Sub 1.

Def, caracteristici, rolul si scopul, principalele discipline… Def :Cadastrul general este sistemul unitar de evident tehnica,economica si juridical prin care se realizeaza identificarea ,inregistrarea,reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate ,indifferent de destinatie si proprietar,de pe intreg teritoriu al tarii.(din regulamentul ONCGC). Cadastrul general este un system de evident ,o inentariere sistematica,din pct de vedere cantitativ,calitativ ,juridic a corpurilo de proprietate de pe tot teritoriul tarii ,pe folosinte si proprietari. Caracteristici: *caracter obiectiv *caracter unitar *caracter istoric *caracter dinamic *caracter general *poate beneficia de automatizare Rolul :-stabilirea proprietarilor si a corpurilor de proprietate si inscrierea lor in registrele cadastrale; -determinarea intinderii ,configuratiei si pozitiei corpurilor de proprietate,a destinatiei si a folosintei lui; -stabilirea categoriilor de terenuri dupa insusirile calitative si dupa amenajarile existente; -inventarierea terenurilor mecanizate si macanizabile,precum si inventarierea plantelor -bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate si dupa categoriile de folosinte agricole ,dupa caracteristicile lor productive; -identificarea tuturor resurselor funciare si intocmirea materialului documentar necesar scoaterii terenurilor din circuitul agricol; -inventarierea terenurilor degradate; Scopul : Sa puna la dispozitia celor interesati ,in orice moment,datele reale si complete asupra corpurilor de proprietate . Principalele discipline care concura la realizarea cadastrului general:geodezia ,fotogrametria,topografia,cartografia,tehnica calcului si programarea,organizarea teritoriului agricol. Pedologia,geomorfologia,dreptul funciar. Sub1A.Aspectele, functiile *aspectul cantitativ-se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei,configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si pe posesiuni si la determinarea constructiilor in functe de marimea suprafetelor de teren pe care ascesta sunt amplasate.de numarul de nivele ,precum si de posesorii lor. *aspectul calitativ realizeaza cunoasterea potentialului productiveal terenurilor,precum si a caracteristicilor calitative ale constructiilor. *aspectul judiciar se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor cu diferite destinatii si folosinte,la dreptul de proprietate funciara si la situatia judiciara a fondului funciar. Functiile cadastrului: *functia tehnica consta in realizarea urmatoarelor lucrari : -stabilirea ,marcarea in teritoriu -intentificarea si marcarea prin borne a perimetrelor construibile ale localitatilor si vetrelor satelor; -delimitarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul unui teritoriu administrative -efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datalor cadastrale; -intocmirea planurilor cadastrale; -numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor de pe un teritoriu administrativ; -calcului suprafetelor; -intretinerea cadastrului; * functia economica consta in efectuarea urm lucrari:

-incadrarea terenurilor agricole in clasa de calitate; -evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii si factorii care au provocat-o -evidenta terenurilor amenajate pentru lucrari de imbunatatiri funciare -evidentierea terenurilor care necesita lucrari de imbunatatire funciara; -evidentierea cladirilor dupa modelul de constructive,dotari cu instalatii ,confort ,etc *functia judiciara trebuie sa asigure identificarea corecta a posesorilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrale ,pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza proprietatea. Sub 2 cadastrul de specialitate, analitic, sintetic. Cadastrele de specialitate au ca obiect de studiu si evident terenurilor care au o destinatie economica bine definite . Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evident si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a corpurilor de proprietate specific unor domenii de activitate ,cu scopul administrarii lor rationale.Se disting urmatoarele : cadastrul agricol,cadastrul forestier ,cadastrul cailor ferate,cadastrul drumurilor ,cadastrul porturilor,aeroporturilor,apelor,fondului mobil si cadastrul retelelor edilitare. Cadastrul analitic:prezinta toate datele cantitative ,calitative si juridice care conduc la inventarierea tuturor corpurilor de proprietate ,continutul planurilor si al registrelor cadastrului analitic difera in functie de felul cadastrului ce se executa ,de scop si de ramura economica pe care o deserveste. Pentru cadastrul funciar general planul cadastral se executa pentru fiecare teritoriu comunal ,orasenesc si municipal la scari cuprinse intre 1:500 si 1:2000 pentru intravilan si 1:2000 si 1:5000 in extravilan. Cadastrul sintetic –realizarea ,centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari,prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare.Pentru cadastrul funciar general ,cadastrul sintetic la nivel communal, orasenesc si municipal este alcatuit din harti cadastrale de ansamblu care contin intreg teritoriul respectiv ,la scari variind intre 1:10000 si 1:25000. sub 3. Fondul funciar al Romaniei. def,cat de folosinta,cat de fol agricola Fondul funciar=totalitatea terenurilor de orice fel ,indiferent de destinatie ,de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. Categorii de folosinta Agricola: Arabil,Pasuni naturale (pasuni si fanete ),plantatii viticole ,plantatii pomicole. Categorii de folisinta neagricola :paduri si alte terenuri de vegetatie forestiera ,ape si stuf ,drumuri si cai ferate,curtii-constructii,neproductiv. Categorii de folosinta a terenurilor-Caracterizeaza codificarea din punct de vedere al destinatiei terenurilor in functie de scopul pentru care este utilizat(din regulamentul ANCPI). -O grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica,create in mod natural sau artificial. Categorii de folosinta agricola: -ARABIL :cuprinde terenurile care se arǎ annual sau la mai multi ani o data(2-6 ani),cand sunt cultivate cu plante agricole anuale ,respective perene.Subcategorii de arabil a)arabil –in care se incadreaza terenurile cultivate cu cereal,leguminoase pentru boabe,plante tehnice si industrial,palnte tehnice si industrial,plante medicinal si plante furajere,tot aici se mai incadreaza si :pasuni arate,arabil cu pomi razleti,arabil cu tufe si arbori izolati,arabil in vii paraginite. b)gradini de legume-se incadreaza terenurile din interiorul perimetrelor construibile sau din jurul acestora,cultivate cu legume. c)sere –se incadreaza terenurile destinate cultivarii cu legume si sunt protejate cu constructii permanente. d)solaria-se incadreaza terenurile destinat cultivarii cu legume si sunt protejate cu constructii provizorii. e)orezǎrii-se inacdreaza terenurile amenajate si irrigate pentru irigarea cultivarii de orez. f)capsunǎrii-se inacdreaza terenurile destinate cultivarii de capsuni.

