Sub 1.

Def, caracteristici, rolul si scopul, principalele discipline… Def :Cadastrul general este sistemul unitar de evident tehnica,economica si juridical prin care se realizeaza identificarea ,inregistrarea,reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate ,indifferent de destinatie si proprietar,de pe intreg teritoriu al tarii.(din regulamentul ONCGC). Cadastrul general este un system de evident ,o inentariere sistematica,din pct de vedere cantitativ,calitativ ,juridic a corpurilo de proprietate de pe tot teritoriul tarii ,pe folosinte si proprietari. Caracteristici: *caracter obiectiv *caracter unitar *caracter istoric *caracter dinamic *caracter general *poate beneficia de automatizare Rolul :-stabilirea proprietarilor si a corpurilor de proprietate si inscrierea lor in registrele cadastrale; -determinarea intinderii ,configuratiei si pozitiei corpurilor de proprietate,a destinatiei si a folosintei lui; -stabilirea categoriilor de terenuri dupa insusirile calitative si dupa amenajarile existente; -inventarierea terenurilor mecanizate si macanizabile,precum si inventarierea plantelor -bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate si dupa categoriile de folosinte agricole ,dupa caracteristicile lor productive; -identificarea tuturor resurselor funciare si intocmirea materialului documentar necesar scoaterii terenurilor din circuitul agricol; -inventarierea terenurilor degradate; Scopul : Sa puna la dispozitia celor interesati ,in orice moment,datele reale si complete asupra corpurilor de proprietate . Principalele discipline care concura la realizarea cadastrului general:geodezia ,fotogrametria,topografia,cartografia,tehnica calcului si programarea,organizarea teritoriului agricol. Pedologia,geomorfologia,dreptul funciar. Sub1A.Aspectele, functiile *aspectul cantitativ-se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei,configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si pe posesiuni si la determinarea constructiilor in functe de marimea suprafetelor de teren pe care ascesta sunt amplasate.de numarul de nivele ,precum si de posesorii lor. *aspectul calitativ realizeaza cunoasterea potentialului productiveal terenurilor,precum si a caracteristicilor calitative ale constructiilor. *aspectul judiciar se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor cu diferite destinatii si folosinte,la dreptul de proprietate funciara si la situatia judiciara a fondului funciar. Functiile cadastrului: *functia tehnica consta in realizarea urmatoarelor lucrari : -stabilirea ,marcarea in teritoriu -intentificarea si marcarea prin borne a perimetrelor construibile ale localitatilor si vetrelor satelor; -delimitarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul unui teritoriu administrative -efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datalor cadastrale; -intocmirea planurilor cadastrale; -numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor de pe un teritoriu administrativ; -calcului suprafetelor; -intretinerea cadastrului; * functia economica consta in efectuarea urm lucrari:

-incadrarea terenurilor agricole in clasa de calitate; -evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii si factorii care au provocat-o -evidenta terenurilor amenajate pentru lucrari de imbunatatiri funciare -evidentierea terenurilor care necesita lucrari de imbunatatire funciara; -evidentierea cladirilor dupa modelul de constructive,dotari cu instalatii ,confort ,etc *functia judiciara trebuie sa asigure identificarea corecta a posesorilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrale ,pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza proprietatea. Sub 2 cadastrul de specialitate, analitic, sintetic. Cadastrele de specialitate au ca obiect de studiu si evident terenurilor care au o destinatie economica bine definite . Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evident si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a corpurilor de proprietate specific unor domenii de activitate ,cu scopul administrarii lor rationale.Se disting urmatoarele : cadastrul agricol,cadastrul forestier ,cadastrul cailor ferate,cadastrul drumurilor ,cadastrul porturilor,aeroporturilor,apelor,fondului mobil si cadastrul retelelor edilitare. Cadastrul analitic:prezinta toate datele cantitative ,calitative si juridice care conduc la inventarierea tuturor corpurilor de proprietate ,continutul planurilor si al registrelor cadastrului analitic difera in functie de felul cadastrului ce se executa ,de scop si de ramura economica pe care o deserveste. Pentru cadastrul funciar general planul cadastral se executa pentru fiecare teritoriu comunal ,orasenesc si municipal la scari cuprinse intre 1:500 si 1:2000 pentru intravilan si 1:2000 si 1:5000 in extravilan. Cadastrul sintetic –realizarea ,centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari,prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare.Pentru cadastrul funciar general ,cadastrul sintetic la nivel communal, orasenesc si municipal este alcatuit din harti cadastrale de ansamblu care contin intreg teritoriul respectiv ,la scari variind intre 1:10000 si 1:25000. sub 3. Fondul funciar al Romaniei. def,cat de folosinta,cat de fol agricola Fondul funciar=totalitatea terenurilor de orice fel ,indiferent de destinatie ,de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. Categorii de folosinta Agricola: Arabil,Pasuni naturale (pasuni si fanete ),plantatii viticole ,plantatii pomicole. Categorii de folisinta neagricola :paduri si alte terenuri de vegetatie forestiera ,ape si stuf ,drumuri si cai ferate,curtii-constructii,neproductiv. Categorii de folosinta a terenurilor-Caracterizeaza codificarea din punct de vedere al destinatiei terenurilor in functie de scopul pentru care este utilizat(din regulamentul ANCPI). -O grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica,create in mod natural sau artificial. Categorii de folosinta agricola: -ARABIL :cuprinde terenurile care se arǎ annual sau la mai multi ani o data(2-6 ani),cand sunt cultivate cu plante agricole anuale ,respective perene.Subcategorii de arabil a)arabil –in care se incadreaza terenurile cultivate cu cereal,leguminoase pentru boabe,plante tehnice si industrial,palnte tehnice si industrial,plante medicinal si plante furajere,tot aici se mai incadreaza si :pasuni arate,arabil cu pomi razleti,arabil cu tufe si arbori izolati,arabil in vii paraginite. b)gradini de legume-se incadreaza terenurile din interiorul perimetrelor construibile sau din jurul acestora,cultivate cu legume. c)sere –se incadreaza terenurile destinate cultivarii cu legume si sunt protejate cu constructii permanente. d)solaria-se incadreaza terenurile destinat cultivarii cu legume si sunt protejate cu constructii provizorii. e)orezǎrii-se inacdreaza terenurile amenajate si irrigate pentru irigarea cultivarii de orez. f)capsunǎrii-se inacdreaza terenurile destinate cultivarii de capsuni.

