1

METODE GENERALE DE OBŢINERE A COMPUŞILOR ORGANICI.

ALCANI

1. Adiţia hidrogenului la alchene, diene, alchine , catalizatori Ni, Pt,Pd.

• CH2 = CH – CH3 + H2 → H3C – CH2 – CH3
propenă propan
• H2C = CH – CH = CH2 + 2H2 → H3C – CH2 – CH2 – CH3
butadienă butan
• HC Ξ CH + 2H2 → H3C – CH3
acetilenă etan
2. Hidroliza derivaţilor organo magnezieni :
H3C – CH2 –MgCl + H2O → H3C –CH3 + HOMgCl
clorură de etilmagneziu etan clorură bazică de Mg
3. Hidroliza carburilor de Al si Be → CH4
Al4C3 +12 H2O →3 CH4 +4 Al(OH)3
4. Reacţia derivaţilor halogenati cu Na (sinteza Wurtz):
2 CH3–Cl + 2 Na → H3C–CH3 + 2 NaCl
5. Reacţia derivaţilor halogenaţi cu zinc:
2 H3C–CH2 – Cl + Zn → H3C–CH2 –CH2 –CH3 + ZnCl2
cloroetan butan
6. Electroliza sărurilor de Na ale acizilor carboxilici:
H3C –COONa → H3C – COO- + Na+
acetat de Na
H3C–COO- →H3C – COO· →CH3· +CO2 ; 2 CH3· → H3C – CH3
etan
7. Decarboxilarea acizilor organici:
R – COOH → R – H + CO2
8. Obtinerea benzinei sintetice (amestec de hidrocarburi ce contine alcani) din C si H2
sau din CO si H2.

ALCHENE.

1. Deshidratarea alcoolilor (in prezenta H2SO4, la 150 – 200oC) :

H3C –CH2 –OH → H2C = CH2 + H2O
etanol etenă
2. Dehidrohalogenarea compuşilor halogenati ( NaOH / eter anhidru, toC)
H3C – CH2– Cl → H2C = CH2 + HCl
cloroetan etenă
 2

3. Dehidrogenarea si cracarea alcanilor :

H3C – CH2 – CH2 – CH3 → CH4 + H2C = CH – CH3
butan metan propenă
H3C – CH2 – CH2 – CH3 → H2C = CH – CH2 –CH3 + H2
butan 1- butenă
4. Adiţia unui mol de H2 la alchine ( Pd / Pb2+) si diene (Ni ) :
HC Ξ CH + H2 → H2C = CH2
acetilenă etenă
H2C = CH – CH= CH2 + H2 → H3C –CH=CH– CH3
butadienă 2 – butenă

DIENE (alcadiene)

1. Dehidrogenarea alcanilor si alchenelor:

H3C – CH2 – CH2 – CH3 → H2C = CH –CH = CH2 + 2H2
butan butadienă
CH3 –CH = CH– CH3 → H2C = CH –CH = CH2 + H2
2 – butena butadienă
2. Deshidratarea 1,3 sau 1,4 diolilor (H2SO4,toC):
H3C – CH(OH) – CH2 –CH2(OH) → H2C = CH –CH = CH2 + 2 H2O
1,3-butandiol butadienă
3. Dehidrohalogenarea compuşilor 1,3 sau 1,4 dihalogenati (NaOH / alcool):
ClH2C – CH2 –CH2–CH2Cl → H2C = CH – CH= CH2 + 2 HCl
1,4-diclorobutan butadienă
o
4. Din etanol ( Al2O3, 400 C ) – metoda Lebedev
2 H3C – CH2 – OH → H2C = CH –CH = CH2 + 2 H2O + H2

ALCHINE

1. Obtinerea acetilenei (etina): - din carbid (acetilură de calciu)

CaC2 + H2O →C2H2 + Ca(OH)2
- Din metan prin piroliză (descompunere termică la
1500oC); procedeele arderea incompletă si în arc
electric.