Subcategorii de pasuni: a)pasuni curate-terenuri acoperite cu vegetatie ierboasa.Subcategorii de vie: a)vie nobila –se incadreaza terenurile cultivate cu vite altoite. Categorii de folosinta neagricola: A. care indeplinesc un rol de protectie (a culturilor agricole.Subcategorii de faneata: a)faneata curate b)faneata cu pomi c)faneata impadurita d)faneata cu tufarisuri.natural sau artificial prin insamantari la 15-20 ani . dar care dupa retragerea apelor nu sunt incadrabile in alta folosinta. d)pasuni cu tufarisuri-pasuni invadate de vegetatie arbustica dispersata pe toata suprafata sau in pasuni isolate. d)plantatii de hamei –terenuri cultivate cu hamei. b)vie hibrida-terenuri cultivate cu vite hibride(producatoare direct . c)pepiniere viticole-terenuri destinate prooducerii materialului saditor viticol. b)pasuni cu pomi-sunt pasuni pe care sunt plantati rar pomi in vederea stoparii produselor de eroziune a solului si de alunecare a terenului c)pasuni impadurite-pasuni ce contin si vedetatie forestiera.zmeura. b) perdele de protectie – sunt benzi ordonate de plantatie silvica. c) tufarisuri – terenuir acoperite cu vegetatie arbustica (maces. Categoria Terenuri cu ape si ape cu stuf – cuprinde toate ternuriloe acoperite permanent cu apa. ienupar. c)plantatie de arbusti fructiferi-terenuri plantate cu coacaze. d) rachitarii – terenuir pe care se planteaza rachita folosita la confectionarea diferitelor impletituri.ori intelenit. -VIE:-se incadreaza terenurile cultivate cu vita -de –vie.rezultate din incrucisati de specii).cu soiuri indigene sau nealtoite. b)livada inierbata-terenul dintre pomi este inierbat natural sau artificial .25 ha. precum si cele acoperite temporar. Subcategorii: a) padure – grupari de arbusti ce depasesc 2500mp. a asezarilor umane. uneori silvo-pomicola. e) pepeniere silvice – terenuri destinate producerii materialului saditor de arbori si arbusti forestieri. indiferent de proprietar si cu o suprafata mai mare de 0. poienile si arabilul aflat in administratie silvica se incadreaza in arabil. B. jneapar etc). pentru combaterea eroziunii solurilor etc). a cailor de comunicatie.de pe care vegetatia se coseste pentru fan. -LIVADA:se incadreaza terenurilor plantate cu pomi fructiferi. a digurilor. Categoria Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera – se incadreaza terenurile impadurite natural sau artificial.-PASUNE-se inacdreaza terenurile inierbate sau intelenite. -FANEATA-se inacdreaza terenurile inierbate sau intelenite .Subcategorii de livada: a)livada pura –livada in care terenul dintre pomi se ara annual si se tine sub forma de ogor negru tot timpul anului.natural sau artificial prin reinsamantari la 15-20 ani si acre se foloseste la pasunatul animalelor. Subcategorii : a) apa – incadrata apelor teritoriale ale Romaniei din Marea Neagra . afin.etc d)pepiniere pomicole e)plantatie de dud sub 4.

g) halde. care sunt lipsite practice de vegetatie. pietrisuri. sfaramicioasa. cariere. Se disting: . c) balti si lacuri naturale – terenuri acoperite cu ape statatoare (lacuri. care au latimi mai mari de 1m. cu vegetatie specifica (trestie. duble. Subcategorii: a) nisipuri zburatoare – suprafete ocupate de nisipuri mobile nefixate de vegetatie. saraturoase. terenuri de sport. c) strazi si ulite – drumuri din interiorul localitatilor. diguri. cu stanci si pietre. altele decat caile ferate.b) ape curagtoare – se inadreaza albiile minore ale fluviilor. inguste. fabric. de procesele de degradare de lucrarile de amenajare si ameliorare. iazuri. drumuri judetene. hidrocentrale. b) drumuri vicinale (de exploatare) – terenuri ocupate de drumuri de exploatare Agricole. Se deosebesc urmatoarele categorii de eterenuri: a) Terenuri degradate – sunt terenuri cu folosinta economica. turistice etc. amenajate sau nu. paraurilor. canalelor. garlelor. bolovanisuri acoperite de vegetatie. b) Terenuri amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare – curpinde terenuri care au fost . autostrazi. f) gropile de imprumut si cariere – terenuri devenite neproductive prin decopertare si excavarea rocilor pentru diverse nevoi de constructii. cu soluri acide. dar afectate de diverse procese de degradare. terase. b) stancarii. triaje. parcuri etc. ghioluri. bazine de acumulare etc) d) amenajari piscicole – ape statatoare amenajate pentru cresterea pestelui(iazuuri. Categoria Terenuri degradate si neproductive – cuprinde terenurile degradate si u procese excessive de degradare. desecari etc. Categoriile de terenuri: Prin categoria de teren se intelege o grupare de terenuri cu aceleasi caracteristici tehnice. pietrisuri – terenuri acoperite cu blocuri de stanci massive.terenuri cu exces de apa. industriale. impreuna cu constructiile aferente. balti. cu eroziune de adancime. cu alunecari si prabusiri. D. raurilor. aerodromuri. uzine. cu adancimi mici . delimitate pet ere si marcate prin borne tip CFR. c) rape. Se disting: drumuri comunale. cabane. torenti – alunecari active de teren care sunt neproductive d) saraturi cu crusta – terenuri puternic saraturate. C. e) mocirle si smarcuri – excec de apa si uscaciune. bolovnisuri. schituri. trotuarele. sunt neclasate si considerate continue d) cai ferate – incadreaza terenurile ocupate de caile ferate. gari. g) ape cu stuf – se incadreaza terenurile cu ape statatoare. silozuri. drumuri nationale.terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industrial si exploatari miniere. nisipoase cu folosinta agro-silvica. locurile de parcare si stationare etc. cimitire. curi. izvoarelor etc. sub 5. cu eroziune de suprafata. de pante de gradul de mecanizare si rezistenta la arta etc. care formeaza la suprafata o crusta alba – galbuie. elestee etc) e) lacuri de acumulare – terenuri acoperite de lacuri artificial f) canale – terenul ocupat cu canalele din sistemul de irigatii. E. papura). piete. elestee. cu degradari artificiale. ravene. Categoria Curti – constructii si alte ternuri – cuperinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii: cladiri. Drumuri si cai ferate: a) drumuri clasate – terenuri de cai de comunicatie terstra. se intalnesc cai ferate simple. legate de relief.

mecanizabile cu restrictii foarte mari (se fol tractoare senilate: panta 21-35%) . cu benzi inierbate.11-15 % .P1 .Po .amenajate pentru a putea trece la o folosinta superioara: Se disting: .16.20% . care este destinata construirii si habitatiei. zona spatiilor verzi si a amenajarilor sportive. irigate prin submersie. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti (municipale) teritoriile se separa in intravilan si extravilan.mecanizabile cu restrictii mari pentru tractoare pe roti (se executa mecanizat doar aratul si semanatul: panta 11-20%) .terenuri irigate prin brazde.pana la introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrative. cu terase. orasul sau municipiul si judetul.P2 . legal delimitate. Intravilanul teritoriului admnistrativ reprez partea din teritoriu.21-25% .P5 . c) Terenuri in panta – dupa marimea pantei terenurile se inacdreaza in 7 categorii: . Unitatile administrative-teritoriale In tara noastra unitatile administrative-teritoriale sunt: commune.soluri cu rezistenta foarte mare – textura argiloasa sub 6. desecate neindiguite.P6 d) Terenuri mecanizabile si nemecanizabile – se incadreaza astfel: .P4 .mecanizabile cu rescrictii minime: panta 6-10% . intravilanul cuprinde perimetrul construibil.nemecanizabile – panta > 45% e) Terenuri incadrabile dupa rezistenta la arat – se incadreaza terenurile cu urmatoarele soluri: .cu panta intre 6-10% . impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii supra lor). zona de circulatie si transporturi etc). irigate prin aspersiune.soluri cu rezistenta mare – textura luto-argiloasa .35% . desecate indiguite.mecanizabile fara restrictii : panta pana la 5% .soluri cu rezistenta mijlocie – textura luto-nisipoasa . Introducerea cadastrului general funciar Introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprez masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor technice ale cadastrului general: . Limita intravilanului reprez detaliu topographic al planului cadastral si in interiorul ei se face numerotarea cadastrala si calculul ariilor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.documentele tehnice realizate la introducerea cadastrului general repez documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.soluri cu rezistenta mica – cu terenuri nisipoase . .P3 . cu lucrari de regularizare. . indiguite nedesecate.cu panta de pana la 5% . cu lucrari fitoameliorative. sau vatra de sat si terenurile cu constructii si instalatiile aferente zonelor functinale ale localitatii situate in afara perimetrului construibil sau al vetrei de sat (zona industrial si de depozitare. publicitatea imobiliara (= sistem de inscriere in documente publice a corpurilor de proprietate. sau in perioadele dintre introducere si intretinerea acestuia.26.peste 35% . A.foarte greu mecanizabile – se fol tractoare speciale: pante intre 36-45% . Se realizeaza prin cartea funciara (in cartea funciara se inscriu actele si faptele juridice referitoare la corpurile de proprietate din cuprinsul fiecarui teritoriu administrativ). Pe planul cadastral de baza se reprezinta atat limitele intravilanelor cat si limitele vetrelor de sate sau perimetrul construibil al oraselor.

