PREZENTARE SUCCINTA A TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVA

SI COMPORTAMENTALA • de Ina Porumb

PREZENTARE SUCCINTA A TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVA

SI COMPORTAMENTALA

CARACTERISTICI ALE TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVE SI

COMPORTAMENTALE
REBT (rational-emotive bebavior therapy) este o abordare structurata a demersului de
rezolvare de probleme emotionale, in care terapeutul adopta o atiudine activ-directiva
pentru a-si ajuta clientii. Clientii primesc o serie de sarcini de rezolvat pentru a exersa cele
invatate in cadrul sedintelor.
Asumtia de baza este ca nu exista aproape niciodata gandire "pura", emotie "pur" sau
comportament "pur". Toate gandurile, emotiile si comportamentele sunt vazute in
interactiune.
O alta asumtie importanta este ca predilectia oamenilor pentru a-si genera suferinta psihica
sau a reactiona dezadaptativ la evenimentele externe si la gandurile si emotiile interne este
atat innascuta, cat si dobandita. Oamenii pot genera credinte irationale, dar multe le invata
de la parinti si din cultura careia ii apartin.
O persoana pentru a fi rationala trebuie sa fie pragmatica, logica si in acord cu realitatea
obiectiva. Rationalitatea este ceea ce ii ajuta pe indivizi sa isi atinga scopurile de baza.
Irationalitatea se refera la ceea ce blocheaza atingerea scopurilor de baza ale unei persoane.

Modelul ABC este nucleul practicii REBT. In acest model, A-ul reprezinta evenimentul
activator, care poate fi interior sau exterior clientului.Unii terapeuti prefera sa includa in A
doar evenimente observabile sau evenimente imaginate de client, grupand toate activitatile
cognitive in B. B-ul reprezinta convingerile persoanei, cele rationale si cele irationale.
Atunci cand convingerile sunt rigide, ele sunt numite credinte irationale si se exprima sub
forma lui "trebuie cu necesitate", "este obligatoriu", "este absolut necesar". Daca clientii
pornesc de la premise rigide, tind ca, in baza acestora, sa traga si concluzii irationale.
Aceste concluzii irationale se prezinta sub mai multe forme: gandirea catastrofica (clientii
vor evalua un eveniment ca fiind mai mult de 100% negativ), intoleranta la frustrare,
evaluarea globala negativa (clientii vor avea o atiutdine extrem de critica la adresa propriei
persoane, a celorlalti si a vietii)si gandirea de tip "intotdeauna sau niciodata" (adoptarea de
atitudini absolutiste).
Cand convingerile detinute de clienti sunt flexibile, ele se numesc credinte rationale si se
exprima sub forma dorintelor.
In cadrul modelului ABC, C-ul reprezinta consecintele emotionale si comportamentale ale
credintelor pe care clientul le are despre A, evenimentul activator perturbator. C-urile care
deriva din credintele irationale, rigide despre A-uri negative vor fi inadecvate si se vor
numi consecinte negative disfunctionale.
Emotiile negative se numesc disfunctionale din urmatoarele motive: conduc la
experimentarea durerii si a disconfortului psihic, motiveaza persoana sa recurga la
comportamente contrare propriilor interese si impiedica persoana sa se angajeze in
comportamentele necesare atingerii propriilor scopuri. Printre emotiile disfunctionale se
numara: anxietatea, depresia, ostilitatea, autodeprecierea, autocompatimirea.
Emotiile negative se numesc functionale din urmatoarele motive: atrag atentia persoanei ca
ceva blocheaza atingerea scopurilor sale, insa nu imobilizeaza individul, motiveaza
persoana sa recurga la comportamente care conduc la dezvoltarea personala si incurajeaza
punerea eficienta in practica a comportamentelor necesare atingerii propriilor scopuri.
REBT defineste ca functionale emotii ca: parere de rau, regret, frustrare, ingrijorare.
Credintele irationale se refera la asteptari rigide fata de sine (ex. Nu pot suporta si sunt o
fiinta groaznica atunci cand nu sunt iubit de ceilalti sau cand nu reusesc in ceea ce fac),
fata de ceilalti (ceilalti sunt niste fiinte groaznice daca nu se comporta frumos cu mine si
merita sa fie pedepsiti pentru ca nu fac ceea ce ar trebui sa faca)si fata de lume (conditiile
mele de viata trebuie sa fie asa cum doresc eu, iar daca nu sunt astfel este ingrozitor si imi
este groaznic de greu). Gandurile irationale produc distorsiune si disturba emotiile si
comportamentul.
Potrivit REBT oamenii se pot schimba daca internalizeaza trei principii de baza:
1. evenimentele activatoare trecute sau prezente nu pot "cauza" emotii disfunctionale sau
comportamente dezadaptative
2. indiferent de felul in care ne-am generat problemele emotionale si comportamentale in
trecut, in prezent ne cream dificultati mai ales pentru ca ne alimentam cu credintele noastre
irationale
3. pe termen lung putem sa depasim problemele daca depunem efort pentru a ne disputa
credintele irationale si consecintele acestora.

