Sunteți pe pagina 1din 12

TERRA

Terra e a treia planeta de la Soare si a


cincea ca largime.
Orbita 149600000 km de la Soare
Diametru 12756,3 km
Masa 5972e24 kg
Pamantul este singura planeta al carei
nume un deriva din mitologia greaca sau
romana. Numele deriva din engleza si
germana veche.
Exista, desigur, peste o suta de alte
nume ale Terrei in alte limbi. In mitologia
romana zeita pamantului era Tellus -sol fértil
(greaca Gaia, terra mater – Mama Pamant).
Pana in timpul lui Copernicus (secolul al
XVI-lea) nu s-a inteles ca Pamantul este doar
o alta planeta.
Terra poate fi studiata desigur fara
ajutorul navelor spatiale. Cu toate acestea
pana in secolul XX nu am avut harti ale
intregii planete. Imaginile planetei facute din
spatiu au o importanta considerabila; de
exemplu ele sunt de un enorm ajutor
meteorologie mai ales in detectarea si
prezicerea uraganelor. Ele sunt si

extraordinar de frumoase.
Pamantul este impartit in diferite
straturi ce au distincte proprietati chimice si
seismice (adancimi in km):
0- 40 Scoarta
40- 400 Mantaua Superioara
400- 650 Regiunea de tranzitie
650- 2700 Mantaua Inferioara
2700- 2890 Stratul D
2890- 5150 Nucleul Exterior
5150- 6378 Nucleul Interior
Scoarta variaza considerabil in grosime
fiind mai subtire sub oceane si mai groasa sub
continente. Nucleul interior si crusta sunt
solide; nucleul exterior si mantaua sunt
plastice sau semi fluide. Straturile variate
sunt separate de discontinuitati care sunt
evidente in datele seismice; cea mai cunoscuta
discontinuitate este Mohorovicic intre crusta
si mantaua superioara.
Cea mai mare parte din masa
Pamantului este ocupata de manta,
majoritatea masei ce ramane este ocupata de
nucleu; parte pe care noi locuim este
reprezentata de o mica portiune din intrega
masa (valoare mai mica de x10^24kg)
atmosfera =0,0000051
oceane =0,0014
scoarta =0,026
mantaua =4,043
nucleul exterior =1,835
nucleul interior =0,09675
Nucleul este probabil compus in
totalitate din fier (sau fier si níckel) desigur
este posibil ca si elemente mai usoare sa fie
prezente. Temperaturile in central nucleului
pot fi mai mai mari de 7500 K ,mai cald
decat la suprafata Soarelui. Mantaua
inferioara este probabil alcatuita din siliciu,
magneziu si oxigen cu ceva fier, calciu si
aluminiu. Mantaua superioara este alcatuita
in majoritate din olivene si piroxine (fier sau
silicati de magneziu), calciu si aluminiu. Noi
stim cel mai mult dintre acestea din tehnicile
seismice; monste din mantaua superioara
ajung la suprafata sub forma de lava din
vulcani dar majoritatea Pamantului este
inaccesibila. Scoarta este in primul rand
formata din cuart (dioxid de siliciu) si alti
silicati ca feldspatul. Luata ca intreg,
compozitia chimica a Pamantului este:

34,6% fier
29,5% oxigen
15,2% siliciu
12,7% magneziu
2,4% níckel
1,9% sulf
0,05% titan
Pamantul este cel mai dens corp
important din sistemul solar.
Celelalte planete terestriale au probabil
structura si compozitie similare cu a
Pamantului cu cateva diferente: Luna are in
cel mai mare caz un nucleu mic; Mercur are
un nucleu larg (relativ la diametru);
mantalele de pe Marte si de pe Luna sunt mai
groase; este posibil ca Luna si Mercur sa un
aiba scoarta formata din elemente chimice
distincte; Pamantul este probabil singura
planeta cu nucleu superior si inferior
diferentiat. Nota: cunostinta noastra despre
interiorul planetelor este teoretica chiar si
pentru Pamant.
Spre deosebire de celelate planete
terestriale scoarta Terrei este impartita in
mai multe placi tectonice, fiecare placa
pluteste pe mantaua fierbinte. Teoria care
descrie procesul este cunoscuta ca teoria
placilor tectonice. Placile tectonice sunt
caracterizate de doua procese majore:
miscarea si subductia. Miscarea are loc cand
doua placi se indeparteaza una de alta si este
creata o noua scoarta din magma din interior.
Subductia are loc cand doua placi se ciocnesc
si marginea uneia se scufunda sub a celeilalte
fiind distrusa in manta. Exista si miscare
transversala a unor placi legate (ex San
Andreas Fault in California) si ciocniri intre
placi continentale (India sau Eurasia). Exista
in prezent opt placi majore:
• Placa Nord-Americana- America de
Nord, Vestul Atlanticului de Nord,
Groenlanda
• Placa Sud-Americana- America de Sud si
vestul Atlanticului de Sud
• Placa Antarctica- Antarctica si “Oceanul
Sudului”
• Placa Euroasiatica- estul Atlanticului de
Nord, Europa si Asia cu exceptia Indiei
• Placa Africana-Africa, estul Atlanticului
de Sud si vestul Oceanului Indian
• Placa Indio-Australiana-India,
Australia, Noua Zeenlanda si cea mai
mare parte a Oceanului Indian
• Placa Nazca-estul Oceanului Pacific
adiacent cu America de Sud
• Placa Pacificului-cea mai mare parte a
Oceanului Pacific (si coasta de sud a
Californiei)

