Sunteți pe pagina 1din 89

r ?

--
l)i

l=aw
I
{-lwrtensr ar ea B Usltnr sfl
n
u _-t ll I'e e

PREOTPROFESORDR.UNIV.DUTITITRU
RADU

p_ufqdp fft_orqlg
-Qr-tq$o-rya,
-T-epf_egle
ppp'=rg gn_e_s!r-u!
-epy!{4 _S_e !

PEnrrnuuzuLSTU
DENTrLoR

_ ,1

I
I '\\
*

Bucuresti

fi
il
'1"
,'t :l
i !,' t
TeologìaMorals Ortodoxa
Anul IV
Morala SpecíoLe

M_orala spccialaeste a doua marc parte a Moralci crestinecare sg ocupain mare parte cu
aplicarcain viataa piincifriilofsi-nOgqelor morale.Crcstinismulnu esleo idcologiC,oìocui=ina-fr}.s
t-
ci
!-rac--tica, estc insasi viata lui llristos aratalaaievcasi sprc care crestinultretluicsa nazuiascasi sa
confoflnez,c voii lui Dulnnczcu.Nu csti suficicntadoarcunoastcrea principiilormoralc,moralitateain
sinc,ci estenccesara puncreain aplicarea ace.stor principii.{ntr-uncuvant,crestinismul,prin moralacc o
are,esteviata lui Hristosin sine, si viata moralaa noastrain Hristos si cu Flristos,prin Imparta.sirea cu
SfinteleTaincin Biscrica.
De altfcl, Morala Crestina,ca displina urmarestesa expunasistematic
normerenece.sa-re offiffi-ror wnlru a ual
analiz.ezesi sa i de valoare lor omului cle a lesii
-a dat diferite impartiri crestine unii au sustinut-odupa ccle doua mari
catcgoriide virtuti- tcologiccsi morale.Aceastaimpartircustebazatape sistemullui Aristotelsi c.ste
insusila,in sJrccial,dc teologiirrrlnÍrnocatolici.Accaslaimpiutircare la traz.a si pc SfantiiParinticarc au
prcluatdin lìlosofiaantica(plÍrtonicn, si stoica)virlutilcmoralc.pcstecarcau asczatvirtutiilc
arislolelice
lcologicc.I)ir virlutilccunoscule de antichitate au dobinrli,un nou conlinutsi o nouascmnilìcaliein
Cf(Ì:'r,fìl S tIì.
l)aca tratatclc dc 'lcologic morala mrti vcchi au fosl legatc de accastaimpartire haz.:ìtape
Aristotclsi pc unii .Sl'intil)arinti,cclc lniti noi att pitr:tstlaccítsliìrrnparltrc.
Altii íìu luilt ca haza l)ccal<lgulin implrtirca 1'cologicimorllc spccialc.Sc stic ca l)ccalogul
cstc chinlcscntalcgii rnuralcnaturalcrrlusa la cunostintaotnului si pc calca Rclevaticisupranaturalca
Vcchiului'l'cstalncnt.lja tinc'dc Vcchiul 'fcstatncntpcnlruca a fo.stdata lui Moise dupa cc fuscscclrta si
scrisl pc ininrilc oamcnilor prin lcgca lnorala naturala.Avand in vedcrc acesi loc si continut precis al
l)".'r,lgguluicl nu n,r (-'rcslinuluii sc cere
ici moralc sJrccialc.
nrai rnult dccat irnplinircadoar a Jxrruncilorl)ccalogului.('ci cc nu cîóî-ieifrsà crcstinismul,la judecata
rurrivcrsala vor fi.iudccatidupa l)ccalog (mai putin poruncilcn-ll-a si a-lV-a). I)t'calogulcstc doar pcntru
rcaliz.ircaunui miniln dc moralitatcin viata omului. l)esigur,sunl tcologi catolici care, plccand de la
l)t'calog,au ilnpartitlnoralaspccialain doua categorii:Datorii fala dc l)umnczcusi datorii fata de sine si
aproagrlc,arncstccandin ultirna suhliviziune elementedisparutesi dovedind asúel ca Decalogul nu
;xlatc ofcri o haza pcnlru analiza si sotematiz.:uea Moralci creslinespeciale.De aceeamulti moralisti au
impartit-o in lrci:
-Datorii fata de l)umnezcu
"
J -l)atorii fatadc sinc insusi
firtadc aproapclc.
) -llarorii
-''l'colocii A. K<rchsi O. Schiling au ordineaurmatoarc:daloriilc fata dc sine, datonilc fata cle
I)umnczcu si rìatoriile fata dc aproapele.A'iand in.sain vcdcre, insa dcfinirca poruncii iubirii de carre
Ilristos ca fundament si chintescntaa intregii legi morale (ltunci cand spune "Sa iubesti pe Domnul
DumnezeulTau, cu toata inima ta, cu tot sufle(ul tau si cu tot cugetul tau). Acea-slaeste marea si intiia
porunca.I:u a doua-a, la lcl ca Írccasta:"Sa iuhesti grcaproapeletau ca pc tine insuti" -(Matei XXII, 37-
39), ordineapropusadc cei doi teokrgi trebuie relurnata.Ordineafireascatrebuie sa fie deci urmatoarea:
Datoriilc iata de l)umnczcu

catrcl)umncz.cu. Intrucitttoatcdntoriilcsuntfx)runcialc lui Dumnczcusi pentruca nu existain acea^sla


impirtirc si d:rtoriilctatadc natura(mcdiulinconjurator).
'l'cologulAndru?,os propuneca primaindntorirepc ceafatade sineapropie.Noi inSasoco(imca
ín
prirnaindatorircpc cca fatacleDumnczru,din carcizvorasccelelaltenorrnesi indatori.
Alti moralistiimpaf Moralaspecialain doua: ine
t
!
/
t
I
T
I
!
t- I
T

t'É
-Moralaindividuata(prezintaca prime indatoriripe celecatref)umnezeu) ,
-Mffiilìótim (prezinr.ape om ca membrual unei societatimai mici- fgnitia- si mai mari-
colectivitateii).-- ""-*"*"
Impartirdaaceash are avàlajul de a cuprindemultiple aspecteale vieti?moràle cresdne.prin
unnarevom abordaaceastaimpartirein doua:l, Morala ìndividualasi2. Morala sociala,
l.Morala individualn setocupacu:
-relatiaomuluicu Durnnezeu (dE[ùriile fatade Dumnezeu)
-raportulfata de sineinsusi (datoriilefata de sine)
-raportulfata de aproapele (datoriifata de aproapelesi fata de natura).
2. Morala socialà:
-va tratain lurninadoctrineicrestine,desprefamilia,Tamtsi Biserica.Un capitol f,rnal,care incheie ca o
cupolaedificiul TeologieiMorale,va tmùadespredesavarsirea morala.
Morala socialava trata implicatiile activitati[Fomului in societate,dar plecandmereu de la
relatiaomului cu Durnnezeusi de la relatia lui Dumneze{cu toatacreatia.Moralacrestinaesteo morala
teotìoma;adicacel ce da sensmoraleisi legiutorul suprem acestoraesteDumnezeu,Morala crestina
ortodoxa,fiind prin definitie o Morala hristocentricasi hristologica,ea nu poatepune pe primul plan
decatindatoririlefatade Dumnezeu. Moralasocialaareca obiectivviataomuluiin relatiacu Dumnezeu,
cu sine si aproapele.Deci in Morala crestinaexistao relatie foartestrinsaintre individ si comunitatea
insilor.

2,Individualsi socíalin materíed.eMorala Crestína

Relatia dintre individ si qomunitateisi are sorginteain caracterulcomunitaral fiintei si vietii


ornului.Ornulesteo fiinta nereldàbila,clarca membrual uneicomunitatiumane.Omul esteinradacinat
in com tatea ca lÉip iri#ffina
(
S-1.,[omrular, in timp,rnairnultuteoriicu privirela raportuldintreindividualsi social.Unii au
ret;usrotulfr indivirt -J.J.Iìousseau- societatease constituiepentrua serviintereseleindivizilor ce o
corìlpun;binclc individualestescopulsi obiectivulsocietatii;ftecareindivid va lucra pentrubinele
profiiusi irnplicitpcntrual societatii;accstacsti si telul in oranduirea capitalisu.
Altii au sustinutca individularevaloarea doarcat seuitape sinesi sededicasocietatii, binelui
suprcrn,trcbuinda fi sacrificatetoate individuale.
intcrescle Aceasta parere aputine marxistilorpentru
carcintlivirJulcstedoaro piesa a marclui rnccanism care este Aceasta
societatea. este tezasocialisrnului
nurrxistchiiu tJacasc vorl^-stetriurnfalistde fonnareaontuluinoupe careaceasla il promoveaza.
.Siprirnlrsi a douatezasuntunilatcrale, solutia fiind buna pe la mijloculacestordouateze;deci
trebuiegasitasolutiace arntgrtizcaza interescle
sociale cu celeindividuale.
Dez.vnltiuea inclivitiuluiestelegatade social;conditiilemizereintarziedezvoltarea armoniasaa
intlivitlului dirr si lnoralilatea presupuncviata sociala.Ca fapta omului nu ramanefara ecou asupracelor
din jur, o ararfl clar Pericop:r"infricosatei judecati" (Matei XXV); ba rnai mult in aceaslapericopa se
ír:ttÍr ca ecoul titprclor noastrefata tJesemeni estecriteriul judecatii insasi.Se impune deci o armonizare
a inrcrcsuluiindivitlualcu cel al societatii.Nu trebuiesa vedemcei doi factori -individ si societate-ca
,Joi factori ce nu se intilnesc sau care se combat reciproc. Sggieta!9aimprumu anuolite
cuIltlstinte,legicareunnaIeScannonizareasacusocietatea(comunitatea).Inv@ste
om De altfel, si indivitlul si
societateatfebuiesase@uluibin€lui.ChiardacTìffiindividsiSocietateauloc
conflicte,lie pentruca inclivirlula ramasin urma,saua depasitsocietatea in ce privestevalorile,totusi
trebuiegasitastareade armonie.
Prin cuvantomul exprimaun senúment, comunicao ideeunui alt indivitlde la careasteaphun
raspuns;cuvRntul, de altt'el,exprirnasi o chemarepe careo adreseaza celuilaltiar celalaltestedatorcu
raspunsul (dhect sauinclirect),Prin aceasta ni searataca omul este legat de comunitatea semenilorsai.
Comunitatea adevaratapresupune, decideodatasi individul(persoana) si comunitatea; societateaesteun
"lìous"careimplicape:"eu", "tu" si pe mai multi "ei".
- si social urai pledeazasi necesilateamantuini.
Mantuireaesteun act de sluiireatat a lui Dumnezeucat si a semenului.Deci slujireane araUtca noi

*l --
,T
&
l;.
'F
.F

a
i
insineci pcnfruceltlrrlt,Onrulcsteo proexistenla, eltttttìdatatDctìl@. Accasta I
à
intrepatutrundcrc sc vcdetot asade bine si din constiintacotuunikraa llisericii; in Biscricaficcarcare f
r
rostul si slujireasa potrivit cu imagineamadularelorin trup: "Caci precum trupul unul cste si are
madularemulte,iar toatemadularele trupului,urultefiind, suntun trup,asasi Ilrist<ts"(I CorinteniXII, &
E
t'
12). t,

Concluzie

lvlorala Íre ca otriectiv sa infatisezesistematicfonnele collcretepc care lc lau


iile si 7,1.

astfeldefinita
In centrulei starelatiaomuluicu Dumnezeu' cu a ornuluica madularal Ilisericii.
'- Morala crestinaspecialaltu pgate fi niciodataidentifica@Ju-sociologia;ea e o disciplina
no,rnatiuíIffi @pen tru a dobanclimantuirea. Iìste o
1,for1la
biscriceilscain sensulca exprimaceeace credesi marturisesteBisericainsasicu putereatlatadc
Mantuitorulla insasiinterneierea
ei.

lvÍOMIA I NDlll I D UAI^A'

Ui DUMNIÌZI|U
NA'rc)RIII.E ITAT'A

Ii u
tJtA I:!I|'!JÌ t. DI N7RI.i_8_ù!S!_DUMNE4

l)alor iilc lilt il dc l) ur nr ì L. z c uis i t f t r g i l r l r c i l g a s u l t s t r t n t : ti ,l t r t o r i t i t l cs i i t t l p t l r l l t t t t i rt l i t t r c l r t l i l t 0 t t l t t l r ti


cu l)grrrnczcu. Il1Lqlls_grlJlaLgt_DttuAs4eLs1lg-sllcl!frt!4-M6ALgjlrg;liltt si prczitrta o itttJxrrlrttttit
cctttrltlltl@ pc lllr lt int f c i|gÍ lv ic t uif c t lc oluc cc d c a c c a s t i t r c l ; t t i c c | c p i t r i |
illrtrrdrrrilc rnorillc prcculn si tirrta sprc cílrc sc itrdrcitptî clìrrtunlc tltnului prc drurttul ítsctìllttl;trit t:tt
l)Urrrrrczcu,l)cutru orn l)utrtrrczcu cstc o cxi\tcrttlt 1^-rsonalal+Lpf{ji.uile-in scnsul ca v:rloarcit si scnsul
vrcfii isi ilU t c r ì t c it t ls i lint lr in l) Ur r r nc z c u .l 'c t r l r u o t n l ) u t t t n c z c u l l u c s t c t l i t l c c , c i c x i s l c l l l i l p c r s t l t t l t l a ,i ; r r
rc llrtia otn ttI ui ctt fhtrtt ttt'zcu cslc tl rt';tI I ie cx istt'tltiitl:t.
t sctttctttisi ttt
, S -1s p u sc a rc l a ti l ro l n u l u ic u l )u r nnczcuconsti tui cl nai rtrul trcl i gi i rsi cl t rcl aLi icu
s r lc lr pr op i c c o rrs l rl u i cn.r(rra l i lIl. c l l rti i to r nul uicu l )utnnczcuarc:tccci l sii ntportanl .tccl ttri tl i tsi pcrttnt
rcligic tltrrsi pcntruloítlccolnpartiilrcntclc lìa-!ry,
acc.steia. ríìfKrtÍtreaontulurl:t Dutnttczcusi lritirirr
(tlc
accstci raportlri pc pllrn intcm prilt scntirncntuldepcndctttei
crcdrnla-c ffiic rrcr:rlc(lvlorlrll)si aclc Iiturgicc Ii ste toi al ncavcni l i tObi ccl i aca
ntriìiliffiiÌIll-ar úrrcii' Iati;r orrtuItti cu I)urnttcz.c
u. fL
.-.--..'"'"-:* - - T - : : ' - * - "* ""
si atunciciutd esfeln rellttlacu crclia pctllnl c íl
Irr rclatiaonruluicu I)unrnezcrrornul se Eiasesle
I)unrrrczeuc crcatorul a lot ceexlsta'
si prortiatorul
nu estcdoaro realitate suprclllÍl -Ér.
pe carco conlcll;tttt, ci cstcllittclc
I)entruMoralal)urnnezeu
suprcln,;rbsOlut, iiltelcsca existenta personala.Nurnai o existcnta pcrsott:tla alfítgepe oln; ntrtrtaiIJirrclt
suprcln poate tilrc ilrcordatafoiunea omului dupa absolut. Lucrurile ltnitc sunt rcgrede snlisfacutc. Nutttlti
pcrsoÍuìÍìsc prezinta ornuluica o sursa inepuizabitade sensurisi valori spre cafc accsut silntcatractia.
Bincle absolut-g.idcntifìcat cu l)uurnczcusi el explica specificulMoralci crcslirte-accl
"frcbuie"cctrcbuicfacut,curntrcbuic,candlrehuiefacut-sprea tle lniuttui.Accl "trcbuic"cstc.spccifìc
vietuiriicrestine;fara el nu-sipoateavcajustifìcarca impcrativuldccatla o pcrsolttta ahsolutrt ciuc
iptr.uchipeaz,lbinclc.ldentilicarea olnului cu Dunrnczeu cxplica dc ce intreaga vietuirc crcslitta arc cr
singuratinta; dobÍuldireaunei cat mai mari a.selnflnaricu Dumnezcu. Doban<Jtrca asctnanluii ctl
Dunrnczeu presupune atatrelatiaverlicalacu Durnnezeu cat si relatiaorizontalacu scntenii,intrucat
ornulu/nuestco existenta a tot suficienh,cio existcntade.schisasprcalteexistente pcrsonalc,
*dn
-*-ffi Dúmnsz:ett;-1fl- accl acccnt dc
irnperativabsolutintregiivietuiricrestine; da accentde imperativ relatiéi insasi cu Dutnnczeu. explicand
astfelcuvinteleMintuiforuiui:"Eu suntvi&r' voi sunteti mladitelc. Cel ce ramane in Mine si Eu in el,
acelaacluceroadamuha,caci fara Mine hu puteti face nimic." (Ioan XV, 5). Cei ce ne intaicste itt
aceas[a relaúecu Dumnezeu estetot Dumnezeu insusi,caciEl, chemandu- ne la comuniune cu Sine, ne

-' 5-
i
;.
du putereade a i ne deschidel-ui si de a puteapasi spreEl. SfantulPavelsintetizeazaaceasUt dubla I
chemaresi puterepe cafene-otla Dumnezeu ("Toate le pot intru lfristos.
Cel carelns intafcstc"- I;ilipcni
rnicsoreazafortelemoraleale omului,atatputereade atractie,dar
'lV, l3). Slabirgaretatieicu Dr:mnezeu
mai cu seamatensiunea dupai)umnezeu.
l)umnezcu,ca Bineleabsolut,estetinta supremasprecaretrebuiesa se indrepteviata morfllaa
crestinului:" Fericiti cei curati cu inima ca aceiavor vedeape Dumnezeu"(Matei V, 48) -vetlcrealui
r n vietii crestine.Acesteitinte ornul erittilSfiEit-Ja

:nurlasi de importantacentrala pentrurnantuircasi


nq nicioùrta de unul singur, ci in atractia titìtei
'ema comanda actele si atitudinile moralc ale

ta omului cu Dumnezeuare o importiìntaccnlrala,


ica de ce intrc Moralasi viata liturgica(cultul) cste
o foartesFansalegaturilRelatiacu o
Dulnnezeu traim in actelecultului,dar substaltasi mQlivíllialor-
-
si faptaní
vin din invatÍìturÍì

2. Cultul

Cultul in general si formele lui concrete suttt determinate in buna masura si de normele si
poruncile morale. Orice crestin este intr-un fel liturg, in sensulca estedator sa-siexprime adoratia fatit de
bu, nne, euin a c te ffi i i n c i n s ti re a s fi n ti l o rc aoformai rrrJi rectaaadorari i l ui
Durnnczeu.
Oultul aparc <leci^,ca o fatetaa atitudinilor si faptelormoralc. In cult omul Faicstc sentitncntul
tlcpcndcltci fíttÍr dc infirrlul clt pers()írnír, i;tr itctclc si lirptcle tnorale devin apoi crprcsii ale accsttti
scntitncnt.I)urnncz.cu ni sc dcscoperaca iubirc, cit pcrsottnllmaibinc z.iso'l'rcirnc tle l)crsoitncitbsolut@
Iar iubirca tJivinanu rÍunÍrncinchisa in ccrcul lrinitiu, ci l)utttnez.cu isi irata iubireit si lirta dc crcaturi.
Iubircir privcstc pc onì cÍì cxistcntítpcrsonula,crcilt dupa chipul si nscmflnareAlui l)ulnnczeu. Iuhire:t
clreirrnlrin cgrnuliunc fru-otn cu l)rrrnnczeu.()lrrul cstc chcrnÍltla ctxrtuniunccu Clrcatorul;ratu:tnccit cl
1,l,r{ù'rlrpundf'accstci chcrniri; putcrcl daut tlc Insusi Dutnncz.cu-grairca olncltcascitiornul griticstc
1^-ntlua i sc raspuntlc,pcrltruit cotnutticatlircct slruindircct.
Mortllr crcslinilcstc rnoralirpcrsururlistir; ca sc adrcseaz-lt persoaneicíìre sc gltscstc,cit insltsiin
rclirliircu ulla pcrsolnusi in prirnul ranrlcu l)ulnnczcuca cxistcnlalru-rsonitla.
Intrc mor:rlasi cult sunt si rJc0scbiritìcte;CaascnìanÍuccste Conccpcrea lui l)urnncz.cuca lìintlt
ahsOlutilsi a ()mului cir fL-rsortlì4.
spiritulrl:r,tru-rsoÍtnil I)ctlsebirilccons!.:luin accca cit littrrgiclt (culttrl)
tirìc sa cxprime aceatlcpcndentaÍr olnului fatit tle Dumnczeusi sentitncrtttlldc lìliutic l^- cítrc omtrl il
inccarcain fata lui I)urnnczcu.Cuttul iz.vorcslcdin sentimentuldcpendenteiontului fìrtlrclc l)ulnttcz.c'u.
Si fjin6caornul cslc, in stldiul vi iii.'

cultuiìilnGm. Suflctulomului se revirta ilniffig€ sJTea cu tnrpulsausi o jcrtla vie si


TTiieuia-lEpuqsrcp.
Intr-unfcl si Morala faotaomului din raclacina
ci careesteintemasi urmarind-
o ln manl ei caree externa.Ceeace deose inEasi-nrptarnoralafata de
i@eas if apt a m o ra l l a Ve mc o n c re ta i d e c ' a dcbi ncsaucl crau.Formel e
cultului nu fac altceva{ecat sa exteriorizeze,adoral-iacu cíue suntcrì datori lui Durnnczeu.
ihtem se concretizeazasi st sintetizcaza
"qltggìql.Er: sî numesc au drept obiect pe , putere,sursade putere,
autófrEtq tinta si motiv pe InsusiDumnezeu.Este flresc ca la toc de cinstesa steacele trei virtuti
teologice(in careseexprimacultutintem) irtre dÍtoriile fatade Dumnezeu.In cele trei virtuti teologice
se exprima ca intr-o sintezafericita relatia
insasi omului cu Dumnezeudin care trebrtiesa rasamtoate

i
iu.r,
faptele si atitudinile morale ale credinciosului.Din ele trebuie sa r&saraintreaga serie nesfarsitaa
virtutilormorale,precumsi a virtutillor morala-sdcialc.

CULTUL INTERN

VIRTUTILE TEOLOGICE

Cele trel virtuti teologice-credinta, nadeideasí dragosteq-constituis,'Oe faptJqllla llterlJ


egezi propiu-zis al religiei crestine.
Ele sunt,!e-dealla__p!49,
;adactqa intregiiì,vieti m daca avem in vedereca ele realizeazape verticala-relatiaom
fìulmnezeu,iar pg_Aggltala relatia omulu-icu luqne&cu semeniisi cu intreagacreatie.Fiecare virtute
teologicaisi are specificulsi contributiaei in realizareacomuniuniiomului cu Dumnezeu.Urcusul spre
Durnnezeu si deciinceputulrelatieiomuluicu Dumnezeu il constituiecredínîa.

VIRTUTEA CREDINTEI

]. PRELIMINARII

iuneaomuluicu

Dumnezeusi la adevarulSau,raportare prin actede !ap!gr:4!,.ti:..!i


atiiurtjiiì moratc (rnoralq.)
.i pgU.t.i.
!)urnrrcz,cu pcrsoanc:-DumfiQZcu--.c&
$ion-ul suntpriviti dc-inv-:-tt-l!u-.tl_-c-r-qstina--9a -hintaspintuala
prsonaltrabsolura,trascctentalulnii, dar carcchcuna la comuniunc pc orn ú omul. ca l[n[a psr-sonalÀ
rclativasi limitatacu capacit4te'a dc a raspundc chcmariilu,iDumnezcu la cornuniune cu sinc-.
Virtutiletcologicc- crcdinta nadejdca sidragostca:flCorinteni-XIlI, l, s.u.:I'l-esal.I, 3- "...va
atluccmamintcde lucrul cre<Jintci voasrc si dc oslcneala iubirirsi de staruintanadcitlii voa.stre...,cf.
Rorn. V. l-5), ((ìalanrccni V, 6l "Caci in llristos lisus, nici iRiu?h-pr.1ur, cr crcdrnta care eslc
lucratonrc prin iubirc"(cf ('oloscniI. 4), au in vctlcretcrcmai rchlia omuluicu Dumnez.eu si (calizar\
insrsiviata.Rcfcrinclu-sc dircctll l)urnncz.cu si avandpc Dumnczcu ca obicct,autonhtcsi motivaticaú
fost numitc virtuti tcolo!,icc.atlica virtuti c:rc vorbcscrJcl)umnczeusi fac
viata omului. Noi crcdcrn, m pcntru ca Dumnczeu cltc adcv
iam@-Lfr11.hra
'---:--|------- uint,ríio.urc si rlcsavarsi
fagad t dragosteilui pcntru om. Virtutile teologice
cxpnrnasi o rclati i si lc da putereesle
Dumnezeuinsusi.EIe expnmasi sentimentulde dependenta a omului faule Dumneieu;*IiEffi
eipfrffiaóóerSi-iénìimcnt
-*"*--.-* inlr-unmoddifcrit,spccilìc.
dc rlclrcndcnta
efid-!ils carc inseamnarclatia_

Sa. Fa rn'afinseam
_
comuniunea ,_-_-:a Bisericii.
sobornicea^sca

2.SENSURI LE CUVANTULUI " C REDI NTA''

Cuvantulcrcdintaareo gamafoartelargade sensurisi anume:


a) credinta-sinonimacu "DgtLIgg"in exprcsiica: 'leu,credcaeste.asa"sau"mi se pareca cste
asa", ctc. In accstc_cxpresii crcdintacstc sinonimacu "{ni se parc". Crcdintaca parerciq!53_q
cungaltc.r-cngllqtlin&-si-ncsigura-a-unuilaplF'atade realitateseexprimao oarecarerezerva;afrr'lllqrea
ry [acg.cU lqqterczerva,-ca o prcsupuncrc carepoalclì justa,dar grate st nu corespunda adcvarului;ea
urmeÍìz.a sa fie confirmatasaudczmintitade o cunoastere sigura.AcestscnsesteinLilnit in expresiica:
"nu stiu careesteadevarulcu privirc la aceasta,darcredca asaslaulucrurile".
b) credintz: sinonimacu "certitudinea"-e prertitudlle ideqlificatacu !.nreagafiintaa_ge]ulce
o are si o ma{Uqses_gM_arttuito,ruLbqp3deseori-apelJa-crcdinta-ca{ertinditoel celor ce alergau la El
spre a fi vindecati. TgeLgqp1tut_urjqAaúc^sst@: "De ppl cre@. toate sunt cu
/

-s
1C
\\ i ,
+ulnla-celui-ce-crede "; .la-care-tatalcopilului JaspUlds:_:Crc4 noanue! Ajuta necredintei.mele";
(Marcu tj{,23-24). agldiila-aeestsltataestao-credinta-ca-eertitu*din-e, Tot astfel este si credinta sú-tasului
carecereMantuitoruluisa-i vindeceslugaspunandnumaicu cavantul.Credintaca certitudineinseamna
o ansaiarea omului credinciosotl toatafiinta sa in relatiqcu Dumnezeu.
.*:.
c) credinta- ca"incredere"- a credeinseamnaa averao inciedere,@.
Credintacaincrcdere,a-tipun€nadejdeaincineva.Q4gncaincredere@
fetatiitof_intemers ir! padntii lor. elevi] in profesori, ceqtenii in conducatori,
rcreri-ere
piietenut in prieteni, sotia in sot, etc. Ng5lirtoruLare-ircgdge-in cel ce il inva[a. foarte multe din
grD.ostintrqlqcr-afùmatiilg-noastre seb@9aea.p-e-increderq in cel ce ni le-a comunicat.Acèastainseamna
ca acordamun credl-qorat_ssggtlyei_perso.anq!9e8!l!d SA'Q3 c.utroa$e-hineadev-arulsiìiìire-tnGnril
sa ne insele,ci vrea sa ne spunaadevarul.Orice act flg comunicaleintre oameni trebuie sq aibdlahqza
incre0erea,aOicacreO n aceastase arataca cel ce facecomunicareaesteun subiectcareare spirit
ca si celalalt,arevaloaremorala,sinceritatesi spuneadevarul.Deci putemaveatoatacertitudineain cele
spusede el. Credinta-ca-lincrederé-inseamna ocredinlil sincera.Desigur, avand increderein cineva
inseamnaca acordamaceluiao anumitavaloare,o anumitaputerede a discernarelucrurile si a le afìrma
apoi in propozitii sigure, demne de luat in luat in seama.Q!9dtnlA-ca-iqcfedqeeste o credinta_de
_cglqgparg14trg_o41r-g-u1, Unul comunicasi celalalt primestesi comunicareaacordataprin intonatiedin
rasprînsul daí.
d)credints-ca."sÍatornicie"-_r4-stqdisstas-cuiva-inscarnnaa ramanestatornic-in-increderea_sau
credintain gelalalt..In acestcaz credintaapareca o increderestatornicasi permanentaa omului in
l)urnnezeu.4Jgdeju-slatornicie-inseArnna--a-credejn-tql timoul si locul Credintei in l-rumnezeu
inseamna o statomiciepermanenta in ceeace comunicisi ceeace primestide la Dumnezeu.Statomicia
credinteiavansnte, {ggqiller-faral9ae1va.
-esteoJolaa-cle-d$teiÀYansfllQ'a
e) tennenulde credintu indica si un continutdoctrinar-religíos;invataturacrestinamai este
nuntitasi credinta cresfina.n-.onO unttitnctec em numaidoctrina
ci .sirnarruriaaccstcicunoitsllf-ainvataturiìcrcstinc
e cuprinsasi doctrinadar si manifestarea si in
lìrptasi atitutlini.
'l'oittecelccinci sernnificatii
ale cuvantului "crcdinta"suntcuprinsein notiuneade credintaca
v ir t ut e tc o l < l g i c al;u u n loc, cuprinz.iullu-lesi dcpasindu-le.(
cxistentialdc care tinc rclatia omului cu Dumnczeu, cu Bisefi6lFffilsi-cu tot ceea ce tine de
I lr is t os .

3. CREDINTACA VIRTUTETI|OI.OGICA

celortrei virtuti teologice,


In conccprul esteprimulpasal omuluicatreDumnezèu
cre<ìinta si

@itatcreceptivapentfUdivinsaucaoadeziunelaDumnezeu-cafiinta
_ :''&--'"'-'*"-
..9
spirituala lumii--e.stecolnunatuturorrelrgiilor.N-ol,a
trascebcnta a colseptlrluj-crestin
drstrnctiva de
crctlinttrestc acecaca ea intlica o rclatic dialogicaa omului cu Dumnezeu.Cei doi termenist
si dialogului
s Unt pe fS 0 a n e ,Su b i e c i ri tu a l a ,p e r sonal a,absol uf' a,
pLiri@mul-fi-inta
ogu
àctiva dar si cautare febrila a lui
I)urnnezeudc cntreom. Receptivitatea aceasta dinamicapentruadevaruldivin isi are explicatiasa in
pentrumantuireanoastra.Credintaeste
prirnulrantlin valoÍueamoralaabsolutaa Celuice ni-l descopera

avanse Insusi el prin Duhul Sfantsi carene da

ca cuv.antutnu transmitede la subiect la subieCtnumai inteleSuriCi$i putere, in


n níesaj.Cu arat
acelasitimp.Orice.uuÀiou^rnf,e un roerui,<Iarsi o putere,o obligatiede a raspunde
cuvantullui DumnezeuexpriLrna un continut,un sens,o valoaredar si puterecatreom de a raspunde
acesteivalori. De aici rezultainsemnatateadeosebitaa predicii cuvantuluilui Dumnezeuprin gura
preotului.

-(-
\f
I
I
'l

!
II
o porunca si prov0acnohligatia
din partcacclui cc iìscìrltr,la ms;runs.
In cuvÍrrtfpitnufvortrit<lrestcdatanu rrumaiilìtcntifl.cOntinutul
a de a raspuudc. Deci prirnulcuvantcÍl
chcnrare pe
inrplica al doileaca raspuns;unul fara celalalt nu exista.
Cuvatrtulrealizeaza si exprinrao
relatiepersonala,o legaturadiuamicainu'e vorbitorsi ascultator.hl hotararcadc a vorbi, vorbitonrl
rlcsopera un serìs,utì con(inutcarelovescpc ascultator, fie ca Cheama, fic ca raspundc, cuvantulunuia
chcamacuvantulceluilalt.Aceasta putercaclechetnaresaude raspunsla chemareil cuprindein gradul
ccl rnai inalt posibil cuviurtullui Duutnezeuadresatnoua prin Rclevatie(prin prooroci, prin Iisus
I{ristos).Cuvantulspusareo rnarefortade patrundere in sufletulcelui ce ascultasi il obliga la raspuns.
iar raspunsulimbracadiferitefonue.Acelasilucru se va iutamplasi cu Luca si Cleopape drumul spre
Emaus(LucaXXIV, 30-32).
Iata,dar,cavirtuteacredinteiittseamttaraSpulls'UnrW|tctttriucalui
.-Durnnerc' ]ffi
'h,i-na6-scopc
st tirnp si o
pulcle sprc un. Asa se explicade ce, cei care nu facuseraculìoslintacu creslinislnul, auz.indtlc
lìvanghelie, s-îu convcrfit.Credirrta estcimplicatain cuvantullui Dumncz.cu atat in cecace privcstc
coutinululdar si ca putcrc;si aceas(a eslclucrarea lui Ilristosprin I)uhulSfant.rrurnail)uhrrl.Slìrnt cstc
acclacare dcsclridcinirnilc n iríliitfrffiTiluffil
r : Avva Pirintel"(Rom.VIII, l-5;VIII,
2(t;I Cor.XII, 3). Pacatula slabitmult capacitafea receptiva a omuluifata<Jecuvanlullui l)urnnezcu,
scotanrlpe orn din cornuniuuea cu Durnnczcu, IIarul bolezuluitrezes(e, innoi$$si inlircstccirplrcifalcir
trlntlluitJcctlInuttiurtccttl)urnnc.zcu.I|lrulft!!@:..IfirÍcrrinup()iltcsltvittit|it
|rlirtc,t|ltcanu.l,vittrllFc'l'í|tÎ|(l;rrcNiffiuÍ|ccÎt.|citp<li..'(|rrirrrVI,4.{)-
(A1 xrc, lll. 2( ) ) , l( ir s llr r ns ulla ir c c s t t rcl r c r t u r r c i t l u i l ) t t r t t t t c z t t t . l ) u l t t t t c z c u c s t c ( 'r - 'l c e - i r p r i l t t l c i t t tto i
r'rctlrrr l; sr i nc r lir f lut c r c irt lc lr c r c t lc s i i r n r r r u r t t ci r t c <l l t t u t t i t t t t c r r I i l . l ì i t r r r ; r r t c r c ;sti c r c i s l e r e l ti r r c l c r l i t tl r t sc
lr;rzcirzutot pc cncrgiilc lurului tJurrurczcicsc nt,u:rfi?in ilrritiFTiiliiilìl
irnpirrlirsilcr -riìììììì--sc
Iunrincuzlr tiÍ|litili (rlrtirrrrc:r).I sc lnlirrcstc v()ul(it st I sc pttull('il .sc'tìllttl('tìlck'.
.__---".-....,....- ítcct'l t ('rc(l i l t{i l c s l ('
-XIITIîlii-?r
I .,i.,iì;,."c:r ,r',r
s(N()rrra ,.lìmTtîimiFr",'
tlar al tui l)Tfrlú.cu (liii;.
il'iì:il Tr-'i: t ,tur- I,
Ti, tjJ,l4r 1. 29'ltorrr.
29' llorrr.XIIII-îii-Er o roír(lira l)rrlrulrri.\iìiìii
((íîùiirìfv.25I--
l)ilr lucÍilrcÎ lt:trultti (lrttttttc'rcitsc tlì lìítstcrcil, crcstctcll. pÍlstrilrcil si i n:ri ntrrrca
i rr crctl i rr t r rr.r r r
r:@ .i,t t.l rg4S$flj.lllifj currì ilrrì vÍlztrI i rl l()atc ciÌzufl
I ]'I4
I l; r nr l rru c ()n s l ri l n g C C:rc d i rrl rr l .;u rìa n(}
c dcci z.i cl rhcrl ta otttttl tl tC i Irl l sptl nsl i t chcl turrcal rti l )rurrrt czcr t .
( ' r c t lr r rfai rrc i rr c :r p u { c rc i lrtti l )u rttttczcu c;trccl tcatttilta ctl nl ucr:trca cu ca : orn. (' rctl i ntír.(l cq. c uu

I i n actul crcdi rttci.srrrtti rrrplicir t i


a c c p (i v aa s p i ri l u l u i u rr l anl l ttrt tl c h:uul tJutttrtcz.ctc.sc.
c í t pilc i fl ttc rc
t lc olx rl ri v tl )rrrn rrc z ru s i o n tu l ,O l rrrr csll c Ii bcr sl t acttral i zrtrcasi sa cocrcfi zczctncsai rtli ntr-un rÍrspur ì s
iltlf-o illíu.tuficCOltcrCta. Ornul Cstc lrbcr St itctu;tltzcz.c crCtlirttabitptistitsl sit o tjczv0ltC lrt vlrt.'.tit
intclcgcrii,prin dccizic libcra sa o Ítcccple- síul rìu, dc a.scrttcnca otnul poatc srr re'lìlzeclrcrnrrrcirsprc
c or nun i u n ep c c a rL ' < li rn p l i c ac rc d i nl a.(' rctl i ntl c.stci n toÍrl ccÍrzuri l ccontuni uttcpc ci rrc o i trrplt ca
c r c din taC cu ol l tul st
. rg d _ i r!lcas tc ' i nl o l rtcc a z u ri l cuuucl si ncrgel i c-dc i l ttprcun:tl ttcri trca l ui I)unrttt' zctt
illvct.\.
-:" (lrctlirrt;rarc o irrrplicaticsi o djlrcnsiulg-rd-cùokl cnci ohiectul. pulcreil si lclnciul ci cstc
capú
Ilri$ios. i Dunrneili
"-l;t{,pfuffi,uaFapelcborczffilìffifiIairr.si@dFclt,cacicclIl()ubtl1czitttlevittc :rÉ '_-

ccliziala a crcditttci.sentiti aratí si in fiiiiTúfî.li'Tîr*ftrtcn


rntdular iil rnrpuluicclezial.I).rr drnrensiunca
crciliiiiUnatie-tn:iOSúmi-cr0s íI
coincitlacu cccacc rica. Dcci. nu oricc credintarniuttuicslc,ci rloiir
:ì cea cafe ntallisericii:n unìil ac rteazape onì ln I lflslos,
Privitaca ilttnlicittic Jiscricii, Sa. Si fiindca
flccasuìlI libertatea ', in acclasi tilnp,
eclezial,in sensulca pnn creclintafìeciuese inradacincana si crestein trupul Biscricii. Caraclcrul
I se
pcrsonal,inclividualaÌ credintei in
implcteste mod armonios cu cel comuniLrr-soborniccsc. Credinta
crestina,c.t virtuleleologicapersonala,
se implanteazaadanc in credintasobomiceasca. Dcci, vorbind
desprecredintaca virtuteteologica, vorbirn l{nstos
dcspre prin care noi avem accesla Tatal si la virta
dumnezciasco p" Duhul Sfant ne-o irnpartasestc in taincle Uisericii. Implicatiile cclezialc ale
"ar!
credinteisuntÍuatalg de SfantulPavel(I Tim. IlI, 15-16). !'
Credinta,ca virtute teologicaesteo realitateteandrica,eclezialafoarte complcxa,cuprinz.and
intr-un tot armonicchemarealui Dumnezeucatreotn, RelevatiaLui Dumnezeu,'darullui Dumnezeu,
adeziunealibera !a El, harul Duhului Sfant,caracterulcomunitareclezial,motivatiadivina eclezialaa
credinteicrestine.
'finand searnade toate acesteelemente,deÍinirea credintei ca virîute teologica ar fi (intr-o
exprimaremai larga);

O definitiemai concisasi simplaar fi: l) ,


Credintaesteadeziunealibera si integralaa uesîin@V)*l la DumnezeuCel in Treimeinchinat
si la adevarulSaupasîratsi propovaùtit de Biserica.
Cearnai scurtadefinitiea credintei:
Credintaesteraspunsulomului la comunicarea eclezialaat Dumnezeuprin Hristos,in Duhul

) pentruDumnez.eu
si adevarulSausi cunoasterea
lui

estchiìrultlumnezeiesc
impartilsitde Ilristosprin
Dulrul Sfirnt,i:rlnotivul s:tuterneiulsi esteautoriliìtcalui l)utuncz.cu.
Ca virtutc iúologica,crciJìrta cstc rclrttilt lrrsorutlit cu l)utnnczcrt inccput al cun<lastcriilui
Durnnez-cusi pnlgrarn in cunoastcrcalui Durrrnczcu.('rctJinl,itcstc binclc corrccntr:rt,ilrr prin birrc
e:rt.lir,
vrcit sil erctrrl:tsi sl cuno:rsc:rrnlri rnult, tllrr
!I!, nu !ìr"!rr'9:rrf'tfr'n-!l;!:-.
:.---:!:--' -

!-i'gt,lllll!51
"r]u"_:.9-!Jli!!-"1
usul i rr crctl i ntl r
cs(csi un
','-" -._--r'-
in
nl rrs cui toÍtfi tcrcíl ui r
sprc () cvi tl cnta tol l l i ti l urni nrxt- s:
i r i nai rttci tza ir r
vor vcdc;tpc I)urnrrczcufirtlrclttrc lìrt;t;crctlinltrvlr
fìrcclrrccrlrrtcrnplarii dircctc n lui l)utnnczctt.
( lrc tl i n ti rc s tc o c o n d i ti ca v i c tu i ri i otttul uidc pi unantanrtundtl i stantl rl i ntrcorn si l )urnrrczcu,

plcnar. 'lirt tirrpul, pacatul si ispita s-au tlovctJittluslnnniiurcusultti rvni ccscal ornul ui . l )e i rici
ncccsltatcafx)c:untclca vl

4iUllìl)lNT'A IlvlI'LICA 0 IIAI'OIi'fA-ll-EA CIIEST'INISt\ltlLUJIA DUltlNIì7,1ìU

Desigur, crcdintainaintcaz-a la o cunoastcre


de la siurplaatlcziune tot mni rnarea lui l)umnezeu.
In actulcredinteiesteprezcnta rnintcaomuluicÍtre,lulninatatìc har,nazuieste spreceledumnez.ciesti si
prindedin celedurnnczeicsti. In actulcredintcicstcprczcnta intreagasimlirea omului,fìindcanurnlicu
iubircaornulprxrtcsa irnbratisczc obicctulcunoscut c:uecsteo pcrsoana. Crc<Jinta implicadin pirtea
omului o rlcciz-iclibcra a voinr.ei.Deci credin';rcsteun act volitiorìÍrt.ln srìilfrirr-rr
cìtlìiiiffEilÎìîIiitt:
r " . . l, c , g, ca F T i j i Í.i ffi i -n n p tc rc ,.s rc c ' tcrne.rnut0l V l Il crrc-gru-tl ti rrl ;l i u_er.0l tIti tarcci tP rctnl Zi lilgcvllr ulcit |, , Ut nn
este llrnt4 pcrsonalaaDsoluuìcÍìpaDllaoc ocscopcnresl otnul cír lltrìIlt nanllul 0urnnczelescce sc
unrr rc plcffiI-dffiilÌui
in fatalui Dumnez-cu, si in I-lristo.s.
devietuirecuFlristos

S.INCERCARI,ISPIT'TT PD DRUMUL CREDINTEICRES'TINE


SI STAGNAII.I

Contrarcredinteicstefaptulde a nu aconlaincrederelui Dumnezeusi respiugcre <tecatreom a


lui
chemarii Dumnezeupent-rucomuniune cu Accasta
Sine. e cu atat mai grav,cu cat omul, prin firea lui,

a
-ó -
'l
f
f
I
are ca un dat on"tologiccapacitateade relatie personalacu Dumnez.eu.Crcat
I)umnczcu,omul csteo pcrsoanasubiectde relatieal faptelorsale.Prin aceasta el estesi réSîEEiIE
fafleÉ;iÈiúe i' (ca oe exemplu, poporulevreu in
istorie- mai ales in cazuri de ratacire).
(lredintacstcpusala incercarcsi amenintata de indoiala.,dcsigurexisùao indioalaintelcctuala
ca ezitarca in fata lui l)umnczeu. Cei doisprczece Agnstoli au mersdupaIlristossi au crezutin El (loan
I, 4l ) darei au doveclituneorisi intlgpilasau lipsa de credinla, pc careHristos le-areprosat-o òi mai ales
in tirnpul patimilor. Peîru si loan aleargau la mormant pentru a se convinge de inviere. Totusi
Mintuitorul,cand s-a li aratat,i-a mustrat pentru "necredinLa si impietrirea inimii lor, caci n-au crezutpe
cei ce-l vazusera inviat" (Marcu XVI, l4), (Luca XXIV, l); (Matei XXVIII, l7). Staruinta in indoiala a
lui Tomaestecelcbra(loanXX, 25).
Mai existaapoi si o indoialapersonala(avemmulte exemplein Eva4gbelie). Indoialareala se
explicaaici printr-o.lipsa de cre<linta si de nadejde; iar insuhcienta de crcdinE si de nadejde se explica
printr'o iubireslaba.'Daca indoialapcrsonala nu estcdecataparenta, atuncitemperamentul si teamapot fi
cauzeleacesteia. In cazulunei indoielirealecauzelesuntmultiple:
a) de ordin sociologic(mcdiu corupt,societaterau intocmita)
b) dc ordin intelcctudl(o ideologiecareprofescaz.a agresivatcismul)
c) de ordin moral (pacatele si placerilc de tot felul care slabesccredintasi trezescmultaindoiala).
O cauzaserioasa a diminuariicredintei si chiar a disparitieiei partiaJe o constituieviatamorala
dezordonata a insului.De aici si imperativul purificarii conLinue dt_pqtjmi.

6. NECIìSITATEACREDINTEISI INSUSIRII.EEI

('rcdiutl cstrllccc_'.!0Ja fiirtdcafir.q,qanu,i-cu-p-utinllqotruniunea asru_luj-xu-


-p!'-rufl1-mltluirc
l)urnnrzc
(l'ivrciXI.(r).('cl cc crcdcin I:l nu sc iutlcca.ilr ccl ce ttu crctlc.iata,cstc;udccat","ccl
lurl-Iùiìì-rrrrzcu"
cc crctlcin l:lnu picrc,ci arcviatavcsnica" (loanlll.l6-ltt, Vll.5,VIIl.24,XlV,l).
-C.crl'ntflcstctì
:varuluidurnrtczcicsc, cslc I ul si sustinaloarca tlialoeuluiornului cu l)umncz-eu.
l):rr nu oricc c'rc'ilirit,l fx)íttc lt nccc $_c_ae-e*ga_-e
are
sc acoF-rÍì. sc +ilrprapu!!'.cu crcdinta lìr-lcricii-Nu crcdinta [:ua mnntuirea ci cstc mantuitoariliiìdi
c r c @í lr c r (Xl c S l c i n ta p tc .a d i u tc i n t| c o lnuni uneaculnd,ut.inf:u,rruniun.o..,
crc.t )umrtczeusi afi rmand l)@d
Adcviralacrcdrnla
cu scnrcnir.
rclaliacrcdincr0suhli trchurcsaIndcplrncÍLsca
anumrlcInsusrn:
@ al sa
con(inutului fic unive_{s:!q,
adica sa--c-up.g1l$S_gggvqun.lc
rc vclatc dcJ )utnnczcl si rttartunsitc.tjc | ì isr:nca.
-i Sr !c vi [a. _qlcfl i t!-di nc lìind t 196i pqnLot.,tub_iget]il*e
i p
c0n
ucrato:uc-Tinand scamadc loatc acestcasi avand
angaJat ornul cu toata fiinta sa, toate insusirilccrcdinteisunt sinteLizatein
credrnlaca dcciziccxistcntiala a omuluipcnru Dumncz.cu si pcntrusemeni.Ca aútudincexistentia.la
credinraclpliòii'ilil-piutèa ei
subicctului o puificare
continua -de paúrnisi o cresterein virtuti. "Credinta
es'reun bunconccntrilt spunc Maxim
Sfantul Marturisitorul,
dar acestbun trebuierealizat"

l"Rugaciunca:convrlrbircaomului cu Dumnczcu,rugaciuncaslatomicasi zilnica:


inlhscsca (slulballrsencrt,la-Slaffa-L-ilurghie,
2.Imfparca la tot cccacc sc savarscstc etc,);
3.V-ru
iata virluoasa:intrctinc crcdinta:
-dumnczciestiinsotila-dgo Lectua-.buna,-ziditoare-d_e
su0et_const $trareaei in toataascutimea.

S.Pstologia credintei

q
.l

{
Deoarececredinta implica o participarea mintii, simtirii si vointei, inseamnaca diminuarea
uneiadinacéstepqìeriit{iéie'ir;u;nnìo'léffi;fe@ntei.Exista{actoriexterni,
íociorolign rcol;;r4ar; intretin credintasau o clirninue-ì. F'attorii internii' dusmani4redinteisunt:
mandriasauo/ratiunii,ignoranh,accept.ismul, sentimentalimul, credulitatea, pervertirea vointei,patirnile
de tot felul si pacatul.Un om care traiestein albia placerilor é greu sa se roage si sa creada . Placerile
suntdusmanulde moarteal credintei.
,- "---!|iffi;aciitimpoffia cr,efiîitei(mari si foartemari, altelemici si foartemici);
t) Scepticìsmul- esteindoialade adevaruridumnezeiesti revelate(de anumiteadevarurisaude toate).Ca
sa fie pacatindoiala trebuie sa fie voita (ateismul- cea mai mare crima a umanitati, crima impotriva
olnuluicarearedin fiinta sao tensiunedu0aDumnezeu). In<loiala ducela criZg;criTeled{credinta,daca
suntscurtesuntmai putin,ffi; cele lungi duc la pacate grele- indiferfrÌfiLilìi-lnaterie de credinta-
pacatgreu(foartegreu)intrucatslabeste puteri$e de receptie ale omului in fata divinului.
2) Erezia-nu poatefi socotitanecredinta,ci o bredinta falsa, gresita.Totusi ereticii au fost excomunicati
de Bisericadar au fost primiti dupareveniresi lepadarede erezie.
3) Schisnn- rupere de disciplina si ordineabisericii. Nici schismanici erezia nu pot fi socotite
rìecredinta, ci o credintaeronata.Erezia e mult mai gravadecatschisma,dar ea nurÍìmanela un singur
ins,ci seextindeconturandu-se in schisma;schismaestede faptereziaorganizatasectar.
4) Superstilia- estecredintadesartacarese nFareadevarului
de credinta.Estevorbade insufletireasauatribuireaunorputerimiraculoaseanumitorlucruri saufiinte.
5) Iligpliilul- reducerea credintei la forme, acte de cult simple, preocupareapentru actele exteme
(exclusiv),
Celemai grelepacateimpotrivacredinteisuntasa-ziselepacateimpotriva DuhuluiSfant;
a) aposrazìa-lepadarea credintei,cu saufaraadmitereaaltei credinte;
b) necredinra- lipsatolalaa credintei(crestinesaua oricareicredinte);
Asirnilateacestordouapacategreleestefutali;auJLcligtois:-credintaviolenta,lipsitade iubire,
patirnasa, o:uba(islamul).
(lelcdouapacategreleaminlitentaisusnu se iartanici in vcaculacesnornului,nici in ccl
virtor,dar rrurlin carrzalui l)uurnezeu, ci din cauz.a otnului.('ci cc ralnrtrtprin vointakrr in alìrr:rIur
l)urnnezeu nu pot [i mantuiti (pentnr ca nu vor). Apostazia si nccrcdintasunt pacnteirnpotrivtr ,[rl3
l)rrlrutuiSfirntlit botez.Ijle nu se iarur pcntru cír sitttcazir pc crcdrncios in aftrr;rrclutici cu l)urrrrrcízcu Crr/z<_
trspilctir libcrtiltcn ornului.Mantuirca si cletlintasuntactciotill lihcrc;libcrtlrtca total;ra tlrnuluicstc
rcsprctlta..Agrstirdul si rtecredinciusul sc situeazit sirtguri in afiuarclaricicu l)urnnczcu si crrlìiscricir:
tlc ircccÍtnccstc pitcatcnu sc ilrrta.
eQÌl!.!,!lZll; crcdirtta ca primavirtutetcologica irnplicadouadilncnsiurri:
a) tt-a-g-l9r!!glg-carc constÍrin rcaliz.area corttuniunii ornuluicu l)urnnezeu pnn Ilristosirr
lucriucaI)ulruluiSfant.listeproftiucrctlinrcitlc:r dcschitle dialogulotnuluicu I)urnnezeu. I)ar crcdrnru
rìuc'sttuil ilc(put olncrìcsc, ci un actlcandric; tleschiCcre;t spreDunrrtc'zcu si raspunsul tlirtlui l)urnrrcz.cu
la chcnrnrc'a Sadecatrcom.
b) gllau&aAala- prin ea sere6.lizcaza contuniunca credinci<rsului cu cci ce se irnpartasesc de
rrccclsicrcdinla;crerlinciosii se simt solidnriin apararea tlrepteicredinte.Crcrlintanu m$ai ritlrilte urì
bunpcrsclnal, ci un buncomuniiar. r|

t-ttpJtss!úurenaleli .
a) t4p!is!!!js--wlez!g!g--
adevaratacredintaesteaceàcare corespundeinvataturii llisericii si in care se
ntarturisgste irìvatÍìtura
Bisericii;
b) inmlicatiacomunilar-sohorniceasca- in comuniuneacredinteiomul nu este niciodatasingur, ci
impreunacu cei ce ilnpifiasescadevarata credinta.
*.9r:dtlllgsl. u,rt.no*.1 _.._gr
. uman.I'und o putereleandrica,credintase transformaintr-unact existentialpentrucredinciosulce o
- lmpartaseste.Uredintaca atitudineexistentialacoroleaza si substalìtializeaza
conceptiateistacarepunela
bazaexistentei pe Dumrtezeu ca sursasi puterede existenta.Astfelinteleasa,credintaisi are valoareaei
ctinamig4pentru cel ce o impartaseste.Creclintanu estecevateorericsi nu e aoaríliffiiuidffiîdiau
o convlngerelntema, cr cauta sa Se concretszeze in exprim,ìri concrete: faDt . Numar
ca fiind insotitade fapte,credintaesteabsolutnecesafa
inteleasa pentfumantuire.

