Sunteți pe pagina 1din 5
AXOLOTUL tnd, ma gi ult, la ‘A fost vreme_cind ma gindeam mult la axoloti, Mergeam si-i vad la acvariul din Jar- din des Plantes si ore intresistiteam si mi ui tam la ci, observindu-le_ imobilitatea, migcirile <. Tar acum sint un axolot. 2 conluze, ars la, ei din intimplare, intr-o, dimi- neat de. primavari, cind, dup 0 iarmd grea, Parisul isi desficea coada de péun. Am copor pe bulevardul Port-Royal, am luat-o pe St. Mar” el si THépital, am vizut.primele. muanie ds Verde in alfta cenusiu si mi-am amintit de ‘c Teli si panterele erau_prictenii mei, dar nici- cdatk nu intrasem in cladirea umeda si intune- catia acvariilor. Miam lsat bicidetea, spr Sith de gard si m-am dus si vad lalelele. Lei Grau uriti gi trigti iar pantera mea dormea. Mam hotirit 98 merg la acvarii, si, dupa ce-am privit cu indiferenti niste pesti obisnuiti, am Gat pe neasteptate peste axolo{i. Am stat feas si m-am uitat Ia ci, si cind am plecat nu eram bun de nimic ae am consultat un dictionar de la bibliotecs Sainte-Genevidve si am aflat ch axolotit sint formele Tarvare, inzestrate cu branbii, ale_unei speci de batracieni din genul amblistoma. Stiam & sint din Mexic, dupa com ardtau, dup’ chi, Gurile lor mici si trandafirii de azteci si dup 98 at plicufa din partea de sus a acvariului. Citii o& in Africa sau gisit exemplare care puteau si tr&iasc gi pe pamint in timpul perioadelor de seceti, iar cind vine anotimpul ploilor fyi duc viata mai departe in api. Am gisit gi numele lor fn spaniola, ajolote, cu adiugirea c& sint comes- tibili gi c&uleiul lor se folosea (se spune c& nu s-ar mai folosi) ca si cel din ficat de batog. N-am vrut si consult lucrari de specialitate, dar in ziua urmitoane m-am dus din nou la Jardin des Plantes, Am inceput si merg in fi care dimineati acolo, uncori gi dimineata si seara. Paznicul acvariilor zimbea nedumerit cind i dideam biletul. Mi rezemam de bara de fier din jurul acvariilor si incepeam si-i_privesc. Nu cra nimic ciudat in asta, pentru ci ined din prima clip’ am inteles ci cova mi lega de ei, ceva pierdut pentru totdeauna si indepirtat. care totusi inc ne mai unea. Fusese de ajuns sk m& opresc in acea dimineati in fata geamu- Tui_unde se vedeau niste bisici de api. Axo- lofii_se ingramadeau pe mica si strimta (doar eu stiu cit de strimti si mick) portiune de pi- mint side mugchi din acvariu, Erau nouX exem- plare, si cei mai multi isi sprijineau capul de geam, privind cu ochii lor de aur pe cei care se apropiau. Tulburat, oarecum rusinat, mi s-a parut aproape 0 necuviint simi apropii capul de ‘aceste chipuri ticute si nemigcate, ingram’- dite acolo in fundul acvariului. Am izolat unul fin minte, agezat mai la dreapta si oarecum des- partit de ceilalti, ca si-1 studiez mai bine. Vazui 2 tan corp mic, trandafiriu gi aproape {ransparcot Caindul mi sa dus 1a statuietele chinezest din (inde gproasa), care semina cu o soptrla mick Secineisprezece centimetri, si avea la capat de 4a de peste de o gingagie nemaivazutt, par” Coates, mai sensibild, a corpului nostru. Pe spi: tea ceyea 0 aripioar’ transparent care se unea nate avin, dar ce m-a obsedat au fost labele, subiti si fine, terminate la capi cu niste desete se rtcle si unghii ca cele de om — maveau minusciform, dar_cum si nu sti of sint de accent