Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea de Vest, Timișoara

Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării


Specializarea Rise, An 1

Proces verbal al seminarului


de Istoria Relațiilor Internaționale
din data de 15.03.2010

Tema seminarului a fost cele două Războaie Mondiale, tema find prezentată de către
studenții: Victor Manciu, Vlad Meleru și Marsilia Margescu.Au fost prezenți în cadrul
seminarului studenții grupei 3, alături de domnul lector.Mochnacs Thomas Remus.

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL:

Manciu Victor a prezentat:

Cauzele Primului Război Mondial:

1. Contradicţiile anglo-germane pentru împărţirea colonială şi a zonelor de influenţă


în Africa şi în Extremul Orient;
2. Contradicţiile franco-germane care constau în revanşa pentru Alsacia şi Lorena şi
în legatură cu coloniile din Africa ;
3. Contradicţiile ruso-germane pentru influenţa în peninsula Balcanică, pătrunderea
capitalului în Imperiul Otoman şi expansiuni ce vizau Ucraina şi Ţările Baltice.

Blocurile militare:

1. Puterile Centrale alcătuite din : Germania, Austro-Ungaria, Imperiul


Otoman(1914), Bulgaria (1915)
2. Puterile Antantei alcătuite din: Imperiul Țarist, Franţa,Regatul Unit, Italia,
S.U.A., China, Belgia, Canada, Japonia, Portugalia, Grecia, Muntenegru,
România (1916), Serbia, etc.
3. Ţări neutre: Spania, Elveţia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, etc.

Scurt desfășurător:

-în ziua de 28 iunie 1914, Franz Ferdinand, arhiducele Austriei şi moştenitorul tronului
austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student sârb-bosniac. În
23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum, apreciat ca inacceptabil pentru un stat
suveran, Serbia considerată responsabilă pentru atentatul de la Sarajevo, din 28 iunie
1914;

1
-la data de 28 iunie 1914: Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia;
-30 iulie 1914: Imperiul Țarist, susţinând Serbia, decretează mobilizare generală;
-la 1 august 1914: Germania, aliata Austro-Ungariei, declară război Imperiului Țarist şi
mai apoi Franţei;
-4 august 1914: Germania invadează Belgia;
-6 august 1914: Austro-Ungaria declară război Imperiului Țarist şi Serbia declară razboi
Germaniei;
-11 august 1914: Franţa declară război Austro-Ungariei, la fel şi Regatul Unit;
-15 august 1914: Regatul Unit declară război Germaniei;
-23 august 1914: Japonia declară război Germaniei (devine conflict mondial);
-12 noiembrie 1914: Imperiul Otoman declară război Antantei;
-23 mai 1915: Italia declară război Austro-Ungariei;
-16 august 1916: România intră în război alături de Antanta;
-6 martie 1917: SUA intră in război împotriva Puterilor Centrale;
-11 noiembrie 1918: actul de armistiţiu; războiul ia sfârşit.

Motivele participării României la conflagrație

În perioada 17-30 iunie 1914, reprezentanţii Antantei fac cunoscut guvernului român
acordul ţărilor lor privind unirea Transilvaniei cu România , în schimbul participării
României la război împotriva Puterilor Centrale.
Deşi regele Carol I era german prin origine, opinia publică română era de partea Antantei.
Consiliul de Coroană întrunit în Sinaia a hotărât în condiţiile în care Italia făcea la fel, ca
România să adopte o neutralitate armată, respingând astfel cererea regelui Carol I de a
intra în război de partea Puterilor Centrale.

Vlad Meleru a prezentat:

Sistemul conferințelor de pace de la Paris din 1919

Conferinţa de Pace de la Paris a început în 18 ianuarie 1919 , având drept obiectiv


dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme
economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la
semnarea tratatelor de pace. Primul tratat a fost încheiat cu Germania , la Versailles (28
iunie 1919) , urmat de tratatul cu Austria , la Saint-Germain en Laye ( 10 septembrie), pe
care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minoritaţi, nu l-a
semnat decât la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă . Pacea cu
Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat Grecia capătă Tracia , iar
Serbia unele rectificări de frontieră. Cu România este menţinut hotarul din 1916. Pacea
cu Ungaria s-a încheiat la Trianon iar cea cu Imperiul Otoman la Sevres.

Urmări:

1. Victoria Antantei;
2. Austria și Ungaria devin state independente;

2
3. Imperiul Țarist pierde Finlanda, Ucraina, Basarabia, Georgia;
4. România primește Transilvania și părți din Banat, Crișana și Maramureș;
5. Destrămarea Imperiului Rus, German, Otoman, Austro-Ungar;

Informațiile despre cel de-al doilea Război Mondial au fost oferite de către
Margescu Marsilia în ultima parte a orei de seminar.

Prezentarea a început cu o imagine de ansamblu a ceea ce a însemnat cel de-al doilea


Război Mondial și anume un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX lea
care a mistuit cea mai mare parte a globului. De asemanea a fost considerat cel mai mare
si mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii, provocând moartea direct sau
indirect a aproximativ 3% din populația mondială de la acea vreme, având și pierderi
materiale(atât în timpul cât si după razboi) uriașe.