B. -FANEATA-se inacdreaza terenurile inierbate sau intelenite .Subcategorii de pasuni: a)pasuni curate-terenuri acoperite cu vegetatie ierboasa.ori intelenit.natural sau artificial prin reinsamantari la 15-20 ani si acre se foloseste la pasunatul animalelor. jneapar etc).Subcategorii de faneata: a)faneata curate b)faneata cu pomi c)faneata impadurita d)faneata cu tufarisuri. -LIVADA:se incadreaza terenurilor plantate cu pomi fructiferi. -VIE:-se incadreaza terenurile cultivate cu vita -de –vie. b)vie hibrida-terenuri cultivate cu vite hibride(producatoare direct .zmeura. Subcategorii : a) apa – incadrata apelor teritoriale ale Romaniei din Marea Neagra .etc d)pepiniere pomicole e)plantatie de dud sub 4. d) rachitarii – terenuir pe care se planteaza rachita folosita la confectionarea diferitelor impletituri. a asezarilor umane.Subcategorii de vie: a)vie nobila –se incadreaza terenurile cultivate cu vite altoite. d)pasuni cu tufarisuri-pasuni invadate de vegetatie arbustica dispersata pe toata suprafata sau in pasuni isolate. c)plantatie de arbusti fructiferi-terenuri plantate cu coacaze.de pe care vegetatia se coseste pentru fan. a cailor de comunicatie. dar care dupa retragerea apelor nu sunt incadrabile in alta folosinta. b) perdele de protectie – sunt benzi ordonate de plantatie silvica.rezultate din incrucisati de specii). ienupar.Subcategorii de livada: a)livada pura –livada in care terenul dintre pomi se ara annual si se tine sub forma de ogor negru tot timpul anului. care indeplinesc un rol de protectie (a culturilor agricole. b)livada inierbata-terenul dintre pomi este inierbat natural sau artificial . poienile si arabilul aflat in administratie silvica se incadreaza in arabil. b)pasuni cu pomi-sunt pasuni pe care sunt plantati rar pomi in vederea stoparii produselor de eroziune a solului si de alunecare a terenului c)pasuni impadurite-pasuni ce contin si vedetatie forestiera. c)pepiniere viticole-terenuri destinate prooducerii materialului saditor viticol. precum si cele acoperite temporar.cu soiuri indigene sau nealtoite.-PASUNE-se inacdreaza terenurile inierbate sau intelenite. afin. pentru combaterea eroziunii solurilor etc). e) pepeniere silvice – terenuri destinate producerii materialului saditor de arbori si arbusti forestieri. c) tufarisuri – terenuir acoperite cu vegetatie arbustica (maces.25 ha. uneori silvo-pomicola. d)plantatii de hamei –terenuri cultivate cu hamei. a digurilor.natural sau artificial prin insamantari la 15-20 ani . indiferent de proprietar si cu o suprafata mai mare de 0. Categoria Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera – se incadreaza terenurile impadurite natural sau artificial. Subcategorii: a) padure – grupari de arbusti ce depasesc 2500mp. Categorii de folosinta neagricola: A. Categoria Terenuri cu ape si ape cu stuf – cuprinde toate ternuriloe acoperite permanent cu apa.

cu degradari artificiale. impreuna cu constructiile aferente. de pante de gradul de mecanizare si rezistenta la arta etc. gari. b) Terenuri amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare – curpinde terenuri care au fost . torenti – alunecari active de teren care sunt neproductive d) saraturi cu crusta – terenuri puternic saraturate. industriale. bolovnisuri. altele decat caile ferate. cu vegetatie specifica (trestie. c) rape. desecari etc. iazuri. cu eroziune de suprafata. cimitire. e) mocirle si smarcuri – excec de apa si uscaciune. nisipoase cu folosinta agro-silvica. curi. drumuri nationale.terenuri cu exces de apa. Drumuri si cai ferate: a) drumuri clasate – terenuri de cai de comunicatie terstra. dar afectate de diverse procese de degradare. Subcategorii: a) nisipuri zburatoare – suprafete ocupate de nisipuri mobile nefixate de vegetatie. ravene. sfaramicioasa. canalelor. legate de relief. locurile de parcare si stationare etc. autostrazi. de procesele de degradare de lucrarile de amenajare si ameliorare. terase. izvoarelor etc. schituri. g) ape cu stuf – se incadreaza terenurile cu ape statatoare. duble. aerodromuri. cu alunecari si prabusiri. Categoria Terenuri degradate si neproductive – cuprinde terenurile degradate si u procese excessive de degradare. elestee etc) e) lacuri de acumulare – terenuri acoperite de lacuri artificial f) canale – terenul ocupat cu canalele din sistemul de irigatii. C. c) strazi si ulite – drumuri din interiorul localitatilor. E. g) halde. papura). cu adancimi mici .terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industrial si exploatari miniere. c) balti si lacuri naturale – terenuri acoperite cu ape statatoare (lacuri. Se disting: . raurilor. balti. sunt neclasate si considerate continue d) cai ferate – incadreaza terenurile ocupate de caile ferate. Se deosebesc urmatoarele categorii de eterenuri: a) Terenuri degradate – sunt terenuri cu folosinta economica. diguri. care sunt lipsite practice de vegetatie. cu soluri acide. Categoriile de terenuri: Prin categoria de teren se intelege o grupare de terenuri cu aceleasi caracteristici tehnice. sub 5. cariere. elestee. f) gropile de imprumut si cariere – terenuri devenite neproductive prin decopertare si excavarea rocilor pentru diverse nevoi de constructii. cabane. bazine de acumulare etc) d) amenajari piscicole – ape statatoare amenajate pentru cresterea pestelui(iazuuri. hidrocentrale. pietrisuri. drumuri judetene. b) drumuri vicinale (de exploatare) – terenuri ocupate de drumuri de exploatare Agricole. parcuri etc. D. care formeaza la suprafata o crusta alba – galbuie. uzine. piete. delimitate pet ere si marcate prin borne tip CFR. saraturoase. turistice etc. triaje. pietrisuri – terenuri acoperite cu blocuri de stanci massive. Se disting: drumuri comunale. b) stancarii. se intalnesc cai ferate simple. amenajate sau nu. trotuarele. cu eroziune de adancime. terenuri de sport. Categoria Curti – constructii si alte ternuri – cuperinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii: cladiri. garlelor. ghioluri. fabric. silozuri.b) ape curagtoare – se inadreaza albiile minore ale fluviilor. cu stanci si pietre. care au latimi mai mari de 1m. inguste. paraurilor. bolovanisuri acoperite de vegetatie.

mecanizabile cu restrictii foarte mari (se fol tractoare senilate: panta 21-35%) .foarte greu mecanizabile – se fol tractoare speciale: pante intre 36-45% .terenuri irigate prin brazde. sau in perioadele dintre introducere si intretinerea acestuia.P1 . cu terase. intravilanul cuprinde perimetrul construibil.nemecanizabile – panta > 45% e) Terenuri incadrabile dupa rezistenta la arat – se incadreaza terenurile cu urmatoarele soluri: .11-15 % . irigate prin submersie. Limita intravilanului reprez detaliu topographic al planului cadastral si in interiorul ei se face numerotarea cadastrala si calculul ariilor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.pana la introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrative. impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii supra lor). Introducerea cadastrului general funciar Introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprez masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor technice ale cadastrului general: .cu panta intre 6-10% . Unitatile administrative-teritoriale In tara noastra unitatile administrative-teritoriale sunt: commune.amenajate pentru a putea trece la o folosinta superioara: Se disting: .P6 d) Terenuri mecanizabile si nemecanizabile – se incadreaza astfel: .Po .soluri cu rezistenta mijlocie – textura luto-nisipoasa .26.soluri cu rezistenta mare – textura luto-argiloasa . Se realizeaza prin cartea funciara (in cartea funciara se inscriu actele si faptele juridice referitoare la corpurile de proprietate din cuprinsul fiecarui teritoriu administrativ). Intravilanul teritoriului admnistrativ reprez partea din teritoriu.documentele tehnice realizate la introducerea cadastrului general repez documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. sau vatra de sat si terenurile cu constructii si instalatiile aferente zonelor functinale ale localitatii situate in afara perimetrului construibil sau al vetrei de sat (zona industrial si de depozitare.mecanizabile cu rescrictii minime: panta 6-10% .soluri cu rezistenta mica – cu terenuri nisipoase . cu lucrari de regularizare.mecanizabile fara restrictii : panta pana la 5% . . .P4 .cu panta de pana la 5% . irigate prin aspersiune.21-25% .P5 .35% . cu benzi inierbate.soluri cu rezistenta foarte mare – textura argiloasa sub 6.peste 35% .P3 . A. desecate neindiguite. desecate indiguite. orasul sau municipiul si judetul. publicitatea imobiliara (= sistem de inscriere in documente publice a corpurilor de proprietate. c) Terenuri in panta – dupa marimea pantei terenurile se inacdreaza in 7 categorii: . legal delimitate. Pe planul cadastral de baza se reprezinta atat limitele intravilanelor cat si limitele vetrelor de sate sau perimetrul construibil al oraselor.mecanizabile cu restrictii mari pentru tractoare pe roti (se executa mecanizat doar aratul si semanatul: panta 11-20%) . care este destinata construirii si habitatiei.20% . indiguite nedesecate. zona de circulatie si transporturi etc). zona spatiilor verzi si a amenajarilor sportive. cu lucrari fitoameliorative.16. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti (municipale) teritoriile se separa in intravilan si extravilan.P2 .