sau care separa doua proprietati funciare.documentele juridice existente. Atat intravilanul cat si extravilanul se impart in unitati teritoriale cadastrale: . Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative Delimitare teritoriilor administrative este o operatiune tehnica si juridical care se executa inainte de introducerea cadastrului general in teritoriile administrative vizate. comunale . masoara terenul si se oficializeaza limitele teritoriului administrative continand punctele de frangere si traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine precum si limitele intravilanelor din repectivul teritoriu. fiind necesare lucrari special pt stabilirea lor. oras sau municipiu) .rocura urmatorul material documentar cartografic si juridic: -planuri topografice la scara 1:5000 sau 1:10.hotare ale unitatilor economice – delimiteaza teritoriile unitatilor industrial.planurile cadastrale ale teritoriilor administrative vecine in care s-a introdus cadastrul. inclusive schitele de hotar . avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar. stalpi din lemn.limite difuze. orasenesti.sector cadastral – diviziune tehnica cadastrala a teritoriului administrative.limite discrete. . delimitate de detalii liniare (cai de comunicatie. . Liniile de hotar pot fi naturale si artificiale.corp de proprietate – una sau mai multe parcele alipite.sunt acelea dintre doua categorii de folosinta care se intrepatrund – pt stabilirea lor sunt necesare documentatii si martori. In cadastru limitele care separa intravilanul de extravilan au o deosebita importanta.limite distincte.nu sunt vizibile la suprafata terenului. municipale. care nu sufera modifucari curente si care cuprinde mai multe corpuri de proprietate alipite. intre doua unitati economice distinct. Delimitarea cadastrala a teritoriului administrative reprez operatia de baza prin care se identifica. diguri. Delimitarea hotarelor de considera incheiate dupa intocmirea documentatiei legale de delimitare. Documantatia necesara efectuarii delimitarii: Pentru corectituidine si simplificarea operatiunii de delimitare a hotarelor. Se disting urmatoarele tipuri de hotare: . a categoriilor de terenuri etc.hotare nationale – frontier de stat . In plus aceste hotare sunt materializate/marcate pe teren si prin diverse tipuri de obiecte: tarusi de lemn. agricole de stat si particulare. delegatul OJCPI p. a categoriilor de folosinta. B. . apartinand aceluiasi proprietar.hotare administrative – judetene. Din punct de vedere al vizibilitatii se disting: . Limite si hotare Limita se defineste ca fiind acea linie care determina configuratie sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale. unitatilor forestiere etc.planuri cadastrale vechi la 1:5000 sau 1:10 000 . movile din pamant. In general extravilanul este destinat exploatarii agricole si silvice. de beton. Hotarul se defineste ca fiind linia despartitoare intre doua terenuri care formeaza unitati administrative distinct.Extravilanul teritoriului administrative este restul teritoriului. ape.parcela – portiune de teren component a unui corp de proprietate situate intr-un teritoriu administrative.000 . destinat de hotarul unitatii administrative si limitele intravilanelor localitatilor. borne de piatra. .harti topografice la 1:25 000 sau 1:50 000 . canale. magistrale etc). sub 7.informatii legate de hotarele teritoriului administrative avut in vedere (comuna.au conturul vizibil si se pot stabili cu precizie (natural sau artificiale) . a tipurilor de sol si a claselor de bonitare. A. a detaliilor liniare.

cand o parte a hotarului tertoriului administrativ care se delimiteaza se afla la limita de judet.primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica in scris cu aviz de confirmare. 6) Intocmirea dosarului de delimitare cadastrala si marcarea hotarelor administrative.adminstrative delimitate . comisia de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. delegatul OJCPI impreuna cu primarul.convocati prin grija OJCPI participa in mod obligatoriu la operatiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar si a punctelor care vor fi materializate. fara a se dubla numerele. 4) Executarea operatiunilor de tere si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar. cu minimum 15 zile inainte data. Comisia are urmatoarea componenta: primarii si secretarii primariilor administrative implicate in operatiunea de delimitare cadastrala.inaintea inceperii lucrarilor de delimitare. delimitarea hotarului se va face in lipsa acestora. procedeaza la convocarea comisiei. de regula. Primaria teritoriului administrativ vecin este obligata sa –si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului 3. 2) In cazul in care unele segmente si puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari. dintr-un pct de 3 sau mai multe hotare. Pe segmentele de hotar comune la 2 terit. 3) Materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafata si borne subterane. cu numere noi. nu se prezinta la termenul stabilit. Reprezentantii executarii lucrarilor. 2) Parcurgerea pe teren a traseului si stabilirea punctelor hotarului administrative precum si stabilirea punctelor de hotar care pot fi materializate. 4. Operatiunile de delimitare 1) Constituirea comisiei de delimitare si aprobarea componentei acesteia prin ordinal prefectului. delegatul OJCPI. numere vechi ale pctlor de hotar din terit. pe noua schita vor fi facute mentiunile in acest sens. ora si locul de intalnire pt a proceda la operatiunea de delimitare. care ae obligatia sa studieaze intreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala 2. la data.in cazul in care aceasta lipseste stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei si se evidentiaza la fata locului pe hartiile si planurile topografice existente. Acestia sunt obligati sa-si trimita delegati membri ai comisiei.vecin se scriu in paranteze. judetul vecin sau ai OJCPI vecin.situat in partea de nord sauNV si se continua in sens orar. Sub8 delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative:operatiuni tehnice generale de variatii de caz 1) Operatiunea de delimitare pe teren a liniei de hotar incepe. primariei din teritoriul administrativ vecin. Operatiuni preliminare de organizare a lucrarilor 1. iar in procesul verbal si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cu aceasta. in cazul in care delegatii primariei de pe teritoriul vecin. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. conform standardului.B. dupa caz. ora si locul communicate. . vor informa in scris prefectului vecin. respectiv OJCGC din judetul vecin despre operatiunea de delimitare. Primaria care isi delimiteaza teritoriul si OJCPI. Numerotarea punctelor de hotar incepe cu pctul 101 din punctul de intersectie a 3 sau mai multe hotare . 3) In cazul existentei unei delimitari facute anterior . se vor inlocui numere vechi ale pctlor de hotar. 5) Intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala a teritoriului si a delegatilor teritoriului administrative vecine.