2 CH4 → C2H2 + 3 H2

2. Aditia halogenilor la alchene urmată de dehidrohalogenare:

H2C = CH2 + Cl2 →ClH2C – CH2Cl → HC Ξ CH + 2 HCl
etenă 1,2-dicloroetan etină
 3

3. Omologii superiori ai acetilenei se obtin din acetilură de Na si un derivat halogenat:

HC Ξ CNa + CH3 – Cl → HC Ξ C – CH3 + NaCl
clorometan propină

ARENE (hidrocarburi aromatice)

1. Din gudroanele rezultate la distilarea uscată a carbunilor.

2. Din petrol : a) extracţie cu solvent selectiv.
b) reformare catalitică – alcani si cicloalcani cu 6 -8 atomi de carbon sunt
ciclizati si aromatizati,prin dehidrogenare

H3C – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 –CH3 → C6 H12 + H2 ; C6H12 → C6H6 + 3 H2

hexan ciclohexan ciclohexan benzen

3. Reactia Friedel – Crafts – se obtin omologi superiori ai benzenului.

a) Alchilarea cu derivati halogenati ( AlCl3, anhidră):
C6H6 + CH3 – Cl → C6H5 – CH3 + HCl
toluen
b) Alchilarea cu alchenă (acizi tari, sau AlCl3/urme de apa):
C6H6 + H2C = CH2 → C6H5 – CH2 – CH3
Etilbenzen

COMPUSI HALOGENATI

1. Substituţia hidrogenului din alcani ,alchene ( în poziţie alilică), arene (la catena lateral
sau la nucleu) cu halogeni ( Cl, Br )
CH4 + Cl2  lumina  CH3Cl + HCl
H2C = CH – CH3 + Cl2  lumina  H2C = CH– CH2 – Cl + HCl
C6H6 + Cl2  FeCl
  C6H5 – Cl + HCl
3

C6H5 – CH3 + Cl2  lumina  C6H5 –CH2Cl + HCl

clorură de benzil
2. Aditia halogenilor la alchene, diene, alchine si arene:
H2C = CH2 + Cl2 → ClH2C – CH2Cl
HC Ξ CH + Cl2 → ClHC = CHCl ( in solvent inerti)
1,2-dicloroetenă
H2C = CH –CH = CH2 + Cl2 → ClH2C – CH =CH – CH2Cl
1,4 – dicloro-2-butenă
C6H6 + 3 Cl2  lumina  C6H6Cl6
Hexaclorociclohexan (HCH)
 4

3. Din alcooli prin reactia cu PCl3 sau HCl :

3 H3C – CH2 – OH + PCl3 → 3 H3C – CH2 –Cl + P(OH)3
etanol cloroetan
H3C – CH2 – OH + HCl → H3C – CH2 –Cl + H2O
4. Reactia compusilor carbonilici cu PCl5 :
H3C – CHO + PCl5 → H3C – CHCl2 + POCl3
acetaldehidă 1,1-dicloroetan
H3C –CO – CH3 + PCl5 → H3C – CCl2 –CH3 + POCl3
acetonă 2,2-dicloropropan
5. Halogenarea cu N-bromosuccinimidă :
Br
O O

+ N Br + NH

O
O
ciclohexenă N-bromosuccinimidă 3-bromo-1-ciclo succinimidă
hexenă
6. Obţinerea cloroformului din acetonă;
 3 HCl  H 2O
H3C – CO – CH3 + 3 Cl2  lumina /  H3C – CO – CCl3    H3C – COOH + CHCl3
acetonă 1,1,1-tricloroacetonă acid acetic cloroform

ALCOOLI

1. Alcooli monohidroxilici:
a) Adiţia apei la alchene :
H2C = CH2 + H2O → H3C – CH2–OH
etanol (alcool etilic)
b) Hidroliza derivaţilor monohalogenaţi (NaOH / H2O ):
H3C – CH2 – Cl + H2O → H3C – CH2–OH + HCl
c) Hidrogenarea compuşilor carbonilici (Ni):
H3C – CH=O + H2 → H3C – CH2–OH
etanal
H3C – CO – CH3 → H3C– CH(OH)–CH3
propanonă izopropanol
d) reducerea acizilor carboxilici cu LiAlH4 :
R – COOH + 6 *H+ → R – CH3 +2 H2O
e) diazotarea aminelor alifatice primare,în prezenţă de HCl:
 5

R – NH2 + HONO → R – OH + N2 + H2O

amină alcool
a) Obţinerea etanolului prin fermentaţia glucozei;
C6H12O6 → 2 H3C –CH2 – OH + 2 CO2

2. Alcooli polihidroxilici:
b) Oxidarea blandă a alchenelor ( KMnO4 / Na2CO3)
H2C = CH2 + [O] + H2O → H2C – CH2
l l
OH OH
1,2 etandiol (glicol)

c) Oxidarea alchenelor cu oxigenul din aer in prezentă de Ag la încălzire:

