Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene

Economie Mondială

Austria

Profesor: Diana Petri

Vlasa Claudiu-Ionel
RISE, anul II, Grupa II.
 Austria

De la începutul anului 1995, Austria este membru al Uniunii Europene. Procesul de adaptare
economică, angajat în 1994, odată cu intrarea în spațiul economic european, a fost accelerat de
aderarea la Uniunea Europeană care, în plus, a deschis perspectivele unei integrări dincolo de
interesele economice.

La 13 ani de la primirea în familia europeană, Austria afișează performanțe economice

printre cele mai bune și figurează printre primele state din Uniunea Europeană din punct de vedere
al veniturilor pe cap de locuitor.

Industria este foarte diversificată, de la industria chimică (celuloză, petrochimie), industrie

textilă și confecții, hârtie și carton (grație resurselor forestiere foarte abundente), până la industria
electică și electronică (peste 400 de întreprinderi produc o gamă variată de componente și
echipamente), la industria metalurgică și mecanică (domeniu de bază al economiei, Austria fiind o
țară exportatoare de mașini-unelte).

Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 1/3 din populația activă. Și este foarte
diversificată și de înaltă productivitate.
Principalele centre industriale sunt: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr.
Producția de energie electrică este dominată de hidroenergie care asigură 2/3 din
productivitate.
Compania OMV este primul grup al petrolului și gazelor naturale din Europa Centrală, în
timp ce Viena se numără printre primele în lume la capitolul turism de afaceri.
Cu o economie deschisă (exporturile de bunuri și servicii reprezintă aproape 60% din PIB),
Austria a beneficiat puternic de pe urma căderii cortinei de fier și a celor două valuri de extindere a
Uniunii Europene, cel din 2004 și din 2007. Ea și-a dublat livrările către clienții externi din această
regiune comparativ cu mijlocul anilor '90.

Tot aici a plecat aproape un sfert din investițiile în străinătate ale Austriei. Astfel a devenit
primul investitor străin în Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina și Bulgaria și unul dintre cei mai
importanți din România, unde este reprezentată de băncile: Erste, Raiffeinsen și Volksbank.
 În sectorul exploatărilor de materii prime și energie, Austria dispune de resurse
considerabile. Subsolul său ascunde minereuri de fier, metale neferoase, roci și importante minerale.
Cu toate acestea, industria țării, în continuă expansiune și dezvoltare, reclamă, din ce în ce
mai mult, importuri complementare.
Austria dispune de zăcăminte de petrol și gaze naturale. În ultimii ani au fost angajate
reforme majore menite să mențină gradul de competitvitate și atractivitate al țării.

Institutul de cercetari economice Wifo, care opereaza pentru Guvernul de la Viena, a revizuit
in scadere previziunile sale de crestere a Produsului Intern Brut al Austriei, de la 2,0% in 2008, la
0,9% in 2009. In ultima sa estimare publicata in luna iunie, Wifo miza pe o crestere de 2,3% anul
acesta si pe un indice de 1,4% anul viitor.

Alt institut de referinta, IHS, a procedat, la randul sau, la o revizuire in jos, la 2,0% de la
2,2%, precedenta lui cifra pentru 2008 si la 1,2% fata de 1,9% pentru 2009. In 2007, Austria a
inregistrat o crestere economica de 3,1%.
Produsul Intern Brut (PIB) - 273 miliarde euro;

PIB pe cap de locuitor - 30.200 de euro;

Ritm de crestere economica – 3,4%;
Rata somajului – 4,4%;
Nivelul inflatiei - 2,2%.

Suprafata: 83.859 km/p;

Populatie: 8,3 milioane de locuitori;
Capitala: Viena. Important centru politic international, in special datorita statutului de
neutralitate al Austriei, orasul, cu aproape 1,7 milioane de locuitori, gazduieste pe teritoriul ei
sediile unor institutii precum Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE),
Organizatia tarilor exportatoare de petrol (OPEC) si diverse agentii ale Natiunilor Unite, precum
Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) si ONUDI. Incepand cu 2001, centrul istoric
al Vienei a fost inscris in patrimoniul mondial al UNESCO.
Cele mai importante orase: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck.

Principalii importatori: Germania (30,3%), Italia (8,9%), SUA (5,9%), Elvetia (4,2%),
Franta (3,8%), Marea Britanie (3,8%), Ungaria (3,4%);
 Principalii furnizori: Germania (41,5%), Italia (6,9%), China (3,6%), Franta (3,5%), SUA
(3,3%), Cehia (3,2%);
Ponderea principalelor sectoare de activitate in PIB - agricultura (1,7%), industrie (29%),
servicii (69,3%).

Cu magazine in intreaga lume, liderul mondial al cristalelor slefuite si un nou gigant al

industriei de lux, s-a nascut intr-o mica asezare din regiunea Tyrol si este condusa de una dintre cele
mai discrete familii din Austria.
Din cartierul sau general, situat departe de civilizatia zgomotoasa si anosta, consortiul, cu o
cifra de afaceri de 1,83 miliarde euro, isi continua linistit expansiunea: Swarovski inseamna 160 de
magazine si 9000 de puncte de vanzare in toata lumea.
Concernul, care numara 15.900 de angajati, din care 5000 la Tyrol, si-a deschis filiale in
Thailanda si Africa de Sud. Pentru a evita amestecul in treburile „imperiului” al strainilor, concernul
Swarovski nu a fost introdus pe Bursa si, respectand un angajament al familiei transmis din
generatie in generatie, lumea cristalurilor isi apara cu strasnicie toate secretele.

Banca Naţională a Austriei (OeNB) prognozează o creştere a economiei austriece cu 1,9%,

pentru 2010, după o scădere de 3,7%, în 2009.
”Creşterea economică se va accelera în 2011 şi 2012, la 2,1% şi respectiv 2,3%. Previziunile noastre
sunt confirmate şi de o consolidare bugetară foarte favorabilă. Recuperarea va avea loc în special pe
seama exporturilor, care au crescut cu peste 10% în 2010 şi a consumului privat, care a crescut cu
1%”, a declarat guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, într-o conferinţă de presă.

În urma creşterilor planificate de taxe este posibilă şi o creştere temporară a inflaţiei, până la
2,2%, în 2011, a spus Nowotny, care a dat, totodată, asigurări că deficitul bugetar, care în 2010 a
fost de 4,1%, va scădea sub limita de 3%, până în 2012.
 Bibliografie:

− www.Wikipedia.com
− www.Financiarul.com
− www.E-scoala.ro
− www.Capital.ro
−