Sunteți pe pagina 1din 3

Drept constitutional

Curs 10

Sistemul electoral in Romania

Notiunea de sistem electoral a facut obiectul de cercetare al teoreticienilor,


generand diverse formulari. O parere unanima este aceea ca relatiile sociale care privesc
alegerea deputatilor, senatorilor si sefului de stat sunt reglementate de dreptul
constituional pentru ca prin continutul lor sunt relatii constitutionale, apar in procesul
instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat.
Normele juridice care reglementeaza relatiile sociale ce privesc formarea
organelor direct reprezentative se numesc norme electorale. acestea sunt cercetate ca
sistem electoral. Sistemul electoral fiind stabilit pe care de lege, va exprima mereu esenta
sistemului politic. Daca sistemul electoral este democratic, va exprima esenta
democratica a sistemului politic.
Drepturile cetatenilor de a alege si de a fi alesi sunt stabilite de normele cuprinse
in Constitutie si in legile privind alegerea Camerei Deputatilor, Senatului, al Presedintelui
Romaniei si alegerile locale. Dreptul electoral urmeaza o categorie distincta in legatura
cu drepturile si libertatile cetatenilor romani.
Drepturile electorale sunt dreptul de vot si de a fi ales. Putem conchide ca
sistemul electoral este o institutie juridica alcatuita din norme care prevad fiecarui
cetatean dreptul de a fi ales si de a alege in organe reprezentative.

Drepturile electorale ale cetatenilor romani

1. Dreptul de vot
Este unul din drepturile fundamentale ale cetatenilor romani. Prin drept de vot se
intelege dreptul recunoscut in conditiile legii cetatenilor de a-si exprima liber direct sau
indirect optiunea pentru un partid politic sau candidat propus de o grupare politica sau
candidat independent.
Exercitarea votului are scop alegerea parlamentului sau a presedintelui, consiliilor
locale si primariilor, alte persoane in functii publice eligibile.
Constitutia in art. 34 stabileste ca cetatenii au drept de vot de la 18 ani impliniti
pana in ziua alegerilor inclusiv.
Atributele exercitiului dreptului de vot sunt:
- calitatea de cetatean al Romaniei;
- implinirea varstei de 18 ani;
- aptitudinea intelectuala constand in deplinatatea facultatilor mintale
- aptitudinea morala constand in necondamnarea prin hotarare judecatoreasca
definitiva la pierderea drepturilor electorale.

2. Dreptul de a fi ales
Articolul 35 al Constitutiei inscrie si dreptul cetatenilor care au implinit 23 ani de
a fi alesi in Camera Deputatilor sau organe locale, au implinit 33 ani in Senat si 35 ani in
functia de Presedinte al Romaniei.
In Constitutia revizuita la 22 septembrie 2003, s-a introdus un articol nou, art. 35
indice 1: “In conditiile aderarii Romaniei la UE, cetatenii romani au dreptul de a alege si
de a fi alesi in Parlamentul European”
Dreptul de a fi ales ca si dreptul de vot are caracter universal si egal. Pentru a fi
aleasa, o persoana trebuie sa aiba drept de vot.
Articolul 35 aliniatul 1 cere indeplinirea cumulativa si a conditiilor prevazute in
art. 16 aliniatul 3. functiile si demnitatile publice civile si militare pot fi ocupate de
persoane care au numai cetatenie romana si domiciliul in Romania.