parcela – portiune de teren component a unui corp de proprietate situate intr-un teritoriu administrative. masoara terenul si se oficializeaza limitele teritoriului administrative continand punctele de frangere si traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine precum si limitele intravilanelor din repectivul teritoriu.hotare administrative – judetene.sunt acelea dintre doua categorii de folosinta care se intrepatrund – pt stabilirea lor sunt necesare documentatii si martori. apartinand aceluiasi proprietar. destinat de hotarul unitatii administrative si limitele intravilanelor localitatilor.Extravilanul teritoriului administrative este restul teritoriului. Atat intravilanul cat si extravilanul se impart in unitati teritoriale cadastrale: .planuri cadastrale vechi la 1:5000 sau 1:10 000 . delegatul OJCPI p. ape. . delimitate de detalii liniare (cai de comunicatie. sub 7.planurile cadastrale ale teritoriilor administrative vecine in care s-a introdus cadastrul. .hotare nationale – frontier de stat . comunale . unitatilor forestiere etc. In cadastru limitele care separa intravilanul de extravilan au o deosebita importanta. In plus aceste hotare sunt materializate/marcate pe teren si prin diverse tipuri de obiecte: tarusi de lemn. Se disting urmatoarele tipuri de hotare: .hotare ale unitatilor economice – delimiteaza teritoriile unitatilor industrial.informatii legate de hotarele teritoriului administrative avut in vedere (comuna.000 . . Documantatia necesara efectuarii delimitarii: Pentru corectituidine si simplificarea operatiunii de delimitare a hotarelor. a tipurilor de sol si a claselor de bonitare. canale.limite difuze. Delimitarea hotarelor de considera incheiate dupa intocmirea documentatiei legale de delimitare. Din punct de vedere al vizibilitatii se disting: . stalpi din lemn.documentele juridice existente. orasenesti.rocura urmatorul material documentar cartografic si juridic: -planuri topografice la scara 1:5000 sau 1:10. agricole de stat si particulare. Hotarul se defineste ca fiind linia despartitoare intre doua terenuri care formeaza unitati administrative distinct. Delimitarea cadastrala a teritoriului administrative reprez operatia de baza prin care se identifica. oras sau municipiu) . a categoriilor de terenuri etc.nu sunt vizibile la suprafata terenului. borne de piatra. intre doua unitati economice distinct. a categoriilor de folosinta. sau care separa doua proprietati funciare.sector cadastral – diviziune tehnica cadastrala a teritoriului administrative. A. municipale. magistrale etc).corp de proprietate – una sau mai multe parcele alipite. In general extravilanul este destinat exploatarii agricole si silvice.limite distincte. fiind necesare lucrari special pt stabilirea lor. . Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative Delimitare teritoriilor administrative este o operatiune tehnica si juridical care se executa inainte de introducerea cadastrului general in teritoriile administrative vizate. B.au conturul vizibil si se pot stabili cu precizie (natural sau artificiale) . diguri.harti topografice la 1:25 000 sau 1:50 000 . avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar. inclusive schitele de hotar . movile din pamant. Limite si hotare Limita se defineste ca fiind acea linie care determina configuratie sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale.limite discrete. care nu sufera modifucari curente si care cuprinde mai multe corpuri de proprietate alipite. a detaliilor liniare. de beton. Liniile de hotar pot fi naturale si artificiale.

dupa caz. ora si locul communicate. .B. Sub8 delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative:operatiuni tehnice generale de variatii de caz 1) Operatiunea de delimitare pe teren a liniei de hotar incepe. comisia de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. iar in procesul verbal si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cu aceasta. dintr-un pct de 3 sau mai multe hotare.cand o parte a hotarului tertoriului administrativ care se delimiteaza se afla la limita de judet. 2) Parcurgerea pe teren a traseului si stabilirea punctelor hotarului administrative precum si stabilirea punctelor de hotar care pot fi materializate. judetul vecin sau ai OJCPI vecin. 3) In cazul existentei unei delimitari facute anterior . respectiv OJCGC din judetul vecin despre operatiunea de delimitare.inaintea inceperii lucrarilor de delimitare. Pe segmentele de hotar comune la 2 terit. cu minimum 15 zile inainte data.vecin se scriu in paranteze. procedeaza la convocarea comisiei. nu se prezinta la termenul stabilit.adminstrative delimitate . cu numere noi. conform standardului. ora si locul de intalnire pt a proceda la operatiunea de delimitare. fara a se dubla numerele. delegatul OJCPI impreuna cu primarul. Comisia are urmatoarea componenta: primarii si secretarii primariilor administrative implicate in operatiunea de delimitare cadastrala.situat in partea de nord sauNV si se continua in sens orar. 6) Intocmirea dosarului de delimitare cadastrala si marcarea hotarelor administrative.in cazul in care aceasta lipseste stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei si se evidentiaza la fata locului pe hartiile si planurile topografice existente. Numerotarea punctelor de hotar incepe cu pctul 101 din punctul de intersectie a 3 sau mai multe hotare . Acestia sunt obligati sa-si trimita delegati membri ai comisiei. primariei din teritoriul administrativ vecin. vor informa in scris prefectului vecin. 5) Intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala a teritoriului si a delegatilor teritoriului administrative vecine. delimitarea hotarului se va face in lipsa acestora. Operatiuni preliminare de organizare a lucrarilor 1.primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica in scris cu aviz de confirmare. 2) In cazul in care unele segmente si puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari. care ae obligatia sa studieaze intreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala 2. 4) Executarea operatiunilor de tere si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar. Primaria teritoriului administrativ vecin este obligata sa –si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului 3. 4. 3) Materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafata si borne subterane. pe noua schita vor fi facute mentiunile in acest sens. la data. Primaria care isi delimiteaza teritoriul si OJCPI. se vor inlocui numere vechi ale pctlor de hotar.convocati prin grija OJCPI participa in mod obligatoriu la operatiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar si a punctelor care vor fi materializate. delegatul OJCPI. de regula. in cazul in care delegatii primariei de pe teritoriul vecin. numere vechi ale pctlor de hotar din terit. Reprezentantii executarii lucrarilor. Operatiunile de delimitare 1) Constituirea comisiei de delimitare si aprobarea componentei acesteia prin ordinal prefectului. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari.