daca sunt cuprinse in amenajarile silvice.destinate impaduririlor si cele neproductive – stancarii.se intelege titularii dreptului de proprietate.silvica. . termice si de transport al energiei electrice si gazelor nat. fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue(=care se leaga.arabile. caz in care proprietatea(de asemenea in regim public)apartine comunelor. sau de interes local. Criteriile de impartire a terenurilor dupa destinatie.cele pentru nevoile de aparare a tarii.persoane fizice sau juridice. Terenurile de orice fel.petroliera. bratele si caanalele din Delta Dunarii.4) Pentru toate pctle de hotar materializate(vechi si noi) se intocmesc schite de reperaj si descrieri topografice. d. conform legislagiei in vigoare. ai altor drepturi realea asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile.comune cu altceva).abrupturi. Terenurile cu destinatie speciala(TDS)-terenurile folosite pentru transporturile rutiere. Prin detinatori de terenuri.situri arheologice etc.torenti.situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale.fac parte: ter.se inrudeste.care are elemente apropiate.se uneste cu ceva .ter. e.pasuni. serele.amenajarile piscicole . viile livezile.fanete.destinatia terenurilor si proprietarii)si se vor consemna in procesul verbal de delimitare.feroviare.din aceasta cat. se impart pe destinatii.plantatile. b.municipiilor sau judetelor.drumurile tehnologice si de depozitare.cele ocupate cu constructii agrozootehnice si imbunatatiri funciare. Terenurile se impart dupa destinatie astfel: a.pepinierele viticole. productie ori adm.terenurile cu exploatare miniera.terenuri cu veg forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice..indifrent de titlurile pe baza carora sunt detinute. Terenurile aflate permanent sub ape(TDH). Se culeg date asupra terenurilor traversate de tronsoane liniilor de hotar (categ.de folosinta. c.aeriene si navale.comform prevederilor legale.albiile minore ale cursurilor de apa. Terenuri cu destinatie agricola(cod TDA).ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului.pasunile impadurite .cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice. precum si rezervatiile si monumentele naturii. au calitate de posesori ori detinatori legali.pomicole.rasadnitele.rape.care apartin persoanelor fizice si juridice. Terenuri cu destinatie forestiera(TDF)-din aceasta cat fac parte:ter. oraselor. cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivel maxim de saturatie .solariile. Terenurile din intravilan(TDI)-include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta . caz in care proprietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului. Domeniul public poate fi de interes national.impadurite si cele care servesc nevoile de cultura.

10 . bornele se plaseaza la limita acestei categorii de folosinta in punctele in care linia de hotar intersecteaza suprafetele acestor categorii de folosinta. pe tronsonul de hotar. hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore.cai ferate.care trebuie materializate cu borne. In cazul traseelor frante ori sinuoase. in aliniament.si cu lungimea de 70 cm. indifferent de lungimea tronsonului. In cazul apelor curgatoare interioare hotarul se stabileste pe talvegul firului apei.Daca hotarul este format din talvegul unei ape curgatoare se borneaza numai punctele de intersectie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimiteaza.Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa.se planteaza la dist de 2 km.protejati cu movile de pamant. iar in cazul albiilor secate.Fotogrametrie. Punctele de intersectie ale hotarului cu ape curgatoare.iar pe cealalta se vor marca cu stalpi din lemn cu diametru de 10 cm.mai lungi de 3 km. la lucrarile de delinitare se determina coordonatele punctelor intermediare care definesc acest traseu.coordonatele pctlor de hotar se preiau. Daca firul apei are un traseu sinuos. o pasune.prin ANCPI.astfel incat sa permita la nevoie reconstrirea exacta a traseului hotarului . diguri. astfel incat acestea sa fie cuprinse in intregime in suprafata unui teritoriu administrativ. se determina coordinate la puncte intermediare care definesc aceste trasee.Cartografie si Cadastru. Materializarea punctelor de hotar in cazul in care hotarul este fixat pe unul dintre detaliile liniare aliniate mai sus se face la limita zonei de protectie a respectivelor.prapastie)se vor planta in apropriere la borna martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar .Daca teritoriul administrative este marginit de drumuri.se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare.5) Daca linia de hotar este si linia de frontiera a tarii. . linia de hotar se stabileste pe una din laturile acesteia. in mod obligatoriu. canale. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrative. - 7) In cazurile in care punctele de schimbare a aliniamentelor sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate se afla in locuri improprii bornarii(balta..Daca hotarul traverseaza in linie dreapta o padure compacta.de la Institutul de Geodezie.. 9 . cai ferate. Subiectul 9 delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative: continuare variatii de caz 8 . 11 . o faneata sau un lac. Punctele care se borneaza sunt: Pctle de intersectie a liniilor de hotar Unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseele hotarului.sosele. punctele intermediare se materializeaza la intervalele de 200-1000 m cu stalpi de lemn protejati cu movile de pamant. 6) Cu ocazia parcurgerii terenului se va face desenarea starii marcajelor atat pentru vechile puncte de hotar cat si pentru noile puncte. Linia de frontiera a tarii se avizeaza la Comandamentul National al Granicerilor. picheta si determina coordonatele punctelor care definesc respectiva linie. Coordonatelor punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetelor teritoriului administrativ.

5. Materializarea punctelor Punctele materializate pe limita intravilanului . Executarea operatiilor de teren si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor Pentru toate punctele se intocmesc schite de reperaj si descrieri topografice. pe portiuni in care ambele maluri se afla pe teritoriul Romaniei. parcurgandu-se limita in sens orar. stalpi de lemn sau cu tarusi cu movile. Intocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului cu semnaturile comisiei Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan. 15 . . Precizia de determinare a coordonatelor este similara cu cea a punctelor din retelele geodezice de sprijin. Limitele intravilanelor indentificate si marcate pe teren se reprezinta atat pe schita generala a hotarelor . 6. hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa la data masuratorilor.C. 16 – Coordonatele X.pe raurile de frontiera a tarii si pe fluvial Dunarea. Densitatea punctelor trebuie sa fie de minimum de 2 puncte/km 3. 14 – Cand linia de hotar se desfasoara drept pe mai multi km se planteaza borne din km in km. punctele de hotar dintre cele 2 teritorii se stabilesc si se determina prin digitizarea la jumatatea latimii fluviului. Pe fluvial Dunarea.Materializarea hotarului administrative se realizeaza si se planteaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare cu respectarea caracteristicilor mentionate mai sus.12 . primul numar este 1001 .la Marea Neagra. materializate.J. Stabilirea pe teren a limitelor dintre intravilan si extravilan se face cu borne din beton.P. se vor intocmi procese verbale de predare . Z ale punctelor de hotar se calculeaza cu sistemul de proiectie stereographic 1970 si in plan de referinta Marea Neagra 1975. santuri sau limite de categorii de folosinta. cat sip e planul topografic care se reambuleaza cu ocazia lucrarilor de cadastru funciar. 13 . delegate O. 4. in functie de importanta fiecarui punct. Constituirea comisiei de delimitare Comisia de delimitare a intravilanului este formata din primarul si secretarul primariei . precum si cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza incepand din partea de nord-vest a teritoriului. Intocmirea dosarului de delimitare cadastrala Limitele dintre intravilan si extravilan se aleg pe detalii vizibile pe teren formate din garduri. Parcurgerea pe teren a limitei intravilanului conform planului urbanistic general aprobat si stabilirea punctelor care se vor materializa Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate sau cu borne preluate din standardele internationale avizate sau omologate de ANCPI. si delegatul Directiei Generale de Cadastru si Amenajare a Teritoriului. coordonatele punctelor de hotar se preiau de la ANCPI (prin institutul de Geodezie Fotogrametrie Cartografie si Cadastru). Y.I. 2. Sub 10 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative:Operatiunile de delimitare a intravilanelor 1.