Atributiile dreptului de vot


Articolul 1 din legea nr 70 pe 1991 privind alegerile locale stabileste urmatoarele:
– universalitatea, egalitatea, caracterul direct secret si liber exprimat;
– caracterul universal – cetatenii romani au dreptul de a alege daca au 18 ani;
– egalitatea votului – presupune pe cat posibil egalitatea importantei voturilor exprimate,
realizata prin stabilirea unor circumscriptii electorale stabilite. In cazul scrutinului de
lista, unde circumscriptiile electorale sunt judete, aceasta este in stransa corelatie cu
egalitatea judetelor cat priveste populatia acestora;
– votul direct – alegatorii isi exprima direct optiunea pentru o lista de candidati propusi
pentru Camera Deputatilor, Senat, Presedintele Romaniei sau consilii locale si
primare;
– votul secret – exprima posibilitatea cetatenilor de a-si manifesta liber vointa cu privire
la candidatii propusi fara ca aceasta manifestare sa fie cunoscuta de alte persoane;
– votul liber exprimat – posiblitatea cetatenilor de a participa sau nu la votare iar atunci
cand participa, de a-si manifesta liber optiunea.

Organizarea si desfasurarea alegerilor

1. Stabilirea datei alegerilor – se face tinand seama de continutul si succesiunea


operatiunilor electorale. Data alegerilor se stabileste cu cel putin 45 zile inainte
votarii duminica.
2. Stabilirea numarului, delimitarea, numerotarea circumscriptiilor electorale o
constituie unitatea adiministrativa teritoriala. Numerotarea circumscriptiilor
electorale din fiecare judet si Bucuresti se face de catre prefecti. Legea 68 pe
1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senat, stabileste norma de
reprezentare, numerotarea circumscriptiilor electorale si numarul de deputati si
senatori ce urmeaza a fi alesi in fiecare circumscriptiie electorala. ( 1 deputat la
70 mii locuitori, si un senator la 160 mii locuitori).
3. Scrutinul – modul de alegere a deputatilor mentionati in buletinul de vot.
Scrutinul este este de lista si universal. Scrutinul de lista este desemnarea in
aceeasi circumscriptie electorala a mai multor deputati. Alegatorii voteaza nu un
singur candidat ci o lista de candidati, alegeatorii neputand modifica lista ci doar
a-si da votul. Potrivit legii 70 pe 1991 privind alegerile locale, se aleg pe
circumscriptiile electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista.
4. Scrutinul uninominal – reprezinta dreptul pe care il are un alegator de a vota o
singura persoana inscrisa pe un buletin de vot, persoana care candideaza pentru
un loc de deputat, senator dintr-o circumscriptie electorala.
5. Sectiile de votare – in fiecare circumscriptie electorala se organizeaza mai multe
sectii de votare unde cetatenii urmeaza sa-si exercite acest drept.

Intocmirea listelor electorale permanente

legislatia electorala a introdus aceste liste. Ele sunt avantaje reale fata de listele
electorale care se intocmeau pentru fiecare alegere. Asigura o evidenta clara, exacta,
permanenta, usor de controlat, evita inscrierea in mai multe liste electorale, permite
urmarirea dinamicii numarului alegatorilor.
Listele se intocmesc la comune pe sate, la orase, municipii, pe strazi..
Listele electorale permanente se intocmesc de ministerul de interne.prin
formatiunile de evidenta a populatiei.
Prin ordonanta de guvernului nr. 63 pe 2000, legea 68 din 1992 a fost modificata,
permitandu-se cetatenilor romani din afara Romaniei sa solicite inscrierea in listele
electorale pronuntate ale localitatii in care s-au nascut sau in care au avut ultimul
domiciliu in Romania. Cetatenii romani au dreptul sa verifice inscrisurile facute in listele
electorale. Primarii vor face copii dupa listele electorale pe care le vor inainta in doua
exemplare birourilor electorale ale sectiilor de votare in 24 ore de la constituirea acestora.
Unul din exemplare va fi pus la dispozitia alegatorilor pentru consultare si celalalt
utilizat in ziua alegerilor.
Listele electorale speciale – in ziua alegerilor multi cetateni nu se afla in
localitatea de care apartin. Se permite sa se voteze in localitatea in care se afla in ziua
alegerilor, potrivit legii electorale.
Birourile electorale – se infiinteaza biroul electoral central, birouri electorale
judetene, de circumscriptie si birouri electorale ale sectiilor de votare, pentru buna
organizare a alegerilor.