de folosinta.municipiilor sau judetelor.albiile minore ale cursurilor de apa.4) Pentru toate pctle de hotar materializate(vechi si noi) se intocmesc schite de reperaj si descrieri topografice. caz in care proprietatea(de asemenea in regim public)apartine comunelor.arabile.comform prevederilor legale.fanete.situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale.care are elemente apropiate.pepinierele viticole.comune cu altceva).indifrent de titlurile pe baza carora sunt detinute.se inrudeste.ter.se uneste cu ceva . e. Se culeg date asupra terenurilor traversate de tronsoane liniilor de hotar (categ. Terenurile de orice fel.abrupturi.situri arheologice etc.cele pentru nevoile de aparare a tarii.se intelege titularii dreptului de proprietate.aeriene si navale.pasunile impadurite . se impart pe destinatii. sau de interes local. serele. oraselor.fac parte: ter. termice si de transport al energiei electrice si gazelor nat. viile livezile.. c.pomicole.amenajarile piscicole . au calitate de posesori ori detinatori legali.daca sunt cuprinse in amenajarile silvice. fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue(=care se leaga.rasadnitele. Terenurile din intravilan(TDI)-include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta . productie ori adm. d. Domeniul public poate fi de interes national. .persoane fizice sau juridice.pasuni. Terenuri cu destinatie agricola(cod TDA).din aceasta cat. cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivel maxim de saturatie .cele ocupate cu constructii agrozootehnice si imbunatatiri funciare.torenti. Terenurile cu destinatie speciala(TDS)-terenurile folosite pentru transporturile rutiere.impadurite si cele care servesc nevoile de cultura.plantatile.silvica. conform legislagiei in vigoare. Criteriile de impartire a terenurilor dupa destinatie. precum si rezervatiile si monumentele naturii.petroliera.terenurile cu exploatare miniera. caz in care proprietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului. Prin detinatori de terenuri.destinatia terenurilor si proprietarii)si se vor consemna in procesul verbal de delimitare.feroviare. Terenurile aflate permanent sub ape(TDH).drumurile tehnologice si de depozitare. bratele si caanalele din Delta Dunarii.cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice.ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului.solariile. Terenuri cu destinatie forestiera(TDF)-din aceasta cat fac parte:ter.care apartin persoanelor fizice si juridice.rape. b.terenuri cu veg forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice.destinate impaduririlor si cele neproductive – stancarii. Terenurile se impart dupa destinatie astfel: a. ai altor drepturi realea asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile.

sosele.5) Daca linia de hotar este si linia de frontiera a tarii.se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare. in mod obligatoriu.Cartografie si Cadastru. Coordonatelor punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetelor teritoriului administrativ. bornele se plaseaza la limita acestei categorii de folosinta in punctele in care linia de hotar intersecteaza suprafetele acestor categorii de folosinta.Daca hotarul traverseaza in linie dreapta o padure compacta. astfel incat acestea sa fie cuprinse in intregime in suprafata unui teritoriu administrativ. Punctele de intersectie ale hotarului cu ape curgatoare.Daca hotarul este format din talvegul unei ape curgatoare se borneaza numai punctele de intersectie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimiteaza. 10 . - 7) In cazurile in care punctele de schimbare a aliniamentelor sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate se afla in locuri improprii bornarii(balta.prin ANCPI. cai ferate.Fotogrametrie.care trebuie materializate cu borne.Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa. picheta si determina coordonatele punctelor care definesc respectiva linie. Linia de frontiera a tarii se avizeaza la Comandamentul National al Granicerilor.si cu lungimea de 70 cm.protejati cu movile de pamant. se determina coordinate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrative. In cazul apelor curgatoare interioare hotarul se stabileste pe talvegul firului apei. Punctele care se borneaza sunt: Pctle de intersectie a liniilor de hotar Unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseele hotarului. diguri.astfel incat sa permita la nevoie reconstrirea exacta a traseului hotarului . pe tronsonul de hotar. . iar in cazul albiilor secate. la lucrarile de delinitare se determina coordonatele punctelor intermediare care definesc acest traseu.coordonatele pctlor de hotar se preiau.. Daca firul apei are un traseu sinuos. In cazul traseelor frante ori sinuoase. indifferent de lungimea tronsonului. Subiectul 9 delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative: continuare variatii de caz 8 . o pasune..de la Institutul de Geodezie.prapastie)se vor planta in apropriere la borna martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar .cai ferate. 6) Cu ocazia parcurgerii terenului se va face desenarea starii marcajelor atat pentru vechile puncte de hotar cat si pentru noile puncte. canale.mai lungi de 3 km. punctele intermediare se materializeaza la intervalele de 200-1000 m cu stalpi de lemn protejati cu movile de pamant. 11 .Daca teritoriul administrative este marginit de drumuri. in aliniament. 9 .se planteaza la dist de 2 km. o faneata sau un lac. hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore. linia de hotar se stabileste pe una din laturile acesteia. Materializarea punctelor de hotar in cazul in care hotarul este fixat pe unul dintre detaliile liniare aliniate mai sus se face la limita zonei de protectie a respectivelor.iar pe cealalta se vor marca cu stalpi din lemn cu diametru de 10 cm.

primul numar este 1001 . 6.I. Pe fluvial Dunarea. Limitele intravilanelor indentificate si marcate pe teren se reprezinta atat pe schita generala a hotarelor .Materializarea hotarului administrative se realizeaza si se planteaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare cu respectarea caracteristicilor mentionate mai sus. Z ale punctelor de hotar se calculeaza cu sistemul de proiectie stereographic 1970 si in plan de referinta Marea Neagra 1975. Executarea operatiilor de teren si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor Pentru toate punctele se intocmesc schite de reperaj si descrieri topografice. Intocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului cu semnaturile comisiei Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan. santuri sau limite de categorii de folosinta. hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa la data masuratorilor.la Marea Neagra. precum si cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza incepand din partea de nord-vest a teritoriului. Constituirea comisiei de delimitare Comisia de delimitare a intravilanului este formata din primarul si secretarul primariei .12 . 2. Stabilirea pe teren a limitelor dintre intravilan si extravilan se face cu borne din beton.J. 5. se vor intocmi procese verbale de predare . delegate O. 13 . in functie de importanta fiecarui punct. 14 – Cand linia de hotar se desfasoara drept pe mai multi km se planteaza borne din km in km.C. Materializarea punctelor Punctele materializate pe limita intravilanului .pe raurile de frontiera a tarii si pe fluvial Dunarea. 15 . materializate. si delegatul Directiei Generale de Cadastru si Amenajare a Teritoriului. 4. Intocmirea dosarului de delimitare cadastrala Limitele dintre intravilan si extravilan se aleg pe detalii vizibile pe teren formate din garduri.P. 16 – Coordonatele X. Y. coordonatele punctelor de hotar se preiau de la ANCPI (prin institutul de Geodezie Fotogrametrie Cartografie si Cadastru). parcurgandu-se limita in sens orar. Precizia de determinare a coordonatelor este similara cu cea a punctelor din retelele geodezice de sprijin. Parcurgerea pe teren a limitei intravilanului conform planului urbanistic general aprobat si stabilirea punctelor care se vor materializa Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate sau cu borne preluate din standardele internationale avizate sau omologate de ANCPI. . punctele de hotar dintre cele 2 teritorii se stabilesc si se determina prin digitizarea la jumatatea latimii fluviului. pe portiuni in care ambele maluri se afla pe teritoriul Romaniei. Densitatea punctelor trebuie sa fie de minimum de 2 puncte/km 3. stalpi de lemn sau cu tarusi cu movile. Sub 10 Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative:Operatiunile de delimitare a intravilanelor 1. cat sip e planul topografic care se reambuleaza cu ocazia lucrarilor de cadastru funciar.