H2C = CH2 + ½ O2 → H2C – CH2     H2C – CH2
H 2O

\ ⁄ l l
O OH OH
oxid de etenă
d) Hidroliza derivaţilor polihalogenati vicinali sau izolati :
ClH2C – CH2Cl + 2 H2O → HOH2C – CH2OH
1,2-dicloroetan etandiol
e) Obtinerea glicerinei din propenă :
H2C = CH – CH3 + Cl2  lumina  H2C = CH – CH2–Cl    H2C = CH – CH2 –OH
H 2O

Propenă clorura de alil alcool alilic

 Cl 2  H 2O  H 2O
  H2C – CH – CH2   
 H2C – CH – CH2  H2 SO4 /  H2C = CH –CHO
L l l l l l acroleină
Cl Cl OH OH OH OH
2,3-dicloro-1-propanol glicerină

FENOLI

1. Topirea alcalină ( NaOH, 300oC)

 NaOH /  H 2 O  NaOH / 300 C
C6H6 + HOSO3H   C6H5 – SO3H      C6H5 – SO3Na     
H 2O

benzen acid benzensulfonic benzensulfonat de Na

→C6H5 – OH + Na2SO3
fenol sulfit de sodiu
2. Alchilarea benzenului cu propenă ( reactia Friedel-Crafts):
 6

C6H6 + H2C = CH – CH3 → C6H5 – CH – CH3    C6H5 C(OOH)–CH3   

O2 H 2 SO 4

L l
CH3 CH3
izopropilbenzen(cumen) hidroperoxid de cumen
→C6H5 – OH + H3C – CO – CH3
fenol acetonă
3. Hidroliza sărurilor de diazoniu :
C6H5 – NΞN++Cl- + H2O → C6H5 – OH + N2 + HCl
clorura de fenildiazoniu fenol
AMINE
1. Alchilarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi:

NH3 + CH3 –Cl →CH3 –NH4]+ Cl-

clorură de metilamoniu
+ -
CH3 –NH4] Cl + NH3 → CH3 – NH2 +NH4Cl
metilamină
CH3 – NH2 + CH3– Cl → (CH3)2NH2]+Cl-
clorură de dimetilamoniu
+ -
(CH3)2NH3] Cl + NH3 → (CH3)2NH + NH4Cl
dimetilamină
(CH3)2NH + CH3 – Cl → (CH3)3NH]+Cl-
Clorură de trimetilamoniu
+ -
(CH3)3NH] Cl + NH3 → (CH3)3N + NH4Cl
trimetilamină
(CH3)3N + CH3–Cl → (CH3)4 N]+Cl-
clorură de tetrametilamoniu
Rezultă întotdeauna un amestec de amine primară,secundara,tertiara si sare cuaternara
de amoniu. Se aplică pentru obtinerea amineler mixte.
C6H5 – NH2 + CH3 – Cl → C6H5 –NH– CH3 + HCl
Anilină fenil-metilamină
2. Reducerea nitroderivatilor – cu Fe / HCl (6e-/6H+) sau H2 / cat.
Ar – NO2 + H2 → Ar – NH2 + 2 H2O
3. Reacţia derivaţilor halogenaţi cu NH3
CH3 –Cl + NH3 → CH3 – NH2 + HCl
4. Reducerea nitrililor cu Na /alcool
CH3 – CN + 4 *H+ → CH3 – CH2 –NH2
acetonitril etilamină
5. Reducerea amidelor cu H2 / cat.,P
 7

CH3 – CONH2 +2H2 → CH3 – CH2 – NH2 + H2O

acetamidă

NITRODERIVATI

a) Nitrarea alcanilor – in fază gazoasă

CH4 + HONO2 → CH3 – NO2 + H2O
nitrometan
b) Nitrarea arenelor – cu amestec sulfonitric (soluţie ce contine HNO3 si H2SO4)
C6H6 + HONO2 → C6H5 – NO2 + H2O
Nitrobenzen

COMPUŞI CARBONILICI

1. Hidroliza derivatilor dihalogenati geminali

CH3 – CHCl2 + 2 HOH    [ CH3 – CH(OH)2+ → CH3 – CHO + H2O
2 HCl

1,1-dicloroetan diol germinal, instabil acetaldehidă

2. Aditia apei la alchine în prezentă de HgSO4 / H2SO4
HC ΞCH + HOH →* H2C = CHOH]    H3C – CH = O
tautomerie

alcool vinilic acetaldehidă

HC Ξ C – CH3 + HOH → *H2C = C(OH) – CH3]    H3C –CO – CH3
tautomerie

propinp propanonă
3. Oxidarea energică a alchenelor care au ramificaţie la carbonul sp2 :
H3C –C= CH–CH3
l + 3 [O]  KMnO
  H3C – CO –CH3 + CH3 –COOH
4 ? H 2 SO 4