Exista si alte douazeci sau mai multe


placi mici ca Placa Arabiei , Placa Cocos si
Placa Filipinelor. Cutremurele sunt mult mai
frecvente in local de intalnire a placilor.
Observand locatia lor ne ajuta sa vedem local
de intalnire al placilor.
Suprafata Terrei este foarte tanara. In
perioada relativ scurta (din standarde
astronomice) de 500000000 de ani procesele
tectonice si de eroziune au distrus si creat
majoritate suprafetei Terrei si au limitat
astfel, aproape toate urmele tarzii ale istoriei
suprafetei geologice (cu ar fi craterele de
impact). Astfel istoria tarzie a Terrei a fost
distrusa. Terra are o varsta de 4,5-4,6
bilioane de ani dar cele mai vechi roci
cunoscute au aproximativ 4 bilioane de ani
iar rocile mai vechi de 3 bilioane de ani sunt
rare. Cele mai vechi fosile ale organismelor
vii au mai putin de 3,9 bilioane de ani. Nu
exista urme ale perioadei critice cand viata
aparea pe Terra.

71% din suprafata Terrei este


acoperita cu apa. Terra este singura planeta
unde apa exista in forma lichida. Apa in stare
lichida este esentiala pentru viata.
Capacitatea calorica a oceanelor mentine
Terra la o temperatura relativ constanta. Apa
lichida este responsabila si pentru cea mai
mare parte a eroziunii si a intemperiilor de pe
continente, un proces unic in sistemul solar
astazi.
Atmosfera Terrei este formata din 77%
azot, 21% oxigen cu urme de argon, dioxid de
carbon si apa. A exista probabil un procent
mai ridicat de dioxid de carbon in atmosfera
Terrei cand aceasta s-a format dar a fost
incorporat in rocile de carbon , o parte s-a
dizolvat in oceane si o alta parte a fost
consumata de plannte. Placile tectonice si
procesele biologice mentin acum un flux
continuu de dioxid de carbon din atmosfera
la o limita constanta. Cantitatea mica de
dioxid de carbon care se gaseste in atmosfera
in orice moment este foarte important pentru
mentinerea temperaturii Pamantului datorita
efectului de sera. Efectul de sera mareste
temperatura normala de la suprafata cu
aproximativ 35 grade Celsius fata de cum ar
fi fara efectele lui (de la -21 grade Celsius la
+14); fara el oceanele ar ingheta si viat cum o
stim ar fi imposibila (Apa e un gaz important
pentru efectul de sera).
Prezenta libera a oxigenului este
remarcabila din punct de vedere chimic.
Oxigenul este un gaz foarte reaxtiv si sub
circumstante normale s-ar combina rapid cu
alte elemente. Oxigenul din atmosfera
Pamantului este produs si mentinut de
procesele biologice. Fara viata n-ar exista
oxigen liber.

Interactiunea dintre Pamant si Luna


incetineste rotatia Pamantului cu 2
milisecunde pe secol. Cercetari curente arata
ca in urma cu 900 de milioane de ani in urma
erau 481 zile, 18 ore intr.-un an.
Terra are un modest camp magnetic
produs de curenti elictrici din nucleul
exterior. Interactiunea dintre vantul solar,
campul magnetic al Terrei si partea
superioara a atmosferei creeaza aurorele
polare. Iregularitatile acestor factori fac ca
polii magnetici sa se miste sau chiar sa se
inverseze relativ la suprafata; polul nord
geomagnetic este acum asezat in nordul
Canadei.
Campul magnetic al Pamantului si
interactiunile cu vantul solar produc si
centurile de radiatii Van Allen, o pereche de
inele de gaz ionizat in forma de gogosi prins
in orbita din jurul Pamantului. Centura din
afara se intinde de la19000 km in altitudine la
41000 km; centura din interior se gaseste
intre 13000 km si7600 km in altitudine.
Satelitii Terrei
Terra are un singur satelit natural,
Luna dar:
• 10000 de steliti artificiali mici plasati
pe orbita
• Asteroizi 3753 Cruithne si 2002 AA29

au o relatie complicata cu orbita


Terrei; ei un sunt lune , termenul
folosit fiind companion. Situatia e
similara cu lunile lui Saturn Janus si
Epimetheus
• Lilita un exista dar e o poveste
interesante
Luna: distanta 384 km; raza 1738 km; masa
7,35e22kg

Clasa X B
Elevele: Ciolan Ema Maria si Goaga Adriana