fot atunci_Ie-am descoperit ochii, fata: Ge Ship inexpresiv, fi% alt’ trisaturk decit Riis dowd gauri ca nigte gamBlli de ac tn tne teatine din’ aur transparent., lipsiti de orice Tee tar ‘care priveau, se Tésau p&trungi, de privirea_mea care stripungea parca punctul privirea, Me pierdea intr-o diafand taind 18> autiy Gn mic halo negra incercuia ochiul +1 Pane im carnea trandafiric, in. piatra, tranda- foseria Japului, triunghiular Ia prima vedere, dar FinG stort curbe si neregulate, astfel, cd ajungea & semene perfect cu o statuetd tocité de timp. Gorcna se observa, din cauza planului triun- Guular al capului, doar din profil ise ghicea Faia gestul de mare : vazut din fati, axolotul form? jarcé_o fink scobiturd ca o crestitura fn aye Men De ambele. parti ale capului, acolo aes fi trebuit sf fie urechile, fi cresteau trei unsngute rosii ca de coral, o excrescenta veRela- {ee probabil branhiile, Era singurul Tucru vit, Ty fieware zece-cincisprezece secunde crengu- tele se ridicau fepene si din nou se plecau. Une- 90 ori 0 lab& se misca incet, vedeam degetcle mi- nuscule cum se agaz cu gingsie pe muychi. Nu ne place si ne migcim prea mult, iar acvariul e atit de mic; cum ne migcm putin ne gi iz cu coada sau capul de un altul din noi ; de ai dificultati, certuri, oboseala. Dac stim linistii timpul se simte mai putin. = Tocmai linistea lor m-a ficut si m& Gn a tatinne niet pina’ Guee ad tum vazut. Mi se parea ca incep si intelcg vointa lor seereti — desfiintarea_spatiului. sia timpului printr-o nemigcare indiferenta. Pe urma i-am Infeles mai bine, contracta branhilor, label fine sare pipaie pietrele, unduirile neprevazute ale tunora dintre ei (inoat& doar ondulindu-¢i corpul) mirau dovedit c& puteau i 9i ask din acenath ropeali mineral in care petre easuri f tregh Alituri de ey in celelalte acvari,peyt de tot ‘felul imi ardtau stupiditatea, frumo ‘lor or och, asemanatori eu ai nogtri, Ochi axolo- as imi vorbeau despre prezenta unei vieti deosebite, a unui alt fel de a priv, Lipindu “f fata de geam (uneori paznicul tujea_nelinigit) incercam sa vad mai bine minusculele ca ae intrarea aceea in lumea nemérginit Ae domoal si indepiirtatt a fpturilor trandafii adamnic foveam cu degetal 42 geam, in dreptul een Tor; niciodatl nu. se" observa nic macar cea mai mica reactie. Ochii de aur fi mrai_departe cu Iumina ‘lor iad aang es ie; ma priveau mai departe dintr-un_ stra- jund de nepatruns care m& amefea. Z 91 $i totusi_erau aproape. Mi-am dat seama de asta inca dinainte, cind nu eram ine’ un axolot ‘Am stiut-o din ziua cind m-am apropiat de et pentru prima oar. Trasiturile antropomorfice Fle une maimute, spre deosebire de ce cred Sei mai multi, scot la iveali departarca dintre ¢le $ noi. Completa lips de aseminare intre axo- {oti si fiinta omeneasc& mia dovedit temeinicia cercetirilor mele, faptul ci nu ma bizuiam pe Gnalogii facile. Numai minutele si... Si o s0- pirla are astfel de mfini, dar nu seamind de loc Py nol, Cred c& mai degrab& capul axolotilor, forma accea triunghiular’ trandafirie cu. ochi- sori de aur, Capul privea gi stia. El cerea, Nu erau animale. Era usor, aproape inevitabil, si cad in mito- logic. In. primul rind am descoperit 1a axoloti fo metamorfozi care nu reugea si anuleze cu fotul o tainick umanitate. Mi i-am