.-lr\
\ \j -
Neonlnne i'I
A doua virtute tcologica,stranslegatade credintasi hranitade iubire estevirtutea nadejdii.
Ornulnu traicstcnumaiin trecut(prin amintire)sauin prezent,ci si in viitor. In sensulca spreviitor isi
proiecteaz-a aspiratiilesale.Orientarcaspre viitor este inerentafirii umane;numai omul anticipeaza
viitorul.Nu e om caresanu-siproiecteze in viitor realiz.arile
salesi sanu sc gandeasca
la viitor. Trebuie
sa distingeminsa nadejdeaca virtuteateologicasau orientareainerentasi siguraa vietii omului catre
viitor si simplele visuri sauiluzii. Pentrumulti, proiectarea anumitoractiunicatreviitor poatefi numai
de domeniul imaginatieigratuite.Pentrucrestinviitorul tinede fiinta sa;omul esteo fiinta margintadar
el traiestesprefericireasauosandavesnica.
Nade.ideae cu totul altcevadccalsimplaimaginatie.Ea implicao orinlare sigura sprecevacare
trcbuiedobandit;estesnticipatareaunui viitor bun avandca temei al acesteianticipatltsi asteptari
fìdclitatcacclui ce poatcsa ne dca acestbun viitor separatde noi. Posibilitateadobandiriianumitor
bunuritransformasi struiturcazafiinta noastra.Nadejdeadevineo furta caremobilizeazaintregafrinta
frentrurjobandirea bunuluifagaduitde cineva.
Trcbuiedistins,insa,inlre nadcjdcacrcslinasi simplanazuinladupaceva.In primul caze vorba
de un bun nu estegratuita(poatefi si nu fì), ci e o nazuinlacareda cresúnului.Obiectulnadejdiicrestine
nu poatefi un bun tcmporar,picritor,ci un bun temflorar,pieritor,ci un bun dc careatamaexistentasi
mantuireanoastra.Noi speramsa dobandimpe DumnezeuInsusi.Trebuietotodatadisociatintre simpla
nazuintadupacevain viitor si aspiratiapentruom bunde caredepindeinsasimantuireanoastra.
Obiectul nadejdii crcstineesteDumnezeuinsusi,fre care vrem'sa-L dobandimca pe un bun al
nosru.

rlRîUIll'UI
r .NAIDd r),IjA_!.:A li_UioLO( ; ICA
'I"eo!_ial ngdejy'ji cstc insîsi itthjtgq_llli_I)Jlurtzu si _bgsd-uìa!a_!,!!j facuta omului 1^-.ntru
lnlnt r r ir c .l )i rr rrrh i rc .l )rrttn c z c ui r tri l n i s gr IrtuI S au i n l trrncp^* ntrunul nîui rcanoA stra.In nadcl dcnoi
t r nt lc r ns a tl o b i u rd i rnrn ;rn tu i rc :r.' l ' c tn cinadcl
ul di inu fxri ttcsa f rc al tul dccal i rtsasiruhi rcal ui l )umncr cu
f L- nt ntr nî rìtl ri rc ao n rrrl u is r fl rp i u l c i l l )urnnczcucsl c (otdcíruna crcdi nci osfagadui ntcifacutc.[hrni lor
rxrrncnil)urnnzcuIc-a [aga<luitun Mlrrttuilor1^-('arc l,-a si ditt la "plinirca vrcnrir".Obicctul nadcltliinu
Jxlrtc lì altul dccat I)urnnczcu.In nadcjdc-ca virlulcrlctllogica-lrìlril o scric tJc clcmentc ca: nazuinta
(tcnsiunca)dupa l)urnnczcu.sprc Jxrscsiunca hunului suprctn(ntanluirca)si harul divin tlin p:utca lui
l ) r lnnc z c u .
N ttl c j < l c ac s l c o v i rl u tc i n s u fl a tadc I)utnnczcuotnul ui i n apcl c txl tczul ui(ca si crcdi nta):estco
virtutc hiuica; ohicclul prirn cstc l)utnnczcu:obicctul secundar-toalc mijloacclc necesareasiguratcde
l)urnnczcuornului sr dobandcasca lnanluirca.(lcl cc nadrjtluicstc in l)utnnczc'uomului ca ace.\tas<'l
d<lbandcasca mantuirca. ('cl cc nltlalduicstein l)umnczcuitrc incrcdcreca l)umnezeu ii va tJarnantuirca.
dar nrc si irrcrctlcrcca cl ii v:r:rsrgurnmillo:lcclc si conditiilc J^.*ntru dohandirc'aaccstcia.Nailcjdca
pnvcs(e viatn onrului in tirnp <Jaroricnurlasprc viilor. Ohicctul sccuncLrral nadclr.tiiil fonneazacelc
nccosarevirtutii onului in timp. Nadcjdcacslc o virtute foartedinamica in viata omului dupa absolut
r.lupa6rscsiuneabunului ve.snic.
Iùfi1Jlig- gqdejdca cste o virtutc tcoloFica prin care. pe hazafogaduintei lui Dunnezeu. avent
incrcdcre ca vont ajunsc la fericirera vesnica si ca in viala dc aici nu vonr lí'.lti de cele necesare
at in eerii occstci lin îa-.
Nade'1tlea, ca virîuteteologica,cstc o nazuintaplina dc incredercspreposesiuneabunului vcsnic.
Su6rrtul accstci tcnsiuni (carc e sullctul nadcjdii) il constituiciubirca lui Dumnezeufata dc om si
l'agaduinta l,ui facutaaccstuia.
Avand in vcdcrc toatc acestcanadcjdca cstc- curn spunca Sfantul Apostol Pavel- "ancora a
sufletului sigura si ure, care inlra in celc dinauntrul ale catapclcsmei,unde a intrat ca inainle mergator
pcntru noi lisus" (flvrciu VI, 19-20).
I'auade crcdinta, nadcjdeaesteo crcdinta indepartataspre viitor si o antrcipatiea gustarii dcpline
a victii vcsnicc.

lr
Cat privestefiinta ei ca virtute"teologica, existaanumitenuanteinterconfesionale. De pitdai
preotestantiiunescnadejdea si credinta,ajungand sa vorbcasca dcspreo siguranta a mantuirii,las:urrlu-i
lui Dumnezeutoful, adicasa faca totul pirnru om de indatace a fagaduitomului nrantuirea.In morilla
catolicarnadejdcaestelÍtgatade tensiune.dar in acclasitimp si tle cunoastere; in moralacatolicaavcm
mai mult o delinire ratiorìalaa nadejdii,putîndu-scexprintaflstfcl: "de indata ce l)urnnczcucste
credincioscuvantullui tlat,EI nu poatesalasepc om in afiuamantuidi."ln realiurte,nadejdeairnplicasi
credinn si iubirea,dar si angajzuea omqlui cu toatcputerilelui sufletesti.In nadejdeavem prezenrcsi
minteasi simtirea,tlar si vointa;elementuldominant(avandin vederecaracterulei diniunic)esle voitìtiì,
fiintlcaoricevirtutepresupune un efort,e staruinta.Si credintapresupune rtesiparticipa
efort. In nadcjcle,
toateputerilesufletesti,estepe primul plan tensiunea ornuluitlupaabsolutsi staruinhclmuluiin accastir
tensiunedupaabsolut.Nadejdeanu e o simplaorientarespreviitor, plecatadintr-o o:ìrecarccunoaslcrc,
ci o tensiuneplina tle incredere,pentruca obiectulsperatesteintr-unfel cunoscut,dar si trait de crcst.ini
intr-unanurnef'el.Nadejdeaesteun fenomenteiuldric,o virtutetemdricace implica irnpletircastratìsa
dintreelementuldivin al eratieidivine.

2. NECESITATEA SI INSUSIRILE NADE.IDII

Sustinand dialogul cu Dumnezeu si potentzutdeforturile omului pe drumul spre Dunmezeu,


nadejdeaeste absolut necesaramantuirii din aceastapncina o si prirnirn in apele botezului. Crestinisrnul
tinde cu necesitate dupa comuniunea cu l)utnnczcu si dupa fericirea vesnica. Din aceasta priciulr,
Scriptura recomanda expres nadejdea: "Nadqduiti in Dornnul"- zice Psalmistul- Ps. IV, 5 sau:
"Nadajduiestein Domnul si fa bine" (Ps. XXXVI, 4); "Iar pentru mine este mai bine sa nu ma lipscsc de
Dumnczeu, ci sa-nti pun nadcjdea in Domnul l)utnnezeul meu" (Ps. LXXII, 28). RaspunzÍrndacesror
rostiri rlc Psaltisrnului.Sfìrntull):tvclspurtc:".S:tlirtcrnncclintiti lnlrturisirea natlcjdii, pcnlru ca csl carc
a lagîduit estc vrcdnic dc crctlint:t"(l'lvrci X, 23).
ttrffrtc crctJiutrr,ttirdr'jtlcacstc un pltts:cstc o crctJinutcare tine intins ucul rnintii uqrancsprc
I)urnnczctr.2f )îca cstc o virtutc, sc prcsupuncsi ttistcurjlltga'e,{"*-l!borga ei.
ggJijltllS
-r_.U. a. st:rt()rn i cÍr si pcrrrril rrc ntrrI
-lec'Qtr-g_hllttq_ unitu cu rqtlqlia_ slrurt,rt:dltaliqasupntcclor conscnrnutc;
- alteltrngg-L(uscfica tlrtului asuprabiltcllccrikrr lui l)ulnnczculìrut dc orn vazutc in victilc slìntikrr si
in vi:rtl rxuncnilorcrcdinciosi:
- ef.Qrd-Llulaul in tcnsiuncttolnttlui tltrp;rl)ttrnnczctt;
('rt orice virtutc si rrtiriitlcscu virtutc tc<tlogiclt, ntdcjdcaÍrrcurrnAtoarcle ra-urrrat:
a) s a t ì c l u n -ti ttq l q i-ttl i c i ti c n s i trrtc isti r l i c Ittuni tisprc burturi l cvcstti ccsi spi ntui rl c,i i rr sprc bunur ilc
v r c t neln i c cttu rn l tii n In i rs u rli rt c rrrci rrtrcti rr si potctttcrtza tcrìsi urìcr
orttrrl uidupu fcri ci rcl rvcsni ci r;
b) sirfìc tarc;tneú-nlt1q.-ittlicitsu sc spnjinc pc:l)urtutczeu(ll'l'un I, l2; ljrlrp XXXX tV, l3);
c) sa lic vic (l Pctru l, 3)-:rchcasa lic Lotrlclrrnlt insullctitittle iubirc si dc rnantuircaiubiriil
l)rolcstrtnlistnul, pututrtt.l pc rrcr.'lirsi pl:utcrctlitttl si Itadc'jtlcit
si uttcori itlcrrtilic:rrrdu-lc, vqrhtstc
dc s pr cs ig u n rttti r:rb s o l ui ti l nt ìÍu rl u i ri i n suni ci utt tnul i l or nu poutcl ' i si { ur, t' i i nt.l cirri
r rncrrinu cstc l i p sit
t lc plt c ats i tJ c :tc c c aa l u n e c i trcs p rcp i tc írt.N u putctttl i si guride ti ti ttt(ui rc'noi i r rstnr,rl l rtgri tuci rl rctcrului
alunccosal l'irii noasu'esprc pÍrcirt.l)c caccazicc Apostolul:"(lclui ce i sc parc ca stlì, sa ia iunintc sa nu
cada!" (l Cor. X,12).
Nu puternírvrìítÍrccacertitudinea mantuirii, nu pcnru ca l)umnczcu rr-ir voi sau n-Íu putea sa
ne-o dea, ci tiindca noi insine nu putdrnrncrttincpcnnancn( tcrìsiuncadupa l)urnncz.cusi pcnlru ca ca
estcl'ructulunei irnpreunclucrnria omului cu l)ulnnez-cu si pcntruca cstc fiuctul unei inrpreunclucr:rria
omului cu Dumnez.eu.l)urnnczeunc da harul si nc irata linta, tlar noi Ícbuic sa raspuntlelnacestei
chemari si sa ne indreplam spre tintfl; dc accca Apostolul indcurnnape cei cretJinciosi: ta
ofúcurati
mantuirc:tvorlsúa cu frica si cu cutrcmur" ([iilipcni ll, 12) ilr Mantuiturul spune: "l-uciirti cat. cstc
ziua..."
Nadejdea,orientandviamnoastraspre Dumnezeu,are harul sa si tina pe om intr-o tensiune dupa
tinta sprecare alearga.Nadejdeada sens,valoaresi clirectievietii care nu poate rÍrmanenelucrator in cel
care i se deschide Lui.
3.ROADELIÌ NAD It.IDI I- sunrmultiple,

t,,ì *
| '-\
ft
Celcntaigertcralesunru,nratunrcle:
viatauoastrÍr
directioneizn
a) nadcjden lipindpc oln dc bunurilevcsnice.Ornulsticca irr
spreDurluìezeu,
si ca estepedruutulsproccaveslrica
nu arecetîtesalatonre
viataaccasta (EvreiXIII, l4).
b) nadejdcaaprirrrleirt orn ravna, cur'ítjul,taria si statonticia in lucrareamarltuiril. Ija producc clcÒi
hgLbdjg_ggsfirla carc a insu,flatin ntunca ntisiottarape toti Apostolii; privind spre bunulile viitgrye,
rniutirii si rnzut"urisitclrii au in[runtal clriuurilcsi valtorilevictii, I]arbatiacrestinaesteentuziíìsrn in luptir
penku lnantuire si tnrie in necazuri: "I;iti tiu'i cei ce uadajduiti in Domnul si sa se imbarbateze inimile
voasue"(Ps.XXX, 23). Sfantul Pavelspuue:"Ne laudarncu nadejrleamarturii lui l)urnnezeu..." (lìom.
V, 2-5), ilr Mantuitolul spune:"Cel ce rabdapana la sfalsit, acela se va rnantui" (Matei X,22).
4. PACAT E LE I IvT POT'RI VA NAD D.ID I T
, Daca nadejdea poate fi cultivata, deci sporitasi intarita, se poate sa si di.sparasau sa se dezvolte
gresit. Aceasta inseamnaca exista si pacate impotriva nadcjtlii datoriu unor facton inlemi si exf,emi.
I)oua sunt pacatelecele mai grele irnpotriva nadcjdii:deznodejrteasi incredcrcaleste nttsul!r-.
ir) dtzrg@d-eo- estc pierirca oricarei nadejdii in Duntnczcusi in mantuirea proprie. lia sc po:rte izvori
iJin:
- constiiutapacatoscrìiei propii uuita cu Socotiotaca ttu lnai pOli avea iertareade la Dumuezeuperìtru
cclc savarsitc(cxernplu-luila)
- cadcrcain robia l.rlcalosuluiprirrtr-oviala ilrtoralairt asit fc-le irtcat crctlinciosulajunge sa creaduca
oricc ar l'ircce z.atlulnic;
- ncnor<lcirile vicfii carc iuncuri puu I agreaincercarelìu iltÍìtpc cei tlrepti.
Lupotriva dcznatlcjdii luptiun credintei si iubirii fata dc I)untnezeu,prin cugetarc la viafa
pitclttosilorcitrc au tlcvenit sfìnti, prirt pocairttaadattcitprecurlrsi pritt cugctarela faptcle nìítrtirilorcíìre
; r ur r r lì ' urrticrI l ri rru ri l c .
I'tl itt-t.rt'dQrqqJry;!q-tua$ur-tt-- poÍlIc Ii dr"tlou:ricItrri:
l) r_cfqllnLeJg,Dltlllll-c-ictL- lusciunníriltcrctlcrcltl)c.\lcIltlrsuririrt huttlttittcitlui l)rrrrrrrczcu cítrc lc ilrrttr;
or r c lr ir t i p l l c l tu i . U n i i c rc d c a b u n a ta tc l tui I)urrtnczcu csl ei rtatdc tnarci rtci rtpo:rtri crtl totrrl .A l f i i l rrrr iir r r -
eor r r , c r ti rcsai l x rc tri n tlprc ru ;ril i rrz ru .[;rr l si rscsti ccl t ccl tsultnrrrti il l ol rtcvctti ori cl rrrtl(l .rrcl rX Il .4()-41] )
ls usS ir ahs p u n c :" N u z .i rb < lav itc i n l o a rccl a l )ornrtulsr ttu i rnti ul isi r i rt zi ua rl ubuturrrrl c vtr nul rer" (l sr r s
. S r r lhV , 7 ).
2 rtlcritoora Io pnt_-irrsclunnrr irtcrcrlcrcapcstcttlÍlsurailt putcrilc ornultti dc a cloblrrrtlr llíur(lrircít,f:lll
l l )rrrrrn c z c(p
lr jr r t or r rlrri u c l rrg ri rtri s nAr)c. ci rstrt i ttcrctl crcpcstcItìas(tra i l l l )l ttcri l c()l ncl l estli zvorestctlr r r
r r lr r t r lr icrl. rrrs rrp r;rc s l i rrr;rrc a c l o r p r opi i . A cc;tsl ;ttttcrctl ctccstc si l tti ti p;tc;rtol s;r
l o rl tl ccl r(i rrcrtrl t:lc; r
[ ) c s lt nr il s u tiirrt l l u rtl rl l
:ttr:l tti
r l )trtrtrtc rc tl .
( l c l c tk ru i rl l l rc a tcl rrrti n ti tc c tfci rrrl xrl ri va
s u rtlc()nsl (l crílllxtcl l )uhul ui S l ' i urt,cl rrcnrI sc l ;l rti ll ìicl
iu v c ac u ld c c íru rtì ri i c i i rt c c l v i i to r (Mi ttciX l l , 3l -32),

U ItI i A-lA' t-L D D I ) UI I NILl"LiU


LLI

Ce cslc iuhirco?

Irrhircafirln cic I)urnnezcucste a trcia si cca tttiti Iture virtutc tcologica.lubirca cstc irrinratlirr
cire rirsitrcsi pulscazaintrcitgaviatl a crestinului.Iubircaesteiniuta din carc rasaresi pulscazirinU'c;r1ilr
viata a crcstirìului, Iubilca fala dc dc l)utnttezcú esle 9-s,(iJ!!g-Etgttgl&Iej-l-ULLl-aís[ql, circi din iubirc
I)lrrrrrczeua U'irnispe lriul Sauin lurne,dirt iubireIlri.stosacluce jertl'ape crucc pcrìtrurnat)tuircanoitstr:t.
I n iulllr e s c c o n c c n trc a z ca a i rìtr-u nl o car duhul tl e vi ata al crcsti tti stnui uirnatttui
, rcal ' i i rrl cxprcs ia
concrcta si directa a iubirii lui Dutnuezeu. ltttr-o dcfinitie silnplit' iubirea insc'arttnatcnsiunea spre lnr
altul si miú multi all.ii. Dumuezcu e irrbirea cen arlevarata , iubirea absoluta, concretizata in per.soarrir
absoluta,in trcimcadc Persoane absolute.omul estesi el iubire,dlr o iubite rc-laúva.Notiuneade iutrire
irnplica dcci notiunea de pcrsoana,de' subiect, iar iubirea cste relatia dintre subiccle. iubirea lui
I)urnuezeuchcrunala iubire iubireaornului;mai lnult decattoatecelelaltevirtuu, iubirca arc tlirnensiune
personalaevidenta, caci nu iubim idei, lucruri, ci persoane.Iubirea are deci o dimensiune dialogica
interpolara. Persoanainseamna tensiune dupa comuniune, iar iubirea este realiiarea cununiunii. Irr
iublre, unul din cei doi are initiativa deschideni,iar celalalt raspunde;in iubirea fata iie Dumnezeu-

-15-

J
t

E greu sa definestiin^batevacuvinteiubirea
I)umnezeuare initíativa,iar omul estedatorcu raspunsul.
pentruca ea e viatace sedaruiestecuiva.

IUBIRII
2. SENSURILT'

a) Sensulspiritual: exista o iubire spiritualafiind esentapersoaneiumane. Iubirea spiritualanu se


incheagala intamplare, ci ea esteinrcntionata, presupunand o unitateintre cele douapersoane. Cei.cese
-..!.rrii'i'1../''
iubescspiritualsimtcaisiapartin,casepotrivescreciproc,'casuntcornplementari.
Iubireaspiritualainseamnatensiunede a intalni pe cineva penru a realiz.ao idualitate.Dar
tensiunea dupaun altul nu esteintamplatoare, ci estetensiunespreun altul purtatorde valori si creatorde
vafori.Iubireain sensspiritualirnplicavaloarea,Privitaprin prismaiubirii, persoanaesetpurtatoaresi
creatoarerle valori. Doi oamenise intalnescpentruca suntcreatoride valori si sirnt nevoiaaprclpierii
spirituale,a daruiriiunul altuia.Dar iubireain dualitatenu inseamna o egalitatevalodca,ci mai degraba
o daruilede vatori.Cei ce seiubesco fac pentruca au de spusunul altuia cevasi au sa-sitlaruiascaunul
altuia ceva. Iubirep.qu se instaleazaneapamtilìt-recele doua fiinte egale, ci intre doua fiinte care
consumaannoniciiliièele. DumneZiune iubestefiindcaasteaptadeschiderea noastraspreEl. In sens
spiritualiubireainseamnadeschidere, sirntire,daruire,pretuirereciproca.Al doileamomental iubirii il
corìstituieunireacelordoi; celedouaeuri sechearna reciprocpentrua vietui intr-o unitate.Fiecaresilnte
pe cel de langael ca pe o implinirea sasi o confinnarea propieisalevalori. In iubirenu e vorbatle doua
existente paralele,ci de douaeuricareseitnplelesc in lucrarea lor pe druurulvietii,Iubirease instaleaz.a
in(re doua persoanecare se simt in annonie (nu la unism) unul inlegrandu-sein celalalt. Iubirea
realizeazto unireinterpersonala (nu unireintrelucruri).
h)sensulnnterial..trupesc-iubirearupeasca-legatade c:unal;Íìceastan-arenirnic din iubirca
sJlirituala.lubircasenzuala esteirt vederea placerii;tlurataei'efclncrii.(lea carctla duratasi consistentir
cstciubireaspirituala. iubircasenzualit estco valtitt(titre tlupanitnic,o goanadupaplaccri.Infiniîul,carc
c increrrtiubrrii.nu cslcittinsnicitxlltitirt iubircitsctlzttítlit.

3, I LII] I LIIìA_CA V ULT'U7'Ii 7'IiO I.OG I CA

!-uMsr!c-út!biry-; rtullttuJ;i|e
Sale in vin11a urL1r1qrj, ir.stcptan(l din pilrlca itccstttiarÍtspunsllt iuhirc.
Se pulrc intrebarca:porttefi vorba tlc <l iubirc it lui l)urttnezeufatit de orn'l L) posihila iubirca
rurnuluifata dc I)urnttcze u'l
l n trc i u b i rc al u i I)u mn e z e us i a oi utteni l orc o rtìarcdi stl rìtî. D ar aceastadi shnta e trccrr t í tilì
prinrulrrurrldc I)rrrnnczsu.[:l cstc Cel c:uc nc iubestcprirnul...Iubire:rnoasuaestc iuhireaca r;rsprrrrs; lrr
t uhir et r c b u i cs a ri ts p u n zci u i trb i re" D u rnnezcuestci ubi re" (l Ioal t l V ,8)16). D i stul ta rl trc cei dgr csr c
posibil dc lrccut si din parteaornului,intrucata fost creal.de Dulnnezeudupa chipul si asclnlnarclt,Sir.
I ' } os ihi l i ta tci uab i ri i o ru u l u il l rtatl e l )u tnttezcu estcdatai rt i nsasical i ti tteaornul uitl c a l r crcatt.l rrpa cht pr l
si :rscnruuu'citIui l)ulnttczcu. (-a reflcx creitl al Zidittlrului, rlntul polte ritsputrdcllr irrbircl lrri
l) r r r unc z c uOrrto
. l o g i c()rttu
, lc s l c o ri e nti ttsprc I)trrrtnczeu.' l ' cnsi uncadupa l )urnrrczcu, cl r un rnotjcl lr l
s ir u,c . s tcu n rl l rto n to l o g i ci n c rc n tfìri i o l ncnesl il.)e ai ci i rrbi reaca tendi ntadc cornurri une cu i rbsol u t 6lsi
f'ericireap0 care o arc orice onr. 'l'ensiuncadupa absolut (rnicrzuliubirii) isi gascsteimplinirea in
l)umnezeucel ce garante:rzavesniciaiubirii.
In iubire cste irnplicatareciprocitatea. Si in iubirea fata de Durnnezeuexista o reciprocitate;
I)utnuezeuraspundcla iubireanolstra si o asculta,dar El ne iubestenu pentru a dobandiceva, unplus in
existentalui din parteaonrului,ci ne iubesteca fiind purtaroriai chipului Sau.
Temeiul iuhirili ca virlute teologicail avem in Ilristos Insusi adica in Dumnezeul-Omul,
Marturiaiubirii lui fata Dumnezeufata de noi esteinuvrupcreaLogosului, patimile,moarteasi invierca
lui llristos. Iubirea firta de Dumnezeu este inradacinatain insasi iubirea lui Dumnezeu fata de noi si
findca iubirea presupuneculìoastereasi cornunicare,si iubirea noastra fata rJe Dumnezeu presupune
acestea,fiindca Dumnezeu ni s-a conrunicat noua de Ia inceput. Astfel se impline{!. si cuvintele
Apostolului Ioan : " noi iubim pe Dumnezeu,fiintlca El ne-a iubit intai" (l Ioan IV, 19). Iuhireu ca
vírtute tcologica esterasnunsul la iubirea lui Dumnezeu; esteraspunsulconcret al omului la iubirea lui
I-Iristos.Iubirea noastra fata de Dumnezeu isi are puterea si lucrarea in harul lui Dumnezeu isig are

-l tr -

t
pute{ea si lucrarca in harullui l)umnczcucarecsrecxpresia tocmaiaiu"fririilu Dumnezeu. Iubireafam <le
bu*n.reu cstcsa<Jita in om dc Ia inccput,e satlitaharicin apeleÉotezului.hemiseleei sunt pusc la
creareaomuluidupachipulsi asemanarea lui Dumnezeu.
In iubire se realizcazao unitatein dualitatc.Unitateanu este dizolvatade dualitate,dar nici
dualitateanu este absorbitade uniiate. Deci, in igpire, cele doua euri se inlrepatrundperihoretic;
cresterea omului in iubire fatade Dumnezeudepindeìsiaruinta lui in harul ce i s-a dat . Iubireafata de
Dumnezeunu poateexistalucrativin omul impatimit,in omul plin de pacatesi patimi, fiindca iubirea
presupune o mai maredcschidere a omului fatarle Dumnezeu nu poateexistalucrativin omul impatimit,
in omul plin de pacatesi patimi, fiindca iubireapresupune o mai mare deschiderea omului fata de

I f)urnnezcu.ornul irnpatimitdcvinc opac fata dc Dumnczeu,nu se 6rate dcschide.Crestereain iubire


presupune o conlinuapurificaredc patimisi impodobire cu virtuti.
flnirea care se rcalizeazaintre om si Dumnezeuin catlrul iubirii n-are nimic cu identificarea
F paneteista. In iubire cei doi rarnanexistentede sinestatatoarein uniùate.Tocmai pentruaceastase poate
I
f vorbi de o crestcrea omuluiin iubire,in Dumnezeu omul nu iubestenumai pe Dumnezeuinsusici si tot
ceeace aparunelui DumnezeuinclusivcreatiamainilorLui. Iubireafata de Dumnezeunu esteo ruptura
a omului de semenisi dc creatiacareiaapartine.Cine iubcstesi pe semenicu care impreunapoarta
acelasichip,si iubcsteintreagacreatie. : ':'
Motivul creatieilui Dumnezcu estcDumnez.cu insusica plenitudinca desavarsirii si intruchipare
deasvarsita a valorii. Nu-l- iubirn pe Dumnczeupentîu interesepersonaleci pentruca este Binele,
Iubirca,[jrumusclca absoluta. l)ulnnczcunu nc ccrc nouacevaconcrct,ci ne ccrepe noi insinesa ne
daruimLui: "l;iule,da-tniinimala" (l)rovcrbe XXIII, 26),
Astfclintclclsl.iuhircafhlntlc l)urnnczcu dcpascstc oriccalla virtutctcologica, fiindcaaici cstc
vorbatJc;xlsc.siunca lui l)urrrnczeu Irtsusidc catrcccl carciubcstcrnai nrúlt t.lccatin cclelaltcvirtuti.
T l)acain crcdinta scrcalizr'azir un inccput al clialoguluiontuluicu l)umnczcu, carccstcin acclasi tirnpsi o
cun(ìÍtslcrc a lui l)urnnczcu, irriuhircavctnsi cunoÍtslctcA si unircacu l)urnnczcu. Ì.
In corrchlzrc, iuhircaca virlutctcologica prcsupunc pc l)untnczcu ca cxistcntlpcrsonalalrclatrva
lhsoluur, dar capubila sa raspunda iubirii lui l)urnnczcu. lnai tnult ca in celelalte vrnuti.in iirbrrcsc
cvitlcnliazit ca ornulcslcJ^-ntnr
l-lrptrrl l)utnnczctr, cslccrcalsiítsctl;tnriasca si saslavca.sca J^-l)urnnczcu.
l)caltli.lsi rn ruhircaintrcscrrrcni nu sc poírlcvorhitlcsprco imputinarc a l'irntcrunuiarn darurrcalirtadc
-I cclallrltci rlc o irrrbogltirc rcciprrra.In iullircc vorhadc dfruri, fiinta si viata.Iubircamai ar:rtaÍìfxltca
I
onrul cstc o prtrcxsitcntl,lru cxisla nulttaipcntrusiltc,ci cxista sr lrlrtru altii. In iubirca ftrtl dc
l)umnczcurìu sc poatcvrlrhi dc o crrxislcnla,(cxistcntcapralclc)ci tJc o proc'xistcnta. Ornul c o
-I prrrxislcntlr dirtoritaiubiriilui l)tttnnczeu fìrl:rdc noi
I
4 .-I u h i rc q- caJe 4 op cn i 4 |gt r o l-(tIj[itlt lej J! t_,!(tLq

I S-a ilrccrcaltic catrc urrii sa rcducaiuhircitca virlutc lcologica.la una stu la alta drntrc putcnlc
slrllclcstiltrn:tltc.Ilr lcolog,i:r crrtolicatnai slitruicinc:ridccaca iubirc:tdc [)unrnczcusc rcducccscntlalla
ratiunc.la cunoaslcrcalui l)ulnncz.eu-":ìInor l)ci intclcctuals" (iubirca intclcclualaa lui l)umncecu ).
Altrr au rct.lusrubirca la vointa, iratand iubirca lui l)umnczcuca o vointa ca o dcschidcrcvolunlara a
I ornuluifata dc l)umnczeuiar altii (si indeosebiprotestantii), rcduc iubirea de l)urnnczeula scntirnent(ca
de cxcmplu Arthur ScoSrcnhaucr).
Adcvarulcstc ca iuhircadc Durnnczeuca virtute teologicaimplica si cunoastcrc,deci estc si "o
I
I arnrlrI)ci intclcc(ualrs",irnplicasi dcschidcrcvoita lihera.d.rrsi senlitnentadicatraireaiubirii. Iubireadc
I)urnnczcucstc rnult rnai profundadccat toatc acesteala un loc. tja inseamnao revasÍìrea fiintailui
l) ur nn c z c uc a c i " l )u rn n e z c ue s tei u b i re" ;(l l oan IV , 8-16, l 9-20). Iubi reaca vi rl ul e i mpl i ca cunoast cr ca
fiindca a iubii inrplica si l cuno;rstcpc l)urnnczcuca pc o rcllitatc dcs.rvarsita:in iuhirc crcstirrul
cunoílslcpc l)ulnnczcul iuhrircadcschi<lcsprc cunoaslcrc,iir iubirca dc l)umnczeuol'erao cun()astere
cxJrrilncntalaa lu l)ulnnczcu prin iubirca intima ce. sc realiz.cazainlrc om si Dumnczeu,semcnii,
crcallír.
l)e ascmcnca,vointa cste un clerncntescntialcare isi aduce contributia in actul iubirii. Iubirea
cerc diruirea iiu daruirca irnplica voinu, libertateade a te darui si putercade a te darui.
In clorneniul scntimcntalului. iubirea este bucuria cea mai inalta, mai curata si care
r transfigureazasufletul omului, il copleseste.
In concluzie,-iubirea,ca virtute teologicaéstemai integrativadecatcredintasi nadejdea.De
aceeaesteceamai marevirtute(cumspuneSf. Pavql)si nu cade,ci insotestepe om si in viataviitoare.

5. NECESITATEA,INSI]SIREASI ROADEI,EIUBIRII CRESTINE

Necesitateaiubirii crestinerezulta din faptul ca ea e esentialasi inerentafrii omenesti.Fara


iubire e imposibila desavarsireasi dezvoltareapersonalitatii.Daca iubirea inseamnatensiune dupa
Dumnezeu,si aceastaeste inerentafirii omenesti,iubireaca virtute teologicaeste sufletul crecliniei
cres.tine, fiindcanumaiea unesteasade stranspe credincioscu l)umnezeu;numaiprin iubireavemacces
la bogatiaspiritualaa semenului.Iubirease situeazaintotdeaunain centrul vietii crestine.,.Credinfa
crestinaesteiubirea<lel)umnezeuraita aievea"-spunea un teolog. Iubirea se situeazaintotdeaunain
Dentrulvietii crestine.Iubirea e necesarafiindca in ea este sintetizatainlreagalege a relatiilor cu
Dumnezeu:"Sa iubcstipe DomnulDurnnezeul taudin toatainitna ta, din tot sufletultau si rlin tot cugetul
tau si din toataputereata (MarcuXII, 29-30,MateiXXII,36-38,Luca X,27).
Dar nu orice iubire poatejustilica notiuneainsasisi realitateaiubirii. Iubirea de Dumnezeu
trebuiesaaibaurmatoarele insusiri:
-sa fie mai presus de orice;
-safie internasi lucratoare;
-safie statornica;
a) Candzicemca iubireade Dumnezeutrebuiesa fre mai presusde orice, inseamnaca una este
iubireacareo datorÍÌmLui Dumnezeusi alt:tpe cÍueo clatoramsemenilor.Dumnezeuestedesavarsirea,
plenitudineadesavarsirii: l,ui I secuvineceamai desaviusita iubire;Lui trebuiesa-i daruimtoarahinta,
puterile,vointanonstra.Mantuitorulspune:"Cel ce iubestepe tatasaupe marnamai mult decatpe Mine,
nu estcvrcdnicde Minc."(MateiX,37)
Iubircatrebuicsa I'ieasade tnarcincatsit putentzice cu ApostolulPavel:"Cinene va <lesparti
dc drag,ostca l-ui Ilristos...Sunlincredintltcit nici tnoarlea, nici vi:tlu,nici ingerii,nici celede acumnici
cele viitutrrc, nici alta lìrpturl rìu
oirrccitrc vÍr putca s;r Itc desparta de dragostca, careesteFlristosIisus,
ì)ornnulrì().stru" (llornaniVlll,3-5-39). Acc;tstuiuhirc rnti prcsusde orice a insulletitpe nrartiri si
rnlrrturrsitori in:rpanrrcadrcptcicrctlitttc:. l)rltcticittsc:ttttnlt c:t otnul credinciosnu va pretuinicicand
crc:rturÍtnrni mult dccat pc l)ulnrtczcu.I)ac:ttclc uso:rrc nticsOrcivit iubireadc Durnnezeu. Viau dusain
pllccri aclucc subticriiiubirii tirtatlc Durttrtczcu. l)irciriuhircapoÍrlcsa se subtieze, ea poatefì si sporita;
ÍrilnìltÍtrlcornclrclrsallc sporitaprinruguciultc, rnctltittic:rrJirnca asupracuvantuluilui Dumnez.eu, prin
lccturl buna,prin prczcntÍì cfcctivnlit tot cccitcc ltrc loc in lliscrica.Iubireade Dumnezeu se <lezv<;lta
(xliltl cr{crcstcrcitin virtrtti.
b) ('arrtl z.iccructíi,,,hjryq-trch,llrJq-fi-e-itlcarc-si inseamnaca trebuiesapomeascadin
.lt!-c-r!!!!)!!-rc-,
interigrulrrostrusi s:rsc cxteriorir.ctei ca cuprindctol.sulletul.In aliLra,iubireainterna si lucrutoare se
n.u,tli$sra pnn plinircaporuncilor: "Dc Ma iuhiti,przili poruncilcMcle" (loanXV, l4). "Sanu iubimcu
cuvailtul si cu limba,ci cu lìrptc.si (l loitn III, lu).
cu atlcvitrttl"
c) iuhirgnJLl[ls;aJieJ.srLtlq-sqJic;!4îy2ry1it1q: "lllrnancti intru dragosteaMea" (loan XV, 9)-
estefK)runcÍr Mantuitorului; in
stirtornicia iuhirerr f;rtrr
dc l)urnncz.eu estco poruncasi o conditiea virtutii
'iubirii.
Roadeleiuhirii suntmultiplc:
- unireacu Dumnezeu, cresterea in asernanarea cu Dulnnezeu, te&maltreascade Dumnezeu;
- lepadarea de sinecÍìre poîte nìerge pana litjcrtfa;
- supuncrea la voialui l)urnnez.cu;
- zeluiapostolic, bucuriasi paccasufletului;
- doruldupaunireaceavcsnicasi tot mai deplinacu l)urnnezeu, lucrareavirtutilor.
Iì.oadele iubirii suntrezultatullucranivirtutilorin fiinta si viatanoastra( Cor. XIII' 4-7).

6. PACA'I'IJI.EIMPOTITIVATURIRII FATA DE DUMNEZEU

Si iubirea,ca virtuteteologica,cunoasleo cresteredar si o micsoraresi chiar anulare.Aceasta


nu din cauzalui Dumnezeu, ci din cauzanoastra,carenu raspundem chemariilui Dumnézeusi nu lucram
cu harul Lui dat noua in vetierearrccst€icornuniurri.Datoria<lea progresain iqbire fata de Dumnezeu
ù

-t t -
I
I
I
I
rl
t; f l
nici pe parnantestcurì irttlrcrativpcnnanent("Ccluì .l , ,. Onr. ca stl rreclintitsa ia searnflsa nu cada" 1l
(lorintelti,X, 12). Datoria tJeit crcstein iubirca firta de l)untnczcueste lcgata de aserncncadc urcusul
cluhovrticesc. I)c alt[cl, ittl.reagavitta a creslinuluitrebuiesa fie un urcus continuu, chiar.sunranurnrtc ,l
cildcri, cllr acca,stairctxrie depasite.Iubirea Í'cbuie adusa la intregirefl ei. Pcntru accítfìtÍlcrcdinciosul i
trebuie sa contirtuc purificiuea tle patimisi impodobirea cu virtuti. lubirea tJe Dulnnez.eutr.c6uie
lncrLurisilain Ílctcsi slujiri ale iubilii scmenuluiprin cale ne merrlinrin in.sasiiubirea fafl rlc l)urnuczcu.
Tinand si de otn, viltuiea iubirii are atlvemiirii ei verriti din caracterul alunecosal tirii unranc,
Pacatuleste ccl rnai ntare dusman al iubirii. Nu oricc pacat poate aduce o diminuare mai lnare sau rnal
mica a iubirii, ci indeseobipacatelegrave, pacatelede moarte, care aduc o adevarataiaceala si chiar o
pierdcre a iubirii fata de Dumnezeu.Sf. Maxiln Marturisitorul spuneca toate pacateleisi au sorgintea irr
acea iubire de sine ($ti,cr$retct),egoism,care fùiúnitelrz;afirea onìeneascasi oameni sc dusrnancsclntre
ei ca niste fiare.
Ír) [In prirn pacat impolriva iubirii fata de Dumnezeu esteura fato de Duntnezeu ; este in acelasi
tilttp un pacat impotriva Dubului Sfant, fiindca cele trei virtuti teologice au fost sarlite in om de l)uhLrl
Slant irt apelc botezele. Ura fata de Dumnezeu poate veni din diterite nenorociri sau clin frica rìc
petlcapsalui Dutttttezeupcntru pacat.Adesgg,insa, ura are la baza eg<lismul.Ca obiect, ura are o imagirre
lìtlsa despre l)ulttnezeu,socotindu-l-pe -thmnezeu autorul nenorocirilor nonstre. Ura presupuneo
invcrsur:uca rnintii,a inirrrii si o idcntificarecu pacatul.
b) Urt alt pacat inrpou'iva iutririi fala de l)uurnezeu- rcfosarea sflu trandavi
dúpuUe;li (acctlia spiritualis); ea face pÍìrte din cele saptepacatecapitale si se manifesta prin tlcgust
lir(itde cclc spirituale,rcligioase;ea paralazeaza sulletul in dorinta lui spre Dumnezeu;estc,r1ccclc mai
nr ult cor ' ì, (ìo n s c c i n tÍr u n c i v i c ti i mo r:rl e .
c) l l tt a l t p i tc i tt-s e ttl i n te n l c l l i s aral -
rcducc i ubi rr.' aIn bucuri i i cfti nc. si rnl utl e.S cnti nrcntrnl i sr r r ul
c ; t t r t l it t i rrl ri rcttrrttt;tip l l rc c re ai c l ' ti n l . fol osi rtrl u-sc de mi j l ol rcc' ;rtl ccvatc pcnttu ol rti ncrel rl tl l rccr r i;
s c r t t it t t c rttrtl i s ttttrl c s l c o p c t' v c rti rca i trl trri ii rrl cvi tr;rtc l Ìt cíìrc sui l t l )rc/cnl c l oi ttr cr' l c trci prrl cri l rlc
s t r llc t ulu u i trt;tn.S . c ttti tttc rttrtl i s lsttu c cll rntctcri ucír;/a cr o i tl crg;rrc rl rrpl pl
r ;16g11. i rrtcrl urtc, vi zrtri l c;cl cst c
it t c ot t t lxrtrl cl rlrrItrh i rc ilrìrtt tl c l )u rn rtc zcu ci r l l i rrcl c .S uprctn si rrrspl i rtii rrunci vi cl rrvtrtu(ríìsc.
d) ILttryrivutl- cslc o crcdirt(l flrtt irthirc. prttitrtltslt. violfltur si crrrc sr. lrnpunc prirr rrri;lolrcc
J x r t r iv t t i e c i u h i ri i :c s tc i tl d tl i l r-' p
l l i l c i rt
i rttpotri vu I)uhul tri
S [:rttt,
i l nrrríci rl i ul l i ri i l l rtl rtl c l )utnnr.rcut
. Scl rrrrtci rttrtl t:trc ap: i ìc a tc l ci n rp()tl i vill)rrl rul rri S l írntsc i ;u(asarrnu' /
' l c x ttrlc l ;tr u l Sfi l ttc i.S c ri p tu n sprrnc:" ()ri cc p:tcl rtsi ori cc hrrl rrsc va tcrti ìr)Írrrìcrrrl or. tl l rr hu llr
unpot r iv ;tl )u l rrtl rrr Sl ìrrttrttts c v :t i c ru r(' cl rri ci rrcvi t zi cc cuv;rrìli utpofnva l ;i rrl ui()rrrrrl rrr, sc vl r i er(l rl r r r :
t lr r c c lure c v l z i c c i rrrl x rtri v a l )u l ru l u iS li tttl ,l trri sc v;t i crl i rl ui , nrcr i rr vci rcul;rccstl r, ni cr i rr ccl cc vl sil
lr c " ( ir lut c rXl f, 3 I -:ì2 ).
A c c s (cp i tc i rtctìu s c i i trtan u tl i n ci tuzal ui l )urnrtt' zcu, ci rJi nc,i urzÍl ol rrul ui .pcrrrrrrcrr erl cc ir
pic r t lr r tcl c tl i rt(rt,ru td c .i tl csrti i u b i rc aíl nrl )t cortìuni uttea cu l )unrnczcu.l rfi rntrri rc;r l rrì l rr i rrserrrr lr( r
v t olc r t lr t rc i t l i l trtrrti i l u i d i rt p i rrtc Írl u i l )untttczcu.i :tr I)utnttczcurcspcctÍrl i bcrt;ttcít onrul rri .N rr sr' i ;rrt lr
t < t t us i. lutl l rs -i l s l )i rn z u ftlpt(' n truc ír a p i crduttri ttl cj dca: dar S f. A post0ll ' ctrUsi -a rctktl r;rrrdrt ci rl l ti t(c;tdc
A f t os t olt u trl u t' i s i trd u -s g re
i s c a l ist i c l ri n tl u-sc. I)ac:ttcl icrnpotri vaI)uhrrl ui.S l ' l rnt sc rl tl nìcsc_l rstll r' rilntlca
c c lc lr c i v l rtu titc o l o g i c ci tn p o tl rv ac a ro rl .sl l i ìtsA S cpacíì(r' ,:trt fosl apri rrsei rr orn t[' àuhul ,S i rurtur apc lr . .
botcz.ului. ('clc trci virtuli lcologiccsc lnai numescsi virtuti inspirate(insufìatcO. virtutllc tcologicen-itri
fost cunoscutede antichilaleagreco-ronìÍrna; a fosf cunoscutdonr un rnanunchide virtutii moralc- cclc
pirtruvirtuti cirdinale-tJiusi accsteaau priurit un nou confinut in Morala Cres(ina.
Virtutilc lcologiceilustleaz,it irnportantncenÍralaa relatieilui cu Durnnczcu.Dc accca.crcdintl
ca virtute teologica,sta la baza intrcgului urcus dultovltisesc,dcoarcce ea desclritJcdiaktgul cu
l)umne-z,cu constandirt raspuusulpozitiv tlltttlc orn clrernariilui l)umnczcupentrucomuniuncacu sine.

IIAI'ORT'UL DIN'I'RTiCELE T'IIEI VIR'TATI T'TÌOLOGTEE

I;iccare virtutc teologicaisi are inlport:uìtasi contnbutiaei in urcusul duhovnicc.sclrl


crediniosuluispreDumnezeu, dalsi in martunarelntieicu Dumnezeu. Toale trei raglrteazape oln la
Dunrnezeu si-l aratape om in comuniune cu Dumnezeu; prin ele setraieslerelatiacu Dumnczcu.I;iecare
vtftut€isiinsaSpeciIiculstInaceastarelaiigcuDunlnezeu,@unegspiri|u|uiuman

lr
^l {--
la Dunmez.eu,la Revelatía LuL Este pasùlrlfacut de om spre Dumnezeu,dar tot prin puterea lui
I)unrrrezeu, caci Dumnezeuestecel ce aprindein noi credintaspreEl. E, adevarat,credintaare si un
fundamentin insasifiinta omului. Fundamentul ontological credinteiil fonneazainsusifaptul crearii
omului dupachipul si asemanarea lui Dumnezeu. Omul raspunsla chemarealui Dumnezeufiindca e
capabilclerelatiecu El, e subiectde relatie.Tensiuttea dupa Dumnezeuestedat ontological fiintei
umAne.Nadejdeaeste o naz.uintaplína de increderespreposesiuneahunului vesnic.incredereaslre
posesiunea bunului vesnic.FaU de credintanadejdeaorienteazaviata omului in viitor si inseamnao
pregustarea viitorului,a fericirii vesnicefagaduitede Dumnezeuomului. Iubirea estec]?ntuniunea cu
f)unurcz.eu, si in Dumnezeucu intreagacreatie. \i-
Aceastetrei virtuti teologicerealizeaza o gradatiein deschiclerea omului 1316ds4umnezeusi in
trairearelatieicu Dumnezeu.In viatacrestinu$È! cele trei virtuîi se inlrepatntnd.conslituindun inlreg
indivizihi,Dealtfel,ele sunt date deotlatade{umnezeu;toatetreí sunt aprinsein noi inca din apele
b<ltezului, ramanandsa se dezvoltede-a lungul vietii. Raportuldintre cele trei virtuti teologiceeste
exprimatclar de SfantulApostolPavel:"Si acumramanacestea trei" credinta,nadejdea, iubirea,dar cea
luai rnaredintreacestea esteiubirea"(l CorinteniXIII, l3).
Din exprirnarea concisaa SfantuluiPavelintelegemca iubireaestemai maredecatcredintasi
nadejdea; iubireanu piereniciodata.lubireaestemai mare,fiindcaDumnezeuinsusie iubirea,( I an IV,
B, 15, 19-20);Iubirease revarsadin inusi4in-insasi fiinta lui,.P..lmrnezeu, dar si din fiinur omului, de
inr]atace a creatdupa clripul si asernanarea lui l)uruner.r,;fùÌiu poatefi deat vesnica.Exprirnand
fiinta ornului,ea estepflrte constitutivaspirituluispiri$lùi omenesc,Daca iubireainsearnnarensiune
dupacornuniune, esteconstiuvÍr notiuniide persoana si existenteigersonale umarìe.Iriind constituva
persoaneiurnane,iubireaestecel rnai prof'undsentimentulnan,darlcre presupune in acelasitimp si
(
rratlejdea de a posedaobiectivuliubit.
Inrr-unfcl, in iubire este datr si credintasi nadcjtlea,Credintairtsasiapareca o prirna
collcretizare, un prirnrrìugural iubini.( I ioanlV, 8). IubireaestcceaInairuarcvirtuteteologicapdrìtlu
cÍr rcitlizL'ilztr cc;rrrraiintirna,ntiri prolitrrrlrt si rnai plcnitriturtirca omului cu l)utrtrtczcu. prirr iubire
I)rrrrrnczcu sc stlirjluicstc irt sutletulotnuluisi ;tccstit viitzitsi dcslrvursircl ci in iubirc.('rctlinttr cuprindc
urrrnugure de iubiredczvoltittin natle';tlc si dcsavarsit irttubtrc.
Iubircir c.stcvcsnicir, nu picrctticitxlatl pcntrucl exprirrut in.sasil'iirtttr
lui I)urnnczeu. ctrnu picrc
lrirulcuorrrrrl, irt adatrcul lìintcisalc,itrc iubircrt cit lcnsiuncrt tlupal)rtrtrnczcu si tlupl corrrrrniurrc cu
sctnL'nii. ('rcdintasi rradc.idca suntvirtutiillc victii otnuluipc pírrììírnt, cantlrcrlitiltilcspiritulrlc surrt
rìcvirzutc si rnlntuirea rìuestcconturÍrt,ír itt ttxricclctttctttclc ci. ('rtdirrtacstclnrxlul(lc intrarcin rcl;rtiir cu
ccl cc rru-1 , vcz.i(cu cclcnevaz.utc); nirdcidcit- lttrxlulrlc a irttrain rcl:rticcu viltorrrl. l)c lccc;r.nt vrittit
viitoirrc,crcrlinta isi vor ilrchciit
si nitdc'.jtlca ltì viírtirviitoarcpc orrril nrs()tcstc
tnisirrttc:t. rrrrrrìtrr
irrllircir.
Aturtcic;rrttlva vctticecacc cslcticsav:trsit, nudu'jdca si crctlintitvor disprrrc. .Srnrlura rrrbircr;rnurrrc in
\'úirc;cirntrcittJc c vcsnicit
rticitxlittit, (l ('ttr.XIII, lJ).('rctlirttrt si lurtlc'jrlclt
surìtrn s!14trlr viclii vcsnicc.
iubircaiUutlpeonl saguslcincade cici (in pirrtc)fbricircavcsnrcir.
Iubircaestcsuflclrrlcrcdintcisi itl nrdcjdii,Nunrriprin ca credintasi natlc.jclca isi prirnesc
continulsi v;rloarc; nurnaiiubireile cca lc da consistnrrtr si obicctprec:is cek'rrltlicdouavirtuti.Pcntru
accastír itrbireatrcbicsalìe tottJcauna insuflctila clccrcdinfiarcrcdintasa lucrezr. pnrriubire((ìal.V,6).
('el cc arciubireirnplineste si Jxrruncttile, caciiuilircae.src "'plinirca legii" (lìorn.Xlll, 8, I0); "Cel ce iue
poruncilcMelc si le paz.eslc acelaestcciueMa iubestg;iar ct'l cc Ma iubcstcpc Minc, va fi iubiit 4c-
'l'atalMcu si-l voi iubii si Eu si Ma voì araÍl lui" (loanXlV,2l). PriniubircpurentrÍunane in credintasi
iu dialogcu f)umnezeusi tot prin iubireputernnadaitluica vom posecta bunurilefagaduitenouade
l)utttnezeu. Iubireaestehainacareinvaluiesi tine la loc toatevirtutile,dindu-lefonnfcontinutsi viata.
iubireaesteimplinireaLegii si desavarsirea Legii. Inue cele trei virtuti teologice'exista o relatie
reciproca; toateceletrei suntdatedcodata.Numaica pe pnrnulplan aparein lucrareacredinta.de aceea
se spuneca este"un bun concent-rat" carese iuata in timp, (Sf'.Maxirn Marturisitorul). Credintaofera
iubirii obiectulspreciue sa se indreptesi sa proiecteaza iutr-un fel aspiratianoastrapentrufericirea
vesnicain viitor (naclejdea). Credintasustinenadejdea si proiecteaza si concrerizeaza obiectuliubirii. O
creclinta luminataferesteiubireade ratacire,o feresteclea nu setransfonnain egoism.iubireaesteaceea
crueadanceste credintain sufletulnostruea da sens,valoaresi continutcredinteisi nadeidii.fara iubire
n{exisla martuna,credinteisi nici certitudineanadejdii.Iubirea este mai mare decat toate fjindca
Dhmnezeua Insusieste iubire, iubireadesavarsita cate constituiepersoanaca subiectde retatie.Ea

- l( -

1\i
L
:l
I
I

I
I
I constifuiecomuniunca inÍerpcrsonala, pe verticala-cu Dumnez.eu, iar 1rcorizontala- cu sernenii.Fiind
legata de insusi fiinta lui Dumnczeu si cxprilnand-o, iubirca nu dispare niciodata, Nu disparenici din
I
fiinfa omului, p€ntru ca si omul in adancul fiintei salee iubirea.Tinta vietii cresúnuluipe pamantesteca
I
I virtutea credintci sa devina realitatc,
iar iuliireasa spcrÍeascain vrednicie.
Iubireaareo singuramasura,aceeade a fi nemarginita. limita iubirii estea iubi fara limita, fara
durata,ci a iubi vesnic si nelimitat, in vrednicie.
4
t CULTUL EXTERN SI IMPLICATIILE MORALE AI,E ACTEI,OR SALE
I

rl
Cultul intern reda adeziuneala Dumnezeu si consta, in principal, in trairea celor trei virtuti
t teologice, aprinsein om dc harul dumnezciescdin apele botezului. In relatia cu acesteasta cultul extern,
care este o marturie a celui intern cu profunde implicatii in viata a crestinului.
Cultul extern e cerut de insasi constitutia omului: de trup si suflet; cultul extern raspunde
f vietuirii omului in timp si spatiu si trebuie sa fie marturia directa a cultului intem. C^lltul intem insusi
acte si manifestariexterneprin care sa se arate si sa creascacele trei virtuti teologice.frfantuitorul llristos
a practicat cultul extern atat in forma publica (la sinagoga,la templu, in locuri deschise).Mantuitorul i-a
inviftat pe Apostoli sa se retraga pentru rugaciunc in locuri adccvatesi le-a dat si model de rugaciune
I (Rugaciuncadomnesca).tot El a instituit ininrc cultului cxtern- SÍantq Euharitie.
Inchinareain duh si adevar(loan IV, 24)nu cxcludecultul extcrn,ci sc referala adcvaratulcult
cc sc cuvine numai lui l)urnnczcu.Cultul pilduit dc Mantuitor angitjeazafr om cu toaLr fiinuì lui in
T cornuniuneacu l)umnczcu. Dc accca cultul crcstin estc deodata si intcrn si extcm inlr-o unitaic
dcslrvarsitn. cultul intcrn sc rcvarsírdcallfcl in formc variatc alc cultului extcm, hranindu-lc.cultul irr
gc nc r a l i ta tc lau i a rc i n rp l i c a ti p i ro l u n dmoral c.(l ul tul i ntcm consti tui cpÍrtca escnl i al aa cul tul ui ext cr n.
r f
c ult ul c x tc m, l i tu rg i c
prin actc vaz.utcni sc irnplrrtascslc
i n s o tc s l cm si cl i lputcrccul tul ui i ntcm pri n actescnsi hi l ccxl (' rnc,caci
, a n i fcsl arca
insusi harul dumnczcicscccl ncvazul,tlarurile si binecuvantarilclui
l)ulnnczcu.tlc nici, curatcnrarnoralacc lrebuic sa ins<lleasca pc un tttat in cultul intcrn, cat si in cultul
'l-
c x lc nr.
I lln pnrn act pnncipll nl cultului cxtcrn, dar cu itnplicatirlnoralc. astcqugg-ciu_494. Rugaciunca
!t
si 1v.t1rdsunt aJrricclc tl<lua [rlrmc principalc dc cxpritnitrc si tniil<lirccalc cultului cxlcrn carc angalcai/ir
Inorill ;ru-crcstini cu rntrcgirlor lìinta. rugilciuncrtsi ;nstul in(crcscazaclco;xrtrivacultul intcrn tltrr si
t
I c ult r r l c x tc n r. l l l c d ;ru c ,ttr.g e j [q f6 l rrrl rrisi crccci rz:rcorrrl i ti i l cJxnl nr huníì c< l nvorhi rca ornului cu
I ) ur nn c z c u .
RI/(;A(:I(/NliA SI VAL()ARIiA Iil ltl()RrrIA
t l) lrrtr-o sirrrplirdyfinitie, ruga<'.iune_a_cslt'-<'jllrr:trrh-iL<'a_ontttlu!-c1t-l-)gnrpt'7c11. l)c calclr ci ornul sc
d
ir ì it lt iìc i l l rc l )u rn n c z c rr. a ru i n tl u i
-r n t rcagrtfi i l rut.
tol pc i tri pi l c rugl rci tutisi
i l a chcl nl rrcici
r l )ul nn czeu

r
Ir
c ot x r il ral i r o rn . l j s c n tr;rli n n l g ;rc i u rìc
cstc nu ccc:r cc sc rosl csl c,
olnulu i c u l )u rn n c z c ua. d ra l o g u l upr crsonali tl rl rnul urcu l )urnnczcu.l ì.ugaci unca
c rcal i azarca cotnuni rrni i
sir convor hinr
rnai mul t dccat t oat c
ac c s lc ,i rn p l i c arc l a l i ap ' c rs o l u rlaao l n u l uicu I)urnncz.cu. ca' l ' al alal l ul urorcarui aomul si ml c ncvorasa r
sc dunliasca.I;ara convorhircacu l)umnczcu viata omului sirntc ncvoia s"r i se tlrruiasca. Irara
t, convorbircacu l)urnnczcuviata omului n-are scns si valoareapcntru m:ìntuire.Ccca cc eslc rcspiratia
pcntru plamani, accca cstc rugaciuneapcntru suflet. Pe calea rugaciunii sufletul omului respira
almosfcra ccrcÍtsca.lìugaciuncacslc o putcrc dittamica pcntru crcstini cc-i ajuta sa slrabata marca
r
li
inv()lhuralaa victii. lìugaciuncanu cslc un silnplu acl orncnesc.omul, in rugaciunearc loc o impartasirc
dc putcrctlin parlcalui l)urnnczcucatrcorn; si accaslaimpartasircarc lcrccu alat mai lnult atunci cand la
r nijk r cc s l c s i rl rl rrru i rc i t c rc d i ttc i o s ttl sprc
tri l )utnnczcu.
lìrrgiu:iurrcil cslc o pulcrc ditratttic:tliirtdcitccl cc sc r0ilgil in rt()icstc insttsil)uhul Slirnl, cuilr
I s pulr cS t, AF )s to lI' l rv c l :" ...c i i rti p ri rn l pc l )uhul i nvi cri i ,pri n cl rc stri gal tt:A vva- l )i tri rttc!"(R ol n. Vlll.
1.5);" llc Íìscnrcncírsi rJuhulvinc in a.iutorulslabiciunli noÍlstrc,circi Iroi nu stim sanc rugÍur culn
lrchuic,ci insusil)uhul .Slantsc roagapcntrunoi cu suspinenegraitc"(Rom. VIII, 2ó).