RELATIA TERAPEUTICA
Practicianul se implica activ in procesul terapeutic utilizand ca abilitati ascultarea activa si
raspunsurile empatice. Insa este atent ca beneficiarul sa nu devina dependent de aceasta
relatie, ci mai degraba sa fie invatat strategii pe care sa le poata utiliza si in afara cadrului
terapeutic. Profesionistul va avea o atitudine de acceptare neconditionata fata de client pe
tot parcursul procesului de asistare, cadru care permite evaluarea comportamentelor si
gandurilor acestuia. Pe de o parte cei doi protagonisti ai acestei relatii sunt parteneri in
procesul schimbarii si rezolvarii problemei existente, dar pe de alta parte terapeutul este
expertul care preia conducerea in disputarea credintelor irationale si il sustine pe client in a
gasi solutii la problemele sale.

UTILIZAREA METODELOR SI A TEHNICILOR

Deoarece pune accent atat pe radacinile biologice, cat si pe cele sociale ale problemelor
emotionale, REBT incurajeaza utilizarea medicatiei, exercitiile fizice, tehnicile de relaxare.
In cadrul sedintelor de terapie se utilizeaza: jocurile de rol, incurajarea, repetarea unor
afirmatii rationale, suportul de grup, elaborarea de jurnale personale, tehnici de rezolvare a
problemelor, tehnici de modelare (clientului I se arata practic cum se poate ajuta pe sine).
Dintre metodele comportamentale este utilizata desensibilizarea in vivo (clientii sunt
indemnati sa se puna in situatii initial inconfortabile pana cand ajung sa nu se mai simta
neplacut), iar dintre metodele cognitive sunt folosite cele de disputare a credintelor
irationale si cele de distragere pentru a-i ajuta pe clienti sa renunte la obsesii.
Avantajul acestei terapii consta in posibilitatea utilizarii unei game largi de tehnici si
metode.
SECVENTELE TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVE SI COMPORTAMENTALE

1. CENTRATI-VA PE PROBLEME SPECIFICE DE VIATA

Se cere clientului sa isi identifice problema pe care doreste sa o rezolve. In acest proces
terapeutul se implica activ, cei doi protagonisti fiind parteneri in procesul rezolvarii
problemei. Practicianul poate solicita clientului sa aleaga problema care il intereseaza pe el
cel mai mult, aceasta nu inseamna neaparat ca este cea mai urgenta problema de rezolvat.
Iar mai apoi poate sa ii ceara sa isi identifice problema cea mai grava in acel moment (ex.
Ce va deranjeaza cel mai mult acum in viata dumneavoastra?).

2. DEFINITI SI STABILITI IMPREUNA PROBLEMELE TINTA

Daca clientul expune o paleta de probleme o va alege pe aceea care il preseaza cel mai tare.
Este necesar de asemenea definirea problemei din punct de vedere al clientului si din punct
de vedere al terapeutului astfel incat cei doi sa aiba o perspectiva comuna asupra
problemei.
Prin metoda REBT se rezolva problemele emotionale, nu si cele practice. E adevarat ca
uneori pe masura ce se rezolva problemele emotionale (ex. anxietatea) se rezolva si cele
practice. Este esential ca beneficiarul sa inteleaga aceasta distinctie.
Cand se alege problema ajutati clientul sa inteleaga ca este necesara schimbarea unei
emotii negative disfunctionale care isi are originea in credinte irationale, nu a unei emotii
negative functionale.
Atunci cand clientul isi defineste problema in termeni generali, vagi, ajutati-l sa o
defineasca precis si concret. Cereti-i sa va ofere exemple concrete de situatii care descriu
problema sa.
Ex. Clientul: Sotia mea este o pacoste.
Terapeut: Ce face sotia dumneavoastra de ati ajuns sa spuneti ca este o pacoste?
In acest caz comportamentul sotiei este A-ul si emotia care o traieste clientul atunci cand
sotia sa se comporta inadecvat este C-ul.
In aceasta etapa a definirii problemei ajutati clientul sa constientizeze necesitatea
schimbarii emotiilor (a C-ului) si nu a problemei practice (a A-ului).
Daca beneficiarul nu a reusit sa identifice o problema tinta incurajati-l sa scrie intr-un
jurnal emotiile negative care le va trai in urmatoarea saptamana si situatiile aferente acestor
emotii.

