Capitolul II

Analiza cifrei de afaceri. Analiza stocurilor şi a vitezei de

rotaţie a acestora.

2.1. Analiza cifrei de afaceri

2.2. Analiza stocurilor şi a vitezei de rotaţie a acestora.

2.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă veniturile din vânzare, respectiv mărimea încasărilor

potenţiale ale întreprinderii, exprimând capacitatea acesteia de a-şi atrage lichidităţi. Conform
Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii, cifra de afaceri se determină prin
însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestările de
servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
Indicator de dimensionare a activităţii, cifra de afaceri permite, prin raportarea la cifra
de afaceri sectorială sau a concurentului principal, aprecierea locului întreprinderii în sectorul
său de activitate, a parţii sale de piaţă. În funcţie de aceasta poziţionare în mediul
concurenţial, se pot lua decizii strategice corespunzǎtoare.

Abordări conceptuale ale cifrei de afaceri :

Cifra de afaceri netă, conform standardelor internaţionale de contabilitate se determină ca
fiind producţia vândută şi veniturile din vânzări de mărfuri corectate cu subvenţiile de
exploatare aferente vânzărilor.
Cifra de afaceri încasată reprezintă încasările efective din vânzarea de produse şi mărfuri,
executarea de lucrări şi prestarea de servicii, dintr-o perioadă de timp .
Cifra de afaceri minimă este cifra de afaceri corespunzătoare pragului de rentabilitate,
respectiv vânzările care acoperă cheltuielile variabile aferente şi cheltuielile fixe ale
întreprinderii.
CF
CA min = ————
1-cv

unde : CF = cheltuieli fixe

cv = cheltuieli variabile medii la 1 leu cifră de afaceri

Cifra de afaceri medie reflectă încasarea pe unitate de timp (zi, lună) realizată într-o perioadă
(lună, trimestru, an):
ΣCAi
CAi = ———
t
unde: CAi = cifra de afaceri pe unitate de timp
t = numar unităţi de timp din interval

Cifra de afaceri marginală reprezintă variaţia încasărilor generată de creşterea sau

descreşterea cu o unitate a cantităţii vândute:

∆CA
CAm = ——
∆Q
1
Principalele probleme ale analizei cifrei de afaceri sunt :
2.1.1 Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri
2.1.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri
2.1.3 Analiza reflectării modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-
financiari

2.1.1 Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri

Indiferent de subiectul care efectuează analiza şi de specificul activităţii, analiza cifrei de
afaceri trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
– cum sunt determinate veniturile şi care e modul lor de măsurare?
– care sunt sursele principale de venituri?
– care este evoluţia acestora în ultimii ani?
– care sunt tendinţele de evoluţie a cifrei de afaceri în funcţie de variaţia cererii de produse
pe piaţa în care activează întreprinderea?

Evoluţia în timp a cifrei de afaceri se determină utilizând următoarele procedee:

a) abaterile în mărimi absolute;
b) indicii (cu bază fixă, în lanţ, medii).
Având în vedere faptul ca în evidenţa contabilă cifra de afaceri este evaluată în preţuri
curente, pentru o apreciere corectă a performanţelor comerciale ale întreprinderii se impune
corectarea cu indicii de preţ şi, deci, exprimarea în preţuri comparabile.

Structural cifra de afaceri poate fi analizată:

• pe produse sau grupe de produse;
• pe clienţi;
• pe tipuri de activităţi (cazare, alimentaţie publica, servicii,etc.);
• pe faze ale ciclului de viaţă a produselor;
• pe pieţe de desfacere.
Procedee de analiză a structurii cifrei de afaceri :
a) evaluarea proporţiei diferitelor elemente de structurare în totalul nomenclatorului
CAi
gi = —— 100
CA

Elemente Perioada Modificări

Indici Structura
precedentă

curentă absolute
Perioada

structurale
ale cifrei
precedent

precedent
prevăzut

prevăzut

prevăzut

prevăzut

de afaceri
realizat/

realizat/

realizat/

realizat/
realizat

realizat

0 1 2 3 4=3-1 5=3-2 7=(3/1)100 8=(3/2)100 9 10

A gap gar
B gbp gbr
C gcp gcr
.
Total 100 100
A , B , C pot fi produse, activităţi sau pieţe

2
 Analiza datelor permite evidenţierea unor aspecte ca:
– evoluţia diferitelor elemente structurale ale cifrei de afaceri în raport cu nivelul prevăzut şi
cu realizările anterioare;
– modificarea în structură.
Aprecierea structurală şi în dinamică a cifrei de afaceri trebuie fǎcută ţinând cont de
specificul sectorului de activitate.

b) coeficientul de concentrare Gini – Struck ( G )

n × ∑ gi −1
2

G=
n −1
unde : gi = ponderea activităţii/produsului i în cifra de afaceri
n = numarul de termeni.

G Є [0,1] - apropierea de 1 relevă existenţa unui număr redus de produse/

perioade ale anului care asigură obţinerea celei mai mari părţi a cifrei
de afaceri.
- apropierea de 0 relevă o distribuţie relativ uniformă a vânzărilor pe
structuri ( produse, diviziuni de timp).
Acest coeficient este utilizat pentru comparaţtii între exerciţii financiare şi întreprinderi.

c) coeficientul Herfindhal (H): măsoară gradul de diversificare al activităţii pe diverse

structuri:

H = ∑gi2

H Є [1/n ; 1] - coeficientul H poate lua valoarea 1 în cazul în care întreprinderea

realizează un singur produs;
- coeficientul H poate lua valoarea 1/n când există o distribuţie perfectă
a vânzărilor pe termeni.

d) metoda ABC identifică următoarea structură teoretică optimă a cifrei de afaceri:

- pe produse :
- zona A: 10-15% din numărul de produse contribuie cu 60-70% la realizarea cifrei
de afaceri; produsele plasate în această zonă se caracterizează printr-o rotaţie
rapidă (implicând o gestiune eficientă) şi printr-o marjă comercială redusă;
- zona B: 25-30% din numărul de produse contribuie cu 25-30% la realizarea cifrei
de afaceri; produsele plasate în această zonă se caracterizează prin rotaţii şi marje
comerciale proxime mediei pe întreprindere;
- zona C: 65-70% din numărul de produse contribuie cu 10-15% la realizarea
cifrei de afaceri; produsele plasate în această zonă se caracterizează printr-o
rotaţie lentă în raport cu media întreprinderii, generând costuri ridicate, precum şi
printr-o marjă comercială mare.
- pe clienţi:
- zona A: 10% din numărul de clienţi contribuie cu 60% la realizarea cifrei de
afaceri; clienţii plasaţi în această zonă, deşi, asigură în cea mai mare parte
rentabilitatea întreprinderii, prezintă cel mai ridicat risc: orice problemă
financiara a acestora, care le afectează capacitatea de plată va avea efecte
însemnate asupra situaţiei financiare a întreprinderii analizate;

3
 - zona B: 40% din numărul de clienţi contribuie cu 30% la realizarea cifrei de
afaceri; clienţii plasaţi în această zonă asigură portofoliul de stabilitate din punct
de vedere al rentabilităţii şi riscului pentru întreprindere;
- zona C: 50% din numărul de clienţi contribuie cu 10% la realizarea cifrei de
afaceri; clienţii plasaţi în această zonă prezintă un risc scăzut din punct de vedere
financiar, generând, însă, o rentabilitate redusă.
Această distribuţie permite trasarea unei curbe teoretice; situarea curbei reale a
întreprinderii în raport cu această curbă teoretică permite aprecierea structurii cifrei de afaceri
şi fundamentarea măsurilor necesare. Astfel, plasarea curbei reale sub cea teoretică relevă
creşterea ponderii vânzărilor de produse/clienţilor plasaţi în zonele B şi C, în timp ce plasarea
curbei reale deasupra celei teoretice relevă creşterea ponderii vânzărilor de produse/clienţilor
plasaţi în zona A.

e) metoda mediei aritmetice

CA medie lunară
K = 
CA medie lunară totală

Această metodă se utilizează atât pentru aprecierea concentrării vânzărilor cât şi pentru
caracterizarea intensităţii şi tendinţei sezonalităţii.
Apropierea de 1 a acestui coeficient relevă existenţa unei sezonalităţi reduse .

2.1.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri

Aprecierea modificării cifrei de afaceri presupune identificarea factorilor de influenţă,

determinarea relaţiilor de cauzalitate între aceştia , precum şi între aceştia şi cifra de afaceri în
cadrul unor modele , în funcţie de specificul activităţii.
Principalele modele utilizate în analiza cifrei de afaceri sunt:

M1: CA = ∑ qvi x pi
unde: qvi = cantitatea vândută pe produse/servicii/lucrări
p = preţul mediu de vânzare pe produse/servicii/lucrări

Qf CA
M2: CA = Ns x  x 
Ns Qf
unde: Ns = număr mediu de personal
Qf = producţia fabricată

∆qvi
M1 : CA = ∑ qvi x pi
∆CA ∆gi

∆pi

Acest model se poate utiliza în cazul produselor omogene.

4
 Cifra de afaceri
Cantitate (q) Structura (g)% Preţ lei / buc.(p) Încasări lei realizată exprimată în
Produs preţuri ale perioadei
0 1 0 1 0 1 0 1 de comparaţie
A 110 120 41 44 580 650 63.800 78.000 69.600
B 88 95 33 35 500 470 44.000 44.650 47.500
C 70 60 26 21 970 1.015 67.900 60.900 58.200
268 275 100 100 655 663,65 175.700 183.550 175.300

Din analiza datelor se constată o creştere a cifrei de afaceri cu 7.850 lei.

∆CA = + 7850 lei
Această creştere se explică prin:

1. influenţa modificării cantităţii vândute

∆qv = ∑qvi1p0 - ∑qvio pi0 = 275 x 655 – 175.700 = 180.125 – 175.700 = + 4.425 lei

0,41x 580 + 0,33 x 500 + 0,26 x 970

p0 = -------------------------------------------------- = 655
100

2. influenţa modificării structurii

∆g = ∑qvi1 pi0 - ∑qvi1p0 = 175.300 – 180.125 = - 4.825 lei

3. influenţa modificării preţului de vânzare

∆p = ∑qvi 1pi1 - ∑qvi1pi0 = 183.550 – 175.300 = + 8.250 lei

Sporirea cifrei de afaceri cu 7850 lei s-a datorat creşterii cantităţii vândute din produsele A şi
B care deţin ponderea principală în total portofoliu de produse şi majorării preţurilor la
produsele A şi C. Creşterea cantităţii vândute din produsul B, în condiţiile reducerii preţului
acestuia, generează o creştere a încasării aferente. Această politică de preţ practicată în cazul
produsului B poate fi rezultatul studiilor de marketing efectuate pe piaţa căreia i se adresează
această ofertă, fiind posibilă în cazul în care structura cheltuielilor în funcţie de volumul de
activitate permite înregistrarea unui profit (cheltuielile fixe unitare scad pe măsura creşterii
volumului de activitate, ceea ce, în condiţiile menţinerii şi chiar eficientizării procesului de
producţie şi comercializare generează profit). Modificarea structurii, în sensul majorării
ponderii produselor A şi B pentru care se practică preţuri inferioare mediei la nivelul
întreprinderii, conduce la scăderea cifrei de afaceri. Indiferent de sensul influenţei structurii,
aceasta se consideră ca fiind normală dacă este rezultatul mutaţiilor intervenite la nivelul
cererii solvabile.

Qf CA Mf Mf’’ Qf CA
M2: CA = Ns   = Ns    
Ns Qf Ns Mf Mf’’ Qf

unde: Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe

Mf’ = valoarea medie a mijloacelor fixe productive
Qf/ Ns = productivitatea muncii

5
 Mf/Ns = gradul de înzestrare tehnică
Mf’/Mf = ponderea mijloacelor fixe productive
Qf/Mf’ = randamentul mijloacelor fixe productive
CA/Qf = gradul de valorificare a producţiei fabricate

Nr. Valori Modificări

Indicatori
crt prevăzute efective absolute relative (%)
1 Cifra de afaceri (lei) 1.685.943 1.735.530 +49.587 2,94
2 Producţia fabricată (lei) 1.690.000 1.779.707 +89.707 5,31
3 Numărul mediu de salariati 500 520 +20 4
4 Productivitatea muncii (lei) 3.380 3.422,5 +42,5 1,26
Gradul de valorificare a producţiei
5 0,9976 0,9752 -0,0224 -2.25
fabricate
Valoarea medie a mijloacelor fixe
6 281.741 286.251 4.510 1,60
(lei)
Valoarea medie a mijloacelor fixe
7 211.305 220.413 9.108 4,31
active (lei)
8 Ponderea activelor fixe productive 0,75 0,77 +0,02 2,67
9 Gradul de înzestrare tehnică (lei) 563,48 550,48 -13 -2,31
10 Randamentul activelor fixe productive 7,9979 8,0744 +0,0765 0,96

∆CA = CA1 – CA0 = 1.735.530 – 1.685.943 = + 49.587 lei

Cuantificarea influenţelor factorilor :

1. influenţa modificării numărului mediu de salariaţi

Qf0 CA0
∆Ns = ( Ns1 – Ns0 )   = (520 – 500) x 3.380 x 0,9976 = +67.437,76 lei
Ns0 Qf0

2. influenţa modificarii productivitatii muncii

Qf1 Qf0 CA0

∆W = Ns1 (  -  )  = 520 (3422,5 – 3.380) x 0,9976 = + 22.046,96 lei
Ns1 Ns0 Of0
din care datorită:

2.1 modificării gradului de înzestrare tehnică

Mf Mf1 Mf0 Mf’0 Qf0 CA0

∆  = Ns1(  -  )   = 520(550,48 – 563,48)x 0,75 x7,9979 x 0,9976
Ns Ns1 Ns0 Mf0 Mf’0 Of0
= -40.452,03 lei

2.2. modificării ponderii mijloacelor fixe productive

6
 Mf’ Mf1 Mf’1 Mf’0 Qf0 CA0
∆  = Ns1  ( - )   = 520 x 550,48 (0,77–0,75)x 7,9979 x0,9976
Mf Ns1 Mf1 Mf0 Mf’0 Qf0
= 45.678,02 lei

2.3. modificării randamentului mijloacelor fixe active

Qf Mf1 Mf’1 Qf1 Qf0 CA0

∆  = Ns1  ( - ) =520 x 550,48 x 0,77 (8,0744 – 7,9979) x 0,9976
Mf’ Ns1 Mf1 Mf’1 Mf’0 Qf0
= + 16.820,97 lei

3. influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate

CA Qf1 CA1 CA0

∆  = Ns1  ( -  ) = 520 x 3.422,5 (0,9752 – 0,9976 ) = -39.897,72 lei
Qf Ns1 Qf1 Qf0

Din analiza factorială a cifrei de afaceri se constată o depăşire a prevederilor în mărime

absolută cu 49.587 lei, iar în mărime relativă cu 2,94%, situaţie apreciată favorabil date fiind
influenţele cifrei de afaceri asupra profitului şi implicit a destinaţiilor sale: rezervele
constituite la nivelul întreprinderii, dividendele. Aceasta se datorează acţiunii factorilor:

1. numărul mediu de salariaţi efectiv a fost superior celui prevăzut cu 20 de salariaţi,

respectiv cu 4%, generând o creştere a cifrei de afaceri cu 67.437,76 lei. Deci, factorul
extensiv a avut o influenţă determinantă;
2. productivitatea muncii efectivă a fost superioară celei prevazute cu 42,5 lei/salariat,
respectiv cu 1,26%, inducând o creştere a cifrei de afaceri cu 22.046,96 lei. Creşterea
productivităţii muncii, ca indicator de eficienţă, s-a datorat devansării ritmului de creştere a
numărului de salariaţi (efort) de către cel al producţiei (efect). Aprofundând analiza acestui
factor direct asupra modificării cifrei de afaceri la nivelul factorilor indirecţi se constată:
2.1. influenţa negativă a reducerii gradului de înzestrare tehnică care a determinat
scăderea cifrei de afaceri cu 40.452,03 lei. Aceasta se datorează reducerii mijloacelor fixe pe
un salariat de la 563,48 la 550,48 lei, ritmul de creştere a personalului angajat (4%) devansând
pe cel de creştere a mijloacelor fixe (1,60%) şi poate fi explicată prin necorelarea politicii de
personal cu cea de investiţii;
2.2 influenţa pozitivă a majorării ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor
fixe (a crescut de la 0,75 la 0,77) , ceea ce determină creşterea cifrei de afaceri cu 45.678,02
lei. Aceasta se explică prin utilizarea unor echipamente mai fiabile şi, în consecinţă, scăderea
perioadei prevăzute de reparaţii, îmbunătăţirea întreţinerii mijloacelor fixe deţinute etc.
2.3. influenţa pozitivă a randamentului mijloacelor fixe active care a crescut de la 7,9979
la 8,0744, inducând creşterea cifrei de afaceri cu + 16.820,97 lei.
3. gradul de valorificare efectiv a fost inferior celui previzionat cu 0,0224, respectiv
cu 2,25%, generând o scădere a cifrei de afaceri cu 39.897,72 lei. Aceasta se explică prin
nerespectarea unei corelaţii fundamentale ICA > IQf, societatea înregistrând un ritm de creştere
a producţiei fabricate de 5,31% superior celui de creştere a cifrei de afaceri de 2,94%
(producţie pe stoc şi cheltuieli suplimentare), ceea ce are influentă negativă asupra vitezei de
recuperare a fondurilor investite, creşterii gradului de înzestrare tehnică (care s-a redus) în
vederea intensificării forţei sale productive. Deci, firma şi-a mărit cota de piaţă, cu eforturi
nerecuperate în totalitate.

7
Decizii de reglare a activităţii:
– aprofundarea studiului pieţelor, adoptarea deciziilor strategice de creştere a cotei de piaţă
şi a cifrei de afaceri;
– scurtarea termenului de recuperare a capitalului investit;
– creşterea gradului de înzestrare tehnică;
– punerea în funcţiune a utilajelor la termenul prevăzut;
– respectarea corelaţiei între creşterea salariaţilor şi cea a mijloacelor fixe;
– creşterea productivităţii muncii, ca factor intensiv de creştere a producţiei fabricate şi deci
a cifrei de afaceri;
– respectarea corelaţiei ICA > IQf prin reducerea stocului de produse finite.

2.1.3. Analiza reflectării modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-

financiari

a) asupra profitului brut:

(CA1 – CA0) pr0

unde: pr = profitul mediu la 1 leu vânzări;

∑ qv0c0
pr0 = 1 - 
∑ qv0p0

b) asupra ratei rentabilităţii economice:

(CA1 – CA0) pr0
 100
At1
unde At = activul total;

c) asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante:

AC0 AC0
 T -  T
CA1 CA0
unde: AC = soldul mediu al activelor circulante;
T = perioada analizată (zile).

d) asupra eliberării sau imobilizării de capital circulant ca urmare a modificării vitezei

de rotaţie:
AC0 AC0 CA1
 T –  T 
CA1 CA0 T

e) asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe

f) asupra eficienţei utilizării activelor de exploatare

g) asupra eficienţei utilizării potenţialului uman caracterizată prin profitul mediu pe

salariat.

8
2.2. Analiza stocurilor şi a vitezei de rotaţie a acestora

Managementul stocurilor impune abordarea acestei dimensiuni ca parte integrantă a

utilizării eficiente a capitalului investit. Eficienţa politicii de aprovizionare constituie o
premisă esenţială a optimizării performanţelor unei întreprinderi.
Stocurile pot fi definite ca totalitatea bunurilor deţinute în patrimoniu, destinate fie a fi
vândute în aceeasi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie, fie a fi consumate
la prima lor utilizare.
Managementul stocurilor este deosebit de important pentru:
- asigurarea ritmică a vânzarilor şi evitarea pierderii de vânzari şi chiar a încrederii
cumpărătorilor;
- asigurarea cu materii prime şi materiale a producţiei şi evitarea golurilor de producţie;
- estimarea corectă a lor este esenţială pentru menţinerea capacităţii de plată a
întreprinderilor, un management defectuos putând cauza falimentul;
- relaţia directă dintre cheltuielile aferente stocurilor şi profitul întreprinderii;
- implicaţiile asupra ciclului de conversie a numerarului, conversia stocului în lichidităţi
fiind o componenta importantă a acestui ciclu.

Abordǎri ale noţiunii de stoc:

1. după fazele ciclului aprovizionare – producţie – vânzare:
- stocuri de materii prime şi materiale;
- stocuri ale producţiei neterminate şi în curs de execuţie;
- stocuri de produse finite şi marfă;
2. în funcţie de momentul în care sunt evaluate:
- stocuri iniţiale;
- stocuri finale;
- stocuri medii;
3. în funcţie de destinaţie:
- stocuri de lucru;
- stocuri de siguranţă;
4. în funcţie de fazele ciclului de existenţă a unui stoc:
- stocuri maxime – nivelul maxim al stocului, într-o perioadă dată;
- stocuri de comandă – nivelul stocului dintr-un anumit articol la atingerea căruia
trebuie lansată o noua comandă, tinându-se cont de constrângerile aprovizionării;
- stocuri de siguranţă – nivelul stocului unui anumit articol care permite întreprinderii să
facă faţă disfuncţionalităţilor generate de creşterea cererii sau întârzieri în livrarea
bunurilor, ce pot genera rupturi de stoc;
- stocuri minime - nivelul la care activitatea se poate derula încă la cote normale, în
absenţa manifestării oricăror fenomene aleatorii, perturbatoare.

Evaluarea factorilor care determină aceste câştiguri permite identificarea principalelor

probleme vizate de analiza stocurilor:
- nivelul mediu al acestora;
- nivelul optim al acestora;
- nivelul stocului de siguranţă;
- eficienţa utilizării stocurilor.

9
a) Analiza stocurilor finale

Analiza stocurilor are la bază evaluarea lor la un moment dat, în scopul decelării
cauzelor care au determinat modificǎri în volumul şi structura acestora şi stabilirea de măsuri
corective. Stocurile de la sfârşitul unei perioade evidenţiate în documentele amintite,
denumite stocuri finale sunt, în acelaşi timp, stocurile iniţiale ale perioadei următoare.
Stocurile finale au rol regulator, în funcţie de mărimea lor calculându-se după formula
balanţieră şi costul bunurilor vândute:

Stoc iniţial (SI) + Intrări (I) = Ieşiri (E) + Stocuri finale (SF)
de unde:
SF = SI + I - E
E = SI + I - Sf

costul bunurilor vândute

Mărimea şi variaţia faţă de optim a stocurilor finale evidenţiază corectitudinea

previziunilor privind vânzarile (fluxurilor ieşirilor) şi a programării fluxurilor intrărilor unei
întreprinderi. Cauzele variaţiei stocului final faţă de perioada precedentǎ sau faţă de nivelul
previzionat se pot stabili pe baza formulei :
∆SF = ∆SI + ∆I - ∆E

∆ SF = (SI1 –SI0) + ( I1 – I0 ) – ( E1 – E0 ) =
= (Σqsi1xpsi1 – Σqsi0xpsi0) + (Σqi1xpi1 – Σqi0xpi0) - (Σqe1xpe1 – Σqe0xpe0)
unde: q = cantitatea;
p = preţ.

Analiza poate fi adâncită în structură, pe sortimente.

În condiţiile variaţiei preţurilor de achiziţie a produselor, conform legislaţiei

româneşti, sunt acceptate trei metode de evaluare a stocurilor:

- metoda costului mediu ponderat conform căreia stocurile sunt evaluate pe baza
formulei :

S = cantitatea aflată în stoc x preţul mediu ponderat

unde : preţul mediu ponderat se calculează după formula:

(q1xp1 + q2xp2 +…….+ qmxpm)/(q1+q2+….+qm)

unde : q1,q2,…,qm = cantitaţile intrate în decursul perioadei, inclusiv

cele aflate în stoc la începutul perioadei analizate
p1,p2,…,pm = preţurile corespunzătoare

- metoda FIFO (first-in first-out) conform căreia se consideră că bunurile se scad din
gestiune în ordinea intrării lor astfel încât ieşirile se evaluează la preţurile primelor
intrări iar stocurile sunt evaluate la preţurile cele mai recente, calculul făcându-se după
formula :

10
 S = qnxpn + qn-1xpn-1 + ….+ qixpi

unde: qn+qn-1+….qi = cantitatea aflată în stoc

qn = ultima intrare
qn-1 = penultima intrare
qi = precedenta intrare necesară pentru constituirea
cantitativă a stocului final
şi: pn, pn-1,…,pi=preţurile corespunzǎtoare intrărilor respective

- metoda LIFO (last-in first-out) conform căreia se consideră că bunurile ultime intrate
sunt primele ieşite, mărfurile rămase în stoc evaluându-se la cele mai vechi preţuri
comparativ cu duratele lor de existenţă, după formula:

S = q1xp1 + q2xp2 + …..qjxpj

unde : q1+q2+…+qj = cantitatea aflată în stoc

q1 = prima intrare a perioadei/cota parte din stocul iniţial
q2,…qj = următoarele intrări necesare constituirii cantitative a
stocului final
si : p1,p2,…,pj = preţurile corespunzătoare

Exemplu: o întreprindere de comercializare şi-a programat un volum al vânzărilor de 44.000

pantofi şi a reuşit să vândă numai 42.000 perechi, cu defalcarea lunară previzionată şi
realizată din tabelul următor:

perechi
Vânzări ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec. Total
prevăzut 3.000 2.500 2.500 3.000 4.500 4.500 6.000 5.500 4.000 3.000 2.500 3.000 44.000
realizat 3.000 2.800 2.600 3.000 3.500 4.000 5.000 5.000 4.000 2.800 2.300 4.000 42.000

Derularea operaţiunilor de intrare şi calculul stocurilor, conform celor trei metode se prezintă
în tabelul următor:
cantitate preţ valoare CMP FIFO LIFO
perechi lei lei preţ valoare cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare
stoc iniţial 1500 138 207000 900 138,00 124.200
intrări 10,01 800 144 115200
20,01 800 144 115200 100 144,00 14.400
30,01 800 148 118400 800 148,00 118.400
total intrări 2400 145,3 348800
stoc final 900 142,51 128.262 900 147,56 132.800 900 138,00 124.200
cost vânzări 427.538 423.000 431.600
intrări 10,02 800 148 118400 500 138,00 69.000
20,02 800 148 118400
28,02 800 148 118400 500 148,00 74.000
total intrări 2.400 148 355200
stoc final 500 146,50 73.252 500 148,00 74.000 500 138,00 69.000
cost vânzări 410.210 414.000 410.400
intrări 10,03 800 148 118400 300 138,00 41.400
20,03 800 148 118400
30,03 800 148 118400
total intrări 2.400 355200

11
stoc final 300 147,74 44.323 300 148,00 44.400 300 138,00 41.400
cost vânzări 384.129 384.800 382.800
intrări 10,04 1000 150 150000 300 138,00 41.400
20,04 1000 150 150000
30,04 1000 152 152000
total intrări 3000 150,7 452000
stoc final 300 150,40 45.120 300 152,00 45.600 300 138,00 41.400
cost vânzări 451.202 450.800 452.000
300 138,00 41.400
Intrări 10,05 1500 152 228000 1000 152 152.000
20,05 1500 153 229500
30,05 1500 154 231000
total intrări 4500 153 688500
stoc final 1.300 153,00 198.900 1.300 154,00 200.200 1.300 148,77 193.400
cost vânzări 534.720 533.900 536.500
1.300 148,77 193.400
Intrări 10,06 1500 155 232500 500 155,00 77.500
20,06 1500 155 232500 300 155,00 46.500
30,06 1500 158 237000 1.500 158,00 237.000
total intrări 4500 156 702000
stoc final 1.800 155,33 279.590 1.800 157,50 283.500 1.800 150,50 270.900
cost vânzări 621.310 618.700 624.500
1.800 150,50 270.900
intrări 10,07 2000 160 320000 1.000 160,00 160.000
20,07 2000 162 324000 800 162,00 129.600
30,07 2000 164 328000 2.000 164,00 328.000
total intrări 6000 162 972000
stoc final 2.800 160,46 449.289 2.800 163,43 457.600 2.800 153,89 430.900
cost vânzări 802.301 797.900 812.000
2.800 153,89 430.900
intrări 10,08 2000 165 330000 1.000 165,00 165.000
20,08 2000 166 332000 1.800 166,00 298.800
30,08 2000 166 332000 2.000 166,00 332.000
total intrări 6000 165,7 994000
stoc final 3.800 164,01 623.238 3.800 166,00 630.800 3.800 156,82 595.900
cost vânzări 820.050 820.800 829.000
2.800 156,82 439.084
intrări 10,09 1000 166 166000 800 166,00 132.800
20,09 1000 166 166000 1.000 166,00 166.000
30,09 1000 170 170000 1.000 170,00 170.000
total intrări 3000 167,3 502000
stoc final 2.800 165,48 463.333 2.800 167,43 468.800 2.800 156,82 439.084
cost vânzări 661.905 664.000 658.816
2.800 156,82 439.084
intrări 10,10 1000 170 170000 1.000 170 170.000 200 170,00 34.000
20,10 1000 170 170000 1.000 170 170.000
30,10 1000 170 170000 1.000 170 170.000
total intrări 3000 170 510000
stoc final 3.000 167,82 503.448 3.000 170,00 510.000 3.000 157,69 473.084
cost vânzări 469.885 468.800 476.000
700 170 119.000 3.000 157,69 473.084

12
 Intrări 10,11 800 172 137600 800 172 137.600 100 172,00 17.200
20,11 800 172 137600 800 172 137.600
30,11 800 175 140000 800 175 140.000
total intrări 2400 173 415200
stoc final 3.100 170,12 527.372 3.100 172,32 534.200 3.100 158,16 490.284
cost vânzări 391.276 391.000 398.000
2.100 158,16 332.128
Intrări 10,12 1000 180 180000 100 180 18.000
20,12 1000 180 180000 1.000 180 180.000
30,12 1000 180 180000 1.000 180 180.000
total intrări 3000 180 540000
stoc final 2.100 174,98 367.456 2.100 180,00 378.000 2.100 158,16 332.128
cost vânzări 699.916 696.200 698.156
Tabel centralizator
STOC INIŢIAL 1.500 138,00 207.000 138,00 207.000 1.500 138,00 207.000 1.500 138,00 207.000
INTRĂRI 42.600 160,44 6.834.900 160,44 6.834.900 42.600 160,44 6.834.900 42.600 160,44 6.834.900
DISPONIBIL
VÂNZARE 44.100 159,68 7.041.900 159,68 7.041.900 44.100 159,68 7.041.900 44.100 159,68 7.041.900
VÂNZARI 42.000 158,92 6.674.444 42.000 158,66 6.663.900 42.000 159,76 6.709.772
STOC FINAL 2.100 174,98 367.456 2.100 180,00 378.000 2.100 158,16 332.128

Analiza datelor de mai sus relevă următoarele aspecte:

- din punct de vedere al metodei de evaluare a stocului şi implicit a costului bunurilor
vândute, întreprinderea, prin politicile contabile, a ales procedul FIFO, astfel stocurile finale
au valoarea cea mai mare, costul vânzărilor este cel mai mic şi, deci, marja comercială este
cea mai mare, întreprinderea suportând şi un impozit pe profit în consecinţă mai mare;
- dacă, în perioada următoare, întreprinderea va hotăra să vândă produsele la preţuri mai mici
sau chiar sub preţ, pierderea contabilă va fi amplificată de valoarea mare a mărfurilor aflate ȋn
stoc;
- din punct de vedere comercial:
- în primele patru luni realizările au fost la nivelul sau în apropierea previziunilor; din
cauză că intrările au fost relativ reduse, întreprinderea a fost aproape de ruptura de
stoc, ceea ce ar fi putut să determine o pierdere de vânzare şi de clienţi;
- pe lunile de vară realizările au fost semnificativ mai mici decât previziunile, iar
întreprinderea care a contractat în anul precedent pantofii, cu precizarea datelor şi
cantităţilor de intrare, nu a mai putut modifica clauzele decât cu riscul unor penalizǎri
severe; începând cu aceste luni, întreprinderea a avut permanent imobilizate în stocuri
fonduri importante; în lunile iulie – septembrie valoarea stocurilor s-a situat la nivelul
a 56%, 76% şi respectiv 70% din vânzări, pentru ca în lunile octombrie şi noiembrie
acestea să fie mai mari decat volumul vânzărilor, în decembrie revenind la 53%;
- pentru anul următor modelul pantofilor poate să nu mai corespundă exigenţelor cererii
şi întreprinderea să fie nevoită să-i vândă sub preţul de achiziţie sau să nu-i mai poatǎ
vinde deloc.
Un management defectuos al stocurilor la nivelul tuturor bunurilor din portofoliu va
determina în perioadele următoare înregistrări de pierderi cu repercusiuni asupra capacităţii de
plată.

13
b) Analiza stocului mediu

Stocul mediu se calculează ca medie aritmetică a stocurilor de la extremele perioadei

analizate: luna, trimestru, semestru, an:
SI + SF
S = ---------------
2
Dacă la începutul şi sfârşitul perioadei stocurile sunt egale cu zero:

I CA/ n
S = ----------- = ------------
2 2
unde : n = număr de comenzi
Stocul mediu se analizează pe baza formulei:

∆S = ∆(CAz x v)
în structura: n n
∆ S = Σ cazi1xvi1 - Σ cazi0xvi0
i =1 i =1
unde : v = viteza de rotaţie medie a stocurilor
vi = viteza de rotaţie pe fiecare produs = {[(SIi +Sfi)/2] x Nz}/cai
cazi = cifra de afaceri zilnică pe fiecare sortiment în parte

Exemplu :

cifra de afaceri cifra de afaceri zilnică structura cifrei de afaceri stoc mediu viteza de circulaţie
grupe mii lei mii lei % mii lei zile

0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
A 220.000 210.000 611,11 583,33 39,29 35,00 9.150,00 12.216,00 14,97 20,94
B 250.000 280.000 694,44 777,78 44,64 46,67 126.961,50 130.009,62 182,82 167,16
C 90.000 110.000 250,00 305,56 16,07 18,33 1.373,12 1.118,00 5,49 3,66
TOTAL 560.000 600.000 1.555,56 1.666,67 100,00 100,00 137.484,62 143.343,62 88,38 86,01

∆S = S1 – S0 = 143.343.62 – 137.484.62 = + 5.859 mii lei

1. influenţa modificării cifrei de afaceri zilnice
∆ CAz = ( CAz1 - CAz0 ) V0 = ( 1.666,67 - 1.555,56 ) 88.38 = + 9.819,90 mii lei
2.influenţa modificării vitezei de rotaţie
∆V = CAz1 ( V1 – V0) = 1.666,67 ( 86,01 – 88,38 ) = - 3.950 mii lei
2.1 influenţa modificării structurii cifrei de afaceri
∆g = CAz1 ( Vr -V0 ) = + 5.316,69 mii lei
unde : Vr = (Σ gi1 vi0)/100
2.2 influenţa modificării vitezei de rotaţie pe fiecare sector în parte
∆vi = CAz1 (V1 - Vr ) = - 9.266,69 mii lei

Din analiza factorială a stocului mediu se constată o creştere a acestuia cu 5.859 mii
lei, respective cu 4,26%, generând o creştere a cheltuielilor întreprinderii şi imobilizării
resurselor financiare, situaţie justificată însă din punct de vedere economic de creşterea
superioară a volumului de activitate (7,14%). Modificarea structurii, în sensul creşterii
ponderii vânzărilor din grupa B, care au o viteză de rotaţie cu mult încetinită faţă de media

14
prevazută pe întreprindere, în defavoarea vânzărilor de produse din grupa A, pentru care s-au
prevăzut viteze de rotaţie cu mult mai accelerate în raport cu cele planificate la nivelul
întreprinderii, a influenţat nefavorabil valoarea stocului mediu constituit la nivelul
întreprinderii, determinând o creştere a acestuia de 5.316,69 mii lei. Accelerarea vitezei de
rotaţie la grupele B şi C, care deţin ponderea principală în portofoliul întreprinderii (65%), a
avut efecte favorabile asupra stocului mediu prin intermediul accelerării vitezei de rotaţie
medii. Îmbunătăţirea gestiunii stocurilor vizează rezerve pe linia accelerării vitezei de rotaţie,
în special la stocurile din grupa B, care au cea mai mare contribuţie la realizarea cifrei de
afaceri, şi la care viteza de rotaţie se menţine şi în perioada curentă sub media întreprinderii.

Existenţa unui sortiment larg de produse la nivelul detailiştilor, necesitatea unei game
largi de materii prime şi materiale la nivelul întreprinderilor producătoare impune analiza
structurală a stocului, în vederea găsirii de soluţii care să armonizeze nevoile de producţie şi
vânzare cu constrângerile legate de furnizori şi costurile aferente stocurilor (transport,
manipulare, depozitare).
Eficienţa gestiunii stocurilor presupune abordarea diferenţiată a problematicii în
funcţie de importanţa imobilizărilor şi riscurilor asumate:
- prin excepţie - pentru bunurile de diversitate mare şi valori mici;
- individualizată – pentru bunurile de valori mari.
Un instrument de analiză a distribuţiei stocului mediu în total numar de articole şi în
total valoare o reprezintă metoda ABC. Conform acestui demers, în cadrul portofoliului de
produse se identifică trei zone:
- zona A - cuprinde 10% din numărul total de articole care deţin 70% din valoarea
stocurilor;
- zona B - cuprinde 20% din numărul total de articole care deţin 20% din valoarea
stocurilor;
- zona C - cuprinde 70% din numărul total de articole care deţin 10% din valoarea
stocurilor.
Această metodă permite eficientizarea urmăririi şi controlului stocurilor prin focalizarea pe
articolele din grupele A şi respectiv B, cu determinarea nivelurilor stocurilor de lucru şi de
siguranţă pe fiecare articol în parte. Gestiunea articolelor din grupa C, numeroase şi puţin
semnificative ca valoare, se poate face global fără detaliere analitică la nivel de articol şi pe
destinaţii. Ca urmare, stabilirea structurii în fiecare caz în parte va servi la concentrarea
anlizei în zona valorilor cu cele mai mari implicaţii economico-financiare.

Exemplu: întreprinderea “ Universal “ prezintă următoarele date:

Stoc mediu

ordine Stoc mediu

Vânzare Viteza Sortimentele Pondere
medie de Stoc mediu în ordinea descrescătoare cumulat stoc Pondere
Sortiment zilnică rotaţie S descrescătoa mediu grupă
lei zile lei re a valorii lei lei % %
S1 11998000 20 239.960.000 S2 1.295.838.000 1.295.838.000 17,78
S2 7199100 180 1.295.838.000 S4 1.263.276.000 2.559.114.000 17,33
S3 50000000 3 150.000.000 S16 1.205.160.000 3.764.274.000 16,53
S4 10527300 120 1.263.276.000 S24 1.036.584.000 4.800.858.000 14,22
S5 2399400 90 215.946.000 S10 318.725.000 5.119.583.000 4,37 70,23
S6 1999800 80 159.984.000 S18 307.930.000 5.427.513.000 4,22

15
S7 16500000 1 16.500.000 S25 294.240.000 5.721.753.000 4,04
S8 2499000 60 149.940.000 S1 239.960.000 5.961.713.000 3,29
S9 1238700 60 74.322.000 S5 215.946.000 6.177.659.000 2,96
S10 12749000 25 318.725.000 S6 159.984.000 6.337.643.000 2,19 16,71
S11 1245000 60 74.700.000 S3 150.000.000 6.487.643.000 2,06
S12 3200000 3 9.600.000 S8 149.940.000 6.637.583.000 2,06
S13 2980000 30 89.400.000 S14 96.750.000 6.734.333.000 1,33
S14 3225000 30 96.750.000 S13 89.400.000 6.823.733.000 1,23
S15 1890000 30 56.700.000 S11 74.700.000 6.898.433.000 1,02
S16 60258000 20 1.205.160.000 S9 74.322.000 6.972.755.000 1,02
S17 13668000 5 68.340.000 S17 68.340.000 7.041.095.000 0,94
S18 43990000 7 307.930.000 S21 67.080.000 7.108.175.000 0,92
S19 26985000 2 53.970.000 S15 56.700.000 7.164.875.000 0,78
S20 7722000 2 15.444.000 S19 53.970.000 7.218.845.000 0,74
S21 2236000 30 67.080.000 S23 20.000.000 7.238.845.000 0,27
S22 9000000 1 9.000.000 S7 16.500.000 7.255.345.000 0,23
S23 10000000 2 20.000.000 S20 15.444.000 7.270.789.000 0,21
S24 11517600 90 1.036.584.000 S12 9.600.000 7.280.389.000 0,13
S25 3678000 80 294.240.000 S22 9.000.000 7.289.389.000 0,12 13,06
7.289.389.000 7.289.389.000 100,00 100,00

Reprezentarea grafică a situaţiei întreprinderii analizate :

procent din
valoare
100 curba teoretică
90
80 curba reală
70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
procent din număr

În cadrul întreprinderii analizate, se constată o poziţionare a curbei reale sub curba teoretică,
situaţie ce relevă un risc relativ mai redus, datorită faptului că grupa A, care reprezintă
70.23% din valoarea stocului mediu, deţine 20% din numarul de articole. Pe ansamblu
grupelor A şi B situaţia este apropiată de cea standard, 40% din numărul de articole deţinând
86.94% din valoarea stocului. Gestiunea stocurilor trebuie să fie concentrată asupra articolelor
din aceste grupe, pe luarea măsurilor de creştere a vitezei de rotaţie a acestora, ca rezervă de
rentabilizare prin eficienţă a activităţii.

c) Analiza stocului de siguranţă

Stocul de siguranţă trebuie să acopere creşterile bruşte de vânzări sau eventualele
neritmicităţi în aprovizionare care pot provoca rupturi de stoc.
Calculul stocului de siguranţă se face pe baza abaterii standard.

16
 − 2

∑  x − x 
Abaterea standard =
n
c1.) determinarea stocului de siguranţă necesar acoperirii variaţiilor cererii (Sα):

Sα = ts y
unde : t = coeficient de corecţie în funcţie de dispersia abaterilor;
s = abaterea medie patratică a vânzărilor efective faţă de medie;
y = raportul dintre termenul de reaprovizionare şi perioada analizată.

Exemplu: calculul stocului de siguranţă în cazul întreprinderii care comercializează pantofi:

Vânzări Abatere Vânzări
programate medie efective Abatere medie
Luni (perechi) Abatere patratică (perechi) Abatere patratică
ianuarie 3.000 -667 444.889 3.000 -500 250.000
februarie 2.500 -1.167 1.361.889 2.800 -700 490.000
martie 2.500 -1.167 1.361.889 2.600 -900 810.000
aprilie 3.000 -667 444.889 3.000 -500 250.000
mai 4.500 833 693.889 3.500 0 0
iunie 4.500 833 693.889 4.000 500 250.000
iulie 6.000 2.333 5.442.889 5.000 1.500 2.250.000
august 5.500 1.833 3.359.889 5.000 1.500 2.250.000
septembrie 4.000 333 110.889 4.000 500 250.000
octombrie 3.000 -667 444.889 2.800 -700 490.000
noiembrie 2.500 -1.167 1.361.889 2.300 -1.200 1.440.000
decembrie 3.000 -667 444.889 4.000 500 250.000
44.000 16.166.668 42.000 0 8.980.000
Medie 3.667 3.500 865
abaterea standard: s = 1160,70 865,06
termen de reaprovizionare zile = 10
coeficientul de corecţie: t = 2*
Stoc siguranta 387 289

Constituirea unui stoc de siguranţă de 387 perechi superior celui efectiv necesar de 289 s-a
concretizat într-o imobilizare suplimentara a resuselor, implicând costuri de oportunitate
aferente.
În condiţiile în care furnizorii respectă termenele de livrare a pantofilor, stocul mediu efectiv
va fi de:
S = ∆ / 2 + Sα = 10 / 2 + 289 / ( 42.000/360 ) = 8 zile
S = 8 x 42000/360 = 934 perechi

c2). determinarea stocului de siguranţă necesar în condiţiile neritmicităţii intrărilor (Sβ):

t×s
S β=
n −1
unde : s = abaterea medie patratică a intrărilor efective faţă de cele medii
n = numărul de aprovizionări

Exemplu : stabilirea stocului de siguranţă pe un semestru , în condiţiile în care :

17
 Asigurare vânzări -
Perioada Intrări Intrări zile Abaterea
prevazute – efective - medie
bilunar mii lei mii lei prevazut efectiv pătratică
1.1 1500 2000 15 20 25
1.2 1500 2500 15 25 100
2.1 1500 1800 15 18 9
2.2 1500 2100 15 21 36
3.1 1500 2200 15 22 49
3.2 1500 1600 15 16 1
4.1 1500 1900 15 19 16
4.2 1500 1500 15 15 0
5.1 1500 1900 15 19 16
5.2 1500 2300 15 23 64
6.1 1500 1700 15 17 4
6.2 1500 2400 15 24 81
TOTAL 18000 23900 401

Vânzarea zilnică este de 100 mii lei.

S β = 2 x 5.78 /3.317 = 4 zile

S βmii lei = 4 zile x100 = 400 mii lei
În condiţiile în care cererea evoluează uniform, stocul mediu optim va fi de:

S = ∆ / 2 + Sβ = 15 / 2 + 4 = 12 zile
S = 12 x 100 = 1.200 mii lei

Acest stoc mediu trebuie comparat cu cel efectiv constituit la nivelul întreprinderii ,
apreciindu-se eficienţa politicii de stoc.

18