b) Schitele de reperaj ale tuturor pctelor materalizate c) Inventar de coordonate pt toate pctele de hotar (materializate si nematerializate) d) Schita vizelor (schema directiilor masurate) e) Inventar de coordonate pt toate pctele pe suport magnetic (fisier ASC II) f) Suprafata teritoriala calculata din coordonatele tuturor pctelor de hotar g) Procesul verbal de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarui teritoriu administrativ vecin cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare h) Copii dupa scrisorile de incunostiintare trimise primariilor teritoriilor administrative vecine si. canalele si digurile principale Perimetrele intravilanelor si dimensiunile lor Pozitiile si numerotarea punctelor de hotar materializate si a punctelor de 3 sau mai multe hotare Traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale Denumirile teritoriilor vecine Schitele segmentelor de hotar cuprind aceleasi elemente ca si schita generala a hotarelor.Deosebit de limita intravilanului se stabileste si se reprezinta pe planul cadastral si limitele vetrelor de sat sau a perimetrului construibil al orasului. Perimetrul construibil al orasului sau limitele vetrelor de sat se reprezinta pe planurile cadastrale prin linie plina de culoare rosie Sub11 Intocmirea documentatiei tehnice de delimitare La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului administrativ se intocmeste in vederea receptiei „dosarul de delimitare”care contine: a) Schita generala a hotarului si schitele segmentelor de hotar cuprinse intre 2 pcte de 3 sau mai multe hotare cu acordul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare. dupa caz OJCPI vecine Schita generala a hotarului administrativ insotita de o descriere a traseului hotarului se intruneste pe copii extrase dupa hartile cadastrale sau topografice la scarile 1:25000 sau 1:50000. astfel ca in functie de marimea teritoriului. sau la alte scari. . acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. stabilite anterior in comisiile de delimitare. in functie de marimea si forma hotarelor. putand fi chiar copii de pe acestea. la aceeasi scara. Schita generala trebuie sa contina urmatoarele detalii: Reteaua principala de cai de comunicatii Reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare.

1:10000. categoria de folosinta pe care este amplasat si posesorul terenului. Pentru fiecare intravilan se intocmeste un dosar de delimitare care trebuie sa contina: 1.1:15000).cu numerotarea punctelor.la o scara convenabila(1:5000.reteaua gen.precum si a terenurilor aflate in administrarea comunelor(oraselor) si a terenurilor fondului forestier. Intervalul de coordonate pt toate pctele de pe limita intravilanului(materializate sau nemat. aplicate pe schita in drepul tronsonului de hotar. distanta dintre puncte).statiunilor experimentale. Dosarul de delimitare se intruneste in 3 exemplare cate unul pt OJPCI . Descrierea liniei de hotar (unghiul interior format de liniile de hotar in punctul respectiv. . Inventar de coordonate pt toate pct materializate.primarie si oficiul judetean. 5.denumirea intravilanului. Pentru segmentele care constituie si hotare de judet se impune acordul scris al prefecturilor si OJCPI din cele 2 judete limitrofe purtand semnaturile si parafele prefectilor precum si semnaturile si parafele presedintilor consiliilor judetene. Copii dupa scrisorile de instiintare trimise Directie generale de urbanism si amenajare a teritoriului din cadrul primariilor si. pentru portiunile de hotar cu teritoriile administrative vecine se intocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar(cu pozitiile si numerotarea punctelor de hotar).).de cooperatie agricola .a comisiilor jud. sau prefecturilor 8. Suprafata intravilanului calculat din coordonatele pctelor de pe limita intravilanului Se procedeaza in cadrul (interiorul ) limitelor (hotarelor) comunale la stab hotarelor unitatilor agricole de stat . Schita generala a limitei intravilanului.cu numerotarea tuturor pctlor.hidrografia. pt cauzi speciale se recomanda detalierea la scari mai mari 2. 4. forma liniei de hotar.dupa caz. in care se inregistreaza: Numarul punctului si felul bornarii Schita cu amplasarea punctului bornat Descrierea locului unde este amplasat punctual. Schita cu segmentele de pe linia intravilanului la scara 1:2000. De drumuri-strazi.pe suport magnetic 6. 3. Pentru aceste operatii se folosesc carnete speciale tip. directia liniei fata de N. La fiecare primarie a teritoriilor vecine se transmite un dosar prin grija OJPCI cu schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.Descrierea punctelor si a liniilor de hotar. Schema masuratorilor efectuate 7. Schita de reperaj si desenele topografice ale pctelor materializate.

Reprezentarea analogical se face in sistem stereografic. principalelor forme de relief. limitele si numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor precum si ale constructiilor cu caracter permanent. denumirile strazilor - . la scarile enumerate. 1:500 -1:5000 si 1 :10000 -1:2000.indentificarea si stabilirea liniilor si pctelor de hotar. 1:500 Planurile cadastrale de baza redactate in forma analogics. 1:1000. 1:1000 1 :500 -1:2000 in zonele de deal pt extravilan/ 1:2000. de indesire. Scarile uzuale la care se exprima planul cadastral de baza in forma analogical sunt: -1:5000(ses pt extravilan/ 1:2000. daca dupa stabilriea acestor hotare nu se formuleaza obiectii si nu se deschid litigii cu posesorii terenurilor invecinate se trece la materializarea pe teren prin borne tip cadastral si brazde.procedeaza la recunoasterea . ridicare Limitele si punctele de hotar pentru hotarul teritoriului administrative si pentru intravilanele componente. Delimitarea se face cu un proces verbal de delimitare. daca mai multe parcele alipite apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari in coproprietate sau indiviziune. apelor. se intocmesc pe foi de plan cu dimensiunile cadrului interior de 50x50 cm avand in coltul de sud-vest valori kilometrice intregi. aceste hotare se reprezinta pe planul de ansamblu al teritoriului delimitat.Delegatul cadastral impreuna cu reprezentantii primariei si ai unitatilor de productie in cauza si cu posesorii vecini ai acesteia. ansamblu Planul cadastral de baza-contine datele ob. Limitele si numerele cadatrale ale corpurilor de proprietate. padurilor. precum si cele rezultate in urma operatiilor de intretinere a cadastrului general-acest plan contine elemente cadastrale de detaliu. Continutul planului cadastral de baza: Punctele retelei geodezice de sprijin. acestea vor fi tratate ca un copr de proprietate Reteaua de drumuri Caile ferate Apele curgatoare cu sensul lor de curgere Apele statatoare Constructiile hidrotehnice Denumirile localitatilor. La introducerea cadastrului general pt un anumit teritoriu administrative. 1:1000. Sub 12 pl cadastral de baza.

• Reteaua geodezica de sprijin pentru introducerea sau intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrative este formata de totalitatea punctelor retelei geodezice de referinta. y ale punctelor de detaliu ale elementelor din teren de interes cadastral. 2. strazi. canale deschise. statatoare. sistemul de proiectie. anul de intocmire.- Numerele postale ale imobilelor din intravilan Codul de indentificare pentru intravilan si extravilan si codul SIRSUP (codul de identificare al unitatii administrative teritoriale) Scara de reprezentare. . coordinate calculate pe baza datelor culese in timpul ridicarilor topografice. modul de obtinere este acela de generalizare a planului cadastral de baza si reprezinta grafic intreaga suprafata a respectivului teritoriu administrativ. Ridicarile topografice se leaga de reteaua de sprijin geodezica ale carei puncte au coordinate calculate in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in plan de referinta Marea Neagra 1975.METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR CADASTRALE DE BAZA Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitala. Forma analogica a planului cadastral va trebui sa fie realizata pe baza coordonatelor x. sub forma analogical sunt: 1:10000 pentru teritoriile la care planul cadastral de baza a fost intocmit la scara 1:2000 1:25000 daca planul cadastral de baza a fost intocmit la scara 1:5000 sau partial si 1:2000 Elementele de continut ale planului cadastral de ansamblu sunt: Denumirea teritoriului administrative Padurile si terenurile cu vegetatie forestiera Reteaua de sosele. Scarile de intocmire a planului cadastral de ansamblu. schema de dispunere si incadrare a foilor componente la sistemul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie stereografica din 1970 pentru planurile analogice. diguri) Punctele care marcheaza hotarele administrative Limitele si denumirile intravilanelor Elemente de toponimie Puncte din reteaua geodezica de sprijin (planimetri si nivelment) Sub 13 Subiectul 13 . ulite si cai ferate Reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare. baraje. drumuri. Planul cadastral de ansamblu Se intocmeste pentru un teritoriu administrativ.

sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (GPS). Intersectia (inainte) Este o metoda de indesire a retelelor de triangulatie caracterizata prin stationarea a minimum 3 puncte vechi (de coord. care constituie baza oricarei masuratori topografice. Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct / 5 km² in extravilan si 1 punct / 1 km² in intravilan.• Pentru a se realize densitatea de puncte pentru executarea lucrarilor de introducere sau intretinere a cadastrului general. retrointersectii. trilateratie. precum si al celor care defines corpurile de proprietate. preciziile de determinare recomandand aceasta tehnologie moderna . retele de drumuiri poligonometrice. cunoscute) – 2 pentru rezolvarea strict matematica a intersectiei. Tehnologia GPS (Sistem Global de Pozitionare) Pentru determinarea pozitiilor tridimensionale (X. cu ajutorul masuratorilor satelitare. al 3-lea pt variante de control a masuratorilor si calculelor – masurarea directiilor catre punctual nou si calculul analitic al coordonatelor.Y. X. in care punctual nou este stationat masurandu-se directiile catre minim 4 puncte vechi ( 3 pt rezolvarea matematica si al 4-lea pt variante de control a masuratorilor si calculelor). Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie. se procedeaza la realizarea retelei geodezice de indesire si ridicare. • • • Triangulatia 1 – Reteaua de triangulatie stabilita pe teren. Retrointersectia (intersectie inapoi) Este o metoda de indesire a retelelor de triangulatie. (DEX) 2 – Metoda de determinare a coordonatelor B si L (pe elipsoidul de referinta) sau/si a coord. prin intermediul unor trunghiuri ale caror varfuri sunt aceste puncte. Retelele de ridicare se proiecteaza in asa fel incat sa asigure determinarea punctelor care delimiteaza teritoriul administrative si intravilanele. Ansamblul de operatii geodezice care au ca scop stabilirea foarte precisa a coordonatelor unui numar de puncte de pe teren. Y (in planul de proiectie) ale unei retele de puncte situate pe suprafata Pamantului. din care se obtin elementele (unghiulare) necesare calculului analytic al coordonatelor punctului nou. Densitatea retelei de ridicare se stabileste in raport cu scopul lucrarilor si scara de redactare a planurilor cadastrale. intersectii. In configuratia acestei noi retele trebuie sa fie incluse cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. triangulatie – trilateratie. Trilateratia Este o retea formata din figure geometrice in care s-au masurat numai laturile.Z) ale punctelor de pe scoarta terestra (si nu numai).

registrele cadastrale se intocmesc in 3 exemplare. dar cu aplicabilitate si in alte domenii. puncte aflate in imediata apropiere a detaliilor de ridicat. retele de indesire. cum ar fi cadastrul (cadastrul agricol. retele nationale. cu inaltimi ajungand uneori la cativa zeci de metri). retrointersectii si drumuiri care se sprijina in determinarea lor pe puncte din reteaua geodezica. cea mai utilizata aplicatie fiind realizarea retelelor (geodezice: retele primare – mondiale si continentale. imobiliar – edilitar. si un exemplar pt biroul de carte funciara. aceste inconveniente ale semnalelor inalte sunt ocolite prin tehnologia GPS. Densitatea unei retele de ridicare se stabileste in raport cu scopul lucrarilor si scara de redactare a planurilor topografice sau cadastrale. registrul cadastral al parcelelor 2. registrul corpurilor de proprietate 5. Retele de ridicare Au rolul de a asigura numarul de puncte necesare ridicarilor topografice. impunandu-se construirea unor semnale inalte (piramide cu mai multe poduri. se intocmesc urmatoarele documente tehnice: 1. planul cadastral Fisele corpurilor de proprietate sunt documente care contin datele de intrare in baza de date a cadastrului general.masuratorilor terestre. Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obtine prin interogarea bazei de date a cadastrului general. energetice etc). dupa criteriile stabilite prin instructiunile tehnice de lucru. fisa centralizatoare. De regula. determinate anterior. Fisa corpurilor de proprietate contine: . feroviare. la incheierea lucrarilor de cadastru general intr-un teritoriu administrativ. Retele poligonometrice Sunt alcatuite din linii poligonale masurate cu precizie ridicata. Sub 14. dintre care unul se depune la consiliul local si 2 la Oficiul Judeteal de Cadastru si Publicitate imobiliare. Registrele cadastrale Dupa introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ. Documentele cadastrale se intocmesc o singura data pe suport de hartie. care nu necesita intervizibilitate intre puncte. partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta 6. registrul cadastral al proprietarilor 4. indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora 3. Documentele tehnice ale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelor din baza de date. aceste retele sunt formate din puncte de intersectii. un exemplar pentru arhiva proprie. topografice: retele de constructive). se utilizeaza in specila in zonele impadurite sau construite. desfasurate pe mai multi kilometri. unde realizarea unor retele de triangulatie este dificila. cailor de comunicatie – rutiere. care unesc intre ele punctele de triangulatie.

grupa. avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar). normativul ANCPI prevede inregistrarea urmatoarelor categorii de folosinta: arabil-A vii-V livezi-L pasuni-P fanete-F paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera-PD ape curgatoare-HR ape statatoare-HB cai de comunicare rutiera-DR cai ferate-CF curti si curti cu constructii-CC constructii-C terenuri neproductive si degradate-N Daca corpul de proprietate are mai multe parcele (parcela= portiune de teren componenta a unui corp de proprietate situat intr-un teritoriu administrativ. destinatie. sau se extinde fisa(se urmareste tabelul) -categoria de folosinta.se au in vedere urmatoarele destinatii ale terenurilor: terenuri cu destinatie agricola-TDA terenuri cu destinatie forestiera-TDF . parcelele se completeaza cu o fisa suplimentara.-datele de identificare a corpului de proprietate -codul SIRUTA -adresa -sectiunea de plan (nomenclatura) in care se afla corpul de proprietate -nr cadastral al corpului de proprietate A.este pt 4 parcele din cadrul bunului imobil. daca sunt mai mult de 4. date referitoare la teren -nr parcela. in drptul fiecareia se inregistreaza codul folosintei -cod.

y ale punctelor de contur. Ghena C3.C2. se au in vedere urmatoarele destinatii: constructii de locuinte-CLOC constructii administrative-CADM constructii financiar bancare-CFB constructii comerciale-CCOM constructii pentru cult-CCLT constructii pentru cultura-CCUL constructii pentru invatamant-CINV . cu C1. Locuinta.C1. -cod grupa destinatie: fiecare tip de cladire sau constructie trebuie incadrata intr-o grupa de destinatie care este codificate. poz 3) -suprafata construita la sol(mp): se refera la suprafata “desenata” pe sol de zidurile/structurile cladirii. poz 2. in cadrul corpului de proprietate (Atelier mecanic. -denumire: se exprima in cuvinte rolul/destinatia corpului de cladire. coordonate obtinute in urma masuratorilor topografice.locul unde se pot face mici adnotari pentru cazuri particulare de situatii Tabelul se incheie cu totalul suprafetelor B.se inregistreaza. Tabelul se incheie cu totalul suprafetei construite la sol. C2…. Se exprima in metri patrati (mp) si se inregistreaza in dreptul fiecarei pozitii din tabel . in dreptul fiecarei parcele din cadrul imobil.se inregistreaza zona in care se inregistreaza corpul de proprietate in raport de pozitia centrala catre periferia localitatii(suprafetele din localitati se impart in astfel de zone) -mentiuni.. se calculeaza din coordonatele x. suprafete rezultate din masuratorile efectuate pe teren (se calculeaza din coordonatele x.Date referitoare la constructii Se completeaza numai unde exista cladiri/constructii cu caracter permanent -numar corp cladire/constructie:fiecare corp de cladire sau constructie cu caracter permanent se noteaza in ordinea importantei. poz 1. iar in fisa se inregistreaza in aceeasi ordine.terenuri aflate permanent sub ape-TDH terenuri aflate in intravilan-TDI terenuri cu destinatii speciale-TDS In dreptul fiecarei parcele din cadrul bunului imobil se inregistreaza destinatia terenului -suprafete din masuratori. y ale punctelor de delimitare a bunului imobil ) -clasa de calitate.

ansambluri istorice-CMASI constructii turistice-CTUR constructii metrou-CMET constructii edilitare-CEDIL constructii anexe-CANEX constructii industriale si edilitare-CIE constructii administrative si sociale-CAS sub 15.act de vanzare-cumparare.constructii pentru sanatate-CSAN constructii si amenajari sportive-CSPO constructii pentru agrement-CAGR constructii sociale-CSOC constructii industriale-CIND constructii de monumente.urmat de numele si prenumele proprietarului decedat si calitatea ce ii confera acestuia vocatie .act de donatie etc .fara putina de confuzie .la persoana decedata pentru care nu sa facut succesiunea se inscrie <<decedat>>si la coloana <mentiuni >se inscriu datele de identificare ale actului de deces .sentinte judecatoresti definitive .pentru persoanele juridice se inregistreaza codul SIRUES .situatie frecventa in cazurile de preluare a unei mosteniri-in ex din anexa 9 sunt 3 coproprietari. .cu datete de identificare : titlul de proprietate . Intrebare 15 norme tehnice pentru introducerea cadastrului general:Date referitoare la proprietar : :sunt rezervate linii pt 4 proprietari ai unui corp de proprietate.societatii sau ce forma juridical este Domiciliu\Sediu proprietar : se inscrie adresa completa Cod numeric personal : codul numeric personal reprezinta modul de indentificare a unei persoane .Denumire proprietar : se inscriu numele proprietarilor pe linia care ii este rezervata –este cazul proprietarilor persoane fizice. In situatiile mai rare cand sunt mai multi de 4 coproprietari se extinde tabelul : Nume.certificate de mostenitor .cand exista mostenitori care nu au obtinut inca certificatul de mostenire se va inscrie numele detinatorului cu vocatie de mostenitor .Daca proprietarul sau coproprietarii sunt persoane juridice se inscriu numele\denumirea firmei .nr si data inregistrarii \eliberarii : se inregistreaza toate actele care atesta dreptul de proprietate .in aceeasi situatie de deces.adica codul sub care este inregistrata in registrul public de Comisia Nationala de Statistica Tipul actului de proprietate .

fara a se preciza si suprafata de teren ocupata de acestea in cadrul corpului de proprietate in aceasta situatie.domeniul privat al statului S .precum si unele observatii in acelasi scop . Un corp de propietate poate fi alcatuit dintr-o singura parcela sau mai multe. sub16. registrul cadastral al propietarilor.Exista situatii in care in act se precizeaza suprafata terenului. Numerotarea cadastrala se face separat pentu extravilan si intravilanul unui teritoriu administrativ. registre cadastreal: al parceleleor.categoriile de folosinta cu suprafete mai mici decat cele de mai sus se include in parcelele . daca au folosinte diferite.Suprafetele rezultate din masuratori pentru teren si constructie pot fi diferite de cele inregistrate in acte si se inregistreaza ca atare Modul de detinere teren \constructie :poate fi o detinere exclusive si se marcheaza cu un <X> atat la teren cat si la constructie . registrul corpurilor de propietate.domeniul public al statului N . Registrul cadastral al parcelelor contine situatia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de propietate din cuprinsul unui teritoriu administrativ si se intocmeste un raport pentru intravilan si extravilan. fisa centralizatoare a partidelorcadastrale pe propietarsi pe categorii de folosinta.poate fi o detinere exclusive la constructie . Se considera ca parcela distincta in cadrul unui bun imobilnumai suprafetele de teren care sunt mai mari de 150 mp in intavilan sau mai mari de 500mp in extravilan. Codul de indentificare al unui imobil. la cautarea in baza de datea cadastrului general este compus din codul SIRSUP ( se extrage din “Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale) codul extravilan sau intravilan reprezinta numarul cadastral al acestuia.care lamuresc diverse situatii particulare .se mentioneaza existenta unei constructii .domeniul public al unitatilor administrative teritoriale L . Date referitoare la teren.respective suprafata constructie .lipsa marimii suprafetei construite se marcheaza cu un <X> in coloana 8 . indexul alfabetic al propietarilor si domicilul acestora.asa cum se intampla cu proprietarii de apartamente din blocuri -se marcheaza cu <X> in dreptul constructiei pe coloana <exclusiv> si cu alt <X> in dreptul terenului pe coloana <indiviziune> Mentiuni : se inregistreaza unele acte auxiliare . Registrul cadastral al parcelelor este prevazut cu codul de inscriere a acestor date de indentificare. al propietarilor.proprietate private a pers juridice J .cladiri care se gasesc inregistrate in actele care atesta dreptul de proprietate .Cod grupa proprietate :se inregistreaza in dreptul fiecarui proprietar un cod literal care indica tipul de proprietate : -proprietate private a pers fizice F .domeniul privat al unitatilor administrative teritoriale A Suprafata din act: este vorba de suprafata terenului .

detinuta intr-un teritoriu administrativ. Un bun imobil este format din una sau mai multe parcele alipite. Astfel de fisese intocmesc la nivelul teritorilui administrativ comunal. o tarla poate avea una sau mai multe parcele alcatuite din categorii de folosinta diferite.adiacente ale aceluiasi proprietar.admin. in care sunt inscrisetoate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale bunurilor imobile atat in intravilan cat si in extravilan.numerotarea parcelelor in cadrul de proprietate se face cu cifre de la 1 la n. Indexul alfabetic al proprietarilor permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar in registrul cadastral al propietarilor. ape etc) care nu sufera modificari curente sau care cuprinde mai multe corpuri de proprietate alipite. paduri etc. unul sau mai multe corpuri de cladire/constructie cu una sau mai multe destinatii. criterii de numerotare cadastrala Diviziunile tehnice cadastrale acceptate sunt: Intravilan -sectorul cadastral :diviziune tehnica a teritoriului administrative. Acesta este documentul care face legatura intre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al proprietarilpor. Registrul corpurilor de propietate (bunuri imobile). Fisa se intocmeste pe tipuri de proprietate sau grupe de proprietari ai bunurilor imobile. care are un singur posesor. incepand cu categoria de folosinta curtii-constructii. delimitate de detalii lineare(cai de comunicatii. orasenesc sau municipal si pe total judet. Extravilan -trupul: suprafata de teren formata din una sau mai multe tarlale. Cadastr:div tehnice cadastrale ale terit. -tarlaua: este o suprsafata de tern marginita de drumuri.a unit teritor. constructiilor care pun la dispozitia autoritatilor publice. Sub17 numerotarea cadastr. care apartin aceluiasi proprietar. avand o sg categorie de folosinta sau apartinand unui singur proprietar. ape. Registrul cadastral al proprietarilor contine partide cadastrale ale fiecarui proprietar. In fisa centralizata se inscrie suprafata totala general pe fiecare grupa de destinatie a terenului. iar fiecarui corp de cladire/constructie I se atribuie un cod alcatuit din litera C urmata de un indice numeric de la 1la n. Se iau in vedere numai constructile cu caracter permanent. -parcela: portiune de teren component a unui corp de proprietate situate intr-un teritoriu administrative. -lotul: este o unitate teritoriala formata din una sau mai multe parcele si are o folosinta anume cu caracter special(zootehnice. cu unul sau mai multi posesori. Un corp de proprietate poate avea . Fisle centralizate ale partidelor cadastrale constituie documentele surse pentru intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind terenurilor.experimentale etc) . Date referitoare la constructii. urmate de simbolul categoriei de folosinta.

orasenesc sau municipal. situatii posibile in unele zone de munte cu unele proprietati risipite in extravilan. la fel se procedeaza si in cazul cand nu se poate face drumuirea clara intre intravilan si extravilan. diguri) se numeroteaza separate si primesc un sg nr cadastral pe toata lungimea lor Daca exista intretaieri se formeaza tronsoane ce se vor numerota individual. care sunt grupate pt extravila in tarlale iar pt intravilanin cvartale. In cazul in care se modifica configuratia parcelelor componenente ale unui bun imobil prin schimbarea categoriei de folosinta datorita comasarii.dr. bunurile imobile se numeroteaza in cadrul extravilanului. judetene care -digurile de aparare primesc un sg nr cadastral cu exceptia cazurilor in sunt incastrate in rembleul unei cai ferate -cand un drum de exploatere traverseaza mai multe proprietati el va primi numere cadastrale separate in cadrul fiecarei proprietati Parcelele cu o suprafata mai mica de 500mp in extravilan nu s numeroteaza si se incadreaza in suprafetele alaturate Daca la incheierea numerotarii se constata omiterea unor corpuri de propietate acestea vor primi numere in continuarea numerotarii in interiorul administrativ respectiv In cazul proprietatilor izolate care au fost incluse la delimitarea in suprafete intravilanelor. dezmemberarii. divizarii.Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrative communal.in aceste sens exista o ierarhizare a detaliilor liniare: -cai ferate intretaia de ape -drumuri nationale intretaiate de ape si cai ferate -drumuri judetene intretaiate de ape. drumuri nationale -drumuri comunale intretaiate de ape. aparitia numerelor cadastrale ori de categoriile de folosinta concrete in continuarea ultimului numar de parcela existent in cadrul corpului de proprietate . incepand cu 1 din NV spre SE In cadrul unui imobil. Unuitatea de baza in procesul de numerotare cadastrala o reprezinta corpurile de productie. se face separate pentru intravilan sau extravilan. numerele cadastrale ale parcelelor se modifica astfel: -comasare/dezmembrare:dispozitia nr cadastrale ale parcelelor a caror categorie de folosinta a fost incorporata/s-a desprins de corpul de proprietate -divizare/alipire schimbarea destinatiei.cai ferate. Pt numerotare sunt folosite cifre arabe.dr. nat. parcele component se numeroteaza tot cu cifre arabe la care se adauga simbolul categoriei de folosinta.canale. alipirii sau schimbarii destinatiei acestora.cai ferate. Corpurile de proprietate care sunt detalii liniare(ape curgatoare.

acestea vor primi coduri de identificare ‘3’ si ‘4’ .d. fara intoarceri nejustificate . - Numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale intr-o comuna – Se porneste numerotarea din partea de NV a teritoriului si se continua « serpuit ». Ultimele se numeroteaza intravilanele incapand cu sediul comunal si continuand cu satele din ce in ce mai indepartate de sediul comunal. la istoricul orpului e prop. la istoricul corpului de prop.. C3. in situatia in care teritoriul cuprinde mai multe intravilanuri (ex : o comuna cu mai multe sate). acre asigura legatura intre planul cadastral. se vor numerota si acestea cu cifre arabe de la 1 la n. registrele cadastrale si inregistrarile din cartea funciara. in continuarea altui nr atribuit la ultim numerotare cadastala Un nr cadastral vechi (care nu mai est alocat) nu se atribuie unui alt corp de propriette si va ramane inregistrat in baza de date a cadastrului. In cadrul corpului de proprietate daca aceste parcele cu categorii de folosinta diferite. Numerotarea parcelelor cu folosinte diferite in cadrul corpului de proprietate – . nr cadastrale din vechile carti funciare se inregistreaza in baza de date. acestea fiind atribuite la fiecare teritoriu administrativ in parte . urmate de simbolul categoriei de folosinta.respectiv. mergand catre E si S s. Sub 18 aspecte privind informatizarea cadastrului Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin cadrul SIRUTA extras din “Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale” publicat de Comisia Nationala pentru Statistica”. Numarul cadastral al bunului imobil este unul dintre identificarile de legatura logica este baza de date grafice sau baza de date alfanumerice in sistemul informatic al cadastrului . pe cat posibil cautand numai in ordinea crescatoare. se porneste cu sectorul 1 cu corpul de proprietate nr. C2. Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categorii de folosinta curti-constructii apartinatoare unui corp de proprietate lise va atribui litera ‘C’ urmat de indice de la 1 la n (ex : C1.In cazul in care un corp de proprietate sau parti ale unui corp de prop.). Isi schimba proprietarul.a.. Numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate si ale parcelelor componente care se trec pe schitele si planurile cadastrale analogice nu vor contine codul de identificarr si codul SIRSUP. fiecare parte va fi numerotata cu un nr cadastral .m. Numerotatea corpurilor de proprietate in cadrul sectoarelor cadstrale – Numeroatarea se face in cadrul fiecarui vector cadastral. incepand cu categoria de folosinta curti-constructii (Cc). tot din NV spre SE. Corpul de proprietate se individualizeaza prin numarul cadastral. Codul de identificare a unui corp de proprietate la cautarea in baza de date a cadastrului general este corpul din codul SIRSUP. codul de extravilan/intravilan si numarul cadastral al acestuia . 1 din NV spre SE si se continua cu sectorul 2. Codul de identificare in baza de date este ‘1’ pentru extravilan si ‘2’ pentru intravilan. cu continuitate de la un sector la altul.

canale. diguri. drumuri de exploatatie. ca parcele. diguri) se numeroteaza pe masura ce se intalnesc pe traseul de numerotare. in cadrul unui scetor considerat ca avand numarul zero. cai ferate drumuri clasate etc. Se numeroteaza separat.Detaliile (ape. respectandu-se criteriile de ierarhizare cu efecte de transonare (fiecare transon capata numar cadastral distinct). drumuri clasate. . Numerotarea cadastrala a detaliilor liniare – Detaliile liniare care reprezinta ape curgatoare. In intravilan numerotarea se face distinct fata de extravilan. cai ferate.