I Rugaciuncacstc lcgata dc Ilristos;B:re s-a facut Calea, Adcvarul si Viata (loan XIV, 6); este
liresc ca in tlristos sa avcm indraznire lajatal; cle aceea El ne si asigura:"Eu sunf vi/ta, voi sunteli
f^ - ^ t,l l - r .^--
. - ^f , f : . ^l^ 11^t :- .-:6^ l- F..
itiiituiicic, (.ci ^^
cu [iuliailu iii illillc 5l
-l ^ ,,
cu ilt cl,
^l ducld
^ ^ ^ !^ duuL€ ruiiud
^ ;,.- ^ ^ .- - ^ ? t^ '.!r l .^ ltlurr.lr !<rlr
^^^: r.ud lvlilrE ilu -putgu
.- .^ .: rduE

nim ic " (l o a nXV ,5 ).


f{

,\
Rugacirltrearealizeazaocomuniunefoartastransaintre cei doi factori; Dúmnezeu-careprimeste
chernarea, si omul credincios-care isi daruiestefiinta sa lui Dumnezeu.Pe bunadrepute au spusSf.
Parintica rugaciunea estescaracatrecer,pe careomul urcala Dumnezeusi Dumnezeu coboarala om.
2, FELUIIILE RUGACIUNII:

Rugaciuneaa fost impartasitadupadiferite criterii:


a)-dupalornm: rugaciunea launlrìca (intema)-convorbireasufletuluicu Dumnezeu, sufletulrugaciunii
vbrbalepentruca aceasta sanu devina mecanica;
rugaciune verbola(verbala)
b)- dupa subìect:rugaciune personala- convorbireasufletului fiecaruiacu Dumnezeu,sufletul
rugaciuniiverbale pentru ca aceasta sanu devina mecanical
rugaciune puhlica- facutacleo comunitate
de persgane si in numale comunitati;
c)- dupacontínut-rugaciunea ,Jepreamatlrg-dau de lauda;
- rugaciune de nrultumire;
- rugaciunea decercre;
. A) RUGACIUNEA DE PREAÌvIAI(|REsau de lauda consia in revarsareaiubirii si adorarii
noastrefatade f)umnezeupentrudesavarsirea Sa,in urmacontemplariifrumusetiiclivine.Esteo doriresi
daruirea sufletuluinoslrucatreDumnezeu, fiind asemanata cu rugaciunea ingerilor,catepurureaslavesc
in ceruri pe L)ulnnezeu: ea trebuiesa devirtasi rugaciuneafieceuuicrestinin partesi a comunilrtii
ecleziale:"'l'oatasuflnreasalaudepe Domnul"(Psabnul150, ó, Ps,148)
b) Bttgaciune( de n,tM exprintarecunostintacredinciosuluipentru purtareade grija a lui
Drrrnnezcu. Aceastainseamna ca aclevanrl crestintrebuiesa rnulturneasca pururealui Dumnezeupctìfru
tot dítrultlc suspogoratpesteel si pestesemeni.'l'rebuie sanulturneascalui Dunrnezeu penîrudarunlc
spirituale trilnisc.Creslinuladevarat trebuiesa ntulturneasca lui Drrnrnezc'u si atuncicandse gaseste irr
si in durcre.Ilugaciunc'a
srrlcr'inttr tJemultumircponìeste decidirtacelscntintr'nt al crestinulrri,
cl lrirnic
nu sc inlirurpla laravoiasi lucrarc-a lui l)urnnczcu. Ilt ntgiicitrncutlc tnultrrrnirc
noi rnltflurisinr
intr-unlc'l
prctirtindtrìitírtca
lui I)umnez.eu in viatanoaslra si purlîrcaSittle gri.ya pcntrunoi.l)cnlruprrrtrrreir
dcgnjlr
r os r irui rrt0 l t[' i l rrrìi " 'rl ' i l t,ítl
tì()s l n r"i,n ci trcccrctnci ì prstc v(]i i ll .ui si r l ' rci n vrírti n():tstri r l . nrgi rcir r ncir
drrr
t ic r r r u l trrrn i lics i i trc j u s ti l l c a rc ;r c i i rts i tsil i bertl ttca noi tstra.l )unrrrczcu n-l rc ncvoi csa-i l rrtrl trrrrri srni r r r cr
r ì u c r c s l cc u c c v :t.S l i rv iI-u t i p ri n a c ci tsl a.(' cl cc l nul l ul ttc.stc l ui I)urttrtczcu cstc scnsi bi ll a l ucri rrcl lt r r
l) r r r r r n r' z cl u ta d c l :1 . l ìu g ttc i u n c ad c l nul turtti rcl tre tl i trulsrtsrl tsi hi l i zczcf i rrttl ornul uisi tu si t () l i r ur r r r
I r r r s iu n crl rrp i lr)rrn rn c z c uIn . n rg a c i rrrtca dc l Ù ul turrri rc rìc rrìi rrtrrri si si i l r rrcputrrrt;r
n()l tstri rl
t, i rrsi i l j t r lonr l
pr ir r r i ttl c l rr l )u rn n c z c rt.l )c a c c c a ,l l i seri cu:rcortl lot nrírrr i l rìl l orl :urtiruti r rci rrni itl c rrrtrl trrrrrireir c r c,
s c r t s ih i l i z c a zsiit tra rrs fi g ttrc a zI'iiti rtt atuttul ui .S f. l )i tvcl i rttl tarrrnrr: " i \l rrl turtrrndt()tdcítunít pcrìtrrrto; r t c,
)o l rrn rrl rri
ir r t r r r r rrn rri l e rì()s trul i s l rs -l l rrstrl s,l ui l )urnrtezcrr si ' l ' ;rttrl "(l j l cs, V ,10).
t) illtgttsuuytt-4pletsLe--.este rugaciuncain care ne prczentiln rlorintcle si aspiratiile catrc l)urnnezcu,
c r r ir r c rc tl c rec, i t I:l s l r n d .l e i n tl c p l trrcrscrt rl upl t voi rr Lui . l :a i zvorcstcdrrr i ni l na fìul ui ci ttrc t at ll
srru.l)csigur, [)ulttncz.custic dc cc Avtrn noincvoic,<lirrccrc si tlin purtca n()iìstrir accíìslítruqaciurre,ntr
pcntrucit lrr iìveanu'voictJccrt; aici intcrvittc,iitritsilitrcrittlieiìulrìlnít. Irrsnsilntrntrrirca estc o chestiurre
du libcrtate;ca sc lucreltzitin noi cand o rlorirn,cirrtdcercrndc la l)unrrrezeu.l)urnnczeunu silcste pe
rtirtttinisa unncze (Apoc, III, 20), ll,ugaciunea de cerereisi are justificareaei in prirnul rand in fiinrl
lìoitstriì,citci fiua l)urunezeunintic rru putcm firce.Ea isi are ratiuneasi in DunezeucÍre nu silestepe
nirttettisa-i unnezesi sa-siclobandeasca rnan(uirea. Rugaciuneatle cererees(ecerutÍrca o conditie penru
cit Durnnezcusa ne acorrleajutorul Sau: "(-'eretisi vi se va tla, cautÍrtisi vc.tiafla, bateti si vi se va
des c h i c l e ..." (Ma te i ,VIl , 7 -l l ).
In nlgaciuneade cererenoi rtu silim pe Durnnezeuperìtruca nici nu putem,noi ne aratamdoar
tktrinta,nevoin pcntru ajutorul Sau. Iìugaciuneade cererecste nu dc a ne irnpunevointa noastralui
I)tlmnezeuci de a ne identificacu voia lui Durnnezcu(Matei XXVI, 39; VI, I l). De multe ori cerem si
nu stim ce cerem.De aceeafebuie sa cerem a se irnplini voia lui Dumnezeuin viata noastra.Rugaciunea
de cerere Febuie sa tìe facuta toLdeaunain rJuhulsrnerenieicrestine,al daruirii totale catre Durnnezeu.
Dumnezeuascultacerereanoasra daca e spremantuire si o irnplineste.De aici reieseca rugaciuneade
cereretrebuiesa únteascabunurile spirituale,netrecÍìtoare.Dar omul ftaieste in Iumea aceastasi c firesc
ca in rugaciuneade cercre sa fie si cuvinlfl unor bunuri trecatoire, absolut lrecesarevietii noasi,rc,

q tlt
- .:l- v -^

rl
ìi

\_
tit

Iluuurilcprtrrt;ttt(r.'sl,i
ccrutctrcbuicsrtfic in slrrjba cclotsltiritualc. sîu picrtlcrnlntuirca
Orrtultloliarttlcs(c
aici pc piìnliuìtrtlcci e flrcscca cl sa ccaralui l)unutezcu si cclc uccesarc trniuluidc pe panranl.Nici
bogatia.si uici saracia nu suntvirtutilrr,itcin sinc.Dc acecaburrurile paln;intcsti
trcbuicsa fic prilnitc
prindobnrrdirii prisnra cclorttctrccatorrc.
'foatccclc trei fL'luriale nrglrciuni au cÍrc.scntiirl cortvorbirca pcrsormlaa ornuluicu l)unrnczcu;
toa(c vorbcsc dcspre lnr colìlíìct
dircct al outului cu Dutnrtczcu. Dc accca, orlrul dc rrrgaciune, prin
cstc
dcfrnitic sfanl; el prca slavestcpc I)umnczcr,r si sc roaga pcn{ru lllantuircasasi a scrncnilorsai.Olnrrl
dc rugaciurre c.stcsensibil; rrurruruai
irr cclcduhovniccsli, dar si irt celealc veacului accstui. Ornuldc
rugaciunc nu-silipcslctotirlirìirìlir
de cclcalc vcacului .sicoutcmpla marctiadivina,Iìugaciurrca ii a<iucc
orrruluiclipcdc dczlipirc dc cclealc vcacului. Mantuitorul insusiisi sitnteanevoiarugaciunii Jrcrsonalc,
alc uagcLiipcrìuurugÍrciunc. Cu aurt olnultfebuicsa sirntancvoiarugaciuniicaci este "o trestie
cugcta(oiìre" (l)nscnl)cunì rìu al(a fiq)turade pe paurrutt. In toatecazurilesi oricarcar fi felul ci,
r x/. rug,aciuncircstclrrarta suflc(uluinostfu. , .,. i
, .D, 4'
D,cr'-.- 3) fulsusirilcsi roodelcrutllciuttii -
J
Nu oricc fcl dc rugaciune rcalizcaz.a coniuniurtca otnuluicu Dunrnezeu; Ea es(e,in csenla,
convorbirc:r llcrsorrirlaa ornuluicu Dumuczcu si ucbuicsaaibaanurrtite insusiri:
a) rugaciurtca tlcbuicsaizvorcnsca dintr-oininiacurata
b) salie facutacu atcnlic

ir) In ruglciurrc onrultrcbuicsaaibatotdcírrrna irtrnitttcfap(ulca.seaflain fatalui I)unrnez.cusi nrr


sc p(riìtc oricurn.Irtitrta
l)fcT.clrtir cglgla cs{cirairn clc cu
sarlratolrr'c ciifc onrul (rc[ruic
srìsc prczltìlcIn
cu I)rrrrrnu'zcu,
c()il\'()rlrrrca llìlcnìír,
Si rrrg;rcrrrrtc;r píìrticullrrír
si cca puhlica prcsrrl)urì
curírtcnrír
g:rrrdrrrilor,:r si r irrtrcgii
irrrrrrr fiintc.Iìrrg:rciurrt'ir
rrrtcrrilt.si
curir(ra
cr cstcicgirlasrrlc locuisi contlitrric
lti cílfc lrctr ur c s l lr iill I oc . lil c c r c s it [ r c f'l r c r i t l i t t c î t r t l n t s r t [ ] c l r r l u i ,t l l r r s t i n l r - o a n r r t ú i l n l i r i r r l ; r l r z r c ; r .
Ase crrrrrtli: r logul c c r L' iullr r ì i{ r -c or r t lilii I ) c i i t r u î f i r c a l r z l ( s i r r r g a c i r r r t c lnr u ( r c b u i c s l r [ r c o l l <l l b <r r o s c a l a
tlc ctrvirrit-[: r f t t s c r r s .I ) : r c ; t c o c or r v ( r r lir r cc r r i ) r r r r t n t 'z c rrrr r l t ; t c r r r r i c l:r r 'l l r r i c s : r f i c r l t r l r s c u r s b r r r t ' l e 1 '; r ti r r
itf(':ì\lit c()il\ ' oll) t r c .llr r lllt c r t r r t t ' ;vt c r l) ir l: rr r ii l t i r . '; r; r i t {l i l r r l cí r l r l i l ( l l n c ; l ( 'c l U t c c t o s {c s l c c l t v i l r l c l c i l r l '; r ( 'i l i l l l .
li;t(lc\,ítr;ìt c ; l s ullt s i r r r ; l; r c r r r r tirr r r lt r ov r z ; r t t ìr.r ) s l r t cr í t t 'l r l 'i 1 1 ct l c r l r ; r r l c ; t l i c ,c t t t t t l ( t u t t t l i s i s l r r ; : ; tr l o i r n l r 'l r .:
Irrr,rl;rr si rr t lr t : c s tc ; r z r ulÌ í r c illlr c í l) r r c s { r ; ) r jl l cu n c i l v í r t ì l l c l l ; r l , r r i t 'l r r '1 l i rct .c l l r ( t l c t r t l t t c s t ; r t t 'tl r r t l ) r r i l r r t a z t 'r r.
Srrrrtrrrg:rrr r r r rsi llor t l; ut c ,r l; ir c lc lr c ilr r ic s ; t ;r r l r ; ro l r r r i r ( : i .I 'i r u t t i r r I l r s c r r c r rt t c r c c o t t l t r t r l l tl o n t r t r l ; r r t i o 1 : r c c,
Irlce;rrrrl(o l( ) ( l; t t ; rr lt ' il r r r < lt lc lul( jc nr r : ilc r r i c i l r s r r tr t r t r rt l c i r 'i ; r t t l t t t l o r u l l. ì . r r g ; r c i r r r t ccl r; t t l i s c u t s s l c l l \ 'í r r r (
rrrflrcl:;rt;rr ct l; r r r r lt lc ; r c olì c er ì ir as r r [ ic lr r lor r r r r i i r r l r r rr r r u i t c i c I u r r r r r i t r , <l c í r : t t l r r n ; rl r ì r r t c í r r l r n r r r t P n r ''l r c r r ,
sln ltircil tlir: z lr r r r d; r c i;st i v ( ) int iìr lr lr ; r lt ' r gir r r l ce r t r c r t l l o s r t c i. {u g ; r c i u r r r 'rfra c u l ; t d r r l l l rt r t t f o r r n r i i ; r r l o L r c a r c
ti;rrrrlu rr fo r r r r ul; t rlogr c ar c t l; r nr l . s adc a r r r t c r r s i ( a tcco r ì v o r l r i n i c u I ) l r t n r t c : z c us i s a a l l r i r r r l l i r r h i r c a [ í r l î ( l c
l)rrrun czcu .l{ r r glr c iulr ilct lp s ur ì t ( ) . s c oalar : rt u g ; t c r u r t i i ,l r r i t l ; r n d r r - t t c u t t t t r c b r r i c s a f r c f a c u l ; r o r u 1 Ì ; t c r t r r r t'
t'l fo l'rrlt si c or r t r r r r r t(.- ' lr r r dr r i s c c c r c c a f r r l í r c l r r t ì c l s ; t l l c t l r t t i t t i n t a c u r a l i ì , i t t t c l c g c n t c a o r r r r r l l r c l r u i c s ; r
sc prr'zilltcirr f'alalur Durrrnczcu cu.sullctuiirnpacirt, (cu sinc si cu scrncrrrr); cstcccc;ìcc ccrc sl
"l)cci,clacnilr voi arlucedanlltauIa alliLrsi acoioiti vci atluccalrlrrìtc
Àf;trr{uitonrl: ca frrti'lcf,'ìuîrc
ccvairnpo(riva t;r.lasaduul tauacolosi ntcrgisi irnpîca-te cu frateletarrsi apoi,vcnitìd, atJutl;rrultau"
(itlatciV,23-24).
tr) a douainsusirca ntgaciuniicslcttcrrlio',in nrgaciunc ntirrtcatrcbtricsî fic conccntríìla nsul)r;r
obicc(ului ci, asupra rugaciurrii;
nrintea trc[)uic sa lul)(c cu girntlurilc care o risipcsc, llisipircir
lnirrtii
gandrtri
i)rintt'c .\trítinc
<jarug;rcirrnc pollc fi voitir(volutttlrra) s;ru invohrnllra, risipirca voila cstt'plcat
rrrarc; (tcbuic
cc;rlirl(:t ('onrllolrrlíl
llrinaiurrglrrc;r dln lÌìirltcrt g;rtrtJurikrr
straiilcsi ltrirrclirrrituìrcil
c,trrzcl()r
cc rlucla risipirca ei prrnganduri stríìillc.Cnuzclc nccslci risipirisuutpacalclc si pntrtnilc carctrcitsaltr
t0t tiruprrl,
rìcol)isrìuiillit
conccn(rarii, irnplininlc rnorncrì(ane si tulburarilc r.lclnotnertl, ncrvozitntca, etc.
Corìccntrírrca csteuntìítrca fircasca a atclì(icisi cslcfoar(eirnpor(;ìn(a darsi greutlc iltiicplinit. Adcsca,
nrglciunilc lrrngioboscsc rniuteasi ii crccaz.a posibilitltca risipiriiirt gancluristrailte Isiltastiirec()rnîn(lau
irrtot nronrcn(ul rugaciuuca rnintiisi a iniurii:"lisuscIlristoasc, fiul lui Dutnnczcu lttiluicste-lnape lninc
pucírt()sul".
Dcsprcrugaciunca minui si darulci de a conccutra sullctuliu rugaciunc ne vorbcsteSfantul
I
Crigoncl)alamain ualatulsaudcsprerugaciurìe. Concenuatia mintii prcsupuilc eÍbi-r,dupaeíort uncon
un cforrdurerosprcsupuns exerciúurcpetirtcaredevineobisnuinta, practtcaindelungata.

it
-1 .A.J i
I
Rugaciunearealizeazaunirea omuluicu Dumnezeuti,in acehsitimp, constituieurcustrlornului
spreDumnezeu; in acesturcusare loc si despatimirea si impodobircacu virtuti. llugaciuneainalta pe om
la Dumnezeu si coboara pe Dumnezeu la om. Dc aici rezulfa rugaciunii:
si tlimettsiunile
a) dinrcnsiunèa personala-constain adunarea mintii in convorbirca cu Dulnnezeu
b) dimensiuncacosnìcaconstain prezentasemnului,a lulnii si a ctcatieiin rugaciunea catreDutnnezeu;
inseamnao sensibilizareputemicaa cresl.inuluipentru tot ceea ce se intiunpla in jurul sau, penru
existentacosmica.fara rugaciunenu-i posibilacotnutriunea cu Dumnczcu;numai prin rugaciunesc
incleparteaza
invartosarea inimii si se realizcaza aceca pcnncttbilitate si sensibilizare
fala dc Dumnez.eu si
semeni.Comunitateaecleziala trebuie sa fic o ctxnunitate dc rugaciune, deci numai astfcl "aclez.ia"
se
poateconstituiin cornuniunea euh:uistica.

4) Practica rugaciunii

Rugaciunea, fiind convorbireaomului cu Dumnezeu,are implicatii profqndein spiritualitntea


ofodoxa intrucatea cereomului efort cleconcenFffea mintii si staruintain convorbireacu l)urnnezeu
adesea,grijile lurnii acesteiane in<lepartetlr,a
de la aceastaconccntrÍrre a tnintii in tirnpulrugaciuniisau
{irninueazaeforturileomului in concentrarea mintii. Orice act rttoralintplica truda,etbrt, staruint:rsi
perseverenta. si in cazul rugaciuniiefortul si porsevcrenta isi au conlributinlor atat la rcaliznrc'a
rugaciunii,cat mai alcs la practicarugaciunii.Vorbirtdde practict,intelcgematat practicanrg:rciunii
individude,cat.si practicarugaciuniipublicc.Si unasi altacer elbrturisi conccntrare,
Rugaciunile publiceau loc in cadrulcultuluipublicin durninicisi sarbatori.
Iìugaciuneapublica,lacutain bisericacu inCreaga obstea crcdinciosiloresteo premisapcntru
rugaciunea personala. Olnul de rugaciunetinc sapirticipe la rugnciuneitpublica.
In slareadc nrg,:rciunc tJcviutas:rpcrsonitll.In rugaciunc:r
oricetxn se intcrcscrrz.a publicaornul
clerugaciune urcin vcdcreatatvirìtasapersorutllt catsi viat;tsctttcrtilor,
' l ' o i tl crn < u n c n tc lt.l
c i nv i n ti to l n u l ui suntrrorncl rtctl c rugaci urrc. l)c accc:r,si AJxrstolull)lvcl nc
indc:rnrna..."ruglti-vír ncittcctltl"('l'esrrlV, I 7).
Ijstc accsta posibil'l I)a, daca itvcttt in 'rcdcrc c:t rugitciunc:tDo:rtctì rc:rliz:rursi irr lbnnr
conccntnrllrsi priu irxrltlrrcltgitrrt!ulrtila I)uttttttzcu.
l)c altli'1, rugaciunca ltrrniri :tccst ltrcru ccrc. Sunt si rugnciuni pc carc lc flrccrn in lol
r nolnc nt trla- c c l o r ru g ;tc i u tric o rrtJ e s i t il tì t l tti i (rugaci urrcll ui l i sus sir u
cuvi rttc.,.rugrtci rtrtcil ni
c ci l tL' \' ;t
r uglr c iun cins i l ta s tu l u i .
l )ri rc ti c a rcru cforl trrircl rl i zcrtzi t:rccl
i r g l tc i u l ti i i, rttp l i e i ttttl r
trczvi c a sul l cl ul rrinosl ru; i :rr l rcz vilr
ÍìccÍrstlsc rnurrilc'stir in rrri.ylt pcntru irtclcpilrtirrcir tlc putitttisi dt pircirtcprccunìsi in prcrruptrrc;r;utlrrrcirri
v ic t ii no a s trci tt v i rtu ti . l )ri tc ti c rtrc ru i t guci urrrii tttpl rcl r(' trrrrti l cortti
r uuadc pl rti rrrisi rrrrpottohrrc;ctr r
v lr t ull,
I)upa l)salrnisl,silplc sÌrntrnorncnlclcrugaciuniiintr-o t.i. l)m pcntruornul crctlinciossi un g:rnd
burrritJicatlrr I)urtrnczcucstc o rugaciunccortccnlrirl;r.
(ìundul continttttlit [)rrtttnczcutltrcc lu írcccitcucrlcrtica irtirrtiicu ajutonll carci onrul sc p():ttc
apropiatJcl)urttnczcu,lìugrtciuncilnu sc iuvirtlrtlirt c:rrtisi rrici pnrcticarcaci; pr:rcticanrgaciuni tinc tlc
f-rccarcius in partc, tJc scrrsibilitutcaliccrrrui ins Íitlir tlc I)urrrrrezcusi in lìrta lucrarii lui. (linc arc
sensibilitatelhta de l)utnnczeuaccla sirntcruglrciurtca ca o ncccsitlrtccÍr o hrarrazilrrica.
l)csprcrugaciunegasim paginiantologice,d0 rn:uesubtirirnctcologica,in literaturatìlocatica:
- Tiatatul despre rugaciurtcal .SfantuluiGrigoric Paliuna: "'l'riìtiltc sau 0milii lcgatc dc explicffca
rugaciuniidotnncsti":SfÌrntul(-'ipri:tnirl Oartirginci("1)csprc ruglciuncatlornncnsca"), .Stirntul(ìrigoric.al
Nyssci (" Viata lui Moisc", "lrxplicarea l'cricirilor"),Sliurtul M:rrirrr Mlrturisitorul (" Ocuturii dcsprc
dragoste"',"l)cspre iconotnie") CìanonulStiurtului Andrci Critclrnu, ctc.Pcntru .St. Andrei (lritcanu
rugaciuneaeste un prilcj de ccrcetirc adancaa siuci propiii si tle o golire a sinei penuu locuirca lui
Dutnuezeuin noi insinc. rì
*yv[! o?
, '\)r:Jo
\ C\ 'X I Calt.II.Postul
V
\' l)
Al doileaact al cultuluiextern,diu si al cultuluiexternsi stranslegatde rugaciune, estepostul.
Postulsi rugaciunea suntimpreunarccornandît-e de Mantuir.orulin llcdica ile pe lnunfe,

/-l
'\ t '\

\
I

R

Ideea de post, in general,o intalnim,i in V..niul Testamentsi la'altele religii


dinafarareligieiVechiuluiTestamentsi cretsinismului. In sensrestranspostul esteun act
de cult pentru morala crestina ortodoxa si consta in postul este un act de cult pentru
morala crestinaortodoxa si constain infruntarea benevolade la mancarensibautura din
motive religios-morale.Aceastainfranarepoate fi: fie o retineretotala de la orice fel de
mancaresi bautura(ajunare),fie renuntarenumai la anumitemancarisi bauturi si gustarea
celor permisecu cumpatare(post propiu-zis).Aceste renuntdrin-au loc din conceptiaca
respectivelemacari si bauturi, la care se renunta, sunt necurate, ci pentru ca prin
ínfranarea ttupului, sufletulse poateridica mai in voie spreDumnezeu.Aceastainfranare
de la mancaresi bauturaaducepotolirea patimilor trupesti, infrangereaputerii lor asupra
trupuluisi sufletului.
Ca infranaresauretineretotala,partialasaupe anumiteperioadede timp, postul
cereefort si decipresupune exercitiual vointeicare-siaratadominatiaasupratrebuintelor
firesti,Postul esteexnresíapocaínteípentrupacatelesavarsitesi in acelasitimp paznic
sigur impotrivaaprinderiipatimilorsi savarsiriipacatelor.Postulestepocaintade buna
voie.
Postulestesi o.iertfabineprimitalui Dumnezeu, in sensulca omulseabtinede la
anumitemancarisi bauturitocmaipentrua contempla mai in voie pe Dumnezeu si a se
pe
ridica aripilenrgaciunii, spreEl De aceea spunem ca postul este si o jertfacareimplica
totaladecizie a omuluipentruea,estedecisi o daruire a onruluicatreDumnezeu, caciprin
post,sufletul sesinrte rnai
in voie sa sedaruiascalui Dumnezeu, caci prin post,sufletulse
simtemaiin voiesascdamiasca lui Dumnezeu
Postulinseamna. deci.inlranarea de Ia mancari si bauturinu din nìotiveniedicale
Desigur,practiccunrafirnrasi nredicina,
saude altanatura,ci din nrotivcntoral-rcligioase.

adesea exccs
pentrutrup si suflet,postul a fost recomandat
vandin vedererostullui terapcuti-c
dc Biscricasi oranduitprin anunritezile, in afarade ajundurilecunoscute,miercurilesi
vinerilede pestean (PostulCraciunului, PostulPastelui,PostulSfintilorApostoli,Postul
AdormiriiMaicii Domnului) Acestepatruperioadesuntnu numaiperioadede infranare,
ci si perioadade pocainta,de luptaimpotrivapatimilorsi de exercitarea virtutilor (mai ales
milostenia);elesuntperioade binevenitepentrurugaciune intensa
Postulextern-ca infranarede la mancaresi bautura-trebuiesa fie insotit de nostul
i@., de rugaciunecat mai multa. De aceea,perioadapostului si postul in sine tin de
pocainta;ele sunt perioadede purif,rcare internade patimi si de spiritualizare. Pe calea
postuluisi a rugaciuniise realizeaza continualepadare de omul vechi si innoireain omul
cel nou, oferit nouaca modelde HristosInsusi.Postulesteo terapiesi pentrutrup, dar si
o terapiespirituala,caci numaiel poaterealizaaceacresterein virtute, dupa purificarede
patimi
Postul, inainte de toate, este o raniluíolu ilivìna cu temei precis in Sfanta
Scriptura.Lui Adam si Eva asezatiin rai li s-a dat poruncasa nu manancedin pomul
cunostinteibineluisi raului.Deci, poruncapostului ca retinere,infranare,dateazachiar de
la inceputulomenirii si este aratataca semnal orientarii si este aratataca semn omului
I
dupa Dumnezeusi conciitiea ramaneriiomului in eomuniunecu Dumnezeu.Mantuitorul
I spuneca ispititorulnu poatefi infrantdecatprin rugaciunesi post (Matei XVII, 2l)

e3-
I
1

Dar tot Mantuiterul ne arata si conditiile in care trebuie sa se realizezepostul,


adicasa postim nu de ochii lumii, ci in suflet si in viata noastra.CuvinteleMantuitorului:
"nu ce intra in gura spirrcape om, ci ce iese din gura..," nu privesc postul p'ropiu-zis,ci
socotintafariseilorde a mancacu maini nespalateestea te spurca(Matei XV, I l-20). Nici
o mancarenu spurcape om pentruom pentru ca toate sunt curatepentru cel curat. Dar de
aici nu rezultaca nu trebuiesa ne stapanimpoftele de mancaresi bautura.
Postul esteun act de cult si un mijloc eficientpentru realizareastapaniriide sine.
Alaturi de rugaciune,postul este o arma impotriva ispitelor de tot felul si a patimilor
trupului si ale sufletului.Postul esterecomandatsi practicatde Mantuitor, fusesepracticat
si in Vechiul Testament(l\doise,Ilie, profetii), recomandatde Dumnezeuinsusi si aratat ca
radacinaa nepatimiriisi maica a virtutilor. El face posibilarugaciuneasi roadeleacesteia,
Dar inaintede toate face posibilarugaciuneasi roadeleacesteia.Dar inainte de toate face
posibilaaceaconcentrarea mintii din lisipeleei cauzatede grijile acestuiveac.
Postul e un act de cult at motívatìe relígipt-morala si cu implicatii profunde
pentru urcusul omului spre Dumnezeusi pentru convorbireaomului cu Dumnezeudar si
cu sineapropie. Credinciosulpostului adevaratestein acelasitimp om al rugaciunii, aflat
necontenitin avantdupa Dumnezeusi darurileSale.

Cultul public si implicatii!esalemorale


.l.Atlorare si cinstire

Cultul public, cu duminicilesi sarbatorile,precum si cu slujbelece au loc in


acestea,isi are implicatiilui morale.Se stie ca, cultul este o componentaesentialaa
religiei,in general,si a actuluireligios,in specialExistaunculî laîreutic(de adorarea lui
Dtrntnezeu) si altulile cinstire(a sfintilor)De aicisi celedouaranruriale cultrrlui,plccalrl
clela cele clouanotiuni'.ttlorore si citrstirc,dupa curu acestcult se aclucelui Duprnezeu
sausfintilor,aclicaprietenilor lui Durnnezeu
Cultulce seaducelLriDumn e z eeus t eu n c u lt la t re u t icd, e a d o ra re(l, o -t p ru );c u l t u l
ce seaducesfìntiloringerisi sfintilorestecultulde cinstiresauvenerare (6oui,ero_)
Aclorareesteinchinarea tle expresiea dependentei si supuneriisaletotalelata cte
Dutttnezeu ca Dontnal ceruluisi al pantantului de caretinetoatacreatiasi toalaexistenra.
Cultulcleadorareinseamna danriretotalaa noastra, ca fiintespirituale, lui Dumnezeu.
Ingerilorsi sfintilorli se cuvineun cult de veneraresau cinstire Ingerii sunt
existenteptrr spirituale,dar nu de aceeasispiritualitate cu DumnezeLr, caci sunt fiinte
crcuìte, Ca fiintespirituale, participala marirealui Dumnezeusi sunt solii lui I)umnezeu
pentrunlantuirea noastra.Sfìntiisuntprieteniilui Durnnezeu, careau dus luptaceabunain
aceastaviata si s-auincununatca nistebiruitori cu cununaslaveiceresti.ingerii si sfintii
participala putereasi marirealui Dumnezeusi se roagapentrumantuireanoistra. Dar pe
irlgerisi pe sfìntintr-i adoram,caci suntcreati,ci ii cinstim,ii veneram.ii cinstrmpenrru
putereasi nlarirealui Dumnezeuntanifestata in ei. Cinstirealor se clatorestesalajluirii
pr-rterii
lui Dumnezeuin ei; cinstindu-ipe ei, cinstimpe Dumnezeuin mod miilocit; esteo
adorareindirectaa luiDumnezeu.
Legaturadintre ingerisi sfinti,pe de o parte,si dintre ei si Dumnezeu,pe de alta
parte, este aratatade Mantuitorul:"Cel ce va primestepe voi, pe Mine Ma primeste"
(Matei X, 4)' In ingeri si sfinti cinstim slava si puterealui Dumnezeudin ei, dar si

_t
J,,rt-
r, .
'1i

.,:i
vrednicialor,caunii'careau colaboratcu harul divin. Cinstindin sfinti si vfednicialor, nu
micsoramslavalui Hristos care e asupralor, ci o atestamca revarsandu-ne din Hristos
care e deasupra lor, ci o atestam ca revarsandu-se din Hristos prin ei asupra noastra.
De o cinstire cu totul deosebitase bucura Maica Domnului, Nascatoarea de
Dumnezeu,ca plina de har si cea mai sfantadecat toti sfintii (Luca Í,42-48); ea este "mai
cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanaredecat Serafimii"; de aceea
cinstireaei estesupracinstire(unep6ouÀetcr=supravet(e{9}-&/L€ òP-
Relatianoastracu ingeriii si sfintii esteo relatie de iubire frateascasi a/ indraznire
la Dumnezeu,caci sunt prieteniiLui; dar sunt si fratii nostri intru creatie si se íoaga pentru
n o i.
Despre cinstireaingerilor si a sfintilor avem numeroasetemeiuri in Sf. Scriptura
(Daniel X, 9; Tobie- insotit de ingerul Rafael-Tobit XII,22); despresfinti; (Fapte V, l5;
XIX, I l), ca si despreimpreunarugaciunealor cu noi si mijlocireapentru noi: (II Macabei
XV, l2; XXX I Tes. Y,25); Sfintii sunt mijlocitorirelativi,datoritaputerii lui Dumnezeu
care e in ei. Singurulmijlocitor intre oamenisi Dumnezeu,in sens absolut,este Iisus
Hristos(I Tim. II, 5) Sfintii mijlocescla Dumnezeuprecummijlocesteo mamapentru fii
ei. Sfintiisuntdintrenoi, dar au ajunsmodelede imitat intrucat in ei s-a instauratsfintenia
lui Hristosin diferitemoduri.Avand pe Hristosin ei sfintii sunt indemnatoriai nostri spre
vietuirecu Hristosin diferitemoduri (l Cor. XI, l). De aceeasi spunemca sfintiine ajuta
sa ne ridicamsi noi la inaltimilesfintenieila caresuntemchematide Hristos (Matei V, 48)
Cultul ce-l datoramlui Dumnezeu(adorarea)si cinstireasfintilor implica notiuneade
persoanapentru Dumnezeu,care ne cheamala Sine, si pentru om in general.Numai o
persoana poatechemala comuniune cu sinealtapersoanaNimeninu se poatesimti legat
dc o idce;totdeaunasuntemlegatide o persoana(saupersoane)In cazul cultului suntem
legatide persoanepurtatoarede valori, capabilesa ne atragain cerculvalorilor saleo
tensiunedupa comuniune,care niciodatanu poate fì satisfacuta, ci este intotdeaunain
devenire(pe dnrmulsprecomuniunea dcsavarsita)
Dacase poatevorbi de un cult datoratsfìntilorsi ingerilor,ca cinstireindirectaa
tui Dgmnezeu, se poatevorbisi dc un cult legatde anumitclucruricarestauin legaturacu
persoancle adoratesaucinstite;cultulsfintelorntoaste,cultul icoanelorEstevorba de un
cult relativ,adicaadresandu-ne persoanelor care sunt prezentein mod haric in aceste
lucruri deoarecestau in rclatiacu acestea.Nu ne inchinamicoaneica atare,lemnului
(panza,vopsea,etc ), ci Iui Flristossau Sfantuluireprezentatpe icoana.Nu cinstim
icoanelein sine,ci persoanele pe care ele le reprezintasi spre care icoanane indreapta
gandul Aceste obiecte sfintite inalta la comuniuneacu Dumnezeu; icoanele,crucea,
celelalteobiectesfintite,ca mijloacepentruintretinereacultului de adoraresau venerare,
sunt cerute de insasiconstitutianoastrapsiho-fizica.Ca fiinte psiho-fizice,ne ridicam
totdeaunade la celevazutela cele nevazute.Cele vazutesunt indicii ale celor nevazute.
Sfìntelemoastele cinstim. pentruca trupulestetemplual Duhului Sfant.
O cinstire, nu in ''#H'de cutt, ci de sensde respectdeosebitse acordasi anumitor
persoanesfintite(episcopii,preotii, calugarii,etc.) lucrurilor sfintite (locasurilede cult,
obiecteliturgice,etc.) si randuielileliturgice(duminicile,sarbatori,slujbe,posturi, etc.)
caresuntconsacrate luiDumnezeu.,
i .;''
- .1.f .,: f.
Z.Cultulpublìc ,,,, r'\'. ,

-J5-
l
,,1
j
I

l
I
Cultul ce se aducelui Dumnezeu,ingerilor,sfin;tjlor,sfintelormoaste,icoanelor
p o a t e fi cu l to a rtìa i l a rsi cu l tpuhIìc,Cultr r lffiestecultulexer citatdeo
comunitateintreaga.Impotrivacultului public s-a adus acuzatiaca Mantuitorul Insusia
condamnat rugaciunea fariseilorla sinagoga nsila colturilestrazilor(ca sa arateoameniior
ca seroaga),recomandand carugaciune safie facutóin camarasufletului(MateiVI, 5-7)
Acestecuvintenu privesccultul publicca.atare,ci sun adresatefariseilorcareserugau
pentrua fi vazutide oameni,Mantuitorularataca rostulcultuluipublicnu esteca unii sau
altii sa-sietalezereligiozitatea. Cultul trebuie'safie sincersi sa raspundaunor necesitati
interioarealesufletului.Mantuitorulnu condamna moralacultuluipublic;El a participatla
cr.rltulde la sinagogasi la templu.Mantuitorulinsusia instituiacultul public,asezand ca
centrusauSf. Tainaa Euharistiei pe carea institutionalizatca taina si jertfa la cinaceade
taina.Euharistiaaveasa ramanainimacultuluipublic.Cultul public, astfelinteles,este
manifestarea fireascaa unitatiide duh ce trebuiesa lege pe credinciosi intr-o singura
comunitate.Cultul public are rostul sa realizezeaceacomunitateecleziala,facanddin
credinciosimembrèale trupuluimistical lui IisusHristos-Biserica.Potrivit cuvintelor
Sfantului Pavel:"Esteun trup si un duh,precumsi chematiati fost Ia o singuranadejde a
chernarii voastre;esteun Domn, o credinta,un botez" (Efeseni, IV, 4-5). Bisericase
stnrctureaza pe unitatea credintei si a Duhului in carese arataaceasta credinta.In cultul
publicmarturisimimpreunacredinta,ridicamimpreunasprecer aceleasirugaciuni,ne
daruiminrpreuna toatafiintalui Dumnezeu si primimrevarsarea hanrluidivin in ininrile
noastre.
Cultul publicare nistefi.rnctiiesentiale:principataftrnctieesîecea\**}!"'
Iunctiainvatatoreasca (didactica)si functiade conclucere a crestinilorpe caleanrantuirii
sausfintitoarea).
I harisrnatica
!l adevaratca din cei multi, nuntaiEuharistiaii face pe toti sa fie una, dar sJlre
aceasta corìcurasi celelaltedouafunctiiale cultului:Cultul realizeaz.a si exprirnatrnitatea
fiind mijlocde intarirea contunitatiiAstlcl irrîelesel nu clesfìinteaza
dc cltrha conrtrnitatii,
ctrltrrlparticular,fiind terneliasi izvorul cultului in general Intre cultul public si ccl
llurticularexistao legaturafoarte stransa,ele cltentanclu-se
reciltroct'ealizancl o urtitatc
irrrlcstnrctibila cel particularisi pierdeintcnsitatca,
Desllartitde cultulpLrblic, l-a
slabc-ste
ful, cel public este intregit de cel particular,Ele se sprijina,cultul public avandu-si
gravitateasi primatulsau. Cultul public este legat intr-adevar,in tttoclsistetuaticde
arluniterrtotttente:duminicile de pestean
si sarbatorile

3.lntplicutiilemoraleale úuminìcilttrsi sarhuîorilor

Toataviatacrestinului trebuiesafie o preamarire a lui Dumnezeu, in fiecarezi si


fiecareclipa.Insaexistazilesi momente deosebite in caretrebuiesaaibaloc preantarirea
Iui Dumnezeu zilein care,credinciosul,
de catrecrestini, eliberatde grijilentateriale,sase
poptaclanripecalearugaciunii si a faptelorbune,lui Dumnezeu. Intreaceste zile deosebite
pentrudaruireacatreDumnezeu suntduminicile si sarbatofiile.
p*njnryl este'Ziua Domnului"(Apoc. I. l0); este sarbatoarea comunitati
cÍestinq,incadin epocaApostolica (FapteXX,7; I Cor XVI, 20),in anúntirea lui Hristos
inviatdl,1.nefti,
refacerii
intregiicreatiiprinlucrarea'dgrascumparare savarsita de Hristos

1x6-

.i I

1l
\i

'ù--
prinjertftrdepecrucesi invierea clinmorti.Sarnbata e'ste sarbatoarea in amintireaeliberarii
poporuluievreudin robiaegipteana, fiind o sarbatoare de institutie nationala. Duminica
estesarbatoarea in anrintirea eliberariiomenididin robiapacatuluisi a mcrtii relàcerea
creatieiprininvierea lui Ilristos.
Sorhatorilepraznuiesc evenimentel'e din viataMantuitorului,a Maicii Domnului,a
sfintilor,De aceea,ele sunt:prazniceinrparatesti (inchinateMantuitorului,SfinteiCruci),
praznicein*;lúnate MaiciiDorunului,sarbatori inclúnatesfintilor.
Dunrinicasi sarbatorile sepraznuiesc prin odihnasi prin partigipe$gJaSfantaI-ittrrghiesi
la celelalteslujbe care au loc in Biserica. DuminicaestebinevÚÍft1-Uúpa sasezile de munca,
pentruca onrulcredincios, eliberatde grijilecotidiene,sa sedaruiasca pe calearugaciunii
lui Dumnezeu.Odihrra pe qare o ofera dqminicile sarbatorileau ca scop sa dea
si
creclirrciosulutposibilitatea ,l ,. ,r.uleaga ffkpreocuparile variateale vietii si sa se
preocupesi de viatalui duhovniceasca înàltàndu-se cu gandulla Dumnezeupe calea
rugaciurrii,a nreditatiei, a uneilectúribune.Duminicasi sarbatorile oferasi posibilitatea
refaceriifortelor$ fizicecheltuitein celesasezile de munca.S-a constatatca odihna
dupasasezilede riruncaestefoartepotrivitapentrurefacerea forlelorfizicesi intelectuale.
Ziuadeodihnanu esteo pierdere, ci un castigpentrurevigoratea fortelorfizicesi a celor
spiritualc
Participarea la SfantaLiturghiesi la slujbeleBisericii,si ntai ales atittrdinca
I
credirrciosilor la ele, are nevoicde o educatie, caciaceasta participarea 4 la Slanta
Litrrrglrienu trctruie salìeun prilejdediscurii cu ceidin jur, deranjin<l pealtii,sitrebuiesí l

fic rrnact clctotalàdàruire ascultà'nd pe'Dunrnezeu si cîntàrile bisericeísti. Nici rcsttrl I


I

dc dupaLiturghienu tlcbuicirosit E ccl nraipotrivitrastirnp


tirrrptrlui pcittrtrnrcditatic. i

pcrìtru o lectura buna, pcntnr o participare la o rttatrii'estare


spirituala sau cultut'ala truiraIn
niciun caztiurrrinica si sartratorile nu trcbuiesa fie prilcjde tràndXvealí saunrontcntc de
prcvcrtirc rnorala; cacitirnpulpetrecut prost in dunrinici si sarbatori aduce o rttai tttare
slatrirea fbrtclorpsilricc si Iìzicedccattinrpulconsacrat nruncii.,..,.Jti
l)rirninica a fostinteleasa totdeaurta ca o sarbatoarc bineV# pentruodilrnaEa a
fostIegalizata detimpuriu, I'arasafiecerutacestlucrudeBiserica (Constantin ccl i\laresi
urnusiilui) In nrodexceptional se admitenluncain duminicisi sarbatori: in spitale,in
cazurineprevazute de calanritati. Sunt irnprejurari in care crestirtul uneori estepus irt
situatia dea lillside la Sfanta Liturghie pentrua fi de folosin cazuridentareurgerttaclar
in niciun caznu trebuiesaseeclrivaleze o muncafacutain afaraBisericii cu l-iturghiala
careeramdatorisafim.
Dunrinicile si sarbatorile suntzilede infranare in senslarg,de la anuntiteactesi
laptemainrultsaurrrai puiin legate de viata spirituala a omului.Ca si zilelede post,ele
suntzile de inchinpqe, catreDumnezeu si cleinfianarede la toatafaptasi placereacare
indeparteaza peoé'bumllezeu. Duminicile si sarbatorile suntzilein carecrestinulsue#t:
e=ea+c+i*ml trebuiesa se sfinteasca; suntpiscuride lunrinasi famri pe Inareacea
involburata a aclesteivieti,prilejdeintrebare asuprasensului si valoriivietii.
Intelegemnuantaa valorii moralea duminicilorsi sarbatorilor precum si a
posturilor,este intr-un fel, legatasi de functiilecultului (latreuticae- harisntaticasi
i, i
invatatoreasca). Duminicilesi sarbatorile sunt zile in care crestinul trebuie sa se sfinteasca; iÈ
suntpiscuride iuminasi far,iripp mareaceainvolburata a acesteivieti,prilej de intrebare iÍ
il
asuprasensului si valoriivietii, il

qt
v'f
+

.F-Yt
Inteleggffnuantata a valorii morale a duminicilor si sarbatorilor precum si a
posturilor,esteintr-unfel, legatasi de functiilecultului(latreuticasi invatatoreasca).
Duminicilesi sarbatorile raspunddorului lui dupa imbunatatireamorala, dupa o
a lui pe liniabineluisi a convorbiriicu Dumnezeu.
persistenta

Acte extraordinarede cult. Votul si juramantul

Cultul crestin,pe langaacteleobisnuifte.(post, rugaciune,sarbatori),cuprindeo


seriede actenumiteacteextraordinare de cult.Intre acestea, un rol importantsi o valoare
moraladeosebita prezintavotul si iutgtnun!!!!.Sunt acteextraordinare de cult fiindcanu
suntexercitate de toti crestinii.Desigur,fiecaree dator sa cinsteasca pe Dumnezeuin
toataclipa.Votul sijuramantul raspund, insa,uneifoantetespirituale, uneiaspiratiide mai
multaimbunatatire morala.Suntacteextraordinare de cult fiindcase practicabenevolde
cei ce le pot lua si numaiin anumiteimprejurari.Sunt acte de cult pentruca scopullor
ultim estepreamarirea lui Dumnezeu.

l,) Votul

Votul este o promìsìune sau o fagaduìnta facuta de crestin lui Dumnezeu, prin
care el se obligade bunavoie la anumitesacrificiisau la lapte bune,ca semnal caintei,al
multumiriisaual daruiriisalecatreDuntnezcu. Votul, de obicei,se depunein nromentcclc
incercare, de incordaresufleteasca, candcrcdinciosul sirntcnevoiasa uncascarugacirrnc;r
sa cu pronrisiunea savarsirii unei {àptebunesaucu clorintaclc a sc claruitotal si ctr toatlr
viata lui Dumnez-eu. Votul izvorestedin fagaduintacc-l lear-iapc credinciospentru urr
anunrittimp saupcntruviataintreaga, ponlrusavarsirea urrcifìrpte
Votul trebuiesa indeplineasca anumitectmilitii
saaibaca scoppreantarirea lui Duntnezcu;
sa fìe expresia uneiconvingericlaresi clcciziiliberc,
sa se referenunraila faptebunesi posibilcsubraportfiz.icsi moral;
Numai inclreptarea fagaduintei sprc'Dunrnez.eu da votului un caracterde act de
cult. dar votul presupune a cunoasteclaraa obiectului,inrprcjurarilor si posibiiitatilor
de
indeplinire. Pestetot votul implicao deplinalibertatcdc vointasi dc (6tiunc EI se prez-inta
ca o expresie matureprivindfagaduinta
a deliberarii respcctiva
Ohiectul vuului sunt nuntai_fult"tc |run"., sau laptele care sunt legate dc
implinirea sfàturilor evanghelice (saracia de bunavoie, cFqtiîltea, ascultarca
neconditionata). In general,voturilesuntfacutede anumitioamenislzaiúmiteconditii.EIe
presupunniste obligatiispecialepentn! ceì ce le depun.In obiectulvotului nu pot intra
faptelerele.
Pe de alta parte, cel ce face o juruinta trebuie sa se cercetezepe sine si sa nu
fagaduiasca niciodataceeace nu e in staresa faca, sau ceea ce intreceposibilitatilelui
fizice,moralesauspirituale.Pe de alta parte,a promitecevalui Dumnezeuinseamnaa sti
ce faci si a cunoastSuteriletalepentrusavarsirea aceleifapte. I
I
OdatadepuÀ,votul esteintodeauna obligatoriusi trebuieindeplinitexactsi deplin, I

nu cu jurnatatide masuri.Sunt texte carevorbescdespreobligativitatea votului. Iar daca ,


te-ai jurat'Domnului, sa pazestisi sa implinesticeea ce iti va iesi pe buze si anume
4

!l r
tt
-]"8-
t;
flfi
t"
juruintelepe carele vei facedebunavoieDomnuluiDumnezeului tau si pecarele vei rosti
,, guru ta. Caci Domnul tau iti va cere socoteald si ,te vei face vinovatde pacat.
@eiteronomXXIII, 2l-23). în acelasisensvorbe;tegi Ecleziastul(V, 4-5) gi Psalmul
LXVI, 12-13.Obligatia juruinteidateisi aresorgintea
de a fi credincios in insasilibertatea
noastra, caci din libertate se face juruinta, Neimplinirea unei fagaduinte tradeaza
supe$cialitatea si lipsade respectfatade sineapropie;de aceeaestetotdeauna un pacat*
Mariféapacatului este dependenta de obiectulfagaduintei(votului) respective.
' Suntsi cazuriin careinceteaza sauseschimba votul.Dar pentruvoturilemonahale
nu existanici o schimbaresi nici incetare.Cei nevrednici sunt pedepsitisi exclusidin
comunitate,Votul poate inceta sau se poate schimbafie prin schimbareaobiectului,
incetareascopului,a imprejurarilorsi posibilitatilorrespectiveipersoane(schimbari
neprevazute), fie prin neacceptarea juruinteide cei catrecare e facuta(ex. -o juruinta
facutade un copilcatreparintelesaucarenu o admite,saucandsuntemintr-o comunitate
de viata- familie).Votul se schimbaprin dispensadin parteaautoritatilorcompetente,
bazatepe rnotivetemeinice.Votul mai poate fi scimbatprintr-un alt vot de valoare
superioara,egalasaudevaloaremaimica.Dar schimbarea printr-unuldevaloaremai mica
sefacenumaiprin dispensa aprobatadeautoritatea bisericeasca in drept.
Felurilevoturilor:
Exista diversefeluri de voturi, dupaanumitecriterii:
a) pqsglal- cinevapromitesa savarseasca ceva;
L) mutcrial-candprornitesa deaanumitebunurimateriale;
3) niu!- si personalsi material
b) dupa formt: ;-.,
I conditionat-valabilnumaidup realizarea conditiei;
2 ncconditionot-cand cineva promite fara sa conditionezede ceva
c) din puncl lc vedcrcsocial'.
l ntrticular- juruintape careo facefiecarein fata lui Dumnezeu,
2 nuhlic- cand se promiteceva lui Dumnezeuin cadrul unei solemnitatide fata cu
alti i ;
d) ilupu inranfii'.
! dc nrcamarirc a lui Dumnezeu
2 de multumirc pentrubinefacerile primite
î
iI J. dc cercrcpentrua primi ceva
t_ _ A
T. dc isnasireca semnal caintei,.
I
I
Toatefeluriledevot sunt sprepreamarirea lui Dumnezeu
1 SfantaScriptura,la tot pasulne oferatemeiuridoctrinareale votului: ex.: Iacov,
f-
trezindu-se din vis, a promisca va ridicaun altar la Betel (GenezaXXUII 20-23); Moise
:
I arata in Levitic (XXVII) cum trebuie pretuite fie persoanele. fie bunurile, juruite
Domnului;exista juruinte ale intreguluipopor (Nunreri XXI, 2); judecatorii:Jetfae,
I Samson,Samuil,Ana (mamalui Samuil),Abcsalom-facjunrintc(iudccXI, 30; I Rcgi I,
1
ll; II Regi XV, 8) Existain VechiulTcstamentun vot al nazireanului (l Regi I, 2)
Implinireavotului esteobligatorie(l'{umeriVI, I -21).
I
I In noul Testament, Sfantul Apostol Pavel practica un vot al nazariteanului ri
impreunacu alti credinciosi(Fapte)ffi,23-27). SfantulIoan Botezatorul este nazireupe
viata (Luca I, l5). Intr-un fel Maica Domnului a facut un vot pe viata al fecioriei (Luca I,
I
I

-l
I

7:?-
I
34-40).SfantulApostolPavelindeamna pa vaduveletineremai bine sa se casatoreasca
decatsacada.
Sfaturileevanghelice suntaltetemeiurial'evoturilor;ele sunt si voturi si stau la
baza vietii monahale;sunt voturi depusesub gtare de juramant;de la ele nu exista
dezlegare.
Bisericaa pretuittotdeaunavotul in toatefelurilelui. Votul a avut o insemnatate
deosebita pentruorgantzarea monahismului; tundereain monahismpresupune depunerea
celortrei voturi substaredejuramant;eleangajeaza. pe toateviata,neputandu-se schimba
sauindulci. f' t Z rr'
Valoareamoralaa votuluia fost contestata de protestanti:incepandcu Luther,sub
motiv ca pentruimplinireaporuncilore suficientlegamantul Botezuluisi prin vot s-arsilui
vointa omului.Atitudineaprotestantaeste explicabilade indata ce ei au negat
insr-rsi
sfaturileevanghelice.
Pentru sfaturileevanglelicee nevoie de vot. Pentru implinireamai bine a
poruncilorvotuluiconstain faptulcain toatecazurilesi feluriledevot, el implicao daruire
de sinepentrupreamarirea lui Dumnezeu. Votul esteo expresie a uneidaruirifacutede
credincios lui Dumnezeu. Votul esteo expresiea unei daruirifacutede credincioslui
Dunrnezeu. Intelesca daruire,votul contribuiela fortificareasi dinamizarea activitatii
credinciosilor pe liniabinelui.Credinciosul care-sitine votul estecredincios de actiune,
carese dovedeste o constanta in daruireasi relatiade comuniune cu Dumnezeusi cu
sai
.'Jenrenii
I I I ) Ju ra mn n tu l
Esteal doileaact extraordinar de cult,ct-timplicatiil
profundein viatamoralaa
credinciosilor El irnplicasi libertate dinpartea
si responsabilitate credinciosilor
.lurontutrlul cstc chemareoIui Dumner.euco ntortrtr ul udevantlui, afirmatiei
factrte sau Kuranl ul Dromisitrnilor lacute. De aici cele doua fèluri de principii ale
ju r a r n a n tului:
juramantulafìrmoîit- cand intaresteadevanrlmarturisit prin invocarealui
Dunrnezeru ca nrartoral celorntarturisite;
juramantulnnntìlulor- candfagaduiesti cevasi iei pe Dumnezeudrept garantal
fhgaduintei facute;
Juramantulse deosebeste de vot prin faptul ca in el credinciosulinvoca pe
Dunrnezeu ca nrartoral ahrmatieisaufagaduintei facute,pe candin vot el fagaduieste ca
va da cevalui Dumnezeu, cevabineplacutLui.
Dupaformain caree depus,juramantul poatefi.
sÍmplu;
solemn,(irnplicandanumiteceremonii,solemnitati)
Juramantul esteun act de cult pentruca el are dreptconditieinvocareanumeluilui
Dumnezeufie ca martor al celor afirmate,fie ca garantal fagaduinteifacut,Prin aceasta
recunoastem lui Dumnezeuatotprezenta, atotstiinta,adevarul,puterea si dreptatealui
Dumnezeu.In cadrul juramantuluiinvocam pe Dumnezeusa fie alaturi de noi si sa
intareasca afirmatianoastra.Din acestmotiv jr.rramantul esteun act de cult extraordinar.
Dè juramantnu poatefi vorbain oriceclipa;el trebuiesafie practicatcat mai rar.
Pentnta fi realsi valabil,juramantulimplicaanumiteconditii:

-Qn'-
(,-'.L/
" ---
l*lfi-{n'---'

a) ìntantiade a jura, de a chemape Dumnezeu ca martorsaugarantal afirmatiilorsi


noastre,
fagaduintelor de a-l chemaintr-oformaclarasiprecisa.
b) a{cvaru!, adicamarturisirea trebuiesa fie sincera(uramant afirmativ)sau de a
fagaduiceeace stii ca poti sa indeplinesti(uramantpromitator);sperjulstramb)cateun
pacategreu.
c) lihertatea-juramantultrebuiesa primeasca sa fie rezultatulunei deciziilibere a
omuluisi expresiea unei hotarari maturea omuluisi expresiea unei hotararimaturea
omului,intelegand prin aceastasi faptuldea jura numaiatuncicandseimpune;
d) drentate-juramantultrebuiesa priveascaun lucru bun, nu crevarau; de ex. -
Juramantullui Irod catreSalomea a fostunjuramantnu drept,fals.
Juramantpromitator isi inceteazaobligatiilein aceleasiconditii ca si votul,
adaugandu-se la motiveleamintitesi renuntarea din parteaceluicarenefcere un astfelde
juramant.

Valoaren morala n juramantului

Problemajuramantuluia flostlarg dezbatutain Morala, filosofiesi eticafilosofica.