CH3 acetonă acid acetic

2-metil-2-butenă
4. Oxidarea alchenelor cu ozon: O
⁄ \
H2C = CH –CH3 + O3 → H2 C CH –CH3  H 2O /  H 2O 2
   H2C = O + H3C – CH= O
propenă l l metanal etanal
O – O (formaldehidă)
ozonidă
5. Oxidarea blândă a alcoolilor – K2Cr2O7 / H2SO4
H3C – CH2 – OH + *O+ → H3C –CHO + H2O
etanol etanal
H3C – CH(OH) –CH3 + *O+ → H3C – CO – CH3 + H2O
izopropanol propanană
 8

6. Dehidrogenarea alcoolilor în prezenţă de catalizatori:

CH3 – OH → CH2 = O + H2
metanol formaldehidă
7. Obţinerea acetonei ca produs secundar la sintaza fenolului din izopropilbenzen.

COMPUŞI CARBOXILICI

1. Oxidarea alcanilor superiori, în prezentă de catalizatiri:

R –CH3 + O2 → R – COOH + H2O
2. Oxidarea alchenelor cu KMnO4 / H2SO4 sau K2Cr2O7 / H2SO4
H3C – CH= CH– CH2 –CH3 + 4 *O+ → H3C – COOH + H3C – CH2 – COOH
2 – pentenă acid acetic acid propanoic

3. Oxidarea alchinelor:
HC Ξ CH + 4 *O+  KMnO
  HOOC – COOH
4

Acid oxalic
4. Oxidarea arenelor:
a) La nucleu C6H6 + 9/2 O2 V2 O  HOOC – CH= CH– COOH + 2 CO2 + H2O
5 / 500 C

acid maleic
b) La catena lateral:
C6H5 – CH3 + 3 [O]  KMnO
  C6H5 –COOH + H2O
4 / H 2 SO 4

Toluen acid benzoic

c) Oxidarea alcoolilor cu KMnO4 / H2SO4
H3C – CH2 – OH +2 *O+ → H3C – COOH + H2O
etanol acid etanoic
d) Oxidarea aldehidelor cu: O2 din aer, KMnO4 / H2SO4 , reactiv Tollens, reactiv Fehling,
apa de brom.
H3C – CHO + *O+ → H3C – COOH
e) Hidroliza derivatilor trihalogenati geminali ( NaOH / H2O)
H3C – CCl3 + 3HOH    [ H3C – C(OH)3+→H3C – COOH + H2O
3 HCl

1,1,1-tricloroetan
f) Hidroliza derivatilor funcţionali ai acizilor carboxilici:
H3C – COCl + H2O → H3C – COOH + HCl
clorura de acetil
H3C – COOCH3 + H2O → H3C – COOH + CH3 – OH
acetat de metil
(H3C – CO)2O + H2O →2 H3C – COOH
Anhidridă acetică
 9

H3C – CONH2 + H2O → H3C – COOH + NH3

Acetamidă
H3C – CN + 2 H2O → H3C – COOH + NH3
Acetonitril
g) Reacţia compuşilor organo magnezieni cu CO2 , urmată de hidroliză:
CH3 –Cl + Mg → CH3 – MgCl    H 2O
 CH3 –COOMgCl    CH3 – COOH +
CO 2

+ HOMgCl

DERIVATI FUNCTIONALI AI ACIZILOR CARBOXILICI

1. Cloruri acide
H3C– COOH + PCl5 → H3C – COCl + POCl3 + HCl
clorură de acetil
2. Anhidride.
2 H3C– COOH → (H3C – CO)2O + H2O
Anhidridă acetică
3. Esteri
H3C– COOH + CH3 – OH → H3C – COOCH3 + H2O
acetat de metil
C6H5 – COCl + C6H5 – ONa →C6H5 – COOC6H5 + NaCl
clorură de fenoxid benzoat de fenil
benzoil de Na
(H3C – CO)2O + CH3 – OH → H3C – COOCH3 + H3C– COOH
4. Amide
H3C– COOH +NH3 → H3C– COONH4  tC/  H3C – CONH2
H 2O

acetat de amoniu acetamidă

C6H5 – COCl + NH3 → C6H5 – CONH2 + HCl
benzamidă
H3C – CN + HOH → H3C – CONH2
H3C – COOCH3 + NH3 → H3C – CONH2 + CH3 – OH (amonoliză)
5. Nitrili
CH3 – Cl + KCN → H3C – CN + KCl
acetonitril
H3C – CONH2  P2 O  H3C – CN + H2O
5 / tC