Deosebit de limita intravilanului se stabileste si se reprezinta pe planul cadastral si limitele vetrelor de sat sau a perimetrului construibil al orasului. canalele si digurile principale Perimetrele intravilanelor si dimensiunile lor Pozitiile si numerotarea punctelor de hotar materializate si a punctelor de 3 sau mai multe hotare Traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale Denumirile teritoriilor vecine Schitele segmentelor de hotar cuprind aceleasi elemente ca si schita generala a hotarelor. sau la alte scari. dupa caz OJCPI vecine Schita generala a hotarului administrativ insotita de o descriere a traseului hotarului se intruneste pe copii extrase dupa hartile cadastrale sau topografice la scarile 1:25000 sau 1:50000. Schita generala trebuie sa contina urmatoarele detalii: Reteaua principala de cai de comunicatii Reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare. in functie de marimea si forma hotarelor. stabilite anterior in comisiile de delimitare. Perimetrul construibil al orasului sau limitele vetrelor de sat se reprezinta pe planurile cadastrale prin linie plina de culoare rosie Sub11 Intocmirea documentatiei tehnice de delimitare La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului administrativ se intocmeste in vederea receptiei „dosarul de delimitare”care contine: a) Schita generala a hotarului si schitele segmentelor de hotar cuprinse intre 2 pcte de 3 sau mai multe hotare cu acordul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare. acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. b) Schitele de reperaj ale tuturor pctelor materalizate c) Inventar de coordonate pt toate pctele de hotar (materializate si nematerializate) d) Schita vizelor (schema directiilor masurate) e) Inventar de coordonate pt toate pctele pe suport magnetic (fisier ASC II) f) Suprafata teritoriala calculata din coordonatele tuturor pctelor de hotar g) Procesul verbal de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarui teritoriu administrativ vecin cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare h) Copii dupa scrisorile de incunostiintare trimise primariilor teritoriilor administrative vecine si. . putand fi chiar copii de pe acestea. la aceeasi scara. astfel ca in functie de marimea teritoriului.

Schema masuratorilor efectuate 7. Descrierea liniei de hotar (unghiul interior format de liniile de hotar in punctul respectiv.statiunilor experimentale.reteaua gen. Schita de reperaj si desenele topografice ale pctelor materializate. aplicate pe schita in drepul tronsonului de hotar.cu numerotarea punctelor. Pentru segmentele care constituie si hotare de judet se impune acordul scris al prefecturilor si OJCPI din cele 2 judete limitrofe purtand semnaturile si parafele prefectilor precum si semnaturile si parafele presedintilor consiliilor judetene.1:10000.pe suport magnetic 6. distanta dintre puncte).hidrografia. forma liniei de hotar.la o scara convenabila(1:5000. Schita generala a limitei intravilanului. De drumuri-strazi. directia liniei fata de N. Pentru aceste operatii se folosesc carnete speciale tip. sau prefecturilor 8. in care se inregistreaza: Numarul punctului si felul bornarii Schita cu amplasarea punctului bornat Descrierea locului unde este amplasat punctual.Descrierea punctelor si a liniilor de hotar.primarie si oficiul judetean. Schita cu segmentele de pe linia intravilanului la scara 1:2000. pentru portiunile de hotar cu teritoriile administrative vecine se intocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar(cu pozitiile si numerotarea punctelor de hotar).a comisiilor jud. categoria de folosinta pe care este amplasat si posesorul terenului. .de cooperatie agricola . 4. Copii dupa scrisorile de instiintare trimise Directie generale de urbanism si amenajare a teritoriului din cadrul primariilor si. Pentru fiecare intravilan se intocmeste un dosar de delimitare care trebuie sa contina: 1. Inventar de coordonate pt toate pct materializate. La fiecare primarie a teritoriilor vecine se transmite un dosar prin grija OJPCI cu schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv. pt cauzi speciale se recomanda detalierea la scari mai mari 2.precum si a terenurilor aflate in administrarea comunelor(oraselor) si a terenurilor fondului forestier.). 5. Suprafata intravilanului calculat din coordonatele pctelor de pe limita intravilanului Se procedeaza in cadrul (interiorul ) limitelor (hotarelor) comunale la stab hotarelor unitatilor agricole de stat . 3.1:15000).dupa caz. Dosarul de delimitare se intruneste in 3 exemplare cate unul pt OJPCI .cu numerotarea tuturor pctlor. Intervalul de coordonate pt toate pctele de pe limita intravilanului(materializate sau nemat.denumirea intravilanului.

Delimitarea se face cu un proces verbal de delimitare. ansamblu Planul cadastral de baza-contine datele ob.procedeaza la recunoasterea . ridicare Limitele si punctele de hotar pentru hotarul teritoriului administrative si pentru intravilanele componente. Reprezentarea analogical se face in sistem stereografic. la scarile enumerate. apelor. 1:500 -1:5000 si 1 :10000 -1:2000. daca dupa stabilriea acestor hotare nu se formuleaza obiectii si nu se deschid litigii cu posesorii terenurilor invecinate se trece la materializarea pe teren prin borne tip cadastral si brazde. limitele si numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor precum si ale constructiilor cu caracter permanent. acestea vor fi tratate ca un copr de proprietate Reteaua de drumuri Caile ferate Apele curgatoare cu sensul lor de curgere Apele statatoare Constructiile hidrotehnice Denumirile localitatilor. denumirile strazilor - . Continutul planului cadastral de baza: Punctele retelei geodezice de sprijin.indentificarea si stabilirea liniilor si pctelor de hotar. aceste hotare se reprezinta pe planul de ansamblu al teritoriului delimitat. de indesire. principalelor forme de relief. La introducerea cadastrului general pt un anumit teritoriu administrative. 1:1000. daca mai multe parcele alipite apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari in coproprietate sau indiviziune. padurilor.Delegatul cadastral impreuna cu reprezentantii primariei si ai unitatilor de productie in cauza si cu posesorii vecini ai acesteia. Sub 12 pl cadastral de baza. Scarile uzuale la care se exprima planul cadastral de baza in forma analogical sunt: -1:5000(ses pt extravilan/ 1:2000. Limitele si numerele cadatrale ale corpurilor de proprietate. precum si cele rezultate in urma operatiilor de intretinere a cadastrului general-acest plan contine elemente cadastrale de detaliu. 1:500 Planurile cadastrale de baza redactate in forma analogics. 1:1000. se intocmesc pe foi de plan cu dimensiunile cadrului interior de 50x50 cm avand in coltul de sud-vest valori kilometrice intregi. 1:1000 1 :500 -1:2000 in zonele de deal pt extravilan/ 1:2000.

