearta. Sta mult la
calculator, vorbeste pe messinger cu persoane pe care nu le cunoaste decat pe cale virtuala.
In unele zile asculta muzica ritmata si cu volum mare, in altele se inchide in camera sa si asculta in surdina muzica
melancolica.
Si vestimentatia i s-a schimbat. Incercand sa imite colegii de clasa, se imbraca sport si are pretentii ca parintii sa-i
cumpere haine de un anume tip, de obicei mai scumpe decat cele pe care le purta in mod curent. Si-a anuntat parintii ca incepe
o cura de slabire desi este bine proportionata si nu are nevoie de un astfel de lucru.
In unele zile abia asteapta sa mearga la scoala, in altele spune ca nu merge iar mama este nevoita sa o roage mult si sau
sa-i spuna ca o pedepseste, ca nu-i mai ia haine, ca ii va lua calculatorul.
Simte atractie fata de un coleg de clasa dar acesta o ignora si nu stie cum sa-i atraga atentia.

Cum intepretati comportamentul Ioanei ?

Cum ati actiona daca ati fi parintii Ioanei ?

Cum trebuie sa actioneze cadrele didactce cu un astfel de elev?


Acord si dezacord copii – parinti in interactiunile lor

Opinii Zone de acord Conflicte / dezacord


Copiii Tata - Igiena, reusita de viata, profesiune, Tata / fiu Religie, alcool, petrecere a timpului
despre fiu studii liber
parinti
Tata / Reusita in viata, igiena, studii, viata in Tata / Alcool, petrecerea timpului liber,
fiica colectiv, activitate profesionala fiica prieteni de sex masculuin, viata
sexuala (eventual)
Mama / Igiena, studii, activitati profesionale, Mama / Alcool, petrecerea timpului liber,
fiu reusita in viata, morala fiu uneori prieteni
Mama / Igiena, reusita in viata, studii, Mama / Iesiri nocturne, alcool, conducerea
fiica activitatea profesionala, morala, bani, fiica vehiculelor
timp liber, casatorie

Opinii Zone de acord Conflicte / dezacord


Parinti Tata - Igiena, reusita de viata, Tata / Alcool, iesiri nocturne
despre fiu profesiune, studii, politica, fiu
copiii morala, profesiune, viata in
colectiv
Tata / Igiena, reusita in viata, profesie, Tata / Iesiri nocturne, conducerea vehiculelor,
fiica moarala, reusita in viata, viata in fiica alcool, petrecerea timpului liber, prieteni
colectiva de sex masculuin, viata sexuala (eventual)
Mama / Igiena, studii, activitati Mama / Iesiri nocturne, conducerea vehiculelor
fiu profesionale, reusita in viata fiu
Mama / Igiena, reusita in viata, studii, Mama / Iesiri nocturne, alcool, conducerea
fiica activitatea profesionala fiica vehiculelor
Mecanisme de aparare ale psihicului uman pentru a reduce, controla sau tolera disconfortul, tensiunile
generata de solicitarile externe sau interne care depasesc resursele personale de a face fata:

Intelectualizarea
Mecanism concretizat prin supralicitarea aspectelor cognitive ale unei probleme si distantarea (uneori blocarea) de
componenta emotionala.
Exprimarea emotiilor si conflictelor se face sub forma unor discursuri abstracte.
In randul adolescentilor asa se explica tendinta acestora de a purta discutii interminabile despre religie, filosofie,
politica si sensul vietii. Acestia sunt de fapt interesati de propria identitate, de stabilirea setului propriu de valori.
In timpul speculatiilor intelectuale adolescentii cauta sa-si rezolve anxietatile fata de persoana lor si lume.

Negarea
Mecanismul prin care o persoana nu recunoasteexistenta unei probleme. Ex. « Nu-mi pasa ca am luat 4 la bilologie »
Se neaga vulnerablitatea personala, emotiile negative.

Regresia
Mecanismul prin care persoana confruntata cu o problema recurge la « solutii » specifice unei etape amterioare
dezvoltarii sale psihice, raportandu-se la acele etape in care a avut experienta de viata agreabile si care i-au oferit
satisfactii si securitate.
Ex. Copilul / adolescentul supus presiunii isi roade unghiile, vine la scoala cu un obiect preferat in ghiozdan sau
adolescentul izbucneste in accese de furie si/sau plans.

Represia
Emotiile si cunostintele intolerabile nu sunt manifestate, sunt inhibate, se elimina din campul constiintei.
Ex. « Nu sunt suparat pe tine »

Identificarea
Se manifesta prin tendinta de a prelua comportamente ale altor persoane cu scopul de a-si creste valoarea personala.
Ex. Adolescentii care se imbraca la fel ca idolii lor.
Proiectia
Atribuirea altor persoane a unor emotii, atitudini sau comportamente dezonorante pe care subiectul refuza sa le
recunoasca si sa si asume, desi acestea ii apartin. Prin mecanismul proiectiei are loc atribuirea propriilor erori sau
probleme, altora.
Ex. Un adolescent isi acuza prietena ca flirteaza cu alti baieti cand de fapt el este cel care flirteaza.

Rationalizarea
Formularea unor justificari pentru unele comportamente si sentimente proprii, indezirabile.
Se utilizeaza pentru a ne proteja stima de sine si imaginea de sine, pentru a fi acceptati social si pentru a ne accepta pe
noi insine. Functia acestui mecanism este de a face comportamentul nostru inacceptabil mai rational si mai tolerabil.
Ex. « Toti colegii au mers la discoteca, eu nu puteam sa raman acasa ».

Compensarea
Actiunea de contrabalasare a unei deficiente de natura fizica sau psihica. Ea se concretizeaza prin dezvoltarea unor
comportamente alternative ca solutie la aceste probleme.
Ex. Presimtind esecul intr-un domeniu de activitate individul va incerca obtinerea de performante intr-un alt domeniu
colateral.
Ex. Copiii cu o constitutie fizica mai fragila vor incerca sa aiba rezultate scolare bune.

Conversia
Consta in exprimarea unor conflicte sau tensiuni psihice in reactii somatice (dureri de cap, de stomac, indispozitii).
Ex. Un elev inainte de teza simte greata, dureri abdominale, cefalee.

Fereastra lui Johari

Informatii pe care le stiu despre mine Informatii pe care nu le stiu despre mine
Informatii accesibile altora I II
Deschis catre mine Inchis catre mine
Informatii inaccesibile altora III IV
Inchis catre altii Blocat
Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Oportunitati Amenintari