Au fost prezentate cauzele războiului subliniindu-se incertitudinea care încă există în


ceea ce le privește:
1. Dorința de expansiune a Germaniei si Japoniei;
2. În urma înfrângerii din Primul Razboi Mondial Germania pierduse teritorii, statutul
internațional si uriașe sume de bani, expansiunea urmând sa-i readucă măreția de
odinioară;
3. Dorința puternică a Germaniei de a scăpa de limitările impuse de Tratatul de la
Versailles;
4. Japonia urmărea să pună mâna pe resurse naturale precum cele de petrol, cărbune sau
minereu de fier, resurse de care ducea lipsă;
S-au adus la cunoștință și principalele teatre de razboi: Oceanul Atlantic, Europa
Apuseană și Răsăriteană, Marea Mediterană, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Oceanul
Pacific, Asia de Sud-Est și China.

Blocuri politice:

1. Axa: constituită din Germania, Italia și Japonia care au împărțit lumea în trei sfere de
influență prin Pactul Tripartit din 1940,angajându-se să se apere între ele în cazul unei
agresiuni din partea altui stat;
-alături de cele trei mari puteri, printre țările Axei se pot număra și Bulgaria, România,
Ungaria, Slovacia, Croația și Finlanda.
2. Aliații (cei trei Mari): Anglia(3 septembrie 1939), URSS(iunie 1941), SUA(decembrie
1941).
-alte țări: Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Franța, Grecia, Olanda, Noua
Zeelandă, Italia(1943-1944), Norvegia, Iran, Filipine, Polonia, România(din 23 august
1944), Thailanda și Iugoslavia au fost de asemenea considerate ca facând parte dintre
Aliați;

Scurt desfășurător:

-1 septembrie 1939: Germania atacă Polonia cu forțe masive si fără declarație de război.
-3 septembrie 1939: Franța si Regatul Unit declară război Germaniei.

3
-17 septembrie 1939: Sovieticii invadau Polonia pe toată frontiera de est.
-9 aprilie 1940: Germania ocupă Danemarca.
-10 mai 1940: Germania ocupă Olanda si invadează Belgia si Franța pe la nord.
-10 iulie 1940: Italia declară război Franței.
-2 iulie 1940: noul Guvern francez semnează armistițiul si Franța este dezarmată.
-începe războiul aerian deasupra Angliei,aceasta fiind atacată de Germania.
-după prăbușirea Franței, SUA acceptă să sprijine Marea Britanie.
-26 iunie 1940: Romania primeste ultimatum să cedeze Basarabia si Nordul Bucovinei si
sub presiunea Germaniei, România cedează Ungariei jumătatea de nord a Transilvaniei si
restituie Bulgariei Cadrilaterul.
-7 decembrie 1941: SUA intră în razboi cu Japonia, Italia și Germania.
-1942: Germania începe ofensiva în Rusia si reușește să ocupe Stalingradul.
-1944: armata germană se retrage complet către vest si pierderea razboiului de către
Germania este inevitabilă.
-1 mai 1945: Hitler se sinucide iar succesorul său hotărăște încetarea rezistenței.
Churchill si Trumann proclamau pe 8 mai sfârșitul războiului în Europa. Pe 9 mai 1945 la
Berlin este semnată pacea cu armata sovietică.

În ceea ce privește situația României, s-a vorbit despre faptul că aceasta a facut parte din
toate cele trei tabere. Timp de 2 ani a fost neutră, neutralitatea sa fiind favorabilă
Germaniei. A intrat în război în 22 iunie 1941, iar din 23 august 1944 până la sfârșit,
România luptă alături de Societatea Natiunilor.

Urmări:

-Europa ruinată (Europa Centrală si Răsăriteana sub influenta comuniștilor);


-ocuparea Japoniei si Coreei de către SUA;
-sfârșitul coloniasmului European;
-crearea ONU;
-transformarea SUA si URSS în supraputeri mondiale;

Intervențiile si rectificările făcute de către domnul lector Mochnacs Thomas Remus


referitoare la Primul Razboi Mondial:
De ce Carol I era de partea Puterilor Centrale? Acesta era de origine germană.
De ce atacă Germania prin Belgia? Este vorba despre o strategie militară: granița cu
Franța era foarte bine pazită, pe când Belgia era mai accesibilă.

Rectificările făcute de către domnul lector la al doillea Război Mondial:


Intervențiile domnului profesor au scos în evidentă faptul că Finlanda a intrat în război
doar împotriva URSS-ului.De asemenea am aflat că fiecare stat a avut o colaborare
diferită, Bulgaria netrimițând nici un ostaș. S-au folosit tertipuri diplomatice pentru a
motiva atacurile (Hitler pune la cale o situație prin care sa pară că se apară pentru că i-au
fost omorâți câtiva soldati). Guvernul polonez refugiindu-se prin România ajunge la
Londra pe mare.

4
În concluzie, cele două Razboaie Mondiale au avut un impact major asupra lumii, au dus
la dispariția unor imperii si crearea de noi state, SUA si URSS-ul împărțind lumea între
ele.

Procesul verbal a fost întocmit de către: Petrescu Andreea, Petruț Florentina, Roman
Oana, Robaniuc Elvira, Rusu Roxana.

Data efectuării: 13.05.2010

Timișoara