Comparatie intre judetelor

Dambovita si Arges

Ambele judete fac parte din macroregiunea sud muntenia conform

impartirii teritoriale a Romaniei.
Situat în partea de sud a Carpatilor Meridionali, în zona de contact a
Câmpiei Române cu Subcarpatii Munteniei, judetul Dâmbovita are un relief
variat ce se desfăsoară în trepte: la nord se înaltă Muntii Bucegi si Leaota, cărora
le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma
Cândesti, în continuare, câmpia înaltă a Târgovistei si câmpia Titu.
Se învecinează la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-
est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul
Brasov.
Clima temperat continentală este mai umedă si răcoroasă în zonele înalte,
iar în zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.
Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogătii constituite în
principal din : zăcăminte de titei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase,
marne,calcare, gresie.
Cu o suprafată de 4054 km2 , judetul Dâmbovita este unul din cele mai
mici judete din tară, reprezentând 1,7% din teritoriul tării, situându-se ca
întindere pe locul 37 între judete.
Structura administrativă a judetului cuprinde:
2 municipii : Târgoviste, Moreni;
5 orase : Fieni, Pucioasa, Găesti, Titu, Răcari;
82 comune si 353 sate.
Resedinta de judet este Targoviste.

Populatie judetului Dambovita era in 2002 de 541.763 locuitori(locul 15

pe tara)din care:
-populatia activa 251.458 locuitori din care:
-populatia ocupata: 228.936 locuitori;
-someri 22.522 locuitori din care:
-in cautarea unui alt loc de munca: 11.700 locuitori;
-in cautarea primului loc de munca: 10.822 locuitori;
-populatia inactiva: 290.305 locuitori din care:
-elevi si studenti: 95.729 locuitori;
-pensionari: 107.593 locuitori;
Densitatea populatiei a fost in 2002 de 134 loc/km².

2
 Evolutia poulatiei in judetul Dambovita intre anii 1930 si 2002

Durata medie de viata pe sexe

Perioada de timp Total Masculin Feminin

1990-1992 69,45 66,00 73,12

1995-1997 69,08 64,99 73,56
1998-2000 70,73 66,85 74,82
2000-2002 71,55 67,57 75,72
2002-2004 71,62 67,88 75,52
2004-2006 72,51 68,38 76,88

Populatia pe grupe de varsta

Anul total Grupe de varsta

0-14 ani 15-59 ani >=60 ani
1995 557125 118708 338946 99471

3
 2000 551414 107142 339540 104732
2001 551382 104152 342591 104639
2002 541431 99535 337829 104067
2003 539322 94991 340640 103691
2004 538126 91280 343233 103613
2005 537090 87691 346046 103353

Castigurile salariale medii nete lunare pe activitati ale economiei

nationale(ron/salariat)

anul industrie agricultura constructii comert

2001 345 223 239 172
2002 420 310 304 248
2004 678 576 475 350
2006 980 690 631 544

Populatia scolară, pe niveluri de educatie (inclusiv învătământul

particular)

anul prescolar primar si liceal superior

gimnazial
2000-2001 13226 63510 15857 10165
2001-2002 13479 60932 16419 11520
2002-2003 13762 57752 16956 9823
2003-2004 14439 55843 17121 9807
2004-2005 14574 52830 17477 9196
2005-2006 14513 50529 16920 9076
2006-2007 14464 48630 17202 8756

Produsul intern brut

Anul Valoarea(milioane
ron preturi
curente)
1998 708,8

4
 1999 997,7
2000 1403,0
2001 2027,9
2002 2791,3
2003 3634,9
2004 4546,5
2005 5458,7

Fondul de locuinte

Anul Locuinte Camere de locuit Suprafaţa locuibilă

(numar) (numar) (mii m²)
2000 190103 503818 6344,2
2001 195712 535896 7200,5
2002 196791 539670 7274,2
2003 197707 543140 7346,3
2004 198441 546081 7409,0
2005 199134 549067 7474,7
2006 200091 552867 7558,5