Ridicarile topografice se leaga de reteaua de sprijin geodezica ale carei puncte au coordinate calculate in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in plan de referinta Marea Neagra 1975. • Reteaua geodezica de sprijin pentru introducerea sau intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrative este formata de totalitatea punctelor retelei geodezice de referinta. Scarile de intocmire a planului cadastral de ansamblu. statatoare. schema de dispunere si incadrare a foilor componente la sistemul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie stereografica din 1970 pentru planurile analogice. sub forma analogical sunt: 1:10000 pentru teritoriile la care planul cadastral de baza a fost intocmit la scara 1:2000 1:25000 daca planul cadastral de baza a fost intocmit la scara 1:5000 sau partial si 1:2000 Elementele de continut ale planului cadastral de ansamblu sunt: Denumirea teritoriului administrative Padurile si terenurile cu vegetatie forestiera Reteaua de sosele. Planul cadastral de ansamblu Se intocmeste pentru un teritoriu administrativ. diguri) Punctele care marcheaza hotarele administrative Limitele si denumirile intravilanelor Elemente de toponimie Puncte din reteaua geodezica de sprijin (planimetri si nivelment) Sub 13 Subiectul 13 . canale deschise. Forma analogica a planului cadastral va trebui sa fie realizata pe baza coordonatelor x. . modul de obtinere este acela de generalizare a planului cadastral de baza si reprezinta grafic intreaga suprafata a respectivului teritoriu administrativ.- Numerele postale ale imobilelor din intravilan Codul de indentificare pentru intravilan si extravilan si codul SIRSUP (codul de identificare al unitatii administrative teritoriale) Scara de reprezentare. drumuri. strazi. y ale punctelor de detaliu ale elementelor din teren de interes cadastral. sistemul de proiectie.METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR CADASTRALE DE BAZA Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitala. ulite si cai ferate Reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare. baraje. anul de intocmire. 2. coordinate calculate pe baza datelor culese in timpul ridicarilor topografice.

sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (GPS). intersectii. precum si al celor care defines corpurile de proprietate. Intersectia (inainte) Este o metoda de indesire a retelelor de triangulatie caracterizata prin stationarea a minimum 3 puncte vechi (de coord.Z) ale punctelor de pe scoarta terestra (si nu numai). X. prin intermediul unor trunghiuri ale caror varfuri sunt aceste puncte. Retrointersectia (intersectie inapoi) Este o metoda de indesire a retelelor de triangulatie. care constituie baza oricarei masuratori topografice. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie. al 3-lea pt variante de control a masuratorilor si calculelor – masurarea directiilor catre punctual nou si calculul analitic al coordonatelor. Densitatea retelei de ridicare se stabileste in raport cu scopul lucrarilor si scara de redactare a planurilor cadastrale. triangulatie – trilateratie. in care punctual nou este stationat masurandu-se directiile catre minim 4 puncte vechi ( 3 pt rezolvarea matematica si al 4-lea pt variante de control a masuratorilor si calculelor). Trilateratia Este o retea formata din figure geometrice in care s-au masurat numai laturile. Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct / 5 km² in extravilan si 1 punct / 1 km² in intravilan. trilateratie. In configuratia acestei noi retele trebuie sa fie incluse cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Retelele de ridicare se proiecteaza in asa fel incat sa asigure determinarea punctelor care delimiteaza teritoriul administrative si intravilanele. • • • Triangulatia 1 – Reteaua de triangulatie stabilita pe teren. retele de drumuiri poligonometrice. Ansamblul de operatii geodezice care au ca scop stabilirea foarte precisa a coordonatelor unui numar de puncte de pe teren. Y (in planul de proiectie) ale unei retele de puncte situate pe suprafata Pamantului. preciziile de determinare recomandand aceasta tehnologie moderna . (DEX) 2 – Metoda de determinare a coordonatelor B si L (pe elipsoidul de referinta) sau/si a coord. Tehnologia GPS (Sistem Global de Pozitionare) Pentru determinarea pozitiilor tridimensionale (X.Y. din care se obtin elementele (unghiulare) necesare calculului analytic al coordonatelor punctului nou.• Pentru a se realize densitatea de puncte pentru executarea lucrarilor de introducere sau intretinere a cadastrului general. retrointersectii. cu ajutorul masuratorilor satelitare. cunoscute) – 2 pentru rezolvarea strict matematica a intersectiei. se procedeaza la realizarea retelei geodezice de indesire si ridicare.

se intocmesc urmatoarele documente tehnice: 1. la incheierea lucrarilor de cadastru general intr-un teritoriu administrativ. care nu necesita intervizibilitate intre puncte. Documentele cadastrale se intocmesc o singura data pe suport de hartie. energetice etc). care unesc intre ele punctele de triangulatie. imobiliar – edilitar. retele nationale. dupa criteriile stabilite prin instructiunile tehnice de lucru. retele de indesire. De regula. feroviare. Retele poligonometrice Sunt alcatuite din linii poligonale masurate cu precizie ridicata.masuratorilor terestre. planul cadastral Fisele corpurilor de proprietate sunt documente care contin datele de intrare in baza de date a cadastrului general. determinate anterior. Documentele tehnice ale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelor din baza de date. cea mai utilizata aplicatie fiind realizarea retelelor (geodezice: retele primare – mondiale si continentale. unde realizarea unor retele de triangulatie este dificila. aceste inconveniente ale semnalelor inalte sunt ocolite prin tehnologia GPS. Sub 14. retrointersectii si drumuiri care se sprijina in determinarea lor pe puncte din reteaua geodezica. cum ar fi cadastrul (cadastrul agricol. fisa centralizatoare. cu inaltimi ajungand uneori la cativa zeci de metri). Retele de ridicare Au rolul de a asigura numarul de puncte necesare ridicarilor topografice. partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta 6. Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obtine prin interogarea bazei de date a cadastrului general. dar cu aplicabilitate si in alte domenii. aceste retele sunt formate din puncte de intersectii. Densitatea unei retele de ridicare se stabileste in raport cu scopul lucrarilor si scara de redactare a planurilor topografice sau cadastrale. registrele cadastrale se intocmesc in 3 exemplare. indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora 3. topografice: retele de constructive). registrul cadastral al proprietarilor 4. registrul corpurilor de proprietate 5. desfasurate pe mai multi kilometri. si un exemplar pt biroul de carte funciara. Fisa corpurilor de proprietate contine: . puncte aflate in imediata apropiere a detaliilor de ridicat. cailor de comunicatie – rutiere. un exemplar pentru arhiva proprie. dintre care unul se depune la consiliul local si 2 la Oficiul Judeteal de Cadastru si Publicitate imobiliare. Registrele cadastrale Dupa introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ. impunandu-se construirea unor semnale inalte (piramide cu mai multe poduri. se utilizeaza in specila in zonele impadurite sau construite. registrul cadastral al parcelelor 2.

grupa. avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar). destinatie.este pt 4 parcele din cadrul bunului imobil. daca sunt mai mult de 4. normativul ANCPI prevede inregistrarea urmatoarelor categorii de folosinta: arabil-A vii-V livezi-L pasuni-P fanete-F paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera-PD ape curgatoare-HR ape statatoare-HB cai de comunicare rutiera-DR cai ferate-CF curti si curti cu constructii-CC constructii-C terenuri neproductive si degradate-N Daca corpul de proprietate are mai multe parcele (parcela= portiune de teren componenta a unui corp de proprietate situat intr-un teritoriu administrativ. in drptul fiecareia se inregistreaza codul folosintei -cod. parcelele se completeaza cu o fisa suplimentara.se au in vedere urmatoarele destinatii ale terenurilor: terenuri cu destinatie agricola-TDA terenuri cu destinatie forestiera-TDF . sau se extinde fisa(se urmareste tabelul) -categoria de folosinta.-datele de identificare a corpului de proprietate -codul SIRUTA -adresa -sectiunea de plan (nomenclatura) in care se afla corpul de proprietate -nr cadastral al corpului de proprietate A. date referitoare la teren -nr parcela.