3. EVALUATI C-ul (consecinte emotionale si comportamentale)

C-ul se refera la emotiile negative disfunctionale ale clientului; acestea implica un
disconfort afectiv puternic, il determina pe client sa adopte comportamente dezadaptative
si ii blocheaza atingerea scopurilor.
Denumirea pe care o utilizeaza clientul pentru emotia sa aceea sa o folositi pe toata durata
procesului terapeutic.
Unii clienti pentru ca nu constientizeaza caracterul distructiv al emotiei pe care o traiesc nu
sunt motivati pentru schimbarea acesteia (ex. furie, vinovatie, trairi depresive). Clientul
poate fi ajutat sa identifice acest aspect prin parcurgerea urmatorului proces:
1. ajutati clientul sa evalueze consecintele emotiei negative disfunctionale
2. ajutati clientul sa inteleaga ca scopul este inlocuirea unei emotii disfunctionale cu una
functionala
3. explorati care ar fi consecintele daca in aceeasi situatie clientul ar trai corespondentul
functional al emotiei sale disfunctionale.

4. EVALUATI A-ul (eveniment activator perturbator)

A-ul se refera la evenimente activatoare ce pot fi considerate realitatea observabila (ex. un
gand, o imagine, o senzatie, un comportament).
Este necesara o identificare precisa si concreta a acestuia, ex. cand v-ati confruntat ultima
data cu aceasta situatie?, povestiti-mi un exemplu tipic pentru aceasta situatie, care este cel
mai bun exepmlu pentru aceasta problema?.

Evitati capcanele in procesul de evaluare a lui A:

1. nu cereti prea multe detalii despre A
ex. cred ca imi oferiti mai multe detalii decat este nevoie in acest moment. Ce anume v-a
deranjat cel mai tare in acea situatie?
2. nu acceptati descrierea evenimentului activator in termeni vagi
ex. A neclar: sotia mea a reactionat negativ fata de mine.
A clar: sotia mea m-a facut bleg cand i-am spus ca am plans la filmul de aseara.
3. nu permiteti clientului sa vorbeasca despre mai multe evenimente activatoare simultan
Este indicat sa stabiliti impreuna obiectivele schimbarii; acest aspect il va responsabiliza pe
client si il va motiva sa se implice in acest proces.

Evitati urmatoarele aspecte atunci cand stabiliti scopurile:

1. nu acceptati ca scop trairea unei emotii negative disfunctionale mai putin intensa
ex. vreau sa ma simt mai putin vinovat, vreau sa simt mai putina anxietate
2. nu acceptati ca scop trairea unor sentimente de indiferenta, neutralitate sau calm in
situatii in care ar fi normal sa traiasca emotii negative functionale
3. nu acceptati ca scop experimentarea unor emotii pozitive la confruntarea cu un A
negativ
ex. este nefiresc ca persoana sa se simta fericita daca se afla intr-o situatie nefericita, de
pierdere
4. nu acceptati scopuri formulate in termeni vagi
ex. vreau sa fiu fericit
5. Identificati si evaluati problemele emotionale secundare
Este indicat sa abordati mai intai problema emotionala secundara daca: aceasta interfereaza
puternic cu incercarile de rezolvare a problemei primare sau aceasta este mai importanta
decat problema primara.

6. CLARIFICATI LEGATURA DINTRE B SI C

Ajutati clientul sa inteleaga ca problemele sale emotionale sunt determinate de credintele
sale irationale mai degraba decat de evenimentele activatoare deja evaluate.