Numărul şi activitatea bibliotecilor

anul Unitati Volume existente Volume eliberate

(numar) (mii) (mii)
2000 362 2282 1407
2001 356 2355 1775
2002 350 2379 1309
2003 342 2359 1445
2004 352 2386 1446
2005 361 2551 1388
2006 365 2548 1387

Executia bugetelor locale (milioane ron)

indicator 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Venituri totale 138,8 184,9 267,4 308,7 371,7 536,7
din care:

5
 Subventii de la 9,4 0,8 19,7 23,8 26,3 23,7
stat
Cheltuieli totale 138,5 184,3 264,7 306,1 368,5 507,6
Excedent(+)/ 0,3 0,6 2,7 2,7 3,2 29,1
Deficit (-)

Situat în partea central-sudică a României, judetul Arges, cu o suprafată

de 682.631 ha, reprezintă 2,9% din teritoriul tării. Pe teritoriul judetului Arges se
intersectează paralela de 45o latitudine nordică cu meridianul de 25o longitudine
estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distantei dintre Ecuator si
Polul Nord, dar si jumătatea distantei dintre Oceanul Atlantic ( vestul ) si
Muntii Urali ( estul Europei ).
Punctele extreme sunt localizate în comunele:
- Nucsoara la nord
- Mirosi la sud
- Dragoslavele la est
- Ciomăgesti la vest
Judetele învecinate sunt:
- Basov si Sibiu la nord
- Teleorman la sud
- Dâmbovita la est
- Olt si Vâlcea la vest
Structura administrativă a judetului cuprinde: 3 municipii: - Pitesti -
resedinta judetului, Câmpulung, Curtea de Arges, 4 orase:Costesti, Mioveni,
Topoloveni, Stefănesti, 95 comune si 577 sate.
Pozitia geografică si relieful înconjurător care îl protejează de influenta
vânturilor din vest si est, asigură judetului o climă temperat-continentală cu ierni
blânde. În ceea ce priveste temperaturile extreme înregistrate la Statia de
Observare Pitesti amintim: -19,4oC (26 ianuarie 2000) si 39,8 oC (4 iulie 2000).
Pe lângă mari variatii de temperatură, există si mari diferente în ceea ce priveste
cantitatea de precipitatii de la 684,1 litri/mp în anul 1996, la 441,4 litri/mp în
anul 2000 înregistrată la Statia de Observare Pitesti.
Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante
(55,0% din suprafată ) fiind cele de înăltime medie - Dealurile Subcarpatilor
Getici si Podisul Getic. Jumătatea cealaltă este împărtită aproximativ egal între
munti (25,0%) si câmpii (20,0%).
Regiunea montană din nord apartine culmilor celor mai înalte ale
Carpatilor Meridionali cu Masivul Făgărasului (vârful Moldoveanu - cel mai
înalt vârf din tara noastră, cu o altitudine de 2544 m si vârful Negoiu cu 2535
m) si părtii vestice a masivului Bucegi, cu muntii Leaota si Piatra-Craiului,
despărtiti de culoarul tectonic Bran-Rucăr. Flora acestei zone cuprinde elemente
rare , ocrotite cum sunt : floarea de colt, smârdarul , iedera albă, ghintura
galbenă, zâmbrul , s.a. Suprafetele întinse, acoperite cu păduri adăpostesc în