Vechiul Testanrentrecunoastesi recomandajuramantul,evreilor, insajuramantul,aduce
jertfa ceruta(FacereXXl, 23-24)-juramantulpromitator;DunrnezeuInsusipe El insusi
pentrua-i incredinta pe evrcica-i l'a conduce(FaccreXXII, l6). De asemenea Dumnezeu
spu n eca E l ranrane credincios faga d u in t e
sai le .(P s a ln1r 0 9 , 4 , l3 l, l1 )
In toatecazurile,juramantulf estecerutde necesitatea de a afla adevarulfideplin,
si dc a avcaccrtitudinca indepliniriiuneipromisiuniOnrulfiind*nedesavarsit si tdtdeauna
g,atasa cadairr pacatsausa-siuite obligatiilcsAIc,c fircscsa ftàchematDunrnezcu drcpt
rììartorsi garant Juranrantul are in vcdcrccrcarcaunci stabilitatiunei incrcdcrideplincin
cuvantulonrului Prin juranrantincctcazaorice galceavaintre oanreni(Evrei VI, l5)
Totusi de juranrants-a lacut t'oartcadescaabuz,fic prin luarealui Dumnezeuca martor
pcrìtrutoatcninricurile, fie prin spejursauprin folosirealui preadeasaDe aicisi indenrnul
lui IsusSirah "Gura ta sa nu dcprindaa jura, caciprin aceasta poti cadeaadeseori, . Omul
carejura adescoriva fi plin de nedreptate si rananu va iesidin casalui (lsus Sirah,XXIII,
9-12) Avertismentuldat de Isus Sirah este cÍt se poate de semnificativatît pentru
folosireajuramantului,dar mai alespentruabuzulde juramànt Este firesc,caci cel ce se
jura pentruorice lucru de nimic, dovedestetotdeaunao credint.ósuperficialdlipsitd de
respectulcuvenitlui Dumnezeu.
Pentru cel ce sejura
Pentru cel Jura pentru
pentru once este imposibil
lmposrbrlsa nu aJungaSsiI la sprejur.
sprejur. Se
cunosc din practica vietii martori de ocazie. Si qú{fu1 penal pedepsestemarturia
mincinoasa ùjJèW
Din Gabuzului de jurantanta rezultatsi o rezervafata de juramant.Desigur
esteidealca ontul sa nu se jure pe nimic si sa nu foloseasca juramantuldecatatuncicande
nevoiedc el pcntru stabilireaadevanrluisau asigurarea indcpliniriiunei fagaduinteiSi
Mantuitorulcondamnaabuzulde juramant: "Sa nu te juri nicicumnici pe cer, ca este
tronul lui Dumnezeu,nici pe pamantca esteasternutulpicioreluiLui. ., ci cuvantultau sa
fìe: da, da, nu, nu, iar ce estemai mult decataceastade la cel rau este"(MateiY,34-37;
Iacob VJ 12) Plecandde la aeestecuvinteale Mantuitorului,Apostolii,dar mai cu seama
multi parinti si scriitori bisericestiau afisat o rezervafata de juramant, iar altii au fost

;)/-
impotriva juramntului: fustin Martirul si Filosoful, Irineu, Clement Rtei'andrinuT,
Tertulian, Origen, Vasil,ecel Mare, Ieronim, Ioan Gura de Aur. Fericitul Augustin admite
juramantul,dai sfatui.rt. ru nu fie practicatprea des pentru pericolul sprejtrrului.Parintii
socotescca un crestin tiebuie sa aiba atata valoare morala incat cuvantul sau sa-si
gaseascatemei in insasi valoareasi comportareaiui morala. Intre crestinii adevarati,
juramantulnu este necesar;intr-o societatecrestinaidealanu e nevoiede juramant. Dar
cum pe pamantnu ajungemniciodatala ídeal,juramantul este totusi necesarpentru aflarea
adevarului, cat si pentru a asigura savarsireaunei fagaduinte. De aceea si preotia si
calugariase asigurasi prin juramant.
Matuitorul n-a fost impotriva juramantului public depus in fata autoritatilor.
Cerandu-i-sesa sejure in fata arhiereului,daca e Dumnezeu,El s-ajurat, adica a raspuns
la intrebarea-juramanta arhiereului (Matei XXVI, 63). Apostolul Pavel afirma ca
Dumnezeu insusi, avand in vedere slabiciuneain credinta a oamenilor, cand a dat
fagaduintalui Avraam,"deoarecenu aveape altcinevamaimare sa sejure, a jurat pe Sine
Insusi" (Evrei VI, 13-18). Si Apostolul Pavel intareste adesea cuvintele sale,
propovaduireasa prin juramant:"cele ce va scriu,iata, sptrninaintealui Dumnezeuca nu
mint" (Galat.I,20) sau:"marturieimi esteDumnezeu...ca neincetatfac pomenirede voi"
(Rom.I, 9; II Cor. I, 23;Filip I, 8).
Si practicaBisericiimarturiseste acelasilucru: admitereajuramantuluipublic in fata
autoritatilorpentru stabilireaadevanrlui.Rezervacare este fata de juramant in Morala
Crestina,dupacunrsi in SlantaScripturanu izvorastedin conceptiaca juranrantulin sine
ar fi cevarau,ci din constiinta ca esteun act de cult extraordinitr caretreLrtric'practicat c:u
tot respuctul ldcal ar fi ca toti oarncnii sa ntarturiseasca ce cste da, cla, iar-
cc cste nu, rìLr
AtitudincaBisericiiclea admitejuramantsi mai alescel lacut in public,la ccrercestc.irr
co n cordantacu atitudinea Man t u it o ru lusii a S f in t ilo rA p o s t o li I n v ia t ap a rt ic t rla r ai n, s n ,
mai ales crestinul,trcbuic pc cat posibil sa se fcreascadc juranrantsi sa gnrantezc
afirmatiilesalc si promisiunilefacutc prin insasivaloat'canrcrralaa persoarìe.isalc
Instantele de judccatapanamai icri a<licaspre anii 45-50, foloseatrtotdeaunaCnrccalir
deJlrncrea juranrantului, ca sa obligcsi nrainrultpe cel ce clepunenrarturie' sa fic corectsi
sinccr
\ ;.
si pncnteleinrpotrivn ei
Religiozitnten

I) Formelecultului intern si externprin care crestinulpreamareste pe Dumnezeu


realizeazaceeace se numestein termcncurentrelirliol,itutc.
Se stie ca religiaesteo raportareliberasi constientaa omului la Dumnezeutraita
internpripgeJetge trti tgglggiòesi manifcstate
exteriorprin actede credinta(doctrina)
prinaóte,ffi{àÈ'lìffiìtrîìE"ràò. implicit,al Dogmaticii
Esential%ligi&1si, si Moratciil
constitiuierelatiaomului cu Dumnezeu.Religiozitatea nu este altcevadecat fata religiei
manifestataconcret.Religiozitateane arata si exprinraceea ce determinape om sa sc
danriascape om sa se daruiascalui Dumnezeusi in ce constaaceastadaruire.Ea rasare
din cautarea sufletului nostru dupa Dumnezeu si din dependentanoastra fata de
Dumnezeu.Din acestapricina,religiozitatea nu poatefi redusa la dimensiuneaunei
simplevirtuti morale.Religiozitateaestemai mult decato virtute morala;ea e mai degraba
t-
un complexde virtuti prin care se exprimaprezentalui Dumnezeuin om si sensibilitatea

I
I-
1t t)

-;t,.tr-
omuluifata de Dumnezeu. Religiozitateaestereligiain actiune,ca factor dinamicin viata
onrului.Ea nu poatefi redusanici la dimemsiunea unui simplu sentiment, ci este o
atitudineintegralaa omului.Religiozitatea esteun mod de a trai si a manifestarelatia
noastracu Dumnezeu. Omul religiostraiesteintenssentimentul dependentei salefata de
Dumnezgrsi manifesta acestsentiment; dardependenta deDumnezeuestestranslegatade
credinta1idDumnezeu. Aceasta inseamna ca religiozitatea nu estenumaide cult si nici o
faptanroralasauun act de credinta,ci@ le cuprin@petoateacestea. În religiozitateintrd
în Dumnezeu,
si credinta de cinstirea sfintilor,a institutiilorsfintesi a tot ceeace tinede
ielaliaolnuluicu Dumnezeu. Tot în religiàzitate intràsl conceptiadrestinàdespreI'umesi
| '
via1h.
'
Religiozítateapoate fi definita si ca o conceptieteista despre lume si viata, ca o
conceptiesi o viatatraita dupavoia lui Dumnezeu.Conceptulde religiozitateeste foarte
complexsi nu poatefi redusnumaila seriede acte;el estesi credinta(act de cunoastere),
acte morale si de cult, precum si o conceptiedesprelume si viata, care pune la baza
intregii existente pe Dumnezeu, relatia omului cu Dumnezeu fiind de o importanta
capitala.
Conceptulde religiozitatecunoastesi anumitenuantariinterconfesionale.Fiecare
Bisericasi confesiunecrestinaare niste note ale ei atunci cand definesteconceptulde
religiozitate.Ortodoxiapuneaccent,candvorbestede religiozitate,pe viata crestinatraita
dupa voia lui Dumnezeusi aratataconcretin Iisus Hristos.In conceptulortodox de
r clig io zitatcintra ca clcrnerrtefur rd a mc rt laclco t rt u n iu rt eoan t u lu i c u llris t o s s i t ririr c a
accstciconruniunisi rnanifestarea ei. Religiozitatea ottodoxaesteo religiozitatcltristica,
Irristofora,in seùnul ca ea inrplicadin parteacrestinuluio traire integralaa lui Hristos
Pcntru doctrinacatolicareligiozitateaestemai mult o conforntarecu legea,o urmare a
legii; ea n-are radaciniadanóiin frinta si v{ifiSa omului ca in Ortodoxie. Retigiozitatea
catolicaratnane,inesenta,rationala. Pentruunli, religiozitatea este hristocentrica,pentru
spiritul catolic,ea este mai mult externa, de conformare cu legea divina, mai exact cu
nornrele datede ntonarhul Bisericii,loctiitorullui Hristospe pamant.
Pentru protestanti religiozitateaconsta mai mult in trairea sentintentului
dependentei fata de divinitate,o dependenta totala,lasandlui Dumnezeutoata lucrarea
pentnrnrantuirea onrului.Desigur,mantuirea,estegn Cardugnezeiepc..dar el se da celuice
fi redusanurnaila
lui si tuJreazítuffitl2R.èilgi-;m;f'rits'È6-"Ìè:
vinein intanrpinarea
credinta simobilizarea
ci eaimplica vointei omuluiin lucrarea personale.
mantuirii
are
Pentrusectarireligiozitatea si altenuante si maistraine
de conceptulortodox.
a apartinesectei
Pentru ei a fi ortodox.inseamna ive (zeciuala,aducereade adepti,
.Le\if "7
etc.)
In concluzie, religiozitateaortodoxa este nu numai hristocentricaci si
traitaautenticsuntcelepropovaduite
in sensulca credintasi viatacrestina
eclesiologica,
de Biserica.Bisericaramaneindrumatorulnostrucatre Hristos si spatiul in care ne
mantuim.Credintaareputeresi devinereligiozitate mantuitoare,numaidacase identifica
Bisericii.
cu credinta
ei. Crestinulortodox se
O alta nota a religiozitatiiortodoxeestesobornicitate
simtesolidarsi in comuniunecu semeniisai,cu caresimte nevoiasa traiscacredinta.
Religiozitateanu privestenumaipe insu!,singular,ei pe ins ca membrual cumunitatii
ecleziale.Religiozitatedortodoxa nu este colectiv4 cum este pana la un punct,
1r
ii
religiozitateacatolicasi nu are nimic de a face cu religiozitateacolectiva sectara,
Religibzitatea ortodoxaestesoborniceasca. Izvorulacesteisobornicitatii il constituieinsasi
structurasoborniceasaca a Bisericiica extengiune a vietii dq comuniune a lui Dumnezeuin
umdnitate, . ì, {.W*}&
Si dacaDuhulSfantestecel care irrfiJen$eala Bisericacu viatadivinasi pe fiecare
credinciosin parte,religiozitatea ortodoxaestepnevmatologica, deoareceDuhul estecel
carevibreazain noi. Cu putereaDuhului si in Duhul Sfant noi marturisimpe Hristos
Domnsi intramin cornuniune cu El. Aspectulhristologicsi pnevmatologic al religiozitatii
ortodoxeisi aresursain adevarulca taineleBisericiisuntsavarsite de Hristosin lucrarea
DuhuluiSfant,prin organele vazute,sfintitealeArhiereuluisi preotuluiHristos.
Religiozitateanu esteo virtutesimpla,eanu crestede la sine,ci numaiprin efortul
permanent al vointei,si anumeprin lucrareaei cu harul divin. De aceea,religiozitatea
implicacontinuapurificarede patimisi cresterein virtuti, Calauzasiguraa religiozitatii
estecredintaortodoxa.Celce urmeaza invatatura ortodoxa,viatain duhulei si traiestepe
liniaunei adevarate si desavarsite'religiozitati. Religiozitatea romano-catolica estelegala
de conceptia juridicadespre lume si viata si despre mantuire, fìind mai mult o conformare
cu legea,Religiozitatea protestanta estedoarunireainsuluisingularcu Dumnezeuca un
dar al creatiei,farasaimpliceo continua transformare a fiinteisi vietiiomuluiin urcusul
catreDumnezeu. Religiozitatea sectaraestesuperficiala, formala,lacrimogena, urmarind
I
ir.
efecteprozelitiste.Religiozitatea esteadorarealui Dumnezeuin chip plenarin intreaga
fiintaa omulul

Daca religiozitateainseamnaravna neobositain adorarealui Dunrnezeusi in


cresterea continuain Hristosprin virtuti si faptebunesustinutede lucrareahanrlui,lipsa
religiozitatii,micsorareasau deformareaei se manifestaintr-un numar mare de pacate
inrpotrivaadorariilui Dumnezeu,De altfel,toate pacateleanrintitein capitoluldespre
cultrrldivin (pacateimpotrivavirtutilorteologice,rugaciunii,cultuluiextern obisnuitsi
ertraorclinar) sr-rntpacateimpotrivaadorariilui Durnnezeusi ele stau in opozitie cu
r eligiozitatea
suntinsasi pacatecalifìcate
Inrpotrivareligiozitatii ca atare:
a) Hula impotrivalui Dumnezeu-consta in necinstirea lui Dumnezeuprin ganduri,
cuvintesi atitudiniofensatoare Dumnezeue badocoritsi dispretuitin mod expres,prin
acestpacat.Este un pacatdirect opus religiozitatii, inchinariilui Dumnezeu.Radacina
acestuipacat sta in revolta creaturiiimpotriva Creatorului.Aceasta revolta poate fi
interna,dar ea se manifestasi in exterior,Hula impotrivalui Dumnezeuiadiferite forme:
fie atribuindlui Dumnezeuscaderise insusirirele,fie negandu-ianumiteinsusiribune sau
afirntandu-le in mod ironic,batjocoritor,saudanduneicredturiinsusiridivine si cinsteace
i secuvinenumailui Dumnezeu,sAufie,numindlucrarealui Dumnezeulucrareademonilor
(Matei XIl,25-32). Hula se poatenú#klrect sauinclirectla Dumnezeu(candse indreapra
impotriva sfintilor si a lucrurilor sfinte).Ea poate culmina in blestemeimpotriva lui
Dumnezeu(Iov II,9). In blesternse manifestadirect ura impotriva lui Dumnezeu(Apoc.
XÌII,6; XVI,I l).

,tf
ill

L r U
I ili
f i l, r
it

\
F

, In Vechiul Testament, hulitprulgde-Dumneaeu era ucis cu pietre (Levitic


XXIV,16). Mantuitorul ne spune Duhului Sfant'nu se va ierta nici in
"a-ftffipiilríva
(Matei
veacul de acum, nici in cel ce va $a fie XII,3I-32). Inrudite cu hula impotrva
Duhului Sfant sau asimilatehulei impotriva lui Dumnezeusunt cuvintelenecuviincioase,
. rostite fara intentiade a huli pe Dumnezeu,injuraturi, blesteme,etc. A blestemainseamna
a invoca numele lui Dumnezeupentru a cobori urgia Lui peste o persoana,a dori raul
aproapelui.Cuvintelenecuviincioase, injuraturile,blestemele,izvorascdin ura, manie, sete
de razbunare,porniri patimase.Toate acesteasunt opuse iubirii de Dumnezeu si de
aproapele.Blestemul sta impotriva iubirii crestine, iubire care raspundela blestem cu
binecuvantare (Matei V,44-45). Trebuie implinit si sfatul Apostolului Pavel:
"Binecuvantatipe cei ce va prigonesc,binecuvantatisi nu blestemati"(Romani )ilI,4).
Injuraturilesunt cuvinteinsultatoarein care se amestecacuvintelelui Dumnezeu,al
sfintilor sau lucrurilor sfinte, cu dorinta de rau impotriva aproapelui.Ele sunt expresiea
starii de manie, a urii. Ele sunt impotriva iubirii aproapelui,a adorarii lui Dumnezeu,
cinstirii sfintilor si lucrurilor sfinte.Crestinuladevarattrebuiesa lupte totdeaunaimpotriva
unor stfel de exprimari. ì
b) Sggflls8iul:o alta forma a necinstiriireligiozitatiisi pacat impotriva ei, sacrilegiul
consta in necinstireasau profanareacelor sfinte, adica celor consacratelui Dumnezeu
(persoana,lucruri, locuri cu valoarecultica,etc.).Dupa obiect sacrilegiulpoate fi de trei
feluri:
l) Sacrilcgiulpcrsonal:refcritorla persoane consacrate Domnului,cand necinstirea
lor cstcin opoziticcu starcalor rcligioasa;
2) S acrilcgiullocurilorinchin a t cDo mn u lu i:p ro f a n a rc aB is c ric ilo rp rin ja I o mo r ,
dcslranarc, ctc
3) Sacrilegiul lucnrrilorsfintepcntrucultuldivin:prirnireasauslujireaSfintelorTaine
cu nevrednicie,batjocorirealor, etc. (Cel mai mare sacrilegiuin privinta aceastaeste
necinstirea SfinteiEuharistii)Pacatulacestaare gravitateadependenta de insemnatatea
celorsfintitesi de intentiafaptuitorului
Cine nu cinstesteccle sfinte,nu cinsteste pe Dumnezeu;Nadabsi Abiud, fiii lui
Aaron, care,desi preoti, pentruca au adusinanteaDomnului foc straincalcandporunca
(Exod XXX,9), au fost arsi cu foc (Levitic X,l-z) Pestefiii lui Eli, care erau preoti,
atarnapedeapsamortii, pentruca "erau nisteoamenirai", "nu cunosteaupe Domnul" si
"nesocoteau darurileDomnului";"Caci voi cinstitipa cine ma cinsteste, dar cei ce Ma
. dispretuiesc vor fi dispretuiti"(l Regi Il, 12-36;IV, 17). Uza moarèlovit de urgia lui
Dumnezeu,pentruca s-a atinsde chivotul sfant,fara a fi preot (II Regi VI,6-7). Imparatul
Osia a fost pedepsitcu leprapentruca a intrat in templuca sa arda tamaie,savarsindun
lucru ingaduit numai preotilor (II Cronici XXVI,16-21); iar imparatul Belsatar a atras
manialuiDumnezeuasupralui pentruca a folositvaseledin templuca sa beavin din ele la
o petrecere(DanielV,l )
In Noul Testament, Mantuitorulalungavanzatoriidin templu(Matei XXI,l2-13;
Ioan II,14-17).Deci, asacum ne arataSfantaScriptura,sacrilegiulesteun pacatgrav care
atragepedeapsalui Dumnezeu.
c) S!09$q este alt pacat impotriva religiozitatii si inseamnacumparareape bani a
bunurilor spirituale(wednicia de preot), Simoniacunoaste<iiverseforme, dar e un pacat

JT
foarte grav impotriva religiozitatii,lipsind de preotie pe cel ce practicain vreun fel acest
pacat.
CONCLUZIE: religiozitateaeste d fata concreta a religiei si deci si o obligatie
personalasi soborniceasca.Ea este izvorul progresului moral dar si o prenrisa sigura
pentruslujireasemenului. Pacateleimpotrivareligiozitatiisunt ilacatedirectesau indirecte
impotriva adorarii lui Dumnezeu.Toate pacateleamintite sunt o zadarnicirea relatiei
omului cu Dumnezeusi o fata falsaa acestreirelatii. Religiozitateainteleasacorèct implica
pentru crestinuladevaratatat sensibilitateafata de adevanrriledumnezeiesticat si respect
fata de pentru ceeace se cuvine Creatomlui Religiozitateaadevaratacuprinde in sine si o
anumitabonceptiedesprelume si viata, o conceptieteista care pune la baza existentei pe
Dumnezeusi care vede lumeasi creatiain legaturacu Dumnezeu,manifestandprezenta si
lucrarea lui Dumnezeu.R6ligig4tAlga este premisa urcusului duhovnicescal crestinului
spreDumnezeu,in spatiulEtoffibiîih"indumnezeirii omului. , .

DATONILE FAT.ADE NO '


t,-r

Cel de-al doilea mare capitol al Moralei speciale,urmand imediat dupa capitolul
indatoririlorfata de Dumnezeusi inainteaindatoririlorfata de aproapele,este dedicat
prezentariidatoriilorfata de noi insine.Acestedatorii constituieo marturiea indatoriilor
fata de Dumnezeusi o premisa,o conditiea indatoririlorfata de aproapele.Temeiurile
doctrinarealeindatoririlor fatade noi insine
Datoriilefata de noi insinepresupunipso facto, indatoririlefata de Dunrne'zeu,
onrul liind chip si asenìanare a lui Duntncz.cu. Chipultrebuiesa se orientezetotdeaurra
dupanrodelulsausi sa se clearnarturicpcntruntodciulsau Inclatoririle lata de noi insine
sunt o marturica trairii in cornuniune cu l)untnezeu,o contuniunesi o conditiepentnr
indatoririle latade aproapele.
Cele catre noi insinesunt o rnarturiea trairii in contuniunecu Dunìnezeu,o
pregatiresi o conditiepentruindatoririlelata clesenteni, avandin vedereca pe Dunrnzeu
trebuie sa-liubirndin tot sufletulsi din tot cugetul, iar pe aproapele ca pc noi insine(N4atei
XXlt,37-39-poruncaceanrarea iubirii)
Datoriilefata de noi insinese interpeleaza si se interconditioncaza reciproc cu
inclatoririlefatade Dumnezeusi indatoririle fata de aproapele. Cu altecuvinte,implinincl
datoriilefata de noi insine,le inrplininr si pe cele fata cleDunrnezeu, dacaaventin vedere
chipullui Dumnezeuin om In calitatea de fiintapersonala, onrultrebuiesa-siirnplineasca
datoriilefatade sineinsusipentrua marturisiiconcretca estein relatiede comuniunecu
Dumnczeu,trebuie sa se ingrijeascade sine, fìindcaomul este chip si asemanarea lui
Dumnezeu,deciel trebuiesa inaintezede la chip spreasemanare a lui Dumnezeu.Aceasta
inaintareesteporuncitade DumnezeuInsusi:'Fiti desavarsiti, precumsi Tatal vostnr cel
din ceruridesavarsit este"(Matei V,48).
Datoriilefata de noi insinesunto temeliesi o disponibilitate pentruindatoririlefata
de semeniinostri,avandin vedereca nu puftam singurichipullui Dumnezeu,ci impreuna
cu toti oamenii.
1;" .-Plíìrul temei teologic si esentialal datoriilor fata de noi insineil constituie, deci,
faptuf crearii omului dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.Chipul lui Dumnezeueste
un dat ontologic,iar asemanarea esteo misiune.Ca dat ontologic, chipdflui Dumnezeu in

-.-'. .7
I ,j (;

I
I
I
I

om aratacalitatea de subiect, de persoana a ontuluisi prinaceasta calitatede partenerde


dialoga omuluicu Dumnezeu. Ontulesteun subiect responsabil pentru faptelesalepropii.
El trebuiesa incleplineasea acestefaptedupavoia lui Dumnezeu. De la chip el trebuiesa
inainteze spreo tot mairnareasemanare cu Dumnezeu.
2. Al doileatemeiteologicestecel hristologic.Facandu-se om Fiul lui Dumnezeua
luat fireanoastraorneneasca, irnpartasind toatealenoastre,afarade pacat(Filip. II,7-8).
Intr-unfel , prin fireaumanaastfelasumata, noi suntemcuprinsiin Flristossi inruditi cu
Hristos,fii adoptivi a lui Dunurezeu,datoritaFiului Sau care s-a facut om. Fiul lui
Dumnzeua luatfireaomeneasca pentrua o restaura, a o innoisi a-l reorientape om catre
Dumnèzeu.Vindecarilesavarsitede llristos asupraoamenilorsunt expresiagrijii lui
Dumnezeufata de fapturilesale.Facandu-se om, Dumnezeu ne aratavaloareaomuluiin
fata sa.In Hristosnoi avemsursaindatoririlolfata de noi insine,dar si sursade putere
pentrua le indeplini.
3. Al treileatemeiteologic al indatoririlor fatade noiinsineil constituie mantuirea si
desavarsirea la care suntcmchenratitoti prin cuvantullui Dumnezeu.llristos ne-a
rascumparat prinjertfasi invieresi ne-arepusin comuniunea cu Dumnezeu,iar noi avenr
datoriade a ne insusiceeace El a facut pentrunoi. Mantuireapropie,ca insusirea
roadelorrascumpararii prin har, credintasi faptebune,esteun alt temei teological
indatoririlor fatade noi insine.Mesajulde a raspandi Evanghelie la toateneanrurile dat
Apostolilorde l-lristos (Matei XXVIII,19-20; Marcu XVI,l5-16) ne arataobligatia
noastra de a raspunde la cuvantul lui Dumnezeu carenecheanra la mantuire. A-ti incleplini
datoriile fatadetineinsutiinseanrna a raspunde chemarii adresatenouadeDunrnezcu
4 Al patnrlea tenreiteologicil constituie insusiaspectul conrunitar soborrricescal
liinteisi vietiiurnane. Nimeninu traieste de unulsingur,ci estenecesara o deschitlere a
fiecanria sprealtulsi spremainrultialtii.Fiecaruia ii revinesarcina de a-sideschidc fiinta
sasprealtiisi a gasiiin altiiconfirnrarea si a sedaruialtoraNu te poti daruialtoraclacanu
te deschizi tu irlsutisi nu te cunostitu insuti.Daruirea latade altii implicao pregalire
asidua a ta pbrQpie.Ornulimpatimit nusepoatedarui.El cautasatisfacerea placerilor sale
in altul.Orl,daruirea spreun altulirnplica o curatcnie moralasi o maredisponibilitate de
iubirepentrualtul.
CONCLUZIE: indeplinind indatoririle fatadenoiirrsine vonrdanrarturie deiubirca
noastrafata de Dunrnezeu. Cel ce isi indcplineste indatoririlefata de sine insusiva
indeplinisi indatoririle fata de Dumnezeu si va fi disponibilpentruiubireasi slujirea
aproapclui.
Datoriilefatadenoi insineseimpartin douamaricategorii:
a)datorii generale;
b)datoriispeciale;
a) Datoriilegenerale privescpe om in intreaga lui fiinta,depersoana si suntlegatede
realitatea noastraca subiect,de calitatea noastrade persoane capabile de comuniune cu
Hristossicu semenii.
b) Datoriilespeciale privescceledouacontponente esentialealefiinteiumane:sufletul
sitrupul.
Ele seimpartin: -datoriifatade sufletulnostru;
datoriifatadetrup;
In cadd indatoririlorgenerale si speciale un loc aparteii ocupatraireaciestinaautentica.

sr
Indatoririlorqeneralefata de noi insine. ' ,'
Daca-atitudineatrestinului fata de Dumnezeu,mai exact relatia de comuniune a
crestinului cu Dumnepeu se arata prin cele trei virtuti teologice (credinth, nadejdea,
dragostea)tot prin trei virtuti se exprimasi indatoririlegeneralefata de noi insine,din care
decurgsi alte indatoriri careimbratiseaza persoanaintreagaa omului.

sine il constituie faptul ca omul este chipul lui


, sine se ajungeprintr-o straduintaasiduaa omului
Prin cunoastereade sine sjungemla stima de sine
aza stimei de sine sta constiintademnitatii noastre
unoastedeplin valoarea si vrednicia sa numai in
lumina cuvantuluilui Dumnezeu.Noi cunoastemcu aiutorul credinteisi al mintii ca omul
isi are creatorulsaude careel depinde.
Numai prin credintaputem intui ce inseamnademnitateade chip al lui Dumnezeu
pe bare.o poarta fiecare om. Prin cuvantul lui Dumnezeu intelegem si ce inseamna
asemanarea cu Dumnezeu.
Stima de sineeste acelrespectpe carefiecareil datoramfiintei noastre.Respectul
pe care-l datoram catre noi insine este o virtute si o datorie generala.Stima de sine e
obligatoriepentrufiecareins in parte, dac avem in vedereca Dumnezeuintra in dialog cu
omul. Omul trebuiesLse respecteca chip al lui Dumnezeusi ca partenerde dialog cu
Dumnezeu. De aceea,(stima de sinejoacaunmarerol in viatamoralaa omului.Ea esteun
scurpurernicimpotrivfpoftelor si un puternicindenrnde a inaintain virtute,virtuteafiind
valorificarea maxirnaa denrnitatii untane.Cine se respecta pe sinaplintelegesi obligatia
ce-i revinede a iubi pe modelu!sau,pe DuntnezeuPrin pacatontrl renuntala stinrade
sine,caci el devinerobul naturiiinferioare,el isi pierdeconstiintasuperioritatiisale si
insasistirnade sine.lDe aceeaSfantul Apostol Pavel spune clar: "Cu pret sunteti
curnparati, nu va faGti robi oanrenilor"(l Cor. VII,23) Maretefilosof crestinBlaise
Pascalsubliniamizeriaomuluipricinuitade slabiciunile lui aduseprin pacat,dar si nraretiiì
ortrrrluipricinuitade slabiciunile aduseprin pacat,dar si nraretiaomului,cand spuneaca
"orìrtrlesteo trestieganditoare" carestiede undevinesi undetrebuiesa mearga
Cel ce traiestestirnade sinese ingrijeste si tle mantuirea propie,aratandaceastasi
printr-ocornportare corespunzatoare. Stimade sinen-a fost cunoscutade antichitate,mai
alesca antichitatea n-a cunoscutnici pe Dumnezeuca fiinta personalaDe aici sclavia,
nraltratarile omului,etc Or, stimade sineesteun scutputernicimpotrivapoftelorde tot
f'elulsi un inrpulspe caleavirtutii.
2 Smerenia.
Iìtr-o formulare simpla, smereniaeste expresiadependenteinoastre fata de
Dumnezeusi intr-un fel, fata de societate,de natura.In sensrelativ ea inseamnamicime,
neputinta,In sensautenticsmereniainseamna o adancarecunoastere a nimicnicieinoastre
si deci o traire existentialaa dependentei noastrefata de Dumnezeu.Radacina si temelia
smerenieica virtute stauin insasiiubireachenoticaa lui Hristos.Intrerupandu-se, Fiul lui
Dumnezeua luat toate ale noastre,S-a facut rob impreunacu noi, fiind om adevarat,afara
de pacat.Sursasmerenieicrestinetrebuie vaastain chenozacea mare a lui Hristos pentru
noioamenii

-.1&-
1
I

l vi r tu tea 'smereniei este o a d a n c a re c u n o a s t e re ' d e c a t re o m a


d ep e n d e n tei sal-e fata de Du rn n e z e u , ' c re s t in u l- s me rit ma rt u ris e s t e
c a to t ce are este de la Dum n e z e u ; e f t o t d e a u n a s t ie c a s e a f la p e
d ru r n u l sp r e desavarsire. S mer e n ie n u t re b u ie in t e le a s a c a s t a re d e
u milin ta,ci ca o automicsorare in f a t a I u i Du mn e z e u . S me re n ia n-a
f ost cu n o scuta in antichitate. S me re n i{ iz v o ra s t e d in h a ru l lù i
D u m n e ze u ,dar si din cunoaste re a p ro p riè J rn s me re n ie c o n c u ra do i
f a ctor i esentiali:harul - ca e x p re s ie a lu b irii lu i Du n n e z e u f a ta
de noi si efortul nostru d e c u n o a s t e re a d e p e n d e n t e i fata de
D u m n e ze u sirintr-un felfata d e s e me n i. S n e re n ie e s t e s i o c o n d it ie
d e dia lo g cu semenii.cet tr u f a s n -a re d e s c h id e re n ic i fata de
Dum n e ze u ,nici fata de semeni .
Fo r ta semereniei si fr u mu s e t e a e i n e -a u fost p ild u ie de
Hr i sto s Insusi:rtlnvatati de I a Min e c a s u n t b la n d s i s me rit cu
i ni m ar t( M atei X I ,29)ttTot ce1 c e s e in a lt a s e v a s me ri s i t o t ce l
c e se sm ereste se va inaltat r(l, u c a X I V rll-); t t Cin e s e v a s me ri pe
s i ne ca pruncul acesta ace la e s t e c e l ma i ma re in imp a ra t ia
c e r u r ilo r r t( Matei X V III,4) ;alt e t e x t e : rrv re d n ic ia n o a s t ra e s t e de
l a Du m n e zeutt(If Cor IIf r5);rtCe lu c ru a i p e c a re s a n u -l- f i p rin it
? r ar de l-ai primit de c e t e la u z i, c a si cum nu l-a i fi
p r in it? r ' ( I Cor . fV ,7 ) .
Da ca mandria opusul s n e re n ie i este in c e p u t u l t u t u ro r
p a ca telo r ( fisus S irah X, 15 ), s me re n i{ e s te ra d a c in a a mu l-t o r
v ir tuti si putere a mul-tor v irt u t i / v irt u t e a s me re n ie i s e in t e rn e-
i aza ,de ci,pà calitatea noas t ra d e ' f a p t u ra ra t io n a l-a c re ia t a de
D um n e zcu ,capabiJ-a sa ref l-ecte z e a s u p ra s a .
D ator ia de a avea re s p e c t f a t a d e t in e in s u t i s j- a t e
p rctui totdea+na in dependen t a .fata d e Du mn e z e u e s t e o c o n d it ie
spre m a n tuire{f ot ceea ce f a c e ' ' 5 -n a c e a s t a v ia t a p e n t ru n oi t re -
b uie sa consí-deram ca am f a c u t d o a r c e e a c e t re b u ia sa
f ace m .Sm cr enia este contrara a t it u d in ii t riu mf a L is t e . I n d u h u l
s rne r e n ie i de care vorbeste O rt o d o x ia n u s e ma i p o a t e v o rb i de
t e o r ia m eritul-ui si surame d rit u lu i. Nin e n i d in t re noi nu poate
s pu n e ca a facut mai mult d e c a t t re b u ia s a f a c a . Cu i i s-a dat
m uft,m ult i se va cere.l
-sunt mu lt ip le :
R oa d eLe smereniei
1 . In privinta re_Ia,t_ie_i---c_U_-D-unnqz-e-u : ce1 smerit recunoaste
t otde a u n a ca tot ce are est e d a ru l lu i Du mn e z e u s i e l t ra ie s t e
s tar e a d e pocainta si de rab d a re ; t o t p riv in d re la t ia cu Du mn z e u
c a r od a s nereniei este si do rin t a c o n t in u a d u p a Du mn e z e u .
2.Pr ivind relatia cu s in e a p rg p rie : s rn e re n ie e s t e o t re z v J .e ,
c onti nu a l a ceea ce se petrec e in s in e a p ro p rie s i o in d if e re n la
f ata d e la udele ce vin àin af a ra ; 2
3.pr ivind relatia cu s e me n ii: s me re n ie s t irna
s in ce r a , ascultare, nodesti e, in g a d u i n t a , b l a n d e t e , in p ó-a í red,u c ed ra g o s t e
f ata toti ,' '
pe c at de necesara,pe a t a t d e g re u e s t e a d o b a n d i aceasta
v ir tute.C ei nai mari dus ma n i ai s me re n ie i s u n t : o rb ire a
m in ti i ,a p le carea spre egoism s i n a n d rie . I mp o t riv a a c e s t o r d u s rn an i
t r eb u ie sa l-uptarn prin rug a c iu n e , re f ì -e c t ie p e rs o n a la , p rin t r-o
l ectur a b una.
M i jlo acele pri.n care p u t e m d o h ra n d i s i p a s t ra s me re n i a . - ,
s u n t:cr e d in ta iuminata si c u n o a s t e re a d e s in e a d e v a ra t a o b t in u t<
p r in ce r ce tare de sine si luare a min t e I a p o ru n c it e lu i Du mn e z e u
si Ia exe mplul tui HristòÈ ffant u l Ma x im u à rt u ris it o ru l spunea ca
/

)v-
I
i!
ei ca fiarele>Mandria
fn indivizi care se

de noi in s in e , s t ran s
a acestei v irt u t i tine
s in e , iu b ire a fata de
Du m n e ze u si iubirea fata de a p ro a p e le .
Dà r ce inseamna iubire a d e s in e ? . I n sens o b is n u it si
d ír ect,p r Ín iubirea de s in e in t e le g e m a n e p re t u i p -e [ o : L
i nsin e ,do r indu-ne binele s i t in z a n d n u ma i s p re b in e iirrs e a mn a a
pr e tui propriile daruri date noua de Du mn e z e u : d a rrur i l e
na tur a le ( zestrea naturala) s i c e le s u p ra n a t u ra le (z e s t re a s u p ran a -
tu r a la ) .
In iubirea de sine aist in g e m d o u a mo me n t e imp o rt a n t e :
- le p adarea de sine - d e t o t c e e a c e e p a c a t o s in noi,de
pr e d isp o zitiite si deprinder ile e g o is t e s i:
al-jp-!rqa---de-Sine - de fondul curat aI in d iv id u a lit a t ii
n o a str er d e tot ceea ce e bu n in n o i in s in e c a d a ru ri n a t u ra le si
daruri harice.
Temeiurile iuhj.ri-j. d-c cine
fubirea de sine c a v irt u t e s i in d a t o rire fata de nol
i nsin e a re urmatoarele temeiu rl-:
l . PrirnuI temei i 1 constit'4i e -Ee--nd-L!!q-de-pa-S-Lriì.re-Q--prap-r---
j jnta noastra s| tcnclin-
le_t_=Oea;-t-frli-j-n_!e si tot cc c'[r]-gat clc f
tele cle clesavarsire a propri j lo r n o a s t re c la ru ri f ire s t i' . 1 , s u p ran a -
tur a lc. l. r .\ ,*\, \ ,:

2.AI doil-ea temei it c o n : ; t i t u ie -. s l= -L m. . r--d -Q --s; -1alet c iu b i pc


si ne in seamna in pr,imul ran rl a t e s t ima c a c h ip s i a s c mí rn í ì rc a
l ui Du m nezcu;ceI ce se stirnc irz t t p e s in e il; i d a t o rc a z a s i rc : ipe c -
tul cci se cuvine ca chip aì I r-ri Du n t n e z c u .
op u sul s*-irirei de sine s i, d c c i, a l ju l. lir: ji c le s in e e s t e a t c
r r r i n r ' ti nr: acca:;ta estc o rì o rì : it ru o z it a t e . I n mo c l n o rma l f ic c a r ' ( l
on ti nc la f iinta sa: f j,ecare s e rc s p rr: c t a s ; i c a u t a s a -s ji p ; rs; t r c
de r n n itatea sa <le on.
La accste doua temei u ri g c n e ra le ma i p o t fi adaugate si
altele:_gei_l..rJ.-r-t-ea_a-m-U-l,U-i-s1e-A-lj-sf-e.lít!- t.ìc--DUlnez.e--u-dup!l--_ql'ìipLr1.
si ca chip aI lu i Du n n c z e u c l t re b u ie
ag e - 4an_a_r.e-_a__-5_o-: s a ì re s p c c t c
i n et acest dat ontologic,sír re s p c c t e c a lí t a t e a l-u i d c s u b e ic t cle
r el- a ti e cu Dumnzeusi cu s c n c n ii s i c 1 e : ; u b Q L c t re s p o n s a b il aq{
tu tur o r actelor saIe.Dar o mu l e : ; t e s i a s e n a n a re c u Du n n e z e u , i a r
ase m a n a r ea cu Dumnezeu se do b a n d e s t e p rin e f o rt u ri mu lt e rp e rs is-
te n te si . ., continui pe lin ia b in e lu i, c u a ju t o ru l h a ru l u i
divin .Ase r na"narea inseamna c re s t e re a t o t n t a i ma re a o n u lu . i Ín
H r i sto s,pa rticiparea onului la v ia t a h a ric a a I u i Du mn e z e u . A c ea : ; -
ta pa r ti ci pare cere omul-ui s a s e p re o c u p e c o n t in u u d e p u rif ic a re a
dq pa ti r ni si cresterea in v irt u t i. Ce l c e s e iu b e s t e p e s in e in
m od ad e varat alege viata,bine c u v in t a re a , lib e rt a t e a n u ma i pentru
bin e .
La iubirea de sine ne ln d re p t a t e s t e in s a s i iu b ire a ]ui
D _Um n É:zieg,aratata noua tutur o r f a ra d é o s e b ire d e ra s a rs e x rs t a r e
so cia la ,na tionaljtate,etc.Dunnez e u v o ie s t e ca toti o a me n ii s a se
m a n tuia sca si ca cunostinta a Ce rra ru l-r-r:s. a v -i n a ( I T irn . II ,4 ) . De
a ici d a toria noastra de a n e re s p e c t a c a f ii a i lu i Du mn e z e u d u p a
ha r r a va n d in vedere ca acea s t a c a t it a t e a m d o b a n d it -o p rin lu c r a -

tu
lF'--"-

,,
rea de rascumparare a Man t u it o ru lu i si aceasta lu c ra re n e- a n
in su sit- o rìpersonal- si dina mic p rin in c o rp o ra re a in Hris t o s .ca
m ad u l- a r e aìfq-,B isericii;fprin b o t e z , Miru n g e . re si E u h a ris t ie . Ca li-
tatea a cea"s-ta ne-o mentin e m p rin s t a ru ire a in re la t ia cu
H r i sto s.Sfantul A postol P av e 1 s p u n e : t rDu mn e z e u m-a iu b it p e rn i n e
si S- a dat pe S ine pentru min e rr(G a l . î I , 2 O ). o q y u l n u e s t e n um a i
o b ie ct al iubirii lui Dum n e z e u , c i e s t e s i p d rt a s , p rin har Ia
via ta d u mnezeiasca.Constiinta a c e s t e i p a rt ic ip a ri s p rijin a puter-
ile iu b ir ii de sine.Iubirea d e s in e in t e le a s a c o re c ! 1 is i g a s es t e
ter n e i i n insasi iubirea lui Du mn e z e u f a t a d e n o i. P e )ù ú mn e z e u n u - I
p u tem i ub i:r€erl decht cu toa t a f iin t a . Da r p e n t ru a c e a s t a t re b u i e
s a- ti pr e tuiesti si sa-ti a , @p e rí t o t c e e a c e e s t e b u n in t in e .
lir b ir ea de sine isi qat s y s t e o a lt a ra d a c in a in iu b ire a f at a
de sem eni:pe aproapele n o s t ru t re b u ie s a -I iu b im ca pe noi
i nsin e . Iu birea de sine e s i o in t ro d u c e re n e c e s a ra Ia iu b ire a
fa ta de semeni in sens u l c a c re a z a c o n d it iil-e iu b iri i
apr o a p e lu i.cel ce se iubigs t e p ^ e s in e c u a d e v a ra t in d e p a rE e ?z a
din fiin ta sa tot ceea ce îi u rà t e s t e f iin t a . A in d e p a rt a in t in a +
&u n e a d in suflet este intr-urq f e l a -t i d e s c h id e f e rè a s t ra suf-Ie-
tu lu i pe ntru cei din jur.c Y iu b ire a d e s in e e s t e o p re mis i a
iu b ir ii aproapelui rezulta d in p o ru n c a Ma n t u it o ru lu i: rrS a iu b e s t i
pe ap r o a p eJ-e tau ,ca pe tine in s u t it r(Ma t . X X f I , 3 9 ).
Da ca iubirea de sine in s e a mn a s t ra d a n ie p e n t ru d e s a v a rs ire a
mo r a L a p r oprie,ea este si p o ru n c it a d e Ma n t u it o ru l: " F it i desavar-
siti pr e cum TataI vostru Ce l c e re s c d e s a v a rs it e s t e ' r (Mat e i
v,48 ) .4 te preocupa de des a v a rs ire a p ro p rie in s e a mn a d e c i a te
iu b i p e tine ca chip al lui Du mn e z e u a f la t p e d ru rn u l- u n e i t o t r t r a i
m ar i a q e manari cu E I.
M a f\tuitorul n-a formula t n ic i o p o ru n c a e x p re s a a iu b irii da
:,;i ne p e n tru ca ea e dictata d e in s a s i f ire a n o a s t ra c a o c e rj. n t , r
a su p r a ca rcia nu este nici o in d o ia la ; in a l d o ile a ra n d , p e n t ru ciì
i ub i r e a de sine est-e cu p rin s a in in s a s i i u b ire a f ata cìc
D um n e ze u ,'spune fericitul- A ug u s t in : rrNu p o a t e s a n u s e iu b e a s c a pc
sin e cel ce iubeste pe Du mn e z e u . Ma i mu lt c h ia r: n u ma i cel ce
iu b e ste pe Dumnezeu se iubest e p e s in e rr. De c i n u ma i c e l c e iu b e s t e
p e D um n ezeu intelege core c t c u n t re b u ie sa se iu b e a s c a pe
sin e .M ai precizeaza Fericitu l A u g u s t in : rra t u n c i c a n d a s p u s (Ma n -
tu itor u t n.n.) :iubeste pe a p ro a p e le c a p e t in e in s u t it t , D-d u it a t
nici i ub ir ea fata de tine in s u t i' r, d e c i a s u b lin ia t -o .
, I Lim itele iubirii de sine
''i-' Fo a r tea adesea iubirea d e s in e e s t e p a n d it a d e d e g ra d a re a
eir d e op usul ei,anume de iub ire a d e s in e c a p _ a t : ln a . P e n t ru c a e a
sa nu de vina viciu sau o ado ra re d e s in e , iu b ire a d e s in e in p lic a
fl n u m i .or ic e
ti " om PErebuie sa se instraine z e d e mis iu n e a in c re d in t a t a lu i de
Du m n e ze u si sa nu cunoasca e s e c u l in p o s ib ilu lu i. (Ro m. X rI , 3 ).
A d oua limíta a iubirii d e s in e e s t e d a t a in iu b ire a fata de
DUrrur_qz-eucare are intotdeauna primat fata de iubirea fata de
si ne .Pe r so ana umana tinde in mo d f ire s c d u p a Du mn e z e u e s t e t e o no -
m a si teocentrica.Credincigrs u l a re c o n s t iin t a c a a p a rt in e lui
D um n e ze u ,atunci cand aceas t Y c o n s t iin t a s e d e g rra d e a ia -, in a iv id ul
cad e i n patirna egoismului.Iubire a d e s in e t re b u ie me re u in c a d ra ta
in iu .bir ea fata de Dumnez e u s i in s p ira t a d in e a . Nu ma i a c e la se
iubeste pe sine cu adevarat care iubeste pe Dunnezeu.Cu atat ne
i ub ir n r na i mult pe noi insinerc u c a t iu b im ire Du rn n e z e u . De s c h id e r e a

Itr
sufl etulu i nostru pentru iu b irp a d e Du mn e z e u n u s la b e s t e cu nimic '
iu b ir e a fata Oe noi insinerc i d in iu b ire a f a t a d e Du rn n e z e u f i e -
car e i ns ía puterea sa se iu b e a s c a c o re c t si s a -s i d o re as c a '
si esi binelé-Care mantuieste , n u b in e le le g a t d e f a t a l-u n e c o a s a a
a ce stei lurni.
A treia ]irnita a iubirii d e s l-n e e s t e c u p rin s a in o b iiga -
.C re d in c io s u l t ra ie s t e in re la t ie cu una
sa u n ià i multe persoane,nu iz o la t (Ro m. X I I , 4 -5 )> . c e l c e s e iu b e s t e
pe sin e nu trebuie s a s e iu b e a s c a in dauna iu b i r i i
sem e n u lu i>iubirea fata de s e me n e s t e o I imit a s i u n c o re c t iv adus
i ub ir ii fata de noi insi n e . F ie c a re d in t re noi s imt e ca este
a viza t la ajutorul semenilo r s a i s i a re c o n s t iin t a n e c e s it a t i i
*- d a Tu fi i i salé catre unul s i c a t re ma i mu l-t i s i c o n s t iin t a c a , -c e l
d e 1 a n g a eI í se pot darui s i a re n e v o ie d e d a ru ire a lo riQm u l
si m te n evoia sa daruiasc a a lt o ra d e o a re c e s imt e in eI Iipsa
co n fi r r na r ii sale de catre a t t u l-. A c e a s t a lip s a is i a re ra d a c in a in
in su si caracterul comunit a r-s o b o rn ic e s c aI f iin t e i si v ie t i i
no a str e.Daruirea ta catre u n a lt u l n u e s t e o s # rf c ire , c i o con-
fi r m ar é si o irnbogatire rec ip ro c a . O ric e d a ru ire c a t re a lt u l se
i ntoa r ce ca o daruire a alt u Ì a p e n t ru t in e . Ce i ce se iu b e s c cu
ad e va r a t simt aceasta impreu n a imb o '
A PatP a timita a iubirii de si
tose n ia noastra. Inclinarea s p re p
p a ca tul aduce o degenerare a iu b iri
óo r n u n l - uni na cu intunericul , iu b ire a
i nclica ca nimeni nu trebuie s a ra ma
tr r eb u j.e sa-s i depaseasca i ngusti
t'l ed Uu ie sa f ie capabil sa s c o a t a d in s in e t o t ra u l .
'D eci,iubirea de srne c re s t e s i s e d e z v o lt a n u lt rc ì a r poate sa
si cìe scre3sca si chiar sa in c e t e z e c a v irt u t e rd e v e n in d o patinra
ca r e i nr obeste sinea P roP rie .
O ous-e-ls- e s i ne
-i.!Eil-ij--d are s i u n a d e v e rs a r. Ce l d in t a i d u s rn a n a l
O r i ce virtute
i ub ir j.i cle sine este tlfa_c]e _ _ S rn e c a re e s t e o mo n s t ru o z it a t e ce
r ìuce p e om l-a practicarea n e in t re ru p t a a p a c a t u lu i. I n s e n s p rop r -
fj r 'iu , n in r e ni nu se poate ura p e _ s in e . F ie c a re rs i Co re s t e un bine
p r o p r iu ,bunH vietuire trupea s c a s i s u f le t e a s ià , ma n t u ire a . Ne p ut e m
ur i pe noi insine numqi in c a z d e a c c id e n t s a u d e t o t a là e c lios a
m o lîala .Nu ne putem urti pe n o i in s in e O e c ? t in mo c l in p ro p rit r, p ir - . ,
accicle n t intrucat voim un ra u mo ra l s a u p re f e ra rn b u n u ri in f e r i -
oa r e celor superioare.'rCin e face pacatul si iu b e s t e ra u l, i s i
ur a ste sufletul- sau " spu n e p s a ln is t u l(P s X , 6 ). Cin e -s i iu b e s t e
vi ata,o va pierde;cine-si u ra s t e v ia t a in lu me a a c e a s t a , o va
pa str a pentrru viata vesnicatt spune Ma n t u it o ru l ( I o a n
XII,25 ) .Aceste citate numaj- p rin t r-o c o re c t a in t e rp re t a re pot fi
in tele se in spri jinul iu b irii d e s in e , J -e e n t ru v irt u t e , p e nt r u
bin e ,om u l trebuie sa fie ca p a b il s i d e s a c r" if ic a re a v ie t ii in s e -
si .De ci,numai in acest s e n s s e a d mí t e je r: t f a p e n t ru u n bi n e
su p r e n ,nu un bine aparen t . De a lt f e l n ic i ra u l n u s e p re z in t a
om u lu i ca atare,ci poleit in h a in a b in e lu i. S a n e a min t im de
i- sp iti r ea E vei - cu gandu l c a o mu l v a p u t e a d e v e n i la f e l cu
D um n e zeu.Deci,raul nicioda t a n u n i s e p re z in t a c a ra u s p re a
pu tea pr inde Rogom in laylt u rile lu i. -1
Al doileh pacat im-p o t riv a iu b irii d e s in e e s t e le n e a . L e n e a
sau tr an davia se opune cultj-v a rir v irt u t ii s i p re t u irii v a lo rilo r

/z
on
\ '-\
<_
È. \,

lJitl
rl*
p r o p r ii. '
AI treilea dusman si p a c a t imp o t riv a iu b irii d e s in e este
e g o ism u l care inseamna o iu b ire d e s in e e x a g e ra t a , c u totala
d e sco n siderare a lui Durnne z e u s i
Ia n e socotirea legílor mo ra le o l
Maxim Marturisitor u l, d r
,ffan tul_
'.È,[se si.Egoismqf este acela c a re i
ce de autory{4ty'zeaza: egoismul esr
eg o ism u lui stfnt muttiple: e g o is t
b in e vo itoarero atitudine d a f a t a d a : e g o is m b ru t a ld e s c h is , c a r e
tr ece cu cj^ nism peste oric e o me n ie rp e s t e c e rin t e le d re p t a t ii si
iu b ir ii,fa càhd din oameni b ru t e : e g o is m a b s o lu t - a d ic a id o la riz a -
rea p r opriei . fiinte si v ie t i: e g o is mu ) a b s o lu t d u c e p e om la
su b sti tu irea sa centrului lu mii: e g o is f r$ l a b s o l-u t s e s u b s t it ui e
lu Í D umnezeu Insusi;egoismu l a b s o lu t . e s t e ra d a c in a mu lt o r re le s i
p a ca te,cauza deterrninantH a p ie rd e rii rn a n t u irii. . i c , . . A f t( > ) -
obiectiuni irn p o t riv a iu b irii d e s in e
iln p otriva iubirii de s in e s -a u rid ic a t o s e rie d e o b ie c ti u -
n i.Ele au aparut indeoseb i d in L a t u ra p ro t e s t a n t a . L u t h e r c re d e a
ca in porunca MantuitoruLu i: f t s a iu b e s t e p e a p ro a p e le t a u ca pe
tin e insutj nu este cuprins a n ic i u n f e l- d e in d a t o rire fata cle
no i in sin@ bupa el- adevar a t a iu b ire c re s t in a este doar cea fata
d e D umnezeu.Iubirea de sin e e s t e t o t a l p a c a t o a s a . Co n c e p t ia lui
L u ti r er : isi are radacina i n in v a t a t u ra d e s p re c a d e re a a b is a la a
om u lu i paradisiac, proprie p ro t e s t a n t is mu lu i. Co n f o rm acestei
con ce p ti i nici un om nu na i e c a p a b il- d e c a v a b u n s i, c u at{ niai
m u lt,tì- a re obligatia de a s e iu b i p e s in e . A s e iu b i pe sinc
in se a m n a a pacatui.Iubirea d e s in e t re b u ie in lo c u it a cu iu b i r e a
a p r o a p e lui si cu iubirea f a t a d e Du rn n e z e u . I u b ire a d e s in c este
ce l n a i greu obstacol pe c a le a n a n t u irii.
o pozitie asemanatoare c u c e a a lu i L u t h e r a re s i t e o lr:q u J .
Em il Br unner in l-ucrarea i n I u c ra re a * A n g [ 4 -s q n lf a rli, c t l-e " .
r .'M ai radical decat Bru n t t e r e s t e K a L l_ jg e È h , p e n t ru c a re man-
tuir e a personala este exc lu s iv u n d a r a I lu i Du mn e z e u . in t ruc a t
on u l nu e in stare sa fac a n imic p e n t ru ma n t u ire . S i t , u t lre r r;i
Bar th v orbesc despre o alt e ra re t o t a la a n a t u ri i o rn u lu i . I (. R a r t l r
susti ne ca omul,prin cadere , a p ie rd u t c h ip u l lu i Du mn e z e u c iin c l . 1
Este adevarat ca s i in lit e ra t u ra a s c e t ic a ra s a rit e an a
exista exprimari ta adres a iu b irii d e s in e , e x p rima ri c a re , a p a r -
en t,su n t impotriva iubirii d e s in e . I n mo d re a l. . a c e s le , , e x p rim a r i .
au in vedere iubirea trupeasca de sine,acea -V:-rl,Aur:{-U{à" car:e
vorbea Sf antul Maxin uaiturisitorul , iubireaTAE;Gta-.-lxpIimuri 1e
asce ti ce irnpotriva iubirii d e s in e a u in v e d e re iu b ir: e a d e s i n e
ca pa cat,nu ca virtute,adic a p re t u ire a s in e i p ro p rii in lo c u l
p r e tuir ii Iui Dumnezeu rns u s i.
\ In toata literatura a s c e t ic a s u n t a p e lu ri si in d e mn u ri la
via ta virtuoasa.A ceste ind e mn u ri s u n t t o c rn a i o e x p rirn a re a iu-
b ir ii d e sine ca virtute.In a c e s t e in d e in n u ri o mu l e c h e ma t s a se
p r e tuia sca pe sine pe cale a v irt u t ii n u a p a c a t u lu i. p u rif ic a re a
d e pa ti mi de care e vorba in lit e ra t u ra a s c e t ic a e x p rima iu b ir e a
d e sin e ca virtuterca pret u ire c o re c t a a d a ru ril-, o r n a t u ra le si
su p r a n a turale proprii.Litera t u ra a s c e t ic a f a c e / a p e l I a om sa
r am a n a s tatornic pe linia b in e u lu i s i a v irt u t ii. Cin e n u iu b es t e
b in e le si nu pretuieste si v a lo rif ic a c o re c t z e s t re a n a t u ra la sit

/J ,\
r ù.\;
da r u r ile supranatuale,nici" n u s d q in g ri je s t e d e rn a n t u ire a prp-
pr ie .M antuirea proprie,grija p e n lru e a , ma i b in e z is , e s t e o expr-le-
si e" a iubirii de si-ne.Fa ra iu b ire a d e s in e c a v irt u t e nu exi,sta
m a n tuir e si nici vie t u ire c o re c t a , n ic i iu b ire fata clc
D um n e zeu.Numa-i-eliberandu-t e in t e rio r d e p a t imi poti in a in t a spre
D um.\\ n e z.qu si poti partici p a la s t a re a h a i' ic a c e t i/ se im p a r t ; , ' r -
seste.\ , . \

<".1, \
r- l,A t r49.C'9J
P.at-."-,_'*/|.^',...-.. --^*D*A.T o R r r L E s P E C r A L E
f'""- - * 4 FA TA n n No r' T NS T NE
A:,DATORTILE F^AT^ADE SUFLET
i ntre indatoririle p a rt ic u la re (s p e c ia l-e ) fata de noi
i nsin e ,l a loc cle frunte s t a u in d a t o riril-e f a t a d e s u f le t u l nos-
tr u.In d iscutabil sufletul re p re z in t a p a rt e a c e a ma i v a l-o ro a s a a
fiin tei umane.P rin suflet o mu l in t ra in le g a t u ra c u Du mn e ze u s i
cu semenii.S ufletul este b e n e f ic ia ru l d ire c t a I iu b irii si con-
ten p la ti ei divine.V irtutile t í n d e s u f l-e t s i c ì e t ru p . T r: u p u l nu e
u n si mplu adaos aI su f le t u lu i ci o c o mp o n e n t a a fiintei
u m a n e .obl-igatipile fata d e s u f le t n u s u n t c o n t ra re si n ici nu
ig n o r a obJ-igaY íile fata d e t ru p . O mu l e s t e o f iin t a s p irit u a l a
tr up e a sca. S uf letul est e o substanta s p irit u a ì -a -si
n e m u r itoare rcreata de Du n n e z e u . s u f la re d e v ia t a data cle
Du m n e zeu.DE suflet e le g a t a c a lit a t e a c ì e c h ip si a s e ma n a r e a
om u lu i cu Duntnezr:u prin c re a t ie . A b ia p rin s u f le t t ru p u l ; ri. r r t i c i p i r
1a r asplata vesnica. F iin < l p a rt e a s u p e rio a ra a f Lintc i
no a str e,este cca mai de p re t c o rn p o n e n t a a o mu l-u i. P rin suf lct-
r ati on a J-,liL"'er cLr vointa , o Ì n u l e o f ij. n t a de d ia lo q . l): rc a putcrn
vo r b i clespre o ser.ie < le in c la rt o riri g e n e ra le fatzr c.le lr<;j
i nsin e ,putem vor:bi si c le i. rrc la t o riri s ; n e c ia le fata dc lrc-ri
i nsin c;i nclertorj-ri fata de s , ; u f . L c t s i in d a t o riri f a t a c le t ru p
Psiholog,ra a di s t j n s t -rc j f acul tati a le s u f lct u l r : i
um a n ; intelectuÌ ( rarti.unca ) , a f t -' c t iv i t a t e a (: ; e n t ime n t u ì ) , s i.
vo.i nta.Indatori.r:i Le f ata t le s u f lc t . p ri v e s c a c e s , ' , t r-' t -re i putcr:i
ale su fletului.
I . DATOIìTIT,EFA'I'À I)Iì TN'INI,I.:C1'
Intelectul" repre z in t a t o a t e 1 : u t e rile c u n o s ; r: a t o A rc arl.c
suf le tului omenesc prin c a re lu a m c o n t ; rc ; t c u c e e a c e s e p et r e c ; e
in j ur u l nostru si j.n noi j t t s in e . l' u n c t ia p r: ' in c ip a la .l i n t < tl c c t r t -
tu i e ste functia receptiva s j in f o rrra t , i-v ; r. f n t r: ì c c ' L u , l. s a r. r in t c l i -
ge n tar mintea fsau rat-iunc : a c o t rs t -i-t u ic e . l, c rn c rrt u l. c a ra c t c r: is t -jc r;j
sp e cif ic aI pcrsoanei un a n e . I n t e le c t u l e s t e f a ru Ì c a l. a r. t z it o r itl
fiin tei umane.fntelectul este f a ru l c a l. a u z it o r al f ii n t e i
um a n e ,corespunzand analog ic unui in s t in c t s p e c ia l satìit in
su fl etul nostru si care t in t e s t e t o t d e a u n a c u n o a s t e re a aclevar:u-
Iu i . o mul se orienteaza in v ia t a c lu p a rn in t e , n u dupa
i nsti nct.Mintea este daru l s p e c if Í c a l- o mu l-u i.
Cultivarea inteligen t e i e s t e a t a t o t re b u in t z r f ire a s c a a
o m u lu i cat si o inclatorir e mo ra la . I n rn in t e a o mu lu i e in t ip a r i t
si nteti c insusi chipul lu i Du n n e z e u . P a rin t ii s p u n c a t o c ma i- p r i n
m in te are loc J-egatura dí n t re s u f le t s i t ru p . Da t o rit a in t e le c t u -
lu i trupul participa si e I 1 a d a ru rile s u p ra n a t u ra Ì e , I a viata
ha r u lu i.P rin minte particip a s i t ru p u l la c h ip u l lu i Du mn e z e u i n
om.
In minte avérm exprima t a in t r-u n f e 1 in s a s i p e rs o a n a u m a n a c u
to t ce tine de ,-:a.Cultiv a re a in t e le c t u lu i e s t e dei o in d a t or i r e

ili //
m o r a la .Desigur, inteligenta sau in t e le c t u l rp re z e n t Ia 'toti oa-
n e n ii ,varíaza ca , posibif it a t i s i c a ro a d e . T o t i o a 4 e n ii s u nt
i nze str ati cu acest dar a l p u t e rii c u n o s c a t o a re s i t o t i s u n t
d a tor i sa-si cultive int e le c t u l. P a ra b o la t a la n t ilo r e s t e ed i f i -
ca toa r e in acest sens;nu e x is t a n ic i u n o m c a re s a f ie )-ip s i t de
tala n ti .Fiecare este obtig a t s a -s i p a s t re z e s i s a -s i in mu lt e a s c a
t,a la n ti i (Mat. X X V , 1-4-30) .
RoIuI conducator a I n in t ii in v ia t a re lig io a s a si morala
i nr p lica cu necesitate dat o rii s p e c ia le f a t a d e in t e le c t . Da c a omul
tr eb u ie sa stie pentru c e t ra ie s t e s i c e u rma re s t e , a t u n c i el-
tr eb u ie sa-si cultive a rc e s t e p u t e ri c u n o a s c a t o a re a le
f
su fl etului.se impune in s a o re z e rv a ; o ric a t d e p re t io a s a este
cu n o a sterea,ea nu este e g a la t o t u s i c u mo ra lit a t e a . Mo ra lit a t ea
i r np lica cunoastereardar c u n o a s t e re a nu este totdeauna
m or a litate.Numai adevarat a c u n o a s t e re in p lic a mo ra lit a e t e a ra deva-
r u l si conformarea cu eI.
1. a)O prina indato rire f a t a d e in t e le c t (min t e ) e s te de
n a tur a profilactica:a fo lo s i' t o t ceea ce este necesar pentru a
V , ' t re b u ie s a t in e rn rn in t e a d e p a rt e de
tu lb u r a r ile pe care pro v o a c a d ro g u rile , a I c o o lu I , s t re s u l , p l a c -
er ile nesabuite,surmenajul, e t c . T o t p rin in d a t o rire p ro f ila c t i c a
I i ntele g ern ferirea mintii d e t o t c e in s e a mn a n e a d e v a r, ' t re b u i e
com b a tut tot ceea ce caut a s a a d e me n e a s c a rn in t e a , in d e p a rt a n d - o de
la ad evarurile fundament a l-e a le e x is t e n t e i u ma n e . Min t e a t re b u i e
fer ita de destrabalarea t ru p e a s c a , d e e p u iz a re n e rv o a s a , c e p ar a l i -
ze a za nunca spiritului.
b) O a doua indatorire p ro f ila c t ic a (n e g a t iv a ) este a nu
t-
f nic_ S_o_f a cumva si prin c e v a v it a l it a t e a s p irit u lu i, f a v o r i zand
I
tir a n ia unei inagini sau a u n e i id e i f ix e , o b s e s ia , p rin c a r e se
tu lb u r a insasi ref lectia. Re f le c t ia e s t e e x p rirn a re a rn in t ii. N u m a i
t o m u l are posbilitatea refle c t ie i a s u p ra p ro p rie i f iin t e . P a s iu n i l e
clc tot felul si ideile f ix e s t a n je n e s c s i n irn ic e sc p u t e re a de
r cfle cti a mintii omen e s t i. P e n t ru a e v it a t ira n ia id e ilo r si
no ti un ilor preconcepute t re b u ie s a t in e m c o n t a c t u l c u re al i t a -
tile concrete,sa verificam a x io me le c a re d o min a ra t io n a me n t e L e
no a str e,sa ne adaptarn la c o n c e p t iile a lt o ra s p re a Ie in t el e g e
m a i u sor.
T Vitalitatea spiritulu i s i a n in t ii p o a t e f i s t imu la t a prin

= c_u ll_ t_y_a_r_qa adevarului;nu t re b u ie s a f in c re d u ì -i, d a r t re b u ie s a ne
cu n o a stem pe noi insine , p u t e re a n o a s t ra d e c u n o a s t e re si de
r e fte cti e.La aceasta se g a n d e a S o c ra t e c a n d p ro c la rn a ca prima
:ih
i nd a tor ire: rtCunoaste-te p e t in e in s u t i t t , L a c u n o a s t e re a de
sine (recomandata de Socrate, Pitagora, Seneca, Marcus
Au r e liu s,S fintii P arinti) s e a ju n g e p e d o u a c a i:
t a )examinarea de prev e d e re a re lo c I a in c e p u t u l unei zile
de m unca,la inceput de dru rn , d e a c t iv it a t e ;
b)examinarea constj in t e i d u p a s a v a rs ire a f a p t e lo r a re loc
unei zile de mu n c a s a u p e rio a d e d e a c t iv it a t e ;
F Ia in cheierea
Aceasta examinare pre s u p u n e o c e rc e t a re
o a r e . Este
d e s in e
mare lucru cand c in e v a p o a t e s a c e rc e t e z e p e s in e
n e p a rt i n i t -
cu
I ne p a r ti nire;o astfel ,de ce rc e t a re ii d a p o s ib ilit a t e a cunoasterii
E, sin e i proprii si unei init ia t iv e e f ic a c e .
2 .Mentinerea vitalitat ii s p irit u a lu i irn p lic a si datorii
pp z.i ti .V e ---fqÈ e .-.dq-.- i-n-t-eel c -! ; o p rima d a t o rie de acest f e1 este
pu r :i f i r;area tle p;rtlmi(sgrir : it u a . l; r) in s e a mn ; r t rc c e re a p rin rati-
[:

I
IF
I
i1.
un e a tuturor conceptelor n e s a n a t o a s e , a p re ju d e c a t i J -o r 4 n a s o -
fi sm elo r , examinarea acesto ra si in c le p a rt a re a I o r. P u rif ic a re a
sp ir itua ta propriu-zísa ca re s e re f e ra l-a e x a me n u l c rit ic al"
pr e ju tl eca tilor nesanatoase c o mp o rt a t re i e t a p e : re f le c t ia , ju d e c a t a
si r ati on amentuÌ.
R efl ectia consta in cu lt iv a re a a n a l í z e i, ' t re b u ie d e z v o lt at a
pu ter e a de reflectie si an a liz a min t ii. I n t o a t e ju d e c a t ile tre-
bu ie sa punem logicul.Dar pe n t ru a c e a s t a t re b u ie a c o rd a t a a t e nt i a
cuve n ita j.nstructiei religio a s e . Nu ma i p rin t r-o in s t ru c t ie rel i -
gio a sa s anatoasa si bine su s t in u t a p u t e m a ju n g e la o p u rif ic a r e
sp ir itua la ,Ia eliberarea rn í n t ii d e p re ju d e c a t i, id e i f jx e , c o n -
ce p ti i nesanatoase.Intructia re lig io a s a is i a d u c e ro a d e le numai
da ca e ste insotita de o viet u ire v irt u o a s a .
In structía in sens g e n e ra l imp lic a n e c e s a ru l, u t ilu l si
p la cu tul.fnstructia religioas a in s c h irn b , imp lic a c u n o a s t e re a l.ui
Du m n e ze u si adevarul revela t rin s u s ire a a c e s t u ia si t ra n s p u n e r e a
lu i in v iata.Instructia reliq io a s a imp lic a s i o s e n s ib ilit a t e a
cr e d in cio sului fata de adeva ru rile re c u n o s c u t e s i in s u s it e . A c e a s -
ta i nse amna ca instructia re lig io a s a n u p o a t e f i in a f e rra cre-
cìi n tej . fnstructia religioasa p re s u p u n e c re d in t a c a o rg a n de
r ece p l- a r e a adevaruritoi re li. g ià a = . ii c a p o rò n il-it a t e d e a c le z i -
u n e .la r acestea.Instructia r e lig io a s a g s t e - o c u n o a s t e re a a d e v a r u -
l ui cl ar si o rìare posibilitate-p e n t ru , , , ' id t " ù a ru r j-le re lig io a s e . Ea
i nip l ica cu necesitate vietuire a c o n f ó r: m a c e s t u i a c le v a r. I n s t ru c ; -
tja r e lig ioasa facuta tedrne in ic d is c ip lj. n e a z a a t a t min t e e r c a t si
si n r t i r ea fl si mobili zeaza v o -.ti t t a p e li n ia b in e y t u j . Din a c e ar s t ; r
pr - jci.na ea jmpljca apoi or€ lo c L rD. : ì re ac le c o n n t jn ú * ' n u rif jc n rc rli:
;;r r ti r nj.La i pur:.ltjciar:ea spi rit u a J a g t d e p a t imi f a c a p e l { lx o t r e ' _ =
irr:l-r-' _ì_U r-_$=oj_eìfìqlL_l_de_7_i_q5-t_\r_r-_T1tr:.]9p_q-=i t.lt9_e_|L1i--T_s_'-r5 __.5_i-1,irÌ_r s i .r I rc:
,:;iìÌ^ti r lidacti ce al e V echi ul -u i ' l' c s ; t a in rc rrt .
D e cul-tivarea intelectu lu j p e ljn ia b in e l-u i t in o s e rje cle
Vi _UL fr t_ i.P rina dintre aceste e t , c u l. u c ra re e f ic . ie n t a a s u p ra mrnt i i
cr cr lin cio sului este -__i_tLe ] _ e ! e , r-Un e a . . V irt u t e a in t e le p c iu n ij. criì
c:un o :;cu ta si in vechime si e ra s o c o r-it a v ir+ . u t e c a rc lin a la . A c e a s t a r
vi r - tr - r te si-a pastrat IocuI in t r: c v ir: t u t ile c a rd in a lc s i . i. n c r c -
:.;t- i t'tj - :;nr.Increstjnj.sm,inszr,toa t q v irt u t j L e c a rc lin a le c lo b e t n c J e s cn o i ,
c.:o n ti nu turi si nuanante I e g a t d c le c u n o a s t e re a si iu it ire a tuj
f) un ìn( ) ze u si cle iubirea seme n u lr-ri. T n s c n s c re s t in , p ri n v i rt u t c a r
in $ r : le 6 r ciunii j,ntelegem ata t c u n o a s t e re a b rfin e lu i cat s j i nf an-
tu ir .'ci t 1 .ui pr:in mijloace po t riv it -e . f n L e ì e p c i{ n e a p re s u p u n e ra t j r r -
Il €) .ì u n j ta cu constiinta dre a p t a . Un it a c u a c e a s t a in t e L e p c iu n ea
tr e r :uie sa prezideze savar s ire a o ric a re i f a p t e b u n e s i c le a c e e a
eA tr e b u ie sa stea in fru n t e a t u t u ro r a c t iu n ilo r n o a s t re de
cu n o a ster e si vietuire c re s t j. n a . I n t e le p t u l a re a d e z iu n e la
b in e ,cun o aste binelerdar in acel
ale c.ye si mij-loacele potrivite .per
tur a vorbeste adesea despre c É f é
vie tj i prin virtutea intele p c iu r
aIe Ve chiului Testament ( P ro v e rb e , E c le z ia s t u l , rn ? e le p c iu n e a Iui
So lo m o n ,Itrtelepciunea lui Is u s S ira h ), Ma n t u it o ru t Insusi p o run -
ceste oanenilor sa fÍe in t e le p t i: " F it i in t e J -e p t i c a s e rp ii si
Ir r a n zi ca porumbeiit'(Matei x , 1 6 . P ird a c e ro r lo f e c io a re ne in-
de a r n n a la o continua t re z v i e in v ia t a n o a s t r: a si La
.in tele p ciu ne(Matei xxv,r-Lz ). s f . A p o s t o r paver d is t in g e in t r e
in tele p cl- unea trupeasca (i. c o r. i, i2 )s i in t e ie p c iu n e a lu m i i

,/l
,'li

li,
E

$
ace steia ,pe'de o parter s i in t e le p c iu n e a c e a d u p a ' Du n n e z e u p e d e
a lta parte( f.Cor . L ,19 ' 2 4 ) . f n t e le p c iu n e a t ru p e a s c a u rm a r e s t e
nu m a i satisfacerea pla c e rilo rra in t e re s e lo rrf a ra a avea vreun
scr up ul in fixarea scop u lu i s i a le g e re a mijlo a c e lo r. f n t e le p c i . u -
n e a c ea dupa Dumnezeu nu re c u rg e I a p re f a c a t o rie ru n e lt lri, min c iu -
n a r e tc .;ea respinge toate mijlo a c e le c a re s u n t o o f e n s à a d us a l u i
D um n ezeuro atingere a dre p t a t ii s i d ra g o s t e i f a t a d e a p ro a pe l e .
S ub forrna negativa , in t e le p c iu n e a o p re s t e p e c re c lin c io s de
I
- v ie t u í re c re s t in a ; o p re s t e pe
;i e ro a re rd e Ia mí n c iu na si
: c a z u rile s in c e rit u t g le v it a r e a
<l
: iu n e a n e c e re s a p ró c u p a m d e
. n ia b in e lu i, in f ra -Rq ià n d im a g í n a -
ti i l e ster:ile,tendintele, s p re re v e rie s t e a rp a si dezvoltand
r efl ectia.A stfel inteleas a rin t e le p c iu n e a in s e a rn n a g a n d ire dreap-
ta,da r si viata morala c o re c t a . I n t e le p c iu n e a cea dupa Durnnezeu
este o virtute si nazuies t e v irt u t e a . f n t e le p c iu n e a t ru p e a s c a n u - i
vi r tu te ci placere si g o a n a d u p a p la c e re . f n t e le p c iu n e a adevarata
o p r e ste pe credincios d e I a t o t c e e e a c e p o a t e v a t a ma g an d i r e a
co r e cta si dreapta vietu ire .
Din intelepciune decurg o ser 1e cle
vir tuti :docil-itatea(prinirea d e L a a lt ii n a i in t e le p t i a unor
sf aturi sÌ invataturi ) , p re v e d e re a ( e x a rn in a re a d in t . imp a t u t u r o t
pie d icil-or ce 1e p u t e m in t imp in a pe d ru mu l savarsiri i
bin e u lu i ) , circunspectia ( p rin c a re n e d a m s e a rn a d e t o t compì"exul
de imprejur:ari' in ca re s e v a d e s f a s u ra o a n u mit a actiune
m o r a la),paza buna(pentru a n u c a d e a in c u rs e le is p it e J . o r).
tmpótri'va int:_e*!_e p c iu n ii s e p a c a t u ie s t e p rin :
-imprundentà f- èè re z u lt a d in t ra ire a 1 à v o ia in t a mp : lar : i i ;
-qraba cu care a c t io n a m, f a ra sa fi p a t ru rrs bilrc
nr o ti vele,scopul si mijlo a c e J . e a c t iu n ii n o a s t re .
-ilrdifererrtéa fata d e a d e v a r c a re s e a ra t a in d is p r e t u l
I
cultur ii inteldctualg;age s t d is p re t ma i poate avea lo ò si
pr :i ntr-o unilaterafùfl8f,ata d e o a n u mit a id e o lo g ie a v e a c u iu i .
A titudinea coreicta f a t a d e c u lt u ra n e -a f o s t t e o re t i z at a si
p i\du ita de S f .V asite c e l Ma re in lu c ra rr: e a : rrCa t re t in a ri" ( Ìi F À c
- i n .i ) . r , ') Fc)\)Interesul p e n t ru c u lt u ra , a la t u rÍ d e in t e re s u L ilentlr.r
vaio * i 1e rélÌgioase n e -a f o s t a ra t a t d e s c o lile c a t e h e t ic e , c u
J r na r ii dascali ai vrem ii: ' t Ch ip u l g n o s t ic u l-u iil d in g a n d ire a l-ui
C l - em ent A lexandrinul es t e e d if ic a t o r in a c e s t s e n s . P e n t ru in t e l e -
ge r e a corecta a dialogulu i d in t re c u lt u ra s i c re d in t a , ra t iu n e sj
r elig ie,de un real folos . s u n t lu c ra rile a c e lu ia s i a u t o r t ' P r o t r e p -
ticu lr r , rrP edagogul rt , rrS tro ma t e le rr .
B iserica a incurajat in t o t d e a u n a e d u c a t ia in t e le c t u a la si a
-|I vazu t in cultura(in cultu ra a d e v a ra t a ) o c re a t ie a rn in t ii o m e n e s -
ì ti calauzita de harul du mn e z e ie s c . A s a s e s i e x p lic a d e c e foarte
m ulti din marii savanti ai lu mii au fost si oameni
.I r elig iosi.Literatura fi lo c a lic a , I a t o t p a s u l, f a c e re f e rire l-a
I
I in tele pciunea dupa chipu l lu i Q u mn e z e u , la in t e le p c iu n e a ín care
ga n d irea dreapta este im p le t it a c u v ie t u ire a mo ra la . -f'
A,
/
a
.. '!'tg;y4,*D,
'!'T.I
II.DATORIILE FATA DE VTATA AFECTIVA --3."
f
S intirea sau a f e c t í v it a t e a e s t e o a lt -a p u t e re a sufel-
tu tui omenesc.P sihologia in t e le g e p rin a f e c t iv it a t e atat senza-
F
l,

/7
r
I
tiile de placere,de durere c a t s i e mo t iile si s e h t ime n t e le , p a s i-
u n n ile ,te m peramentul si in c lin a rile . A t it u d in e a p mu lu i in v iz r t z r
e ste in mare parte dictata d e a f e c t iv it a t e , s a u rn a i e x a c t ,e a
im p iie a afectivitatearadica ra c e a l-a s a u c a ld u ra c u c a re c in e v a
i m Èr a ti sea za o anumita idee. Du p a p s iln o t o g ie , in a f e c t iv it a t e int r a
si i nsti nctele.P sihologia m o d e rn a v o rb e s t e s i I a o m d e in s t in c t e.
In ceea ce ne p riv e s t e , p J -e c a n d de Ia c u v in t e l e
Scr íptur íi r afirmam ca omul n u t ra ie s t e p rin in s t in c t e , ' o mu l este o
fiin ta r ationala,el trebuie s a s e rid ic e d e a s u p ra in s t in c t e lo r
d u p a ca r e se conduc anirnal e le , ' in s t in c t e le I a a n irn a le re p re z in t a
ce e a ce este ratiunea 1a om.
D espie instíncte,in m o d re a l, in in v a t a t u ra c re s t in a nu se
p o a te vo rbi;rornul e o fiinta ra t io n a la , ia r f a ru l lu i c a la u z it or
si con d u cator este ratiun e a , n u in s t in c t u L . S e poate v o rb i de
p o r n ir i instinctuale la o m a t u n c i c p n d p a t in a p la c e rii d e vi n e
d o m ína n ta.Uneoriralergarea d u p à p la c e re d a imp re s ia c a onul e
sta p a n it de atat <le mult íns t in c t c a t s i a n ima l-u l. Da r s i a n imal u l
ae o l i mita in satisfacet: e a in s t in c t e lo r. L a om este o goana
ter ib ila dupa placere. Intal n irn la o m u n e o ri o d o rn Í n a t ie a pl a -
ce r ii care nu e normala.De a c e e a n u v o m v o rb -i d e s p re in d a t o rir j.
f a ta de instinctele noast r: e . Du p a c a d e re , f ire a o rn e n e a s c a s-a
pe r ve r ti t foarte mult.P ervert ire a a c e a s t a a a d u s n u n u ma i ru p e r e a
ò o m $ n iu n ii onului cu Dumne z e u ,c i s i u n c le z a c o rc ì i n t re -. ; u fle L si
tr u$ , i - ntr e rninte si simtur: i le t r: u p e s t i; a a d u s u n d e z a c o rc l in tr : e
o m si creatie. Dar dezacor< lu l a c . ' c s t a A re c o rc s p o n c lc n t j n J :j r e ;r
umanal eilergarea omu"[ t t i c ì u J ra 5 > J " z rc e ri-. Du p t r S if . M; r x j m
M a r tur isitorul, in f-irera-rome r-ì e a s c a , c lu p a c : e rc le rc a p ro t ()[ )irr: jn t j. ] o r i t u
ap a r u t acele af:cctqr,ca tr<:b lrin t c a J c : o rn u lu i. jlr re llt iile lu j cu
cr e a ti a,cu Iuffi semcnii; ir a ; . ra ru t t rc b u in t a c lc ; ì n r; u ì c . ì , tr c -
b u in ta cìe sornn, de d i verti sment, j,ncLusiv r'ìccesitzrtile
s;e xu a le .Aceste af:r-.cte fac lro s iL rilit r' < -: la t ia < lmu lu i c L l c rc rat - j i r
va zu ta.Pa timile r;unt satis l rt c r-. r: c í rd it rc o l-< > c le limit . r a ; rc r: r ; , 1 - o l :
tr e b u in te.t)e exenplu patirna l; r< ; o mic , lj.irrs r-' i. rn rn s; ,;ri. it is f . a c e : rc ir L u l o r -
po fte d incolo cle pragul ac ì n is ; n t t e s t e c o n rla rn n a l; i 1 ; r n ic i re . ì -at i i r
sexu a la , dar ea este ingr:ac ì i. t a j n s c rt s u lc ; r t re b u ie s re ì a ri l. -rir . lo < ;
nu m a i. i ntr-un cadru corect, in c a c . lru J - c a s a t o rie i; c ì a r s i in ? ì cc : ; t
ca d r u se ì.rnpun anun i te limita ri , a t rt . i n e r' ì , rr: t irrc ri . l' a t imil-e s n n t < ;
ale r g a r e a omului- clupa nimjc , o r; c f t c d r-rp a p le rc ; e re c iì re n ic io c ì at a
nu - si gaseste total-a s; rt is f a E e r: e . Ct mu i e rs ; t e p c lrn i t spra
p la ce r e .Pa rintii vorbesc rlc s p rc ro c a ra c t c ru l a . lu n e c o s ; a l- f iri i
u m a n e <ìupa caclere. f ntrupandu -s e , |li u l ] u i l)u n rn e z e u S -a f acut ()n1
a se m e n e a nouarafara cìe pacat . A lu a t c u S in e s i a f e c t e l. e ire p ro s a -
b ile ( n e vo ia de hrana,de o c lih n a r, e t c . ). Da r L a llris t o s afectele
i r ep r o sa b ile n-au putut nic io d a t a t re c e d in c o lo d e g l: a n it e l e
a d m ise sp re a cleveni patimi. S e a ra t a d e c i c a s u b ie c t u l este acela
ca r e tr e b uie sa tina in frau s i a c e s t e t re b u in t e . F o ru l c o n d u c a to r
aI om u lu i este rnintea.Intru p a n d u -s e si je rt f in d ú -s e p e n tr . u
n o i,M an tuitorul a adus ma n t u ire in t re g u lu i n e a m o me n e s c . U n
a sp e ct esential aI rascump a ra rii if c o n s t it u ie re s t a u ra re a si
i nn o ir e a firii umane alaturi d e re s t a b ilire a c o mu n iu n ii o mu lu i c u
ii D um n e ze u .P rin Flrjstos onul a d e v e n it n o u , S -d in n o it t o t a l, s i ca
sufl et si ca trup-.Roadele ra s c u mp a ra rii t re b u ie sa si le in su -
se a sca fiecare prtigt har,cred in t a s i f a p t e b u n e (rn a n t u * re a s u b iec -
tiva ) .In apele B ol crzului,l{ris t c ú p a f t ru n d e in a c la n c rrl- d e t a in a al
om u lu .i si astea:'ta ca pre z e n t a Y u i a c o lo s a f ie s e s iz a t a de
II
a<IL'
't
rl
r.f o m ( cu 'F'=orrl"u., Diadoh ar F o t ic e ii s i u a r/ " u A s c e t ic u l), d ia v o lu I a
fost ir npins spre P erife ria o mu lu i; o n u l / a rb c a p a c it a t e a a c u m s a
r e ziste isP itelor, P oftel or s i p la c e rilo r.
l Atunci cand vorbim d e s p re d a t o riile f a t a d e v ia t a a f e ct i v a
i ntele g e m datoriile ce I e a v e m d e a n e re in n o i c o n t in u u f iin ta si
via ta noastra in Hr-j s to s , { e a f a c e c a t rn a i p e rme a b ila f i r e a
n o a str a fata de lucrarea lu i { f ris t o s p rin Du h u l S f a n t . V o rb in d de
d a tor iile fata de viata a f e c t iv a in t e le g e m e f o rt u l p e c a re t r e -
bu ie sa -I facem in disciplina re a s e n s ib ilit a t i i n o a s t re , in s ub t i -
e r e a ^um anului pentru a fi c a p a b il d p h a rq J -d iv in rd e a p re in t a r n p i -
;L na n d ìte rea pacatutui in no i. + ' -q , lX , 2 " 9 ^ t l,
D atoriite fata de af e c t iv it a t e in s e é d f rú a in d e mn s p re vi a t a
vír tu o a sa .care e o p u s u l d ire c t a l- v í e t i í a f e ctive
intelega n d I u c ru rile rv ia t a c re s t in u lu i se
i de zo r d o nate.A stfel
in scr ie intr-un urcus cont in u u s p re Du mn e z e u rs p re s e rn e n ' i s i spre
s t u i u rc u s a u lo c si c a d e ri; d e s p r e
+ )a n S c a ra ru l í n t t s c a ra rr.
t1 o n u lu i, c a p rima in d a t o rire negativa
rq e re a c u c la rit a t e in t re t re b ui n t e
in t re p a s iu n i s i s e n t ime n t e s u pe r i -
I
si pacate.Aceasta d is t in c t ie ne da
si te m eiul de a ne feri s u f le t u l d e t o t c e e a c e -l in t in e a z a in
r 'l r ".r fÈp ." Durnnezeu'lin rela t i i L e c u s e rn e n i i .
I r A doua indatorire neg a t iv a c o n s t a in a n u d e s c u mp a n i cu r n v a
sen sib ilitatea fireasca p rin t r-u n e x c e s d e p la c e ri. S e s t ie ca
su g e sti a spre pacat poate v e n i p e c a l-e s imt u rilo r e x t e rn e . I m p o -
tr iva sugestiei,a ispitei s p re p a c a t , d n € a p à rÉ m p rin t r-o pu=u
a ten ta a s imturi lor. P en t ru a e v i. t a , c o mp l ic a t i i 1 e c a u z a t e de
im p r e siile subS onstiente t re b u ie s a p ra c t iè a m p u rif ic a re a conti-
n u a de patimi, interzicand o ric e c u rio z it a t e in d is c re t a si facand
tace r e l-auntrica jn jurul a min t irilo r nesanatoase.E n e c e s ar a
pu n e frgu eplanurilor nes o c o t it e a le ima g in a t ie i si f a n t e z iei , a
r e fuza sà gandesti Ia cee a c e n u t re b u ie s a f a c i.
virtutea sensibif íze a z a s imt u rile . A n in t im a ic i , in gcest
I
sen s,r oadele eficiente ale c u mp , a t a rii c a re a re c a ro l s a f ra n e z e
sen za ti i l-e de placere si s a s t à v ile a s c a p a t irn ile . S c o p u i imed i a t
al cu mpatarii este rnentin e re a t re b u in t e lo r f ire s t i in g ra n ite L e
l or ,pe n tru ca orice pati ma e s t e o s e t e d e in f in it ; d a r a c ea s t a
g o a n a dupa infinitul ce n i-1 p ro p u n e p a t irn a n u a d u c e n ic io da t a
sa ti sfa cerea omului.In pat irn a n u e x is t a g ra n it a ; p a t ima in c e t e a z a
::.i or i p r in infranare(din pa rt e a in imii a s í mt irii, a v o in t e i), or i
pr in pierderea fortel-or fiz ic e re s p e c t iv e . A t e n t ia n o a s t ra t re bu i e
sa fie mereq indreptata as u p ra s e n s ib ilit a t ii, c u m s p u n e Dia d oh a l -
Fo ti ceiii.Caiaul spre pacat este dat de satana p rin poftele
tr up e sti .
p r ima indatorire p o z it iv a fata d e v ia t a a f e c t iv a este
p u r Èi .f j carea sensiniÌj,..t-a! f i , ' a c e a s t a in s e a mn a a v o rb i d es p r e
.'i,1.
::.'Î i,- "fr r i "" rJ--u"f ftt"iriiH€- lo t c e e a c e -l- in t in e a z a . P a t ima n u t i n e
"d nu m a i de trup,ci si O{ !!ir it , ' d a r e a . e s t e imp a rt a s it a si concre-
ti zata prin trup.À v o rb i de p u rif ic a re a s e n s ib ilit a t ii
llfi
in se a r n na,pe oa lata treapta a in t e le g e rií , a v o rb i d e p u rif ic a r e a
fr+- de pa ti ni i.n care e prezen t s i s u f le lt u l s í t ru p u l. S f a n t ii Parin-
ti spu n ca h;tina are loc a t u n c i c a n d n in t e a s e ris ip e s t e in c a l e a
L

si m tù r ilor/Gr prinul '(Jec t a l p u rif ic a rii d e p a t in i este ce1 al-
F;f''
'í:tà a d u n a r ii nintii din ilnpra s t ie rile e i. a v o rb i d e p u rif ic a re a de
t:
:p

if,n
I
fl
I
pa ti m i inseamna a vorbi d e a s g c z a , c a ; re s e o . , rp à cu c o n t in u a
pu r ifj - car e cle patími si,in a c e la s i t irn p , c u a p r-in d e re a s i c u p rind -
e r e a vi r tutilor. .
Asceza are un loc cu to t u l imp o rt a n t in p re g a t ire a s i re al i -
zar e a ur cusului duhovnicesc a I o mu lu irla c a p a t u l c a ru ia s e re al i -
ze a za u nirea sufletului cu Du mn e z e u . P e t o t p a rc u rs u l acestui
u :r cus tr y 'ebuie sa . f ie pre z e n t a p a z a g e L n d u rilo rrn u mit a de
Sf .p a r in tìÍ trezvia.Nunai c in e a d e p rin s s i d e p u n e e f o rL u ri sa
d e p r in d a purificarea intelege in s e rn n a t a t e a a s c e z e i. Da r asceza nu
e s'te u n apanaj af calugarilor, c i s e a d re s e a z a t u t u ro r c re d in c io s -
i l or ,fie ca r uia dupa daruril-e s i z e s t re a lu i. A s c e z a e s t e o s tr a -
clu ir e co ntinua de elíberare d e p a t irn i, d e d o rin t a s i re a liz a re a
v1 r tuti i .
Spr ijin eficace prirne s t e o mu l in d is c ip lin a re a s e n s ib ili -
ta ti i si purificarii d e p a t irn i d in p a rt e a ru g a c í u n i i
co n ti nu e r dintr-o lectura b u n a , d in p a rt e a re f le c t ie i t e o lo g i c e
p r e lu n g ite si continue Ia c u v in t e le lu i Du rn n e z e u .
Un att sprijin i1 pri me s t e c re s t in u l d in p a rt e a p o s t u lu i
an u ìne postul de bucate si p o s t u l c a re e s t e s i re t in e re de la
fap te r e lerde la irnaginatii s t e rile . f n t re a g a a s c e z a a re in v e d e r e
- i- n pr in u l rand, disciplinare a s e n s ib ilit a t ii ,dar si a s c u t ir e a
m in ti i spre cele dupa Du mn e z e u . Ca e x e mp lu a v e n p e s f in t ird ar
in a - in te de toate pe Mant u it o ru l Hris t o s . A v a n d in v e d e re t oa t e
a ce stea ,asceza devine o prec u p a re d e c o n t in u a d a lt u ire a c h ip u l u i
l.ui llr istos in noi, in care e c u p rin s a s j. p a z a g a n d u rilo r si
cc.r r .r ti nu zrpurif icare de patl mi s i c re s t e re in v irt u t i.

III. DATORIILE FATA DE VOTNTA


Cu ajutorul ratiunii o mu l c u n o a s t e re a lit a t e a ' d in jur u l
sa u , cii- n irrÉ eriorul- sX u si s e u rc a s p re Du mn e z e u ,c u min t e a lu n ri n a r -
ta tle ha r. P rin sensibilitate o mu l. a d o p t a o a t it u d in e . in t e rp re ta -
ti var f a ta cle realitate.Iar p rin -it q jn lA ontul adopta f ata cìe
r :ea l- it.r te o artitudine reac t iv a . Cu a ju t o ru l v o in t e i. o mu l- s e a I n - -
seAza se real-izeaza.V ointa e s t f o rt a d ir-ra mic a c e = -l la n s e a z a pe
o n r in a jn te.V ointa are rolu l- d e c o rn a n d a in a n s a mb l-u l p u t e rilor :
su fJetesti ,dupa ce nintea a o f e rit a c e s t e ia t in t a si mijlo a c e l e
pe n l- r u atingerea tintei . p rin v o in t a o rn u l p o rn e s t e spt:e
l ) un r n e ze u,spre aproapele si c h ia r: s p re s ip e a p ro p rie . I n t r-u n
-
f cl,vcr i nta este insusi eul n o s t ru in a c t iu n e . Db d s irn t ire a e x p Li c a
si e>lp r ima temperamentul rv o in t a re a l- í z e a z a ' in s u / r c a ra c t . er u f
no str u.
Im portanta vointei se v e d e s i d in a c e e a c a rin c o la b o ra re cu
h a r u l , ea este f actorul- m o t ric e in ma n t u ire a o mu lu i , d e o a ^ r e c e
m an tuir e a e un act de voi n t a , d e lib e ra d e c iz j. e a o mu lu i sl de
r Xsr r u.,= l-a chemarea lui Dumn e z e u . S e ma n t u ie s c n u ma i c e i toi si
cle p u n eforturi in acest sen s . Ha ru l lu c re a z a ma n t u ire a imp " "re u n a c u
voin ta omului.Raspunsul l- a c h e : n a re a 1 u i Du mn e z e u c a t re rn a n t u i r e
r e vin e o mului. Cultura intelec t u a l-a d a n u ma i a p t i t u d in e a . Da rr c e e a
ce vr em s a realizan depinde d e v o in t a c a re e s t e e l-e me n t u l d in a m i c
a I sufl etului. Indreptarea s t a t o rn ic a É p re b in e s i me n t in e re a in
aceasta ipdreptare tin de vointa, ca pUtse.teeq____E_u€1g_t_Casca de a
. V o in t a d o b a n d e s t e f e rrn it a t e pr i n
e xe r citi u, ef oturi perman e n t e , u n e o ri- o b o s it o a re . rt Nu o r] . c] . n e
zice :D oa mnerDoamne,va intra in irn p a ra t ia c e ru rilo rrc i cel ce va
f a ce voia Tatalui meu Celu i d in Ce ru ri" (Ma t e ' i V t rf , 2 1 ) . De a i c i

,fr )-
tl
',
I

im p o rtanta cu totul deo s e b it a a in d a t o riril-o r f a t a d e v o int a , d i n


p u n ct de vedere al Morale i c re s t in e .
I
# p o zitive
Fata de vointa av e m Í n d a t o riri n e g a t iv e si in d a t o r i r i

1 . IndatorÍriIe nega t iv e
.f a)o prirna indatorire n e g a t iv a f a t a d e v o in t a e s t e d e a o
I fer i de tot ceea ce ii p o a t e d imin u a p u t e re q s i ii poate Qmbri
d ir e ctia eí spre bine,s i ? J n u me : a f e ri v o in t a d e s u rme n g j intens
,!r si d e folosirea nerationa la s a u d e e x ig e n t e c a re v iz e a z { placer-
l ea , p ofta.
',, b)a doua indatorire n e g a t iv a c o n s t a in a o f e ri de imagini
si idei fixe,de orice a r mí c s o ra p u t e re a v o in t e i; n u e ma i putin
I ad e varat ca desfigurarea v o in t e i p o a t e fi p ro v o c a t a si de anunite
b o li psihice : astenie, neu ra s t e n ie , n e v ro z a , s a u d e v ie ri t e mpe r a m e n -
lii
tale .T emperamentul poat e a v e a u n ro l imp o rt a n t ra t a t p o z iti v r d a r
ft m ai ales negativ.
2. Indatoririle p o z it iv e
a)omul trebuie sa d g v in a o m d e c a ra c t e r, ' a c e a s t a ins e a m n a
ll
A
sa- si intareasca vointa f le I in ia b in e lu i. o mu l d e c a ra c t e r este
Ìl
o m .u1 de vointa.V ointa e d t e a c e a f a c u lt a t e a s p irit u lu i uman car<r-
dí omului posibilitatea s a s e I a n s e z e ia n in t è a sa,sa ia s a in
t, in tampinarea altuia si s a ! 4 ln e e jrg as p re o t in t a p re c is a . A $ e v e n j o m
$
x d e ca:acter inseamna a- t i[ n t a ri s i p e rf e c t io n a v o in t a iri. L ; ) t 4 ( , L , j r u ! - . r ,
b)Iuminarea.intarirea s i p e rf e è t io n a re a v o in t e ; 1 ú mrn a rea sI
I
o teti r ea vointel pe Lin ia b in e lu i in s e a mn a :
-studierea temeinic a a d o rin t e lo r n o a s t re s i a in d a t o ri r i l o r
É
n o a sE re,'
-ascultarea de ra t iu n e c a d e u n f a r c a la u z it o r a L tu t u r o r
I
a cti unil-or noastre;faruI l-u rn in o s a l u n e i ra t iu n i sanatoase poate
[' f i p entru vointa un carrn a c i d e s t o in ic , '
c)pentru a ave a o v o in t a d ire c t io n a t a pe linia
b in e lui,P arintii fitocalic i re c o n a n d a a d u n a re a min t ii clin irn-
pr e _ q_t-ie_,E _Lle__e-i,'ace ainsst a e a n n a a t e c u n o a s t e b jn e p e t in e i n s u t i
si in acelasi timp a-ti f ix a u n s c o p p re c i4 a t t u t u ro r- actiuni-
fo r .cunoasterea dó sine n a s t e s t a É n ire a d e s in e -. s t a p î n j r e a cic
+ sin e creste sau ldgs c re s t e d u p a imp re ju ra rile in t e rn e si
;:.
e xter ne.De aceea stapanire a d e s in e p re s u p u n e s i rn u lt a e d u c a t i e , o
e d u catie niciodata inche ia t a . S f . A p o s t o l P a v e I s p u n e : rrCe I c a r u i a i
se pare ca sti ne c l in t it s a ia s e a ma sa n ll 6' 3 r 1 2 r(t 1'
Co r .X,L2) .S tapanirea de s in e a re d a ru l d e a t in e in c o rr. la t a v o j . n t a
p e drurnul spre scopul f ix a t d e ja c u a ju t o ru l min t ii . s t a p a n n j - r e a
d e sine ete mult dirnin u a t a d e re v e rie , d e ilu z ii, c u c ; ì r(: a d e s e a
onul se simte bine.Un a lt d u s ma n a l s t a p a n irii d e s in e estc
d e scurajarea - care ad u c e t ris t e t e ; ia r t ris t e t e a a d u c e s la b i r e a
vo in tel. De aici dictonul: r' la b o r o rn n ia v in c it imp ro b u s rr ( m u r t c a
star u itoare invinge totul).
S tapanirea de sin e n e c e re s a n e lu p t a m c u p o f t e le si sa
r e zistam lor.De aici o a lt a v irt u t e a ju t a t o a re p e n t ru stapanirea
d e s ine(si deci pentru v o in t a ) - c u mp a t a re a p riv in d f o ios i r e a
b u n u rilor materiale,dar s i p riv in d d o rin t e le si a s p ira t iile ,m a i
ale s cele nesabuite. E x c e s u l a d u c e t o t d e a u n a -. r-s la b ire a v o in t ei si
d e g r adarea sensibifitatii.S e re c o ma n d a c u rn p a t a re a c a in s t r u m e n t
n e ó e sar aI disciplinarii s e n s ib ilit a t ii o mó n e s t i. f n c a z u i voin-
tei,cumpatarea insearnn a s o b rie t a t e ; s o b rí e t a t e a g e n e ra la s i apgi
lr sob r ietàtea diferentiata d u p a d o me n ii: mo d e s t ié , e c o n o mie rc a s t i -
ètl

I
-5/ -
,D
t a te , r u sin e ;tr, smerenie , blandete , t a c e re , e t c
C um p a tar:ea este a jutata in lu c ra re a e i d e o t e lire pe I in . i a
b i n e lu i , a v ointei , de vÍ.rtutea b a r: b a t ie i . B a rb a t ia t in e d e v o in t a
s i ,Ia r an d ul ei,este efectul ime d ia t a I s t a p a n irii d e s in e ra l
c um p a tar ii.Barbati.a sau cura ju Ì e s t e o v irt u t e c a rd in a la p rin
c ar e bir u in pi.erlicile ce stau in c a le a in f a p t u irii b in e u ì u i si
r a b d a m cu tar.ie nenorocirite s i n e c a z u ril-e v ie t ii. B a rb a t ia are
r n a i nu lte forme,dupa domeniul . in c a re a c t io n e a z a :
-cura jul rnilitar ( er o is mu l )
- curajul martirului
Vi r tu tea barbatiei are d o u a f u n c t ii p rin c ip a le p e n t ru v o in t a
s 1 l_ n vta ta sulleteasca:
a ) n e g ativ interzice l e n e a rn e p a s a re a si tot ceea ce s la -
b este vo in ta
b) p o zitiv porunceste t o t d e a u n a s a n e d e z v o lt a rn si sa
i n tar ir n vointa.
Din b arbatie rasar o serie d e v irt u t i: s t a t o rn ic ia , re s e mn a re a
s i su p u n e r e a Ia voia lui Dunn e z e u , ma rin in ia , e t c .
Im p o tr iva barbatiei se p a c a t u ie s t e p rin : la s it a t e , f ric a , p re a
m ar e in clr a zneala,mània silof t a d e ra z b u n a re , in t ris t a re a conti -
n u a , falsa , etc.
U n r ol important in cultj. v a re a s t a p a n irii d e s in e , a v g , in t e , a
c um p a tar ii si mai cu seama a b a rb a t ie i p e lin ia b in e lu i îfta, ,{re
l e ctur a l 2u na,aJ-aturi de rugac iu n e . o le c t u ra b u n a la rq e s t e ' o t ri z à . -
t u l cultur a l si al sensibi.l ita t iÍ o mu l u i , o f e ra o h ra ia s p irit u a la
n e ce sa r a atat mintii,dar si s it n t irji d u h o v n jc e s t i s i- v o in t c i. o
l e ctur a br unarinseirnrra un prit -. t c n L ; u n , u n p rir: t c n f d e d ru mc t . i c , u t ' t
p r i eten l- a nevoj.e, care poate a rlu c e s i in s ; e ' rt r. i. n a re s p ririt u J -u ì , , d a r
s i l- in iste -intreqj.i vieti aì o rn u lu i.
Parintii f il oc;al-ici vorbcs;c acìesea de vi_r:!U_teA_LtezV_ir:! care
este rodul rugac j.unii,meditatj ci si lccturj i bune.Trczvia este
acea stelre de totala sensibili.tzrte si constiinta Ia tot (ieea cc
are loc jB t4g in:;uti,.in jurul. tau;este <; vjrtut<--' atotcuprìnzat-
oare, irrt.tlríiÈ.àtrr rlc . flaltf cl l)c tot ptrrcursul ur:cus;ul ui
duhovn j ccEc.I-a trazVíe nu noti ;r jutrge clecat prin pur i f i.carea cle
patirni;cel ,inrpati.mit nu arjr-rnge .18ft tre'/,vj e.O carte rea estc un
inamj c l{adres;a trezvj ei, caci ea impulsioneaza Ia
patini, pacate, acti.uni neqative.
La - tr:ezvi,c fqcea.al.:el .Sf ./Var;i1e cel l4are in Omi I i.a catr:e
t f ! "l l J î T e ò ) -]'l -ct t'i .t-$ i '," -Úì, r ec( ) m iìnclancl t j ncr il- or siì se asemene
..._"':_ |
àlbiiielorL care culeg numai necftarul din flori.
Ade va ru.l porite f i gasit -i. n t o a t e c a rt j-le s i in t o a t e d o rne -
n i ile d e activitate,dar trebuie s a s t ii s a -L c le s c if re z i si s a -l
i d en ti fici.Sf.V asilecel Mare n u o p re a p e t in e ri s a c it e a s c a c at
m ai m ulta f itosof i e si l it e ra t u ra , re c o ln a n d a d u -Ì e , in s a , s a f i.e
s ele cti vi , urmand un p::incipr'.u s ig u r: .
'Ir e zvia este una din teme l-e t ra t a t e p e } a rg j-n t o a t a lit e ra -
tura f i l ocaÌ ica . De altf el o ric e v i. rt u t e este un ro c i al
t r ezvi ei.Vir tutea,in general, a s c u t e v o in t a s i o f o rt if ic a pe
l i nia bin e lui.Lectura filocallc a u rma re s t e z id ire a d u h o v n ic e a = ò .
a in su lu i si adancirea trezv ie i in s u f le t . De a c e e a , B is e ric a a
p r etuit totdeauna lectura buna si n -a lin it a t -o la c a rt ile
s acr e r d a r a dat sfaturi privin d s e le c t a re a a d e v a ru lu irf ru mo s u lu i
si b in e lu i.
Vo r b in d d"e i nda+-cri.r:- f a t . a d e s u f L e t s i a n u me f a t a < ì e c e ie

-rJ I

'i r"ii
$
rd

tr e i p u teri al-e sufletului in t e le c t , a f e c t iv it a t e , v o in t a


M or a la crestina se opreste apoi si a s u p ra unor b u nú r i
spir itua le , fata de care cres t in u l a re a n u rn it e in d a t o riri.

$
{
. T N D A T O R I R I L E F A T A .D E
;
lr B U NURI L E S P I RT T UA L E
fiì
ONOAREA
I
U n prirn bun spiritual f o a rt e in s e mn a t I a c a re o mu l are
k'l' dr e p tut si pentru care are s i in d a t o riri este o n o a re a . No t iu n ea
de on o a r e a are sensuri rnult ip le : d o u a p rin ci -
j

l s u n t í n s a s e n s u rile
I pa le :
I a ) in
bu cu r a
i nteles larg - onoare a e s t e s t ima s i p re t u ire a
o persoana din par t e a a lt o ra , ' in acest in t e le s
d e c a re
ea este
se

I si no n im a cu ceea ce romanii n u me a u b u n u l n u me (f a n a ) rp u t a n d u - s e
ù. de fi ni ca recunoasterea v a lo rii n o a s t re p e rs o n a le d in p a rte a
I altor a .Lu a nd in considerare a s p e c t u l- s t ric t e x f t e rio r al
l on o a r e i,ea este si opinia p u b lic a b u n a , f a v o ra b ila n o u -a rb u n u l nu m e
I d e o n o a re t re b u ie
t- in fata semenilor.Notiunea s a f ie s i o v a lo ar e
L pr a cti ca,anume
car e
dovedirea prin a c t iu n i
se bucura cineva;acestu i
s i f a p t e a b u n u lu i n u me d e
f e l d e o n o a re ro ma n ii ii spuneau
tr h o n o r 'r . onoarea, in inteles
t- la rg a re d e c i d o u É è s p e c t e : u n u l t à o ret -
practic . De ^ a ic i
t ic exter n si altul
bu n u lu i nume:una teoretica
s i o d u b L a re c u n o a s t e re
s i r{ [ t a p ra c t ic a , c e re z u lt a d in a c t iu -
a

nile si faptele savarsite.


t b) fn in-t-elC-S-le-sgeens @noar"r are un inteles
r e str an s,,foarte adanc,in a f a ra d e re c u n o a s t e re a v a l-o rii p e rs on -
a le de catre cineva din afa ra . I n s e n s re s t ra n s , p rin o n o a re in-
I
tele g e r n pretuirea de sine a o mu l_ u i, p re t u ire p e c a re o mu l si-o
I
d a sie si sub rqport teoretic si p ra c t ic . . A c e a s t a p re t u ire es t e
I sin o n im a
on o a r e a
cu strfma de sine,cu o c o n s t iin t a
interna, subiectiva.La t u ra e x t e rn a
rn o ra l-a n e p a t a t à , ' e s te
a o n o a re i in s en s
J r e str an s consta in aceea ca o n o a re a e s t e v a lo a re a mo ra la o b ie c t i -
I va a p e r soanei in fata altora .
Ace st dublu aspect a l o n o a re i in s e n s re s t ra n s se p o at e
*- in tele g e usor numai in virtut e a p ro p rie i c o n s t iin t e . F ie c a re om cu
I con sti i nta curata tine sa-s i d e a o n o a re a c e i s e c u v in e c a chip
si ase m a nare a Lui Dumnezeu. Ce l c e s e re s p e c t a p e s in e t in e s a n u
de zm in ta prin nimic X aloarea p e rs o n a la in t rin s e c a . o mu l t in e s a s e
ptesp e cte,deci si pin inter io ru l lu i , d a r s i in a f a ra , in a c t iu-
II nile sa Ie. De altfeI, aspec t u l e x t e rn aI v a lo rii p ro p riu -z is e
tr e b u ie sa fie totdeauna in c o re s p o n d e n t a c u v a lo a re a in t e rn a . N u
to tde a u n a rfeul moral p e rs o n a Ì t r c o in c id e cu t re u l- mor a l

t,
r
so cia lr t,p e ntru
so co ti ti
ca adesea nu s u n t e m s i n u v a lo ra m c e e a c e
de catre altii . Alt f e l
a fi sam fals ceea ce suntem in re a lit a t e .
s p u s , n u a f is a m c e v a l-o ra m, sa u
s u n te m

,l Ind icativuÌ E vanghelie i e s t e c a v a lo a re a e x t e rn a s a a ib a o


a co p e r ir e total interna.A desea in t re la t u ra in t e rn a s i c e a e x t er -
n a a vaÌorii
t proprii sunt c o n t ra d ic t ii. O e
co r e sp u n d em intern onoarei s i v a lo rii
f o a rt e rn u lt e
c e n e -o a t rib u ie unul
o ri nu
sau
II a ltul:ad ica
a d e se a r ealitatea
pozam mai rnu lt d e c a t s u n t e m in re a lit a t e . F o a rt e
a arat.at c a p e rs o a n e c e s e c o n s id e ra u d e o mar e
i_ de r n n itate sunt nedemne prin c e e a c e f a c s i s u n t .
E.