inchipuit constienti, sclavii_corpului -lor, vesnic condam- hati la o ticere abisals. Lao cugetare disperati. Privirea lor oarb&, minusculul disc de aur inex- presiv gi totusi infioritor de Tucid, ma strépun- Bea cao chemare. ,Scapi-ne, scapi-ne“. Mi pomeneam inginind cuvinte_de consolare, din- Yule sperante copiliresti. Ei m& priveau mai Geparte, nemigcati ; pe neasteptate crengutele trandafirit ale branbiilor se ridicau. In clipa aceea simteam un fel de durere surdi ; poate ci ma vedeau, receptau efortul meu de a. pitrunde fo vietile lor de nepitruns. Nu erau fiinfe ome- nesli, dar Ia nici un animal nu gisisem o leg’- turd atit de adincd cu mine, Axolotii erau ca 2 as niste martori gi uneori ca nigte judecitori tolimiathton. Fail de cami aistean, entry era o puritate atit_de infricogitoare in ochii aceia transparenti, Erau nigte larve, dar larva fnseamni_mascé ¢i fantoma tolodaia. Dincolo de chipurile astea aztece, inexpresive i totusi © cruzime neinduriitoare, oare ce imagine Alepta sii -ving ecasul? ‘aoe “‘Mi-era fricd de ei. Cred cf dack nu i-as fi gtiut aproape pe ‘ial! vizitaton sh pe. pace, nas fi indréonit si stan fat in fata eu ei oli mining din ochi", fmi spunea sizind paznicul era ere probabil ca sint cam fntr-o Uureche: Nucsl didea seama cd ef mi devorau pe , incet, dir i, intr-un canibalism de aur. Gnd mi afta, departe. de acvatiy, nu faceam ficeva decit si mX gindesc la ci, de parc mi influenfau de Ta distan(&. Ajunsésem si, vin in flecare zi, jar noaptea mici inchipuiam imo- ii in fntuneric, miscind usor inainte o labuti gare pe neasteplate se iebes de labuta altuia Poate ca ochii lor vedeau in plind noapte si ziua continua pentru ei ssfirgi ii a e ug continua pentru ela nest. Ochi axo- Acum imi dau seama ci n-a fost nit cum i ama_ci n-a fost nimic ne- bignuit, cf aga trebuia si se fntimple. In Becare Gimineati ind ma aplecam deasupra acyariu lui recunosteam i mai bine. Sufereau, fieeare fibri a trupului meu resimfea aceasta suferinii inabusita, aceasta nemigcare chinuitoare acolo, pe fundul apei, Pindeau ceva, un indepartat imperiu distrus, 0 epoca de libertate, cind lumea 2 fusese a axolotilor. Era cu neputinti ca 0 ex presie atit de ingrozitoare, care reugea si in: Pines inexpresivitatea siliti a figurilor lor, si Tut poarte mesajul durerii, dovada acestei con- anmari vesnice, a acestui infern lichid in care (atreau, Zadarnic incercam si mA conving ci Goan sensibilitatea mea proiecta asupra axoloti- for o constiint’ pe care ei n-o aveau. Ei gi cu tule sam. De aceca nu a fost nimic neobignuit pinkie ce s-au petrecut. Fata imi era lipita de freamul acvariulti, ochit incercau si patrund Beko data taina’acelor ochi de aur fara iri 4 fara pupil. Priveam chipul unui axolot_oprit Tinga geam alit de aproape de mine, Fard nici antsansitie, far& surprizd, mi-am vazut chipul Tipit de geam, in locul axolotului, 1am vazut fe afara acvariului, I-am vazut de cealalt& parte a geamului. Atunci chipul meu s-a indepdrtat gi am inteles. Un singur lucru era curios ; gindeam ca mai jnainte, stiam. Mi-am dat seama de asta, si in primul moment am simtit parc groaza celui care Rrtrezeste ingropat de viu. Afar, chipul meu Se apropia din nou de geam, imi vedeam gura fu buzele strinse de efortul de a-i intelege pe Gxoloti, Exam un axolot si mi-am dat seama. jntr-o clip’, c& nici o infelegere nu era posibild El era in afara acvariului, gindirea lui era 0 gindire din afara acvariuli. 