6
rezervatii variate specii de interes cinegetic : mistretul, căprioara, cerbul, ursul,
râsul, lupul, capra neagră, cinteza, cocosul de munte, vulturul plesuv, brun si
cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem
aminti : Parcul National "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negrasi,
Valea Vâlsanului, Pestera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslănesti, Lacul Iezer,
Lacul Valea Rea si Granitul de la Albesti.
Judetul beneficiază de o bogată retea hidrografică, cuprinzând bazinele
hidro ale Argesului si afluentii săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Brătia
Argeselul, Oltului cu afluentul său Topolog si Vedei, precum si lacurile naturale
si artificiale.
În Subcarpatii Getici , la Nucsoara, există Lacul Învârtita, format pe gips,
singurul de acest fel cunoscut în tară, având o suprafată de 2,2 ha si adâncime
maximă de 5 m. În zona montană se găsesc lacuri de origine glaciară: Buda,
Capra, Căltun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judet este
Lacul Vidraru, cu o suprafată de 825 ha si un volum util de aproximativ 470
milioane mc.
Către sud, dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând terasele
largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argesului si Cândestiului, cu
versanti acoperiti cu întinse livezi si vită de vie.
Treapta sudică de relief apartine câmpiei si este fragmentată de râurile
Arges, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi si fertile, constituind
zona cerealieră de seamă a judetului.
Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat,
compozitia solurilor si clima plăcută - se reflectă si influentează structura
fondului funciar , constituindu - se în acelasi timp în valoroase resurse naturale .
Păsunile si fânetele naturale - suport pentru cresterea animalelor , dealurile
subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudică -
favorabile diverselor culturi cerealiere, formează suprafata agricolă si ocupă
50,5% din teritoriul judetului .
Întregul se completează cu aurul verde - pădurile si vegetatia forestieră,
ce coboară de pe culmile muntilor în zona deluroasă , uneori chiar până în
câmpie, adăpostind o faună diversă. Ca sistem biologic productiv, acestea
furnizează materia primă necesară industriei lemnului , constituie o importantă
sursă de energie si în acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferică si
hidrică a biosferei .
În fine , dar nu în ultimul rând , nu sunt de neglijat zăcămintele de uraniu
din judet – sursa energetică a viitorului , de titei si gaze naturale , cărbuni ,
minereuri nemetalifere – materia primă a industriilor specifice . Utilizarea
acestor resurse a fost premisa dezvoltării nu numai industriale ci si agricole a
judetului .
Resedinta de judet este municipiul Pitesti.

7
 Populatia judetului Arges era in anul 2002 de 652.625 locuitori (locul 9 pe
tara) din care:
-populatia active 280.144 locuitori din care:
-populatia ocupata: 253.421 locuitori;
-someri 26723 locuitori din care:
-in cautarea unui alt loc de munca: 14.383 locuitori;
-in cautarea primului loc de munca: 12.340 locuitori;
-populatia inactiva: 372.481 locuitori din care:
-elevi si studenti: 114.820 locuitori;
-pensionari: 150.469 locuitori;
Densitatea populatiei a fost in 2002 de 95 loc/km².

Evolutia poulatiei in judetul Arges intre anii 1930 si 2002

Durata medie de viata pe sexe

Perioada de timp Total Masculin Feminin

1995-1997 70,24 66,43 74,33

1998-2000 71,40 67,81 75,17
2000-2002 71,66 67,64 75,92
2002-2004 72,04 68,32 75,89

8
 2004-2006 72,50 69,02 76,05

Populatia pe grupe de varsta

Anul total Grupe de varsta

0-14 ani 15-59 ani >=60 ani
1995 678705 134374 431243 113088
2000 671514 118690 430052 122772
2001 671446 115220 433043 123183
2002 652950 109278 422329 121343
2003 650502 105418 423629 121455
2004 647437 101704 423714 122019
2005 646320 98112 425573 122635

Castigurile salariale medii nete lunare pe activitati ale economiei

nationale(ron/salariat)

anul Industrie Agricultura Constructii Comert

2000 216 171 179 129
2002 405 341 310 249
2004 655 519 501 397
2006 968 679 731 529

Populatia scolară, pe niveluri de educatie (inclusiv învătământul

particular)

anul prescolar primar si liceal superior

gimnazial
2000-2001 19199 70576 23413 14376
2001-2002 19081 67887 24210 18277
2002-2003 19402 64886 25765 18889
2003-2004 19981 63160 26370 18693
2004-2005 19707 59802 26774 17981
2005-2006 19845 57450 25466 18165
2006-2007 19521 55568 25291 16716

9
Produsul intern brut

Anul Valoarea(milioane
ron preturi
curente)
1998 1096,1
1999 1534,3
2000 2451,0
2001 3177,5
2002 4573,3
2003 6231,8
2004 7719,8
2005 9532,9

Fondul de locuinte

Anul Locuinte Camere de locuit Suprafata locuibila

(numar) (numar) (mii m2)
2000 252416 622404 8094,6
2001 255038 646464 8918,0
2002 256148 650660 9003,9
2003 257031 654070 9069,2
2004 258236 658231 9150,2
2005 259093 661840 9225,0
2006 260104 666057 9315,3

Numarul si activitatea bibliotecilor

Anul Unitati Volume existente Volume eliberate

(numar) (mii) (mii)
2000 564 3716 1849
2001 562 3742 2075
2002 569 3740 1893
2003 572 3758 1927
2004 423 3779 1842
2005 420 3810 1905
2006 421 3842 1737

10
 Executia bugetelor locale (milioane ron)

indicator 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Venituri totale 196,9 251,8 365,8 456,0 534,4 785,4
din care:
Subventii de la 9,0 0,3 16,0 24,6 30,9 31,8
stat
Cheltuieli totale 195,3 251,3 360,1 444,2 527,1 739,2
Excedent(+)/ 1,6 0,5 5,7 11,8 7,3 46,2
Deficit (-)

Din datele prezentate mai sus rezulta ca la recensamantul din 2002 fata de
datele din 1992 populatia este in scadere in ambele judete:de la 681.206
locuitori in 1992 la 652.625 locuitori in 2002 in Arges si de la 562.041locuitori
in anul 1992 la 541.763 locuitori in anul 2002 in judetul Dambovita , dar durata
de viata se afla in crestere atat in total cat si pe sexe, acest indicator avand valori
apropiate in ambele judete.
Durata de viata este aproximativ egala in cele doua judete atat in total cat
si pe sexe (72,51 pe total in judetul Dambovita in 2006 si 72,50 in judetul
Arges). Se observa ca femeile au o durata de viata mai mare decat barbatii in
ambele judete (76,88 ani femeile fata de 68,38 ani barbatii in anul 2006 in
judetul Dambovita si 76,05 ani femeile fata de 69,02 ani barbatii in anul 2006 in
judetul Arges).
In ambele judete populatia activa este mai mica de populatia inactiva.In
judetul Dambovita populatia activa in anul 2002 era de 251.458 locuitori
reprezentand 46,4% din totalul populatiei, in timp ce populatia inctiva in acelasi
an era de 290.305 locuitori reprezentand 53,6 % din totalul populatiei. In judetul
Arges populatia activa in anul 2002 era de 280.144 locuitori reprezentand 42,9%
din totalul populatiei, in timp ce populatia inactiva in acelasi an era de 372.481
locuitori reprezentand 57,1 % din totalul populatiei.
Desi in judetul Arges populatia este in scadere, atat pe total (de la 650502
locuitori in anul 2003 la 646320 locuitori in anul 2005 ) cat si cea sub 59 de ani
(de la 529047 locuitori in anul 2003 la 523685 locuitori in anul 2005 ) se
observa o crestere in ceea ce priveste populatia peste 60 de ani dar cu o cifra nu
prea mare (de la 121455 locuitori in anul 2003 la 122635 locuitori in anul 2005).
In judetul Dambovita se remarca o crestere a numarului de prescolari de
la
13226 prescolar in anul 2001 la prescolari 14464 in anul 2007 desi inj ultimii
ani se constata o scadere anumarului de prescolari.Populatia scolara de la nivelul
primar si gimnazial a inregistrat o scadere de la 63510 scolari in 2001 la 48630
scolari in 2007. Populatia scolara de la nivelul liceal a crescut de la 15857
liceeni in anul 2001 la 17202 liceeni in anul 2007.In ceea ce priveste populatia

11
scolara de la nivelul superior aceasta a scazut de la 10165 studenti in anul 2001
la 8756 studenti in anul 2007.
In judetul Arges se observa o scadere a numarului de prescolari de la
19199 prescolari in anul 2001 la 19521 prescolari in 2007.Populatia scolara de
la nivelul primar si gimnazial inregistreaza o scadere de la 70576 scolari in anul
2001 la 55568 scolari in anul 2007.In ceea ce priveste numarul liceenilor se
observa o crestere a numarului de liceeni de la 23413 liceeni in anul 2001 la
25291 liceeni in anul 2007. Numarul studentilor din judetul Arges a crescut de la
14376 studenti in anul 2001 la 16716 studenti in anul 2007.
In judetul Dambovita se observa in ultimiii 3 ani analizati (2003, 2004,
2005) o scadere a populatiei atat pe total (de la 539322 locuitori in anul 2003 la
537090 locuitori in anul 2005 ) cat si in randul persoanelor sub 14 ani (de la
94991 locuitori in 2003 la 87691 locuitori in 2005) si cei peste 60 de ani (de la
103691 locuitori in anul 2003 la 103353 locuitori in anul 2005) desi populatia cu
varsta cuprinsa intre 15 si 59 de ani este in usoara crestere (de la 340640
locuitori in anul 2003 la 346046 locuitori in anul 2005).
In ceea ce priveste salariul mediu lunar in judetul Dambovita se castiga
mai bine decat in judetul Arges in anul 2006 in industrie (980 ron/salariat in
judetul Dambovita fata de 968ron/salariat in judetul Arges), agricultura (690
ron/salariat in judetul Dambovita fata de 679 ron/salariat in judetul Arges) si
comert (544 ron/salariat in judetul Dambovita fata de 529 ron/salariat in judetul
Arges), dar in judetul Arges se castiga mai bine in acelasi an in domeniul
constructiilor(731 ron/salariat in judetul Arges fata de 631 ron/salariat in judetul
Dambovita).
In ceea ce priveste produsul intern brut judetul Arges a inregistrat valori
mai mari ca judetul Dambovita in toti anii analizati in acest studiu.Astfel in
judetul Arges PIB-ul era in anul 2005 de 9532,9 milioane ron preturi curente in
crestere cu 869,7 % fata de valoarea din 1998 care era de 1096,1 milioane ron
preturi curente. In judetul Dambovita PIB-ul era in 2005 de 5458,7 milioane ron
preturi curente in crestere cu 770,1% fata de valoarea din 1998 care era de 708,8
milioane ron preturi curente.
In ceea ce priveste fondul de locuinte in judetul Dambovita se constata o
crestere a numarului de locuinte de la 190103 locuinte in 2000 la 200091
locuinte in 2006, suprafata locuibila a crescut de la 6344,2 mii m2 in 2000 la
7558,5 mii m2 in 2006.
In judetul Arges se observa o crestere a numarului de locuinte de la
252416 locuinte in 2000 la 260104 locuinte in 2006, iar suprafata locuibila a
crescut de la 8094,6 mii m2 in 2000 la 9315,3 mii m2 in 2006.
In ceea ce priveste numarul bibliotecilor in judetul Dambovita se observa
o crestere de la 362 biblioteci in 2000 la 365 biblioteci in 2006 dar cu toate
acestea numarul volumelor eliberate a scazut de la 1407000 in 2000 la 1387000
in 2006.In judetul Arges numarul bibliotecilor a scazut de la 564 biblioteci in

12
anul 2000 la 421 biblioteci in 2006, iar numarul volumelor eliberate a scazut de
la 1849000 in 2000 la 1387000 in 2006.
In ceea ce priveste executia bugetului local in judetul Dambovita se
constata o crestere a veniturilor totale de la 196,9 milioane ron in anul 2001 la
536,7 milioane ron in anul 2006.Cheltuielile totale au crescut de la 138,5
milioane ron in anul 2001 la 507,6 milioane ron in anul 2006.Excedentul bugetar
a crescut de la 0,3 milioane ron in anul 2001 la 29,1 milioane ron in anul 2006.
In judetul Arges veniturile totale au crescut de la 196,9 milioane ron in
anul 2001 la 785,4 milioane ron in anul 2006.Chelruielile totale au crescut de la
195,3 milioane ron in anul 2001 la 739,2 milioane ron in anul 2006.Excedentul
bugetar a crescut de la 1,6 milioane ron in anul 2001 la 46,2 milioane ron in anul
2006.

13