I
h 5l
Feluríl.e onoare.l- '
o n oarea trebuie sa co re s p u n d p t o t d e u a n a u n o r v a lo ri person-
a le .D up a valorile pe care le c u rp in d e s i e x p rima ro n o a re a cunoaste
a n u m ite feluri:onoarea civ ic a ro n o a re a s t iin t if ic a ro n o a re a artis-
tica ,etc.A cestor feluri al e o n o a re i I e c o re s p u n d a n u mit e demni-
tati ,d e co ratÍirtítlurirsarbatori,et c . Mo t iv u l e s e n t ia l aI ac o i ' -
d a r ii acestor onoruri treb u ie s a f ie c a lit a t ile d e o s e b it e mani-
festate de cel pretuit( juris t u l rme d ic u l, s a v a n t u l, a rt is t u l, p re o t u l
etc. ) .Pentru ca respectivii s a me rit e o n o ru ri s i d e mn it a t i este
n e ce sa r ca ei sa posede i n rn o d re a l in s u s irile mo ra le s i profe-
si on a le corespunzatoare.Realit a t e a n e a ra t a c a a d e s e o ri , d e m n i t a -
tite si onorurile sociale n -a u u n c o re s o n d e n t a d e c v a t in lv -, a J - o r i l e
pe r so n a le ale indivizilorr, g d e s F F e x is t a d e mn it a t i s il o n o r u r j -
socia le care sunt date prin J f b e là c iu n e . P e la n g a o n o a re a p e rs on a l a
e xista si o onoare cotec t iv d p e c a re o in t rà a g a c o rn u n it a t e de
i nsi o dobandeste.
onoarea ca -obiect a l Dre p t u lu i s j- a l- Mo ra le i
ca un bun sp*{ituaì- p rin c ip a l- , o n o a re a este o v a lo a r e
r no r a la ,prin excelenta.E É 3 c o n s t . it u ie o b ie c t a l- Mo ra f e i d a r s i , g r f
Dr e p tulu i,anume aI drepY ul u í n a t u ra Ì s u b ie c t iv . Du p a c u m o mu l " F S i
i- n g r i je ste si pretuies t e t ru p u ì - s a u , re a l-iz a ril-e sale
spir itua le,culturale,este f ire s c s a f ie c in s t it in t re g sediul
ace stor valori.
Au fost discutii aprin s e in t re mo ra lis t i s i ju ris t i p rivi n d
p r o b le m a daca onoarea po a t e f i o b ie c t s i aI Dre p t u lu j. . O n o ar e a
e ste,pr in execel-enta,obiect a 1 Mo ra le i, d a r e a d e v in e s i o b ie c t a l
Dr e p tulu i,d.aca avem in vede re s i a n u mit e d e mn it a t i si d re g a t o r i i
de car e e Ìegat bunul m e rs a Ì s o c ie t a t ii. o in punct de vedere
r ìor a l nu poti reclama nic i u n f e Ì d e o n o a re c u a ju t o ru l fortei
fizjce .D i n punct de ved e re aI Dre p t u lu i poti o b lig a Ia
t:e sp e ct, daca necisntirea on o a re i d a n a s t e re 1 a d é z o rd in e socia-
l - a.or r o a rea da omului drept u l d e a s i-o a p a ra c h ia r cu a ju t o r u ì -
sa ft- [ti un j-]or f izice. cei c e s e g a s e s c in a n u mit e d e mn it a t i pot
sa - si r evendice onoarea fez a t a , p rin a c t iu n i ju rid ic e .
o n oarea morala trebuie s a a ib a t o t d e a u n a u n c o re s p o n Ce n t in
i r r te r io r u l omului.S i cum ra d e s e a , o n o a re a n u a re u n c o re s p o n d e n t
i nter n , Morala crestina nu in d re p t a t e s t e a c t iu n e a e x t e rn a de
r estab ilire a onoare.i. pri n mijlo a c e f iz ic e , p riv a t iv e d e lib e r -
tate.M cl ral-a crestina insa n u c o n d a mn a le g e a ju rid ic a c e o c ro t e s t e
o n o a r e a sociala a unui ins , ma i a l-e s c a n d a c e a s t a o n o a re in d ic a o
fu r r cti e in organisrnul soc ia l-. Din p u n c t d e v e d e re mo ra l s un t e n
o b lig a ti sa ne straduim ca o n o a re a a f is a t a s a a ib a u n s u p o rt sU
un cor e spondent real in pr o p ria n o a s t ra v ia t a . )
O noarea ca obiect a l Dre p t u lu i re z u l-t a d in u ra p t o a r e i e
co n sid e r atii: -din neces it a t è a a t a t d e a p ro mo v a n o ia lit a t e a
in d ivid u ala cat si cea soc ia la , c o mu n it a ra :
- o r ìoarea nu poate fi re v e n d ic a t a in ju s t it ie in a c e la s i mod
ca teg o r ic cuin pot fi revend ic a t e a lt e v a lo ri, ' t o t u s i acest fapt nu

lra le i s i a l Dre p t u lu i - fata de


rt rib u ie l-a b u n u l me rs a l s oc i e -
rn s u f le t e s c .
n , o n o a re a in d re p t a t irile
daca sunt uneLe v o c i imp o t riv a f'saip p aera
rerii
. .
e ir ch ia r o n o a re i. s u n t
texte j-n sfanta scriptura c a re par s a n u a p ro b e a o a ra r e a

fv
.t
ùÉ.
rt
I
FI
I
od
,'l i

o n o arei.De pilda Mantu it o ru l f e ric e s t e pe toti c e j- p rig o ni t i si


-l b a r j ocoriti nu pe ce i c e s e b u c u ra c le o n o ru r j. (lla t c i' v , 1 l
, ) , lc
<
#
Ìr,
a se menearMantuitorul o p 1 5 : s t e p e u c e n ic i sa se nuneasca pe ej-
tr R abirr sau invatator.i. c a c i r! u n u ] e s t e f n v a t a t o ru l v o s t ru llris-
to s,i ar voi sunteti fràt i" (Ma t e i X X I I I , B ). Ma n t u it o ru l c o n da m n a s i
o b iceiul celor ce I a me s e s i in s in a g o g i cauta lo c u rile din
F$ fr u n te(Matei xxrrr,5-6) .
Interpretarea co re c t a s i n u u n ila t e ra la , lit e r: a la a acestor
arata ca nu e v o rb a d e o n o a re a p ro p riu -z is a ca re f l e x
#
I
texte
va lo rii persotrale ci e v o rb a d e n e lu a re a in s e a n a a u n o r s e m n e d e
al

ci nstire venite din part e a o a me n ilo r. A c e a s t a p e n t ru c a M a n t u i t o -


r ul combate goana dup a o n o ru ri d in p a rt e a o a me n ilo r, d a r El nu
É
con d amna onoarea propriu -z is a c a re f le x a l v a lo rii re a le person-
ale .
Numeroase locuri d in V e c h iu l s i No u l T e s t a me n t d o v e d e s c ca
j on o area adevarata este u n b u n s u f le t e s c p re t u it si cautat:trMai
bin e este un nume bun d e c a t b o g a t ie rt ( P ro v e rb e XXII , I ; ttpoarta
gr i j a pentru bunul- t a u n u me ; e l d u re a z a ma i mu lt d e c a t rnii de
cj ( ) ntorirr(l.r;ul; Ílljrah X LT ri5 ). S J : . À p . p a v c l s t rru n e : r' f u b it i-v a cu clra-
go sb e frateasca Luand in a j n t -c u n u l. a l-t t rj-a (.'u
ci nstirear'( Rom.X II , 10 ) .
L P entru crestini o n o a re a n u -s i a re v a lo a re a s a n ro ra la inde-
pe n denta de ordinea si ie ra rh ia s c o p u riJ -o r a c t iu n ilo r: noastree, c i
n u m ai in legatura cu s c o p u l s u p re m a I v ie t ii c re s t in r. rlu i . D a c . r
p r e tuirqbnoarea ca adev a ra t u l b u n s p irit u a l, in s e a n n a c a r-ì e i n g r i -
jin de'nantuirea noastr a s i p rin a c e a s t a s la v im p e Du mn e z e u >
S fanta S criptura n e a ra t a in c e c o n s t a u o n o ru rile si care e
ti nta spre care ele treb u ie s a s e in d re p t e : " S i e u p e n t ru aceasta
m a negjliesc ca sa am c u g e t f a ra v in a in a in t e a lu i Du mn e z e u s i a
ti
oa m enilor" ( Fapte X X IV , 1 6 ) ; Ca c i la u d a n o a s t ra e s t e ma rt u r: i4 c u g e t u -
l- u i nostru't(II Cor. T, l-2 ).
Rezulta ca onoarea c a b u n s p irit u a l este efectul si marturia
m o r alitatii interne a o mu lu i. L a o n o a r: e a c a b u n s u f ì e t e s c c a r e a r r )
o acoperire inteprna f a c e a p e l Ma n t u it o ru Ì cand z i. c e i' 3À s a s ; ì
lu n ineze Ìunina V óastra in a in t e a o a m. e n ilo r c a , v a z a n d e j faptelc':
J
:t\
fu vo astre cele bune,sa p re a ma re a s c a p e T a t a l v o s t ru c a re e s te jn
,l
,,1/
cer u ri't (Matei V r 16) .Da c a o n o a re a o in t e le g e m c a o v a L o a re lnor-ír-
J- a ,ea este spri jinul m a n t u irii p e rs o n a le s i a l s o c . i-e t a t ii. I ' At u n c j
.É can d cei buni sunt laud a t i, a c e a s t a f o lo s e s t e n u c e l-o r la u< l a t i , c i
't ace lor care /ù lauda' s p u n e a P e ric it u l A u g u s t in .
Daca d6zinteresul s i d is p re t u l f a t a d e o n o a re a exterioara
po t deveni prilej de a a ju n g e u n o m n e c in s t it , t o t astfel si
-t'
t on o area si bunul nume p o t f i u n s p rijin s i o in c u ra ja re pentru
pr o p asirea rnoraLitatii p e rs o n a le . De a ic i s i n a x in a a c e a s ta : ' r D a c a
ti- a i pierdut onoarea,a i p ie rd u ' b t o t u l" .

din tre noi trebuie s a a ib a o b u n a ma rt liirie d e la cei din


a far a:rrS i Trebuie sa aib a ma rt u rie b u n a d e la c e i d in a f a ra , c a sa
nu cada in ocara S I tn c u rs a d ia v o lul u i " (I
Ti r n. ITT,7 ) .Desigur,cauta re a o n o a re i s i re a liz a t e a b u n u lu i n u me
tr e b uie S a fie intele s e c a o c a u t a re s i o re a l iz a re r e a I a , . a
a ce stor val-ori.onoarea e s t e o v a lo re mo ra la in s in e n u ma i c a n d
e ste in vederea realizar í i b in e lu i mo ra i.
S -a zís ca Morala c re s t in a e s t e imp o t riv a a c c e p t a rii onoarei
externerlnpotriva unei . a s t f e l d e o b ie c t ii e s t e e x e mp lu l l' f a ntuito-

: .T--.":ffi.î:sFîtTÉ!lF,?1F,.Fli!'Ìftì.tri?
r ua/J
lu i H r istos care s-a buc u ra t d e c in s t ire a a ra t a t a L t S i d e f em e i a
p fcàtoa sa care- I-a uns p ic io a re le c u rn ir d e ma re p re t (I oa n
XIIr 3 ) ;nl a prínit onoruri d in p a rt e a p o p o ru lu i I a ' in t ra re a in
Ier u sa lim (Luca X IX ,3B ).Dec i s i o n o a re a e x t e rn a is i a re in d r e p -
ta ti r ea ei atunci cand are u n c o re s p o n d e n t la u n t ric si este spre
pr o p a sir e a moralitatij.A lergare a d u p a o n o a re e s t e in s a condamna-
b ila .On o a reaA devarata trebu ie s a a ib a c o re s p o n d e n t in in t e rio .r u l
n o str u.
Ind atoririle fata d e o n o a re a a p ro a p e lu i - sunt c e ru t e de
dr e p tatea , iubirea si se n t ime n t u l s o l-id a rit a t ii fata de
se m e n i.D reptatea cere sa d a m f ie c a ru i c e e s t e a I s a u iiu b ire a ne
ce r e sa dam mai mult,indemna n d u -n e s a p riv im s i I a p e ro s n a seme-
nu 1 u i. fn datoririle fata de o n o a re a a p ro a p e lu i s u n t c e ru t e d e cÍ d e
vir tuti l e sociale - drept a t e a s i iu b ire a . A v e rn o b lig a t ia de a
r e sp e cta si a apara onoare a a p ro a p e lu ird e a o p ro mo v a s i d e a o
r e cu n o a ste,nicidecum a o Le z a s a u s t irb i.
. Iubirea de onoare c a v irt u t e .'''-
Exista si o iubire d e o n o a re c a v irt u t e c a re n e c e re s a ne
r e sp e ctam pe noi ca faptur: i a le lu i Du mn e z e u , c re a t e d u p a c hi p u l
si ase m anarea S a.fubirea d e o n o a re v in e in c o re la t ie d ire c t a écu
sm er e n ig l,o virtute prin ex c e le n t a c re s t in a . F a p t u l d e a t in e 1a
onoarea proprie nu trebuie s a s c a n d a lí z e z e p e c e i d in ju r; a c es t
fa p t im ptica si o actiune c ie s rn e re n ie , ' c re s t in u Ì n u t re b u ie sa
fa ca p a rada cu onoarea s a . I u b i re a d e o n o a re c a v irt u t e e s t e o
a iubiri i cle s in e c a v i rt u t e s ; i e s t g la f e l- d c i n-
"or e
d * po n àta
p tati ft't.
.E a este adesea p e n t ru c re s t jn i o f ra n a d e a c om i t e
pa ca r te sj. fapte condamnab ilc . Cin e re s p e c t ; r o n o i. ì re a ì s a s e ilrf r a -
n e a za de La rnultr: rele, s e i. n q r i jc s t c s ; i a Ì -e t e a ma r s iì n u -i f ie
cu r r o l- ;cutc dc senìcni uncl<: d < -. l' ic : ic n t e in < -' rc n t e f iin t e i si v ic t i i
Iul.Jub ir e a de orìoare ()a v irt u t e e s t e s j f ra n a c la r s i stinul
p e f{r r u mentinere6r pe linia b in e lu i lp c n t ru p a s t ra re a b u nului
nu n ie ,pe n tr:u r:espectarea c a o m s ' , i. c r: e s t in c u re s p o n s e ì b ilit a t e in
fa ta lu i Dumnezeu si a oarn e n i lo r.
l: 1t u a I c;
trl t.q-[-u-p U-]:L -sìp1-
Inp linirile culturaile s i r; p irit u z rle c a : o c u L t u ra d e e xc e p -
tie ,cu un mare grad de pro f e s io n a L -it a t e (s a v a n t u l, e ru d it u l r s cr i i -
tor u l de exceptie, comooz ito r: u l d e mu z ic a , a rt is t u t ), (rn a rii p a ri n t i
sp ir itua li si duhovtri.ci )ob li q a p e c e i c c s i-a u d o b a n d it u n / n u m e
sa - si pastreze si srì-si ap e re b r-rn u ri le s p irit u a le in s u s it { s i sa
con tr i bu ie prin eIe Ia pro g re s u l. c u lt u rà l, s p irit u a l-d ù h o / À ic e s c
a I sem e nilor, si societatii in t re g i.

INDA TORIRIL E FATA DE


VT A T A TN TR ITP

I . VALOAREA UQ_BI\_r-.À_ì__TB!!ILLLIf_S I_è_VrEl r r PAMANTESTr . T EMr URr


DOCTRINAREALE INDATORIRTT.OBFAjl?\ D!': TRUP
Fi r ea omeneasca ar:e d o u a c o ; n p o n e n t e e s e n t ia le : s u f le t u l si
tr up u l.Tr upul este conditia v iS d rii o mu lu i in t irn p s i s p a t iu ; e l
nu este au{t[fiarul sau t e mn it é s u f le t u lu í , n ic i ò rg a n u l- sau,ci
ím -p r e u n a cu é1 constituie f iin t a u ma n a .
O m uI este o fiinta sp irit u a la in t ru p . A v o rb i d 5 : lp p re in d a t o -
r ir íIe fata de vietuirea in t ru p s i fata d e t ru p ' jd s e a mn a mai
i ntaii a vedea cal'e sunt te me iu rile d o c t rin a re aIe in d a t o rí rilo r

6C
fa ta de trup.stima si iu b ire a fata de noi in s in e in b ra t is e a z a
i ntr ea g a persoana umana . Cre s t in is mu l s e d g o s e b e s t e n e t de ere-
;iii;tia n iireice care,sub in f lu e n t a d u a lis mí rlu i me t a f iz í c , c o n s i d e -
r au trupuL ca o inchisoare a s u f le t u lu i s i c a u n ra u c e t in e de
m a ter ie (care este rea);d e a c e e a s p irit u l p la t o n ic c o ns i d e r a
tr u p u l ca o inchisoare a s u f le t u lu i. Nu rn a i in v a t a t u ra c re s t i n a
a r a ta valoarea si rolul t ru p u lu i in in c o n o n ia n a n t u irii.
l.P rimuL teimei*flo$ rin a r a l in d a t o ririlo r f a t a d e t ru p i1
con sti tuie faptul cdari i o n u lu i d u p a c h ip u l s i a s e ma n a re a
D um n e zeu.Dumnezeu l-a pla s mu it p e o m p rin t r-u n a c t s p e c ia l(F a c e r e
II,7 ) .omul: este adus la e x í s t e n t a p rin lu c ra re a d ire c t a a lui
D um n e zeu; Dumnezeu este c e l c e f a c e p e o rrl s u f le t s i t ru p . D a r
tr u p u l se invredniceste d e v a lo a re d a t o rit a s u f le t u lu i c a re e in
el.La demnitatea de chip a l lu i Du mn e z e u p a rt ic ip a s u f le t ul r in
prinul rand, cuprinz a d c e le tr ei puter Í
spir ituale: minte ( ratiune ), s irn t ire ( a f e c t iv it a t e ) s i v o in t a . I ns a I a
ace a sta demnitate nu p a rt ic ip a n u ma i s u f e lt u lrc i p rin s u f l e t
pa r ti ci pa si trupul.De a 1 t f e l, s i p o z it ia b ip e d a a o mu lu i if a r a t a
ca este destinat cerul-ui.
fn OmiIia despre in t ru p a re a L o q o s u lu i, s f . G riq o re PaIama
arara ÈexE pa si pf-419nur prin
in ter m ediul sufletului,a n in t ii* Ca t a v re me t ru p u l a ie lin sine
su f l etul,omul este f iinta v ie f a rG n t e a s c a , b u c u ra n d u -s e de daruri
d u h o vn icesti spirituale s i rn a t e ria le .
Chipul Iuj. Dumne z e u in o n c o n s t it u ie un dat ontoJ.ogic in
vir tutea caruia omul de v in e c a p a b il d e c o mu n iu n e c u Du mn ez e u . C a
dat onotoì.ogic,tinand d e c i d e n a t u ra u ma n a , c a J . it a t e a d e c h i p si
a se m a nare a lui Dumne z e u s e ra s f ra n g e a s u p ra in t re g ii v iet i a
o m u lu i pe panant.Dupa d e s p a rt ire a f iz ic a d e t ru p , s u f le t u l pas-
tr ea za in sine t'chipul t ru p u lu it t c u c a re a f o s t p e p a rn an t ( c u m
sp u n e S f.Grigorie de Nys s a )). A s a s e s i e x p lic a s i d e c e l-a i n v i -
er e a de obste fiecare suf le t is i ia t ru p u l sau n e s t ric a c io s .
2.41 doilea temei - t ru p u l este c o mp o n e n t a e s e n t ia l - a a
f_i_fu!ei__€f_g1e.,Ui_--utnarr-e;trupul nu este un simplu organ f iresc de
m a n ifestare a vietii sufte t u lu i; t ru p u l e s t e c o n d it ie a v ie t u i r i i
o m u lu l in tlnp si spatlu , n u e s t e u n s irn p lu o rg a n s a u in s t ru n e n t
a1 sufeltului.Trupul isi a re c o n t rib u t ia lu i c h ia r I a re a liz a r e a
dia lo g ului interuman. oa me n ii v o rb e s c in t re e i, s e vad se
sim t.ú r upul formeaza imp re u n g à , . c u s u f le t u l o u n it a t e a f iintei
u m a n e .E l este partas atat la in a -lt a rile c a t s i L a c a d e rile su f l e -
tu lu i;este o componenta e s e n t ia la a f irii o me n e s t ird e s p a rti r . e a 1
sufl etului de trup prin mo a rt e f iz ic a e s t e t e mp o ra ra . 'J
3.A l treilea tenei in t re s u f l-e t s i t ru p e s t e o le c r a t u r a
foa r te stransa in viata p a ma n t e a s c a ro in c o p c ie re c a re a re loc
d a tor ita sufletului;iar P a rin t ii v a d t a in a in c o p c ie rii s u f le tu l u i
cu tr upul- in insasi nint e a o mu l-u i. A c e a s t a in s e a mn a c a s i tr u p u l
este potrivit sufletului.uat e ria in t re a g a s í ma i a le s t ru p u l are
o te satura rationafr,puta n d fi in s u f le t it si s t ra b a t u t de
su fl - et.E nergiite divine n e c re a t e s t ra b a t si s u f le t u l si
tr u p u l.Sfintele Taine ai1 s i o ma t e rie p rin c a re a re lo c insasi
-d iv in e
im p a r tasirea energiile c a t re o m, a t a t s u f le t u lu i c at si
tr u p u lu i.Despre tesatura ra t io n a la a t ru p u lu i s i d e s p re partici-
p a r e a sa l a ch i p u l l u i Dur nnezeune vor beste Sf.Gr igor e de PaIama
i n o mi l i i l e D e sp re i n tr upar ea Logosului.si sufletul si trupul
p a r t i c ip a la d e mn i tatea de chip si asem anar e a l ui

5 r
D um n e zeu.statura insasi a o mu lu í i1 a ra t a p e o m d is p u s pe n t r u
u r cu su l sau catre Dumneze u .
4.A I'patrulea temei - t e me iu t h ris t o lo g ic - F iu l lu i Dumne-
zev facandu-se omra lu a t if re a o me n e a s c a - S u lf e t si t rup
fa ca n r fu-se intru totul a s e me n e a n o u a ra f a ra de p a c a t (E v r e i
IV,1 5 ) .Mantuitorul a luat t o t c e a p a rt in e o mu lu i v í u , a ra t a n d ca
o m u l , cu suf let si trup , is i a re v a lo a re a l-u i . in f ata Iui
Du in n e zeu.E l a l-uat trupul n o s t ru t o c ma i p e n t ru a -l in n o i o c la t a c u
su fl etul,Innoirea si res t a u ra re a f irii o me n e s t i re a l-iz a t e de
Hr istosrprivesc firea ome n e a s c a in in t re g ime a e i.
5 .Terneiul soteriologic - F iu l lu i Du mn e z e u s e f a c e o m, s u p o r -
ta pa tÌ.rnile si jertfa pe c ru c e p e n t ru a c u ra t i t o a t a z g u ra paca-
tulu i din fiinta noastra s i in v ie d in mo rt i, a ra t a n d c c a o m uJ-,cu
sufl etul si trupul, est e d e s t in a t in v ie rii si s l-a v e i lui
D um n e zeu.DuB a inviererMan t u it o ru L a p a t ru n s p rin usile
in cu ia té(Ioan X X );nt se p u t e a f a c e n e v a z u t , c a in f a t a lu i L u c a s i
C l eo p a pe calea E mausu lu i(t u c a X X I V ). T ru p u 1 lu i S ris t o s dupa
i nvie r e era acelasi,dar total p n e rrma t iz a t rs t ra b a t u t d e e n e r g i ile
Du h u lu i sfant.Hristos ce} mo rt s i in v ia t se face n o u a in c e p u t aI
i nvie r ii noastre.
6.Un alt temei rezu lt a d in f a p t u l ca in v ia t a in t ru p
pa g a n t ne ag\onisim sau p ie rd e m ma n t u ire a . Ma n t u ire a s u b ie c t iv a o
face omul in stadiul vi e t ii p a ma n t e s q ; o ric e a c t iu n e a om u l u i
p o a r ta in sine atat pe c e t e a s u f le t u lu i cat si a t ru p u lui . N b (
exista lucrare omeneasca p u r ma t e ria la s a u p u r s p irit u a l-a . S a v a n -
tql. \,, è onì aI spiritului,dar s e f o lo s e s t e de ochi d e gura,de
n r .i ì}1 1 1-,etc.;La fel muncit o ru l- s e f o lo s e s t e s i d e g a n d ire . T rup u Ì
i r r l esi'r este sau ingreuiaz a d ia lo g u l cu cei d in ju r. c a f iint . a
p sih o - fizica omul are dia lo g c u s e me n ii s i c u c re a t ia . Nu numai
su fìe tul,ci si trupul e in s t ru me n t d e d ia lo q c u s e me n ii. I n tr u p u ì "
or n u lu i este sintetizata in t re a g a substanta a Iumii,a
< :r 'etr tiei ; prin trup omul a re o d ime n s iu n e c o s mic a 0 in el sunt
:; n teti z ate toate el-emen t e le c re a t ie j-. O n u l e p u rt a t o ru l de cuvant
iì cr eatiei,nu e o simpla s in t e z a a c re a t ie i. P ro t o p a rin t ii Adam
Eva au fost pus i in ra i s a -I in g rije a s c a , s i sa-I
fìtap a n easca, sa puna nume f a p t u rilo r aceasta e c a p a c ita t e a
c;m ulu i de a stapani crea t ia p rin min t e s í t ru p . o mu l, in acelasi
Ei np , ca microcosm ce s in t e t i z e a z a n a c ro c o s mo s u l- , c o n t e mp la in
cr e a ti e insasi lucrarea s i p re z e n t a n a in ilo r lu i Du mn e z e u . M a n t u i -
rea se realízeaza de fie c a re s a u s e p ie rd e a ic i p e p a ma n t. O m u l
i sj . l-ucreaza mantuirea in t ru p , d a r p e n t ru v e s n ic ie . O mu l este un
cin e nu ceva sau ce,ci e s t e u n s u b ie c t a t 3 t p rin s u f l-e t dar si
ffi F- sensibilitatea intreg ii s a le f iin t e . f f la ò e f c in e rr in t ra s i
tr up u t.S ornaticf,oamenii pot a ju n g e sa s e a s e me n e u n ii cu
alti i ,in cat sa fie confun d a t i. Da r o a me n ii ra ma n d e n e c o n f u n d a t
sub r aportul spiritului.pe a c e l |t c in e rf p u n e o a mp re n t a s p e c i f i c a
sufl etul . De altfel, la in v ie re a d e o b s t e , s u f le t u l is i va lua
tr up u l avut de om pe parn a n t rd a r u n t ru p n e s t ric a c io s rc a re nu 'va
ave a nevoie de hrana , o d ih n a , e t c . S f in t i i P a rin t i ( in d e os e b i
Sf.G r i gore de Nyssa),caut a n d s a e x p lic e c u m s e f a c e ca f iec a r e
sufl et isi va avea tru p u l s a u I a in v ie re a d e o b s t e , a ra t a ca
sufl etul poarta ín sine p e c e t e a t ru p u lu i avut.Astfel se explica
de ce acelasi trup se va u n i c u s u f le t u l c u c a re a t ra it in
vr a ta pamanteasca.Cei cond a rn n a t i la c h in u ri v e s n ic e v o r s u f e r i nu
nu m a i in suflet,ci si in t ru p . T ru p u ril-e vor Í n t re t in e focul

.-57
ia d u lu i.Omul este om prin suftetut si t t , -rp rf s a u re s t e s u b ie c t . de
d i a l o g cu ,D u mn e ze u ,cuser nenii si cu sC- neinsusi. t, 's l aYei
z.rru p u l e ste destínat invier li Î si' r
' 1 ' d u m n eze ze íeíestisti.fn.fnce ceppuututul l invier ii noastr e I- a facut Iisus Hii s tos l-l( I
.,, C o r . XV r2 0 ).Mo a ste l e sfintilor sunt dovada ia si tr upul es te
t.
. ' d e s t i n at i n vi e ri i si slavei:r r Deci sa nu impar ateasca pacat ul in
f;' t r u p u l vo stru ce l rn u ri tor ... cir infatisandu- va pe voi lui D um ne-
. z e u , c a vi i , scu l a ti d i n nor ti, si r nadular ele voastr e ca ar rne aIe
t d r e p t a ti i l u Í D u mn e ze ufr ( RomanM ,L2- 13) itlar daca Duhul CeLui c e
t' ,? i n v
].nvLaEi a t p
pee ri
J. su
lsuss qrn
d i n rnor
morEr ti locuieste
J.oculesEe in
Ln voir
volruerCel ce aa l-nvlaE,
ce invia t pe
pe
I . f i h r i s t , os Ii su s d i n mo rti va face vii si tr upur ile voastr e c el e
l l " -;
r n u r i{-a
t oarra
re rp^rrii n n Dr hrurhì u l
fìr
Sau
Q ar r
car
^- F A e locuieste
I aar r i ae{- a in
i n vaio irtl t 1(DR^ -oo^m
tr i ani

, , . v I I I r ll - ) .V a l o a re a tru p uluÍ omenesc si or anduir ea lui pentr u


inviere si slava o vedem din t,e{tuI: trcaci nimeni vreodata nu
s i - a ura t, tru p u l sa u ,ci fiecar e ilhtsaneste si- I incalzester p r ec um
1l Hristos g i se i i ca rr(E fe se ni v,29) .Tr upul facel. par te din i ns as i
fiinta n o q stra sp i ri tu a l a.Valoar ea viet,ii or n' enesti se r asfr ange
. a s u p r a su f,6 ]'tu l u i si trupului.
In va t'a tu ra cre stín a se fer este intotdeauna de extr em e. Ea nu
. v e d e i n tru p o i n ch i so ar e a sufpltului,un r íu.Valoar ea tr u pul ui
s i a vi e ti i i n tru p d e p inde de s- uflet.De aceea invatatur a c r es ti -
na a corda valopí{ fiecarei c lip e t ra it e in v ia t a p a rn a n t e a s c a ; d a r
nu fa ce valoar-d i-n sine d in in s a s i v ia t a p a ma n t e a s c a,asa cum este
i n filo sofia lui Nietzsch e . I n v a t a t u ra c re s t in a n u a re n imic c o m u n
, n ici cu invatatura marx is t a s i rn a t e ria lis t a c a re v o rb e s t e oe
vi ata trupeascaral carui s f a rs it e s t e p ie rd e r. e a in n e f iin t a .
Biologicul este con d it ia e x is t e n t e i in t imp si s p a ti u ; d a r
b io lo g icul este destingt s i e l u rc u s u lu i d u h o v n ic e s c , p e n t ru , ^ , ca
vi ata e u dar divin.Cl v ia t a in t ru p is i a re v a lo a re a e i pétnfu
m a n tuire,se vede clar d in p e ric o p a b o g a t u lu i n e milo s t iv (^rFi- a
sar a cului Lazar(Luca X IV ). V ia t a p e p a ma n t e s t e s in g u ru l staÉiu in
ca r e ne putem mantui.
Valorea vietii pa ma n t e s t i re z u lt a s i d in f a p t u J - ca ea e
con d itía progresului nrora l s i s p irit u a l; a c e a s t a p re s u p u n e efort
fízíc,spiritual si de v o in t a . Ce l rn a i g re u ' I u c ru e s a -t i aduni
euI tau din risipirile v ie t ii p a ma n t e s t i. Urc u s u l duhovnicesc
an tr en eaza si sufletul s i t ru p u l. Ne c u ra t im d e p a t imi p e nt r u a
- 'elib e r a spiritul din inla n t u irile a d u s e fde a c e s t e a .
Viata onrului t re b u ie pr ivita in dine ns i une
y.' e sh a tologica.V iata pama n t e a s c a este ' rt imp u J " semanatuluirr ,a
L u cr a torilor rnerituosi t rin is i in v ie , a s p o ririi si in mul t i r i i
taL a n tilor;este ospatiul je rt f e i d e d a ru ire n e in c e t a t a catre
D um n nezeu.De aceea trebu ie s a v a lo rif ic a m o ric e c lip a a vietii
p a n a n testi.falharul de p e q ru c e s -a ma n t u it , in t r-o c lip a . A ic i , p e
pa n a n t crestern fortele n o a s t re s p irit u a le t rp a n a v o n a ju n g e toti
Ia unitatea credintei s i a c u n o a t e rii F iu 1 u i lu i Du mne z e u , l a
sta r e a barbatului desaúa rs it rla ma s u ra v a rs t e i d e p lin a t a t ii ]ui
Hr istosrr(E feseni fvr13).V ia t a e s t e un dar d u mn e z e ie s c ; o rn ul a re
r n isiu n ea de a pastra si ro d i a c e s t d a r.
Invatatura crestina e s t e s t ra in a total n a t e ria lis mu L u i lui
N i et,zsche si nu are, nin ic d e a f a c e c u p e s in is rn u l o rie n t a L b u d-
i st.
Avand ín ve d e re toate acestear Mor aLa crest,ina pretuieste
viata ornului in trupraratand ce trebuie sa faca onuL pentru a-gi
Ea l v a su fL e tu l in trup sl pentru a subt,La umanul si nateria din

-fq
\

fiinta noastra, facandu-le capabíIe pentru lucrarea Iui


Du m n e ze u.Invatatura crestina n u p ro f e s e a z a o d is o c ie re a s u f le t u -
l ui de trup si nici nu vorb e s t e d e s p re o s t a re d e g ra t ie ru p t a d e
n a tur a l,ci vorbeste de o t ra n s f ig u ra re a v ie t ii si a c re at i e i
p r in Duhul S fant.V iata omu lu i in t ru p e s t e d e s t in a t a in d u m n e -
zeír i i ,ca omul sa poata p riv i f a t a in f a t a p e Du mn e z e u . S f an t u l
Io a .n G ura de A ur arata clar c a v ia t a p a ma n t e a s c a e lo c d e p r e g a -
tir e pentru viata viitoare,lo i d e lu p t a p e n t ru c 3 . s t ig a re a bunu-
r ÍIe ce r esti

I
II. INDATORIRTLE E O NE RE T E
FA TA DE T RUP
('
Tr u pul fiind o compon e n t a e s e n t ia la a riri i omenes., ,#d1k
ve a si i ntegritatea fizica a t ru p u lu i is i a u imn o rt a n t a 1or chian'
p e n tr u sanatatea'sufleteasca.
I.Príma indatorire est in c rri i ire a t ru n u lu i , a v ie t ii omului
in tr up (E fes. V ,29).fngriji re a v ie t ii in t ru p e s t e d ic t a t a de
i nsa si viata noastra ca d a r d u mn e z e ie s c . A c e a s t a g rija impl i c a
d r e p tul de a intrebuinta b u n u rile rn a t e ria le pen$u s u s t in er e a
vie ti i in trup.In urma ca d e rii p ro t o p a rin t ilo r, a rc i$ in ia d in t r e
tr u p si suflet a fost stric a t a , ' o n u l a f o s t c o n d a mn a f ' la agonisi-
r ea celor fteS :sare prin s u d o a re a f ru n t ii. I n s a , p e n t ru a c ea s t a
tr e b u ie o masura in toate. B u n u rile ma t e e ria le nu sunt re le in
si ne .D um nezeu l-e-a facut p e t o a t e b u n e . B u n u rile n a t e ria le desti-
na te i ntretinerii vieti i c ì c v j n re le n u ma i p ri. n in t re b u j. n t a r e a
ne co r e sp unzatoare. P ropr-ieta ru l a b s o lu t a l- b u n u rilo r n a t e ri a l e
este Dumnezeu;omul este d o a r p ro p rje t a r re l. a t iv , b e n e f ic ia r al
ace stor bunuri.S farrtul P av e l a c o mb a t u t t o t d e a u n a p e c e ' c e rì um e a u
an u m ite bucate spurcate. E l- a ra t a c a t o t u ì - e b u n d a c a s e ia cu
nu lti m i r e.
Pr incipial-, invatatura c re s t in a a c o r: c la o mu lu i d re p t u l asupra
tu tur o r bunurilor materia le . ' f o a t e a c c s t c a in s a , t re b u ie sa fie
lu a tc cu nìasura.A ceasta ma s u rí ì c irn p u s a d e v ie t u ire a o mu l-u i in
socie tate.Dreptul Ia b u n u ri. l-r: ma t e ria le t re b u ie o a re c u m
in g r a d it;trebuintele ind iv id u a l-e nu sunt Ia fel Ia toti
in sii,'om ul traieste in s o c ie t rit e si toti in s ii s o c ie t a t ii au
dr e p tul Ia aceste bunuri.I n c lra d ire a a c e s t u i d re p t e d e t e rmin a t a
si de fa ptul ca grija pentru s u f t re t a re p rima t u L , n u g rija p et r t r u
l -rrrn

D atoriile fata de trup s e in p lin e s c p rin :


a) gri ja pentru hran-a h ra n a este o t re b u int a
na tur a la ,indispensabila vie t ii. Mo ra la c re s t in a in g a d u ie o ric e b u n
car e s ub forma de nancar e s i b a u t u ra e s t e p o t riv it p e n È ru ali-
m en tati a trupului.In V echiu l T e s t a me n t rd e o s e b ire a d in t re ma n ca r u -
r i Ie curate si nec u ra t e avea un c a ra c t e r strict
discip lin ar:ttToate sunt c u ra t e p e n t ru c e i c u ra t i; ia r p e n t ru cei
i nti na ti si necredinciosi n imic p u e s t e c u ra t , c i 1 i s -a u in t in a t
1or si mintea si cugetu Ì " (T ii I , 1 5 ) ; " t o t c e s e rn is c a si ce
tr aie ster sa va fie voua d e rn a n c a re , p re c u n v -a n dat si t oa t a
ia r b a tr ( F acere rx,3; (Matei x v , L 7 -2 o ) .
Da toria omului privind h ra n a e s t d e a ma n c a a lirn e n t e sa n a -
to a se si de a avea masura in t o a t e . Hra n a t re b u ie re q le me n t a t à de
tr e b u in tele fizice si spiri t u a le a le n o a s t re . V o rb in d B c ie h ra n a s e

,* {o -
_f l ,D

rI
iil
ll,
rf'
E
im p u n e V irtutea curnpaÈ a rii. Mo ra la c re s t in a c o n d a mn a la c o m . i a s i
ab u zu l,dar nu accepta nic i c h in u ire a t ru p u lu i d in a s a -z is e m o t i v e
r elig io ase.P ostul peste ma s u ra p o s ib ilit a t ilo r f iz ic e d is t r u g e
san a tatea,face pe om ínc a p a b il d e a c t iv it a t i f iz Í c e si spirit-
ua le .Postul nu trebuie s a c a u z e z e b o a la s i s u f e rin t a t r; . rp u 1 u i .
E ste total neintern e ia t a a f irn a t ia ca Sfanta S c Cp it u r a ar
i ng a clui numai hrana de n a t u ra v e g e t a la ( F a c e re IX, 3 ) . pof ta cle
n a n ca re trebuie si ea s t a p a n it a si re g le me n t a t a dupa scopuri
r ati on al-morale si religio a s e . Ca c i ro s t u l ma n c a rii n u e s t e s a t i s -
face r e a poftei ca atare,c i s u s t in e re a s a n a t a t ii s i v ie t ii trupu-
lu i.Acest principiu treb u ie s a d e t e rn in e s i s a re g le me n t e z e m o r a l
tr e b u intele trupesti.Mora la c re s t in a re c o ma n d a c u mp a t a rea si
com b a te lacomia si imbui b a re a .
b) imbracamintea - e s t e a d o u a c o mp o h e n t a a g rijii, fata de
tr u p .Ea urmareste urrnaÈ o a re le o b ie c t iv e :
-ocrotirea trupului irn p o t riv a in t e mp e riilo r n a t u rii ( s c o p
* fi zi c) ;
i*!
-A coperirea trupultri, p rí n a c e a s t a in la t u ra n d a n u mit e sen-
I
I za t= i i carg ar fi inevitabile s i in t o le ra b ile d in p u n c t d e v e d e r e
m or a la(scop moral). Ì
It,
rf -serveste adesea s [ I a o f ru mu s e t e d e mn a a t ru p u lu i( s c o p
I I
esteti c ); .
É -serveste la deosebire a s e x e lo r;
4
:\ -serveste ca semn d is t in c t iv aI a n u mit o r p ro f e s iu n i si
t
categ orii sociale(uniforna milit a ra , u n if o rma c L e ru lu i, e t c . )
t sco p s ocial;
-Éfi Ca sernn distinctiv,imbra c a min t e a imp u n e u n a n u mit re s p e c t s i
q
tin u ta atat pentru cei c e o p o a rt a c a t s i p e n t ru c e ila lt i. I mb ra c -
it a m in tea trebuie sa fie in t o t e a u n a s a n a t o a s a , c u v iin c io a s a si
t,# decenta, evitand negl ije n t a si in d e c e n t a . Neglijenta
fr tr u p e a sca,vestimentara v o rb e s t e d e c e le ma i rn u lt e o ri si despre
i l i psa de curatie
c )qri ja fata
suf l-ete a s c a .
de l-o c u in t a - lo c u in t a este un scut. si un
È
,& a d a p o st- Àr vietii.o t o . r' rin t u c [ s ig u ra o v ia t a p a ria ' n t c a s c a
i
I
no r r n a la.Modestia prea n a re (ma i b in e z is n e g lije n t a ) in ceca ce
pr ive ste locuinta est e d a u n a t o a re s a n a t a t ii s p irit u a le si
Fl" fi zi ce. De asemenea, ed u c a t ia c o p iiL o r c e re un spatiu
f ad e cvat.P roblerna locuintelo r a re a t a t u n a s p e c t s o c ia lrd a r si un
I
I a sp e ct moral-.o locuinta in c o mo d a s i nesanatoasa aduce si
fi: p r e ju d icii morale.De o lo c u in t a b u rra a re n e v o ie tot
{, on u l:muncitorul ca sa-si re f a c a e n e rg iile p e rd : rt e , in t e le c t u al u l
I

I ca sa-si poata dezvolta mu n c a lu i.


lil
ìrJI d) odihna si recre a t ie - d e o d ih n a s i re c re a t ie e ne v o i e
qÈ. pe n tr u ca munca presup u n e c h e lt u ire d e e n e rg ie , ia r re f ac e r e g ,
[, for telo r se face prin o d ih n a si re c re a t ie . o d ih n a asigura
!.
r ed o b andirea capacitatii d e mu n c a . Mo ra la spune ca f iec a r u i
r nu n citor trebuie sa i s e la s e t imp u l n e c c e s a r d e o d ih n a . Ce l rnai
fi r esc mijloc de odihna e s t e s o rn n u l, c a re in v io re a z a p u te r i l e
su fl gfesti si trupesti d e o p o t riv a . Da r s i s o in n u f t re b u ie sa fie
cunpafltat.
é)crija pentru r e s t a b ilire a si re f a c e re a s a n a t a t ii
sa n a tatea est un dar de c a re a v e m n e v o ie f ie c a re . A fi sanatos
i nse a r nna a-ti indeplini o in d a t o rire f a t ' a d e t ru p si f a ta de
su fl - et.Trupul e atacat d e rn u lt e b o li; d e a c e e a t re b u ie a p e la t Ia
tn e d ic.B iseiica a cinsti t totdeauna p e me d ic u l c a re -s i pune

'6/ -
priceperea 1 n . sfu Jn a a slgur ar il sanatatií omuluí( cosr na si
D a m i a n, d o cto ri fa ra . d e a rginti ) . Ingr i j ír ea tr upului ur mar e s te
c u r a t e n i e ,b u n a cu vi i n ta rsa natate mor ala.Cautar ea sanatatií si
cu r a ten ia sunt dat o rii mo ra le , n u c o n v e n ie nt e
socia le . Hrana, imbracamintea, o d ih n a , e t c . - toate sunt pentru
asig u r a r e a sanatatii si ref a c e rii e n e rg iilo r p ie rd u t e . f n toate
ace stea crestínul trebuie s a ma n if e s t e o b u n a c u v ií n t a re a la ce
cup r in d e in sine respect s i a s c u lt a re si fat.a de cei din
j ur ;Bu n a cuviinta inseamna s i d is c ip lin a re a s imt u rilo r si a
po fte lo r trupesti.

III. DIS TRA CTITLE


D i stractíile isi au s i e le ro s t u l lo r. Mo ra la c re s t in a Ie
ap r e cia za r dar nu vorbeste n u ma í d e d is t ra c t ii t ru p e s t irc i si de
distr acti i suf letesti.Notiu n e a de d . is t ra c t ie irn p li c a
de sfatar e a rbucuriarplacerea.Toa t e Ínsa $sunt p e n t ru t ru p si
su fl et.Sun t distractii b in e v e n it e si mo ra le rd a r sunt si
distr acti i dezordonate.B iseric a n -a re c o ma n d a t n ic io d a ta
tr istetea prelungita,continua d in c a u z a p a c a t e lo r. Dis t ra c t iile
zg o n o toa se, insarnu sunt f o lo s it o a re n ic i o mu lu i rd a r nici
so cie tati i .S unt adnise si re c o ma n d a t e a c e le d is t ra c t ii care
i nla tur a surmenajul, ad u c lin is t e s u f l-e t e a s c a si
tr u p e a sca . DistracÈ i i Ie t re b u ie sa c o re s p u n d a b u ne i
m or a le r b u neicuviinte si sa n u d e g e n e re z e in p a t imi/
D i stractiile pot fi n u lt ip le si v a ria t e , d is t ra c t ii
sufLe testi (ascuttarea unui c o n c e rt , c it ire a unei c a rt i, v iz io n a re a
unur f ilm, etc. ), distractii f iz ic e ( d e s e n , s p o rt , e t c . ) . T o t
distr acti i sunt si conv e rs a t iile f ru mo a s e si in s t ru c t iv -
e{u ca ti ve.Calatoriile si e x c u rs iile c o n s t it u ie u n f o a rt e bun
m f j J- oc d e distractierde a c u n o a s t e s i a d rn ira f ru mu s e t il-e n a t u ri i
sÌ aIe culturiiromenesti.De a s e me n e a rc o n t e mp L a re a f ru mo s u lu i din
n a tur a si arta genereaza in a lt e s e n t ime n t e d e b u c u rii si
i nca n tar e .In generaì- plimba re a , c a n t a re a , c it it u l, v a n a t o a re a ,
pe scu itul,etc. practicate Ia I o c u l s i t imp u l p o t riv it si cu
m asu r a s unt distractii b u n e in s in e si in g a d u it e d e rn o ral - a
cr esti na .
Jocu rile in care cast ig , u l s e rv e s t e c a p re rn iu si ra s p la ta
pe llr : l. anunitQiexteritaty s i a n u mit e c a lit a t i t ru p e s t i si
sufr etesti , precum si jocuri le ' c u rn in g e a , s a h u l , e t c . s u n t d is t ra c t i i
b u n e in sine si permise.Jo c u riL e d e n o ro c p e n t ru c a s t ig sunt
co n d a m n a te ca fiind distractii irn o ra l-e . E le s u n t s u rs a a mu l-t o r s i
g r a ve p a cate : inselaciune , fur t c rima , min c iu n a , v io le n t a , s in u c id e re .
Bise rica nu condamna n ic i d a n s u l, s i si Ie acesta iI
su b o r d o n e aza bunei cuviinte. Da n s u l este in g a d u it daca este
cu viin cio s,daca nu aprinde in s t in c t e min o re s i n u s e rv e s t e p e n t r u
acte ím orale.rn general n o rn a c E L re t re b u ie re s p e c t a t à in
distr acti i este aceea data d e S f . A p o s t o l P a v e l: " T o à t e -rn i sunt
i ng a d u iter dar nu toate-mi sunt de f o lo s . T o a t e -mi sunt
in g a d u ite,dar nu ma voi lasa b iru it d e c e v a t ' (I Co r. V f r1 2 ); rrO ri d e
m an ca ti r or i de betirori a rt c e v a f a c e t irt o a t e s p re s la v a tui
Du m n e ze u sa Ie facetitt(r c o r. x r3 1 ). p rima c o n d it ie in c a zu l
d istr acti i r or este ca eIe sa n u ro b e a s c a p e o mrs a s a n u d e v in a u n
sco p i n s ine,ci sa ranana nijlo a c e d e p ro g re s s p irit u a l>

- 6'2--
fl'
'.fl n
Cultura
rv. c u L T u R A
f izica era p re t u it a
f i z i c a
rn u lt le í c e i v e c h i. E a
iîì A nu paote
r{
fi cd n damnata de morala c re s t in a p e n t ru c a o rn u l e s t e s i t ru p .D a c a
' t! se ar e in vedere insemnat a t e a t ru p u lu i, . s p o rire a f o rt e L o r ii z i c e
-tr1 p e tnr u munca,cultura fiz ic a e s t e o id d p $ . rf ire f ire a s c a . Da r si
FI
, nl a ici este nevoie de u n e c h il. ib ru . Nu t re b u ie sa c u lt i v a m
H e xe r citi i le fizice pentru e le in s e le . Ch ia r d à c a s p o rt u l in sine
uS
-Ft
drl
d e vin e o profesiernu e c o n d a rn n a b ilrd a r n u t re b u ie s a f ie prilej
s9,.-
4
p e n tr u destrabarare.cult u ra f iz ic a e o nòtiune
{ co m p le xa, cuprj-nzand o e d u c a re si Clesavarsl-re fí z í c a
nu lti l aterala;ea implica a n u mit e c o n d it ii mo ra le s i c o n t rib u ie 1a
11r
t-
d e zvo ltarea si perfectionare a u n o r v irt u t i d e ma re v a lo a re pe n t r u
- [l via ta r norala.Cei ce practi c a s p o rt u l d t ù t p " la n g a u n c a s t ig fizíc
Il
si un important castig mo ra l. I n s p o rt , t a n a ru t d e p rin d e d iè c ip J " i n a
DP
-F' si i ncrederea in condu c a t o r, c a ma ra d e ria , is i c u lt iv a s im h t u f
t,-
ta on o a r e i si aL puritatii.mora le , s e d e z v o lt a c u ra ju l, s t a p a n ire a Î de
t:l
.Éî sin e , p erseverenta.
N u pot intra sub u n g h iu l rn a s u rii si al c o n t e mp r a r i i
.H)
fr um o su l-ui toate sportur, ile ; in n ic i u n c a z n u v o m a p re c ià sub
$ r a p o r t moral sporturile vg ú le n t e , b o x u J -(s p re e x e mp t u ) - c a re
't duce
# R'
la r a n iri grave si chiar'L a u c id e ri. u n astfel d e s p o rt n u p o a t e
B': i ntr a intre sporturile c u imp ric a t ii mo ra r{ . , c i e ma i mur t o
B
is
r ab u fnir e a pornirilor anima lic e d in o m.
'"[ Vr emea noastra se ca ra c t e riz e a z a p rin t r-o ma re p re o c up a r e
b
r
pe n tr u sport.La privirea a c e s t o r s p o rt u ri s i a c t iv it a t i sportive
se depisteaza si an u n it e t a re n t e . rn s a , p a rt ic ip a re a ra
l] m an ifestarile sportive n u t re b u ie p o rn iri l o r
_5
I s a d e a n a s t e re
ti, pa ti m ase contrare cornuniu n i i , J -o ia lit a t i i .
F
C and sportul poate de v e n i u n mijlo c d e e d u c a t ie , d e re c rea t i e
ti
ti si r efacere a sanatatii t ru p e s t i s i s u f l-e t e s t i, a t u n c i e a p rec i a t
I
de M or ala crestina.Cand a p a ra s it imp lic a t iil-e mo ra le , s p o rt u L nu
r'i : r na i serveste educatiei si n ic i d is t ra c t iit o r n o b iI e . S i in
I
tl m an ifestarile sportive tr e b u ie u rma t p rin c ip iu l p a u lin ( ( l C o r f , - 4 o
li X,31 ) expus mai sus si c a re t re b u ie s a c o n d u c a in t re a g a lo a s t r a
i' vi ata.
.t
I
N
f,
I

-$
'.r
t
t )

I
I

d..

-- 6)
\l

nl \l
Cr

PRACTICI SI IDEOLOGTI IMPOTRIVA \FTETII OMULUT

Viata omului in trup a re o v a lo a re d e o s e b it a p e n t ru o m i n


p e r sp e ctiva rnintuirii ca s c o p s u p re m d a r si in p e rs p e c ti v a
r nu ltum ir ii sufletesti si t ru p e s t í in v ia t a aceasta. V ia t a este
p r e m isa thturor binefacerilo r. V ia t a c a d a r d u mn e z e ie s c impl i c a
p e n tr u om si anumite respo n s a b ilit a t í s i j-n d a t o rj-ri.
o pr,irna problema Ie g a t a d e p ra c t ic ile si id e o lo g ii l e
ir n p o tr i va vietii umane o c o n s t it u ie a p a ra re a v ie t ii.

- I. A P A RA RE A .V IE TTT

Daca viata omul-ui este darul atotbunatatii lui Dumnezeu si


da ca ea trebuie pretuita i n L u rn in a v e s n ic í e i, o mu l , c d b e n e f ic i a r
aI a ce stui dar are niste in d a t o riri. V ia t a s u f le t e a s c a este
Ìeg a ta de viata in trup. V ia t a in t ru p e s t e p rimu l b u n in t re cele
te r n p o r a le ca prernisa incfu s iv a mo ra lit a t ii, dat totusi nu este
bu n u l suprem.
C r estinul are datoria d e a a p a ra s i a c o n s e rv a v ia t a p en t r u
sin e , p entru semeni si pen t ru s o c Í e t a t e . A c e s t d re p t si a c ea s t a
i nd a tor ir e exclud indiferen t a f a t a d e v ia t a f í z ic a , dar sÍ grija
e xa g e r a ta fata de aceasta . Crs t in u lu i n u -i e s t e in g a d u it sa-si
ne g l L le ze,o viata fizica si n ic í s a s i-o p rin e jd u ia s c a prin
i m pr u d e ntà sau prin iubire fata d e b u n u rile t re c a t o a re . rn
r o ò i"tutéh organ i?ata apara re a v ie t ii c a s i a t u t u ro r d re p t u ril o r
fi r esti obstesti si p e rs o n a le , re v in e , in p rin c ip i u ,
r ep r e ze n tantilor puterii pu b lic e s t a t a le s i e a n u p o a t e f i I a sa t a
p e se a m a fiecaruia.
rn viata se pot iv i s i s it u a t ii in c a re c in e v a , fiind
a taca t, S d nu aiba posibil-it a t e a s a a p e L e z e la a u t o rit a t ile in
dr e p t sau Ia a jutoruJ- altui a p e n t ru a p a ra re a s d , ra rn in in d a st f e l
a vÍzat numai la puterile p ro p rii. I n a c e s t c a z t c e l- a t a c a t are
dr e p tul sa faca uz de forta imp o t riv a c e lu i c e -I a t a c a ? A c ea s t a
j ntr eb a r e impl ica problema c u n o s c u t a s u b n u me l-e d e " I e g i. t i m a
a p a r a r e r r, formind subiec t d e d is c u t ie a t it in Dre p t c it si in
l ,for a L a .
Pr in Iegitima aparar e , in s e n s mo ra i s i ju rid ic , in t e le g e m
apararea cu forta a vietii s i in t e g rit a t ii t ru p e s t i in p o t ri v a
o r ica r e i vioLente si atac n e d re p t d in a f a ra , dat prin
su r p r in d ere.
Pen tr u ca apararea sa fie " I e g rit ima rr, s in t n e c e s a re a n um i t e
co n d iti i :
f- ) atacul sa fie dat p rin s u rp rin d e re deci p rj_ rn e jd ui r e a
vi eti i sa fie reala si s a n u e x Í s t e a lt e rn ijt o a c e d e s a lv a r e
( fug a , reourgerea la scu t u l a u t o rit a t ii, la a ju t o a re s t ra in e ,
e tc. ) ; in aceasta situatie f o rt a t re b u ie s a f ie u n ic u l mí jlo c de
sa lva r e . La un atac numai p re s u p u s s a u c u n o s c u t d in a í n t e n u p oa t e
fi vor ba de 'rlegitima ap a ra re rr. A c e a s t a p re s u p u n e re poatè fi
n e in tem eiata, poate fi o a u t o in s e la re s i e x is t a a lt e n í jlo a c e de
ap a r a r e decit forta brut a la . Nu p o a t e fi v o rb a d e t e g it in r a
ap a r a r e dupa savirsírea ag re s iu n ii, c a c i a t u n c i a r f i ra z b u n a r e .
2 ) atacul sa fíe to t a l n e d re p t , c e l p u t in d in punct de
ve d e r e material, dar fara ca a g re s o ru l sa f ie in mo d d e pl i n
con stÍe n t de agresivitatatea s i n e d re p t a t e a a c t u lu i s a u . Co n t e a z a
doar actul in sÍne si nu d is p o z it ia s u b ie c t í v a a a q re s o rul u i

-'6{-
( ca zu1 cu nebunii sau c e i in , s t a re d e t o t a la e b rie t a t e ) . (
3 ) intrebuintarea f c rt e i s a n u d e p a s e a s c a . limit e le unei
a p a r a ri iuste si lípsita d e v in a - n ijlo a c e le in t re b u in t a t e sa
fie strict necesare s í p ro p o rt io n a t e c u ma rime a p
-erime
x t rèjdn eiei si
i nla turarea èi. Nu e in g a d u it a s e t re c e I a a c t e daca
a g r e sorul poate fi fac u t in o f e n s í v in a rt c h ip , p rin d e za r n a r e ,
r a n ir e sau pagube materia le .
4)
nedrept, si sa nu aiba caracterul razbunarii in t e n t ia celur
atacat sa f ie indreptatita nurnai spre aparare,. daca agresorul
l su fer a de ceva, aceast a e n u n a i d Í n v in a p ro p rie si ca urmare a
t a tacu lui sau vinovat.
i Fl Nu exista legitirna a p a ra re f a t a d e p e rs o a n e o f ic ia le ,
tÍ fata
i À. pqblic e in e x e rc it iu l
lr
de o r ganele ordinii f u n c t iu n ií s i n ici fata
, de p edepsele neritate.
,-}lr Legitina aparare e mo t iv a t a c u d re p t u l f ire s c aI
i? f iec a r u i a
il
l a 'viata si La apara re a e i; a p o i e mo t iv a t a s i d in p u nc t de
ìl

li ve d e r e etic socíal. Ca rn e mb ru a I s o c ie t a t ii, f ie c a r e e


',i
in d r e ptatit sa fie apar a t d e a u t o rit a t e a le g a la . Da c a a u t o r i t a t e a
it
rk.
le g a la nu e la indenin a , c e 1 a t a c a t a re d re p t u l s a -s i sa L v e z e
Ii víata, nai ales cind cel c a re a t a c a e u n c rirn in a l- c a L if ic a t .
I S int unii juristi s i t e o lo g i c a re e x t in d le g it irn a aparare si
- 'tE
a asu p r a bunurilor materia le , p a min t e s t i, a s u p ra o n o a re i s i asupra
ca sti tatii trupesti l-a f e me i.
,i Indiscutabil fieca re a re d re p t u l si d a t o ria s a -s i apere
t- vietii,
iE in teg ritatea bun u rile n a t e ria le n e c e s a re e x is t e n t e i.

ii
La nevoie, in lips a a u t o rit a t ii le g a I e , f ie c a re is i poate
ap a r a si singur aceste b u n u ri, in s a n u ma i s u b a n u mit e c o n d i t i i .
'.1 Impotriva furului s u rp rin s a s u p ra f a p t e i si c a re opune

!t r ezistenta la inapoiere a o b ie c t u L u i in s t ra in a t , s€ poate
rî i ntr ebuinta forta, dar n u p in a 1 a rid ic a re a v ie t ii, d eo a r e c e
t
,3 pa g u bele materiale nu s in t in t o t d e a u n a ire p a ra b ile , pe cind o
t via ta de orn suprirnata nu rn a i p o a t e f i re f a c u t a .
te fn ce priveste ono a re a , mo ra lis t u l H. A n d ru t z o s o p u n e s u b
scutul l-egitimei apara ri; totusi aceasta nu se poate apara,
É
p r o p r iu-zis, cu forta fzííca. E v id e n t f ie c a re a re d re p t u l sa-si
T
s apere onoarea si stare a f iz ic a . Da r o n o a re a in sens re s t r i n s
k,1
.t i nse a rnna recunoasterea e x t e rio a ra d in p a rt e a a l-t o ra a s t ime i f a t a
É d e noi, si pe care ne-o d a t o ra m f ie c a re . Cin d n i s e a c o rd a , € d n u
l tr eb u ie aparata. Cind n u n i s e a c o rd a n -a v e m c e a p a ra . Nu se
p o a te cistiga onoarea c u f o rt a . P u t e rn c o n s t rin g e p e a lt ii sa ne
't$ ,l sti r ne ze, dar aceasta nu i-n s e a mn a a a p a ra o n o a re a . O n o a re a es t e u n
I bu n deterninat de notiv e mo ra le . rrln t r-u n s in g u r caz spune
h teo lo gul apusean Cathre in - s e p a re c a o n o a re a ar h l' ì + ^ - € i
H
g
T a p a r a ta cu forta fizica s i a n u me à in a c in e v a p rin r" É 6 5 ; ; ; ' =;;
ca lo n nii facute public v o ie s t e s a ra p e a s c a c u iv a s t ima ( d in p a r t e a

1 a ltor a

fi
si prin aceasta s a -i p rime jd u ia s c a s it u a t ia
Cal-omniile deveniÈ e p u b lic e n u ma ip o t f i imp ie d ic a t e ;
irnpiediacte cu forta n ic i a c t iu n ile de a nu se da crezare
s o c ia la . rl
nu pot

n?
- -i celo r
pr e ve nita
ce ne ataca on o a re a
cu vorbar cu s c ris o rir
p ro p rie . Da r c a lo mn ia
c u rn a rt o ri, etc.
p o at e
Nu t o t de a u n a
fi

I
ca lo n niile sint crezute in t ru t o t u l. P rin u rn a re le g it ima aparare
n u p oate fi extinsa ia a p a ra re a c u f o rt a a o n o a re i.
Dar daca legitina aparare este perrnisa persoana
p r o p r ie t èà este inga d u it a s i in cazul a p É rà';pentru
rii a lt o ra, in
1
d e o sebi in cazul apar o a rii c e lo r c e n e s i-n t in c re d in t a È i: ' spre
I
I
gr ija si ocrotire.
S -a zis ca J-egitima a p a ra re a r v a t a ma o rd in e a p u b 1 i0 a , ar
in g e n e ra l.
I pr im e jdui
e ste neinterneiata,
ordinea de dre p t , v ia t a s o c ia la
deoa re c e d a c a f ie c a re f a c e c e v re a , a t u nc i
A fi r m a t i a
se
l1 pr im e jduieste ordinea de d re p t .
S -au invocat si o s e rie d e t e x t e b ib lic e imp o t riv a l-eg i t i m e i
a p a r ari : "A ti auzit c a s -a z is : o c h i p e n t ru o c h i, si dinte
p e n tr u dinte. E u insa v a s p u n v o u a s a n u s t a t i irn p o t riv a celui
rau, iar cui te lovest e p e s t e o b ra z u l d re p t , in t o a rc e -i si pe
ce la lalt. Cel-ui ce v o ie s t e s a s e ju d e c e c u t in e si sa-ti ia
ha in a , Iasa-i si cam a s a . t r (u a t e i V , 3 8 -4 0 ) ; I t P e n t ru ce nu
su fer iti mai bine strimb a t a t e a ? P e n t ru c e n u v a la s a t i ma i bine
p a g u biti ? (I Cor. V I , 7 ). A c e s t e t e x t e in s a nu se refera
p r o p r iu-zis Ia legitima a p a ra re , c i la u ra s i ra z b u n a re . Textel-e
in vo cate sint inpotriva ra z b u n a rii p rin f o rt a f iz ic a . Min t ui t o r u l -
fnsu si n-a raspuns cu f o rt a c e lo r c e -L b a t jo c o re a u , d ar si-a
a p a r :at onoarea : rrDaca a m v o rb it ra u , d o v e d e s t e c a e s t e ra u , iar
d a ca am vorbit bine, d€ c e Ma b a t i? ' r (I o a n X V f f I , 2 3 ). Aceeasi
a ti tu dine a avut-o s i S f in t u l Apostol Pavel (F a p t e X VI , 3?,
xxrrr, 3) .
A sadar legitíma a p a ra re is i a re le g it imit a t e n u ma i d a c a se
ir n p linesc condítiiIe amin t it e ; ea este obíect al Dre p t u lu i dar si
al M oralei.

JERTFIREA DE SINE. STNUCTDEREA. AUTOMUTTLAREA

JERTFTREA DE SINE

Jertfirea de sine este o p rima p ra c t ic a p ro p riu - z i s a


im p o triva vietii, daca a v e m í n v e d e re c a le g it ima a p a ra re i s i a r e
co n d itiile ei bine stab ilit e . J e rt f ire a d e s in e e s t e o pr o b J - e m a
ce impì-ica apararea viet ii.
Desigur nimeni nu a re d re p t u J - s a -s i p rime jd u ia s c a sau sa-si
n j- m iceasca singur in c h ip a rb it ra r v ia t a , c a re e s t e d a ru l lui
D um nezeu. S int si caz u ri in c a re p rime jd u ire a v ie t ii si chiar
j er tfirea ei au cara c t e ru l- d a t o rie i / s a u s it u a t ii in care
d a tor ia conservarii viet ii n u p o a t e f i c o n c ilia r{ t a cu Í mp l i n i r e a
unor datorii de valoare mo ra la s u p e rio a ra s a u Cu u n e le òcupatii
ce pot deveni prirnejdio a s e . De p iì -d a , me d ic u l o b lig a t sa asiste
p e cei bolnavi de bo li c o n t a g io a s e , se expune unor ris c u r i ;
p r e o tul acordind asis t e n È a re lig io a s a c e lo r c o n d a rn n a t i prin
b o li incurabile l-a rnoart e .
Jertfirea vietii in a c e s t e c o n d it ii e ju s t if ic a t a rn o r a L s i
ch ia r e o datorie, deoare c e e c e ru t a d e in p lin i-re a u n o r in d a t o r i i
n e ce sare pentru binel-e c o le c t iv it a t ii. J e rt f ire a d e s in e nu e
a p r o bata cind moarte a e cautata in t e n t io n a t n u ma i pentru
d 'o b indirea unui grad r n a i ma re d e f e ric ire s a u p e n t ru is p à s i r e a
u n o r pacate foarte grele.
rsi au val-oare mora la n u ma i je rt f irile v ie t ii p e n t ru binele
co m u n (exemplu - ostasul, p e n t ru t a ra ); je rt f ire a in a c e s t c a z r e
u n drepi dar si o inda t o rirf f iin d re p t a t it a mo ra l p rime jd u i r e a

{x
Y (_,1

M
vie ti i prin indeletniciri c a re n -a u a 1 t scop o e c ' it e xc l u s i v
m a n ifestarea indraznelii s a u a u n e i d e x t e rit a t i o a re c a re .
F iecare are datoria s a a p e re b in e le c o mu n ; s i c j_ n d b i n e l e
co m u n priveste o masa de í n s i, je rt f ire a , in a c e s t , c a z t e c e r u t a
ca o datorie. S int insa s i in d e le t n ic iri Í n c a re je rt f ire a 'vai ceet isi t e
nu e ste exclusa - riscu riL e rn e s e rie i - rn a i a le s c in d
in d e le tniciri sint pent ru b in e le a p ro a p e lu i, p e n t ru societae,
Bise r ica, patrie.
Deci, prirnejduirea s i je rt f ire a v ie t ii pot fi d ic t a t e de
im p lin írea datoriei imp u s e d e p ro f e s iu n e s a u d e iu b ire a fata de
ap r o a p ele, dupa cuvintul S f in t e i S c rip t u ri : I ' Ma i ma re d rag o s t e
d e cit aceasta nimeni nu a re , c d s u f le t u l s a u s a s i-I puna pentru
p r ie tenii sairr (Ioan X V , 1 3 ) .
fL.-'
" Jio- . , Y 'Ii' ":'fig
^"^
t r. a
rr. srrucronnna - ca pronrema si pract,ica imóo/fill14vietii
unane

-$ m or a la
n u este
Daca in anumite imp re ju ra ri
superioara
aprobata
jertfire a
si in g a d u it a
s i p e n t ru in t e re s e
d e s in e e s t e in g a d u it a ,
d e n o ra la c re s t in a
de valoare
s in u c ide r e a
in nici o
d'
,t situa ti e.
i[
-B' S inuciderea inseamn a c u rn a re a c o n s t ie n t a si v o lu nt a r a ,

1
-.a
d ir e cta si
in tr eb uintarea
acti un i
arbitrara a p ro p rie i
unor mijl o a c e u c ig a t o a re ,
v ie t i

care sint irnperio s n e c e s a re p e n t ru s u s t in e re a


f ie
t ru p e s t i,
n e imp L in ire a
f ie

v ie t ii
pr:in
unor
(de
n plid a alimentarea). De s in u c id e re n u p o a t e f i c a p a b il d e c it omul-
I d e o a r e ce
Sin u cigasul
e vorba de o c u rn a re v o lu n t a ra
nu are nicio d a t a
s i c o n s t ie n t a
s c u z a d e o a re c e o mu l e in z e s t ra t
a vietii.

-$ r a ti un e si cu vointa libera .
' in t o a t e t imp u riJ -e , u n e o ri in
cu

T Sinuciderea e intilnit a forma


I u n e i adevarate plagi soc ia l" e .

H De nulte
r e lig io ase false,
ori sinuc id e re a
de s u p e rs t it ii,
e le g a t a
d e a n u n it e
d e a n u mit e
c o n c e p t ii
c red i n t e
despre
l' vi ata de dupa moarte. La c e i v e c h i, u n e o ri s in u c id e re a e ra J- e g a t a
de cult sau de obiceiul s o t iilo r, s lu jit o rilo r d e a s e s inu c i d e
-[ p e m ormintul sotilor s i a l s t a p in ilo r. Un e le d in t re p o p oa r e l e
ve ch i nu dadeau nici o im p o rt a n t a s in u c id e rii c à c i s e in t re b a u :
Ii
de ce n-ar putea ornul s a d is p u n a d e v ia t a s a c u m v re a ? Alti.i
con sid erau sinuciderea c a u n a c t d e la s it a t e , a lt ii d imp o t riv a ca
un act de curaj, sau chia r o je rt f a p la c u t a z e í I o r. Du p a c red i n t a
nip o n a , sinuciderea (ha ra k iri ) c u ra t a o ric e pata mo ra l a si
a sig u r a inmorrnintare si a min t ire o n o ra b ile . B u d is mu l a d mit e in
u n e L e imprejurari sinuc id e re a ; p rin c ip ia l in s a , c e t lif ic a pe
sin u cigas drept un om c a re in e x is t e n t a a n t e rio a ra a savirsit
pa ca te greIe. fslamismul c o n d a mn a s in u c id e re a c a f iin d p o t riv n i c a
l eg ilo r l-ui A llah. La g re c i s i ro ma n i n u g a s irn o a p re c i e r e
m o r a la unitara asupra sinu c id e rii. De p i1 d a , P it a g o ra si Socrate
co n sid era sinuciderea ca p e o imp ie t a t e fata de zeí.
rn veacurile din u rn a a u a p a ru t mu lt i a p a ra t o ri ai
sin u ciderii : David Hpn e , Mo n t e s q u ie u , B e n t h a m, S c h o p e n ha u e r ,
Du h r in gi iar altii apàra s in u c id e re a n u ma i in a n u mí t e c a z ur i :
Pau ise n, ZíqIer, Westerma rk . T o t i a c e s t ia s e s t ra d u ie s c sa apere
ttdr e p tul fi
oúu1ui Ia noart e rt , c a s i c in d v ia È a p a min t e a s c a ar
fa r a de sfirsit, iar rnoa rt e a u n p riv ile g iu . E i v o rb e s c c h ia r d e o
.l

I t f í I os of i e tl si o ,tsqc6t t a s in u c id e rii, in t e f me n i f o ar t e
e n t u z i a s ti . P e aceeasi linie s e in s c rie lit e ra t u ra si f ilo s o f i a
nihilista.
M orala.crestína conda mn a c a t e g o ric s in u c id e re a , d e o a re c e i
l - . S inúciderea este o c rin a imp o t riv a v ie t ii s i f irii umane.
Fi eca r e om vrea sa traiasca s i s u rp rin d e v a lo a re a v ie t ii sa l e .
Iu b ir e a de sine ii dicteaza s a -s i a p e re v ia t a . V ia t a p a min t e as c a
e bu n u l principal ca pre n is a a t u t u ro r b u n u rilo r in a c e as t a
vi ata. V iata in trup e p re mis a f ie a v ie t ii v e s n ic e , f ie a
o sin d e i vesnice. Dreptul o mu lu i a s u p ra v ie t ii e s t e a c e la d e a o
a d m in istr a corect, de a o f o lo s i p e n t ru lu c ra re a cea bu n a .
Sin u cid e r ea violenteaza ins u s i b u n u l s imt , imp u ls u l f ire s c c at r e
existen ta care-I are fiecar e o m. Ca s a f ie v o rb a d e s in u c id e re ca
cl r ep t ar ínsemna ca omul e s t e p ro p rie t a ru l a b s o lu t a l- v iet i i
sa Ié, ceea ce este fals . De z a p ro b a re a f j-re a s c a si q roa z a
p r o vo ca ta totdeauna de ve d e re a u n u i s in u c ig a s , n e a ra t a c la r ca
iin u cid e r ea e o crima irnpot riv a f irii u ma n e .
' z. sinuciderea este o c rima imp o t riv a s o c í e t a t ii, f a miliei ,
p a tr i ei si B isericii. Oric e o m e d a t o r s a c o n t rib u ie Ia b ine l e
sem e n il- or sai. B inete unei f a n ilii s i a I u n e í c o mu n it a t i sta Ia
b a za binelui intregii soc ie t a t i; ia r b in e le unei f a n it ii sau
chia r al unei comunitati n a i rn a ri d e p in d e a d e s e a d e e x is t e nt a
un u i sin gur om. E xistenta u n u ia s t a L a b a z a e x is t e n t e Í c e lu ila lt.
ci ne n u isi pretuieste p ro p ria v ia t a , a c e s t u ia ii ra m i n e
in clifer e nta si viata altor a . A f irn a t ia c a s in t e x is t e n t e um a n e
car e n u folosesc societatii n u p o a t e f i a c c e p t a t a d in punct de
ved e r e rnoral. Caci cine s -a f a c u t v in o v a t cu ceva fata de
socie tate are datoria sa -s i re p a re g re s e lile p rin fapte bu n e .
sj - ar zi c e ca existenta inf irmilo r, h a n d ic a p a t ilo r e s t e in u t il a .
M or a la este inpotriva ace s t e i a f irma t ii, d e o a re c e b o ln a v ii dau
ad e se a pilda moraLa de rabd a re , o f e rin d p riJ -e j p e n t ru p ra c t ic a r e a
fap telo r rnilei trupesti si s u f le t e s t i. I n f irmii cer c el o r
sa r n a tosi sa-si deschida mila fata de ei si ii o b lig a sa
r :efl ecteze asupra sanatatii 1 o r a p re c iin d -o s i v a lo rif ic in d -o .
3 . S inuciderea este c rin a imp o t riv a l-u i Du mn e z e u viata
om u lu i este dar de l-a Dumn e z e u . Du mn e z e u I -a f a c u t p e o m s u f l e t
vi u ( Facere If, 7). Durn n e z e u e s t e c re a t o ru l si s u s t in a t o ru l
vi eti i . V iata ne-a fost da t a s p re a o f o lo s i ra t io n a l in vederea
ci ob in d ir ii mintuirii si pr e a ma ririi lu i Du mn e z e u . A u t o d is t ru g e rea
vi eti i inseamna distrugerea unui bun, aI c a ru i p ro p rie ta r
p r o p r iu - zis este Dumnez e u , h u o mu l. Astfel s in u c id e re a are
ca r a cter ul unei lezarj- si u n e i jiq n iri a d u s e 1 u i Du mn e z e u .
N i c iodata nu poate f i a p ro b a t a s in u c id e re a c a f iin d act de
lib e r tate. A devarata libert a t e in s e a mn a d e mn it a t e, in s e a mn a a
a le g e binele si a-I savirsi; lib e rt a t e a in s e a mn a a t o t d e t e rmin a rea
sp r e savírsírea bineluí, a u n u i b in e t o t ma i in a lt . Ra u l, p a t im a ,
p a ca tul sint accidente si a c t iu n i c o n t ra re lib e rt a t ii.
D e darul vietii e leg a t a min t u ire a . T ra ire a imp J -ic a a n u m i t e
in d a tor ir i sfinte a1e omulu i f a t a d e Du mn e z e t r, f a t a d e s in e , fa t a
d e a p r o apele si fata de cre a t ia in t re a g a .
In toate cazurile, s in u c id e re a e un pacat f o a rt e gr e u
de o a r e ce, alte pacate la s a totusi p o s í b ilit a t e a c a in t e j- si
po ca in tei, sinuciderea d e s f iin t e a z a p e n t ru totdeauna orice
po sib iiitate de convertire, d e p o c a in t a . S rn u c i-q a s u l s e a ru n c a d e
bu n u voie in suferinte ves n ic e -. B is e ric a s o c o t é s t e p e s in u c iga s

,r6ff-
i r l "nin ut pieirii vesnice. De a c e e a i1 s l lip s e s t e d e ru g a c i u n i l e
r eSpe ctive. Canoanel-e B is e ric ii in t e rz ic s lu jb a si p o me n i r i l e
pe n tr u sinucigasi.
Morala crestina nu a p ro b a s in u c id e re a in n ic i o imp re j u r a r e
si p entru nici un motiv . P o ru n c a De c a lo g u lu i e c la ra : 'rSa nu
ucizi !tt; sinuciderea e s t e u c id e re c la ra d in v o in t a p ro p rie. o
po r u n ca directa privind s in u c id e re a n u e x is t a in No u l Testament,
da r aceasta porunca e ra p re s c ris a p rÍ n t r-o s e n t in t a a legii
m o r a le naturale a carei c h in t e s e n t a e in De c a lo g . A -t i lu a de
bu n a voie si arbitrar via t a e o mo n s t ro z it a t e .
S-a zis ca Mintuit o ru l I n s u s i s -a r f i s in u c is ; si sint
ap o lo g eti ai sinuciderii c a re s u s t in c a s in u c id e re a is Í a re t e m e i
in jertfa de.pe cruce a Min t u it o ru lu i. Insa Hrí s t o s se aduce
j er tfa perltru intregul n e a m o me n e s c . Min t u it o ru l a î o s t ra s t i g n i t
d e o ameni, nu s-a sinuc is . Ne a mu l o n e n e s c , p a c a t e le oamenilor
l- a u dus pe Hristos p e c ru c e . E 1 a me rs Ia je rt f a fiind
ascu ltator pina Ia - rno a rt e s i s i-a dat v ia t a c a p re t de
r a scu mparare pentru rnult i. De a s e me n e a , A p o s t o lu l P a v e l I -a o p r i t
p e te rnnicerul din Filipi c a s a -s i ia v ia t a ' (F a p t e X V f , 2 7 -28 )
d e ci o alta proba scripturí s t ic a Í rn p o t riv a ' s in u c id e rii.
Unii califica m o a rt e a rn a rt irilo r c re s t in i d re pt o
si nu cidere, fiind moarte d e b u n a v o ie , d e o a re c e e ra u c a z u ri cind
pu tea fi eviatata prin f u g a s a u re n u n t a re Ia c re s t in is m. Unii
cr esti nii si-au pastrat v ia t a s i c re d in t a p rin f u g a , a t u n c i cind
m o a r tea lor nu era spre in t a rire a c re d in t e i c e l-o r d in ju r.
Martirii n-au intentio n a t s a -s i t a ie a rb it ra r f iru l vietii,
nici atunci cind paseau d e b u n a v o ie la mo a rt e . Nu d e z g u s t ul de
via ta, ci curajuÌ crestin f a t a d e mo a rt e s i s t a t o rn ic ia c re di n t e i
i i facea sa paseasca rtde b u n a v o ie [ s p re mo a rt e .
* De asemenea, si m o a rt e a lu i S a rn s o n e s o c o t it a de Sfintii
t Pa r in ti
je r tfir e
si de moralistii
de sine pentru t o t i.
c re s t in i n u c a o s in u c id e re , ci ca o

Cauzele sinuciderii s in t mu lt e , v a ria t e si cunoscute.


Sint cazuri de sinuc id e re p ro v o c a t e d e t u lb u ra ri min t a le, de
I un sistem nervos deranjat , c a re imp ie d ic a f u n c t io n a re a n o rma l a a
pu ter ilor sufletesti. Un e le d in a c e s t e s t a ri s in t s i d jn vina
om u lu i, dar pot fi fara v in a d in p a rt e a o rn u lu i, n e imp l i c i n d
I r e sp o nsabilitatea
unei víeti
moral a , ' c e le ma i n u I t e ,
dezordonate, d e c i iln p lic a v in a
in s a , s in t u rma ri
si re s p o n s a b iL i t a t e
ale

r no r a la. Cind.sinuciderea a f o s t c a u z a t a d e a n u mit e b o I i, B -is e r i c a


I a a vut
asistenta
intelegere
religioasa.
fata d e a s t f e l d e s in u c ig a s i, a c o rd in du - l e

Sinuciderea inseamn a d e z g u s t d e v ia t a , d e v í a t a p ro p rie in


spe cia l, p€ care o ved e n u ma i in d irn e n s iu n e a ei p a min t ea s c a .
t Si nu ciderea este distru g e re a v ie t ii p ro p rii ín mo d d ire c t si
i nten ti onat si savirsita c o n s t ie n t . Nu e s t e s in u c id e re cind
cin e va isi curma viata c lin in t imp la re , a c c id e n t a l r; a u d j n
pr e ca utie sau cind cineva , p e n t ru a s e s a lv a , d in t r-o p rim e j d i e
iH de m oarte sigura, s€ a ru n c a in a lt a p rime jd ie si a c e a s ta ii
ca u ze aza moartea. Nu est e s in u c id e re n ic i a t u n c i c in d c in e v a isi
, cu r m a viata fiind in stare d e d e n e n t a t o t a la sau nunai p a rt i a l a .
Sin t si cazuri de |tsinu c id e re in d ire c t a t r, a n u me c in d curmarea
vie ti i nu este intentionat a d ire c t , d a r mo a rt e a e s t e c o n secinta
fir e a sca a unor actiuni s i in t re la s a ri c a re p u t e a u s i t re b u iau sa
ìG
fi e prevazute drept ca u z e a J -e n o rt Í i, de p it d a c o n s e c in t a a

6g -'ícà.
n e cu m p a tarii , a unei v ie t i d e z o rd b n a t e , a a b u z u lu i a
e t c . '
sup r a in co rdarii P uterilor,
Da ca uciderea prop rie e s t e ' c o n s e c in t a unor a c t iu n i
ne p a ca toase in sine S i ca re n ic i n u p u t e a u f i p re v a z u t e , atunci
nu p o a te fi calificata dre p t p a c a t (9 " p ild a c o n s u ma re a unor
a lim à n te fara a se presupu n e c a a r f i o t ra v it o a re ). Da c a insa
cur m a r e a vietii poate f i p re v a z u t a c a u rma re a u n e i a c t iu ni
in sine, atunci a v e m |t s in u c id e re in d ire c t a il s i n u-i
pa ca toa se
àa * i = i bila din punct de v e d e re mo ra l-. Cin d o a c t iu n e e ste
r :a ca toa sa si are ca urna re c u rma re a v ie t ii p ro p rii, a t un ci
m o a r tea irnplíca responsabilit a t e a rn o ra la (p a c a t c a lif ic a t ), ca de
t'ild a n ebunia provocata de a n u rn it e p a t imi c a re d u c I a s in u c id e r e .
fn concluzie, din p u n c t u l d e v e d e re a L Mo ra le i c re s t in e ,
sin u cid e r ea nu este ingad u it a in n ic i o imp re ju ra re si p en t r u
n ici un motivi ea este u n p a c a t f o a rt e g re u , a n u me , pa c a t
str ig a tor , la cer. S inuciga s u l s i-a p ie rd u t c re d in t a s í n a d e jdea
i n n u m n e'zeu, a desconsidera t iu b ire a f a t a d e Du mn e z e u s i f a t a de
a p r o a p e le, fiindca s-a gind it n u rn a i I a v ia t a p a min t e a s c a , u it i n d
d e cea v esnica si de datoriile s a le .

III. AUTOI\,ÍUTILAREA

D upa cum este inte rz is a d in punct de v e d e re moral


si nu c.i de rea ca practica in p o t riv a v ie t ii u ma n e , ld f e l n u este
i ng a d u ita nici distrugerea in t e n t io n a t a a u n u i ma d u la r s a u or gan
3L tr u p u lui sau a-L face i n a p t p e n t ru a c t iv it a t e a s a ; e x c e p t ie se
fa ice atunci cind aceast a d is t ru g e re e s t e n e c e s a ra v ie t i i
( ir m p u tarea unor madulare b o ln a v e ). Ne in g a d u i-t a e s t e s i c a s t ra rea ,
chia r c ìaca scopul ei ar f i b u n d in p u n c t d e v e d e re n o ra l-, de
p i 1r ìa pentru pastrarea c a s t it a t ii sau p e n t ru in a b u s i r e a
i sp i telo r .
De ci si automutilarea , ca si s in u c id e re a , este p ra c t i c a
ir n p o tr :iva vietii si f irii u ma n e s i c a a t a re e s t e in t e rz is a .

tt
NE O MA L T US I A NI S MUL .
COMBATEREA
LOR

I. Ce1 mai element a r s i f u n d a me n t a l d re p t aI f ie c a r u i


i nd ívi d este dreptul la v ia t a , c d d a r a l lu i Du mn e z e u . Mor a l a
cr esti na recunoaste acest d re p t í n v io la b il- a l f ie c a ru i in d iv id in
pa r te. De aici rezulta si c la t o ria o mu lu i d e a -s i s u s t in e viata
p r o p r ie si pe cea a seme n ilo r, a c e a s t a f iin d p re rn is a necesara
p e n tr u impJ-inirea scopuJ -u i s a u mo ra l-. o mu l n u a re d re p t u l sa
disp u n a de viata dupa bunu l s a u p la c . Nime n i n u e s t e p ro p rie t a r u l
ab so lu t aI vietii sa1e, c í t re b u ie s a u t iliz e z e acest dar
cl um n e zeiesc potrivit po ru n c ilo r d iv in e , in g ri jin d u -s e de
sa n a tatea ei. Si dupa c u m o rig in e a v ie t ii s e re d u c e Ia voia
Iíbe r a a lui Dumne7gu, fu f e l s i c o n t in u a re a e i d e p in d e tot de
Du m n e zeu. ChernÍndu-I la e x is t e n t a p e o n , Du n n e z e u n u -l pune ín
ia ta a legerii : sa prirneasc a s a u s a re f u z e d a ru l v ie t ii. P riv i n d
vi ata c a pe un dar dumn e z e ie s c , c re s t in is n u l c o n d a mn a u ra sau

ffi*-.'sissffir cr.r.€1gfimm@.'rTi
pr in e jduirea deliberata a v ie t ii. S i a t u n c i c a re e s t e a t it ud i n e ' a
om u lu i fata de eutana s ie c a p ra c t ic a si id e o lo g ie impo t r i v a
vi eti i omului ?
E utanasia (cuvint g re c e s c ) s e mn if ic a ra o rig in e starea
su fl eteasca si rnorala E rn u rib u n d u lu i, a p ro p iin d u -s e d e mo a r t e si
pr ir n irea acesteia cu dep t in a lin is t e s i s e n in a t a t e , deci " m o a r t e
fr um o asarr.secretul ace s t u i f e l d e t ra mu ri f ru mo s t consta dupa
vech ii greci, in cu lt iv a re a unei v ie t i mo ra le o rdo n a t è .
Ind e o sebi, fitosofia s t o ic a s e s t ra d u ia sa in s p ire a d e re n t i l o r
sai curaj barbatesc si a c e a lin is t e s u f le t e a s c a cu care
in tele ptul se cuvine sa in t imp in e mo a rt e a .
In timp eutanasia s e mn if ic a s t ra d u Í n t a rn e d ic u lu i, ra s a E _ i t a
dín compasiune faÈ a de s u f e rin t a u ma n a , d e a u s u ra mu rib u n d u l u i
ci t mai rnult parasírea v ie t ii p a min t e s t i, p rin t r-o p o tr í v i t a
ase za re a trupului. pri n in d e p a rt a re a t u lb u ra rilo r e x t e ri o a r e ,
pr in alinarea dureril-or c u a n e s t e z ie , p rin n a rc o t ic e . etc.. toate
de natura sa liniste a s c a s is t e rn u l- n e rv o s , sa mic s o r e z e
sen ti mentul fricii, s a rid ic e n o ra lu l. s a s u p rime durerile.
Eu tan asia devine o p ra c t ic a imp o t riv a v ie t ii u ma n e care
d o b in deste adepti si se f o rme a z a o a d e v a ra t a id e o lo g ie .
A usura agonia cel-o r c u p rin s i d e g re le s u f e rin t e in clipa
m or ti i , este o datorie u ma n a . Co mp a s iu n e a f a t a d e d u re re este
p r o p r ie doar ornului
A stazi notiunea d e e u t a n a s ie s i-a mo d if ic a t mu l t sensul
or ig in al , iar sustinato ri i e i n u ma i s in t d e a c o rc ì pr i v i n c ì
d e lir n itarea cuprinsului e i. P ra c t ic se in t iL n e s c u rma to a r e l - e
cazuri de eutanasie :
a. Eutanasia pura t ra n s p u n e re a in s t a re dc
in se n sibilitate a unu i in d iv id u ma n , a f J -a t in fata morti i ,
ad m in istrindu-i-se narc o t ic e , s u b s t a n t e s o p o rif ic e etc., fara
i nten tia ucideri i nemi j l" o c it e , d a r c u p ro b a b i L it a t e a cìestul clc:
acce n tuata s5 {produca e f e c t mo rt a l-. I n a s t f e l d e c a z u ri este
vor b a de o usurare pentr u c t ip a mo rt ii s ig u re .
b. - lu!_anasia in s e n s re s t rin s a d min is t ra re a unei
sub stante provocatoare d e mo a rt e c e lo r g ra v { b o ln a v i s i a n um e l r r
ce r e r ea proprie. A ici a r f i v o rb a d e u n a ju t o r p e n t ru a putea
m ur i mai repede.
c. - E utanasia in s e n s la rg in L a t u ra re a in forma
n e clu reroasa a acelorà,f ip e n t ru c a re v ia t a p ro p rie n -a r ma i avea
r r i ci urì sens si valoare, s J . c a rc , in p lu s , a E f i n u rn a i o sa r c i n ; r
pe n tr u cei drn juruì. lo r (d e p iJ -d a a lie n a t ii, c re ti n i i ,
sch ilo zíi suta la suta s i c e i c e p re z in t a o p rime jd ie petrtru
vig o a r ea unui neam) . S -a u f o lo s it d e e u t a n a s ie in sens tar:;i
i de o logiiJ-e fasciste (fa s c is mu l g e rma n in d e o s e b i) si id e o 1 og . i i l e . \
colo n ialiste si neocolon ia lis t e , in c J -u s iv a p a rh e id u l
Insa, in toate caz u rile e u t a n a s ia in s e a mn a u c id e re s i deci
nu p oate fi aprobata, o ric it e id e i u rn a n it a re s -a r in v o c a pentru
j usti ficarea ei. A prob a re a e u t a n a s ie i, in u t t in a anal iza,
i nse a mna negarea credint e i in Du mn e z e u ' s i ig n o ra re a d e mni t a t i i
cr e d in ciosuluÍ si a rostu lu í v ie t ii s a le p a rn in t e s t i.
In cuvintele si fapt e le Min t u it o ru lu i n u a f la m n ic i c e l mai
n e ínsernant indiciu j-n f av o a re a e u t a n a s ie i. Min t u it o ru l v in d ec a p e
ce i bolnavi, tru ii ucide . P e b o ln a v u l c a re z a c e a s i s u f e re a de
38 de ani, Mintuitorul il in t re a b a : I t V re i s a f ii s a n a t o s ?t t F i - l
vin d e ca si nu-I ucide pe n t ru a -l s c a p a d e s u f e rin t e . Du p a m o * a 1 a
I

f/
It
'.,{ pr o p o va duita de Miirtuito ru l n ic i c e le ma i g re le s u f e rin t e nu
ril
i nd r e p tatesc distrugerea v ie t ii, d e o a re c e f ie c a re c lip a a vietii
4
ú
,! p a q ip testi pretuieste'foarte n u lt s u b a s p e c t mo ra l p e n t ru viata
1
"t
de F$p o lo,' in orice clipa u n p a c a t o s s e p o a t e p o c a i si in t o a r c e
,l catr e Dumnezeu. De 'ace e a Min t u it o ru l n e c e re s a n e d u c em c u
I r ab d a r e greutatile vietii s i s a s u p o rt a m o ric e s u f e rin t a cu
i
I
de p ti na incredere in rnilo s t iv ire a t u i Du rn n e z e u .
:I

ìl t ,j ,' .. -
,

II. Ideol.ogii progriu-z is e imp o t riv a v í e t ii unane.


il
I rl Maltusianismul s i Ne o ma lt u s i a n i s mrrl
l|l
I M altusianismul si Neo ma lt u s ia n is n u l s in t d o u a t e o rii c ar e s e
rli o p u n pr incipiil-or crestine f a v o ra b ile v ie t ii s i f a n ilie i.
. lÌ ' ' t e o rí i
'fii M altusianismul n u me le a c e s t e i v in e de 1a
i ntem e ietorul ei, THoMA SRo B E RT MA L T HUS (L 7 6 6 l_ 8 3 4 ), preot
an g lica n si profesor de e c o n o mie n a t io n a la . E I s u s t in e c d, in
iti con d iti i
m ijlo a cele
normale,
de intretinere.
oame n ii se
A s t f e l,
í n mu lt e s c ma i
p e c in d p o p u la t ia
re p e d e
c re s t e
decit
in
pr o g r e sie geometrica (I , 2 t 4 , E , L 6 e t c . ), re s u rs e le a lirn e nt a r e
sp o r e sc numai in progre s ie a rit n e t ic a (L , 2 , 3 , 4, 5 et c . ) .
AstfeI, s€ conchide cdt d a c a s -a r a p lic a le g e a di v i n a
a fe cu n ditatii, popuÌatia s -a r in mu lt i a t it d e rn u lt , in c it n-ar
nai a vea nici locui, n ic i h ra n a n e c e s a ra p e p a min t . pe n t r u
e vitar e a acestei situatii c rit ic e , Ma lt h u s p ro p u n e I t s u p rim a r e a
p e r io clica a surplusului d e p o p u la t ie sau a b t in e re a de Ia
ca sa tor ie si limitarea con s t ie n t a a n a s t e rilo r' r.
Teoria Lui Malthus p o a t e f i re z u rn a t a in t re i p ro p o z it ii :
1. num-aruL poput a t ie i e s t e lin it a t in mo d n e c e s a r de
m i j lo a cel-e de trai ;
2. cjnd nrijloacel-e d e t ra i s p o re s c , c re s t e s i p o p u la t i a ,
da ca nu intimpina greutati n a ri;
3. trebuie inpiedic a t a s u p ra p o p u la t ia .
Lucrul acesta se poat e f a c e p rin mijlo a c e p re v e n t iv e , adica
p r in abtinere de ra cas a t o rie si a b s t in e n t a v o lu n t a ra , prin
co n sim tamintul sotilor d e a n u a v e a c o p ii, Ma lt h u s considera
fo a m e tea, epiderniile si ra z b o iu l c a n is t e " b in e f a c e r) a.Le
n a tur i- ir '.
N eomaltusianismul - e s t e o f o rma n o d e rn a a ma lt u s ia n is rn u l u i ,
car e r e comanda rnetode cu t o t u l c rimin a l-e :
- nfjfggce preventíve : f ra u d a s e x u a la , a v o rt u l, c e J . ib a t u ] ,
m a n o p e re anticonceptionale ;
mijloace. represiv e : c a s t ra re a p e c a le o p e ra t o r i e ,
ster iÌi zarea chinica si iz o la re a f e me ilo r d e b a rb a t i p in a Ia o
a n u m ita virsta. De asemen e a , n e o ma lt u s ie n ii conbat n à s u rile de
o cr o ti r e a mamei si c o p ilu ru i, p ro s la v e s c d e s f riu l_ , cer
ster iliza rea fortata pent ru c e i s o c o t it i in f e rio ri d in p u n c t de
ve d e r e psihic si somatic s i p re a ma re s c ra z b o iu l si c a là mit a ti l e
n a tur a le .
AnbeLe teorii con s t it u ie in s a o t o t a la n e s o c o t ire a
p r in cip iilor morale si d o g rn a t ic e a le c re s t in is mu lu i si c h iar a
n o r a l- e i naturale.
Istoria ne arata ca n ic i u n ' p o p o r n u c re s t e in rit mu l aratat
d e M a 1thus, iar odata cu c re s t e re a p o p u t a t ie i c re s t e s i puterea
d e pr o ductie, inmurtindu -s e si b ra t e re d e mu n c a . p rò a uc t i a
F
ì

li
a 1 j- r n entara se poate de z v o lt a mu lt rn a i re p e d e decít sustin
t e co n o mistii
cr e ste sr:f icient
rnaltusieni. Re s u rs e le a lime n t a re
pentru a a c o p e ri- n e v o ile u n e i p o p u J -a t ii c it.
a le o me n irii pot
nai
n u m e r oase,' ele inca nu au f o s t v a lo rif ic a t e in in t re q irn e .
' Malthus a gresit p u n in d p ro b le ma in c a d ru t u ie i economii
$ se p a r a te de morala, ca c i a la t u ri d e d a t o ria f e c u n d it a t ii mai
e xista si alte datorii c a re o c o ri)e a z a , c d d e p ild a d at o r i a
de vo tamentului pentru se me n i.
-fii progres
Invatatura
continuu
crestina
datorÍ t a
a ra t a c a lu rn e a e s t e
c o n lu c ra rii
s u s c e p t ib ila
c u Du mn e z e u c a re n-a
de

pa r a sit-o dupa creatie, c i o g u v e rn e a z a d u p a le g i in t e le p t e , prin


.,f pr o n ia sa divina.
dr a g o stea
Maltusi a n is mu l
sipzLtotputernic ia
n e a g a in t e le p c iu n e a ,
lu i Du n n e z e u si
b u n a ta t e a ,
desconsidera
de m n itatea spírituala si me n ire a s u p e rio a ra a o n u lu i in mersul
divin aI vietii si aI lu mii. Ma lt u s ia n is mu l c o n s t it u ie o
r a zvr a tire impotriva lu i Du mn e z e u , -b u ra fata de semeni,
n e in cr edere in biruinta b in e lu i irn p o t riv a ra u lu i, a vi e t i i
i m po tr iva nortii.
Sfinta S criptura si S f in t a T ra d it ie se opun categoric
te o r ie i maltusianiste. P o ru n c a a 6 -a d in d e c a l-o q o s ind e s t e
u cid e r ea (E xod 20, 3); la f e t Min t u it o ru l spune : " ó in e sc o a t e
sa b ia de sabie va mu ri' t (Ma t e i 26, 52 ) . c re s t in is m u l
bin e cu vinteaza casatoria d in t re b a rb a t s i f e me ie s i o c o n s i c i e r a
Tain a (Fac.1, 12;2, 18 ; Ma t e i 1 9 , 4 -1 1 ; I Co r. 7 , I -6 , Efeseni
5, 3I- 32). S fintul A posto l P a v e l in d e a mn a p e v a d u v e le in c a ti n e r e
sa se rnarite ca sa aiba c o p ii (T T im. 5 , I 4 ). f nca d in V ec h j u l
Testament dobinciirea d e c o 5 > ii e ra p r: iv it a c í r o Ì ljn c c u v ir r t a r c :
( Fa ca r e 48,16; Deut.28,4 4 ; P s a L m I 2 7 , 2 -6 ), ia r lip s a c o p i j l o r
ca o pedeapsa cereasca s i o c a ra (F a c e re 3 0 , 1 ; I s a ia 54, 1).
M in tuitoruL pretuieste c o p iii (Ma t e i 1 8 , 1 -5 ; I ' f a rc u f o , 1 3 s . u ) .
B iserica a osindit d e f a ima re a c a s a t o rie i c o n d a mn ind pe
ese n ie ni, narcioniti (s e c . v) , p ris c ilia n is t i , a lb ig en z i ,
va ld e n zi si armenj-eni (s e c X I V ) c a re p ro f e s a u a v e rs iu n e imp o t r i v a
ca sa toriei. De asenenea, c a n o a n e le B is e ric ii p e d e p s e s c d e f a im a r e a
n u n ti i si abtinerea nejus t if ic a t a d e la c a s a t o rie (Ca n . 5 1 A p . ,
can . 1 Gangra, 9, 10 Ga n g ra , ' c a n . 5 A p . , 1 3 T ru la n e t c . ). De
a se m e nea, s€ osindeste a v o rt u l s i p ra c t ic ile imp o t riv a nasterii
de copii (can. 9 Trulan, 3 1 T ru la n , 2 s i 8 a le S f in t u lu i Vasile
ceL M are, 33 aI S fintului I o a n P o s t it o ru l, 2 7 A n c ira e t c . ).
Tertulian se ridica e n e rg ic irn p o t riv a a v o rt u lu i pe care i1
ca lifi ca drept crima. La f e l, L a c t a n t iu (I n s t it u t io n e s P V I, c.
20 ) si Minucius Felix inrro c t a v iu s ' r s i S f in t u l V a s iL e c e l M a r e i n
ca n . 52, S fintul Justin Ma rt iru l s i Cle rn e n t A le x a n d rin u l afirma
ca o mului nu-i este in g a d u it a c a s a t o ria d e c it in vederea
co n ti nuarii spetei uma-n es i c a o p ie d ic a in c a le a c le s f riu l u i .
Du p a A tenagoras poftele s e x u a le p o t f i s a t is f a c u t e n u ma i in
ved e r e a procrearii copiilor.
Dar nu nurnai B iseric a , c i s i la ic ii c o n d a mn a a v o rt u L si
tn ijlo a cele anticonceptionale , s o c o t in d u -I e d re p t c rj-ma . Me di c i n a
ar a ta pericolul ce-I gen e re a z a a t Í t p e n t ru s a n a t a t e a ma me i si a
vie ti i , -
in general.
ì/fa' r *- ,.- :^*.:^*,.r +^^e4i
Irqr LLlbIctltIbr ilur - .:
ùl_ l-l)c- L/l ttc Lr,,- .:^-uLr
^* ^11- .:- *ùIc
.,r l l l J - ùl ti l .l J - D
- .ir-ttf u r- r.ir^r
D^ r-g usv! r !
a n ti vi tale si antiumane , d ia rn e t ra l o p u s e iu b irii fata de
a p r o a pele, virtutea crest in a p rin e x c e le n t a (f o a n 1 3 , 3 4 -3 5 ) si
r at'a de viata ca dar aI lu i Du mn e z e u .
Razboiul- ca'unul d in mijl-o a c e le re c o ma n d a t e de
ne o m a ltusíanísm pentru d í s t ru g e re a s u rp lu s u lu i de populatie
con tr avine 'direct íubirii s i c u v in t e lo r : t t F e riq it i f a c a t o rii de
pa ce , c aci aceia fii ai lu i Du mn e z e u s e v o r c h e ma rr(Ma t e i 5' 9)
pr e cu m si rnisiunii Mintuit o ru lu i c a re a v e n it c a lu rn e a v ia t a sa
aib a . si nai rnul-t sa aiba (I o a n 1 0 , 1 0 ).

Bibfiografie selectiva p riv in d e u t a n a s ia :


fo rgu D. fqan, E utana s ia , b u n e Ì e rn o ra v u ri, B u c u re s t i 1937
o. B ucevschi, E utan a s ia , in rrP rin o s f . P. S. Patriarh
Nico d im " , B ucuresti, L946 , p . I I 3 ' L 1 -7
prívind maltusianismu l s i n e o ma lt u s ia n is mu l :
Pr of. C. P avel, P rob le me mo ra le c u p riv ire I a c a s a t o rie si
fa n il- ie in trB .O.R.rr L967, n r. T -2 , p . l-3 2 -t 3 B
Pr of. diac. N. I. Nic o la e s c u , Min c iu n a ma lt u s ia n is t a si
in rrS . T . rr 1 9 5 3 , [ r.
I
con sti i nta crestina, 3 -4 , P . 2 7 O -2 7 8
M i trop. N. Mladin, F a rn ilia c re s t in a , in . ' rs t u d ii de Teologie
M o r a la ff , S ibiu , L969, P . 3 5 1 -3 7 0
I
a\
i .| \l

MUNCAS I P B OFES T UNE A

1. - Munca. Generalita t i

U n alt capitol, care in c h e ie in t r-u n f e l in d a t o ririle fata


d e no i insine, este cel al n u n c ii.
M unca este un obiect s i p e n t ru Dre p t s i p e n t ru Mo ra la , dar
fie ca r e priveste munca prin t r-o p ris n a a p a rt e .
Pr in munca se inteì-e g e , in g e n e ra l , o a c t iv it a t e me t o c i i c a
pr in c are ornul stapinind s i t ra n s f o rrn in d n a t u ra , p ro d u c e b un u r i
spir itua le si materiale n e c e s a re e x is t e n t e i saIe. De p i Ì d a ,
pe n tr u hrana, pentru a-si a p a ra t ru p u J . d e in t e mp e riile v re mii si
pe n tr u a-si creste copiii, o rn u l t re b u ie s a d e p u n a o a c t iv it a t e
m etod j ca necesara procura rii c e lo r d e t re b u in t a . De c i, munca
j ntele a sa in adevaratul s e n s a l c u v in t u L u i, e s t e o a c t iv it a t e
ne ce sa r a pentru om ca sa s t a p in e a s c a n a t u ra , s d o p re f a c a , sa o
fofose a sca si sa-si dez v o lt e p ro p riile s a le f o rt e f iz ic e si
spir itua le.
M unca omului este total d e o s e b it a fata d e a c t iv it a t e a
an im a l- uIui. A nimalul a c t io n e a z a d in in s t in c t ; o mu L insa
acti on e aza dintr-un calc u l min t a l la c a re s e a n g a )e a z a cu
si m tir e a si vointa. Munc a a re o p e c e t e s p e c if ic unan. fn or i c e
m un ca omul este angajat p le n a r : c u min t e a s i cu t ru p u l. Cu
aju tor u l muncii ornul pune o p e c e t e s p irit u a la a s u p ra n a t u rj-i si
im p r ir n a o pecete asupra tut u ro r l-u c ru rilo r s a v irs it e . De c i, m u n c a
uln a n a presupune ratiunea c a re f o rmu le a z a o b ie c t iv e s i s c o p u ri si
voin ta care le real izeaza p rin t r-o a c t iu n e c o n s t a n t a s i rn e t o d i c a .
M unca este o expresie a s p irit u lu i u ma n . o n u l n u n u n a i c a s e
a d a p tea za naturii, dar p re o c u p a re a lu i e s t e aceea de a o
tr a n sfor ma, de a o stapin i s i a o p u n e in s e rv ic iu r sau. Exista
qi o influenta a naturii a s u p ra o mu lu i, ' in f lu e n t a exptícata si
p r in faptul cd, prin ma t e ria t ru p u lu i, o mu l e le g a t d e int r e a g a
cr e a ti e. De aceea se si v o rb e s t e d e o d ime n s iu n e c o s mic a a o m u l u i
si a l-ucrarii de mintu ire s a v irs it a d e Hris t o s . De L a in c e p u t
om u l a fost pus sa fie p u rt a t o r d e c u v in t a l in t re g ii c re a t i i in
fa ta lui Dumnezeu. P rin o m c re a t ia in t re a g a s e a f la in re la t i e si
i n dia log cu Dumnezeu. ' rCa c i ra t iu n e a u ma n a s p u n e . S f in t u l Maxim ,
M ar tur isítorut are c a o b ie c t iv sa s u ririn d " ----ià li; ; ii; (-t"*ì)
existentÍa1e care se a f la in f a p t u rir' . Co n t e mp lin d u -le pe U /
a ce stea, onul postuleaza c u n e c e s it a t e e x is t e n t a Cre a t o ru lu i lor
si a I sau.
Radacina rnuncií s e a f la in o m c a t ru p si s u f le t ; trupul
e ste instrumentul intarit p rin u n e lt e in s lu jb a s p irit u lu i. Nu se
po a te vorbi in abstract d e o n u n c a p u r s p irit u a la sau pur fizica.
Se p oate vorbi de o mu n c a s p irit u a la , in c a re p o n d e re a o au
p u ter ile spiritului (a c t iv it a t e a s p irit u lu i), sau de o munca
fizica , in care ponderea o a u p u t e rile f iz ic e . De f a p t s i in una
si in alta sunt prezente (in t r-o ma s u ra ma i ma re s a u ma i mica)
ar n in d oua conponentele. D e e x e mp lu , in t e le c t u a lu l s e f o lo s e s t e cle
m in a , d€ vorbíre pentru a s t e rn e re a in s c ris a id e ilo r s a le ; dar
n ici muncitorul simplu n u s e p o a t e lip s i in mu n c a d e a ju t o r u l
m in ti i . In orice munca o mu l e p re z e n t c u p u t e rile s p irit u a le si
fo r tele fizice-
In paradis, intre s u f le t s i t ru p e x is t a o a rmo n ie , ca r e a
cìisp a rut apoi dupa cader e a in p a c a t . S i in p a ra c li s o mu l a rn u n c i t ,
p u n in d nune fapturilor ( mu n c a s p irit u a t a ) s i b u c u rin d u -s e de e 1 < :
si in grijind paradisul (mu n c a f iz ic a ). I n s a , d u p a c a d e re , m u n c a a
do b in d it un caracter trudn ic , d e p o v a ra , d a r a ra ma s o a c t iv i t a t e
cr ea toare si necesara, p u s a in s lu jb a e x is t e n t e i o mu L u i si a
na tur ii intregi. omul a re o b lig a t ia s a a p e re e x is t e n t a c rea t i e i
si sa o f ereasca de al-une c a re a s p re n e a n t .
Munca are si o dimen s iu n e s o c ia la in s e n s u l- c a e a p re s u p u n e
o a n umita diviziunea soc i' a l-a . Div iz iu n e a s o c ia la a mu n c i i este
cer u ta de cornplexitatea a c e s t e ia , dar si de c o mp L e xi t a t e a
sco p u r ilor carora nunca t re b u ie s a ra s p u n d a .
Munca este o necesit a t e v it a la s i in s t ru n re n t u l- p ro g res u l u i
r na ter ial, cul-tural si s p irit u a L . I n p ro c e s u ì - mu n c ii o mul isi
con tur eaza si isi dezvol-t a p u t e rile s p irit u lu i : min t e a , s im t i r e a
si vointa. Omenirea in t re a g a d e la in c e p u t u rile ei si pina
astazi, ca o mare cornu n it a t e , s t a p in e s t e n a t u ra p rin nìunca si
pr in instrumentele pe c a re mu n c a i I e p u n e I a in d e min a , ' omul
tr a n sf orrna natura prin rn u n c a s i o in t re b u in t e a z a p o tr i v i t
ne vo ilor si nazuintelor saIe.
I'c onceptia crestina d e s p re mu n c a
Munca tine de exist e n t a o mu lu i in t imp s i s p a t iu s i e s t e o
co o r d onata esentiala a ex is t e n t e i u ma n e . P rirn i. i o a me n . i i. n s i. s i í.ìtr
p r in i.t porunca sa se ingrije a s c a d e f a p t u rile ra iu lu i si sa puna
nu n e tuturor fapturilor (F a c . 2 t 5 -1 5 ). Mu n c a e s t e í mp lic a rt a in
p o r u n ca : rrCresteti si v a in mu lt it i si u mp t e t i p a min t u l- si-l
su p u n eti, si stapiniti peste p e s t ii ma rii, peste pasarile
ce r i:i r .ii, peste tcate aní rn a le le , p e s t e t o a t e v ie t a t ile ce se rnisca
pe pa mint si peste tot p a min t u lrr (F a c . J -, 2 8 ).
A ceasta porunca priv e s t e pe toti u rma s ii lu i A d a rn , a d i c a '
i ntr eg ul neam omenesc. E a d e v a ra t c a , in p a ra d is mu n c a e r a o

7-r-
tr r .r r r i" , o desf atare sp irit u a la . " t a d e re a p ro t o p a rin t ilo r a
in tr od u s in munca sentiment u l d e p o v a ra , d e t ru d a . Acesta este si
bl-estemul pacatului; m.un-cadev.ine--Q-'LsgEg-lecontenit? cu natura,' l- r-*
care .t,r *ài rodeste Ea""iiàlnte si on i 1*.
hr ù n t- i f'r a (F a c . f r2 , l7 -rg ). T ru d a aceasta
e acce ntuata si de faptul c a a d e s e a s iù t u rile s e re v o lt a c on t r a
spir itulu i, iar in om c a u t a s a s e in s t a le z e u n s p irit de
com o d itate si de desfa t a re . Da r, pedeapsa c a re s -a dat
pr o top a r intilor a fost s p re b in e le o mu lu i, c à o is p a s ire a
p a ca tulu Í si ca mijtoc d e p u rif ic a re s i d e f o rrn a re rn o ra la . De
ace e a , cu tot caracterul e i d e p o v a ra , d e t ru d a , mu q c a ra min e o ,"\
* '
b u cu r ie , una din bucuriile re a l-e s i s a n a t o a s e a le v E p t if .
::-:":-i : '*=r-:*a--r-====--:--:"Fl-T-ffi;:l=:--=-=;;;;;Íf rlSase
-nuiìcii"'*dè:"2-în-@@irre o poruncàr- .:
zile sa lucrezi si-ti fa in a c e le a t o a t e t re b u rile t a le rr; r r f ar
ziu a a saptea este odihna Do mn u lu i Du mn e z e u lu i tau... rt ( Iesire
20, 9-10 ) . A,stfel, Fun-c__q_pl+n!_e€_tg_s_À_ j_ganctiune divina, cd r]-rno
con d iti e elementara a exis t e n t e i u ma n e
M unca a fost pilduita de toti p ro f e t ii V e c h iu l-u i T e s t am e n t
si de Mintuitorul Insusi, in c a s a b a t rin u lu i si d re p t u lu i f os i f .
M un ca omului e un ecou s i u n in p e ra t iv c a re ie s d in in s a s i
l ucr a r e a lui Dumnezeu : rrT a t a l Me u p in a a c u m l-u c re a z a i si nu
l- u cr e zr r (Ioan 5, L7). Majo rit a t e a p ild e lo r Min t u it o ru lu i p le a c a
cijn ci rnpul muncii (pilda s e n a n a t o ru lu i, a mu n c it o rilo r v ie i I a
t- sece r a torilor, a talantiJ -o r, p ild a c u n e g u s t o ru l e t c . ). De
asie m e n ea, Mintuitorul si-a re c ru t a t A p o s t o J -ii d in rin d u l ceLor
sm er iti si nìuncitori. S fint u l A p o s t o l P a v e l a in t e le s s a t ra ias c a
d in r o dul muncii sale (imp le t ire a c o rt u rilo r); e l n u v re a sa-si
ci stig e existenta din prop o v a d u ire a E v a n g h e li-e i, p e d e o p ar t e ,
cle si. avea dreptul, de v re me c e Min t u it o ru l, re f e rin d u -s e la
p r o p o va duirea E vangheliei a s p u s : " V re d n ic e s t e I u c ra t o ru l de
p la ta sat' (Matei 10, 1 0 ) s i c h ia r e l in s u s i v o rb e s t e despre
< ìr e p tul propovaduitorilor E v a n g h e lie i d e a s e in t re t in e d in r o a d a
r r ir :ncii lor (I cor. 9, 7 -I 4 ); ia r in a lt a p a rt e el s p u ne :
"ar g in tul sau aurul sau h a in a n ima n u i n -a m p o f t it , c a miini l e
a lce stea au slujit trebuinte le me L e s i c e l-o r c e s in t c u min e . Noi
r ì- a m umblat fara rinduiala in t re v o i, n ic i n -a m min c a t p iin e de
l - a cin eva in dar... , ci l-u c rin d c u o s t e n e a la s i t ru d a z iu a si
nc.r ap tea" ( P apte 20 , 33-34 , ' f T e s . 3 , 7 -L O ) . A s t f e I , n u n c a f izica
el o irnpletea zil-nic cu n u n c a s p irit u a f a . S f in t u l Pavel a lasat
tu tur o r crestinilor porun c a : ' rDa c a c in e v a n u v re a sa lu c rez e ,
ace l- a nici sa nu naninceil s i " f ie c a re s a mu n c e a s c a in lin is te si
sa- sj. manince piinea cu m iin ile s a le r' (I I T e s . 3 , I -I 2 ; c f . Efes
4,28 ) .
Porunca aceasta a d e v e n it n o rn a t iv a p e n t ru c re s t in i. Ea
pr e tuie ste atit munca fiz ic a cít si cea in t e le c t u a la , rid ic i n d
n Ìun ca fizíca 1a demnitatea mo ra la a rn u n c ii s p irit u a le . T e rt u lian ,
ap a r in d crestinismul, spu n e a d e s p re c re s t Í n i c a e i s in t p re z en t i
pr e tuti ndeni in rnunca; e i s in t rn u n c it o ri a g ric o l i , rn e s e ri a s i ,
com e r cianti, sotdati, fun c t io n a ri, p ro f e s o ri-, ma t e ma t ic ie n J - ,
i m plin in d cu vrednicie si c in s t e t o a t e p ro f e s iu n ile d in v rem e a
1o r . M unca este o obligatie f ire a s c a s i g e n e ra la p e n t ru c re s t ini .
N ur n a i cei ce nu pot munc i s in t a b s o lv it i d e . a c e a s t a p o ru n c a . fn
Bise r ica prirnara A postolii s i u rn a s ii lo r n u t ra ia u toti numai
ci i n si ujba depusa, ci prac t ic a u s i a lt e mu n c i s p re a -s i c is t i g a
existen ta si a fi pilda cre d in c io s ilo r. Did a h ia c e t o r 1 2 A p o st o i i

l{
q
spu n e : ttNici un crestin 3 a n u t ra ia s c a in t re voi in Ìenevidtr
( cap . 12) . far Constitutiile A p o s t o lic e (rI , 6 3 ; I V , 2 ) o b liga pe
p a r in ti sa invete pe co p ii c it e o me s e rie . Un s in o d l$ S t l din
C ar tag ina indruma pe pre o t i s a d e p rin d a o me s e rie p o t riv it a cu
slu jb a ' lor. De aíci re z u lt a si d ic t o n u l : rrro a g ra -t e si
m u n ce sterr ! . A stazi munc a e u n d re p t , o c o n d it ie a e x is t e n t e i, o
d a tor ie si o onoare, nu o ru s in e .

3. obiectii
Impotriva conceptiei c re s t in e d e s p re mu n c a s -a u rid i c a t
u n e le obiectii, ín sens u l c a p ro p o v a d u ire a in v a t a t u rii de s p r e
p r o vid e nta divina ar slab i s irn t u l s i o b lig a t ia rn u n c ii, a n ih i l i n d
e la n u l muncii la cei nult i.
S e citeaza textuL : ' t Nu v a in g rijit i p e n t ru s u f le t u l- vostru
ce veti minca, nici p e n t ru t ru p u l v o s t ru cu ce va veti
ím b r a ca..., caci stie doà r T a t a l- v o s t ru Ce l Ce re s c c a . v e t i ne v o i e
d e ele. Cautati rnai int ii imp a ra t ia lu i Du mn e z e u s i d h e pt a t e a
Lui si toate acestea se v o r a d a u g a v o u a rr (Ma t e i 6 , 2 5 -3 3 ). rnsa
aici nu este vorba despre u n in d e mn d e a n u mu n c i. Min t u it or u l
sta b ile ste aici prirnatul q rijii p e n t ru d e s a v irs ire a s u f le t u lu i in
raport cu grija pentru t ru p . o rn u l n u t re b u ie s a u it e c a e s t e s i
spir it si este creat du p a c h ip u l s i a s e ma n a re a lu i Du m n e z e u .
o Éi ecti v ul principal nu s u n t b u n u rif e ma t e ria le . o mu l c re d in c i o s
tr e b u ie sa munceasca lin is t it , in c re z a t o r in p ro v id e n t a di v i n a
ca il va ajuta in mun c a .
De asemenea omul tre b u ie p riv it c a o e x is t e n t a d e s t -in a t a si
in d r e p tata spre transcend e n t s i e s h a t o lo g rc , s p re t ra ire a s i c ì u pa
m oa r tàa fizica. omul tra ie s t e p e o d ime n s iu n e e s h a t o L o g ic a ; c ì à r
de a ici nu poate fi tr a s a c o n c lu z ia f a ls a c a n u n c a n -a r f i
ne ce sa ra; aceasta dinren s iu n e a o mu l-u i n u in d e a mn a I a n e lu c r a r e .
Textele in favoarea mun c ii s u n t c l-a re (I I ' I ' e s a L .3, 6-10; i4).
c a d in v e n it u l mu n c i i .r.i-
Ap o stoluÌ P aveL sfatuiest e L t Urrl - - . i , - ,) su l
v! !--L

ei, crestinul sa se intre t in a p e e l s i f a n ilia 5d , (l


-Jcr.f
-s Si1 S L
con tr i buie la usurarea qre u t a t iL o r s e me n ilo r s a i p rin milo s t e n i e
( Efes. 4, 28). .j
Munca e un inperati v p e n t ru cà in s a s i min t u ire a este o
acti vi ta te bine chibzuit a si s t a ru it o a re . ' caci a im p L i n i
p o r u n cile presupune efort s t a ru it o r, t imp , e n e rg ie . Mu n c a e s t e o
s1u jb a adusa lui Durnne z e u ; e a a ro v a I o a re p e n t rr: v e s ll j c i c . De
a scn tcncit, inparatizr cert t rilo r sc ia c u ; rs a L t . , n u r; t jt t < l ir-r
i na cti vitate. S tadiul v ie t ii p e p a n in t e s t e a re n a in c iì re ne
do b in clim sau pierdem min t u ire a . A f a c e mi lo s t e n ie , a s . lt rj i pc
se m e n i (cu care Hristos in s u s i se id e n t if ic a ), it rse a n n a
a cti vi tate, munca. Deci mu n c a c e a d u c e ro a d e e s t e o c o mp o n e n t a a
n o ti un ii insesi Oe min t u ire . F a p t e le b u n e s in t si c rit e r i u t
ju d e ca tii obsteèti de 1 a s f irs it u l v e a c u lu i cun vedem clin
p e r ico pa infricosatei jude c a t i (Ma t e i 2 5 , 3 I -4 6 ) s i' a n u ln e f a pt e l e
bu n e ca slujirea lui Du mn e z e u s i a s e me n ilo r c u c a re ins Q s i
H r i sto s se identifica (Ma t e i 2 5 , 4 0 s i 4 5 ).
Din conceptia cres t in a d e s p re mu n c a re z u lt a si niste
tr a sa turi speciiice ale a c e s t e ia . I n v a t a t u ra c re s t in a in c a d r e a z a
Ittu n ca intr-o larga pers p e c t iv a re lig io s -mo ra la . Cre s t in ism u l
pr ive ste munca atit din p u n c t d e v e d e re re lig io s c it s i d in p u n c t
de ved ere moral si social, re z u lt in d d in a c e s t e p u n c t e d e ve d e r e
o ser ie de consecinte pra c t ic e imp o rt a n t e .
'a

M unca, in calit4tea e i d e a c t iv it a t e me t o d ic a , v iz in d un
sco p si niste obiective p re c is e , c o n c re t e , a re o s e r j. e de
se n su r i :

4 . S ensurile muncii
a. - S e.nsul divin aI mu n c ii - Acesta re z u lt a d in ins a s í
r ela ti a omului cu Dumnez e v . P e d e o p a rt e , o mu l e s t e c h ip a l- Iui
D um n e zeu, care tinde sa a ju n g a la o c it n a i ma re a s e ma n a r e cu
D um n e zeu. P e de alta parte, Du mn e z e u c h e a ma p e o m s a -I s lu jea s c a
si sa colaboreze cu E 1. Cre s t e re a in a s e ma n a re c u Du mn e z e u e s t e ,'î'\ ri
Dumnezeu este activ it a t e a b s o lu t a : I ' T a t a I Me u p in a acun i
m u n ca .
r""."àr" *gf-, ---C---cnii1-ar lui : 2/
--unan-;--èa-
Dumnezeu este tot activitate. Munca tine d;;pffi"tul
--- a.-""*JpfiItu]ui ornenesc. Munca isi are radacina in
Îilf;"tt"SíFÎ!."t omutui. prin muncà, onur credincios devine
i m pr e u na lucrator cu Dum n e z e u ( , ),
la p r opria desavirsire. P e n t ru c re a re a lu mii, Du n n e z e u n -a avut
n e vo ie de colaborarea omu lu i, d a r p re t in d e a c e a s t a c o la b o ra re in
a cti un e a de conservare, s t a p in ire , p e rf e c t io n a re si min t u ire a
e i. M o deIuI desavirsit al a c e s t e i c o la b o ra ri in t re Du mn e z e u s i o m
il ave m in Hristos; orice lu c ra re a L u i e s t e o f u c ra re t e a n d r i c a ,
a d ica de colaborare int re c re a re a tui Du mn e z e u s i l-u c r a r e a
o n r u lu i. E vanghelia intreag a a lu i Hris t o s n e c h e a ma la c o mu n i u n e
cu Sir r e. Raspunsuì- 1a acea s t a c o mu n iu n e in s e a mn a mu n c a me t o di c a .

b . - S ensul social. a l mu n c ii - re z u lt a d in f a p t u l ca omuL nu


tr aie ste de unul- singur, c i . g " s -L e _ l-e t d e a u n aa v iz a t la a ju to r u l
.sem e n ifor. cararcterul c o mu n it ir-s o b o
èxb * flEEf,-spectul social a I mu n c ii. Ma i a l-e s in c o mu n iu n e a munci.i
oa m e n ii devin solidari u n ii c u a lt ii, se imp lin e s c re c ipr o c .
Ser r su l sociaL al muncii s e c o n c re t iz e a z a apoi in faptul ca
b u n u r il- e spirituale si rn a t e ria le s in t ro d u l- , ra c t iv it a t ii mai
m uÌto r generati! =i eLe t re c d e la o g e n e ra t ie S \ a lt a . F ie c a r e
i ns a re roluÌ sau la prog re s u l- s o c ie t a t ii. Mu n c a e s t e o f u nc t i e
so cia la care , contríbuie Ìa p ro g re $ u I s o c ie t a t ii si aÌ
i ncìi vi clului. Cà munca are u n s e n s s o c ia l n e -o a ra t a c la r ima g i n e a
tr up u lu i si a nadularelor p re z e n t a t d d e S f in t u l- P a v e l- : I ' Da c à a r
f i to t trupul ochi, unde a r f i a u z u l ? Da c a a r f i t o t a u z , unde
ar fi mirosul ? S unt mu lt e ma d u la re , in s a u n s in g u r t ru p si
nr a d u la rele nu au toate ac e e a s i lu c ra re t ' (I Co r. 1 2 , I 4 -2 O ; Rom.
12 , 4-B ) . A vind un asp e c t s o c ia l, mu n c a e s t e d e s t in a t a si
p r o g r e su.lui ei insesi, sp re a s lu ji c it ma i ma i b in e l-a p ro g r e s u l
cu ltur ii si aI civilizatiei u ma n e .

c. - S ensul personal a I n u n c ii
M unca are o valoare s i p e n t ru c e l c e o d e s f a s o a ra , p en t r u
su b ie ctul eii munca este d e s f a s u ra t a d e o p e rs o a n a a n u me c a r e - s i
p u n e pecetea pe nunca i n s in e s i p e ro a d e le e i. onul t ra ie s t e
i ntr - o comunitate de pers o a n e c a re s i e a is i pune pecetea pe
m u n ca onului. Dar unit a t e a n u d is t ru g e d iv e rs it a t e a , iar
dive r sitatea inplica unítat e a . S u b ie c t u l, in d iv id u l t re b u ie sa s e
bu cu r e de roadele muncii s a le : rrV re d n ic e s t e l-u c ra t o ru l d e nl a t a
sar f ( Luca 10, 7). I,Iintu it o ru l F e p u n e in f e t a re la t ia c a rè se
sta b ile ste totdeauna intre mu n c a s i p e rs o a n X . I n n u n c a a re l-oc
r n a n ifestarea persoanei ca re a lu c ra t . S a u mu n c a e s t e ma n if e s t a r e a

T,f'
p e r so anei si ihstrumentul d e s a v irs irii e i. o mu L , in , a c t u l r n u n c i i . ,
e an g ajat cu intreaga pe rs o a n a , c u in t re a ga f iin t a p s ih o -f iz i c a .
De a ceea, fiecare munca p o a rt a p e c e t e a p e rs o a n e i c e o s a v irs e s t e .
Pr i n munca persoana devi n e p e rs o n a lit a t e .
Ca munca tine de pers o a n Y s e v e d e c L a r d in p ild a t a la n t i l o r :
( M at. 25, L4-28) i fiecare o m a p rimit c e l p u t in u n t a la n t pentru
d e sfasurarea unei munc il-; t a la n t ii s u n t u n c o rn p le x d e c a l i t a t i
in n a scute, vocatii sadit e d e Du mn e z e u in f ire a f ie c a ru i om. Nu
toti au aceiasí talanti s a u a c e e a s i z e s t ie s p irit u a la . Roadele
m u n cii sunt dependente a t it d e p u t e re a s p irit u lu i, de zestrea
n a tur a la, cit si de ene rg ia d e p u s a s i c a re il la n s e a z a pe om
nereu inainte. P ílda t a la n t ilo r n e rn a i a ra t a ca e x i- s t a o
va r íetate infinita de v o c a t ii. Da r d e a ic i n u re ie s e c a cineva
a r fi lipsit de posibilita t e a s i d e c o n d it iile p e n t ru a mu nc i . r n
a ctul muncii se realiz. e a z a g e n iu l (c u a ju t o ru l c a t it a ti l o r
i nn a scute si aI efortului p e rs o n a l ) .
Munca este o expres ie a p e rs o a n e i s i in s t ru rn e n t u l p rin care
se exercita capacitatile p e rs o n a le , e a e s t e , d e a s e me n e a , factor
d e p r ogres si in convert ire a s i c a n a liz a re a e n e rg iilo r s irn t ur i l o r
sp r à si in lucruri nobil-e . F í e c a re o rn t re b u ie s a -s i d ra m u i a s c a
bin e fortele fízice si p is ih ic e p e n t ru a t in g e re a s c o p u lu i pr o p u s .
Pr i n munca se funtineaza ra t iu n e a , s e o t e le s t e v o in t a , si din ea
r a sa r o serie de virtuti : ra b d a re a , b a rb a t ia , s t a p in ire a dc
si ne , constiiciozitatea, s p irit u l d e s a c rif ic iu , etc. Sau, culit
sp u n e a un ginciitor : "P rin mu n c a o mu l- in s u s i in c e t e a z a d e a m aj
fi o p-aclure salbatica s i u n p u s t iu n e s a n a t o s . . . in c e le mai
pu ti n inrportante felur: i d e mu n c a in t re g s u f le t u l o n u lu i sc
or in d u ieste intr-o armon ie a d e v a ra t a d in c lip a in c a re s e aseaz.l
la mur'ìca.. . " ( Thomas C a rly le , Mu n c a , s in c e rit a t e . t -q -c -e re t r a d .
Bu c. 1930, p. 30).
Din toate aceste sen s u ri re z u lt a d e mn it a t e a rn u n c ii c a atarc
si vr eclnicia niorala cle ca re s e b u c u ra o ric e mu n c it o r in c e le alc
:;oir itului sau in ceLe a le c o t id ia n u lu i. Tot d e a ic i rez u l t a
Iup ta inrpotriva exploat a rrr. Ch e lt u ire a d e e n e rg ie trebuie:
r efacu ta. De aici r e z u lt a ju s t e t e a lu p t e i ln u n c it o r u l u i ,
in tel- ectualului, de a se b u c u ra d e ro a d e lé mu n c ii s a le .

5. Prof es=Lu-n.qa
P rof es i unea este o t n u n c a d e v e n it a stabi 1a; ea e:;tc)
sta b ilital-ea in diferite f e lu ri d e mu n c a c e e x is t a in L ; o rii e t ; r L . . : .
D up a feluriteLe munc i, e x is t a si ma i rn u Ì t e p ro f es i u n i .
Pr o fesiunea are un as p e c t s o c ia J . ( o b ie c t iv ) s i un aspect
in d ividual (subiectiv),
Din punct de ved e re s o c ia l, p ro f e s í u n e a este o f un c t i e
socia la durabiJ-a, grupin d p e in d í v iz i in u n it a t i d e a c t iv i t a t j-
var ia te, necesare pentr u p ro g re s u l- s o c ie t a t ii c a in t re g . E x i s t a

Socie tatea moderna se c a ra c ú f f ií p rin t r-o mu lt it u d in G


pr o fesiuni, plecind de ] a d iv iz iu n e a s o c ia la a mu n c ii. Toate
a ce stea sunt in slujba in t re g u lu i s i s e c o n d it io n e a z a re c i p r o c .
In tr e ele trebuie sa fie o in t e rc o n d it io n a re s i o in t e rd e p e n d e n t a
o r g a n ica pentru a fi intr-a d e v a r c o n s t ru c t iv e p e n t ru s o c ie t a te . .
'Din punct p ro f e s iu n e a in s e a mn a , an
de vede re s u b ie c t iv ,
p r im u l rihd o vocatie p e n t ru o a n u mit a mu n c a . V o c a t ia e un
co m p le x de calitati nati v e , c a re d a u in d iv id u l, u i c a p a c it a t e a si
in clin a r ea de a exercit a o a n u mit a mu n c a , d e c i o a n u m i t a
p r o fesiune. Fiecare profe s iu n e , s p re ? f i e x e rc it a t a b in e si cu
su cce s, presupune cu n e c e s it a t e c a lit a t i s p e c if ic e . Nu t o $ i
oa m e n ii pot.fi de toate s a u p o t f a c e t o a t e p ro f e s iu n ile . Ce l c { r e
are vocatie isi implines t e c u d ra g p ro f e s iu n e a , c u p la c e re si
e n tuzia srn si are rezultate b u n e in a c t iv it a t e a p ro f e s io n a la .
Prof esiunile isi a u ju s . t if ic a r{ g ii lo r dupa in v a t a t u r a
cr e sti na, deoarece divers it a t p a f u n c t iilo r s o c í a I e c o re s p u n d e
si o diversitate a aptitud in ilo r in d iv id u a le (p re c u m t ru pul are
mai rnulte madulare, f ie c a re a v in d f u n c t ia s a ) . . A 1e q e r e a
p_ 1 1 o _ fesiunii- este foarte
r'=>--_-----..--_+-
imp o rt a n t a si totodata f o a rt e d if ic i l a .
aaeseà, profesiunile sunt alese de pq51n!f_pgl!tu coP_4,_!au-'S*gn!-
-èonif- rezuza- cuvin€uf- sf-sfldfùI parffiua
cai'e
-
si tu a ti i sut éòàfe,"*I-nàina.e de a-si aJ-ege
pr o fesiunea, trebuie sa s e c u n o a s c a p e s in e in s u s i, s à s -ces-Ee
t ie ce
voca ti e are folosind a u t o c u n o a s t e re a , s f a t u J - p a rin t il o r ,
pr o fesorilor, prietenilor e t c . A le g e re a t re b u ie f a c u t a in d e p l i n a
si nce r itate fata de s in e in s u s i s i f a t a d e s o c ie t a t e , fara
in fl ue n ta unor motive l-at u ra ln ic e , p re c u m : e g o is mu Ì (c o mo d i t a te,
ci stig etc. ), orgotiuì- s a u s a u a l p a rin t ilo r (s t ra J . u ci r e a,
Jr uter e a etc. ) .
!:l.o[eILU1_e_Iegerii p ro f e s iu n ii e s t e d e ma re irn p o rt a n t a pe n t r u
i ntr eg u l curs aI vietii in d iv id u lu i. E a d e v a ra t , p ro f e s i u n e a
t;o a te fi schimbata (cu a lt a c a re c o re s p u n d e ma l b in e v o c a ti e i ) , 1'
clar num.ri cind exista motive interneiate, ma jore.
*!a *qlegerea rsi sPgg_gr-lv-t_ll sl _ re iu ra rile -.
ex1:ernÉr, socle mEilul etc. In ce priveste valoarea norala,
'- lìT- C î* ó----)rofesiune-fn- d e v a lo a re ;
s f n e n u e s t e lip s it a nici o
pr - o f es i une in sine nu in n o b il-e a z a sau in jo s e s t e . Fiecare
p r o fesiune.. isi are val- o a re a s i c le mn it a t e a e i é a c a e fícuta cu
c:o n stj intà si dragoste; d e p in d e d e v a L o a re a mo ra L a a c e lu i c e o
p r r o f eseaza.
O clata aleasa prof e s iu n e a , s u b ie c t u l a c e s t e ia t re b u ie sa
r am in a credincios alege rii f a c u t e . I n a le g e re a s i p ra c t ic a r e a
pr :ofesiunii, crestinul tre b u ie s a f ie c a la u z it s i d e c o n v ing e r e a
ca ir r profesiunea aleasa e I e s t e u n s lu jit o r a l lu i Du mn e z e u s i
al ctmului,' iar profes.iun e a s a o irn b ra t is e z e c a p e n t ru Du m n e z e u .
Si aceasta pentru cà v o c a t ia e s t e o d o t a t ie d e I a Du rn n e ze u s i
de ci, chemare de la Du rn n e z e u , c a re o b lig a la u rma re a si
exe r citarea ei pentru Du mn e z e u . P o rn in d p e d ru mu L vocatiei,
cala tor im pe el sub ochiu l lu i Du n n e z e u , c a re e s t e o c ro t it o ru l si
j ud e ca torul suprem, dre p t s i p lin d e b u c u rie aI re a l-iz a r i l o r
no a str e. B inelucrand tala n t u l s a u t a la n t ii p rimit i vom auzi
gla su l P arintelui ceres c : I t B in e , s lu jb a b u n a s i c re d in c io a s a
1:este putine ai fost cred in c io s , p e s t e mu lt e t e v o i p u n e ; intra
in tr u bucuria Donnuluitt (Ma t . 2 5 , 2 3 ) .

6. P rofesiunea fem e ii e s t e o p ro b le ma imp o rt a n t a si care


s- a discutat foarte rnu lt . E a e s t e o c o n s e c in t a a c iv il-iz a È i e i
m o d e r ne care a creat pe n t ru f e me ie c u t o t u l a lt e c o n d it ii de
e xistenta si de viata. d e c it c e le d in t re c u t . In c o mun i s m ,
p le cin du-se de Ia o pretin s a e rn a n c ip a re a f e me ii, s -a s p u s c a ea
p o a te presta orice mu n c a , I d f e l d e b in e ca 'si b a rb a t u l .

-80-
t;:
Co m u nismul a vrut sa dis t ru g a o ric e s p e c if ic s i d e oeoseDlre a
se xe lor in materie de p ro f e s iu n e .
In ce ne priveste c re d e n c a f e me ia p o a t e s a c le s f a s o a r e , in
g e n e r al, orice munca, da r n u c ii a c e la s i ra n d a me n t s a u c u aceeasi
a sig u rare a sanatatii pro p rii c a b a rb a t u L . F e me ia a re o f ir e ma-i-
g in g a sa, mai delicata, c a re n u e p o t riv it a c u o ric e p ro f e s ie . fn
ale g e qea profesiunii fe me ii t re b u ie s a s e t in a c o n t d e me nj - r e a s i
r ostul ei in familie (d e a n a s t e s i a c re s t e c o p ii), de a fi
aju tor barbatului intru t o a t e ), p re c u m s i d e f ire a , c a ra c t e r u l si
d isp o zitiile ei psiho-f iz í c e . F e me ia t re b u ie sa imb r: a t i s e z e
pr o fesiunea indragita, d a r e a n u t re b u ie s a u it e rn e n ire a e i , d e a
fi i nj-rna calda a camin u lu i si n a ma v iit o a re lo r v la s t a r e ,
i nciiferent de profesie. E s t e d e d o rit c a f e rn e ia s a e x e rc it e numai
ace le profesiuni care n u s u n t in c o mp a t ib ile c u c h e ma re a e i de
soti e si de mama, si c a re s e p o t riv e s c c u f ire a , c a ra c t e ru l si
str u ctura sa psiho-fizica.

B ibliografie sunan a
A . Mironescu, Moral-a c re s t in a , p. 498'499
Gr. T. Marcu, Un m u n c it o r n a n u a l, S f in t u l A p o s t o l P a v el , in
vo l. B iserica si probl-eme le v re mii, s ib iu , 1 -9 4 7 , p . 4 5 -6 9
N . Mladin , P roblern a mu n c i i in c re s t in is n r, in N. Mladin,
Stud i i__rle_!ep-l-a.q.t €--l4ata l-a , p . 4 5-6 5
P r. P rof . D. S tani l-o a e , -I l-L a t a t u ra c re s t in a d e s p re n u - n - q A , i n
"Stu d ii Teologicerr 1953, [ r I -2
P rof. o. B ucevsc h i , Mu n c a s i b u c u ria ei in co-nceptu L
n "Mitr. olttt, I954, flE. 11-12
Prof. C. Pavel, Vrednic este lucratorul de ol-ata SA, rll

"Studi i TeoIog iceil i-962 IV ( 1962) , )"" J - +

RASILATA MUNCII. RETRIBUTIA

Notiunea de munca si cea de pl--a!a sau raSjt]:tta. suttb strin:;


l-egate jntre el-e, fapt aratat si de Mintuitorul : rrVrecin.í.c este
l.ucratorul de plata satt ( Luca 10, 7 ) . Orice nìunca prcs;tl [)urte o
vreclrricie, caci attfel n-ar avea loc,' iar dupa efectltarea €i,
orice munca presuputre o plata o r:etributie. &c-tlib-q!-tO- saU.-pl.er-tíi
CS_te___Un clrept natural. Plata muncii este o ciatorie rle strj-cta
justitie. De altfet, orice activitate are o finalitate si daca
are o final-itate, trebuie sa aiba si o rasplata, o retributie,
p o tr i vita cu valoarea a c t . iv it a t ii . fnsasi min t u ire a e o
a cti vi tate; rasplata s a u re t rib u t ia e o c o n s e c in t a f irc a sc ; r a
a ori cerr:ui f el cle a c t iv it a t i. Ea e c o n s e c in t a f ireatscri
cor e sputrzatoare unui e f o rt d e p u s p e n t ru c re a re a de butruri
r n a teriale si spirituale.
P rin caclerea proto p a rin t ilo r, in p ro c e s u l mu n c ii a intrat
e le n entul de truda, adic a d e e f o rt , u n e o ri s iln ic . De s p re acest
element de rrtrudarl , ef ort, Du rn n e z e u in s u s i a v e rt i z a se pe
pr o toparintii izgoniti d in ra i (F a c . 3 , 1 7 -L 9 ).
Invatatura crestina f a c e in s a d in mu n c a o imp re u n a - I uc r a r e ,
ati t pentru crearea bu n u riio r ma t e ria ie , dar ma:. al-es pentru
cr ea r ea bunurilor spirit u a le . B u n u l s p irit u a l c e l ma i d e P r e t , '
este mintuirea. In na i mu lt e rin d u ri S f in t u l Pavel subl iníaza i

-R,l
U ql-
;- r.Le<z.a€e, -42u..*-:1,- +r24ftr.r:,Z<-
ideea ca omul este un /"*'ólo"
( im p r e u n a lucrator cu Dumn e z e u ) , I a p ro p ria lu i d e s a v irs ire si Ia
pr :op r ia sa existenta unana.
M un ca e, in prinul rin d , o ' d a t o rie si u n in s t ru me n t in
o b ti ne r e a mintuirii, precum s i in d e v e n ire a o mu lu i. F a ra mu nc a ,
efor t, ornul nu se poate nin t u i, c a c i a s a v irs i fapte bune ca
r oa d e ale credintei inseamn a e f o rt p e rrn a n e n t . Din a c e a s t a p ric in a
n u n ca ap are ca o conditie s in e s u a n o n a rn in t u irii in s e s i.
Pa r intii gisericii o p re z in t a c a o c o mp o n e n t a a min t u r i i
i nse si. Datoriei de a munci ii c o re s p u n d e s i d re p t u l o mu lu i d e a
se bu cu r a de roadele muncii s a le . S f in t u l Apostol Pavel spune in
a ce a sta privinta : rrCine slu je s t e v re o d a t a in o a s t e c u le a f a sa ?
Cin e sacleste vie si nu man in c a d in ro a d a s a ? S a u c in e paste o
tu r m a si nu maninca din lap t e le t u rrn e i , ? . . . Nu s p u n e , o a re , si
l eg e a aceasta ? Caci in Le g e a lu i Mo is e e s t e s c ris : S a n u leg i
gu r a bo ului care treiera. o a re d e b o i s e in g rije s t e Du mn e z e u ?
Sau i n adevar pentru noi z í c e ? Ca c i p e n t ru n o i s -a s c ris : Cel
ce ar J trebuie sa are cu na d e jd e , s i à e l c e t re ie ra , c u n a d e jde a
ca va avea parte de road e . Da c a n o i a m s e mn a t la v o i ce l e
d u h o vn ice sti, este, oare, ma re , J -u c ru d a c a n o i v o m s e c e ra ce Le
p a m in testi ale voastre ?... A u n u s t it i c a c e i c e s a v irs e s c ce l-e
sfi nte r n anj-nca de la templu s i c e i c e s lu je s c a l-t a ru lu i a u p a r t e
d e a l- tar ? Tot asa a porunc it s i Do mn u l c e lo r c e p ro p o v a d u ies c
Tìva n g h e lia, sa traiasca din E v a n g h e lie ' r (I Co r. 9 | 7 -L 4 ). A c es t e
ar g u n e n te aduse de S fintul Apostol Pavel s u b lin ia z a d re p tu l
sl tr litor ilo r B isericii de a s e b u c u ra d e c e le n e c e s a re v ie t i i
Ìor . D e al-tf el-, dreptul slu jit o rilo r B is e ric ii d e a s e b u c u ra de
r oa cle l- e muncii Lor este c u p rin s s i a rg u me n t a t in A s e z a min t e l - e
Ap q - r s;llo ice. E adevarat c a in S f in t a S c rip t u ra p re c u m s i in
liter a tr ur a canonica nu se p re c iz e a z a q u a n t u mu l a c e s t e i p la t i .J n
l ìva n g h e lia dupji Matei (cap. 1 0 , 1 0 ), a v e m in J o c u ' l- t e rme n u lu i de
p ìtr ta ( 1L f tr Z-h, ) pe a c e la d e h ra n a ( / G . l, ll -. )? ). Hra n a
tr cl- :ui e t l-uata àici in sensuf t e rme n u lu i ,d,'ì br din
r u lJa ciu n ea domneasca, in s e mn in d toate b u n u rif ' e n e c e s ar e
i ntr eti ne r ii noastre.
Asa clar, plata muncii t re b u je s a a s ig u re c e le n e c e s a re v ie t i i
om ulu j - pe panint. P l-ata t re b u ie s a v a rie z e d u p a c a n t it a t e a ,
calitatea si importanta nu n c ii. Din p a ra b o la t a la n t ilo r re ies e
cl ar ca oamenii inzestrati c u a n u mit e a p t it u d in i s a v irs e s c rnai
m u lt. D ar cei ce au tal-a n t i ma i mu lt i ca z e s t re o n t o J -o g ic a ,
tr e b u ie sa rnunceasca si n a i mu lt . Nic i u n o rn n u e lip s í t de
tala n ti ,' f iecare on are nacar u n t a la n t . Q u a n t u mu l mu nc i i
con d iti on e aza plata muncii, l-a f e l c a lit a t e a mu n c ii, cun re ie s e
din pa r a boJ.a l-ucratorilor vie i (Ma t . 2 0 , f -f 4 ) .
Sfi ntul V asile cel Mare s e o c u p a p e la rg d e p ro b le rn a mu nc i i
si m a i ales a retributiei e i, c rit ic in d p e b o g ra t ii e x p lo a t a t o ri
si pe camatari.
In V echiul Testament a f la n p o ru n c i c a re o p re s c n e d re p t a t ire a
lu cr a tor Í1or, care trebuie s a p rirn e a s c a p la t a lo r in a in t e de
a p u su l soarelui (Deut. 24, 1 5 ; L e v it ic L 9 , 1 3 ). De a lt f e l, ru
nu m a i o prirea totala a plat ií e c o n d a mn a t a , c i s i in ju ma t a t ire a
sa u a m in area platíi muncii s u n t c o n d a mn a t e : rt V a i d e c e l c a re - s i
zi de ste casa din nedreptate s i-s i f a c e in c a p e ri dín f a ra d e le g i ,
ca r e si l este pe fratele sau s a -i lu c re z e d e g e a b a s i n u -i d a p lat a
lu i" ( Ieremia 22, 13)" pr o f e t u l Ma le a h i (3 , 5 ) s e rid ic a , de

- 89J

\.-_\
1i
r

ase m e n ea, rrimpotriva celor c a re o p re s c p la t a s imb ria s u lu i' t . Iisus


Si r ah aseaza intre cri min a li pe cei ce o p re s c s a la r i u l
l ucr a tor ilor ( Iisus S irah 3 4 , 2 3 -2 4 ) .
D eci, oprirea platii mu n c it o rilo r e c e a ma i c ru d a s i b ru t a l a
fo r n a d e asuprire a ornului, f iin d c a p rin a s t a iI s ile s t e pe om sa
moara. Din aceasta pric in a , n e d re p t a t e a f la g ra n t a a opririi
p la ti i muncii e asezata in t re p a c a t e le s t rig a t o a re Ia cer,
a L a tur i de omucidere : rrla t a , p la t a o p rit a de voi de l-a
lu cr a tor ii cei ce v-au s e c e ra t t a rin e le v o a s t re s t rig a si
str i ga tele seceratorilor a u in t ra t in u re c h ile Do mn u lu i Savaottr
( f ac ov 5t 4) Canonul 59 Apostolic o s in d e s t e o p rire a platii
slu jitor ilor saraci, califi c in d -o c a u c id e re a d e f ra t e .
Toti S fintj-i P arinti, f a ra d e o s e b ire , o s in d e s c p e c e i care
n u ach ita plata muncitorilp { . S f in t u l f o a n G u ra d e A u r s i S f in t u l
Vasile cel Mare sunt necrut a t o ri c u b o g a t ii c e -s i s p o re s c a v e r i l e
pr in oprirea retributiei c e lo r ce Ii s e c u v in e . F e ric i t u l
Aug u sti n constata in vreme a s a , c à e x is t a u mu lt i p a t ro n i c a re nu
pla tea u muncitorilor palt a ce le -o d a t o ra . Ca d a t o rie si
in str um ent aI existentei p e p a min t s i c a in s t ru me n t sau ca act
p e n tr u dobindirea mintuirii, mu n c a a f o s t in t e le a s a in adevarata
ei vaL oare si in rnanastiri, in d e c u rs u l t imp u lu i. Este cunsocut
p r in cip iul trora et labor a ' r ( ro a g a -t e s i rn u n c e s t e ) , c e e x pr i r n a
l eg a tur a foarte strinsa din t re ru g a c iu n e s i a c t iv it a t e a p::actica.
M i ntuir e a insa nu e ceva c o n t e n p la t iv , ci e ceva c o n c re t , ۈ
fiin d lec.Jata de fapta buna c o n c re t a .
Vorbind cle plata munc ii t re b u ie s a n e re f e rin r s i la rlre p - t u . l .
I a r > rihrra;
ì r.ìrcptul I a o c iih rt a e s t e s a n c t io n a t : -; i rle V e r ; hj . u I
'l'r :s,;ta nrclrt: ocìihna ilr ziua a s a p t e a s i p c n t ru ro [ t i t t p e n t rt t ( ] a s i
r < - :b u l tau si roaba ta sa s e o d ih n e a s c a c a t in e rr (l)e u t . 5 , l4 ) . T l - t
A.1 c7 i,i n_i1n!-C-lLt--3p-q-.;lE Q lic (VcI I I , X X X I I f ), se f ix c a z a z ilc c l e
od ilr r r a pentru sclavi , zíIe c e c o re s p u n d d e n t u lt e o r: i ctl
sar L ,ator,Lle crestine. Ira p t u l c a s -a a c o rd a t o z.i de otliiltr;r
scLa vil<;r a fost o revolu t ie in me n t a L it a t e a v rc mii. . S c la v i i
nicio d a ta nu s-au bucurat d e u n t ra t a n e n t u ma n . I n le g ì . s la t i a
gr e co - r onìana, sclavul nu e ra c o n s id e ra t c a o p e rs o a n a , c i c a u t ' t
lu cr u care se putea vinde s i c u n p a ra s i a s u p ra c a rQ ia stapinul
ave a dreptul de viata s i mo a rt e . E I n u a v e a f a mif ie si nici
pa tr i m oniu, nici dreptul d e a s t a in ju s t it ie , ia r c it t c l i se
p r icin u ia vreo nedreptate , n u s c la v u l, ci s t a p in u J - sc putea
p lin g e si putea cere dau n e . E ra o s t a re le g a la d e t e rrn irra ' t a de
co n ce p tia antica despre p e rs o a n a u ma n a . A s u p rire a o mu f u i era
co n sid e rata ca urnare a un e i le g i n a t u ra le , DU d re p t o c o n v e n t i e
o n ìen e a sca. Unii sunt cons id e ra t i p rin n a t u ra s c la v i, ia r: a. l t i i
p r in na tura, stapini. O si t u a t ie ma i b u n a a u a v u t s c la v ii asezati
pr in tr e evrei. crestinismul a re a liz a t in g in d ire a si p r: a c t i c a
u n a n itatii, o aclevarata re v o lu t ie ; e l n -a o rg a n iz a t re v o lu t i i
t re a liz a t a a f o s t mu lt ma i m a r e
. P a v e l s f a t u ie s t e p e F ilimo n sa
)e f ra t e le s a u . S i s t im, p o t riv i t
:at si d e p rimire a h iro t o n ie i ,

SfintuL A postoJ- P av e l s u b lin ia z a id e e a c a n t in t u ire a " a f o < 1 :


adusa de Hristos pentru to t Í o a me n ii. A f irma t ia S f in t u lu i A p os t o l
PaveI ca : rrNu nici
mai este iu d e u , n ic Í e lin , ' n u ma i e s t e ro b ,
Iiber; nu rnai este parte barbateasca s i p a rt e f e me ia s c a , Pentru

-gl-
c a voi toti una sunteFi in Hris t o s f is u s rr (G a )-. 3 , 2 8 ), , . e s t e
i ntr - atìe va r o revol-utie. S c la v u l v a d o b in d i in c re s t in is m
de m n itatea ce se cuvine tuturo r d e s c e n d e n t ilo r lu i A d a m s i S v a .
N ou l Testament va largi n o t iu n e a d e s e me n la t o t o mu l c re a t
du p a chip ul si asemanarea l u i Du mn e z e u , f a ra d e o s e b ire d e ra s a ,
nati o4 4 litate, stare sociala etc., v d in ra d a c in a iu b ire a fata de
se m e n gl\, iubirea fata de Dumn e z e u . Cu s e me n u l s e id e n t if ic a acum
I{r i sto s Insusi. De aceea, S f in t u l Apostol Pavel v a p o rg n c i
stap in i.l or sa nu mai ameninte p e s c la v ii lo r s i s a f ie d re p t ! cu
ei ( Efe s. 6, 9i'CoI. 4, L) . I mp o t riv a s c la v ie i se vor rid ic a
par in ti i veacului aI IV -lea (S f in t u l G rig o rie d e Na z ia n z , S f in t u L
Gr i go r ie de Nyssa, S fintul Io a n G u ra d e A u r, F e ric it u l A u g u s t in ) .
Con tr ar prevederilor din le g ile c iv ile , B is e ric a a re c u n o s c u t
ca sa tor ia sclavilor si a valid a t c a s a t o ria c u c e i lib e ri. S f in t u l
Cl er n e n t Rornanul spune ca mu lt i c re s t in i s -a u facut ei in s is i
scl avi, pentru a putea astf e l e lib e ra p e a lt iii s a u " c re s t in ii
i nsisi s- au facut sclavi pen t ru Hris t o s rr.
In s ecolele III-IV asi s t a m la c o le c t e p e n t ru a ju t o ra re a si
e l- ib e r a r e a sclavilor care se f a c e a in d e o s e b i la P a s t i s i Ru s a lii "
cr e sti nu l Hermes sub irnpara t u l T ra ia n , a e lib e ra t de Pasti l-2 5 0
scL a vi; crestina Melania, 8 0 0 0 d e s c la v i in t r-o s in q u ra z i. fn
se c. IV, S fintul A mbrozie s i F e ric it u l A u g u s t in v[nd o d o a re l e
kr .i .se r ice sti pentru a rascu mp a ra p e s c la v i. B is e ric a aduna si
ado p ta p e copiii orfani expu s i s c la v ie i. I n p a ra t ii Co n s t a n t in c e l
I'fa r e si Justinian vor pedeps i a t e n t a t e le 1 a I ib e rt a t e a s c la v ilo r.
Jus:tin ia n declara sclavia ca f iin d imp o t riv a d re p t u lu i n a t u ra l.
( :on stan ti n cel Mare opreste in f ie ra re a s c la v il-o r pe fata, "unde
stzr ch ip u l frumusetii divinerr s i in t e rz ic e s u p lic iu l p e c ru c e al
sc;l avi Ior . Daca sclavul mure a d in p ric in a ma l-t ra t a rilo r, s t a p in ii
cr zìu con siderati vinovati. In p a ra t u l- T e o d o s ie e lib e re a z a p e t o ti
<:olliii vin duti de tatal l-or.
D eci, conceptia crestin a d e s p re mu n c a e s i e a o ma rt u ri e
d e sp r e de mnitatea fiecarui o m in p a rt e . Da c a mu n c a a re o a mp re nt a
;le r so n a la , e firesc ca si ce L c e d e s f a s o a ra n u n c a s a s e b u c u re d e
r oa d e le muncii sale.

C on cluz i i
1 . - Munca, in conceptia c re s t in a , e o o b L ig a t ie p rin c ip a la
pen tr u to ti cei apti s-o exe rc it e ; e o le g e f u n d a me n t a la a v ie t ii
si o p o runca divina; Munc a e s t e o d a t o rie p rin c ip a la f iin d c a
m i ntuir e a insasi e un act de mu n c a , '
2. - Munca, f ie ca este in t e l-e c t u a la , f ie c a e s t e f : _ z ic a ,
isi ar e d emnitatea ei;
3. Lenea este rusino a s a s i d e g ra d a n t a ; in t r-u n fel e o
cr i m l si impotriva propriei t a le v ie t i s i u n p re ju d ic iu pentru
se m e n i, p entru societate,.
4. P Lata muncii este u n d re p t e le 4 e n t a r, s f in t si
j.n a lie n a b íI aI persoanei rn u n c it o ru lu i, ' a c e a s t a " p la t a t re b u ie sa
fie ju sta si reala (corespun z a t o a re rn u n c ii), - in p ro c e s u l mu n ci i
o m t:I se desavirseste pe sin e , s e a u t o re a l-í z e a z a , d e z v o lt in d u -s i
a ti t fo r tele sale fizice, dar rn a i a le s p e c e le s p irit u a le .
Teo r eticienii rnarxisti a u p u s a c c e n t u l p e mu n c a f a ra in s a s a l

su b l- in ie ze si ideea ca subiec t u l mu n c ii e s i b e n e f ic ia r aI unor


dr e p tur i. Nu s-a vazut in co n c e p t ia ma rx is t a p e c e t e a p e rs o n a la pe Ìl'
car e m un citorul- o pune pe mu n c a s a . Nu mu n c it o ru l a v e a me rit u i; s,
+:
.fl
;
- BLt- ':
'#
{r

)
T
t 't

I
M unca, , irì calitatea e i d e a c t iv it a t e mé t o d d -c a , v í z in d un
sco p si niste obiective p re c is e , c o n c re t e , a re o s e rie de
se n su r i :

4. S ensirrile muncii
a . - S ensul ilivin al rn u n c ii - Acesta re z u lt a d in ins a s i
r ela ti a omului cu Dumnez e u . P e d e o p a rt e , o mu l e s t e c h ip a t lui
Du m n e zeu, care tinde sa a ju rrg a la o c it ma i ma re a s e ma n a r e c u
Du m n e zeu. P e de alta parte , Du mn e z e u c h e a ma p e o m s a -f s lu jea s c a
si sa colaboreze cu E I. Cre s t e re a in a s e rn a n a re c u Du mn e z e u e s t e
m u n ca . Dumnezeu este activ it a t e a b s o lu t a : t rT a t a l Me u p in a acum
l ucr e a za; si E u lucreztr (I o a n 5 , L 7 ). O mu l, c ? c h ip al lui
D um n e zeu este tot activi t a t e . Mu n c a t in e d e s p irit u l u ma nr € d
este inerenta spiritului o me n e s c . Mu n c a is i a re ra d a c in a in
i nsa si sufletul onului. P rin mu n c a ; o mu l c re d in c io s d ev i n e
i m pr e u na lucrator cu Dum n e z e u ( ),
Ia pr opria desavirsire. P e n t ru c re a re a lu rn ii, Du mn e z e u n -a avut
n e vo ie de colaborarea omu lu i, d a r p re t in d e a c e d s t a c o la b o ra re in
acti un e a de conservare, s t a p in ire , p e rf e c t ió n a re si min t u ire a
e i. M odelul desavirsit aI a c e s t e i c o la b o ra ri in t re Du mn e z e u si o m
iI a ve m in Hristos; orice lu c ra re a L u i e s t e o lu c ra re teandrica,
ad ica de colaborare int re c re a re a lu i Du mn e z e u s i lu c r a r e a
om u lu i. E vanghelia intreag a a l-u i Hris t o s n e c h e a ma I a c o rn un i u n e
cu Si ne. Raspunsul la acea s t a . c o rn u n iu n e in s e a mn a mu n c a me t o d i c a .

b. S ensul social- aI n u n c ii - re z u lt a d in f a p t u l ca omul nu


tr a ie ste de unuL singur, c i e s t e t o t d e a u n a a v iz a t Ia a ju t or u l
ser n e n ilor. Cararcterul- c o mu n it a r-s o b o rn ic e s c a 1 f iin t e i um a n e
e xp lica aspectul social aI mu n c ii. Ma i a le s in c o mu n iu n e a rnu n c i i
o a m e n ii devin solidari u n ii c u a lt ii, s € in p lin e s c re c ip r o c .
Sen su l social al rnunc ii s e c o n c re t iz e a z a apoi in faptut ca
bu n u r ile spirituaì-e si n a t e ria le s in t ro d u l a c t iv it a t ii rnai
m ultor generatii si el-e t re c d e la o g e n e ra t ie a l a lt a . F ie c a r e
i ns a re rolul sau la pro g re s u l s o c ie t a t ii. Mu n c a e s t e o f u nc t i e
so cia la care contribuie la p ro g re s u l s o c ie t a t ii si aI
i nd ivid ului. Ca munca are u n s e n s s o c ia l n e -o a ra t a c la r in a gi n e a
tr up u lu i si a madul,arelor p re z e n t a t a d e S f in t u l P a v e l : rrDa ca a r
fi to t trupul ochi, unde a r f i a u z u l ? Da c a a r f i t o t a u z , unde
ar fi mirosul ? S unt mu lt e rn a d u la re , in s a u n s in g u r t ru p si
r na d u la rele nu au toate a c e e a s i lu c ra re t r (I Co r. L 2 , I 4 -Z O î Rorn.
t2, 4-B ) . A vind un asp e c t s o c ia l, mu n c a e s t e d e s t in a t a si
pr o g r e sului ei insesi, spre a s lu ji c it ma i n a i b in e la p ro g res u l
cu ltur ii si al civilizatiei unane.

c. - S ensul personal a I mu n c ii
M unca are o valoare s i p e n t ru c e l c e o d e s f a s o a ra , pentru
su b ie ctul ei; munca este d e s f a s u ra t a d e o p e rs o a n a a n u me c à r e - s i
i p e ro a d e le e i. O rn u l t ra ies t e
a re s i e a is i pune pecetea pe
u d is t ru g e d iv e rs it a t e a , iar
b ie c t u l, in d iv id u l t re É u ie s a s e
Vrednic este lucratorul de plata
e p u n e in f a t a re la t ia c a re se:
s i p e rs o a n a . I n rn u n c a a re t.oc
rat. sau munca este manifestarea

- îf '
t'
pe r so a n e i É i instrumentul d e s a v irs irii e i. o mu f . , in a c t u l mu nc i i ,
è a n g a ja t cu intreaga pers o a n a , c u in t re a ga f iin t a p s ih o -f iz ic a .
D e aó e e ar' fiecare munca po a rt a p e c e t e a p e rs o a 4 e i c e o s a v irs e s t e .
Pr i n m unca persoana devine p e rs o n a lit a t e .
ca munca tine de perso a n a s e v e d e c la r d in p ild a t a la n t il- o r
( l .la t . 2 5, 14-28); f iecare o m a p rimit c e l p u t in u n t a la n t pentru
I d e sfasu r area unei muncil; t a la n t ii s u n t u n c o mp J -e x d e c a lit ati
!i' in n a scu te, vocatii sadite d e Du mn e z e u in f ire a f ie c a ru i o m. Nu
il
I
. toti au aceiasi talanti sau a c e e a s i z e s t re s p irit u a la . Ro a d e le
f n u n cii sunt dependente at it d e p u t e re a s p irit u lu i, d € z e s t r e a
lr\
l na tur a la , cit si de energ ia d e p u s a s i c a re iI la n s e a z a p e o m
I
t nereu i nainte. P il-da tala n t ilo r n e ma i a ra t a c a e x is t a o
I
Ll var ie tate infinÍta de voc a t ii. Da r d e a ic i n u re ie s e c a c ine v a
a r fi lipsit de posibíIitatea si d e c o n d it iile p e n t ru a mu n c i. I n
,t
f
a ctuL muncii se realízeaz a g e n iu l (c u a ju t o ru l c a l-it a t ilo r
I i nn a scu Èe" si aI efortului p e rs o n a l ).
I l,turi8à este o expresie a persoanei si instrurnentul prin óare
I
se e xe r cita capacítatile pe rs o n a le , e a e s t e , d e a s e me n e a , factor
d r : p r o g r es si in convertirea s i c a n a liz a re a e n e rg iilo r s imt u rilor
spr e i.l in lucruri nobile. F ie c a re o m t re b u ie s a -s í d ra mu i' as c a
bin e fo r tele fizice si pisih ic e p e n t ru a t in g e re a s c o p u lu i p ro p u s .
Pr in 1ìunca se lumineaza ra t iu n e a , s e o t e le s t e v o in t a , s i d in ea
r .ìsar o seri-e de virtuti : ra b d a re a , b a rb a t ia , s t a p in ire a de
si ne , constiiciozitatea, s p irit u l- d e s a c rif ic iu , etc. Sau, cum
s;r ) L ìne a un ginditor : ItP rin mu n c a o mu l in s u s i in c e t e a z a d e a r n a i
f:i o paciure salbatica si u n p u s t iu n e s a n a t o s . . . in c e le mai
pu ti n importante f el uri d e n u n c a in t re g s u f l-e t u l- o mu lu i se
or :i pcÌuieste intr-o armonie a d e v a ra t a d in c lip a in c a re s e aseaza
ì.a n ìun ca...t'(Thomas Carly l-e , Mu n c a , s in c e rit a t e , t a c e re trad.
Ilu c. 19 30, p. 30 ) .
D i n toate aceste sens u ri re z u l-t a d e mn it a t e a mu n c ii c a atare
si vr ed n icia rnorafa de car e s e b u c u ra o ric e mu n c it o r in c e l-e a l e
spir itulu i sau in cele a le c o t id ia n u l. u i. Tot d e a ic i re z ul t a
J up ta inpotriva exploatarii. Ch e lt u ire a d e e n e rg ie t re bu i e
r - e- :J.
ar cu tar. De aici rez u lt a ju s t e t e a ì -u p t e i rn u n c it o ru lui ,
in teì- ectualului, de a se bu c u ra d e ro a d e l-e rn u n c ii s a l-e .

5 . P rofesiunea
Pr ofesiunea este o mu n c a d e v e n it a s t a b ila ; ea es t e
sta b il- itatea in diferite f e lu ri d e mu n c a c e e x is t a in s o c ie t a t e .
Du lr a f eluritel-e rnunci, e x is t a si ma i mu L t e p ro f e s iu n i .
Ij r :o f esiu nea are un aspe c t s o c ia l ( o b ie c t iv ) s i un a s pe c t
in d ivid u a l (subiectiv) .
Din punct de vedere s o c ia l, p ro f e s iu n e a este o functie
s;oc.i ala durabila, grupind p e Í n d iv iz i in u n it a t i d e a c t iv it a ti
var ia te, necesare pentru p ro g re s u l s o c ie t a t ii c a in t re g . Exista
zr stfe l- profesiuni economi c e (a g ric u lt o ri, me s e ria s i, mu n c it o r i
e tc. ) . P e nasura progres u lu i s o c ia l si aI c o mp le x it a t i i
o r g a n iza rii sociale se in mu lt e s t e si n u ma ru l- p ro f e s iu n ilo r.
Socie tatea moderna se ca ra c t e rÍ z e a z a p rin t r-o n u lt it u d in e de
pr o fesiu n i, plecind de 1 a d iv iz iu n e a s o c ia la a mu n c ii. T oa t e
a ce stea sunt in slujba int re g u t u i s i s e c o n d it io n e a z a re c ip roc .
In tr e ele trebuie sa fie o in t e rc o n d it io n a re s i o in t e rd e p e n d e nt a
o r g a n ica pentru a fi intr-ad e v a r c o n s t ru c t iv e p e n t ru s o c ie t a t e .
Din punct de vedere s u b ie c t iv , p ro f e s iu n e a in s e a rn n a , in

ì
\
86*

) .4
&r

dti!
ff
'*W
,fl
p r im u l rand o realizare c o n c re t a a s u b ie c t u lu i " o mu l" r in compa-
r a ti e sau in concurenta c u c e ila lt i o a me n i.
J un sc op
Dar profesiunea,din
in sine,rupt
p u n c t d e v e d e re e t ic rn u
d e g rija p e n t ru d e s a v a rs ire a
t re b u ie sa
p re g at i r i i
fie

sufl etesti si trupesti,in contextul p e rio a d e i s i a t imp u rilo r in


ca r e S e desfasoara existen t a o mu lu i.
-l si
Inca
or ice
din timpuri
profesie cinstit
ve c h i, i. n v a t a t u ra
a s i u t ila , a ra t a n
c re s t in a
d c a : "
a c in s t it
Nic i un crestin
munca

sa nu traiasca intre voi in le n e v ire " ria r Co n s t it u t iile Aposto-


lice ( II,63;TV ,2) obliga c h ia r p e p a rin t i s a Í n v e t e c o p ii c at e o
m e se r ie.Un sinod local d in Ca rt a g in a in d ru n a p e p re o t i s a d ep r i n -
o meserie potriv it a
-f da cate
< i i .ctonul: "roga-te si mun c e s t e "
c u s lu jb a lo r. De
!
a ic i re z u lt a si

A stazi'munca e un dre p t ro c o n d it ie a e x is t e n t e iro d a t o ri e si

-t o o n o arernu
va
tr up u l
in grijiti
vostru
e o rusine.De
pentru suf le t u l
cu ce va
a

v
c

e
e

t i
e a in v a t a t . u
v o s t ru c , e v e t i
imb ra c a . . .
ra c re

rc a c i
s t in a
ma n c a rrlic i
s t ie
n e

d o a
a ra ta : " N u

r
pe n t r u
Tata1
vo str u CeI Ceresc ca a v e t i n e v o ie d e e le . Ca u t a t i ma i i n taii
i m pa r atia lui Dumnezeu s i d re p t a t e a L u i s i t o a t e a c e s t e a s e vor
ad a u g a voua"(Matei 6,25 r3 3 ). I n s a a ic i n u e s t e v o rb a d e s p r e un
i nd e m n de a nu munci.Man t u it o ru l s t a b ile s t e a ic i p rima t u l gr r i j i i
p e n tr u desavarsirea su f le t u lu i in ra p o rt c u g rija pe n t r u
tr u p .Omul nu trebuie sa u it e c a e s t e s i s p irit s i e s t e creat
d u p a chipul si clupa asem a n a re a I u i Du mn e z e u . O b ie c t lv u l p rin c ipal
nu sunt bunuriLe materiale . O mu l c re d in c io s t re b u ie s a mu nc easca
Ii nisti t,increzator in p ro v id e n t a d iv in a c a iI v a a ju t a in m unca.
De asemenea omul tre b u ie p riiv it c a o e x is t e n t a d e s t in a t a si
i nd r e p tata spre transcende n t s i e s h a t o lo g ic rs p re t ra ire a s i d u p a
m oa r tea fizica.Omul traie s t e p e o d ime n s iu n e e s h a t o lo g ic a ; d a r de
a ici nu poate fi trasa c o n c lu z ia f a ls a c a mu n c a n -ar fi
necesara I aceasta dimen s iu n e a o mu lu i nu in d e a mn a Ia
ne lu cr are.Textele in fav o a re a mu n c iÍ s u n t c la re (I f T e s a l. 3 ,6-
tO;14 ) .A postolul P avel- s f a t u ie s t e c a d in v e n it u l mu n c i i , d i n
pr iso sul ei,crestinul sa s e in t re t in a p e e l s i f a milia s a , d ar sa
si co ntribuie La usurarea g re u t a t ilo r s e me n ilo r s a i p rin mil o s t e -
nie ( Ef eseni 4 ,28) .
Munca e un impera t iv p e n t ru c a in s a s i ma n t u ire a e st e o
a cti vi tate bine chibzuita s i s t a ru it o a re lc a c i a imp lin i p o run c i l e
p r e su pune efort staruitor,t imp , e n e rg ie . Mu n c a e s t e o s lu jb a adusa
Iui Dumnezeu;ea are valoa re p e n t ru v e s n ic ie . De a s e me n e a rimp a r a t i a
cer u r ilor se ia cu asalt, n u s t a n d in in a c t iv it a t e . S t a d iu l vietii
pe pa mant este arena in c a re n e d o b a n d im s a u p ie rd e m ma n t u i r e a . A
face milostenie,a sluji p e s e me n i(c u c a re Hris t o s f n s u si se
i de n ti fica ), inseamna ac t iv it a t e , d e c i mu n c a . De c i mu n c a c e a d u c e
r o a d e este o componenta a ju d e c a t ii obstesti de Ia s f a rs i t u l
vea cu lui. cum vedem din p e ric o p a in f ric o s a t e i ju d e c a t i(M a t e i
25 ,31 -46) si anume fapt e le b u n e c a s lu jire a lu i Du mn e z e u s i a
se m e nilof ca care insas i Hris t o s s e id e n t Í f ic a (Ma t e i 25,40 si
4 s)
Din conceptia cresti n a d e s p re mu n c a re z u lt a . s i n is t e trasa-
tu r i s peóifice ale aceste í a . I n v a t a t u ra c re s t in a in c a d re a z a munca
intr-o. l a rg a p e rsp e cti va r eligios- m or ala.Cr estinismul pr ives te
m u n c a a ta d i n p u n ct d e veder e r eligios cat si din punct de v edel e
m o r a L si so ci a l ,re zu l ta n d :de
din ucesle puncte de vedàr e o ser ie
c o n s e ci n te p ra cti ce i mp or tantg.
"',,., 8+/