Sunteți pe pagina 1din 2

4 BALTAGUL

- rezumat -

Romanul începe cu o legendă care spune că Dumnezeu, după ce a făcut lumea, a dorit
să pună ordine în neamurile de pe pământ. A ales mai apoi pentru fiecare neam câte un lucru
care-l caracterizează, astfel că a ajuns şi la munteni, cărora le-a lăsat muncile cu animalele (oile
în special). Această legendă era spusă de către Nechifor Lipan. O spunea de cele mai multe ori
la nunţi şi apoi nevestei sale, Vitoria, care se ocupa cu torsul lânii.
Cei doi trăiau în Măgura Tarcăului, împreună cu cei doi copii ai lor: Gheorghiţă şi
Minodora. În total au avut şapte copii, dar ceilalţi cinci muriseră de diferite boli. Acum, atât
Gheorghiţă cât şi Nechifor erau plecaţi de acasă… Nechifor era plecat la Dorna ca să cumpere
o turmă de oi, iar Gheorghiţă era plecat la Jija, de unde aştepta veşti de la tatăl său căci trebuia
să plătească ceva datorii. Vitoria a primit o scrisoare de la Gheorghiţă în care acesta îi spunea
că îi este dor de casă, iar Minodora a primit o scrisoare de dragoste de la feciorul dascălului
Andrei.
Intr-o seara de toamna, torcand pe prispa casei, Vitoria Lipan se gandeste cu drag la
sotul sau, oier priceput, vesel si plin de viata, amintindu-si ca la nunti si petreceri spunea mereu
povestea despre Dumnezeu si munteni. Ea este ingrijorata de intarzierea prelungita a lui
Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere oi.

Unele vise si presimtiri ii sporesc nelinistea si o determina sa caute sfat la parintele Danila si la
baba Maranda, vrajitoarea satului. intoarcerea lui Gheorghita, fiul sau, in preajma sarbatorilor
de iarna, din baltile Jijiei, unde au oile la iernat, ii spulbera si speranta ca Nechifor Lipan ar fi
putut fi acolo. Dupa sarbatori, merge la manastirea Bistrita pt. a se ruga la icoana Sf. Ana, apoi
la Piatra-Neamt, unde ia legatura cu prefectul, care o sfatuieste sa scrie o plangere pt. a se face
cercetari. Intoarsa acasa, hotaraste sa plece la Dorna pt. a-l cauta pe Lipan si pt. aceasta, incepe
sa se pregateasca.Lui Gheorghita ii face un baltag, pe care preotul Danila il sfinteste, vinde o
parte din produse pt. a face rost de bani pt. drum si pe Minodora, fiica sa, o duce la manastirea
Varatic, urmand ca gopodaria sa o lase in grija lui Mitrea. Astfel, la inceputul lui martie,
impreuna cu Gheorghita pleaca spre Dorna.Cei doi strabat satele de munte (Bistrita,
Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca, Cruci) stau de vorba cu oamenii si afla ca
Lipan a trecut pe acolo.In drumul lor, la Borca, au intalnit un botez, iar la Cruci,
o nunta. Ajunsa la Vatra Dornei, Vitoria afla ca in prima saptamana a lui
noiembrie, Nechifor a cumparat trei sute de oi, din care a vandut o suta, altor
oieri, cu care a pornit la vale, apucand drumul spre Neagra. Intreband din sat in
sat, femeia afla despre cei trei oieri. La Sabosa, urmele lui Nechifor se pierd, iar
Vitoria afla de la hangiul Iorgu Vasiliu ca aici a facut popas o turma insotita de
doi ciobani, Calistrat Bogza si Ilie Cutui.

Munteanca isi da seama ca Nechifor a disparut intre Suha si Sabosa.Ea il gaseste


pe Lupu cainele lui Lipan, pripasit la un gospodar din Suha. Neobosita, ea
cerceteaza imprejurimile si descopera cu ajutorul cainelui,intr-o rapa, osemintele
lui Nechifor Lipan. Respectand traditia, ea organizeaza priveghiul ajutata de
crasmarul Toma, apoi isi inmormanteaza sotul cu toate cele cuvenite. La
praznicul de pomenire il invita pe subprefect si pe cei doi presupusi asasini,
Calistrat Bogza si Ilie Cuțui.Conducand discutia cu abilitate, intuind ce s-a
intamplat, ea povesteste cum a fost ucis Nechifor Lipan, determinandu-l pe
Calistrat Bogza sa-si piarda cumpatul si sa se autodemaste, marturisind ca el l-a
omorat pe Nechifor Lipan. Vitoria are cugetul impacat ca si-a facut datoria de
sotie si de crestina. Ea planuieste sa ii arate si Minodorei mormantul, sa
recupereze turma pierduta, gasind puterea de a-si duce viata mai deaparte cu toate
responabilitatile ce-i revin.