7. EVALUATI CREDINTELE CLIENTULUI (B)

Evaluati formele de baza ale credintelor irationale ale clientului (trebuie, este obligatoriu,
este absolut necesar) si cele patru forme derivate ale acestora (gandirea catastrofica,
intoleranta la frustrare, evaluarea globala negativa si gandirea in termeni de "intotdeauna
sau niciodata").
Intrebari utilizate pentru evaluarea credintelor irationale:
Ex.Ce ti-ai spus referitor la atitudinea critica a celorlalti de te-a facut sa fii atat de anxios?
C: M-am gandit ca ei nu ma plac. (inca nu ai reusit sa afli credinta irationala)
T: La ce te gandeai in acel moment?

8. STABILITI LEGATURA INTRE CREDINTELE IRATIONALE SI C

Ajutati clientul sa inteleaga legatura dintre credintele sale irationale si emotiile sale
negative disfunctionale.
Ex. "Va dati seama ca daca va desconsiderati deoarece ceilalti va considera prost, veti fi
anxios la gandul ca acestia s-ar putea sa va dispretuiasca?"
C: "Da."
T: "Asadar, pentru a inlocui sentimentul de anxietate cu unul de ingrijorare, ce ar trebui sa
schimbati prima data? "

9. DISPUTATI CREDINTELE IRATIONALE

Ajutati clientul sa realizeze ca acele credinte ale sale irationale sunt nefolositoare, ilogice si
inconsecvente cu realitatea.
T:"De ce trebuie sa reusesti?"
C: "Pentru ca as avea anumite avantaje daca as reusi."
T: "De ce este preferabil sa reusesti?"

Exista trei strategii de disputare fundamentale:

1. focalizarea pe aspecte logice "Unde este logica acestei credinte?"
2. focalizarea pe aspecte empirice "Ce dovezi ai pentru aceasta?"
3. focalizarea pe aspecte pragmatice "La ce altceva vei ajunge daca vei continua sa crezi ca
trebuie neaparat sa reusesti, in afara de anxietate si depresie?"

REBT face apel la datele stiintifice omise in alte forme de terapie:

1. porneste de la asumtia ca persoanele care apeleaza frecvent la o gandire stiintifica atunci
cand se raporteaza la sine sau la altii sunt mult mai putin afectate emotional si ca refuzul de
a accepta realitatea sta la baza multor probleme emotionale
2. accepta ideile si valorile religioase moderate ale clientilor si le arata cum se poate trai cu
acestea
3. clientii pot utiliza metoda disputarii credintelor irationale in afara relatiei terapeutice

Dupa acest pas clientul trebuie sa invete sa inlocuiasca credinta irationala cu o alta
rationala. Noua credinta rationala se va construi impreuna cu clientul.
Stilurile utilizate in restructurare sunt urmatoarele: stilul Socratic (se pun intrebari care
vizeaza aspectele ilogice, inconsecvente cu realitatea), stilul didactic (terapeutul explica in
maniera didactica de ce o credinta irationala este dezadaptativa si de ce o credinta rationala
este utila), stilul umoristic (se utilizeaza doar daca s-a stabilit o relatie de incredere intre cei
doi si intotdeauna afirmatiile ilare vizeaza credintele irationale ale clientului si nu clientul
ca persoana) si autodezvaluirea (terapeutul a avut o problema similara, o credinta irationala
asemanatoare cu cea a clinetului si de cand a schimbat credinta irationala cu una rationala
nu mai intampina probleme).

10. PREGATITI-VA CLIENTUL PENTRU A-SI ADANCI INCREDEREA IN

CREDINTELE RATIONALE
Pe masura ce va invatati clientul sa gandeasca rational s-ar putea ca acesta sa faca uneori
afirmatii de genul "Inteleg ca, credintele mele rationale ma vor ajuta sa imi ating scopurile,
insa simt ca inca nu cred cu adevarat in aceasta."

11. INCURAJATI-VA CLIENTUL SA PUNA IN PRACTICA CEEA CE A

INVATAT
In acest scop terapeutul ii va trasa clientului o serie de sarcini prin care acesta va exersa si
isi va intari credintele rationale.
a) sarcini cognitive
ex. Clientul exerseaza afirmatii rationale inainte de a se confrunta cu un eveniment
activator problematic
b) sarcini emotionale
ex. Clientul isi va disputa credintele irationale in situatii ce trezesc emotii puternice
c) sarcini comportamentale
ex. Clientul se confrunta direct cu situatiile perturbatoare
d) sarcini care presupun exercitii imaginare
ex. Clientul va incerca sa schimbe o emotie negativa disfunctionala cu una functionala in
timp ce isi imagineaza evenimentul activator perturbator.
Asigurati-va de faptul ca beneficiarul a inteles sarcinile si ca are incredere in fortele sale de
a le indeplini. Discutati posibilele obstacole pe care le poate intampina pe parcursul
realizarii acestor sarcini.