in dreptul fiecarei parcele din cadrul imobil. Locuinta. se calculeaza din coordonatele x. Ghena C3. poz 2. suprafete rezultate din masuratorile efectuate pe teren (se calculeaza din coordonatele x. Se exprima in metri patrati (mp) si se inregistreaza in dreptul fiecarei pozitii din tabel . iar in fisa se inregistreaza in aceeasi ordine..locul unde se pot face mici adnotari pentru cazuri particulare de situatii Tabelul se incheie cu totalul suprafetelor B.C2. C2….se inregistreaza zona in care se inregistreaza corpul de proprietate in raport de pozitia centrala catre periferia localitatii(suprafetele din localitati se impart in astfel de zone) -mentiuni. -denumire: se exprima in cuvinte rolul/destinatia corpului de cladire. in cadrul corpului de proprietate (Atelier mecanic. -cod grupa destinatie: fiecare tip de cladire sau constructie trebuie incadrata intr-o grupa de destinatie care este codificate. cu C1.terenuri aflate permanent sub ape-TDH terenuri aflate in intravilan-TDI terenuri cu destinatii speciale-TDS In dreptul fiecarei parcele din cadrul bunului imobil se inregistreaza destinatia terenului -suprafete din masuratori.se inregistreaza. y ale punctelor de delimitare a bunului imobil ) -clasa de calitate. poz 3) -suprafata construita la sol(mp): se refera la suprafata “desenata” pe sol de zidurile/structurile cladirii. coordonate obtinute in urma masuratorilor topografice.Date referitoare la constructii Se completeaza numai unde exista cladiri/constructii cu caracter permanent -numar corp cladire/constructie:fiecare corp de cladire sau constructie cu caracter permanent se noteaza in ordinea importantei. y ale punctelor de contur. se au in vedere urmatoarele destinatii: constructii de locuinte-CLOC constructii administrative-CADM constructii financiar bancare-CFB constructii comerciale-CCOM constructii pentru cult-CCLT constructii pentru cultura-CCUL constructii pentru invatamant-CINV .C1. Tabelul se incheie cu totalul suprafetei construite la sol. poz 1.

urmat de numele si prenumele proprietarului decedat si calitatea ce ii confera acestuia vocatie .act de donatie etc .Denumire proprietar : se inscriu numele proprietarilor pe linia care ii este rezervata –este cazul proprietarilor persoane fizice.situatie frecventa in cazurile de preluare a unei mosteniri-in ex din anexa 9 sunt 3 coproprietari.constructii pentru sanatate-CSAN constructii si amenajari sportive-CSPO constructii pentru agrement-CAGR constructii sociale-CSOC constructii industriale-CIND constructii de monumente.nr si data inregistrarii \eliberarii : se inregistreaza toate actele care atesta dreptul de proprietate .Daca proprietarul sau coproprietarii sunt persoane juridice se inscriu numele\denumirea firmei . Intrebare 15 norme tehnice pentru introducerea cadastrului general:Date referitoare la proprietar : :sunt rezervate linii pt 4 proprietari ai unui corp de proprietate.la persoana decedata pentru care nu sa facut succesiunea se inscrie <<decedat>>si la coloana <mentiuni >se inscriu datele de identificare ale actului de deces .certificate de mostenitor . .adica codul sub care este inregistrata in registrul public de Comisia Nationala de Statistica Tipul actului de proprietate .in aceeasi situatie de deces.cu datete de identificare : titlul de proprietate .act de vanzare-cumparare.cand exista mostenitori care nu au obtinut inca certificatul de mostenire se va inscrie numele detinatorului cu vocatie de mostenitor .sentinte judecatoresti definitive .societatii sau ce forma juridical este Domiciliu\Sediu proprietar : se inscrie adresa completa Cod numeric personal : codul numeric personal reprezinta modul de indentificare a unei persoane .fara putina de confuzie . In situatiile mai rare cand sunt mai multi de 4 coproprietari se extinde tabelul : Nume.pentru persoanele juridice se inregistreaza codul SIRUES . ansambluri istorice-CMASI constructii turistice-CTUR constructii metrou-CMET constructii edilitare-CEDIL constructii anexe-CANEX constructii industriale si edilitare-CIE constructii administrative si sociale-CAS sub 15.

al propietarilor. indexul alfabetic al propietarilor si domicilul acestora.Cod grupa proprietate :se inregistreaza in dreptul fiecarui proprietar un cod literal care indica tipul de proprietate : -proprietate private a pers fizice F . registrul corpurilor de propietate. Numerotarea cadastrala se face separat pentu extravilan si intravilanul unui teritoriu administrativ. Codul de indentificare al unui imobil. la cautarea in baza de datea cadastrului general este compus din codul SIRSUP ( se extrage din “Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale) codul extravilan sau intravilan reprezinta numarul cadastral al acestuia.asa cum se intampla cu proprietarii de apartamente din blocuri -se marcheaza cu <X> in dreptul constructiei pe coloana <exclusiv> si cu alt <X> in dreptul terenului pe coloana <indiviziune> Mentiuni : se inregistreaza unele acte auxiliare . sub16. daca au folosinte diferite. Un corp de propietate poate fi alcatuit dintr-o singura parcela sau mai multe.categoriile de folosinta cu suprafete mai mici decat cele de mai sus se include in parcelele .lipsa marimii suprafetei construite se marcheaza cu un <X> in coloana 8 . Date referitoare la teren.domeniul public al statului N . fisa centralizatoare a partidelorcadastrale pe propietarsi pe categorii de folosinta.domeniul public al unitatilor administrative teritoriale L . Registrul cadastral al parcelelor contine situatia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de propietate din cuprinsul unui teritoriu administrativ si se intocmeste un raport pentru intravilan si extravilan.Suprafetele rezultate din masuratori pentru teren si constructie pot fi diferite de cele inregistrate in acte si se inregistreaza ca atare Modul de detinere teren \constructie :poate fi o detinere exclusive si se marcheaza cu un <X> atat la teren cat si la constructie . registre cadastreal: al parceleleor.precum si unele observatii in acelasi scop .domeniul privat al unitatilor administrative teritoriale A Suprafata din act: este vorba de suprafata terenului .respective suprafata constructie .poate fi o detinere exclusive la constructie .care lamuresc diverse situatii particulare .fara a se preciza si suprafata de teren ocupata de acestea in cadrul corpului de proprietate in aceasta situatie.Exista situatii in care in act se precizeaza suprafata terenului. Se considera ca parcela distincta in cadrul unui bun imobilnumai suprafetele de teren care sunt mai mari de 150 mp in intavilan sau mai mari de 500mp in extravilan. Registrul cadastral al parcelelor este prevazut cu codul de inscriere a acestor date de indentificare.domeniul privat al statului S .cladiri care se gasesc inregistrate in actele care atesta dreptul de proprietate .proprietate private a pers juridice J . registrul cadastral al propietarilor.se mentioneaza existenta unei constructii .