11 cunosteam, eram Siinsusi, dar_eram un axolot si ma gaseam in fumea mea. Groaza venea — mi-am dat seama oo pe loc — din faptul ci m& credeam prizonier intr-un corp de axolot, transmigrat in el cu gin- direa mea de om, ingropat de viu intr-un axo- lot, condamnat si ma migc intre fapturi insen- sibile. Dar groaza a incetat cind m-am pomenit cu o Libuii care-miatingea ugor fata, cind migcindu-ma incet vizui intro parte, aldturi de mine, un axolot care mi privea, gi am stiut c& si el stie, fara si poaté comunica, ins’ tot atit de limpede. Sau eu eram si in el, sau noi tofi gindeam ca_un om, neputinciosi sh ne ex- primam, mirginiti la stralucirea aurie a ochi- lor nostri care priveau ochiul omului lipit de acvariu. Fla mai venit de multe ori, dar acum vine din ce in ce mai rar, Siptimfni in sir nu se arati, L-am vazut ieri, m-a privit indelung si brusc a plecat. Mi_s-a parut c4 nu mai era atit de interesat de noi, cA mai degraba se supunea tunui obicei. $i cum singurul lucru pe care-1 pot face ¢ si mi gindesc, m-am gindit mult timp la el. Cred c& Ia inceput am continuat si co- municim, c& el se simfea mai mult ca nici- odati Iegat de taina care-1 obseda. Dar puntile gat ray intre el si mine, pentru ca obsesia lui je allidati e acum un axolot, strain de viata sa de om. Cred ci la inceput eram in stare si ma fntore fntr-un anume sens la el — vai, numai intr-un anume sens — si si tin_merew tread dorinta sa de-a ne cunoaste mai bine. Acum sint pentru totdeauna un axolot, si gindese ca un om numai pentru ci orice axolot gindeste ca un 95 om, acolo fnduntra, sub masea de pint sande: rie i e ca is ‘imele zile at it finle. Mi se pare ci in primele zile am reust 56-4 i i tea, cind inca eran fomunie ceva din toate astea, on GI'Si in aceasth singurdtate, de pe urmé, Ta, care : i ya 1a console: indul Gf au se mai intoarce, mi consoleard inde a o 88 scrie despre noi ; crezi ch ponte © ovestre, 0 s8 serie toate astea despre axoloti. = Bea i staal so TAURASUL Lui don Jacinto Ciicaro, care in orele de pedagogie de ta Scoala Normali ,Mariano Acosta", prin 1930, ne povestea despre meciurile lui Sudrez Ce si-i faci, cirnule, cind esti la podea dau toti in tine, Toti, b4, ‘pind sil mai_pirpiriu. Te prind in corzi si-(i cari, pind te fac pilaf. Haide, haide, ce mai vii si tu cu mingtierile. Te stiu cu, prefficutule. De cite ori nu ma findesc la asta, pleaci de-aici, hai, intinde-o. ii inchipui cé nu mai am ribdare, adevarul c& nu mai pot, toati ziua bun’ ziua in pat. Phiii, ce lungi sint nopfile de iarna, iti aduci aminte de pustiul de la_magazin,’ cum mai cinta. Phii, ce lungi sint... $i asa ¢, cirule. Mai Tungi ca o zi de post. Vezi cd eu noaptea, asa, n-o cunosc, gi si dau peste ea acuma... Culca~ rea totdeauna devreme, la noua, la zece. Pa- tronul imi zicea: ,,Pustiu, card-te la _hoceac, miline trebuie sk tragi tare." Dack scipam o seari de el, era o intimplare. Patronul... Si acum tot timpul asa, cu ochii-n tavan, $i uile alt lucru la care nu ma pricep, si m4 uit in sus, Tofi au spus.ci mi-ag fi revenit, ci a fost fo timpenie sk ma ridic dup’ dou’ secunde, fu- 7 = figs jocului ~ «. 299 97