12. VERIFICATI SARCINILE PENTRU ACASA

La inceputul sedintelor discutati modalitatea prin care si-a indeplinit sarcina. Daca nu
aduceti acest subiect in discutie, clientul intelege ca nu este important ceea ce el a facut si
actiunile sale nu sunt valorizate.
Asigurati-va ca acesta s-a confruntat cu evenimentul activator si a schimbat emotia
negativa disfunctionala. Daca nu a reusit utilizati jocuri de rol care sa il ajute sa isi dezvolte
abilitatile necesare realizarii respectivei sarcini.

13. FACILITATI PROCESUL DE PRODUCERE A SCHIMBARII

Scopul procesului de producere a schimbarii este de a da clientului psibilitatea sa isi
integreze credintele rationale in repertoriul emotional si comportamental.
Fiti alaturi de client in acest proces in care schimbarea nu va fi un traseu linear, ci unul cu
obstacole.
Schimbarea poate fi evaluata pe trei dimensiuni:
1. frecventa: problemele emotionale ale clientului sunt mai rare decat de obicei?
2. intensitatea: problemele emotionale sunt mai putin intense decat inainte?
3. durata: problemele emotionale sunt de o durata mai scurta decat inainte?
Este etapa in care clientul poate fi ajutat sa isi elaboreze propriile sarcini pentru acasa.

Concluzii:
Nucleul acestei terapii este modelul ABC si procesul terapeutic urmareste 13 pasi de baza.
Din ceea ce am citit am subinteles ca nu este un proces de scurta durata. Valorile pe care se
bazeaza terapeutul sunt cele umaniste, protagonistii procesului terapeutic fiind parteneri
de-a lungul acestuia.
Profesia mea fiind cea de asistent social consider ca aceasta terapie nu o pot utiliza
deoarece vizeaza probleme mai profunde cu care se confrunta clientul. Insa modelul ABC
ma poate ajuta in identificarea problemei corecte a clientului. Acum imi este mai usor sa
identific daca problema clientului meu este una practica sau este o emotie negativa
disfunctionala. De asemenea mi s-a clarificat felul in care sa prezint clientului diferenta
dintre emotiile negative functionale si cele disfunctionale.
O consider o metoda de interventie foarte practica pentru ca il pune pe client in
posibilitatea de a exersa tot ceea ce isi insuseste si il invata sa isi dezvolte strategiile
necesare pentru a face fata cu succes si in afara sedintelor terapeutice.

BIBLIOGRAFIE:

Dryden, W & DiGiuseppe, R. 2003. Ghid de terapie rational-emotiva si comportamentala.

Cluj-Napoca: Ed. ASCR
Www.fwnichel.com, American Psychological Association,108th conventionwashington
DC, August 4-8, 2000, 3309 New Concepts in Practice: On Therapy-- A Dialogue with
Aaron T. Beck and Albert Ellis
Www.fwnichel.com, American Psychological Association110th conventionchicago,August
22-25, 2002, Magnificant Journeys - A Conversation on Mind and Psychology with Aaron
T. Beck and Albert Ellis

mind-brain.com/personality/ellis.html, Behavior Therapy

a chapter from Encyclopedia of Mental Health, Academic Press, 1998
Maxie C. Maultsby, Jr., MD and Mariusz Wirga, MD
Howard University, College of Medicine

mind-brain.com, The Evolution of Rational-Emotive Theory and Therapy kitty j.

Schuettpelz psychology Missouri Western State College

psy1.clarion.edu/jms/Ellis.html, Trauma Response Profile: An Afternoon with Dr. Albert

Ellis by Joseph S. Volpe, Ph.D., B.C.E.T.S.©1997 by The American Academy of Experts
in Traumatic Stress, Inc.

allpsych.com/biographies/ellis.html, Albert Ellis and Rational Emotive Therapt (RET) in

Personality Synopsis at ALLPSYCH Online.htm Ellis and Rational Emotive Therapy

www.myacademiconlyhomepage.com/Psychology.html, General Semantics and Rational

Emotive Therapy (RET) by Dr. Albert Ellis , Alfred Korzybski Memorial Lecture[At the
Harvard Club of New York City, November 8, 1991] General Semantics Bulletin No. 58,
pp. 12-28