In fisa centralizata se inscrie suprafata totala general pe fiecare grupa de destinatie a terenului. -lotul: este o unitate teritoriala formata din una sau mai multe parcele si are o folosinta anume cu caracter special(zootehnice. Indexul alfabetic al proprietarilor permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar in registrul cadastral al propietarilor. Registrul corpurilor de propietate (bunuri imobile). ape. in care sunt inscrisetoate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale bunurilor imobile atat in intravilan cat si in extravilan. care are un singur posesor. paduri etc. avand o sg categorie de folosinta sau apartinand unui singur proprietar. constructiilor care pun la dispozitia autoritatilor publice. Un corp de proprietate poate avea . ape etc) care nu sufera modificari curente sau care cuprinde mai multe corpuri de proprietate alipite. -parcela: portiune de teren component a unui corp de proprietate situate intr-un teritoriu administrative.admin. delimitate de detalii lineare(cai de comunicatii. cu unul sau mai multi posesori. Registrul cadastral al proprietarilor contine partide cadastrale ale fiecarui proprietar. Fisle centralizate ale partidelor cadastrale constituie documentele surse pentru intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind terenurilor. Extravilan -trupul: suprafata de teren formata din una sau mai multe tarlale.a unit teritor. Sub17 numerotarea cadastr. Cadastr:div tehnice cadastrale ale terit. iar fiecarui corp de cladire/constructie I se atribuie un cod alcatuit din litera C urmata de un indice numeric de la 1la n. Fisa se intocmeste pe tipuri de proprietate sau grupe de proprietari ai bunurilor imobile. care apartin aceluiasi proprietar. Se iau in vedere numai constructile cu caracter permanent. Acesta este documentul care face legatura intre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al proprietarilpor. unul sau mai multe corpuri de cladire/constructie cu una sau mai multe destinatii.adiacente ale aceluiasi proprietar. urmate de simbolul categoriei de folosinta.numerotarea parcelelor in cadrul de proprietate se face cu cifre de la 1 la n. incepand cu categoria de folosinta curtii-constructii. orasenesc sau municipal si pe total judet. Un bun imobil este format din una sau mai multe parcele alipite. o tarla poate avea una sau mai multe parcele alcatuite din categorii de folosinta diferite. Astfel de fisese intocmesc la nivelul teritorilui administrativ comunal. -tarlaua: este o suprsafata de tern marginita de drumuri.experimentale etc) . Date referitoare la constructii. criterii de numerotare cadastrala Diviziunile tehnice cadastrale acceptate sunt: Intravilan -sectorul cadastral :diviziune tehnica a teritoriului administrative. detinuta intr-un teritoriu administrativ.

canale. drumuri nationale -drumuri comunale intretaiate de ape. care sunt grupate pt extravila in tarlale iar pt intravilanin cvartale. la fel se procedeaza si in cazul cand nu se poate face drumuirea clara intre intravilan si extravilan. aparitia numerelor cadastrale ori de categoriile de folosinta concrete in continuarea ultimului numar de parcela existent in cadrul corpului de proprietate . alipirii sau schimbarii destinatiei acestora. diguri) se numeroteaza separate si primesc un sg nr cadastral pe toata lungimea lor Daca exista intretaieri se formeaza tronsoane ce se vor numerota individual. In cazul in care se modifica configuratia parcelelor componenente ale unui bun imobil prin schimbarea categoriei de folosinta datorita comasarii. dezmemberarii.Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrative communal. Unuitatea de baza in procesul de numerotare cadastrala o reprezinta corpurile de productie. incepand cu 1 din NV spre SE In cadrul unui imobil. Corpurile de proprietate care sunt detalii liniare(ape curgatoare. judetene care -digurile de aparare primesc un sg nr cadastral cu exceptia cazurilor in sunt incastrate in rembleul unei cai ferate -cand un drum de exploatere traverseaza mai multe proprietati el va primi numere cadastrale separate in cadrul fiecarei proprietati Parcelele cu o suprafata mai mica de 500mp in extravilan nu s numeroteaza si se incadreaza in suprafetele alaturate Daca la incheierea numerotarii se constata omiterea unor corpuri de propietate acestea vor primi numere in continuarea numerotarii in interiorul administrativ respectiv In cazul proprietatilor izolate care au fost incluse la delimitarea in suprafete intravilanelor. orasenesc sau municipal.dr. parcele component se numeroteaza tot cu cifre arabe la care se adauga simbolul categoriei de folosinta. divizarii.dr.cai ferate. Pt numerotare sunt folosite cifre arabe. numerele cadastrale ale parcelelor se modifica astfel: -comasare/dezmembrare:dispozitia nr cadastrale ale parcelelor a caror categorie de folosinta a fost incorporata/s-a desprins de corpul de proprietate -divizare/alipire schimbarea destinatiei. bunurile imobile se numeroteaza in cadrul extravilanului. se face separate pentru intravilan sau extravilan. nat. situatii posibile in unele zone de munte cu unele proprietati risipite in extravilan.cai ferate.in aceste sens exista o ierarhizare a detaliilor liniare: -cai ferate intretaia de ape -drumuri nationale intretaiate de ape si cai ferate -drumuri judetene intretaiate de ape.

cu continuitate de la un sector la altul.m. Isi schimba proprietarul.. registrele cadastrale si inregistrarile din cartea funciara. se vor numerota si acestea cu cifre arabe de la 1 la n. 1 din NV spre SE si se continua cu sectorul 2. - Numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale intr-o comuna – Se porneste numerotarea din partea de NV a teritoriului si se continua « serpuit ». C2. Ultimele se numeroteaza intravilanele incapand cu sediul comunal si continuand cu satele din ce in ce mai indepartate de sediul comunal. Numarul cadastral al bunului imobil este unul dintre identificarile de legatura logica este baza de date grafice sau baza de date alfanumerice in sistemul informatic al cadastrului . se porneste cu sectorul 1 cu corpul de proprietate nr. la istoricul orpului e prop.respectiv. Numerotarea parcelelor cu folosinte diferite in cadrul corpului de proprietate – . Codul de identificare a unui corp de proprietate la cautarea in baza de date a cadastrului general este corpul din codul SIRSUP. Numerotatea corpurilor de proprietate in cadrul sectoarelor cadstrale – Numeroatarea se face in cadrul fiecarui vector cadastral. urmate de simbolul categoriei de folosinta. fiecare parte va fi numerotata cu un nr cadastral . Sub 18 aspecte privind informatizarea cadastrului Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin cadrul SIRUTA extras din “Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale” publicat de Comisia Nationala pentru Statistica”. in continuarea altui nr atribuit la ultim numerotare cadastala Un nr cadastral vechi (care nu mai est alocat) nu se atribuie unui alt corp de propriette si va ramane inregistrat in baza de date a cadastrului. acestea vor primi coduri de identificare ‘3’ si ‘4’ . acestea fiind atribuite la fiecare teritoriu administrativ in parte . C3.. mergand catre E si S s. la istoricul corpului de prop. fara intoarceri nejustificate . Numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate si ale parcelelor componente care se trec pe schitele si planurile cadastrale analogice nu vor contine codul de identificarr si codul SIRSUP. In cadrul corpului de proprietate daca aceste parcele cu categorii de folosinta diferite. in situatia in care teritoriul cuprinde mai multe intravilanuri (ex : o comuna cu mai multe sate). Corpul de proprietate se individualizeaza prin numarul cadastral. tot din NV spre SE. nr cadastrale din vechile carti funciare se inregistreaza in baza de date. Codul de identificare in baza de date este ‘1’ pentru extravilan si ‘2’ pentru intravilan. incepand cu categoria de folosinta curti-constructii (Cc).a.In cazul in care un corp de proprietate sau parti ale unui corp de prop.d. codul de extravilan/intravilan si numarul cadastral al acestuia .). acre asigura legatura intre planul cadastral. Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categorii de folosinta curti-constructii apartinatoare unui corp de proprietate lise va atribui litera ‘C’ urmat de indice de la 1 la n (ex : C1. pe cat posibil cautand numai in ordinea crescatoare.

Detaliile (ape. respectandu-se criteriile de ierarhizare cu efecte de transonare (fiecare transon capata numar cadastral distinct). cai ferate. diguri) se numeroteaza pe masura ce se intalnesc pe traseul de numerotare. Se numeroteaza separat. cai ferate drumuri clasate etc. Numerotarea cadastrala a detaliilor liniare – Detaliile liniare care reprezinta ape curgatoare. in cadrul unui scetor considerat ca avand numarul zero. canale. . In intravilan numerotarea se face distinct fata de extravilan. drumuri de exploatatie. ca parcele. drumuri clasate. diguri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful