ACADEMIA SCIENTIARVM SOCIALIVM ET POLITICARVM DACOROMANA

INSTITVTVM HISTORICVM ET ARCHAELOGICVM NAPOCENSE

INSCRIPTIONES DACIAE ET SCYTHIAE MINORIS ANTIQVAE

edendas curaverunt

·D. M. PIPPIDI et I. I. RUSSU

SERIES PRIOR

INSCRIPTIONES DACIAE ROMANAE

V olumen III: Dacia Superior 3

PAHS MEDIA (I.D.R., III/3)

(ager inter Ulpiam Traianam, Miciam, Apulum, Alburnum Maiorem et flumen Crisium)

Collegit, commentariis indicibusque instruxit, Dacoromanice vert-it IOANNES I. RUSSU

adsumptis in operis societatem

'j-=- OC-T-A-V-I-A-N-O-F-L-O-C-A-, et VOLKERO WOLLMANN

IN AEDIBVS ACADEMIAE REIPVBLICAE SOCIALISTAE ROMANIAE BVCVRESTII • MCMLXXXIV

ACADEMIA DE $TIINTE SOCIALE $1 POLITICE INSTITUTUL DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE CLUJ-NAPOCA

INSCRIPTIlLE ANTICE DIN DACIA

$1 SCYTHIA j\:1INOR '-Bl-'bl-io-tec-a-M-u--ze-ul-ui-d al TRANSILV ANI

INV. 1> . ~ Cj 0

.------ - ~ .. ------ ... --

Colectie ingrijita de

D. M. PIPPIDI si I. I. RUSSU

SERIA PRIMA

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE

V olumul III: Dacia Superior 3

ZONA CENTRALA (I.D.R., III/3)

(teritoriul dintre Ulpia Traiana, Micia, Apulum, Alburnus Maior, V alea Crisului)

Adunate, insotite de comentarii si indiee, traduse de lOAN 1. RUSSU

in eolaborare eu

, OCT A VI AN FLOCA , si VOLKER WOLLMANN

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA BUCURE$TI • 1984

-,

La excerptarea Informattilor- epigraflce. 'din publicatit; pina in anul 1971, au mai col aborat prof. dr. doc. N. Laseu,. dr. 0:. ;Pro~se;i dr, E. ChlrIla st dr. N. Gl,dea.

CONSPECTVS VOLVMINIS III/3 CUPRINSUL VOL UMUL UI 1II/3

PRAEFATIO PRECUVtNTARE

7

THESAVRVS INSCRIPTIONVM .

REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC

14

I. Tara Hategului pinli la Streiu 14. II. Reea (jud. Hunedoara) 14. III. Sintamaria-Orlea 15. IV. Slilaliu Superior 17. V. Lupeni 18. VI. Strei 18. VII. AQUAE (Calan) 20. VIII. Streisingeorgiu (oras Calan) 28. IX. Sincrai 30. X. StreiSlice I 31. XI. Va1ea Singeorgiului 33. XII. Sintamaria de Piatrs 38. XIII. Bacia 40. XIV. Sliulel?ti (oral? Deva) 40. XV. Cristur (ora!j Deva) 41. XVI. Pestisu Mare 42. XVII. Pestisu Mic (de Sus) 43. XVIII. Valea Nandru1ui 45. XIX. Mlinerau 46. XX. Hunedoara (municipiu) 47. XXI. Teliucu Inferior (municipiu Hunedoara) 48. XXII. Deva (municipiu) 50. XXII A. Bejan (municipiu Deva) 52. XXIII. Cirjiti (municipiu Deva) 53. XXIV. Lesnic (muuicipiu Deva) 54. XXV. MICIA (Vetel, municipiu Deva) 55. XXVI. $oimu~ (municipiu Deva) 206. XXVII. Uroiu (PETRIS?) 207. XXVIII. GERMISARA (Cigmau-Geoagiu) 211. XXVIIIA. GERMISARA - Cigmau 212. XXVIIIB. GERMISARA - Geoagiu 227. XXIX. Orastie 253. XXX. Beriu 254. XXXI. Orastioara de Sus 255. XXXII. ZER:vnZEGETUSA (SARMIZEGETUSA REGIA) Oradistea de Munte. 265. XXXIII. "Sub Cununi" (Gradi~tea de Munte) 274. XXXIIIA. Romos 277. XXXIV. $ibot 277. XXXV. Cioara (Sali~te, judo Alba) 278. XXXVI. BLANDIANA (Cirua) 279. XXXVII. AMPELUM (Zlatna) 280. XXXVIII. ALBURNUS MAIOR (Rosia Montana) 374. XXXVIIIA. Bucium Sasa (Botes - Corabia, necropola) 422. XXXIX. Zona auriferli Brad - Baia de Cri~ (jud. Hunedoara) 425. XXXX. Ruda - Barza si Muncelul-Brad (necropola minerilor) 426.

COMPARATIO NVMERORV.;lI TABEL DE CONCORDANTE .

435

ABREVIATIONIjS ET LITTERATURA EPIGRAPHICA ABREVIERI $1 BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . .

441

INDICES .

450

Res, vocabula, nomina propria aevi antiqui . Materii, cuvinte, uume proprii antice . . . Nomina propria medii aevi et recentioris aetatis . Nume proprii medievale fii moderne .

A. Urbes, pagi, regiones, flumina Localit1iV, regiuni, tari, riuri

465

465

465

B. AUctores, viri docti, aniiquitatum. cultores Autori, cercetatori, anticari . . . . . .

466

I

PRAEFATIO PRECUviNTARE

Volumele precedente ale culegerii epigrafice integrale a Daciei romane (I.D.R.) au dovedit cu prisosinta, odata in plus, valoarea istorica exceptionala - de multa vreme recunoscuta si admisa, uneori insa mai mult in mod generic in trecut -, importanta de prim-rang ce revine acestei categorii de documente, in felul ~i stilul cum am inteles sa Ie prezentam sub toate· aspectele continutul ~i calitatile lor: filologic-epigrafic (texte latine in majoritate covirsitoare, citeva grecesti ~i mult mai putine syropalmyrene), paleografic, arheologic-artistic, arhitectonic, social-economic etc. Numai in aceasta forma diversificata pot ele sa fie cunoscute ~i utilizate in mod plenar, oferind mijloacele pentru cunoasterea structurilor ~ dezvoltarii societatii antice in perioada romana pe teritoriul tarn noastre. Este 0 situatie obiectiva, chiar cu semnificatie absoluta, sintetizata cu 5 ani in urma astfel: "Insemnatatea fundamental a a materialului epigrafic pentru cunoasterea antichitatii greco-romane in general, a Daciei romane in special este de multa vreme cunoscuta si apreciata in istoriografia moderna, iar in ultimele decenii, sporind substantial sub raportul cantitatii si mai ales al calitatii documentare, epigrafele au trecut pe primul plan al cercetarii stiintifice din Romania. Cu tot caracterul lor fragrnentar si, in mod firesc, discontinuu, inscriptiile antice (putine dintre ele intregi, majoritatea mutilate si risipite, cu echivocuri in continut si apartenenta) deterrnina intregul cadru, continutul l7i concluziile-teze ale istoriografiei moderne privind Dacia, triai ales in perioada romana : fara materialul epigrafic grecoroman s-ar cunoaste foarte putin sau aproape nimic din structurile socialetnice, economice ;;i organizatorice ale provinciilor imperiului si mai ales ale Daciei, cu dezvoltarea societatii antice in teritoriile din stinga Dunarii Inferioare, ale demografiei, culturii ;;i intensei activitati social-economice in aceste zone traco-dace de romanizare. Munca de colectare si studiere comparativ-critica ne-au evidentiat faptul ca documentatia pentru Dacia antica ~i teritoriile adiacente consta in principal - dad nu in exclusivitate - din inscriptii (lapidare, tegulare etc.), majoritatea insa lacunare ori deficiente, pe care, oricum, stiinta istoriografica nu poate sa le ignore sau sa caute a le depasi ori elimina in vreun fel oarecare inainte de a Ie fi valorificat plenar pina la totala epuizare, ca singura baza pozitiva si autentica a documentarii. Pentru anumite perioade ljii zone, inscriptiile constituie «materia primasexclusiva a document alii ~i cercetarii istoriografice moderne, recunoscindu-le ins a (in chip firese l7i necesar) limitele ~ servitutile, lacunele inerente, dar ljii caracterul prioritar ce au aceste in-

8

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, [Il13

scrisuri in ierarhia surselor documentare, data fiind lipsa ori lacunele textelor literare-istorice mai explicite si circumstantiate" (Transilv 1979 4 p. 15). ' ,.~, ,',', , " ,

in conti nuare :;;i in acelasi sens, cste colcctat, regrupat si infatisat in prezenta "f.a~c1cula". (I:D.R."III/~) materialul epigrafic din partea central a a Daciei Supcrioarc : zona cuprinsa intre Ulpia Traiana Sarmizegetllsa (I.D.R., III/2) - Micia - Apulum - Alburnus Maior - Valea Crisului Alb (bnz.inul aurifer Brad), adica Tara Hategului cu Valea Streiului, Vale a . Ce:-uC'i, :Y~.me~ul n:ijloci~l hU1!edorean, Valea Oradistii (Orastiei), Ampoiu ~1 Muntii Apuseni ; deci tot judetul Hunedoara si vestul judetului Alba. Nu este de fapt acesta un teritoriu unitar geografic, economic sau organizatoric-administrativ roman sau medic-modern, ci apare ca 0 zona "decupata" in chip conventional intre limitele indicate de punctele vestice de linga Miciaj Vetel) ~i teritoriul aurifcr a1 Bradului pina la Alburnus si Valea Ariesului, 1a vest de oTinie ma,rpita,prin meridianul 23°3{)', in apropiere de Apulum (Alba Iul1aj ;"partil'e urmat()are vor cuprindemateriah:l . 1~ est. de meridianul a;nilltit:; vol. '. UIf4. Apu~um, UIIS estul DaC1Cl Superioare j: vol. IV Dacia Porolissensis (adica tentoriul 1a nord de

Arie~ si de Mures)." ' ,

In teritoriul cuprins de I.D.R., lII/3, CSt peste tot.In Dacia si in alte parti ale fostului Irnperiu roman, aparitia si cunoa~terea materiaIe"lor epigrafice iesite la lumina zilei s-au f acut in.,« ta p e, an de an si veac de veac, sernnalarea lor, fiind peste tot in, Iunctie de consemnarea in s c r i s, ori de grija aratata de vreun localnic sau dilator erudit si pasionat de antichitati, de a le transcrie ori a le pune .la adapost, a le salva de dis~rugerc, pastrindu-le pentru viitorime. Dar majoritatea pieselor iesite 1a ivealam veacurile XIV -XIX (fie copiate, fie neglijate de multi carturari contemporani) au disparut total ori partial, s-au degradat si corodat in anii si veacurile care le-an scos 1a lumina zi1ei din stratul 'arheologic al s~o~rtei terestre; de aici principala dificultate .pentru epigrafistul de azi hps;tt de originalele Inpiatra si abia dispunindde uncle transcrieri saracacioase. cu lacune si eroriy.uneori total degradate, ce dau multa bataie de cap analistului arheolog-epigrafistvcaci foarte putine epigrafe cunoscute in s:c~lele. ~VI-XVII si chiarmai tirziu au avut sansa de a fi rezistat pma aZI m vreo colectie ori monument-cladire istorica (biserici, castele, conace.etc.), spre a nu fi.utilizate in constructii ori drumuri si pavaje, unde s-au pierdut definitiv texte de valoare documentara unica. Degradari si p~erderi ori rataciri ,S-q_U produs ~il prin deplasarea unor colectionari ~i piese pe 1a conace din diverse sate, mutarea muzeelor din local in local neglijenta unor colectionari sau a. erezilor si risipirea colectiilor, muzeale

chiar m orase etc, "

in ase~enea' im~rejurari vitre~epentru .majoritatea monumente10r arheologice ~i epigrafice, 1'Omane, a iUf;liferentei~i ignorarii endemice din par1;ea vechilor oficialitati, a;>;idificultatea principala in m.1nca laelaborarea unel c:ulegeri-corpus -de. inscriptii ' (mai ales din Dacia 1a granita Jostului Impe~lU roman). C(;msta. tocmai in identificarea materialului insu~i (nu numa1 a textulU1, C1 a.pleselar in ansamblu, sub toate aspectele :;;i detaJ.iile sculptura1e, grafice, arheologice), in unnaamintitelor pierderi, degradari, c<_>roziuni cau;>;ate de factori diferiti, in. :conditii,obi.ectivecu totul, nepriellllcein trecutul indepartat sau ' ceva mal.: apllO.p~a1J,. de zile1e noastre. De

PRECUVINTARE

9

aceea; este necesarIn acest contextssafie relevat si subliniat marelernerit ': conditio.nat, limitat :;;i rela~iv ~n5a -:-' ceo revirie unor-persoane private din veacun1e XVIII - XIX ~l puma' jumatate a: secolului a1 XX-lea in actiun~a de s a l .. v a. r e (chia:r vre~~lnic~) a p!es.elor ep.igrafice, i~ original, sau pnn fotografii on desene si facsimile cit mal fidele Sl exacte (in masura i,:g.aduita de starea pastrarii .textelor si de competenta "copi~tilor" respecrivi), .cum se putea astepta dlU par~ea.un<_>r amatori si colectionari la care entuzlasm~l §l dragost~a pe~tru ~nttc~lltatl nu .erau egalate de cunoasterea com.p~t.~nta a. mate~lalulU1 .eplgra~lc .. Acesti oameni - mai mult prin sacnf1cll p~cu1l1are :;;1 <_>steneh admirabile -. au a.chizitionat inscriptii si alte matenale arheologice romane, le-au copiat on publicat le-au pus Ia adapost si la dispozitia cercetatorilor de specialitate, le-au donat sau cedat m1_lzeelor publice con~rib~i~d in ~arga masura ~a salvgardarea patrimoniu- 1U1 documentar al istoriei antice a Romaniei (d. ActaMN, XII 1975, p. 19I-.I9?" "Precursorii muz~og~afiei stiintifice : colectionarii de materiale a:he~logl~e. ' . ~.I. ~ussu~ .. Majoritatea acestor vrednici pioneri auxiliari at ep1graft~1 .:;;1 istoriografiei noas~re antice au fost mentionati in "istoricul" general privind "Ins~mnatatea :;;~ dezvoltarea epigrafiei in Dacia" (I.D.R., I, p. 33-63), sau din zone mal restrinse ale provinciei : Banat (I.D.R., lII/.I! p: 19-~9), 1!lpia Traiana (I.D.R., IU/2, p. 7-25) ; dintre anticarii aux1ha~1 ment1<_>naY1. acolo, foarte multi au merite deopotriva pentru zona ce~trala a provlIlcl.e1 (I.D.R., IU/3) ; aic~ toti cei care au muncit si contribuit .la sal-:area. 91 ~esvoltarea fondului documentar al fiecarei localitati vor ~l, mentlOna1-1 Ja fte~ar~ ~iesa eI;>i~r~fica in parte :;;i. la istoricul :;;i topografia arheologica a fiecarei localitati cu nume antic sau numai medieval-m odern (I - XXXX).

Cu privire la "volumul" pieselor epigrafice din culegerea noastra este necesar a r~~eta absolut obiectiv ca - precum apare firesc :;;i bine cuno~cu~, s~bhllla.t ~ereu - nu peste tot ea poate sa fie completa, data Hind o~l~cbv ,lmpos1bl~lt~tea d~ a wcuprinde toate inscriptiile 10calitatilor,:;;i 1l1C~ totalul. ce~or le:;;lt~ la ivealasi eventual vazute si semnalate in cursul ul!lmelor ClUC1 veacun; pe de alta parte este 1a fel stiut camulte piese on fraf?m:nte zac inca. ascunse in cladiri si in, ruinele din scoarta Tend, sub . g~l1, m :uarea .?-r~n:.a arh:~logica :=t antichitatii, de unde vor iesi 18. lumina pe masura largirii lucranlor agricole (araturile mai adinci cu tractorul), ~e c~nstruct.ii industriale si gospodaresti, de sondaje :;;i sapaturi arhe<_>logl~e. slst~mattce etc. Spre a remedia macar partial Iacunele cauzate ee d1sI;>antla pleselo~ epigrafice .prin indiferenta :;;i neglijenta deceniilor ~i

ea~unlor trecute, :;;1 a putea fi apropiat volumul numeric al pieselor de realitatea pe care nu 0 putem cuncaste, nici determina ori evalua in chip rea~lst, vor fi avute in vedere, sub raport cifric pur statistic un numar de inscriptii (abia semnalate de unii rnartori oculari) ce erau de' fapt texte ;omane ,pc lespezi-blocuri intregi ori fragmentate, dar care au disparut m. comertul de anticbitati, au fost zidite in fundatii sau interior de ziduri ~m .spa:te :;;i degradate, 'disparute In vreun fel sa{l altul. Dcci unde exist~ Indl(:atta rozitiva asupra unor asemenea materiale ele vor fi considerate ca .pl~~e autentice :;;i sigur romane, Hind in conseci~ta numerotate ca inscnpt11 existente in original ori in hanscrieri din ultime1e dnd veacuri Astfel, ca toat.e c~~g~il: epigr~fice. din teritoriile foste provincii romane, . prezenta "fasclcula ramme - m cluda tuturor eforturilor noastre de hei

10

INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, ,lul3

decenii ~i cu tot sprijinul multor prieteni ~i auxiliari - 0 culegere partiala, aproape un simplu serial de "e~antioane" epigrafice al pieselorce nu au disparut cu totul din cimpul documentatiei incepind din veacul al XV-lea. Este oricum un corpus zonal care poate sa ofere 0 imagine realista aceea ce a fost la timpul sau ansamblul materialului seris pe monumente sau piese rnai modeste, imprimat pe lut ~i incizat pe metal, de continut foarte variat :;;i bogat al societatii provinciale daco-romane, din veacurile II-III e.n, Ele permit a cunoaste (chiar in starea lor fragmentara de acum) institutiile si unitat~e militare, .formele s?<:ill;l-ecOl:~omice. structurile ~n:)Vi~ciale. i~ linii man, persoane ~l personalitati, deClO parte a populatiei ~l stratificare a ei; totodata, procesul de productie 9icirculatie a bunurilor si oamenilor, a ideilor, dezvoltarea societatii, a culturii si a romanismului provincial. La intelegerea mai ampla si corecta a acestuia va contribui si imensul material arheologic nescris, eel gliptic, numismatic etc.

Metoda si criteriile in dispunerea si valorificarea materialelor epigrafice sint cele indicate in amanunte si aplicate in I.D.R., IIIll (1977. Banatul roman), care - spre deosebire de I.D.R., III/2, 1980, Ulpia Traiana Sarmizegetusa - a cuprins un t e r ito r i u mai vast, trebuind deci sa tina seama in primul rind de factorul topografic: fiecare localitate, sat ori punct izolat chiar din cuprinsul vreunei unitati administrative me dievale-moderne, sau din notiunea territorium de municipalitate daco-romana (I.D.R., III/I, p. 8-10); pentru cine nu ar avea la indemina a~est fascicul, sint rezurnatc criteriile expuse acolo. Spre a simplifica gruparea topografica si tematica a materialului la localitatile antice mai mari, totodata a facilita incadrarea si "regasirea" (prin indicele al£abetic) a tuturor elementelor documentare, a cuvintelor si notiunilor, a numelor proprii antice si moderne, inscriptiile au fost ordonate dupa doua indicative distincte :

a) fiecare 10 cal ita t e sau loc izolat (adica punet topograficepigrafic si poate arheologic) cu descoperiri de inscriptii (chiar mici, fragmente ori material tegular) prirneste un numar de ordine roman (I pina la XXXX) ce constituie un fel de prefix sau "cod", in ordinea topograf~ca adoptata, in aparenta conventional dinspre sud si vest catre nord ¥ est (in general dupa vai :;;i caile de comunicatie}: in introducere-istoric ~de ~mensiuni variabile) la localitatea si punctul respectiv se prezinta datele lSto!lC?-arheologice, descoperirile, bibliografia, autorii, anticarii-colection:u:- din partea locului, urmati de epigrafistii specializati care au muncit aici aducind valoroase contributii la cunoasterea si pastrarea patrimoniului documen~ar epigrafic si arheologic al punetului sau zonei respective;

. b) fiecare pie s a epigrafica lapidara, care de regula estc unicat, pnmeste un numar arab (1-440), sub care este grupat tot ce tine de ea ¥ a putut fi identificat privind materialul respectiv si bibliografia, uneori - la citeva piese celebre - enorma, pe cit se poate integral a, iar daca nu este exhaustiva nu omite nimic din ce era esential ; comentariile necesare ;;i posibile pentru intelegerea completa a tuturo; elementdor din cuprinsul documentar a1 textului epigrafic si al semnificatiei locale sau mai largi a piesei respective sint reduse in chip firesc prin indicarea bib1iografiei din volumele precedente (I.D.R., I, III/I, III/2).

Potrivit naturii :;;i cantitjitii rnaterialului epigra£ic din zona centrala a Daciei Superioare (f.D.R., III/3, dintre Ulpia Traiana;;i Alburnus Maior-

PRECUV!NTARE

11

Ro~ia Abrudu1ui), e1 este grupat la fiecare localitate sau punct arheologic (1 - XXXX) dupa traditionalul criteriu t e mat i e [destinatie, continut) in inscriptii puse pe:

- c 1 a d i r i sau lucrari de caracter obstesc (inclusiv temple, miliare-pietre kilometrice etc.);

- monumente 0 nor are pentru imparati ~i cas a imperiala, magistrati ~i comandanti militari, patroni, fruntasi ai societatii locale, alte

persoane; .

texte v 0 t 1 V e (religioase, of rand e) ;

e pit a fur i (lespezi, altare pe morminte, chiar cenotafuri);

piese litice de caracter ned e t e r min a t, fragmente nesigure

ori de provenienta neclarificata :

- material t e g u I a r [caramizi, tigle, olane) purtind un text imprimat sau stampila (a unei formatii militare, sau a vreunui mester particular, officina), ori incizat-zgiriat ; vase (ce pot fi considerate' de fabricatie local a, din provincie, nu din import), graffiti ori alt material pe lut sau pe metal etc. (numite global ell termenul roman instrumentum). 1n expunerea si numerotarea pieselor "de serie" (in primul rind, materialul tegular al unitatilor militare) se va proeeda mai economic grupind prin comasare sub acelasi numar principal de ordine la fiecare localitate toate piese1e apartinind aceleiasi unitati, Nu sint mentionate decit eventual in treacat si in vreun context arheologic lucernele (opaite), obiecte de import ce au 0 semnificatie social-economica 9i comerciala pentru patrunderea produselor ceramice si a romanitatii, dar nu pentru epigrafia si scrisul local propriu-zis din provincia carpatina decit poate in masura cit sint "texte" din Dacia inserisurile pe monetele aduse din Italia, din Viminacium (Moesia Superior) sau vreo alta monetarie, chiar daca poarta formula PROVINCIA DACIA ori DACIA FELIX.

Desenele au fost exeeutate de S. Balask6, E. Reteganu si C. Smarandache, iar fotocopiile in majoritate au fost facute in Laboratorul de cineficare a1 Universitatii Cluj-Napoca, prin osirdia ing. L. Ungureanu si 1. Felecanu; inscriptiile aflate la Viena le-a fotografiat I. Piso (Cluj-Napoca).

Muzee ~i eoleetli arheologic-eplgraflee. Materialu1 epigrafic publicat in prezentu_l volum, in masura cit a putut fi recuperat ~i pus 1a adapost in decurs de doua sau chiar mai multe veacuri, se afla majoritatea in colectiile unor muzee din tara si strainatate. Citeva piese au fost zidite in constructii cu caracter religios sau profan (de exemp1u biserici1e din Strei, Alrnasu de Mijloc, Alrnasu Mic de Munte, Patrinjeni-Zlatna etc.), sau alte edificii (Branisca, Orastie, Geoagiu etc.); altele au fost duse in veacul XVIII-lea la Viena (Wiener Nationalbibliothek), provenind din Micia, Zlatna si Rosia Montana( ?). Din aceleasi localitati antice se afla materiale epigrafice in muzeele din Cluj-Napoca, Alba-Iulia. Cele existente la Sibiu sint din Micia, aduse in secolul al XVIII-lea intii la castelul Brukenthal din A vrig.

Majoritatea pieselor litice si tegulare descoperite la Micia si in zona de pe cursul mijlociu a1 Muresului au ajuns in Muzeul din Deva prin grija neobositului colectionar si arheolog autodidact Teglas G., ajutat de Kiraly (Konig) P., Szinte G. s.a., care au achizitionat ;;i materia1e din Cal an, Orastie, Geoagiu Bai, in patrimoniul aceluiasi muzeu au intrat si 0 parte

IGER INTER ULPIAt1 TF::AIANAt1· 1/ClAt1 • ALBURNUt1 ' APUl_Ut1 'ann--J]AC/[T SUPER/OR dintre 'Jlpt a Traiona ,'lic fa ;:'Ibur.~us

. ... __ !!.~e.'!.~u!'r.;-- .. _._;1~:

t o c al it ate cu descoperiri. epigrafice (sUiJliniat=Qqma,u/, /:/

o 3 6 9 12 15 18 Km .

PRECU"'INTARE

13

din materialele marei colectiiVaradi (Deva si Chimindia). Reorganizat in anii 1950 ca muzeu regional, apoi ca muzeu de arheologie (1965), in 1981 refacut dupa 0 tematica noua cu 0 constructie proiectata pentru lapidar roman, Muzeul judetean Hunedoara din Deva este unul din cele mai bogate in ce priveste perioada romana a Daciei, Materialul arheologic-epigrafic din vechile colectii din castelul Zam ~i Mintia au fost aduse la muzeu aproape integral de O. Floca (director intre anii 1934-1970), munca de achizitionare fiind continuata de arheologii L. Marghitan, 1. Andritoin, A. Rusu ~.a. Un important lot de materiale au fost achizitionate prin sapaturile de salvare in zona centralei termice Vetel, in unii 1960.

Muzeul din Orastie adaposteste citeva piese epigrafice provenind din Germisara (Geoagiu); fosta colectie arheologica a liceului reformatilor din oras (organizata prin anii 1910 de profesorul Jana B.) a fost in parte dusa la Muzeul din Deva, La scoala elementara din Cigmau a luat fiinta recent 0 colectie arheologica cu material roman din ruinele castrului.

La Zlatna s-a organizat in 1978, cu sprijinul Muzeului Unirii din Alba Iulia (prof. A. Popa, ajutat de C. L. Baluta, ing. 1. T. Lipovan s.a.), 0 colectie arheologica-epigrafica, adunindu-se materiale risipite in gospodarii sau zidite in constructii publice din oras,

Materialul epigrafie litie din zona Alburnus Maier [Rosia), care nu a .fost dus in muzee, se afla in loealitate, la case particulare, sau era dus in Abrud la liceu : aid a fost organizat un muzeu (prof. V. Mesarosiu, 1959), dar in 1978 materialele din Alburnus Maior au fost duse in noul muzeu din Rosia organizat de Intreprinderea miniera din iui.tiativa lui A. Sintimbreanu in colaborare cu V. Wollmann, R. Manta s.a, Citeva piese epigrafice 9i seulpturale se ami la Muzeul de istorie- Turda.

In Muzeul aurului la Brad se aHa materialul epigrafic descoperit in neeropola minerilor de pe dealul Muncelul, explorata de A. Rusu (Deva) §i de arheologul-montanist Gh. 'B. Bozsics, ajutat de eonducerea Intreprindedi Miniere Brad, in special de ing. Gr. Verdes si prof. D. Crisan,

In timpul pregatirii volumului pentru tipar, a decedat colaboratorul nost.ru profesor doctor docent Oct avian Floca, eminent arhcolog 9i epigrafist, numismat reputat, tara sa vada finalizata opera in realizarea careia a adus un aport valoros.

THESAVRVS INSCRIPTIONV}.{ REPERTORIUL MATERIALULUI EPIGRAFIC

I. TARA HATEGULUI pIN! LA STREIU

Zona dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa si bazinul Streiului este cunoscuta in bibliografie ca foarte bogata in puncte arheologice romane: ruine de cladiri, materiale tegulare, obiecte sau produse din cele mai variate inclusiv material numismatic cu deosebire din veacurile II-III ale provinciei, de caracter si apartenenta strict locala (adica din teritoriul actualelor unitati administrative) care apartineau acelui vast territorium agrar si administrativ al primului oies-colonia Ulpia Traiana. In consecinta, epigrafele - mai ales cele de aspect si caracter solemn, monumental, unele de mari dimensiuni - descoperite in satele depresiunii hategane ;. Clopotiva, Hobita, Riu de Mori, Zeicani, Breazova, Ostrov, Pesteana, Densus, Cirnesti, Piclisa, Totesti, Tustea, Farcadin, Sinpetru, Nalati-Vad etc., in orasul Hateg (probabil chiar la Sintamaria-Orlea : dar si in Valea Streiului, a Muresului si la distante mai mari) , in biserici, castele, conace, parcuri feudale, colectii private ori constructii medievale, au fost considerate de cercetatorii mai vechi ~i de noi ca aduse in perioada medievala ~i mai tirziu direct din cimpul de ruine ale "metropolei" provinciale a Daciei romane, fiind cuprinse, tratate ~i interpretate in fascicula precedenta (I.D.R., IIIj2, 1980, unde s-a facut istoricul descoperirilor si cercetarilor epigrafice ale zonei hategane si Ulpiei, p. 10-24; d. Sargetia, XI-XII 1974-1975, p. 307 -315; monumente epigrafiee "emigrate" din Ulpia Traiana). Unele piese mai modeste puteau totusi si par sa fi fost puse chiar din antichitate in localitatile rurale din afara limitelor arheologice (ale zonei propriu-zise) a Ulpiei Traiana, lucru ce nu poate fi stabilit cu certitudine mai ales din cauza "migratiei" si risipirii majoritatii epigrafelor iesite la iveala pin a in secolul al XIX-lea din ruinele Ulpiei Traiana.

II. Reea

(Rea, com. Totesti, judo Hunedoara)

Asezare rurala : in teritoriul satului s-a descoperit un complex de ruine, substructii de ziduri, material tegular, iegulae civile ~i militare.

Sargetia, II 1941, p. 32; ActaMN, IV 1967, p. 59; TIR, L 34, p. 95.

Irrtre tegulae unele cu stampila Q A B, ale caramidarului din Ulpia Traiana (I.D.R., IIIj2, 544 "Quintus Aponius Bassus").

Caramizi LEG IIII F F (AEM, XI, p. 238, nr. 5; ErdM, 1888, p. 245; GIL, III 8070 f; I.D.R., IIlj2, 540).

1. TARA HATEGULUI - III. SINTAMARIA ORLEA

15

III. Sintamaria-Orlea (Oralja, judo Hunedoara)

Asezare rurala rornana importanta : in teritoriul satului spre nord (intre calea terata Hateg - Subcetate :;;i autostrada Hateg - Pui), locul numit "Pe Grindanu" a fost identificat un cimp de ruine, pe baza unor observatii mai vechi (chiar din anii 1850) ; explorat prin sapaturi sistematice in 1971 : 0 villa rustica, din care au fost dezvelite dona corpuri de cladire, primul avind 0 incapere cu hypocaust, sapat integral. Au fost descoperite lungi portiuni de ziduri din substructii ale cladirilor, material tegular, ceramics abundenta romana si fragmente ceramice dace lucrate la roata, buza de "fructiera" etc., piese din fier (lant, cuie, piroane, scoabe, virf de sageata s.a.).

FMIL. 1854, p. 190-191 (S. Moldovanu); Dacicn (1851), p. 83; ActaMN. IX 1972, p. 439-461 ( .. Slipaturi iutr-o villa rustica de llnga Hateg", R. Popa).

Materialul epigrafic roman descoperit la biserica reforrnatilor din Sint.amaria-Orlea nu pare Sa fie din aceasta localitate, fiind adus ca piatra de constructie in evul mediu din ruinele Ulpiei Traiana (mai probabil) ori din Aquae (Calan, VII), adica epitaful de mai jos, nr. 1; ca si altarul funerar I.D.R., IIIj2, 369 si relieful-placa funerara descoperite la marele castel feudal din sat (Sargetia, XIII 1975, p. 211-214).

1. - L e s p e d e funerard din piatra calcaroasa, de mari dimensiuni, pastra ta in trei fragmente: a) 66 X 39 X 23 ern, b) 66 X 32 X 29 cm, c) 54 X 35 X 26 em, litere inalte de 9 si 8 cm : fragmentele apartin aceluiasi bloc, dar felul cum trebuie racordate nu se poate stabili numai pe baza desenelor ~i a fotografiilor. Pe primul fragment se disting rest uri din trei rinduri de text in care abia un cuvint sau doua pot fi identificate; in al doilea fragment de patru rind uri ceva mai multe cuvinte ;;i nume (care deterrnina caracterul funerar al piesei) ; pe al treilea 0 singura litera. Scrierea si forma cu dimensiunile literelor si a blocurilor arata dar ca era un monument de mari proportii, vreun mausoleu din teritoriul Ulpiei Traiana (adica din necropola acestui oras), mai curind decit al altui centru important al zonei, cum ar fi Aquae (Calan) : "transportat in stare fragmentara d~ll Ulpia Traiana ca material de constructie in cladirea bisericii unguresti din Orlea in veacul al XIII-lea; aid blocurile au fost fasonate cu 0 profilatura destul de adinca ce a distrus multe rinduri din text, unele integral, altele partial", cum observa primul editor ~i descoperitorul epitafului. Fragmentele se afla impreuna cu bucati arhitectonice, capiteluri s.a. intrun mic .Japidar roman" amenajat in "balconul" (corul) bisericii cu prilejul lucrarilor recente de restaurare a constructiei (fig. la-b).

Ap!,Zmn. xrrr 1975, p. 210-212, fig. 11-12 foto (v. Wollmann). Epitaful fragmentar nu ~ tost cuprins in repertorlul epigrafic al Ulpiei Traiana, din cauz a cit lectur a (partiala] ~i Identitatea textului au fost stabilite dupa incheierea ~i numerotarea in 1978 a materialulu i epigrafic din ace1 oras : dar probabilitatea maxim]. c a inscrlptia funerara sa provina din Ulpia Traiana a fost semnalata in [.D.R., III/2, p. 444.

INSCRIPTIlLE DACIE! ROMANE, HII3

a) - - - A - - - - - - - - - - - -

- - A V G - - - - .- - -. aug(ustalis)?

- - IT RIB-II - ....:_(?) - - - - - - - - -

b) - - ET GERM - - - -.- - - et Germ[anusj

- - EDES PER C 0 - - [her [edes per C o[rnelium- - J

- -ET CALP CLAV--- ---et Calp(urnium) Clau[dianum

-'- - TOR E S . [tu)tores

c) se distingenumai litera N.

Din acest text lacunar, cu litere disparate, se poate restabili deocamdata 0 simpla schema de epitaf cu nume ~i termenii noi in document a-

Fig. 1. Lespede Iunerara (Biserica H E reformat a Sintamaria Orlea).

rea di~ capitala Daciei: numele Germanus, Cornelius (?) si Calpurnius Claud~anus(?) si constructia tipica in texte funerare foarte probabil: [? fecer(unt) herjedes per Co[r(nelium)? ---] et Calp(urnium) Clau[dianu_m? tujtores, adica : "au facut (cladit) mostenitorii (unul: Germanus) prm (cu interventia lui) Cornelius --- si a lui Calpurnius Claudianus " ?) tutor-s". Pentru aeest din urma termen lexicallegat de institutia juridica a testamentului si suecesiunii (hereditas din heres; in eazul nostru la plural heredes), bine organizata in Dacia romana, cf. epitaful celebru din Apulum "D M, T. Fabio Ib[l]iomaro domo Augus(ta) Treve[r.J quond(~m) dee [nr(io)ni] kanabar. vix. annis LX, Fabii Pulcher Romana AquileienSIS Per t u tor e s suos pos(uerunt)", CIL, III 1214 (cufundata in Tisa la Szeghedin, in 1723). Epitaful din Ulpia (Orlea) facea parte dintr-o mare constructie-mausoleu al vreunei personalitati ori familii Iruntasa de bogata~i careia i s-a organizat un impozant lacas pentru odihna de veer de catre mostenitori (heredes, din care unul este cunoscut prin numele Germanus), cu interventia celor doi "cheza~i-patroni" tutores mentionati in penultimul ;;i ultimul rind al textului funerar.

IV. SALA$U SUPERIOR

11

IV. Sala~u Superior (jud. Hunedoara)

. i

Importanta asezare rural a, probabil villa rustica, pe terasa naturala la nord-vest de comuna, numita ,,$asa" (delimitata spre vest de cul mea unui deal); abundent material ceramic, urna Iunerara, trei reliefuri din marrnura ale "eavalerului trac", un altar al lui Hercules, altar votiv (?) lui Silvanus, sarcofag de piatra (fragment) cu inscriptie,

2. --,. A 1 tar votiv (?), fragment, cu 0 parte dintr-o inscriptie citita SILVANVS de S. Pocanschi, Monografia satului Siila~u de Sus (ms.)': daca este nominativ "Silvanus", pare a fi mai curind un antroponim cognomen (theofor), iar inscriptia poate sa fie funerara,

Inforrnatie A. A. Rusu (Cluj-Napoca).

3. - S arc 0 fag de piatrii (andezit), pastrata 0 parte din peretele cutiei, margine a de jos coltul drept, cu chenar tabula ansata, avind inscriptie din care au ramas ultimele doua litere; descoperit in cetatea Malaiesti (Iinga Salasu), in toamna anului 1979 (fig. 2).

AlIA, XXV 1982, p. 86 (A. A. Rusu).

Fig. 2. Sarcofag roman descoperit Ia cetatea Malliie~ti.

- - CS

[PJo s (uit)

Pare a fi de intregit [P]OS(uit) din formula curenta pe epitarun "CI. pus (sarcofagul)" . Sarcofage cu inscriptie s-au gasit in Dada la Ulpia

. . R roane - vol. III

INSCRIPTIII.E DACIEI ROMANE. 111/3

18 'I'raiaua. I.D.R., IIIj2, 463, la Micia, I.D.R., III/3, 186, la Apulum, CIL, III 1 198 (ILS, 8 118), Romula, I.D.R., II 357, 358 etc.

V. Lupeni

(oras aparfiriind municipiului Petrosani, jud. Hunedoara)

4. - Cay ami d a cu $tampila, fragment de 150 X 145 X 20 mrn, litere inalte de 25 mm ; s-au pastrat cinei litere la inceput, marginea dreapta fracturata lipsa : existent in Muz. Cluj-No (inv. MAC, II 1339, tegular 146 "frag~ent de tig1a, gros 2,5 em, litere in relief, cartus adincit." ; cumparat de la un anticar: "belyeges r6mai tegla : vetel Kappel Samutol'":

II 1 340 "r6mai koszobor toredek, a balkez, Lh. az elad6 szerint Lupeny Hunyadvmegye") .

Szrizadok, 1893, p. 547; Erdelyi M'uzeum Egylet evkonyve, Cluj. 1910, p. 35; TglD, p. 59~ pl. XIX, nr. 300 .. RPABE--, ? Lupeny (I drb.), E. N. M., II-III Jh."; TI-IJ., L 34. p. 7;, .. Lupeni, Statue aus Stein und gestempe1te Ziegel"; CivRRom, p. 162. E 62 "mattone stampigliato, terracotta, LR. Lupeni : del mattone si conserva solo un frammento. Nel cartiglio si legge RRABE [ ... ]. Appartiene ad una fornace civile"; Transilu, 1976, 1, p. 23, nr. 5 "RP. AVRELIVS BELZEIVS - caramida descoperit a la Lupeni, marcata cu stampila RPABE... La acest exemplar adaugam un fragment din Ampelum. (Zlatna): recent atestat de noi in depozitele Muzeului din Deva (inv. 2363). pe care apare, m acelasi cartus dreptunghiular, finalul stampilei in discutie : ... ABEL. Identitatea stampilelor este dove~ita de continut ~i, mai ales, de corespondenta dimensional a ~i grafica a literelor. Descopenrea unor prod use apartinatoare aceleiasi manufacturi in doua localitdti destul de indepartate una de alta apare surprinzatoare numai 1a prima vedere; se stie cli in Valea Jiului au fost atestate arheologic spalatori! aurifere romane [?J, administrate de acelasi procurator aurariarum, din Ampelum. Faptul permite sa atribuim mitialele RP. acestui oficiu imperial.; in acest caz, restul de litere din ~tampila trebuie sa indice onomasticul mesterului ciiriitnldar, A (urelius } Bel (zeius) , illyr ... ", N. Branga.

In lipsa unor analogii clare, interpretarea literelor RPABE ramin~ deocamdata incerta, la fel ca si indicatia despre deseoperirea i~ Lupeni (dubioasa niai ales fiind un obiect vindut muzeului de un colectionar sau negustor de antichitati). Tigla fragmentara din Ampelum, infra nr. ,?77 RPABE; d. material tegular din Ulpia Traiana cu literele R APVAR [ligaturi) si RP ASEC (?), I.D.R., III/2, 547, 548. UrbanDacR, p. 156-157, fig. 104.

VI. Strei

(Zejkfalva, sat apartinind orasului Calan, judo Hunedoara)

La biserica-monument istoric din Strei (d. ACMII, 1929 [1930J, p. 2-6 .. biserica ortodoxa din Streiu", V. Vata~ianu) se pastreaza zidite la baza turnului doua piese funerare, la sud stela considerata de noi (dupa Mommsen, CIL, III 1496) ca provenind din Ulpia Traiana: I.D.R., III/2, 293, si un altar funerar care nu e sigur dad provenea din Ulpia sau din vreo a~ezare romana pe valea Streiului.

VI. STREI

19

5. - A 1 tar funerar de piatra calcaroasa, ISO X 79 X 62 em, de forma nesimetrica, fata scrisa foarte corodata, serierea neglijenta, litere inalte de 8 si 7 em, dar textul s-a pastrat si poate fi citit integral en putine dificultati : se afla zidit la baza turnului bisericii in colt, cu fata scrisa in afara ; piesa poate fi din Ulpia Traiana sau din Aquae (C~i1an) ; gresit "stela funerara dinspre nord insa e distrusa completamente la suprafata, astfe1 ca nici ornamentele, nici inscriptia nu se mai pot distinge ... ", A C MIT, 1929, p. 3, nota; V. Vatasianu, Istoria artei feudale in /arile romiine, Bucuresti, I 1959, p. 77, ar fi din ruinele asezarii din apropiere, de la Calan) (fig. 3).

SCIV, XIII 1962, p. 125-129 (dcsen deformat, lectura nu deplin corecta, N. Gostar); Apulum, XIII 1975, p. 216-217, nr. 15, fig. 17, foto, desen (V. Wollmann); I.D.R., III/2, 452a (text).

P"D~' "M

VMBRIA IfRICANAVIX ANNIS LXV r·1VMBRNSVILlANVS

MATRI PIENlIS·PC

Fig. 3. Altar funerar [Biserrca Strei).

D (is) 1\11/ anibus) Umbr~a Africana vix (it) ann i s LXV

5. ?M. Umbrius Villanus

mairi pie ntis (simae ) p (onendum) c ( uravit )

T r a d u c ere : "Zeilor Manes, Umbria Africana a trait ani 65, /5/ Marcust P) Umbrius Villanus mamei (sale) foarte cuvioase s-a ingrijit sa-i fie pus (epitaful)".

Numele gentiliciu Umbrius (Umbria) e destul de rar (in Dacia acesta e pina aeum singurul cunoscut) ; pare sa fie in legatura cu regiunea Umbria, din Italia, indicind deci 0 familie de italici sau descendenti din "coloni~ti" veniti de aici. Cognomenul femeii decedate la 65 de ani, Africana, ar putea Sa indice vreo legatura cu una din provinciile nord-vest afrieane, daca nu

20

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, '11113

estc cumva un simplu produs al gustului pentru exotism ori al spiritului de.imitatie. Fiul ei, care cu pietate ii pune epitaful, are nume coreet roman de cet.atean, putind sa aiba si praenomen, mai probabil M., existind loc pentru 0 litera inainte de VMBRIVS.

VII. AQUAE

(orasul Calan, judo Hunedoara)

Localitate rurala romana si statiune balneara cu ape calde pe malul Streiului (dupa unii anticul Sargetia), cuprins in territorium Ulpiei Traiana Sarmizegetusa; pe drumul imperial principal care ducea spre nord, legind Ulpia Traiana cu valea Muresului, Apulum si nordul Daciei. Numele roman al localitatii Aquae, Pagus Aquensis era dat dupa izvoarele de ape calde (tradus de Ptolemeu in greceste "YdATA); se intindea in teritoriul orasului actual Calan si in unele sate invecinate. Pagus Aquensis esa condus de un praefectus, fiind, totodata, si decurio in Colonia Ulpia Traiana. Remarcabila dezvoltare a localitatii romane se datora in primul rind izvoare1or termale, ca 9i importantei sale agricole in lunca manoasa a Streiului, apoi ca centru de comunicatie, statio pe art era rutiera Ulpia - Apulum. In teritoriul Calanului si in apropiere s-au descoperit numeroase vestigii de constructii, materiale arhitectonice, coloane din edificii, sculpturi, epigrafe, tegulae din ziduri, de padiment, tigle, unele cu stampila legiunii XIII Gemina (dovada a prezentei unui post de paza cu vreun mic detasament din aceasta unitate, ori participare la lucrarile de constructii in Aquae), multe monede s.a., raspindite pe 0 mare suprafata de teren. Din vechile thermae (bai cu apa calda) a ramas un bazin taiat adinc in stinca (37 X 7 X 14 m), care este utilizat :,;i azi pentru baie de public (desen: HdT, p. 110-111). Cariera de piatra a localitatii (HdT, p. 112) :,;i existenta [unor ateliere de pietrarie si sculptura sint atestate nu numai prin constructii, ci si prin "firma" unui Diogenes lapidarius (nr. 6). Era aici un centru balnear si de vilegiatura-tratament asiduu frecventat de publicul roman provincial ~i chiar de functionari ~i magistrati superiori (procurator, nr. 7).

Ptolem. III 8,4 (Y~ATA); TabPeut. (ad Aquas); GeogrRavenn, IV 7 (Aquas). RE, II (1895). col. 294 (Tomaschek) ; Dacien (1851), p. 91-92; IGG, I 1856, p. 11 ~i 96; II 1857, p. 82; Ghronik, p. 82; HdT, p. 110-114; OrTrgSate, p. 115-119; TIR, L 34, p. 29-30.

6. - G 0 loa n ii de constructie (ori semicoloana P) din piatra calcaroasa, fragment 40 X 30 X 12 em, cu doua rind uri de inscriptie, litere inalte 6 em, r. 1 ligatura N +E, r. 2 fracturat la inceput lipsa litera L, S mai mic in interiorul lui V; descoperit intr-un punet nedeterminat dill teritoriul localitatii romane Aquae (Calan) prin 1885, iar in 1906 a fost redescoperit 1a Deva in curtea unei case din cartierul "Greci" si donat Muzeului din Deva (HTRTE, XVI 1906, p. 145 "kiseblJ t.argyakat ajandekoztak Ba1lun Erno egy a gorogvaros egy udvaran hanyado feliratos oszlopreszletet"}: "provine din Cal an, unde a fost aflat, adus de vreun particular la Deva, de unde apoi ajunge la Muzeu " (0. Floca) (fig. 4).

AEM, IX 1886, p. 238, nr. 2; ErdM, 1888, p. 69 (G. Teghis); GIL, III 7895 ("Kis· Kalan rep.; nunc Devae in Museo ex dono Christiani Grausam; descripsi; AEM, ErdlVI");

VII. AQUAE

21

Ar-chErt, XIII 1893, p. 208, fig. 4 desen; HdT,p. 113, fig. 189 desen; IOAI, V 1902, Bbl. 120; BKL, XLIII, 1910, 50, p.725, fig. foto (Rakoczy S.).

D i 0 gene s [lJapidarius

T r a due ere : "Diogenes lapidarius (pietrarul)".

Colo ana epigrafica este considerata in general ca"tabla-firma" a unui mester lapidarius, cioplitor de piatra (cu numele greco-oriental Diogenes), dintr-o categorie de mestesugari foarte importanta in Dacia, ates-

lOG El\ESI IDARJ~i

I

Fig. 4. Coloana de constructie (Muz, Deva).

'tata insa abia in citeva inscriptii : la Mida, nr. 141, unul Hermeros la Cristesti (Mures) si unul din 10c necunoscut (GIL, III 1 601; ActaMN, I 1964, p. 182-184).

*

7. - A I tar votiv de piatra, descoperit prin 1840 in altarul bisericii romanesti din Calan (Puszta-Kalan) de A. Varady, care a copiat textul si I-a comunicat lui C. Torma; in biserica sub masa altarului a fost vazut de B. J ano 1a 1912; in august 1979. O. Floca n-a mai gasit piesa romana in numita biserica (ce nu mai exista). Dupa copia transmisa, in r. 1 era ligatura A+E.

ErdM, II 1861-1863, p. 132 ("a puszta-kalanl a1l6taborban [castru roman?] Iekvd gr. cath. templom aldozo asztala egy e helyt talalt r6mai fogadmanyi oltarra van helyezve; melynek fellratat azonban nem szemelyes latas utan - hanem csak Va.radi Adam. tarsunk ugy hitszik eleg helyes masolata szerint kozolhetem : r. 5 PROC = proconsul", Torma C.) ; i1:scltr?ac, 894 ("Puszta Kalan. Unter dem Altar der griech. unirten Kirche, durch A.v. Varadl bekannt geworden", lectura corecta) : GIL, III 1404 ("Puszta-Kala.n in ecclesia G:aec~ ante a, nunc Devae apud Varadium, Torma in actis mus. Tr. 2, 132, cui dedit Ad. V~radl.; idem mihi misit"); s-ss«, 1888, p. 237; HdT, p. 113 ("Aquaeban is, mint a gerll1J.z~ra.t thermaknal, e16ke16 f6hivatalnokok fordultak meg. Igy Q. Decius Vindex procurator aldozott csaszara szerencsejeert s az oltarkovet a kozeli puszta-kalani gor, cath, templomban _ szinten oltarul alkalmaztak (CIL, III 1404)"); ArchErt, XXXII 1912, p. 56 (textul dupa GIL, In, unde "este data gresit la Varadi in Deva", Jano B.) ; A rch.Anz, 1912, 533 ("aber nicht in Deva, sondern in der Kirche von Puszta Kalan").

22

INSCRIPTllLE DACIEI ROMANE, IlI/3

For tun ae A u g(ustae)

Q (uintus) Decius Vindex

5. proe ( urator )

T r a d u c ere: "Fortunei Augusta, Quintus Decius Vindex /5/ procurator (a pus prinosul)".

Dedicatia Fortunei Augusta (inteleasa gresit de Teglas in 1902 ca "Fortuna irnparatului") era facuta de procuratorul financiar al Daciei Superior (Apulensis; ReiehsbD, p. 83 ;ProeEq. p. 1066), Quintus Decius Vindex, venit poate in interes de serviciu sau mai curind in vilegiatura la statiunea balneara Aquae (cum bine a relevat Teglas G.).

8. - A 1 tar vativ din piatra calcaroasa (fracturat in doua), 53 X 30 X 23 em, cu scrfere rudirnentara, litere inalte de 5 9i 4 cm ; r. 1 I mai mic, r. 3 o 9i I mai mid, r. 4 T mai mic ; descoperit in 1860 pe latnra unei mici coline din fata statiunii balneare, Muz. Deva (fig. 5).

ArchKozl. V 1865, p. 22 ("talaltak 1860-ben kis-kalani fa melegfiirdovel szemben Ievo domboldalon", C. Torma); InschrDac, 214 ("Kis Kalan. A. u. :M. Altar bei A. v. Varadi in Deva", lectura corectii); GIL, III 1406 ("Kis-Kalan rep. 1860, extat Devae

Fig. 5. Altar votiv apud Ad. Varadi; Torma et Varadi miserunt; AM 214"); HdT,

(Muz. Deva). p. 112-113 ( .. a kis-kalani banyaszok Herkulesnek, mint a testi ero

istennek is aldozt ak. Sot Herkules, mint a hevrorrasok vedszentje is a.!.dozatobkan reszesult az udulest kereso veteranusoktol. GIL, III 1 406. Jelen1eg muzeumunkban Devan"); JOAI, v 1902, Bbl. 121 desen; HTRTE, XIII 1902, p. 123.

Hereuli

M (arcus) Iul(ius) P rae 1 i a-

nus vet (eranus)

v (atum) 1 (ibens) s (alvit)

5.

T r a d u c ere: "lui Hercules, Marcus Iulius Proc1ianus veteran /51 fagaduinta faeuta (zeului) cu bucurie a implinit".

Veteranul credincios-dedicant pare sa fi venit la statiunea balneara (nu era localnic, ci flotant), cum a preconizat G. Teglas, Despre cultul lui Hercules in Dacia: I.D.R., III/I, 57-68; III/2, 221, 246. Acelasi nume

ar fi in stampila tegulara M I P (UrbanDaeR, p. 149, fig. 91). '

9. - A 1 tar vativ de travertin, 60 X 31 X 26 ern, litere destul d~ ingrijit daltuite, inalte de 4 cm; capitelul :;;i baza cu profilatura sirnetnca, ingrijita : descoperit pe la anul 1880 in teritoriul satului Calanu Mic, pe un ogor cu ocazia Iucrarilor agricole de prirnavara. Muz. Deva (donatia lui Istvanffy L.) (fig. 6).

HTRTE, III 1883-1884 (1886), p. 65 ("tavaszi munka k ozben ast ak ki s az6ta tarsulatunknak ajandekoza Istvanffy Lajos", Teglas G.); A EM, IX 1886, p. 237, nr 1 ( .. ara von weissem Marmor: A(elius) oder A (urelius)", G. Teglas}: ErdM, 1888, p. 69; GI!., III 7 890 ( .. Kis Kalan rep.; Devae in museo ex dono Ludovici Istvanffy; descripsi : AEM, IX"); HdT, p. 112.

VII. AQUAE

23

I ( avi) 0 ( ptimo) M ( aximo ) A (urelius ?) Eli e 0

v (otum ) 1 (ibens ) s (alvit) m (erito )

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, Aurelius(?) Elico fagadttinta facuta (zeului) cu bucurie a implinit dupa merit".

Dedieantul are un nume rar in Dacia: nomen gentile poate Sa fi fost Aurelius sau Aelius (cele mai frecvente in provincie ~i in imperiu), iar cognomen este greeesc Helice, scris £ara H - ; un Aurelius Helice (din Viminadum in Moesia Superior) la Ulpia Traiana (I.D.R., III/2, 418; Cl L, III 1524).

Fig. 6. Altar votiv (Muz. Deva].

10. - A 1 tar votiv de conglomerat nisipos, inaltimea partii V1Zlbill: (deasupra padimentului) 73, latimea 55, grosime 37, litere inalte in r. 1 de 6, in rest de 5 cm; scriere simetrica ~i corecta ; capitelul e simplu, nu pare sa fi avut ornamentatie ; baza nu e vizibila : descoperit prin 1861- 1862 la Calanu Mie (Kiskalan) de gospodarul N. Georgescu; la acesta a fost vazuta piesa si copiat textul de A. Varady (care a trimis lui Th. Mommsen 0 copie, £ara r. 8), de C. Torma, G. Teglas s.a. Se afla in biseriea romaneasca din Calanu Mic (Criseni), ca picior al mesei de altar (fig. 7).

Erd'\l, II 1861-1863, p. 131-132, textu1 integral, cu interpretarea eronatll. cii termenul colonia s-ar referi la .. tabara patratli. ce se putea distinge in parte a de vest a Calanului" ("e colonianak a Puszta-Kalan nyugoti oldalan letezd negyszogU a116 tabor mar begyepesedett romjaiban, me1yek a jelenlegi gor. cath. temp1omot korrtik, kello helyet tudunk kijelOlni ... ", Torma C.); Insch1'Dac, 895 ("Kis Kalan. A.v. Varadi. Torma a.a.O, 11. Altar von Sandstein. Gegenwiirtig bei Gyorgyesk Nicolai. Varadi hat nur 7 Zeilen und in 7 ET GENIO EIOR"); CI L, III 1 407 ( .. Kiskalan rep. anno 1861-2, ante a apud rusticum Nic. Gyorgyeszk, nunc Devae apud Varadium" [eronat, Varadi a trimis lui Mommsen numai copia textului, n-a luat altarulla sine in Deva]); HT RTE, III 1883-1884 (1886), p. 65; HdT, p. 110 ("Torma

24

INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, IJJ/3

K. a kozseg nevenek felirati documentumat is megtalalta s az a gor. kel. templom o}tarkoveul szolgal", text complet); Archlirt, XXXII 1912, p. 55 ("a faIu tcmplomanak szenteIyeben", Jan6 B. reproduce numai prime1e 7 rinduri ale epigrafei ce se vild deasupra podelei); A rchAnz, 1912, 532 (G. Flnaly).

I (ovi) O(ptimo) M (aximo ) pro sal (ute) d (omini) n (ostri) C ( aius) I u ·l( ius) M arcianus dec ( urio ) col (oniae )

5. P r aej(ectus) P ag(i) Aquensis

G e n i 0 e 0 r ( um ) posuit

Fig. 7. Altar votiv (Biseriea Calanu Nou).

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, pentru sanatatea domnului (stapinulni, imparatul) nostru, Caius IUlius Marcianus decurion a1 coloniei /5/ (9i) praefectus al pagusului Aquensis, Geniului lor a pus (prinosul)".

In r. 2 literele D N au fost interpret ate ca exprimind pluralul (ea DD NN) eerut de eorum din r. 7; dar putea sa fie si un dezacord (singular - plural), sau eroare de lapicid in r. 2 uitind un D si N. C. Iulius Marcianus era decurion al eoloniei Ulpia Traiana 9i "delegat" ca praefectus la pagus Aquensis, care tine de territorium Ulpiei Traiana.

*

11. - S tel a funerarii de piatra calcaroasa (marga), 256 X 80 X 24 em, litere inalte 8 cm; cu trei registre: in centru un bust de barbat in ni~a pe un listel gros, sub 0 arcada frumos modelata sprijinita pe doua

vrr, AQUAE

25

coloatle cu capitel si baza care incadreaza cimpul inscriptiei, cu scriere rudimentaril; deasupra arcadei la colturi doua capete de barbati care sufla in couca, simbolizind vintul (SCIV A, 30, 1979, p. 219, fig. 1 foto) ; la marginea superioara un timpan cu ornamentatie vegetala, la colturi acrotere cu ornameute vegetale simetrice in chip de S; baza pentru fixare in pamint este lucrata sumar. Descoperita in 1910 de G. Teglas si G. Druhora, intre Ciilan si Calanu Mic : cu ocazia transportarii la Deva s-a Iracturat partea de sus. Ambele bucati se pjistreaza in Muz. Deva (fig. 8).

Klio , X 1910, p. 499-500 ("zwischen Pusztakalan und Kiskalan trafen wir mit Herrn Volksschuldirektor Gabriel Druhora, der in dieser Gegend mir gro~e Dienste leistete, auf einen Grabstein, der in drei Felder eingeteilt war. --- Das Material Kalkmergel welcher ebenhier gegeniiberam rechten Strigyufer vorkommt. Beim Transport ist das Denkmal in

Fig. 8. Stela funerara (Muz. Deva).

zwei Teile zerbrochen und befindet sich in diesem Zustand im Devaer Museum", cu lectura eronata : r. 3 "LX" e XLI( ?), 7 CONIVX PECVNIA in Ioc de CONIVX PIA CFR;(?) sau C FILIVIO(?); r. 8 SVA POSVERE C in loc de SVAM (A+M Hgatura) POSV(erunt) :ex. C. G. Tegl9.s); textul este confuz in r. 5-8.

26

iNSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, nus

Lectura mai probabila este :

D (is) M ( anibus)

C ( aius) I ani (us) I anua1'i-

us vix(it} an(n}is XLI(?) 1- ani (us) Mar cia nus

5. et( ?) I ani ( ae ?) I anuariae

ipsi P B M ET(?) C MARC(ia?) coniu x pia C(um?} FILIVIO(?) suam posu(erunt?} ex C ---

T r a due ere: "Zeilor Manes, Caius Ianius Ianuarius a trait ani 41(?) Ianius Mareianus /5/ :;;i Iani(a) Ianuaria ei insisi tatalui care a binemeritat(?) :;;i C. Marcia (?) sotia pioasa impreuna eu fiii - - - ?".

in r. 6 P B M pot sa fie p(atri} b(ene}m(erenti}, dar sfirsitul r. 7 si 8 e eonfuz, serierea fiind diforma :;;i neclara in aceste locuri.

INSTRVjlfENTVM Inscrisuri pe lut si alte materiale

12. - TEGVLAE LEGIONIS XIII GEMINAE

Materialul epigrafic lapidar :;;i tegular lasat de subunitati din legiunea XIII Gemina (cu garnizoana la Apulum) pe aproape intreg teritoriul Daciei Superior (Apulensis) este imens. Articolul-studiu monografie asupra acestei unitati : RE, XII (1924) col. I 710-1 727 (Ritterling) ; in cele :;;ase decenii scurse materialul scris a sporit considerabil, majoritatea public at in reviste, 0 parte inedit prin muzee (mai ales la Alba Iulia) ; eel tegular va fi cuprins intr-o monografie de C.L. Baluta (Alba Iulia); materialul tegular stampilat descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa: I.D.R., IlI/2,

541. La Aquae-Calan se cunosc pina acum trei caramizi cu stampila.

12,1. - Car Ii mid a cu cartusul de 12 X 4 em, fragment gros de 5 cm ; scriere ingrijita, clara, litere putin inclinate spre dreapta; din Criseni (Calan). Muz. Turda (din fosta colectie 1. Teglas] {fig. 9).

AEAf, XIII 1890, p. 198 ("Kis-Kalan. 1m Besitze des Herm Grader. PoMPoNIToRTII seheint GIL, III 1629, 22 add. LEG XIII GEM POMPEI AVRTH zu sein; vielleieht Pomp (ei ) Victorini", G. Teglas}; GIL, III 8065,32 ("fortasse Pompe(i) [VJi[cJtor(ini)"); ErdM, 1902, p. 344, nr. 29 din Criseni : foarte frumoasa, dar greu de explieat ("Kis-Kalan. Tgen szep, de azert nehezen ertelmezhetd belyeg birtokomban; LEG XIII GEM/POMPONI TORTII. CIL, III 1629, 22 kuzolt LEG XIII GEMII POMPE AVR emlekeztett, Va]osziniileg Pompon» Victorini-nek olvasand6", Teglas); HdT, p. 1]3 ("teglabelyegiink igell

VlI. AQUAE

27.

enlekes; LEG XIII. GEM/PoMPoNITORTH. Talan [Sub cura] Pompe(i) (V)i(e)tor[iniJ tehit a vexillatio 6rparancsnokAnak nevet orizte meg ez egyetlenipeldanyban eIefordult belyegiink"); ce nu in~elegea (nehezen ertelmezhetc) hamicul naturalist-arheolog devens era litera imprimata. dupl POMPONI, adica F redat inehip de K incomplet (ee nue 0 raritate in materialul epigrafic tegular ~i lapidar), deci nu "TORTII", ci FORTIS. 'Exemplarul din Muz. Turda citat mai sus poate sl fie identic eu eel din proprietatea lui G. Teglas, (fratele lui I. Teglas care a lipit pe fragmentul ajuns in muzeu etieheta "Puszta Kalan = Aquae"); Apulum, V 1965, p. 226-227.

Fig. 9. Cirimidi cu stampila (Muz. Turda).

LEG(io) XIII GEM (ina) PoMPoNI FOR TIS

T r a d u c ere: .. Legiunea XIII Gemina (atelierul condus de) Pornponius Fortis".

La Apulum, materiale tegulare cu aceasta stamplila in fragmente TgLD, p. 46,. pl. VIII 121-123; varianta LEG XIII GEM I PoMPo FoRTIS, ATE, XI 1902, p.12; CIL, III 8065,32 (lectura eronata) etc.

12,2. - C ii r ii mid a cu stampila, fragment, cartusul 16 X 3 em, ~u litere inalte de 25 :;;i 23 mm, descoperita la Calan-Criseni, textul pastr~t intreg ; semnalata de B. J ana (ArchErt, XXXII 1912, p. 55);, se afla ill Muz. Astra, Sibiu (nr. inv. 2499/119-1947) ; din anul 1950 in Muz. Sibiu (fig. 10).

La exemplarul din Muz. Sibiu a faeut un desen :;;i a dat lectura corecta arheologul VI. Zirra (Bucuresti}: un fragment eu literele - - - G ,XIII GETADI deseoperit pe un ogor la Criseni, achizionat de G. Teglas [Deva}; Szdzadok, XLVII 1913, p. 152-153.

LEG(io) XIII GE(mina) TADI

28

lNSCRlPTlILE DAClEl ROMANE. IlI/3f

. Lectura corecta, in care TADI (A' cu rbara orizontala incornpletarD riisturnat spre stinga) este antroponim roman Tadius, afost data la 1~' de E. Ritterling (RE; XII, col. 13919i 1 7l7';anterior lectura admisa era, LEG XIII G(emina) ET (I) ADI(utm), adica. doua legiuni pevaceeasi ~tampi1a; 0 analogie certa este LEGG V M / ET XIII GM la Mehadia, I.D.R., III/I, 102; CIL, III 1628; ILS 9109; alta lectura aberanta : TglD.'

p. 44; Apulum, V 1965, p. 228-230). " "

12,3. - Car ami d a cu stampila descoperita in Calan (Puszta Kalan).

A EM, XIII 1890, p., 198, c ( .. Puszta Kalan. 1m Besitze des Herrn Beamten Grader, Vgl. Cl L, 3, 1629,11 b, c,", G. Teglas); eIL, IiI 12611 ( .. ad 8065, 14 k Puszta Kalan; AEM. XIII 198; VALE pro VARE trad."); literele retrograde (spre stinga).

LEG(io) XIII G(emina) A V R E(lius) CON 0

Stampila este ,de tipul CIL, III 8065,14 (CIL, III 1629); TglD, p. 45; numele ,,gefulu'i de atelier" este A'urelius Cono (n), cognomen probabil grecese; piesa identica la Cigmair; I.D.R~, I'I:Ij3, 225;2.

13. - Car ami d a cu 9tampi1~ descoperita la Calanu Mic (KisKalan), cu trei litere. Muz. Deva (fig. 11).

AEM, XVI 1893, p. 255, nr. 11 ("Ziegellnschriften, Kis-Kalan, Ad Aquas", G. Teglas); ErdM, 1902, p. 344, nr. 30 ( .. sajatsagos maganbelyeg"}: Klio, X 1910, p. 500 (lectura L.Al .. " G. Teglas).

A A A

Dad eele doua litere in forma de "lambda" reprezinta in adevar un L. roman, ar putea fi aGc\:!ptata "dezlegarea" sugerata de G. 'regl:is L (u-,

cius ) Al- - - (?). . '

VIII. Streislngeorqiu (Sztrigyszentgvorgy, ora!? Calan, judo Hunedoara)

Asezare rurala- cu material ceramic; inscriptii si altare .romane anepigrafe la vecheaibiserica romdneasca (Dacia, XX 1976, p. 37'-61).

Dacien (1851), p. 92, nr. 5; Chronik, 78; HTRTE, 1883-1884, p. 66; ArchErt, XXXII 1912, p. 55-56; 1'1 R, L 34, p. 107; necropola de Incineratie eu bogat inventar, SelVA,

28, 1977, p. 603-609. .

VIII'; STREISlNGEORGIU

29

H. -Le s p e de, funerara de calcar dur, fragment (0 part-e din latura dreapta eu coltul: de jos), inalt 115, lat jos 52, grosimeSfcma.Iitere inalte 85 mm, cimpul scris (mult corodat) este incadrat de .un ehenar simplusi un rind de astragale, mutilate la marginea din dreapta; descoperit la lucrarile de cercetare ~i restaur are a vechii biserici romanesti in anul 1977,fiind refolosit ca material de constructie in pronaosulzidit in seeolul a1 XIX-lea (inform.R. Popa, Bucuresti) : se pastreaza ling a biserica (fig, 1~. "

Lectura extrern de grea, abia citeva euvinte, fragmentare, on pre .. scurtari pot fi identificate la sfirsitul eelor 8 rinduri.

o X\ \/IX \

r-\LIS~ A1NI

yOlO ET \

'B.'PARV.JE \ T L

! • ... c::-=crr=:>cL .. ~ ,.~r .

\~~.-j

":. 1

Fig. 12. Lespede funerara fragmeutara (Biseriea Streisingeorgiu).

- ~ - -? R A (?)'

- ___c; - - ICA . X

- -- - - VIX

- _;_ - - AEI, . S

--~-A·IN

- - - - DIO· ET

---B·PARVE

--~?VTL

- - _;_ vix(it)

- - - Ael(i--?) 5

- - -A . In- '

- - _,.. dio . et

- - -c:- b .parv( a)e?

--~VTL

Starea fragmentara deplorabila a piesei (care era la timpul sau un ~onumentimpunator pe mormintul vreunui fruntas.-al societatii provinc~a.le romane din Valea Streiului) si coroziunea suferita detcimpul inscriptIel nu permit restabilirea unui text de epitaf coerent, nieimacar ca schema; sigure sint numai.iciteva elemente: in r. 3 vix(it) urmat in r. 4 de ANN si cifrarespectiva ; r. 4probabil nume1e gentiliciu Ael(ius, sau femin. -a), dupa care' litera Se.eventual inceputjil unui cognomen; in r. 5 IN poate din .inceputul unui antroponim ca In [genuus ?], in r. 6 -dio pare a fi dativul (a.blativ?) Iaunnume de declo II (cum ar fi Claudio); r. 7 PARVE pare 'adjectivparvd Ia genitiv; r. 8 0 formula incheiata cu litere1e

V (?), urmat de P sau T(?) ;;i terminata en L. '

30

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, lII13

, Monumentul funerar poate fi adus din ruinele asezarii civile si balne-

are Aquae (Calan) , sau. din vreun vicus al Vaii Streiului, eventual sa fie

chiar locala din teritoriul satului Streisingeorgiu. ' '

In aceeasi veohe.biserica romaneasca (monument istoric) a fost gasit altarul funerar de marmura (observat inca de 1. Mezerzius la inceputul veacului al XVI-lea)al decurionului M. Ulpius Tertius, piesa pe care am eonsiderat-o (poate gresit) ea adusa in evul mediu din ruinele Ulpiei Sarmizegetusa (I.D.R., IIT/2, 449), altii insa au socotit-o din Vale a Streiului, posibil Aquae (Calan).

IX. Sinerai

(Szentkiraly, sat apartinind orasului Calan, judo Hunedoara)

Probabila a!7ezare rurala romana, statio militara] ?). Singura descoperire este altarul votiv pus lui Dolichenus de un militar din legiunea XIII Gemina.

TIR, L 34, p. 102.

15. - A 1 tar votiv de conglomerat calcaros, 99x45 (jos), 38 (sus) x30 (35) em, litere inalte in r. 1-2 de 5, in r. 3-9 de 4 em; in r. 6 este martel at numele caesarului Sept. Geta; ligaturi r. 4 V +E, 5 N +T, 6E+T, A+E, r. 7 A+L; profilatura capitelului si bazei pe latura din fata este rasa la nivelul cimpului inscriptiei (cind altarul a fost astfel "nive1at" pentru a fi plasat in vreun zid, posibil chiar in antichitate] ; descoperit prin 1905-1910 in teritoriul satului Sincrai (Szentkiraly}, achizi}lonat de notarul comunal Teofil Tulea ~i prin mijlocirea dr. E. Kovari (Hunedoara) donat Muz. Cluj-No (fig. 13).

Fig. 13. Altar votiv (Muz. Cluj-N'!POca).

IX. SlNCRAI - X. STREI SACEL

31

Dolg, II 1911, p. 268-270, fig. 7 foto (A. Buday); ArchErt, XXXII 1912, p. 400; Af'.hAnz 1912, 530 (G. Finaly); A. H. Kan, jupitef' Dolichenus (1943), p. 53-54, nr. 33; C1tIlDolicADlU, p. 39, nr. 39, pi. XIV 1 desen. CulIOf', I, p. 258, nr, 17.

I ( ovi) 0 ( ptimo) M ( aximo ) Dolic (h)en(o)

pro sal (ute ) imp ( eratoris ) L (uci) Sep (timi) Seoeri Pii Per (tinacis)

5. [et] M(arci) Aur(eli) Anto[nini]

aug (usti) [[et P (ubli) Sep (timi) Getae]] S G(aius) Val(erius) Ingenu(u)s

S1'g (nifer) leg (ionis) X II I Gem (inae) ex vola

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun si mare Dolichenul, pentru sanatatea irnparatului Lucius Septimius Severus Pius Pertinax /5/ si a lui Marcus Aurelius Antoninus augustul [[~i a lui Publius Septimius Geta (caesarul?)]], Gaius Valerius Ingenu(u)s stegar in legiunea XIII Gemina din fagaduinja (a pus acest prinos)" .

Despre cultul syrianului (Iupiter) Dolichenus foarte raspindit in Dacia romana, d. I.D.R., III/I, 11 si 139 cu bibl.; IIIf2, 201-204; CultDolicliDac ; atestat la Micia, Cigrnau, Ampelum (in acest volum). Altarul lui Valerius Ingenuus din Sincrai dateaza din timpul domniei "comune" a imparatului Septimius Severns eu £iii sai, prin anii 209-211; numele ea~sarului Septimius Geta a fost martelat (damnatio memoriae} ; dar nn chiar complet, in 212 imediat dupa asasinarea lui de catre fratele mai mare si mai tare Aurelius Antoninus (zis Caracalla) : credinciosul-dedicant ?tegar activ In lcgiune la Apulum (Alba Iulia) se afla prin vale a Streiului in drum spre vreo misiune ostaseasca in provincie, probabil catre Ulpia

Traiana Sarrnizegetusa. '

X. Strei-Saeel

(Sztrigyszacsal, ora~ Calan, judo Hunedoara)

A~ezare rural a !7i cariera de piatra din epoca romana.

HdT, p. 115; TIR, L 34, p. 107.

16. - S tel a funerard (sau altar?) de gresie nisipoasa, 130 X 170 ~m (grosimea nedeterrninabila, partea din spate fiind despicata}: cimpul Inscripjiei corect inca drat de un chenar cu patru praguri; scrierea cam tudimentara, litere inalte de 4 cm; ligatura r. 16 probabil L+A, r. 17 1:[ este rasturnat spre dreapta. Descoperita in 1883 pe ogorul la poale1e dealului Magura (spre sud-vest), in teritoriul satului ce se intinde intre Streisingeorgiu !7i Sintamaria de Piatra, Muz. Deva (fig. 14).

A,EM, IX 1885, p. 238. nr. 4 ( .. Sztrigy-Szacsal, am Fusse [enes Gebirgszuges, in welchem die Romer Bausteine fUr Veczel, Varhely [Gradistea Hategului ], Apulum gewannen, Vom Dorfrichter beim Acker (1883) aufgefunden. Tafel aus mergeligem Sandstein. H. LO, br. 0,7", G. Teglas}: ErdM, V HISS, p. 238; ci L, III 7893 ( .. descripsi et ectypum sumpsi;

32

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANEi 11I/3

6.c(owugi) 'o1ptimae ?), 16: et 17 fa(milia ?). Crispina, Vet[illa ?], Maxima Butes eorujm]") , lOAl, V 1902, Bbl. 120 ("Z. 8: AVGVSA, Sc?Iuss-A a~f der Ra~dseite") ; HdT, 1>. 115 ( Sztrigy-Szacsal. Ugyanezen hegyvonal [Ougutoi ] nyugati fo1ytatasaban a Magura delnyug~ti lab:inal Szfrigy-Szerrt-Gyorgy-Valya es Kobo1dogfalva k6zt !ekvo k ozseg hataran 1884_ apriljeben talaltam a kovetkezo siremleket"); SclavDacR, p. 264, nr. 112.

Fig. 14. Stela Iunerard (Muz. Deva).

D (is) M (anibus)

C ( aio) A (urelio) Dedalo vi x (it) an(n)i(s) LX Valeria Cara

5. vix(it) an(n)i(s) XXXV C (oniugi?) 0 (ptimae?)

A (urelia?) T etula vix (it)

. an(n)i(s) L A (urelia?) AugHs(t)a v.i x(it) an(n)is XXX

10. C(aius) A(urelius) Carus

O( aius) A (urelius) Valerianus u e t e r aw w z

par e [n t i] bus

. S 0 -r 0 rib u s

Xl. '-ALEA S!NGEORGIULUI

33

15. fee e run t

Fla (via?) Crispina Vetilla AI a x i m a But e s eorum.

T r a d.u c ere: "Zeilor Manes, lui Caius Aurelius(?) Dedalus (care) a trait ani 6(), Valeria Cara /5/ a trait ani 35, CO (Q ?), Aurelia (?) Tetula a trait ani 50, Aurelia (?) Augusta a trait ani 30 /10/ Caius Aurelius Carus, Caius Aurelius? Valerianus veteran, parintilor (si) surorilor /15/ au facut (monumentul) ; Flavia(?) Crispina, Vetilla, Maxima, Butes ai lor (servitori, scla vi ?) " .

,

Este un lung pomelnic funerar cu 0 grupa de raposati si oameni vii, purtind un nume gentiliciu (de familie) prescurtat in A, fiind mai probabil Aurelius de cit Aelius; decedati C. A. Dedalus (ani 60), Valeria Cara (35 de ani), A. Tetula (50 de ani), A. Augusta (30 de ani) ; primele doua persoane erau tata si mama (parentes), A. Tetula si A. Augusta surori ale celor doi cetateni C. A. Carus si C.A. Valerianus veteran care le pun epitaful. Persoanele din ultimele doua rinduri calificate ca "eorum" par sa fie din "familia lor" rustic a, adica apartinatorii gospodariei, servitori sau scalavi de casa.

XI. Valea Singeorgiului

(sat apartinind orasului Calan, judo Hunedoara)

Irnport.anta asezare rurala pe 0 panta a dealului "Gugutoi", la nordest dE: vatra satului Valea Singeorgiului, un de s-au gasit substructii de ziduri romane, sculpturi numeroase fragmentare, inscriptii votive etc.; aid era si un centru de cult, identificate prin 1890 de G. Teglas,

HdT, p. 115; TIR, L 34, p. 116.

17. - A 1 tar votiv de piatra calcaroasa (marga : grobes Kalk) , 112 X 59 X 35 cm, litere cored incizate inalte de 5 ern ; ligaturi in r. 3 A + V + R, N+T; baza si capitelul cu profilatura bine daltuita : capitelul are in centru un Ironton cu ornamente [rozeta etc. ?), la colturi semipalmete. Descoperit intr-un ogor la arat, pe panta dealului "Gugutoi". Muz, Deva (fig. 15).

A_E:NI, xm 1890, p_ 195 (citeste [A ]ppennino G. Teg1as); ErdM, VII 1890, p. 389; FoldrJ<,;oz:, 1891, p. 80 (citeste (A)ppennino M. [A]ur(elius) Va1entinus etc., G. Teg1as) ; AEM, ~IV 1891, p. 110 (r. 3 V +L+P in Iigatura : M.Ulp., F. Cumont); GlL, III 12576 ("am "alye-Szentgy6rgy; AEM, XIII, ErdM, 1890; AEM, XVI; 2. P. PENNINO - 3 M. V +R Teglas"; in r. 3 VLP in Iigatura ~i lectura gresita "M. U1p(ius) Va1entinus") .

36

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IIIl3

T r a d u c ere: ,,(Zeu)lui Marte, Lucius Grattius deeurion al coloniei a pus (altarul-prinos)".

Dcspre cultul lui Mars in Dacia: I.D.R., nrn, 106, 144, 271, I1l/2, 1 241, 245, 261 (cu bibl.); numele eredinciosului-dedicant este LUC1US c'rattius (var. Crattius), adic.a un praenomen ~int~les aid yroba?i1 ~a ~entilieiu) ~i un eognom~n Gratt1~us; era un d~cu;lOn 111 coloma ~lp~a Tr aiana Sarmizegetusa, considerata inca de G. Teglas ca centru tentonal 1a care sa fi apartinut si asez.arile din bazinul Streiului, intre e1e cea din Valea Singeorzul~i; prezenta unor decurioni ai coloniei in ac~ast.a localitate .se explica. mai curind prin u~:le interese ce avea?- _in teritoriu, ca propnetari rurali, cum era cazul 91 in altc zone ale Daciei romane.

20. - 5 tel el [unerar d de conglomerat nisipos, fragmentara (rupta si lipsa partea de s:us cu. ~ledalionul ;;i, registrul ~uperio~, 150 ~ 76 >( 20, litere inalte 7 cm, ligaturi 111 r. 5 H+E, V+A, N+T, N+A; din medalion a ramas numai un arc la baza ;;i un mic rest din bust. Cimpul inscriptiei este incadrat lateral de doua colonete (semicoloanc) cu caneluri in spirala asezate pc bazamente in forma de mici altare. Partea de jos (cam 1/2 din i~altimea actual a a fragmentului) nu este daltuita decit "in mare", fiind infipta in pamint (ori in bazament). Descoperita prin anul 1886 In teri.toriul sat.ului Valea Singeorgiului la "Paraul Bercean" (v. nr. 18), cu precizarea ca. cra "un deal spre nord catre Magura- J eledinti", de unde a fost adusa in sat de proprietarul terenului. Muz. Deva (donatia G. Buda) (fig. 17).

Fig. 17. Stela Iunerarri pIuz. Deva).

XJ..VALEA S!NGEORGIULUI

:37.

A EM, IX 1SS6, p. 239, nr. 5; HT RTE, III 1883-1884 (1886), p. 67; ErdM, IS88, p. 239; FiiltlrKozl, 1891, p. SO ("a falUl'lkiviil a Lozsad [Jeledinti] Yagura fe1e emelked6 hegyet alatt a Per[e]u Bercsan nevfi aiokb61 egy diszes sfremlek keriilt napfenyre. Ezt Buda Geza odaval6 birtokos ajimdeka gyanant a devai muzeum birja. Gondosan kivesett felirata klSvetkez6", r. 1 gresit I(ulius), 4 gresit XXXV in loc de XXV, G. Teglfls); GIL, III 7894 ("Sztrigy Szent-Gyorgy-Valya rep.; nunc Devae in museo ; AEM, IX; ErdM" , r. 4 lectura este gre~ita XXXV); HdT, p. 114.

D (is) M (anibus) fu(lius) M a x im u s v i x (it)

a n(nos) X X V (frunza)

5. He(rennia?) Valentina c ( oniugi) c ( arissimo )

T r a due ere : "Zeilor Manes, Iulius Maximus a trait ani 25, /5/ He(rennia?) Valentina sotului (sau) preaiubit (a pus acest monument)".

Intregirea numelui gentiliciu din r. 5 (literele HE in ligatura) ca Herennia nu este absolut sigura : posibila ar fi ;;i Helvia.

*

21. - Car ami d a stampilata, fragment descoperit la Valea Singeorgiului ~i achizitionat pentru Muz, Deva de G. Teglas (fig. 18).

AEM, IX 1885, p. 243, nr. 2 ("Szent-Gyorgy-V31ya. Incus EPI", G. Teglas}: ErdM, 1888, p. 248; GIL, III 8075, 33 ( .. litteris incusis. Szent-Cyorgy-Valya [Devae in mus.]. L P 1. Descripsi; AEM, IX; ErdM, 18SS").

Cele trei litere din fragment au fost interpret ate in CIL, III ca L P I (in ~parenta initiale a celor tria nomina ale cetateanului roman L fiind Luc~us), dar literele sint ---EPI, recunoscute de G. Teglas si citite de N. Branga:

Fig. IS. Caramidii fragmentura pIuz. Deva).

[AsclJe pi

numele aceluiasi rnester earamidar din stampila nr. 24 (Sintamaria de Piatra).

22. Car elm ida cu stampila, trei lit ere irnprimate, descoperita

la Valea Singeorgiului.

AEM,IX 1885,p. 243;nr. 1 (CIV=c(ohors) I U'(biorum ), G. Teglas}: cu; III 8075,1 c (C I V. A EM, IX). Literele par sa fie iru:palelenumelui de mester caramidar:

C (aius) 1 (ulius) V ( alerius ) ? acela9i din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, I.D.R., IlI/2, 560.

38

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, JII/3

. XII. Sintamari.~,. de Piatra

(Koboldogfalva, sat apartinind orasului Calan, judo Hunedoara)

A~ezare rurala in legatura cu 0 cariera de piatra, pe inaltimile de pe malul drept al Streiului, locul numit "Gradi~te" ; s-au descoperit 0 inscriptie votiva, caraniida stampilata, cap de statue al zinei Daphne, fibula de bronz.

HdT, p. 114 ("a Grcdistye (Var) r6mai telepules nyomait"), 185; ArchEr!, XXXII 1912, p. 55, 400-401; TIR, L 34, p. 103.

23. - A l tar ooti» de conglomerat msrpos, fragment (partea de sus, capitelul ~i doua rinduri de text), 27 X 32 X 20 cm, litere inalte de 35 rnm : ligaturi in I. 2 A+E; E+N +T. Capitelul este ornamentat cu timpan in care sint 0 rozeta si acrotere : descoperit in satul Sintamaria de Piatra, de un de a fost achizitionat de prof. B. Jano pentru Muzeul arheologic alliceului reforrnatilor din Orastie. Muz. Deva (fig. 19).

ArchErt, XXXII 1912, p. 401 (eu lectura SIL DOM / (De)o PRAESEN(ti), Jan6 B.); Arch. Amz, 1913,334 (G. Finaly) : SCIV, XVIII 1957, p. 169-170, nr. 3, fig. 3 desen (lectura de mai jos).

Fig. 19. Altar votiv fragmentar [Muz, Deva).

5 i I (vano) Dom(estico) [AuJr(elius) Praesen-

T r a d u c ere: "lui Silvanus Domcsticus, Aurelius Praesent- - -(a pus prinosul)" .

In r. 2 al fragmentului votiv este numele dedicantului, probabil gentiliciu Aurelius, cu cognomen Praesent-, nu vreun epitet al zeului ca "Deo Praesen(ti)" preconizat de primii editori.

*

XII. SlNTAMARIA DE PIATRA

39

24. - Car ami d a stampilata, 25 x 23 x 6 em, descoperita in ruinele asezarii romane de pe Oradiste linga Sintamaria de Piatra. Muz. Deva (inv. 2431, unde este notat "fragment de caramida romana, aflat la Sibot, dimensiuni 23 X 25 X 6 cm") (fig. 20).

A EM, XI 1887, p. 239, nr. 14; ErdM, V 1888, p. 250 (G. Teglas}: CIL,. III 8075,34 ("K6boldogfalva apud Kiskalan. ASCLEPI. AEM, XI; ErdM, 1888"); HdT, p. 114 ("Koboldogfalva. A Sztrigy jobbparti hegysegen feliil 1/4 oranyira talaljuk a Gredistye (= Var [ecetate aj) romai telepules nyomait. Ott egy esinos Daphne (erdei Nympha) szobroeska fejet talaltunk es rmizeumunkat ASCLEPI belyeggel gyarapitottuk; A EM, XI; ErdM, 1888; CIL, III 8075,34"); VEcDacR, p. 75 ,,8075,34 la Calan" [intelegind eronat indicatia "K6boldogfalva apud Kiskalan"J; CuptRMicia, p. 7T;UrbanDacR, p. 146, fig. 87.

Fig. 20. Carlimidli eu ~tampilli (Muz. Deva).

ASCLEPI

$tampila pare a fi fracturata 13. marginea drcapta ; intrucit nu trebuie intregit Asclepi [us J, poate fi citit la genetiv, ca (Officina) Asclepi "atelierul de caramidarie al lui Asclepius".

~aramizi cu aceeasi stampila s-au gasit la $ibot (citata mai sus), 1~ ValeaSingeorgiului (supra, nr. 21),ca ~i la Apulum, citate in Transilo, V 1976, nr. 1, p. 24, fig. desen (N. Branga) ; Apulum, XVI 1978, p. 140 (gresit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa).

25. - Fib u I a de bronz cu monogram a simetrica infati~ind 0 litera; acul-spin era fixat la un capat alliterii, iar la celalalt capat se imbuca intr-un lacas. Descoperita in teritoriul satului si achizitionata de G. Teglas. Pare a fi romana, Muz. Deva (fig. 21).

AEM, XVI 1893, p. 256 ("Monogramm aus Bronze - - --,-") ; Erd M, 1\102, p. 454 ("az Aquaehoz tartoz6 s a Sztrigyen tril a hegy oldalon Iekvo Koboldogfalvarol egy S alaku

fibulat szereztem a muzeumunknak - - _", G. Teglas). 0··

Fig. 21. Fibula de bronz (Muz. Deva).

·S

Daca este sigur romana, piesa poate sa fi contirnrt litera de inceput a numelui unei persoane, cum ar fi Silius, Siluanus etc.

40

INSCRIPTIILE DACIEIROMANE, III/3

XIII. Bacia

(sat, cornuna, judo Hunedoara)

Asezare rurala, substructii de edificii, intre cladirea garii ~i canalul Strciului, locul numit "Palota".

HTRTE, 1883-1884, p. 65; ErdJI, 1902, p. 266-267; TIR, L 34, p. 32.

25a. - 5 tel a [unerard, fragment descoperit de G. Teglas in curia lui Xagy L. (loc secundar}, a fost considcrata ca provenind din Micia, adusa de aid la Bacia in rastimpul medieval-modern; V. nr. 175.

XIV. Saulesti

(Sarfalva, ora9 Deva, judo Hunedoara)

Linga confluenta Cernei cu Muresul au fost identificate pe la mijlocul secolului al XIX-lea si prin anii 1960-1970 fragmente de caramizi si tigle, cerarnica si substructii de ziduri, morminte, monumcnte funerare de piatra, capac de aedicula, leu funerar, ca si traseul drumului roman; era probabil o mica a~ezare rurala romana.

ICC, I 1856, p. 6 ("in nordlicher Richtung von der Briicke unfern der Einmiindung der Cserna in den Marosfluss bemerkt man, ausser der Unzah1 von Brnchstiicken romischer Mauer- und Dachziegel und Resten von dergleichen Cefassen und Urnen, auch die Spuren der Romerstrasse, welche bei Dedats am kenntlichsten erscheint ... ", M. J. Ackner; I ahrbucli des Siebenbtlrgischen Karpathenuereins, XIX 1899, p. 37 (E.A. Bielz, dupa ICC, I); Sargetia, VI 1969, p. 28 (0. Floca); XI-XII 1974-1975, p. 41 ("urme de ziduri insotlte de ceramica in partea de hotar dinspre aeroport", L. Marghitan).

. Aici s-au gasit doua inscriptii romane, a carer origine locala nu este

sigura ; puteau fi aduse din alta a:;;ezare romana,

A 26. - A 1 tar votiv (sau funerar?) de porfir alburiu (sau din calcar), in executie frumoasa si eleganta, avind inscriptia intreaga, vazut de turistul-gazetar Filep E. si descris dupa observarea superficial a a pietrei rasturnate cu fat a in jos, din care cauza nu a putut sa 0 citeasca.

~olozsKiizl, 1865, nr, 50, p. 198 ("a Csernanak a Marosba szakadasanal eppen a Maros partJa,n porondon ket szep romai emlekko porladozik; az egyik mintegy negy lab hosszu es ket lab szeles feher porphir (vagy meszkd P] alakja es faragasa igen szep, s a hatlapjarol s epsegerol kovetkeztetve, feliratanak epnek kell lenni, mit most azert nem kozolhetek, mert a ko a fe1iratos lapjan fekszik es nehezsege - nil 8 -1 0 mazsa-> nem engedte hozza fernem", F[ilep] E[Iek]).

27. - A 1 tar votiv de piatra surie, lunga de vreo 3 picioare, lata de 1 picior si 1/2, lucrare mai modesta, vazuta de acelasi autor-turist care (din cauza starii precare a piesei si astratului gros de lut fixat pe fata scrisa) nu a putut sa citeasca decit patru Iitere,

XIV. <;AULE$Tl - XV. CRISTUR

KolozsKiizl, 1865, nr. 50. p.I98 ("a masik amannal sokka1kisebb, egyszerii faragasu, barna szinties durva szemii k6 es mintegy harom !lib hosszti masfel szeles : ezen is fe1irat van, hanem a rea szaradt sar es helyenkenti serulesek miatt, csak az els6 szot CENO-t· betiizhettem ki", F.E.).

Daca literele descifrate erau din primul 'cuvint al textului, ar putea fi inceputul unui antroponim Ceno-, iar dad sint din finalul unui cuvint (nnme) ar putea fi un dativ de teonim ea [DoliJc(h)eno (?).

La gura Cernei pe valea Mnresului hunedorean, tinga satul Saulesti, cele . dona blocuri epigrafice romane (vazute si semnalate numai 'prin anii 1860) puteau sa fi stat parasitesi ingropate in noroi de vreo 2-3 secole, cum a stat marele altar onorifie de marmura pus lui P. Tenacius Vindex centurion de legiune ~i "consilier" municipal in orasul Nicopolis (I.D.R., IIIj2, 120; regasit de noi la 1965 in vechea biserica romaneasca din Almasu Mic, judo Hunedoara), vazut :;;i copiat cu unele erori pe la inceputul veacului al XVI-lea, pe malul Muresului ("in ripa fluminis Marissi") de clericulepigrafist 1. Mezerzius ; sau altarul monumental adus sigur din ruinele Ulpiei Traiana, in seeolul al XV -lea, vazut de acelasi "in ripa Marissi fluvii" :;;i regasit in biserica romaneasca de lemn din Mintia (jud. Hunedoara) de C. Torma (I.D.R., IlIj2, 276) si altele (din satul Saulesti mai poate fi amintit fragmentul din placa de marmura IN HONOREM DOMVS DIVINAE. I.D.R., IIIj2, 22); d. XXII Deva.

XV. Cristur

(Csernakeresztur, sat apartinind municipiului Deva, judo Hunedoara)

Probabila a~ezare rurala romana : singura descoperire este altarul votiv de piatra, din apropierea satului.

28. - A 1 tar votiv de augit-andezit, inalt 75, lat 32 em; descoperit in hotarul Cristurului, aproape de sat, :;;i dus la gospodaria lui Iosif Furca, unde a fost vazut si copiat de C. Torma, mai tirziu in stare mult uzata (coradat?) regasit de B. Jan6; in anul 1962 n-a mai fost aflat de prof. M. Vale a (Deva). In r. 3 textul avea ligatura V +R.

AnlbKozl, V 1865, p. 24 ("Acuino (Silvano helyet) Domestico Sulpicius Ari ... votum lubens solvit. Talaltak a kereszturi hataron a falutol nem mesze. Je1enleg lathato Cs. Kereszturon Furka JOzsefnel. Miutan Acuinus vagy .Aquinus Domesticus nevu istenseg a romai my thologiaban meroben ismeretlen, hajlando vagyok feliratunk elso sorat a quadratarius ismerhetlenii1 ferditett Silvanusnak olvasni" , C. Torma); Cl L, III 1403 ("Cserna-Keresztur apud rusticum Iosephum Furka. Torma misit. ::\isi errore quadratarius pro SILVANO scripsit ACVINO, habes numen aliunde non notum: ACVINO I DO:M I SVLARI I V L S") ; p. 1 ]60 index (Dii Deaeque) Acuinus 1403; AEM, IV 1880, p. 135, nr. 25 C,Z. 1 ganz sicher. Ob mit A quinus domestic us nicht ein n umcn der B rider des pagus A quensis gemeint ist? ; UZ (Pius) oder V'(aierius ) Saturn i t n us }'", C. Torma); CIL, III 7889 ("Csernakeresztur apud rusticum Iosephum Furka; AEM, IV: ACVINO I DOM I V SATVRN - - - I V L S"); p. 2508 index:

Acuimls dom(esticus?) 7889; ArchErt, XXXII 1912, p. 396 in curtea casei nr. 23 din Cristur, monumentul aproape complet corodat, abia citeva litere se intrevad ("Csernakeresztur, hoI sok a Zudor s Furka magyar csalad - s mely mar magyarul nem tud, csupan egy emleket volt kepes felmutatni a 23 sz. alatti haz udvaran. Mint a kozseg magyar

42

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

nepe, ugy ez emlek is, melynek anyaga ;lranyj andesit, a k6myezet· s a termeszetes 4atas nyomaszt6 sulya alatt elhagyni. keszul mar alig van ;rajta egynehany kannyebben kiolvashato betii~"Jan6 B.).

A cui n 0 (sic! i.e. Silvano)

D 0 m ( estico ) .

- V (?) Sat~rn[inus] v(otum) l(ibens) s(olvit)

T r a due ere : "lui Acuinus (? Silvanus) Domestieus, Ulpius (ori Valerius?) Saturninus promisiunea faeuta(zeului) eu bueurie a implinit".

. Precizarea staruitoare a lui C. (forma ea in r. 1 este sigur ACVINO aratacji era cazul unei grave stilciri grafice a numelui purtat de unul din cei mai populari zei in imperiu si in Dacia: Silvanus Domestieus.

XVI. Pestisu Mare

, ,

(Al-Pestes, sat apartinind municipiului Hunedoara, judo Hunedoara)

Asezare rurala : intre orasul Hunedoara ;;i Pestisu Mare ruine de cladiri, material tegular, numeroase tigle, fragmcnte ceramice variate; un cap de statuie din marrnura a unui barbat (de marime naturala) se afla in colectia medicului Fodor la Deva.

Dacien (1851}, p. 51, nr. 14 Pestes ("oder Al-Pestes, walachisch Pestyesu, Dorf im Hunyader Comitat - - -; auf dem Wege von Hunyad nach Pestes ist ein grosser Theil ~es Feldes mit Triimmern alter Bauwerke bedeckt, man findet Ziegel, besonders Dachziegeln und Scherben ailer Art. Ein Kopf von einer mannlichen Statue in Marmor, von guter Arbeit, in Lebensgrosse, ist in der Sammlung des Dr. v. Fodor in Deva"); MGG, 1856, p. 94; ArchKozl, V 1865, p. 24; TIR, L 34, p. 89 (lnscriptia citatA aiei, GIL, III 7891, este din Ulpia Traiana, I.D.R., III/2, 131).

29. - A 1 tar votiv de piatra (sienit rosietic), descoperit dupa 0 informatie in teritoriul Pestisului Mare aproape de valea Cernei, sau'-intre )?e;;ti;;ul Mare ;;i eel Mic cu ocazia unor lucrari de reparatie a drurnului prin anul1850(?) ; se pastra la mijlocul veacului al XIX-lea in Pestisu Mare 1a Ignat Valea, unde a fost vazut si desenat de medicul Fodor, apoi de Varadi si de Torma (fig. 22).

Fodor, I, pl. 58, 60, dupa eare 1. Loreni din Orastie l-a eomunicat lui Mommsen; ArchKid, V 1865, p. 22 ( .. talaltak az al-pestesi hataron a Cserna vizet51 nem mesze. Jelen1eg Al-Pestesen Valya Ignacznal", Torma C.); InschrDac, 888 ( .. Pestes. Bei Herrn V. Vdlya. Naeh Varadi" cu 1ectura Jovi optima Maximo Tiberius Gratus votum soloit tibens); GIL, III 1 408 ("Pestes FODOR; Al-Pestes apud Ignatium Valya TORMA; Fodor vol. I tab. 58, 60; idem exemplum dedit los. Loreni Broosensis. AM 888 a Varadio, Denuo ex lapide descriptummisit Torma. 2 TK·CRAL Fod. Lor., TI· GRAT Ackn. I (ovi) o(ptimo) m(aximo) T. F(tavius) Graius v.s. I."); HdT, p. 152 ( .. az Al-Pestesrc5l Fel-Pestesre vezetll utvonal javitasanal talaltak volna azt az oltarkovet, a me1yet Fodor Andras, majd Torma Karoly Valya Ignacznal lattak s mely a GIL, III 1408", Teglas G. eu leetura din GIL, III). Dupa. desenu1 lui Fodor, in r. 2 litera a doua putea sa fie un F facut in chip de K, ee se inttlneste iii in alte epigrafe ale Dadei.

XVI. PE$TI$U MARE - XVII. PE$Tl!iU MIC

43

I ( ovi) 0 (ptima) M ( aximo ) T(itus) F(lavius) G r a tus

vIotum) s ( olvit) 1 (ibens)

\ 0 M TJ\(~~L

V ~

V 5' l;

Fig. 22. Altar votiv (dupa FODOR A.) T r a d u c ere: "lui Jupiter eel preabun ;;i mare, Titus Flavius Gratus fagaduinta (faeuta zeului) a implinit cu bucurie".

Numele credinciosului-dedicant este stabilit de Torma si Mommsen; era foarte probabil vreun proprietar rural din zona Pestis in valea Cernei hunedorene.

XVII. Pe~ti~u Mie (de Sus)

(Fel-Pestes, municipiul Hunedoara, judo Hunedoara)

Asezare rural a, eu ruine si obiecte romane, in "Valea Bicheului"; doua altare votive ~i un tezaur monetar (roman ?).

JGG, 1856, p. 6; ArchKozl, III 1863, p. 142; Ghl'onik, p. 98; Tl R, L 34, p. 89.

30. - A l tar votiv de conglomerat nisipos rosietic, 66 X 28 em, deseoperit (impreuna eu nr. 31) la anul 1835, in "Valea Bicheului" in malul unei vai ; scriere rudimentara : cu acelasi prilej s-a descoperit un tezaur monetar intr-o oala (disparut integral); prin anii 1860, cele doua altare votive erau utilizate ea pietre de mormint intr-o gradina-vie la nord de sat, loeul numit "Fata".

Al'chKozl, III 1863, p. 142 (eu predzarea ea alte vestigii arheologice romane la Pestis nu se cunose, C. Torma); InschrDac, 906, b ("zwei Alt are von rothern Sandstein, 1835 im Valya bikeuluj gefunden, jetzt als Grabstein auf neuen Gr abern nordlich vom Dorfe in eiuem Weingarten stehend"); GIL, III I 410 ("Felpestes in vinea rep. 1835; hodie pro sepulcris"); FoldrKi5z1, 1891, p. 78 (Tt<glas G.); HdT, p. 152.

I V N I u n ( oni )

Este 0 simpla inchinare zeitei Iuno, facuta de un "Anonymus" din mediul rustic, poate vreun proprietar rural mai rasiirit ; prezenta a dona inscriptii votive presupune existent a unei asezari romane in teritoriul satului actual Pestis, chiar daca nu s-au gasit (ori nu se cunosc) inca alte vestigii, arheologiee, neserise.

44

INSCRIPTIILE DACIEl ROMANE, 111/3

31.· - A 1 tar votiv de eonglomerat nisipos rosietic, 57 X 24 em, deseoperit impreuna eu altarul similar precedent (nr. 30) ~i ajuns prin anii 1860 piatra de mo~mint moderna ; scrlere rudimentara,

ArchKozl, III 1863, p. 142 ("Fel Pestes, 2' 6" magas, I' szeles veres-porondk6 ara ezen durva modorban vesett felirattal: I 0 M", Torma C.); InschrDac, 906 a; GIL, III 1409; Fold,yKozl,' 1891, p .. 78 (T~ghis G.); HdT, p. 152.

ft 10M I ( ovi) 0 (ptimo) M ( aximo )

Este ~i aceasta 0 simpla inehinare-prinos in stil sablonic, lui Iupiter eel preabun ~i mate din partea unui adorator "Anonym us", posibil identic cu eredinciosul precedent sau vreun apropiat al sau.

32. - A I tar votiv de travertin, 73 X 42 X 32 em, litere inalte 45 mm ; ligaturi r, 1 A+E, r. 4 T+E, A+L, r.5A+I(, T+E, V+A; eapitelul are in fata un ornament vegetal (rozeta) in chip de timpanon, profilatura lui si a bazei fiind simpla dintr-unsingur plan inclinat ; descoperit in teritoriul satului Pestisu de Sus (sau adus din Pestisu Mare, dupa alta informatie) ; sc afla in adoua jumatate a .veacului al XIX-lea la curia lui L. Makray in Pestisu Mic (de Sus); unde a fast vazut de C. Torma si G. Teghis.

Muz. Deva (fig. 23). . . . , '

AEM, III 1879, p. I09"ll.r. 63 ("Kalktuff, hoch. D,72, breit 0,33; gefunden im Jahre 1874. Bei der verwitweten Frau Makray Laszlo in Felpcstes bci Deva.", C. Torma); Cl L, III 7.857 ("Felpestes apud viduam Laszlo Makrai ; AEM, III"); HdT, p. 1:{9.

Fig. 23. Altar votiv (Muz. Deva), De ae N e-

mesi Aug (ustae )

A ur (elia) Epic-

tesis,p(ro) sal (sic l)

5. salute sua et .

suor(um) ex v(oto) P(osuit)

T r a due ere; "Zeitei Nemesis augusta, Aurelia Epictesis pentru /5/ sanatatea sa si alor sai in urma unei juruinte a pus (prinosul).

XVIlI. VALEA NANDRULUI

45

In r. 4/5 silaba SAL este repetata (greseala de incizare). Dedicatiile zeitei Nemesis sint numeroase in Dacia; eele din Ulpia Traiana Sarmizegetusa : I.D.R., III/2, 308-327 (eu bibl, despre zeitate); eredincioasa-dedicanta poarta un tipic nume (cognomen) grecesc, fiind poate 0 liberta. din vcacul al III-lea (Aurelia posibil chiar dupa imparatul Aurelius Antoninus

Caracalla). Nu este ins a eu totul exc1us ca altarul votiv gasit la Pestis sa fie de provenienta din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa.

·1

XVIII. Valea N andrului

(Nandor, Nandor-Valya, com. Pestisu Mare, judo Hunedoara)

Probabila a::;;ezare rurala romana : la sud-est de sat, pe drumul spre Racastia, s-au descoperit numeroase resturi de ceramica, ce au fost eonsiderate romane; in partea de hotar numita "Fata" s-a deseoperit altarul votiv lui Liber Pater.

Dacic n (1851), p. 51-25, nr. 15 ("Walya-Nandruluj, ungarisch Nandor, oder Valye-Nandru1uj, oder Nandor- Valya, deutsch Weisskirch, Dorf im Pester Bezirk der Hunyader Gespansehaft, am Bache Va1je-Roti, der in die Tserna f allt. In dem Hohlwege, der von hier nach dem Dorfe Rakosd fuhrt, hat man sehr viele Rcste von Topferarbeit, dic fur Rornerarbeit gehalt en wird, gefunden - - - und man hat sonst keine Spuren von r omischen Strassen oder andern Resten alter Bauwerke gefunden"); Hd T, p. 152; T'I R, L 34, p. 116 (citatu1 de aici "AEM 1882, 143 -144" este gresit in loc de Arch Kiisl, III 1863, p. 143).

:13. - A l tar votiv de piatra calcaroasa numulitica, 56 X 34 X 20 em, litere inalte 4 em; capitelul are ornamentatie geometrica si profil~tura simpla, corecta ; suprafata scrisa mult corodata, baza lipseste ; ligatura in r. 1 T + R; 0 mai mic in numele LIBERo; descoperit in sept. 1860 de gospodarul Gh. Toader in ogorul sau din partea de hotar numita "Fata", loc un de nll s-au semnalat alte vestigii arheologice antice. Muz, Deva (fig. 24).

AvchJ(ozl, III 1863, p. 143 ("tatalta Tagyer Gybrgy f(jlMsz [38 h azsz." 1860 szept,', a «Facze. nevii hatarreszben leva szantojaban. Egycbirarrt a ha.triron rornai telepulesnck semmi nyorna nines", Torma C.); [nscltrDac, 907; ctt., III 1411 ("Nandor Valya rep. 1860 apud Georq Tayer; Torma") ; FoldrKozl, 1891, p. 78 (Teglas G.) ; HdT, p. 152, nr , 11 ("NandorValy a. 1860-ban, kevessel Torma Karoly huuyadmegyei korutja elott a Fel-Pcstessel szornszedos es hajdan Olyves-Sag!! neven ismert kbzsegbel1 egy Bachusra vonatkozo oltarkovet asott ki Toagyer Gyorgy. Ez a vonatkozas is a mellett hizonyit, hogy a kedvezo eghajlatu es t alaju sz61{)tertiletet a ro maiak is hasznalt a k", admitind deci eli romanii locuiau aici :;;i cultivau vita de vie).

Libero Patri U I P (ius) N e p 0 s

V (otum) s (olvit) I (ibens) m ( erito )

T r a d u cere: " (Zeu)lui Liber Pater, Ulpius Nepos juruinta (fagaduint», facuta zeului) a implinit cu bucurie dupa merit".

. Despre cultul lui Liber Pater (Bacchus, Dionysos) in imperiu ::;;1 111 DaCIa romana : I.D.R., III/I, 141 (eu bibliografia generala) ::;;i I.D.R., III/2, 250-261. Credinciosul-dedicant Ulpius Nepos este foarte probabil un proprietar rural, eventual veteran sau descendent din veterani.

46

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, lIII3

Fig. 24. Altar votiv (Muz. Deva).

XIX. Manerau

(Minerau, Magyarosd, com. Pestisu Mic, judo Hunedoara)

In teritoriul satului, parte a de hotar numita "Rovina" sau "Ciiramizi" ("Kermiz"), din cauza marilor cantitati de diramida iesita la iveala in cursul aratului, a fost descoperita in 1912 0 importanta v i l l a rustica, explorata prin sapatura sistematica in acelasi an: constructii de piatra (doua corp uri mari de cladire}, unele incaperi eu hipoeaust; numeroase obiecte de metal, oglinzi, chei, perforator de os, margele, vase de lut, ceramica dacica, lucerne, aplici, monede din secolul alIII-lea (Elagabalus s.a) ; o caramida cu seriere.

Dolg, IV 1913, p. 1l0-128 [Romai villa Magyarosdon, A. Buday); TIR, L 34, p. 77.

34. - Car ami d a fragmentara dintr-un stilp (probabil din eonstructie de hipocaust), eu litere zgiriate dupa ardere, descoperita in siipatura arheologica a lui A. Buday la asezarea rural a din "Rovina" ("Caramizi"). Muz. Cluj-No (II 8253) (fig. 25).

Dolg, IV 1913, p. 128, fig. 12 ("Magyarosd, oszloptegla - rajta bekarczolva lathato betfi i alapjan nem allapithato meg, hogy vajjon osszefuggo szoveg maradvanyaval van-e dolgunk, avagy csak kulonallo betukkel", Buday A.); Transilv, V 1976, p. 23 ("pe 0 eariimidii deseoperitii la Maner au a fost aplicat, prin incizie, nomenul Iulius, dispus pe doua rinduri in grafie greacii: IV/AOV. $i in acest caz avem de-a face cu un caramidar grec, integrat puternic in procesul romanizarfi", N. Branga).

Sint semne grafice ale alfabetului latin din care insa nu se poate identifica deocamdata nici un cuvint sigur, nesigura fiind chiar pozitia in care trebuie tinut fragmentul pentru a se incerca 0 "lectura" si a se ghici macar un cuvint sau formula (abreviere).

XVIII. VALEA NANDRULUI

47

1·'ig. 25. Caramidii (Muz. Cluj-Xapoca),

XX. Hunedoara (Vajdahunyad, municipiu, judo Hunedoara)

Vestigii ale unci asezari rurale si ale exploatarii fierului, inscriptii ~ un mare tezaur monetar roman (ultimele piese din seeolul al IV-lea, imparatul Constans).

HTHTE, 1906, p. 211-245; Numizmalikai Kozlony, 1900, p. 137-139; 1905, p. 46; TIq., L 34, p. 65; Sub cerul PtlypuYiLt at Hu nedo arei (N. Chiricii - V. Raceanu), Hunedoara, 1976, p. 28-38.

;)5. - A I tar [unerar de conglomerat nisipos friabil, fragment (col-

tul drept de sus) 60 X 45 X 4~ c'?: .Ii_tere i~:1:1te d~ ,65 m~, seri~re rudi~ mentara si nesimetrica, lectura dificila, posibil a fi intrcgit partial numai in r. 1-4 si 5; litere de forme deosebite : II este pentru E in r. 4 ~i 5, in r. 4 F i; chip de K, L ca "lambda". Chenarul simetric bine modelat. Descoperit prin 1955, in Hunedoara lingiigara C.F.R. la Triaj, iesirea spre Simeria (cam 100 m departure de canton); vazut si descris de O. Fl~ca; in acelasi punet s-au gasit resturi din sarcofage de caramida. }Iuz. Deva (fig. 26).

Fig. 26. Altar funerar (Muz. Deva). [D (is) J M ( anibus )

[--- J Prim in (a-, -us?)

[ -- - L Jo n g a v (ixit )

[an. - ] V item jilia

5. [- - - ]VX CO et n[cJpt(is)

- - - - - - A VD - - - ?

4'8

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, 1II/3

Starea fragmentara !}i marea lacuna la marginea stinga nu permit reconstituirea textului decit prin citeva elemente disparate: in r. 2 poate fi un cognomen masculin ori feminin Primin- ce ipare a fi fost precedat de un gentiliciu, de ex. Aur. Primin-, san era un gentiliciu format din acelasi congnomen Priminius (?) ; Longa din r. 3 este cognomen ce putea fi precedat de un gentiliciu ; remarcabileste apelativul N[eJPT(is) "nellOata". Epitaful este important nu numai prin apelativele, antroponimele !}i grafia (forme de litere) .. c~ ~~i ::les prin semnificatia lui arh~ologica-topografica in contextul umn cimitir m partea de nord a orasului Hunedoara.

*

36. - Car ami d a stampilata, fragment vazut de Varadi, dupa care I-a citat Ackner, apoi Mommsen; acelasi exemplar pare a fi eel existent

in colectia arheologica A. Benedikty in Hunedoara.

InschrDac, 889 ("Vajda Hunyad. Ziegelstempel. Naeh Varadi. LEG· X- - I STESE - -"); GIL, III 1 629, 23 ("Vajda-Hunyad. LEG. X I STESE. Aekner et MUller n. 889 a Varadio"); AEM, III 1879, p. 112, nr. 8 (C. Torma); GIL, III 8065,33 "c Vajda Hunyad, d Vajda Hunyad apud Albertum Benedikty; c d eadem esse videtur").

L eg(io) X[III Gem(inaJ] 5 t a [ti] 5 e Jntiani

36a. - Car ami d a stampilata

L eg(io) XIII Gem[ina) V l P (ius) Fro n t 0

ar fi fost gasita "in imediata vecinatate a Casteltilui Corvinestilor, pe teritoriullui S. Jurcan, impreuna cu resturi romane fji caramidaP AE T", AISC, (I), 2, p. 59 (C. Daicoviciu). Informatia nu a putut fi verificata de noi in 1979.

*

Inscriptiile lapidare romane descoperite in veacul al XIX-lea pe dealul "Sf. Petru" linga castelul Huniazilor erau aduse din ruinele Ulpiei Traiana (I.D.R., III/2, 93) si din Micia (infra, nr. 69, 180, 192, 193).

XXI. Teliueu Inferior

(Teliueu de j os, A. Telek, municipiu Hunedoara, jud. Hunedoara)

Centru al administratiei minelor de fier si al fierariilor romane. In diferite puncte descoperiri arheologice: material ceramic, substructii de ziduri, unelte de minerit etc. ; cea mai remarcabila descoperirc este cea din complexul de ruine dat la iveala in 1904 cu ocazia sapaturilor pentru nivelarea unei movile: fundament al unei cladiri de 18 X 25 m, probabil vreun officium roman, linga care se afla 0 cladire-locuinta fji un mic sanctuar; in acelasi loc s-au aflat monede romane, 0 amuleta de bronz, 0 moneda de argint, i2 de bronz, foarte uzate (Aelius Hadrianus, Septimius Severns,

XXI. TELIUCU INFERIOR

49

Antoninus-Caracalla; cinci bucati au disparut : restul donate Muzeului Deva de Hollosvari I.) ; in acelasi punet arheologic a fost gasit altarul votiv, fragmentat.

A VSL, 1874, p. 159; HdT, p. 186-190; BKL, 1907, p. 465-485; 1908, p. 61-81; 1910, p. 657; Klio, IX 1909, p. 376; VEcDacR, p. 30-32; TIR, L 34, p. 110.

37. - A I tar votiv din marrnura de Bucova (dupa alti informatori : calcar cristalin foarte dur) , 125 X 70 X 48 m, litere inalte in r. 1 de 85, r. 2 de 65, r. 3 de 48, r. 4-5 de 52, r. 6-7 de 48, r. 9 de 26 rnm ; ligaturi r. 3 N + I, r. 6 0 mai mic in interiorul lui C, r. 7 V mai mic in interiorul lui C; descoperit in august 1904, intreg, in complexul arheologic descris mai sus, a fost insa spart de sapatori, din fragmente 16 bucati au fost adunate de Szabo J. :;;i reconstituita piesa cu ciment de catre tehnicianul Hollosvari r. (fig. 27).

HTRTE, XVI 1906, p. 230 desen; xu«, IX 1909, p. 376 ("beim Planieren der Schntthugel kam das Fundament eines 18 m. breiten und 25 m. langen Gebaudes, anscheinlich einer Amtslokalit at, kaum 5 m. entfernt die Ecke eines Wohnhauses und IS m. weiter ein 2 X 2 kleines Heiligtum zum Vorschein - - -", G. TegIas); AnnEp, 1909, 112, 326; BKL, XLIII (50), 1910, p. 720 ("AIs6teleki feher es szurkesavos durva szerncsejti siiriien tagozott kristalyos meszko", Rakoczy S.); VEcDacR, p. 31; Sub cerul purpuriu al Hunedoarei (N. Chirica -v. Raceanu), p. 32.

Numini Domini N (ostri )

M(arci) Aur(eli) Antonin(i) Pi i fel(icis) aug(usti)

5. C ( aius) Gaur (ius) Gaurianus sacerd (os) col (oniae)

Apul ( ensis) et Fl ( avius) Sotericus

aug (ustalis) col (oniae) Sarm (izegetusae) cond(uctores )

fer r a r (iarum)

Fig. 27. Altar votiv (dupa HTRTE, XVI, 1906, p. 230).

NYMII' In I)C)lvUN IN . AVRANTC l'J.

PH FELA'-/G GAVRGA\,fRI.

.. - ~ ..

ANV5SACER DC9L' APV FEFl:SOTE nrss N.lGCClSAR.··KOND

·~·,: .. :.'i: ,f~!':.R_~~_ , ...•

• ~.~;.:.o:.;.~~~- --- •.

.......... ', .. _, .t· .......

T r a d u c ere: "Puterii divine a stapinului nostru Marcus Aurelius Antoninus Pius norocosul (fericit) augustus, /5/ Caius Gaurius Graurianus preot al coloniei Apulum si Flavius Sotericus augustalis al coloniei Sarmizegetusa, conductores ferrariarum (sefii fierariilor)".

Dedicatie puterii divine a irnparatului Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla), pusa de cei doi sefi-responsabili ai fierariilor romane de linga Teliuc, care erau magistrati orasenesti in punctele urbane principale din Dacia, unulla Apulum, altulla Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fiind specialisti-tehnicieni veniti din Dalmatia.

50

INSCR1PTIILE D.1C1E1 ROMANE, 111/3

In aceeasi zona arheologica ~i siderurgica rornana cu eentru lbga Teliucu Inferior intra si descoperirile de Iinga Ghelar, T I R, L 34, p.60.

XXII Deva

(municipiu, capitala judetului Hunedoara)

Teritoriul orasului, asezat pe drumul principal dintre Micia - Germisara - Apulum, pe un teren fertil, a fost intens locuit in epoea romana, Punctele arheologice identificate pin a acum sint numeroase; 1) Dealul Cetatii, cu larga vedere in zona din jur si u~or de aparat, a fost loeuit iucepind din preistorie ; pe eulme a existat 0 midi fortificatie (castellum? ) sau punct de observare si control (HdT, 127) spre eastrul Mieia si zona miniera a Muntilor Apuseui; din constructia propriu-zisa a aeestei fortificatii romane nu se mai vede nimic in urma suprapunerii cetatii medievale; se observa numai citeva resturi din darimaturi, material tegular (nr. 38a); 2) jos la poalele eetatii s-au descoperit importante vestigii din constructii romane, pe terenul imobilului Grupului scolar de constructii si al fostului Tribunal judetean : temelii de constructii mari, ziduri de piatra legate eu mortar (unele incaperi eu hipoeaust), apeduet din tevi de lut ars; in Strada Aurel Vlaieu: material ~i tevi de lut pentru eanalizare; 3) in eartierul "Viile noi", la capatul Strazii Horea (intre linia terata si Mures) : substruetiile unui intins edificiu din piatra eu mortar, material tegular, ceramica ; 4) la sud de oras, partea de hotar numita "Techeneu", temelii de ziduri, material tegular, ceramica, morminte, un altar Iurnerar (nr. 38); era aici probabil 0 villa rustic a ; 5) la sud de oras, prelungirea strazii Vulcan, "La ogoare", resturile unei cladiri izolate: ziduri, material tegular, ceramica, piese de mozaic-padiment; 6) la extremitatea de est a Strazii 23 August, temeliile mai multor ziduri de piatra, material tegular, ceramica ; 7) in noul cartier "Gojdu" (estul orasului) : substructii de cladiri, urcioare din morminte, un monument funerar de piatra, doi lei izolati de un Eros (Attis ?), fragmente tegulare, ceramica etc.; in continuare ruinele se. extind spre Haran (?villa rustica cu necropola) ; 8) linga aeroport : resturi de morminte, lei funerari, ceramics romana etc.: 9) in suburbia "Sintuhalm" la est de oras, ca si la Saulesti (v. nr. XIV): vestigii din constructii ; 10) in cimitirul "Ceangai" ~i in drumul prelungire a Strazii Eminescu : 0 villa rustica, bogat material arheologic.

Chron.ik , p. 71; Sargetia, VI 1969, p. 25-31 (0. F1oca); T I R, L 34, p. 52; Or TrgSate , p. 126-127; OmD, p. 205-212; Sargetia, XIII 1977, p. 171-181 (ar fi i dentica localitat ii daeiee Singidaua, Ptolemeu, O. Floca).

:18. - A I tar funerar de eonglomerat ealcaros, fragmentar (Iipsa partea dreapta], 150 X 60 X 50 cm, litere inalte de 75 mm; cimpul inscriptiei corodat, resturi numai din primele patru rinduri; ineadrat de un chenar simplu eorect daltuit ; deseoperit prin 1950 in partea de hotar numita "Techeneu" la sud de oras, in prelungirea Strazii Calugare ni, terenul

XXII. DEVA

51

proprietate I. Secareanu ; in acelasi loc s-au gasit morminte romane eu sehelete ravasite, si ceramics, fiind poate 0 a~ezare rurala (villa rustica P} ; semnalat in anul 1951 de O. Floca, apoi deseris si desenat de loan I. Pop si L. Miirghitan (Muz. Deva) (fig. 28).

D (is) lv1 ( anibus )

lv1 (arcus) Ulp (ius) I ust(i)nus - - - -

----C---

D M;\ MVLPIIS

TNv 5

C

)

I . ~

(

1 ~

Fig. 28. Altar funerar

T r a due ere: "Zeilor Manes, Marcus Ulpius Iustinus(?) a trait am ---(?)".

Monumentul funerar era plasat pe un teren in panta (vazut de noi in august 1968), in neeropola din apropierea asezarii romane (dupa informatiile sporadiee primite din parte a arheologilor O. Floca, I. I. Pop ~i L. Marghitan).

38a. - T i g I a din lut bine ars, fragmentara, partea dreapta, eartusul lat de 4 em, grosimea fragmentului 27 mm, scrierea pe doua rinduri, litere inalte de 8 mm, imprimate defeetuos, greu de eitit; deseoperit in 1942 pe 0 terasa a pantei dinspre oras a Cetatii Devei, eu oeazia saparii unui bazin pentru apa potabila ; in acelasi loe s-a gasit ceramica dacica.

Muz. Deva (fig. 29). '

Datorita literelor -- - ACO)lVM din r. 2, leetura ce se impune este :

A I a e

C a] m p ago n u m

Fig. 29. Caramidil eu stampila (Muz. Deva).

Piesa fragrnentara este identica cu materialul tegular stampilat al unitatii auxiliare Ala Campagonum (Ala Hispanorum Campagonum), stationata in castrul Micia (nr. 196), din care un detasament a partieipat la lucrarile de constructii in teritoriul orasului Deva.

52

INSCRIPTlILE DACIEI ROMANE, III/3

XXII A. Bejan

(deal in teritoriul orasului, la sud de Deva)

Carierele de piatra, semnalate in bibliografie inca din 1889, pe cele doua deal uri Pietroasa si Bejan, unde si in prezent se exploateaza piatra, au avut in perioada romana 0 important a deosebita prin faptul ca aid se scotea in mari cantitati augit-andezit, rosietic-ruginiu (la Bejan) ~i andezit sur (la Pietroasa). S-au gasit urmele Incrarilor de exploatare (observate in masivul stincos, azi disparate prin lucrarile mai noi), unelte de fier necesare pentru taierea si prelucrarea pietrei. Linga dealul Bejan s-au gasit si vestigiile unei constructii pentru locuit, obieete de uz gospodaresc, ceramica, risnite, unelte, monede etc., fiind a~ezarea lucratorilor carierei de piatra, Aid luera si un detasament - vexillatio din legiunea XIII Gemina, atestata epigrafie.

ArchErt, IX 1889, p. 390-396; HdT, p. 127-128,183-185; VEcDacR, p. 38-39; OrTrgSate, p. 126-127; TIR, L 34, p. 52; Sargetia, VI 1969, p. 31-33.

39. - A 1 tar votiv de augit-andezit, 85 X 50 X 40 em, litere incizate rudimentar inalte de 4 cm ; baza ~i capitelul sint marcate printr-un simp1u prag, fara profilatura ~i ornamentatie : deseoperit in cariera de piatra de la Bejan (Besan, Bessenyo, vreo 4 km sud de orasul Deva), in sfarimaturile de pietris ale exploatarii datind din epoca romana ~i anterior dacica ; identifieat si achizitionat de G. 'I'eglas. Muz , Deva (fig. 30).

A ElvI, XIII 1890, p. 196 ("am Besauberge, 1 Stuude siidlich vou Deva, finden wit die Spuren r ornischer und vorromischer Steingruben; in ihrem Ger olle ist nun auch eine Votivara zum Vorschein gekommen; Aur. Arimo - wohl in der vexillatio, welche die Steine

Fig. 30. Altar votiv (Muz, Deva).

XXIII. CIRJITI

53

zu brechen hatte, diente", G. Teglas}: elL, III 12565 la Micia (dupa AEM, XIII); IOAI, V 1902, Bbl. 120; HdT, p. 1~8 citeste in r. 5/6 L(egionis) XIII G(eminae) Anlt Ioninianae j ; ErdM, .1902, p. 257-269.(Teg1as G.); Sargetia, VI 1969, p. 31-33 (lectura in r. 6 T. Aur(elius) Arimo); XVIII 1975. p, 50.

Herculi et 5 i 1 V an 0 ve x-

i (l) 1 a t i 0

5. l(egionis) XIII G(e)m(inae) T(itus)? Aur(elius) Ari-

mo v(otum) m(erito) P(osuit) immuni [s?]

T?

T r a d u c ere: "lui Hercules si lui Silvanus, vexillatia /5/ legmnii XIII Gemina, Titus(?) Aurelius Arimo, fagaduinta facuta dupa merit a irnplinit (a pus), ca immunis ---".

Este dedicatia de multumire ~i gratitudine pusa celor doi zei proteetori ai pietrarelor de catre un detasament din legiunea XIII care lucra in eariera de piatra, fiind 0 formatie de mestesugari adusi pentru lucru, in asa-numitele "vexillatii de munca" ("Arbeitsvexillation", R. Saxer, Untersuchungen zu den Vexillationen des riimischen. Kaiserheeres von A ugZtSius bis Diokletian,in Epigraphische Studien, 1, Koln-Oraz, 1967, p. 92) ; la sfirsitul r. 5 al epigra£ei ar putea sa fi fost G • ANT (litera A fara bara orizontala, N + T ligatura admisibi1 fata de felul stingaci al scrierii. Arimo poate £i nume oriental-iranian] ?). Piesa a fost pusa in Cl L, III .Ja Micia" (prin confuzie eu satul Bejan la nord de Mures si la nord de Micia); dar este un punet topografic evident deosebit: dealul cu cariera din teritoriul orasului Deva, Bejan. Immunes (san munere vacantes) erau 0 categorie de ostasi, privilegiati prin scutirea de anumite munci si corvezi in eadrul serviciu1ui de cazarma (castru), ea: garda (santinela sau plantoane), lucrari de sapa, transportul apei, taiatul lemnelor, furajarea etc., "conditio aliquam vacationem munerum graviorum tribuit" (T. Paternus, Digest, L 6,7); DictAnt, III. p. 415; RE, IX (1914), col. 1133-1134 (Fiebiger); DizEpigr, IV 38; ThLL, VII (1932), 503-507; ActaMN, V 1968, p. 465. Cf. nr. 123 (Micia).

XXIII. Cirjiti

(Kersecz, sat, cornuna suburbana, municipiu Deva, judo Hunedoara)

Asezarea rural a si cariera de piatra din epoca romana, peste 0 locuire preistorica (neolitic - bronz) identificata de S. Torma in anu1 1876 in partea de hotar "Grohotea" ("Grohotya, rom [ruina ], vagy omladvanyos") : resturi de constructii, buca'ti de tencuiala, fragmente de caramizi, tigle "cu rama", olane, ruinele unui mic mausoleu cu coloane, lespezi de piatra, lei funerari 1ungi d-: 1 m, latime de 50 ern etc. Pe panta de deal Dim-

54

INSCRIPTIILE DA.CIEI ROMANE, lII/3

bovi~aera exploatata piatra cerithium. Punctul arheologic de tinga Cirji~i avea si 0 importan~a. eco~o.m~ca: pr~ducat~r de. cere~.le, fructe, w~~iid~ vie s.a, Au fost descopente aici ~l matenale epigrafice, disparute (fara a fi fost copiate de cineva), ca si 0 caramida cu inscriptie zgiriata.

FoldrK6z1, 1891. p. 76-78; HdT, p. 150-151; Or TrgSate, p. 127; TIR, L 34, p. 47.

40. - Ins c rip tie funerara descoperita la mormintul mentionat

mai sus si care a disparut. .

F61drKozl, 1891, p. 77 (,,- - - egy felirasos sirko letezett bizonyara : de az -fajdalomnyomtalanul elkaII6dott", Teglas G.).

41. - L e s p e d e funerara din teritoriul satului a fost transportata in iarna 1880-1881 la Deva spre vinzare, dar G. Teglas i-a pierdut urma.

FoldrKozl, 1891, p. 77 ("nehany ev elott Devara egy Ielirasos kolapot szallitottak volt be innen eladas vegett, Elfoglaltsagom miatt errol akkor melegebcn nem szerezhettem ertesiilest s a becses emlek holletet az6ta kinyomoznom nem sikerult ", Teglas G.); HdT, p. 151.

42. - L e s p e d e cu inscriptie (probabil funerara) a fost zidita prin 1874 in peretele casei sale de un gospodar din Cirjiti, 1. Petreu,

FoldrKozl, 1891, p. 77; HdT, p. 151.

*

43. - Car ami d a de zidarie, descoperita ;;i achizitionata de G.

Teghis (adusa la Muz. Deva), cu doua litere zgiriate cu min a libera,

FlJldrKozl, 1891, p. 78 ("ut6Iagos nyomozasaim vegre egy kezvonasos teglat is eredmenyeztek ---"); HdT, p. 151 ("egy epfto teglan e szabad kezzel bekarczolt belyeget szallitottam muzeumunkba").

l·S

Dad cele doua litere au fost corect copiate de G. Teglas, adica 1 ~i S, nu este probabil sa fie un exemplar (sau varianta P) a caramizii cunoscute la Micia, Apulum etc. L S (nr. 202). UrbanDacR, p. 145-146.

XXIV. Lesnie

(Lesnyek, sat component al comunei, suburbane Vetel, municipiul Deva)

Asezare rurala important a (probabil villa rustica): ruine la marginea de vest a satului, unde s-a gasit 0 tigla cu stampila in relief.

AEM, VI 1882, p. 143; HT RTE, 1889-1890, p. 110; HdT, p. 148; TI R, L 34, p. 73; Or TrgSate, p. 126.

44. - T i g l a eu stampila in tabula ansata, literele in ligatm:a; descoperita in ruine la vest de sat. Muz. Deva (donatie A. Szereday) (fig, 31).

XXV. MICIA

55

AEM, VI 1882, p. 143, nr. 26 ("Privatziegel. Lesnyek, in der Nahe von Veczel gegen Westen zu. V(aleri) Au( ..... ). Gefunden in den Ruinen eines romischen Landhauses. Durch Schenkung des H. Aladar v. Szereday im Besitze des hist, arch. Vereins des Hunyader Comitates in Deva", c. Torma); GIL, III 8075,38 ("Lesnyek prope Veczel [Devae in mus, Torma; b frustra quaesivi] ; AEM, VI") ; HdT, p. 149 ("Lesnyek. Miciatol 8 kilometernyira Ny.,a .szomszedos Lesnyek kozseg nyugati szelen Szereday Aladar birtokan fedelcserepteglan ez abelyeg W fordult e10 annak [elenl, hogy ott veteranusok mezei telepe letezett, Ugyanezen be1yeg az6ta Veczelen is felmeriilt"); Transitu, V 1976, 1, p. 24 ("pe doua fragmente de tig1e descoperite in villa rustica 1a Lesnic stampila monogramata M (inversat) VA A V (in ligatura), dispusa in tabula ansata (GIL, III 8075, 38; Muz. Deva, inv. 2268, 2269). D. Tudor (OrTrgSate, p. 126) crede eli indica tria nomina proprietarului vilei, fapt indoielnic, caci in majoritatea vilelor rustice din Dacia superioara produsele tegulare sint stampilate de mesterii caramidari. Reintregim numele producatorului in forma ipotetica : l\f(arcus) VA .(Ierius] AV(relianus), elemente onomastice destu1 de frecvente in Dacia rornana", N. Branga), ,u,.banDacR, p. 140-141, nr. 24, fig. 72.

I

Fig. 31. 'j.'iglii cu stampila descoperita la Lesnic (Muz. Deva).

Compozitia aeestei monograme (aparent veritabila "eriptograma") nu e sigura : pare a fi alcatuita mai eurind din V + A + V, fiind doua din ~ria nomina caramidarului. adica vreun V A (lerius) V - - - ; dad s-a aflat '(cum afirma G. Teglas) un exemplar ~i la Micia, inseamna ca aici este de presupus caramidaria din care s-au dus materiale 9i in alte puncte-localitati, cum e villa rustica de linga Lesnic.

j.

XXV. MICIA

,

KVetel, sat cornuna suburbana, municipiu Deva, jud. Hunedoara)

"

Asezata in vatra si teritoriul comunei Vetel, la marginea de vest a provinciei, pe malul sting sudie al Muresului (anticul dacic Marisia, MartSUS, .1\-1 icia, toponim geto-dacie) s-a dezvoltat ea unul din ce1e mai mari centre militare si civile ale Daciei. Nuc1eul roman al asezarii este - ca in multe alte cazuri - un puternic cas t rude trupe auxiliare, amplasat intr-o zona de irnportanta strategica deosebita, in jurul caruia s-a format cu timpul din canabae (loeuite de negustori, mestesugari, veterani ai garnizoanei sau veniti din alte parti, eu familiile lor numeroase, ca ~i elemente social-etnice autohtone) localitatea civila, ce pare sa fi tinut de terriiorium. rural extins al Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa neavind organizatie municipal a proprie 9i fiind condusa de doi magistra!i (nr. 81, 82, 94; posibil sa fi existat si un quaestor, nr. 84 ?), numiti de consiliul (ordo decurionum) al coloniei. Irnportanta si extinderea teritoriala a localitatii Sf:: reflecta in vastitatea zonei de ruine, importantele edificii si substructii identificate pe teren, numjirul mare de monumente epigrafice si sculpturale, ea si alte numeroase materiale iesite la iveala in sapaturi !]i lucrari agricolegospodaresti, sapaturi arheologice si marile lucrari de constructii industriale din ultimele doua deeenii. Situata pe drumul de useat ce strabate lunca Muresului !]i mijlocul provinciei din est spre vest, linga un curs de

56

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, JJ1/J

apa pe. care ~ face au ~asiv~ transport~ri de. marfuri .. cu plutele, .~icia apare ~1 ca 0 importanta statiune vamala (statw portora, nr. 103) S1 port

la Mures, cu prezenta unei asociatii a plutasilor, nautae. '.

Centrul topografic si demografic al localitatii l-a format eastrul (fig. 32) in jurul caruia au fost dezvelite numeroase alte constructii, unele de caracter civil, un complex comercial si mestesugaresc, la nord-est de castru,pe

000

1 Castru

2 Complex CDmerclol ~I meslef.ug6- 3 Termele /esc

4 Amphlfheatrum castrense

5 Grup de cuptoare pf OTS cEIOmICiJ

08 6 Coostructu

7 7emplu deonsm Maurorum

8 TemplullullOM Erapelitonus 9 Necropola

7 a Necropolo

l'-- __ ___' 1

LA HOTAR

L.A COHOARA

Fig. 32. P1ann! castrului roman de 1a lUcia (Vete1).

malul Muresului ; un amfiteatru al militarilor, construit din piatra in opus ineertum, iar tribunele (putind sa cuprinda cam I 200 spectatori) erau din lemn: local de spectacole deosebit de semnificativ pentru intensitatea vietiiromane, cazone si sociale a Miciei. In apropiere, pe malul Muresuluj, erau marile thermae ale garnizoanei, cu citeva zeci de incaperi (bazine, cazi, curti interioare etc.), destinate in primul rind militarilor, dar accesibile (ca si amfitcatrul) deopotriva populatiei civile a localitatii : construite din piatra (probabil deodata cu castrul, perioada Hadrianus - Antoninus Pius), baile au fost reparate radical sub Septimius Severns (v. nr. 45) si Severns Alexander (v. nr. 46); unitatea militara care a contribuit mai mult la construirea acestor instalatii a fost Cohors II Flavia Commagenorum; dar si materiale tegulare ale legiunii XIII au fost descoperite aici in mare numar. La sud-est de castru doua temple, inchinate unor zeitati orientale; un complex de cuptoare pentru arderea materialelor de constructie :;;i a vaselor de lut; doua necropole la cele doua extremitati ale

XX". MICIA

57

asezarii s.a, Asezarea militar-civila s.e intin~:a p: rnai .. multe 1;.ect~re .d: teren, iar miliarium (nr. 50, descop.e~lt la Micia, din a:l11 2?1-2;,3) ~nd~c!l irnportanta drumului ce ducea de arci la Apulum spre interiorul provmciei,

Castrul auxiliar situat pe un mic platou in lunca ~I~re~ului,. pe malul apei, avea menirea sa stavileasca eventu?,.1e patru~de~l ~l atacunA bar~are, dinspre vest; totodata sa controleze regiunea aunfera la .no:d, 1';1 pl:,tm~ rind zona Brad din Muntii Apuseni (XXXIX). Constr~llt m. pla~ra, l~ opus incertum si din blocuri mari de ~a~ie, pe loc.ul u_nui a~tu~a mal ve.ch1 de parnint, castrul avea turnuri la porti st la colturi : dl1nensll:ll1Ie la~unlor 360 X 180 m, fiind al doilea ca marime, 64800 m.p. (d~pa PorohssuJ?:

Moigrad-Pomet, 75000), dintre lagarele unitatilor auxiliare ~le _Dacl~l (Sargetia, VII 1970, p. 43-56); a avut 0 existent a i~de~u~gata, dlll ynmii ani ai ocupatiei romane pina 1a abandonarea pr.ovlllClel .. sub Dornitius Aure1ianus. Garnizoana castrului era alcatuita din trei forrnatii permanente :

Ala I Hisponorum Campagonum, Cohors II Flavia Commagenorum, NU1,,:erus M aurorum 11,1 iciensium ; temporar: Ala I Ituraeorum, Cohors I Vmdelicorum, Ala Bosporanorum, si probabil alte unitati, in. trec~re (d. nr. 77); bogat material tcgular a lasat 1egiunea XIII ~~emllla dl';1 ~pu~u~ (v. Ilr. 195), care a participat la lucrarile de constructii san a tr~r:l1s car~miz i= tigte in mari cantitati. Se mentioneaza ~i clemente .mlhtare ~lll legi.unea XIII (un centurio, nr. 96, altul nr. 116) sidin IV F~a:'la (centuno,

nr. 95), care se aflau poate in vreo misiune militara la ~l~la. .

Numeroasele constructii si lucrari de mari dimensiuni nccesitau 0 mare productie de mate;ia1e' tegulare (de officinae militate si civile) ~i piatra, cu lapicizi pentru zidarie si sculpturi-ins.criptii, ~eci imI?ortat;ta pietrarilor si sculptorilor ale' carer produse au iesit la iveala din rume in mari cantitati. Dintre constructiile publice mai numeroase erau ten:plete atit ale zeilor greco-romani, cit si ale celor orientali, atestate pnn inscriptii si prin vestigiile arheolo~gice; de.dicatii~e zei~atilor :oma~e alterneaza cu cele foarte numeroase facute zeilor orientali (adu:;;l mal ales de Cohors II Flavia Commagenorum) :;;i mauri. Populatia civila. ~la fcl ca elementul militar din trupele auxiliare) era foarte variata la MICla, amestecata, cum rezulta din antroponimie si indicarea obirsiei teritoriale a persoanelor. Populatia autohtona d a c i c a era prezenta in ~c~st conglomerat demografic, unde convietuirea daco-romana in asezarea civila (Pagus) ca si in castru este dovedita prin materialul ceramic, intre care fo~rte caracteristica ceasca (sau catuie) dacica si alte tipuri de vase; cele. dacIc~, in preajma lagarelor auxiliare si chiar in interiorul lor, s~. e:cpl:ca pnn folosirea de catre autoritatile si armata romana a popu1at1e~ :ndlgene 1a lucrarile grele de constructie ~i intretinere a castrelor si a ~ladl:tlor anexe; la fel, prin utilizarea de catre ostasii garnizoanei respective (~n care erau recrutati si daci, atestati epigrafic) a produselor locale ale dacilor cu care erau in permanent contact. Materialul arheologic si epigrafic, 1a f~l ~a eel numismatic (acesta din secolele IV si V-VI e.n.) dovedeste contmU1tate~a de locuire si de viata economic a din epoca Daciei libere in faza roman a, cit ~i dupa abandonarea provinciei de armata :;;i administratia romans (cf. nr. 206).

RE, XV, col. 1518-1519 (M. F1uss); Dacien (1851), p. 52-66; Chronik, p. 122-12~; HdT, p. 128-143; AC1VIIT, 1929 (1930), p. 308-310; 1930 (1931), p. 3-43; Sargetia, I 1937, p. 64-66; II 1941, p. 8-10,44-46; ActaMN, V 1968, p. 111-123, 125-134;

58

INSCRlPTIlLE DAClEI ROMANE, ]11/3

VI 1969, p. 159-164; Or TrgSate, p. 120-126; Latomus (Bruxelles), 103, 1969, p. 224-232 O,<licia, pagus Daciae, O. Floca); TIR, L 34, p. 79-80; Sargetia, VII 1970, p. 43-57; Micia. Grupul de cuptoare yamane pentru ars ceramica. Deva, 1970 (0. Floca, ~t. Ferenczi, L. Marghitan) ; SGIV, 21, 1970, p. 570-594 (Micia a fast un pagus?, L. Mil.rghitan); Buletinul monumentelor istorice, XLII, 1973, nr. 3, p. 4-52; Sargetia, XIV 1979, p. 155- 163; MatArh, (1979), p. 225 (termele, sapatur! 1978); 227-230 (necropola, 1978); SGIVA, 31, 1980, p. 445- 454.

tn descoperirea, conservarea ~i valorificarea ~tiintifica a materialului epigrafic ~i sculptural din ruinele Miciei, in afara de autorii mai vechi pinii in a doua jumiitate a veacului al XIXlea, merite deosebite au G. 'l'eglas, G. Kuun, F. Cumont, J. Jung, B. Jana, c. Daicoviciu, O. Floca, L. )liirghitan, 1. Andrrtoiu , A. Rusu.

A. TITVLI OPERVlvf PVBLICORVlt1

Inscriptii pe cladiri si lucrari

45. - P I a c Ii de consiruciie (baile militare, balnea), din conglomerat calcaros, lunga (orizontal) 193, lata (vertical) 90, grosime 23 em, lit ere corect incizate inalte de 55 mrn, ligaturi r. 2 N + E, r. 6 N + T, I. 7 I + B; cimpul inscriptiei este incadrat de un chenar sirnplu, la cele doua margini laterale are motivul tabula ansata cu ornamente vegetale : fracturata pe vertical in doua, intreaga suprafata este mult corodata, textu1 epigrafic ins a a fost citit integral. Descoperita in anul 1857 in ruinele castrului de unde a fost dusa in satul Herepea de gospodarul G. J osan, unde a Iost vazuta de Varadi, Momrnsen, Torma s.a. Muz. Cluj-No (fig. 33).

ErdM, II 1861-1863, p. 132 (C. Torma 0 dateazii gresit in anul 196); InschrDac, 253 ( .. nach A.v. Varadi und Torma. Gedenktafel aus Kalkstein in Herepe (wie Nr, 250)" [l.D.R., IIIf3, 52J lectura corectii); GIL. III 1 374 ( .. rep. a. 1857 in castello q.d. Cetatje prope Veezel, extat Heripe in aed. rustieis destinata rnuseo varadiano. Descripsi partem posteriorem priore tum latente sub lapide ingenti. Totam ed. Torma in actis mus. Tr. 2,132 misitque Ad. Varadi et mihi et AM 253"; urmeaza "variae lectiones" pe care nu le mai reproducem avind originalul piesei in muzeu); SBAkWien, 77, 1874, p. 416 (0. Hirschfeld); EphEpigr,

Fig. 33a - Placii de construe tie (:\fuz. Cluj-~apoea)

XXl'. MICIA

59

II, nr. 425 ( .. nunc Clausenburgi in museo, Contuli"); GIL, III, p. 1402; HdT, p. 136, nr. 26 ( .. a GIL, III 1374. szamu a Torma K. altal Hereperdl a Kolozsvari Muzeumba szal-

lltott felirat - -"). .

Fig. 33b. Placii de constructie (Muz. Cluj-Napoca).

Imp (eraior ) caes (ar) L (ucius ) Sepiimius Seoerus Pertinax aug (ustus ) co (n) s (ul } b a I n e-

as coh t ortis ) II Fl(aviae) Commag i enorum ) u etustate dilabsas resti-

5. t u its z{ b Polo T ere n t i a -

n 0 co (n ) s (ulari ) I I I Daciar (U11l ) curanie Sex(to) Boebio Scribonio Casto

p r aef(ecto) co h(ortis)

T r a d u c ere: "Imparatul caesar Lucius Scptirnius Severns Pertinax augustus consul baile cohortei II Flavia de Commageni surpate de vechime le-a retacut /5/ sub (guvernatoratul lui) Polus Terentianus consular al celor trei Dacia, ingrijindu-se (de lucrare) Sextus Boebius Scribonius Castus prefectul cohortei".

Refacerea bailor (thermae, balneae ) cohortei II Flavia Commagenorum, ruinate de uzura si vechime, s-a facut in primul an de domnie a lui Septimius Severus, 193, dud guvernator al eelor trei Dacia era Quintus Aurelius Polus Terentianus care, inainte de a fi guvernator (legatus augusti consularis I I I Daciarum ) al Daciei, a fost comandant de legiune in Gennania si Britannia, fiind mentionat impreuna eu fiul sau in doua dedicatii prin anii 180-185 la Mogontiaeum (Mainz) ca legatus al legiunii XXII Primigenia, apoi al legiunii II Augusta: "Vbero et Apollini pro salute [[numele imparatului Commodus marte1at] ] Q. Aurel(ius) Polus Terentianus cum Q. Aur(elio) Polo Syriaco filio fetialis leg(atus) leg. XXII PI. p.f. item leg. II Aug(ustae), Mainzer Zeitschrift, 59, 1964, p. 56, nr. 2 (Historia, 15, 1966, p. 243; BerRGK, 58, 1977 [1978J, p. 498- 499, nr. 82 si nI. 83; ReichsbD, p. 56; Laierc Praes, 1977, p. 44). Baile garnizoanei miciense, dar formal si de drept in "proprietatea" san custodia Cohortei II Flavia Commagenorum, au fost reparate iarasi dupa alte patru decenii (nr. 46). in inscriptia de mai sus este rernarcabila forma de grafie sau pronuntare populara din provincie DILABSAS, cu B in loc de P. Comandantul unit.atii auxiliare, Scribonius Castus, este cunoscut la Micia

60

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111!3

~j din inscriptia votiva nr. 68. Baile miciene au fost explorate sistematic ~i exhaustiv prin sapaturi in urma eu citiva ani.

46. - P 1 a e if, de constructie din piatra ealcaroasa alburie dura fragment ma:ginea stinga (cam 30% din total), inalt 00, lat 76: grosi~ me 21, lun~lII:ea to~a1a (dupa reeonstituirea grafica) 220-230 em; litere cor:ct mel~at: malte de 6 em; r. 2 martel at (damnatio memoriac ) ; la margmea stmga frumos motiv vegetal in tabula ansata cu ornamente _?in f:unze d~. a.cant; ehen~rul bine modelat. Deseoperit in apri1ie 1901 m ruinele Miciei, ogoru1 lui loan Sirbu (posibil in apropiere de nr. 45) Muz. Deva (fig. 34).

J(jA~, v 1902, Bbl. 1.29-130 desen (Miinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 132; Annhp, 1903, 66; A~"l;fJT, 1930-1931 (1932), p. 35 ("lectionem restituerunt expleveruntque, ad exernplum cit., III 1 374 [1.D.R., 1II/3, 45J M. et Oeh. rectc, uti mihi videtur excepto imperatoris nomi~. iI-I. Aur. Anton_inus Severus expleverunt M. et Oe. quod Caracal~ lam, non Alexandrum Severum denominat : 2: erasum. Num prae£ecti nomen Tib. Claudius Claudianus fuerit, dubitant auctores nostri - - -", C. Daicoviciu, Dacica, p. 181; I conografia medicaid, Bucuresti, 1957, p. 18 £oto; ActalYIN, V 1968, p. 113, nota 10 cu lectura eronatii a r. 3 si 7, intregire [coho II HispanorumJ "la sugestia acado prof. C. Daicoviciu") .

Fig. 34. Placii de constructie

(Muz. Deva). .

R·M·AVRE L'SEVERVS .p IVS 'F[UX'AVGVSTVS

OH H FDCOMMP!.GENOR E 4VETVST- DJLAP SAS'RES

TE

'COH·n· Fl;COM 'SEVER! 4ALEXANDR]ANAE

Imp (erator ) cacs i t ar ) JI(arcus) Aurel(ius) SeverusJ [[Alexun(der) P7'US Felix augustus]]

XXV: MJCIA

b a 1 n e a [s coh(ortis) II Fl(aviae) Commagenor(um)] S eve ria [nae vet u s t (ate) dilapsas? res - ]

5, tituit s[ub - - - - - - - _:_ - - - co(n)s(ulari)] Dact iarum ) III c[urante - - - - - - - - - ]

d ian 0 P [rae! ( ecto ) colt (ortis) II Fl ( aviae) Com (magenorum) Severi-] anae [Alex'andrianae---?]

'1' r a d u c ere: "Imparatul caesar Marcus Aurelius Severus Alexander, pius felix augustus, baile cohortei II Flavia Commagenorum Severiana surpate de vechime (?) le-a refacut (recladit) /5/ sub guvernatoratul lui - - - - - - consular al celor trei Dacia, ingrijindu-se de lucrare - - - -dianus prefectul eohortei II Flavia Commagenorum Sevedana A1exandriana - - - ( ?)" .

Irnpozanta placa (Iunga de peste doi metri) a fost pus a pe frontispi- . ciul-intrare principal a a bailor militare construite la Micia de eohorta II Flavia Commagenorum si reparate acum din nou (d. nr. 45), dupa ce se uzasera pina 1a partiala darimare de vreo patru decenii. Unitatea (al carui nume se afla in lacuna din r. 7 si purta epitetul imperial de "Severiana Alexandriana", dupa imparatul domnitor, dintre anii 222-235) era aceeasi, dar nume1e comandantului ei -dianus (Claudianus r ) )'i al guvernatoru1ui consular al Daciei nu pot fi intregite; vor aparea desigur in vreun text epigrafic de asteptat sa iasa 1a iveala in viitor.

47. - L e s p e d e onorificd ~i de cliidire, din marmura de Bucova, lunga (orizonta1) 100, lata (vertical) 59, grosime 17 cm; litere destul de ordonate ina1te in r. 1 de 5, in rest de 3 cm; in r. 3-6 textu1 en numele proprii ale caesarului Septimius Geta, al Plautillei si al lui Plautianus este martclat (damnatio memoriae ), dar nn absolut integral caci resturi din lit ere se pot recunoaste aproape peste tot; ligaturi numeroase : r. 1 A + I" r. 2 M + P, r. 3 E + T (ter), A + E, A + V, r. 4 E + T, A + E, E + T, P + L, A + VT, A + E, A + VT, A + E, A + V, E + T, r. 5 P + L, A + V, A + E, r. 6 A + V, A + E, r. 8 E + T, V + S, A + E, r. 9 :iVI: + P, r. 10 E + T, T + E, r. 11 E + T, r. 12 E + T, N + E; chenarul este simp1u, 1at de 35 mm; la dreapta 9i la stinga cite 0 fisie cu ornamente in forma de "petta" ale carei capete se terrnina in cioc de pasare, in interioru1 "pe1tei" cite douii rozete, inaf'ara dona frunze de acant. Descoperitji pe un ogor in locul "Comoara" din teritoriu1 satului Vetel (1934), 1 km S--V de castru, in substructiile unor cladiri ce s-au dovedit prin sapatura sistematica (1937) a fi chiar ternplul mentionat in inscriptie (r. 9). Muz. Deva (fig. 35).

Sargetia, II 1941, p. 117-120, fig. 1 foto (C. Daicoviciu); Dacica, p. 261; AnnEp, 194'4, 74; AJA, 1950, p, 420; Melanges A. Piganiol (Paris, 1966), p. 1196; ANRW, H/3 (;1975);

p. 209; Alba Regia, XVII 1979, p. 50, nr. 8 (textul dupii Sargetia). ' , "

62

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, III/3

Fig. 35. Lespede onorifica (Muz. Deva).

Pro salute d (ominorum) n (ostrorum) inuictissimor (um) imp (eratorum) Seueri

et Antonini et [[Getae eaes (aris) aug-]]

g (ustorum) et I uliae et [[ Plautillae aug (ustarum) et

5. Plautiani e (larissimi) v (iri) praef (eeti) pr ( aetorio ) patris augustae] ] sub P 0 m p 0 n i 0

L iberale co (n ) s (ulari ) Mauri M ie (ienses ) et I ul (ius) Euangelianus praef (ectus ) templum deorum patrio-

10. rum vetustate con I a p sum

sua p ( eeunia ) et opera restituer ( unt ) Cilone II et Libone eo(n)s(ulibus)

T r a d u c e i e: "Pentru sanatatea domnilor nostri cei mai nebiruiti imparati Severus si Antoninus :]i a lui Geta caesarul augustii :]i a Iuliei ~i a Plautillei augustele si /5/ a lui Plautianus clarissimus vir praefectus praetorio tata a1 augustei, sub (guvernatoratul lui) Pomponius Liberalis consularul, Maurii Micieni :]i Iulius Euangelianus praefectus

xxv. MICIA

63

(comandantul lor) temp1u1 zeilor parintesti /10/ naruit de vechime, din banii si prin munca lor proprie l-au refacut, in anul cind Cilo pentru a doua

oara si Libo (erau) consuli" [anul 204]. .

Textul acestui monument aducea 0 sumedenie de "noutati" istorice exceptionale : in prirnul rind recladirea din temelii a unui vechi si ruinat templu al ostasilor din Numerus AI aurorum .1\1 iciensium si a "grupei etnice" maure stabilite la Micia, in anul 204, cind guvernatorul consular al Daciei era I,. Pomponius Liberalis (despre acest militar-magistrat superior: ReichsbD, p. 59; LatercPraes, 1977, p. 44); comandantul "mauri1or micierri" pare a fi mentionat si in inscriptia fragmentara nr. 212 din Uroiu. Consulii: L. Fabius Cilo Septiminus Catinius Acilianus Lepidus Fulcinianus II, M. Annius Flavius Libo (A. Degrassi, Fasti consolari, 1952, p. 57).

~8. - A I tar votiv si de clddire, din rnarmura (?) ; se ana in parcul castelului feudal din Branisca (jud Hunedoara), unde a fost vazut de multi turisti si epigrafisti : eel care l-a informat pe A. Steinbuchel, A. Fodor, J. F. Neigebaur, M. J. Ackner, Th. Mommsen, Teghls G., N. Gostar (in 1950)? ; in iulie 1976 nu mai era de gasit in acest loco Dupa desenul lacunar pastrat pare sa fi avut ligatura in r. 2 M + P (fig. 36).

tntrc fisele lui Steinbiichel (vazute de Mommsen) ; Fodor, vol. I, pI. 4; Dacien (1851), p. 65, nr. 155 ("auf dem Gute des Baron V. Josika in Branyitska oder Branitschka - - -, auf einem Altar lSI DIE - - I TOTEN - - - I FECIT .: / MIT -- - I RE N - - I AITIS. VFT. lEMA") ; ArchJ{OGQ, XV 1856, p. 330 (Seidl, dupa un mula] prirnit

Ia Viena); InschrDac, 238 ( .. Veczel, Neigeb. 65, ISS. Ackner. Altar von Marmor, jetzt bei Baron J6sika in Branyitska; stark beschadigt. ISIDI . EX - - I TOTEN - - - I FECIT - - - I MIT - - -- I REX - - - I I ANTIS· VET . I FA SA. 2 wol POTEN - -. 4 vielleicht 11 . T . 7 P A . SV A .. Isidi exoratae poten tissimae fecit Marcus Terentius Antistius veteranus pecunia sua"; GIL, III 1 341 ("Branyicskae apud Josikas; descripsi. Exhibent Stein.buchelii schedae; Fodor, Neig., Seidl ad ectypon in arrtiquario Vindob, servatum mihi quoque visum; AM, 238", Cll transcrierea textului in verzale de mai jos) ; HdT, p. 137 (,,[sisnek. szerrteltek az 1341. szamu s [elenleg Branyicskan, baro Josika Lajos kastelya mcllett lathato oltar : lsidi ex voto templum"); Studium, Acta Iuuenum, Debrecen, II 1971, p. 20-21, K. B. Angyal, cu lectura de mai [os : AnnE-p, 1975, 727 (dupa Studium).

Fig. 36. Altar votiv ~i de c1iidire (dupii FODOR A.).

elL ISIDI EX VOT TO. TEMPlum FECIT D I MITIA /

5. RE N I I /

NT IS VETIIA ET . A V X(?)

lectura Isidi ex voto temp [lum J fecit D[oJ m i t i a [.J renii [?J ntis Vetiia

et aux(?)

~'-. "::~
/
" -=---- _
c
<
151 DIE IWI'i.,.
TO T £ N
f E (I T
MIT I
REN 'boo
AI'II S·VE T· -'
~MA ___ w>- _'
J _- -

.. Stadium, II p. 20 Isidi ex vo-

voto temp [lum J

f e cit D [0- J

In i t i a rv a- 1

renii [Pude- J-

ntis !sc1"va?J Vetiia etc.

64

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/3

Intregirea cu lectura din Studium a identificat un personaj rbinecunoscut in Dacia: Varenius Pudens care era praefectus cohortis (I.D.R., 1II/2, 129; CIL, III 1482) desigur la Micia, deci al cohortei II Flavia Commagenorum cu garnizoana aici, fiind equo publico, a militiis, duurnviral in Ulpia Traiana etc. (d. si I.D.R., III/2, 128); dad era praefectus cohortis la Micia, Domitia care a facut templul Isidei era mai curind sotia (coniux), ori poate liberta lui nu sclava, care nu avea putinta sa c1adeasca un templu,

49. - A I tar votiv si de constructie, din piatra calcaroasa, inaltimea vreo 90, Iatimea bazei 60, grosimea 42 em, litere inalte in r. 1 de 65, in r. 4-5 de 60, r. 6 de 40, r. 7 de 35, r. 8 de 25 mm ; ligaturi in r. 3 P + H, r. 4 V + A ; baza are profil bine modelat si puternic scos in relief; capitelul e mutilat, lipsa inca din vechime (rupt, fiind expus loviturilor ~i surparilor de pietre din ziduri) cum l-au aflat soimusenii in ruinele Miciei, de un de l-au adus la construirea bisericii de lemn (ce dateaza din 1705. zidita din birne de stejar) in care a fost fixat ca picior al mesei d~ ~Itar, cu capul in jos si cu baza in sus (bine pastrata, aproape intreaga) ofcrind astfe1 un excelent planseu cu suprafata plana pentru masa de altar crestin : textul epigrafic este pastrat intreg : la inceput pare sa lipseasca numai rama capitelului sub care numele zeului "oriental" apare intreg, in r. 3 la inceput lipseste litera P din praenomen; examinat si desenat de I. 1. Russu si L. Marghitan in 3 august 1966 (dupa informatia primita de. la prof. B. Bassa, Deva), in biserica satului Soimus (jud. Hunedoara)

(fig. 37). ' ,

Sargetia, V 1968, p. 88-90, fig. 1 desen schematic; Ann~:p, 1971, 384; Culit)r, I, p. 269, nr, 70.

De 0 Invicto

[P(ublius)] Ael t ius ) Ellphor u s pro

5. sal ute sua et s u o r u m

t e m P I u m a solo

fee it

nro DNVTICTO ~:ArE l·[ViPio

lRVSPRO SALVrfS\4 ET SVORVM lEMPl..VMAS01.0

Fr.elT

\

Fig. 37. Altar votiv si de constructie (Biserica Soimus).

T r a due ere: "Zeulni nebiruit, Pnblins Aelius Euphorns, pentru 15/ sanatat.ea sa :;;i alor sai, a facut (eonstruit) templul din temelii, (de la pamint, din nou)".

Deus Tnvictus este numele roman (epitet) al lni Mithras Sol Irrvictus iranian, avind un cult larg raspindit in imperin deci si in Dacia : I.D.R.,

XXF. MICIA

65

III/2, 273-306a (cu bibl.). Dedicantul Publius Aelius Euphorus era libertul lui Publius Aelius Marus, seful serviciului adminlstratrv-eccucmlc al pasnnilor si salinelor Daciei Superior (v. nr. 119). Altarul votiv pnn care se atesta' cladirea unui templu din temelii zeului Invictus Mithras indica atit buna stare material a a libertului Euphorus, cit 9i vasta activitate construetiva in Micia romans.

50. - 111 i l i a r i u m (piatra kilometrica), coloana din tuf calcaros foarte poros, inalta de 235, diametru 33 (sus), 40 (la mijloc), 24 em (jos) ; litere inalte de 5 cm : scriere rudimentara, forme de limba deficiente in r. 2 A in loc de E, VIVIO in loc de VIBIO in nurnele imperiale; r. 6 F in loc de L, 8 C in loc de S; suprafata scrisa foarte denivelata (coloana pare sa fi fost irtilizata anterior pentru alte scopuri: la sustinerca unei cladiri, la vreun templu sau edificiu din Micia ?). Descoperita ill zona arheologica a Miciei, Muz. Cluj-No (fig. 38).

10

l,",P e C .. IO VI

VIO TII.A80N1I\ NO CAL L.O P f Ave"" fT

Ih'P C C VIVIO

I\flNIO cAIIo "EfnO~INI"

NO 1111 lVC fill Ave P ,.

A 9 "I )<. l v

Fig. 38. Miliarlum (Muz. Cluj-Napoca},

66

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IIIj3

SEA k lVien, 77, 1874, p. 396 (r. 6 GALLO; 10 omisit; 11 AB AP(ulo), O. Hirschfeld) ;

. Ephbpigr, II, p. 322, nr. 453 ("nunc Devae apud Andream Pitsch destinata museo Klausenburgensi"); AE1I1, IV 1880, p. 136, nr. 29 (" ... Saule, die wie es scheint ursprtinglich fur andere Zwecke aus sehr porosem Kalktuff mit durchaus unebener Fl ache verfertigt und zu dem spiiteren Zwecke umgekehrt vcrwendet wurde. Die Einrichtung der Zcilen und Buchstaben, so wie auffallende Verktirzung der wichtigen 11. Zeile gebot die ausserordentliche Unebcnheit des Steines. Die Lesung ist nach rnehrmals vorgenommener Revision ganz sicher ", C. Torma); CIL, III 8061 ("EE II n. 453; columna. Veczeli rep., nunc Clau~enburgi in museo ; descripsi et ectypum sumpsi : SBW, 77; AE1I1, IV", facsimil ~i lectura ca mai jos); HdT, p. 131 (facsimil ~i d. AISC, I, 2, p. 51 (Co Daicoviciu}, lectura).

Imp ( eratori ) c ( aesari ) C aio V ivia Trabonia-

naG a II a p (io) f (e lici)

aug (usto ) P (atri) [p (atriae) ] et

5. imp (eratori) c (aesari) C (aio) V ivio Afinio Gallo

Veldominia-

n a [Va - J

1 u s [i a no]

10. aug (usto ) p (atri) p (atriae)

a b A [P(ulo) m(ilia) p(assuum)] XL V"

'1' r a d u c ere: "Imparatului caesar Caius Vibius Trebonianus Gallus pius felix augustus, parinte al patriei si /5/ imparatului caesar Caius Vibius Afinius Gallus Veldorninianus Volusianus /10/ augustus parirrte al patriei, din Apulum (pina la Micia) 45 mii de pasi".

Miliarul a fost pus cu ocazia vreunei reparatii a drumului militar pe valea Muresului, In anii 251-253; cifra 45 mii de pasi romani echivaleaza cu distant a de vreo 70 km dintre Apulum - Germisara - Cigmau - Uroiu, trecind pe stinga Muresului pe la Biscaria pin a la Micia, dupa parerea lui G. Teglas, Sint remarcabile formele de grafie sau pronuntare vulgara chiar in numele imperiale, Un text apropiat ca forme de limba si terrninologie pe miliarul descoperit in anul 1934 la Pluzine linga Svrljig, in Serbia (Moesia Superior), I.M.S., IV, nr. 127.

B. TITVLI HONORARII Imperatores domusque eorum

51. - A 1 tar onorific (in forma de coloana-tambur, cu Iata sensa plana), de augit-andezit, inalt de 135, diametru 90 cm : baza si eapitelul in forma de roata-tambur cu ornamente geometriee; litere inalte de 8 em, ligaturi in r. 1 D + I, V + I, r. 2 T + H, r. 3 N + E, r. 4 R + I, A +

xxv. MiCIA

67

N, r. 6 0 mai mic; descoperit in ruinelc cetatii medievale din Vetel, de un de a fost dus la biserica reformatilor in Mintia ("eruta in pago Veezel ex ruderibus arcis, quae quondam infra Devam uno circiter miliari ad ripam Marusii in planitie sita fuit; nunc in coemeterio reformatorum", Weidenfelder, eitat in Cl L, III), apoi la castelul feudal in acelasi sat. Muz. Deva (fig. 39).

Soterius ms.; Weidenfelder schedae Seivertianae : Numophyl Tsepr, p. 128 verso si p. 140 ("lapis vetus quadrangularis in pago M. Nemeti [Mintia, judo Hunedoara], circa templum refor. tali inscriptionc", copie destu1 de buna}: Seivert nr. 11' (dupa Weidenfe1der); Fodor. VI, pI. 55; ]. Kemeny sylloge, nr. 51; BuliCorArch, 1848, p. 181; ArchKOGQ, III, p. 190 (Seidl); Dacien (1851), p. 58, nr. 42 ("am 3. ]uli 1847 zu Nernethi bei dem Orafen Gyu1ai yom Verfasser abgeschrieben"; copie eronata in r. 1 ~i 6); l nschr.Irac, 248 (copie integrala, eronata in r. 6 COR II C ROM cohors II civium Romanorum) ; CIL, III 1371 ("hodie in Iiortis Gyu1ai comitis. Descripsi ; Soterius, Weidenfelder, Seivert, Fodor, Neigebaur, Ackner"; lectura corecta de mai jos); HdT, p. 132 ("gr6f Kuun Geza kertjeben : a. 119/133").

Fig. 39. Altar onorific (Muz. Deva).

Imp (eratori) caes ( ari) divi T r a i(ani) Parth(ici) fil(io) d i v i N e r (vae) n e p ( oti ) T r a i (ana) Had ria n a

5. aug (usto ) p(atri) p(atriae) co (n)s(uli) III cob (ors) II Fl (avia) Com (magenorum )

T r a due ere: " Irnparatului caesar, fiu al raposatului 'l'raianus Parthicus, nepot al raposatului Nerva, Traianus Hadrianus /5/ augustul, parinte al patriei, consul a treia oara, cohorta II Flavia de commageni (a pus omagiul-prinos)".

Este un monument onorific de 0 forma unica 111 Dacia, executat si irichinat de eomandamentul cohortei commageniene imparatului Aelius Hadrianus intre anii 119 :;;i 133.

68

INSCRIPTIILE D.4CIEI ROMANE, 1II/3

52. - A I tar onorific de augit-andezit, 143 X 82 X 65 ern, litere destul de corect incizate inalte de 5 cm : cimpul inscriptiei este mutilat la margine a dreapta ; ligaturi numeroase: r. 1 A + E, N + T, ~ + I, r. 2 N + E, r. 3 A + N, D + I, r. 4 N + E, V + A + E, N + E, r. 6 M + E, N -+ I, T + R + I; baza si capitelul au profilatura corecta si pregnanta : capitelul pare sa fi avut in faja un ornament (acrotere?); descoperit in anul 1857 in ruine1e castrului (la "Cetate"), de unde a fost dus la Herepea de Gh. Josan (impreun8. cu piesa epigrafica nr. 45); aid a fost copiat textul de Varadi, Mornmsen si de Torma. Muz. Cluj-No (fig. 40).

Erdl1f, II 1861-1863, p. 132, nr. 5 (Co Torma); Lnschr'Dac, 250 ( .. nach A. v. Varadi und Torma", lectura corecta) : CIL, III 1372 ( .. rep. a. 1857 in castello antiquo q.d. Cetatje, extat Herepe apud Georgium Zsoszan rusticum, destinata museo Varadiano. Descripsi. Ed. postea Torma in actis mus, Trans. 2,132; misit etiam Varadi tam mihi quam Acknero Moque 250.7 CO IT· E·LEG apographum Varadii; num fuit olim COH.II.FL.EQ?"); HdT. p. 1:~3 ("jelenleg az erdelyi mrizenrn'han Kolozsvartt", cu mici erori de lectura).

Fig. 40. Altar onorific (Muz, Cluj-Napoca),

Imp ( eraiori ) caes ( ari) divi Antonini j (ilio ) divi Had(riani) nep(oti) divi [Tra-]

ian (i) Part(hici) pronep(oti) [divi] Nervae abnep(oti) M(arco) Aur[el(io)]

5. Ant 0 n i n 0 aug ( usto ) A r -

meniaco trib (unicia) pot (estate) X V I I I co(n)s(uli) III, Coh(ors) II Fl(avia) Com m a g t enorum )

T r a d u c ere: "Imparatului caesar fiu al raposatului Antoninus, nepot al raposatului Hadrianus, stranepot al raposatului Traianus parthicul, strastranepot al raposatului Nerva, lui Marcus Aurelius /5/ Antoninus augustul armeniaeul, cu tribunieia potestas a 18-a oara, consul. a 3-a oara, cohort a II Flavia de commageni (a pus aeest monument-altar)".

xxv. MICIA

69

Este monumentul onorar de supusenie si devotament pentru imparatul Marcus Aurelius Antoninus (161-180) ridicat de unitatea auxiliara din Micia Cohors II Flavia Commagenorum in anul 164, coneomitent cu eel ridicat alaturi pentru a1 doilea imparat, "fratele" ·lui Marcus Aurelius, Lucius Aurelius Verus (nr. 53).

53. - A l tar onorijic de andezit, 140 X 76 X 65 em, litere inalte de 5 em; ligaturi numeroase: r. 2 N+ E, D + I, V + I( ?), r. 3 N + E, D + I, r. 4 N + E, V + A + E, V + E, 1'. 5N + E (de fapt V + E), N + I, r. 6 I + B, r. 8 :M + A; seriere clara, dar diforma ; r. 5 gresit "NERO" ; baza si eapite1ul au profilatura frumos reliefata, eapitelul fiind insa mutilat la marginea stinga, pare sa fi avut rornamentafie simpla din care se mai distinge margine a dreapta cu 0 acrotera, Descoperit in ruinele Miciei in prima jumatate a veaeului a1 XIX-lea; imediat dupa descoperire a fost dus 1a caste1ul feudal din Branisca (jud.Hunedoara, proprietar J osika), un de a fost vazut si copiat de Neigebaur, Fodor, informatorul lui Steinbuchel, Ackner, :Mot'nmsen 9.a. Reexaminat de noi (26 iulie 1976) (fig. 41).

Manuscrisul lui A. Steinbiichel (vll.zut de Momrnsen) ; Fodor, VI, pl. 4; Dacien (1851), p. 55, nr. 22 ("nach Dr. v. Fodor", copie total eronat a) ; p. 65, nr. 154 ("Jenseits der Maros auf dem Gute des Baron v. Josika in Branyitska oder Branitschka, sind folgende Gegenstaude aus Veczel aufgestcllt", alta copie eronata}: SBAkWien, 13, 1854, p. 240 (Seidl, dupa un mula] primit la Viena); ArchKOGQ, XV 1856, p. 328 (Seidl); InschrDac, 249 ("Ackner. Altar auf dem Baron J6sika'schen Hofe in Branyitska", lectura corecta inafara de r. 1 "D PI!" ca divi Pii); 507 ("Maros Porto. Seidl, SBAkWien, XIII 240; ArchKOGQ, XV 328. Jetzt auf dem Baron Josika'sehen Landgute in. Branyitksa, Altar aus Marmor. Aug dem Jahre 165. die genanntc Cohort.e sonst haupts achlich in Veczel bezeugt"; uimitoare ·confuzie de "fi~e" epigrafiee); CIL, III 1 373 ("Branyicskae apud josikas. Veczeli Neig. 55; descripsi; Steinbiiehel, Neig., Seidl, AM", cu lectura corecta de mai jos); HdT, p. 133-134 ( .. 1373. Ugyancsak 164-bOl ered, a Mr6 J6sika Lajos branyicskai parkjaban, szinten Marcus Aureliust dicsoito eme felirat is", urrneaza textul integral); Ali Mon, p. 438, nr. 328.

Fig. 41. Altar onorific (Castelul Branisca).

70

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IIII3

1mp(eratori) cacs(ari) divi An-

tcn tvni ) j(~I;() (,'.U Ht t (t u m } 'fil!(CI1') div Trai(ani) Part (hiei) pronep(oti) div(i)

N ervae abnep (oti ) L (ucio ) A urel (io )

5. Vero aug (usto) Armenia-

co trib (unieia) pot (estate) 1111 co (n)s (uli ) II proeo (n ) s (uli ) coh (ors)

I I F (lavia) Commag (enorum )

T r a due ere: "Imparatului caesar, fiu al raposatului Antoninus, nepot al raposatului Hadrianus, stranepot a1 raposatului Traianus Parthicus, strastranepot a1 raposatului Nerva, lui Lucius Aurelius /5/ Verus augustul Anneniacul, eu puterea tribuniciana a patra oara, consul a doua oara, proconsul, cohorta II Flavia de commageni (a pus acest monument, prinos)" .

Monumentul de omagiere si preaslavire ia imparatului Lucius Verus (161-169) pus de cohorta II Flavia Commagenorum din Micia, odata cu altarul inchinat lui Marcus Aurelius Antoninus (161-180), supra, nr. 52.

54. - L e s p e d e onorificii de' marrnura, cu chenar ordonat si scriere ingrijita ; ligaturi r. 2 E + T, r. 3 A + V, N + T, A + V, E + T, r. 4 A + E, r. 6 V + E + T, A + L + P + A + N; se afla in decenii1e 4-6 a1 veacu1ui al XIX-lea 1a Deva in cladirea fiscului (Fiscalgebaude, Fiscalhof) un de a fost vazuta de Fodor, Neigebaur, Ackner, Mommsen (fig. 42) (Fodor, VI 16).

Transsilvania, II, p. 245, pl. IX (Ackner); Dacien (1851), p. 33, nr. 76 ("Varhely [Oradistca Hategului, Ulpia TraianaJ, r. 6 VET EX DEC.ARA.D.D.; Transsilvania, II, 245"); p. 67, nr. 2 ("Deva, im Hofe des Piscalgebaudes. S. Transsilvania, II, S. 245. Da diese Inschrift sich auf einersehr sch onen und gut erhaltenen Marrnortafel befindet, ist es augenscheinlich, dass die hier fehlenden Buchstaben absiehtlieh ausgemeisselt sind; wahrscheinlich aus derselben Ursache, wir dies auch in Rom vorkommt"); InschrDac, 251 ("Veezel. Aekner, NeigeL.; Tafel von weissem Marmor, fruher im sogen. Fisealhof in Deva, 1861 nicht mehr vorgefunden; 4 absichtlich ausgemeisselt (et Publio Septimio Getae nobilissimo) Caesari; r. 3 omis ET, r. 6 ararn dedicavit"); GIL, III 1 375 (" Veczel, Devae im Hofe des FiscalgeiJaudes. Deseripsi. Ed. Ackner. Neig,", cu lectura de mai [os, in r. 6 Al(ae) Pan(noniorum), eu observatia "rnonogramma in re praesenti visum est continere elements PLMA; vidctur tamen admitti posse etiam interpretatio supra proposita : 5 ex A V - TONIVS factum videtur AXTONIVS.- 6 non DEC, ut habet Ackn."); Sargetia, I 1937, p. 65 textul (0. F'loca) .

Imp (eratoribus) L (ueio) Septimio Severo P (io) Pert (inaei) et M (areo) A ur (elio ) Anton (ino ) aug (ustis) et

[ [L (ueio ) Sep {timio ) Getae eaes ( ari) J] C ( aius)

5. Ant 0 n ius C r i s p i -

nus vet(eranus) ex dee(urione) Alae Pan(noniorum) d( ono) d( edit)

T r a due ere: "imparatilor Lucius Septimius Severus Pius Pertinax si Marcus Aurelius Antoninus augustii si [[lui Lucius Septimius Geta caesarul]] C(aius?) /5/ Antonius Crispif;lus veteran fost decurion in ala Pannoniorum(?) in dar a dat".

xxsr. M./CIA

71

IMP.P.L· SEPTIMIO'

SEVERO.P. PERT·'E·M· NR-ANON' NGGo ~/./'~C ANTONIVS· CRISPI NV S"'e.EX·DE C·

Fig. 42. Lespede onorifica (dupa ACKNER, Transsilvania, II, p. 245, pl. IX).

Este un prinos (pe cladire ? monument?) pus imparatilor roman~, prin anii 198-211, de catre veteranu1 Caius Antonius Crispinus, provenit din cadrele unitatii auxiliare Ala II Pannoniorum (stationata 1a GherIa) , dad. ingenioasa dez1egare data de Mommsen "monogramei" din r. 6 este considerata ca sigura (greu de control at, epigrafa fiind disparuta), Dedicantul este cunoscut la Micia ca "mag. pagi Mic.", nr. 80.

55. - A 1 tar onorifie de piatra, fragment partea dreapta (cam 1/3 despicata vertical), existent prin a?ii 1840-1860 la caste1u1 feudal in Branisca, unde l-au vazut Fodor, Neigebaur, ]. Kemeny, un "anonymus" care a fkut un estarnpaj dus la Viena, Ackner si Mommsen : ligat.ura r. 1M + A (fig. 43).

Fodor, IV, pl. 4; Dacien (1851), p. 54, nr. 13 ("VeczeI. V. C. M. / - - - - TISSI I - - - -NINI I - - - -ASTRO I - - - -ATVS, nach Dr. v, Fodor"), p. 64, nr. 153 ("auf dem Gute des Baron v. Josika in Branyitska - - - auf einem Altar. VGM / TISSI / NINI / ASTRO I ATVS); Kemenyana apud Alex. Mike; ArchKOGQ, XV 1856, p. 32~ (Seidl, d~pa un estampaj la Viena, vazut ~i de Mommsen); InschrDac, 258 ("Veczel. Neigeb, 01:> vielleiehtidentisch mit der Nr. 758 aus Ilosva mitgetheilten Inschrift?"; text ca Dacien, p. 54,13, dar lectura justa - - - Augnstae, matri sanctissimi imperator~s Antonini Aug~sti etcastrorurn senatusque - -) ; GIL, III 1 376 ( .. Veezeli rep. Kern. Branyicskae apud. Joslk~s extat. Veczeli Neig. 54. Deseripsi. Exhibent Neig., Fod., SeidL, AM", eu lectura-intregire de mai jos).

I uliae A [u g ( ustae )matri sane] tis s i -

mi imp. AntoJ n i ni aug. et eJastro-

5. rum sen] a t u s - que ac pa] t r i(ae)

T r a due ere: "Iuliei augusta, mama preaveneratului imparat Antoninus augustul ~i a1 castrelor-cetati (ale armatei romane) /5/. ca ~ a senatu1ui si a patriei - - -' - ?".

72

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, 111/3

Iv~'~

TI SS I

NIN. I

Fig. 43. Altar onorific (dupa FODOR, A.)

Era un altar suprapus poate de vreo statuie (bust?) pentrujmparateasa Iulia Domna, mama imparatului Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla), datind deci de prin anii 212-217.

56. - P I a ca. onorificd de gresie calcaroasa, 133 (in sens orizontal), 86 em (vertical) (grosimea nu se poate masura, fiind incastrata}, litere destul de ingrijit daltuite inaltc de 4 em; ligaturi: 1. 1 V + E, 1. 4 F este redat gresit ea E, N + T, 5 M + A, T + I, N + E, 1. 6 N + T, 1. 8 N + E, V + A + E; are chenar simetrie bine model at, rupt la coltul drept de jos : descoperita prin anul 1850 si adusa in pareul castelu1ui feudal Gyulai la Mintia (jud, Hunedoara), unde a fost vazuta de Ackner 9i de Mommsen, pe la 1900 de G. 'I'eglas : mai tirziu a fost zidita cu fata scrisa in afara in balustrada scarilor de intrare in fostul castel feudal, acum "Casa agronomului"la Mintia, unde a fost vazuta si fotografiata denoi in 5 august 1966 (fig. 44). .

InschrDac, 252 ("Veczel. A.u.l\f. Grosse SteinplatteJm Graf Gyulai' -schen Garten in M[arosJ Nemeti : textul integral, cu trei erori de lectura : r. 2 "DIV" in loc de PH; r. 10 "CAMPANORVM" in loc de Campagonum, r. 11 "POSS" in loc de COS); CIL, III 1377 ("Maros-Nemeti in aedibus Gyulai, nuper rep. Descripsi. Ed. Ackner et Muller qui viderunt n. 252 male", cu transcrierea in verzale corecta de mai jos); HdT, p. 134, nr. 19 ("az 1377 szam a grof Kuun Geza maros-nemet.ii parkjaban lathato felirattal ... ").

Imp (eratori) caes (ari) L'[uci ) Septimi Severi Pi i Pertinacisaug(usti) A r a b i e i Adiabeniei Par t h'i ei M a xi m i

filio divi. M arei .A n ton i niP i i

. 5. GermaniCi. S arm a tie inc pot i divi A tit () n i niP i i ' pronepoti d i v i Had ria n i abnepoti divi

xxv. MICIA

Fig. 44. Placa onorifica (Casa agronomului Mintia).

Traiani Parthiei et divi N e r v a e adnepoti . M ( arco ) A ur ( elio) A ntonino

10. aug (usto) eq (uites) Alae Campagonum dedicanie M evio Suro co (n ) s (ulare )

T r a d u c ere: "lmparatului caesar, fiu alIui Lucius Septimius Severus Pius Pertinax augustul arabicul adiabenicul parthicul maximus, nepot al raposatului (imparat) Marcus Antoninus Pius /5/ germanicus sarmaticus, pronepot al raposatului Antoninus Pius, stranepot al iraposatului Hadrianus, strastranepot al raposatilor Traianus parthicus si al lui Nerva, lui Marcus Aurelius Antoninus /10/ augustul, calarasii alei de campagoni (au pus acest prinos), dedicatia fiind facuta de Mevius Surus consularul (guvernatorul celor trei Dada)" .

Dedicatia onoreaza pe imparatul Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla) intre anii 202 :ji 209, mai probabil cum au apreciat cercetatorii in annj

74

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, lII/3

205, cind Publius Mevius Surus era guvernator consular al Daciei (toata documenta~ia ~ bibliografia despre el: ReichsbD, p. 59-60, Laterc I'raes, 1977, p. 44-45).

57. - A l tar onorific de marmura albastrie, fragment inalt de 28, lat 61 em (in anul 1865), azi se pastreaza numai un crimpei cu sfirsitul r. 3, r. 4 si inceputul r. 5 avind dimensiunile 62 X 8 X 15 em :;;i litere inalte de 35 mm ; descoperit la Micia in mai 1864; din textul-facsimil dat de GIL, III, rezulta ca ar fi avut ligaturi in r. 3 M + R, r. 6 T + A. Muz. Deva (fig. 45).

sscc, x 1865, p. XCI (text complet, C. Torma); GIL. III I 378 (,.Veczel rep. 1864 m. Maio. Varadi et Torma miserunt. 10m., 2 RINCI • I • ALA. 3 in. 10m., 5,6 LIBERALIJT om. Var.- 6 DITATJ Torma. Caracallae omnino. Cf. similem Ilosvensem n, 797"; lectnra reprodusa mai jos); HdT, p. 134, nr. 20.

__ I c i ""NJANA1NDVlGE NT Ll.S.EL\!_S~

Fig. 45 .. Altar onorifie (Muz. Deva).

opt i mom a x i mJ 0-

que J p r inc i piA Z a

I Hisp t anorum ) Gampag(onum) niniana i n d u l g e n t i -

i s eius aucta lib era l i -

t[atJibusque ditata

T r a d u c ere: " [- - - - - / - - - - celui preabun si foarte mare] principe, ala I de hispani campagoni Antoniniana, intarita prin bunavointa lui (a irnparatului) si imbogatita [inzestrata] prin darnicia lui - - -".

Anto-

Cum a observat Mommsen, este un prinos de gratitudine pus de Ala I Hispanorum Gampagonum imparatului Marcus Aurelius Antoninus, zis Caracalla (al carui cognomen unitatea 11 poarta in titulatura "Antoniniana") pentru darnicia :;;i generozitatea aratata unitatii auxiliare miciense (ca :;;i intregei armate romane), mai ales prin marirea soldelor (stipendium).

58. Altar onorific, descoperit prin anul 1850 in ruinele Miciei si transportat imediat la castelul feudal in Mintia (jud. Hunedoara), un de a fost vazut :;;i copiat textul de Ackner si de Mommsen,

Inscht'Dac, 255 ( .. Veczej. A.u.M. Jetzt im Graf Gyulai'schen Garten in M[aros] Nemeti ". transcriere eu verzale si erori de lectura in r. 2, 4, 7, 8-11); CIL, III 1379 ("MarosNemeti apud eomitem Gyulai nuper rep. Descripsi. Ed. non recte Aekner et MUller n. 255 qui vidernnt", cu facsimil in verzale ~i lectura corecta de mai jos) ; jest, V 1902, Bbl. 127 ("im Parke zu Maros Nemeti verglichen wir CIL, III 1379", Munsterberg - Oehler) ; dupa transcrierea lui Mornrnsen, se pare ca tex:tul nu avea ligaturi.

Imp (eratori) caes (ari) M (area) Iul (io) Phi lip paP i 0 f ( elici )

xxv. MICIA

75

i n vie t oa 2t g (ust{) )

pan t if ic i m a x i m 0 trib(unicia)" pot e S t a tre) I[IJ

[p Ja t e tp at r i a e (sic l)

[c Jo (n)s (uti) proco (n)s (uJi) cob {ors ) II Fl(avia) Gom(magenorum) Philip[P J ian a d e V 0 tan u -

min i m a i est a tiq (14£ )

[eiu Js ex quaestura (sua? )

Tr a a. u cere: "Imparatului caesar Ma;cus Iulius Philippus pius felix nebiruitul augustus, pontifex maximus, /5/ cu puterea tribuniciana a doua oara, parinte al patriei, consul proconsul, cohorta II Flavia de commageni Philippi ana devotata divinei lui /10/ puteri si maiestati, din chestura (casa de bani a unitatii, a facut monumetul)".

Este altarul onorific (pe care putea Sa fi fost pusa 0 statuie sau bust) a1 imparatului Marcus Iulius Philipp us (Arabul), dupa care unitatea auxiliara Cohors II Flavia Commagenorum a luat pentru vreo 5-6 ani (244-249) epitetul imperial "Philippiana" ; monumentul dateaza din 245

5.

10.

59. - A 1 tar onorific de augit-andezit, inalt 117, tat 50 cm, existent pe la mijlocul veacului al XIX-lea la Deva; cladit in perete1e unei case, unde a fost copiat textul de informatorul lui A. Steinbuchel, de Fodor, Ackner, Momrnsen, Torma, G. Teglas : jig. 46, dupa desenul lui Mommsen, avea numeroase ligaturi: r. 1 H + I, L + I, r. 2 1+ L, r. 3 A + E, 1+ N, V + E, r. 4 F + I, L + I, r. 5.M scris ca lVI, r. 6 A + V, r. 7 M + P, r. 8 H + I, L + I, D + E, r. 9.1\1 + A, V + E.

Copia manuscrisa a lui Steinbuchel (vazuta de Mommsen); Dacien (1851), p. 55, nr. 18 ("Veczel, nach Dr. v. Fodor" copie cu numeroase erori); MeC, X 1865, p. XCI ("im Hause der verw. Cr afin Tholdi Adam eingemauert", C. Torma, text complet); InschrDac, 254 ("Veczel. Neigeb. 55, 18. A.u.M. 1m Graf Toldy'scben Hause in Deva eingemauert", eopie corecta) ; Cl L, III 1 380 ("Devae in curte Baja n. 93 STEINB., EGO. Vecze1i NEIG. Descripsi. Exhibent Steinb. schedae ; Neig. ex Fodorianis; Ackner et Miiller n. 254 qui viderunt. Misit etiam Torma" ; Iacsimil si Jectura corecta de mai jos) ; EdT, p. 134 ("az 1380 szarmi, Devan, az ozvegy Eperjessy Ignaczne (volt Tholdy-hazban} az Ala I Hisp. Campaguorum Philippi ana h6dol Philippusnak, val6sziniileg 245-ben, mint a Coho II FI. Commagenorum is tette", lectur a corecta, dar fara sa observe ca este Philippus caesar); JOAI, V 1902, Bbl. 120 ("Deva: eingemauert an der Strassenseite des Noptsa'schen Hauses"),

Al(arco) Iul(io) Philippa Nobilissimo

caes ( ari) princ (iPi) iuventutis f i 1 i 0 i-

5. mp(el'atoris) },;l(arci) Iul(i) Philippi in (sncii ) aug (usti) Al ( a)

I Hieptanorum ) Camp t agonum ) Philipp (iani) de v 0 t i

num (ini) majestat (i) que

M . IVL' PH u=o r\lOBLISSIMO eR::S PRNCIV\E N T V TIS I=lo I fvJPIVI IVL PHIL IPPIIN AlG AL I HISP CAMP PI-tL PP [E VOT I NVM ~IESTATQ'E

Fig. 46. Altar onorific (dupa cit; III 1380).

76

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, nus

T r a d u c ere: "LuiMarctiS· Iulius .Philippua nobilissimul caesar principe al tineretului, .fiu· al 15/ imparatului Marcus lulius Philippus nebiruitul augustus, .M~·, ',~ . de hispani campagoni Philippiana devotata. (in text "devota~i"), puterii divine ,~i . maiestatii lui".

Este un prinos "de"ruH~a\; adus de unitatea auxiliara hispanica la Mieia printului Iulius Philippus-Iunior, fiul imparatului Marcus lulius Philippus (Arabul) ; forma ,;devotr'.~i nu devota in r. 8 este pluralul nominativ maseulin acordat dupa inteles (exprimind notiunea de coleetivitate, multime) eu Ala.

60. - A 1 t a y onorificA« marmura, fragment lat (orizontal) de 15, inalt 10 em, litere frumos daltuite inalte de 6 em; se afla pe la anul 1900 in proprietatea invatatorului vdin satul Vetel, unde a fost vazut si dcscnat de Munsterbcrg - Oehler (fig. 47)

fOAl, V 1902, RbI. 132, nr S.deseu (Munsterbergv- Oehler); HTRTl~, XIII 1902, p. 13-1; AC1.fTT, 19aO~ 1931 (1932), p. 37, nr. 5 ("fragmentum tabulae marmoreae. Apud ludi magistrum in pago Vetel. Ediderunt emu delineatione Miinsterberg et Oehler", C. Daicoviciu); Dacica, p. 182, nr. 5.

Fig. 47. Altar ouorifie fragmentar (dupa fOAl, 1902, RbI. 132).

- -0 - - - -'. - - ,- - - Ala]

I H isp [anoy ( U1n) C ampag ( onum) coho II Fl. genor[(um) - --'- - -:- - - - - -

Pare sa fi fost un monument epigrafic onorar pus de cele doua principale unitati auxiliare ale garnizoanei Micia in cinstea vreunui imparat. Din putinatatea resturilor pastrate nu se poate recupera nimie mai mult decit numele eelor doua auxilia miciense.

Comma- ]

61. - P lac a onorificd (? sau votiva] de marrnura, fragment lat de 20, inalt 18 em, gros 45 mm, eu resturi din litere 'in patru rinduri, scriere ordonata, ligaturi in r. 1 N + L, r. 2 T + R, r. 4 M + I; descoperit in iulie 1966 intr-un ogor din teritoriul Miciei de catre L. Marghitan. Muz. Deva (fig. 48).

Putinatatea literelor pastrate nu permite 0 lectura decit in r. 1 eventual A N L, adica an(nis) L---, in r. 3 b(ene)f(iciarius) ex

xxv. MICIA

77

Fig. 48. Placa onorifiei (sau votiva ?), fragmentar1i (Muz. Deva).

S(in)G(ularibus); dad in r. 1 resturile de lit~re indica "anii L~-:--:-" " [vixit ] an(nis) L- - -", iar eel care a pus eplta~ul. era un. bene!~ctar!us ex singularibus (?). Iriscriptia, de marrnura, pare sa ftc totusi mat cunnd de earaeter votiv sau onorifie. Non liquet.

C. TITVLI SACR!

Inscriptii votive

62. - Alta r votiv de augit-andezit, fragment din partea superioara eu resturi de Iitere din primele doua rind uri, 33 ;< 18 X 20 em, litere inalte de 7 em, ligatura N + I; eapitelul are profilatura cored daltuita. Muz. Deva (fig. 49).

Ftg, 49.

Altar votiv, fragmentar (Muz. Deva).

78

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, 1lI/3

Lectura cu intregire este posibila eu destule sanse numai in r. 1 . numele zeului

{Deo? Apot] lin i

- -] TO (sive IO?)

Pare a fi .o dedicajie zeului Apollo. descoperita probabil arheologicaa Miciei ; dar poate sa fie fragmentul - - - LIN din Sarajeni (Sovarad), CIL, III 7717.

in zona

/ TC

*

63. A l tar votiv de augit-andezit (din Uroiu), 110 X 43 X 35 em,

litere inalte de 7 em; eapitelul, baza ~i dmpul inscriptiei foarte mult eorodate, cu sparturi eauzate la excavarea piesei in martie 1971; din text ramine cam 1/2; r. 2 nu poate fi, in timp ce restul poate fi intregit cu eertitudine sau probabilitate. Capitelul mai pastreaza vestigii dintr-un ehenar eompus din patru linii incizate ~i 0 rozeta in mijlocul frontonului; deseoperit linga eantonul C.F.R., in martie 1971 cu prilejul unor lucrari, la adincime de 30 em, seos la suprafata de lama unui excavator ce a produs si unele seobituri cu deteriorarea suprafetei serise; in acelasi loc au fost seormonite substructiile unor ziduri romane de piatra intinse pe 0 suprafata a terenului. Muz, Deva (fig. 50).

Fig. 50. Altar votiv (Muz. Deva).

xxv. MICIA

79

selVA, 25, 1974, P- 143-147, fig. 2 foto, desen-reconstituire (r. 2-3 lectura [E1'] LVN[AE] / P(ublius) ANPIV[S], L. Miirghitan) ; Banatica, II 1973, p. 104, 1n r. 3 lectura 1'AMPIVS (1.1. Russu); L. Mlirghitan, Fortificatii. dacice ~i romane, Bucuresti, Editura Militarii, 1978. p. 84, desen, cu lectura Dean[ae] let] L[unae] I PAMPL[us] {RVF[inus] {pra[ef. coh.] II CoM[magn.] {V S L [m.]; AnnEp, 1977, 706.

De a n [ae

Tampius R uf [inusJ

pra [ef ( ecius ) eoh ( ortis) ]

5. II Com[mag(enorum)]

v (otum) s (olvit) l(ibens) [m (erito)]

T r a due ere: "Dianei [~i- - - ?], Tampius Rufinus, /5/ prefect al cohortei II de eommageni, fagaduinta faeuta a implinit cu bucurie dupa merit".

Rernarcabila forma "vulgara" a numelui zeitatii Deana, ell i deschis care nu este 0 raritate in materialul epigrafic al Daciei (de exemplu la Mehadia, I.D.R., III/I, 78; la Alburnus, infra, nr. 386); exemple de redare sau pronuntare a lui i ca e: H. Mihaescu, La langue laiine dans le sud-est de l'Europe, Bucuresti - Paris, Edit. Aead., 1978, p. 174-176. Numele credinciosului-dedicant, praefeetus Cohortis II Flaviae Commagenorum, pare sa fi fost mai curind Tampius, decit "P. Ampius", chiar daca nu ave a ori nu-si scria praenomen.

6'.. - A 1 tar votiv de augit-andezit, fragmentar, lipsa eapitelul si probabil un rind din text; inalt 38, lat 23 em; ligaturi par safi fost in r. 1 A + N + A, T + E, r. 2 M: + E, r. 3 A + E sau T + A. Se a.f1a pe la mijlocul veacului al XIX-lea in colectia A. Varadi la Dcva, unde a fost vazut de Neigebaur, Torma, Mornmsen ~.a. (fig. 51).

Docie» (1851). p. 56, nr. 26 ("Vecz~l. bel der Witwe des Rath v. Varadi in Deva au f einem Altar. vom Verfasser abgcschrieben am 2. Juli 18H", transcriere Iacunoasa, corecta numai tn r. ultim); LnscbsDoc, 227 ("Veczel. Neigeb. 56.26. A.u.M. Altar bei A.v. Varadi in Deva", t runscri rrc eronata., Iectura : Dianae : Veneri sanctissimis j ulia Bassa, Aelia Pergamia. Ulpius Raulus: ?) eques votum solverunt libentes mzrito} ; Arch Ktizl, V 1865, p. 24 ("Devan, Varadi Ad .". transcriere in r. 1 IA+N+AE· A1'+ERN II, 3 r. S1'+AILIA. BASSA, r. 4 FIL· PE;RG\.\HA/NI. PRAF· EQ, cu lectura: [D]ianae Etern[ae S]anctissime Issatilia Bassa filia Perg amiani praefecti eq(uitum), v(otum) s(otvit) l(ibens) m(erito), C. 1'orma); GIL, III 1365 ("Dcvae apud Varadium. Dascripsi. Ed. Neigebaur Dac. p. 56 pessime neque emendate Ackner et Miiller nr. 227; descriptam miserunt Varadi et Torma. Placuit in titulo lectu difficili Ackneri Varadii Torma v.l. adicere. 1 Il'vIB ET+ERN Var., (IA+N +N+A ET+ERII Torma, dIAN+E V+EneRI Ackn.- 2 MCrrSSIl'rUS V ar., / A+MCTISSIl\IIS Ackn .• j ANCTISSIM+EIS Torma. - A+ELIA etiam Var., / II,IA Ackn., S1' +AII,IA Torma.- CASSA Var. - 4 FIL Torma. IU VAR., A+ ELI Ackn. pro fELl. PERM GAIA Aclm.- 5 RE Var., VL Ackn. pro NL PRAES ego et Var., PRAIjS Ackn .• PRAF Torma. - Lege sic fere: [D]ianae(?) [c]eteris [q (ue)] sanctissimis Aelia Bassa, [A ]eli Pergamiani praes(idis?) eq(uitum), v(otum) s t otuii ) l(ibens) m(erito)"). Copiile li'isate de Ackner, Torma ~i Momrnsen sint contradictorti. dificile, greu de utilizat pentru explicarea textului in r. 1 ~i 3-5.

80

INSCRIPTIlLE DAt..-'IEI ROMANE, lII/3

Torma

CIL, III 1366

lectura probabila [DiJanae (A)etern [ae]? sanctissimis

Aelia Bassa

f i 1 (ia) Per gam i a - 5 n i praef (ecti) eq (uitum)

v (otum) s (olvit) I (ibens) m (erito)

III I.M.E" KERN II /I ANCTISSllJEIS S1\:I L IA· BASSA. FIL "PERGAMlA NI. PRAF.EQ

V·S.L .. M

Fig. 51. Altar votiv (dupa Arch.Kozl, V, 1865, p. 24, nr. 9).

T r.~ d u ~ ere: . ,!Dianei (?) eterne (~i zeilor foarte sfinti), Aelia(?) !3ass~,. fiica lui Pe!gamlanus, 151 prefectul calaretilor fagaduinta facuta a implinit cu bucune dupa merit" .

.. ~ Era dedicatia fa cut a Dianei si altor zei(?) de catre Aelia Bassa, fiica a comandantului unei unitati auxiliare de cavalerie, adica la Micia Ala I Hispanorum Campagonum, explicatie conditionata de accept area lecturii de mai sus.

65. - A 1 tar votiv de augit-andezit, 43 X 25 X 15 em litere inalte de 4 cm; capitelul are ornamente geometrice, aerotere la margini; descoperita in 1841 in ruinele Ulpiei Traiana, in prezenta lui J. Kemeny, care in ma~userisul. sau a .1asat informatia si textul, CIL, III 1418 [semnalatji de nor la Ulpia Tralana, I.D.R., 1II/2, 198a), dupa alte informatii Ins a este din Micia; ligaturi in r. 1 N + E (sau A + N + E), r. 2. A + E, r. 3 N + T, Muz , Deva (fig. 52).

Dacien (1851), p. 30, nr. 61 ("Varhely. Auf einem Altar. DIANAE SANCTAE POTENS ---I V. S. Aus den Manuscripte des Grafen Joseph v. Kemeny"), p. 56, nr. 29 ("Vecze1. Auf einem Altar DIANAE f SANCTVM J PIOFE- - - / NV - - f V.S. Bei der Witwe des Rath v. Varadi in Deva Yom Verfasser abgeschrieben am 2. Juli 1847"); Arch Kosi, V 1865, pl. 25, nr. 12 (la Vetel, Diane Sanctae Potentissimae Marcus (?) v.s., C. Torma); LnschrDac, 66 ("Varhe1y. Neigeb. 30,61 nach Graf Kemeny's Manuscript. Altar. Dianae sanctae

" potens(?) - - - votum solvit"), 228 ("Vetel. Neigeb. 56, 29. A.u.M. Altar bei A.v. Varadi in Deva. Dianae sanctae Publius Ofentinus Varinus - votum solvit"); GIL, III I 418 ("rep. a. 1841 Varhely praesente Kemenyo KEM. Nunc Devae in museo Varadino. Descripsi; exhibent Kem. syll, n. 31; Neigebaur Dac. p. 30, 56 bis; Ackner et Muller n. 66 = 228; Varadi et Torma miserunt. Dianae sanctae potentis (imae?) J1:1 agnus .. V (otum) s (olvit) ") ; . p. 1 407 : 1 418, nun~ Devae in museo; HdT, p. 67 la poalele Retezatului in padurfle bogate in vinat, ~ra . mflontor cultul Dianei ("itt a retyazati vaddus erddsegek kozeleben a Diana cultus 1S viragzott ; 1418 rnuzeumunkban leva s 1841-ben kiasott felirat", lectura din GIL, III).

In r. 3-4 lectura este dificila din cauza serisului confuz; aid nu pare a fi de cautat un al doilea epitet al zeitei (potentisim- dupa Mommsen), ci mai curind numele dedicantului, vreun cognomen Potent-.

Dianae Sanctae potenti - (?)

nus(?) V A M (?)

5. v(otum) s(olvit)

XXV. MI.CIA

81

Fig. 52. Altar votiv [Muz, Deva).

T r a d u c ere: "Dianei eelei foarte sfinte, Poterrtinus (?) - juruinta faeuta a implinit".

Cu.1tul Dianei in Dacia romana : IDR, III/I, 10, III/2, 196-198a, 246 (Diana Vietrix).

*

86. A 1 tar votiv de conglomerat msrpos, 100 X 50 X 45 em,

Iitere destu1 de corect gravate inalte de 5 em; baza si eapite1u.1 sint limitate de profiluri simple, capitelul era ornamentat in fata cu semip8;lmete (mutilat, lipsa}: cimpul inscriptiei este azi eomp1et coroda~, abl~ se vad urmeleIiterelor in r. 1; in partea de sus (orizontala) a eaplte1ult? are 0 excavatie circulara en diametrul de 21, adinca de 5 ern. Deseopent in toamna anului 1943 la sud de linia ferata si la vest de cantonu1 nr. 301, intre linia terata ~Ji sosea, aproape de castru. Muz. Deva (fig. 53).

JlatArh, ·I 1953, p. 762-763, nr. 6, fig. 7 foto (0. F1oca); GultDoiichDac, p. 25-26, nr 23, pI. IX I desen; GultOr, I, p. 259, nr. 23. .

1 (ovi) 0 (ptimo) M (aximo) D (olicheno ) C (ommageno ) lul(ius) Troph-

t m (us) oo itum ) s(olvit) [1 ( ibens ) m ( erito ) ? ]

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun si mare Doliehenu1 ~n Commagene, Iulius Trophimus fagaduinta facuta a implinit eu bucune dupa merit".

82

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

, 'OMDC"'!' IVtTROPH 1M)1 vos

/ III' {t. ,.~ II't I" I

~ I .11, ,I" :

i F ( ~"f

t(;,

Pig, 53. Altar votiv (Muz. Deva).

La Micia, Iupiter Dolichenus Commagenus (din Commagene in nordul Syriei) sta evident in strinsa legatura cu unitatea auxiliara Cohors II Flavia Commagenorum; el apare cu cele doua epitete geografice semite syriene la Sacadate (jud. Sibiu) 10M Do [licheno] Com [magen.], ActaMN, V 1968, p. 459, VI 1969, p. 183; la Ampelum (Zlatna), infra, nr. 296, 299. Credinciosul-dedicant cu cognomen grecesc poate fi vreun Graeculus sau originar de prin Asia de vest, din populatia civila miciensa,

67. - A I tar votiv de marga calcaroasa (Kalkmergel), 116 X 50 X 37 em, litere inalte de 4 em, descoperit in ruinele Miciei la 1910; r. 4-5 in cea mai mare parte corodat (fig. 54).

Klio, X 1910, p. 498, nr. 6 (G. Teghls) ; AnnEp, 1911, 35; AGMIT, 1930-1931 (1932) p. 36, nr. 3 ("ara calcarea; rep. Miciae - Vetel, inde in museum Devae illata; 3 ARA(m) explendum esse censeo ; 4-5 M. [Arrunt(ius) Agrippinus 1]", C. Daicoviciu); Dncica, p. 181; GultDolichDac, p. 25, nr. 22, ceuo-, I, p. 259, nr. 22.

I ( ovi) 0 ( ptimo) M ( aximo ) Dulicheno

A r a (m) Micia[e]

M (arcus) - - - - - -

5. - - - - - pra[ef(ectus)] coh (ortis ) II Fl (aviae)

xxv MICIA

8,3

10M DOL iCHENO ARA M1CIA M I I I /

I I I / PRA COH II FL

COM MAG NORVM

BENE M

PQSVIT

Fig. 54. Altar votiv (dupa Klio, X 1910, p. 498).

Commag (e)no ru m

bene m ( erenti)

10. po sui t

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun si mare Dolichenul, (la) altarul Miciei, Marcus Arruntius /5/ Agrippinus (?) prefect al cohortei II Flavia de commageni, celui care a binemeritat ---(?) /10/ a pus (acest altar, prinos)" .

Despre cultul lui Dolichenus in Dacia, cf. supra, nr. 15. Ara Miciae este singura atestare de acest fel; trebuie sa fie altarul ~i sanctuarul lui Genius protector al localitatii ; numele dedieantului eomandant al. cohortei eommageniene poate sa fie eel intregit de C. Daieoviciu (d. nr. 138); lectura r. 9 nu este sigura,

*

68. - A l tar votiv de piatra calcaroasa, 106 X 52 X 44 em, litere incizate destul de ingrijit inalte 55 si 45 mm ; ligatura in r. 2 A + V; capitelul are ornamentatia bogata; un fronton in eentru sub care 0 roseta si doi eiorchini, deasupra doua rozete, la colturi acrotere; cimpul inscriptiei este corodat la coltul drept inferior. Descoperit in zona castrului de plugarul loan Sirbu, Muz. Deva (fig. 55).

jonr, v 1902, Bbl. 139 desenul cimpului Inscriptiei (Mtinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 123; AnnEp, 1903, 67; ACMlT. 1930-1931 (1932), p. 36, nr. 2 ( .. ara calcarea rep. eodem loco ac n. [46]; praefectus cohortis idem ac vir memoratus in titulo CIL. III 1 374 [supra, nr. 45]", C. Daicoviciu); Dacica, p. 181. nr. 2.

84

lNSCRIPTllLE DilCIEI ROMANE, II1!.1

FOR TVNAE G~SACRVM SCRIBONIVS

CAST /Jf.. COHQ rico 1 G

Fig. 55. Altar votiv (Muz, Deva).

Fortunae

Aug ( ustae) sacrum Scribonius

C astu [s praef ( ectus ) ]

5. coh(ortis) 1[1 Fl(aviae) Com-] m[ag(enorum) - - -

'1' r a d u c ere: ,,(Zeitei) Fortuna Augusta inchinare, Scribonius Castus prefect 151 al cohortei II Flavia de commageni [a pus - - - ?]".

Despre zeita Fortuna: I.D.R., III/2, 206-213 (Ulpia Traiana) ; in Dacia cultul este foarte raspindit. Credinciosul-dedicant Scribonius Castus, comandantul cohortei din Micia, este cunoscut aid iJi din inscriptia atestind refacerea bailor unitajii : "curante Sex. Boebio Scribon. Casto praef. coh.", nr. 45.

*

69. - A 1 tar votiv de augit-andezit, 94 X 45 X 37 em, litere inalte in r. 1 de 50, r. 2-3 si 5-6 de 45, r. 4 de 40 rnm : ligaturi: r. 1 N + I, r. 2 M + I, r. 3 I + M + A, r. 4 M + A, r. 6 I + '1'; baza fara profilatura, capitelul mutilat in parte a de sus avind ornamentatie corodata. Descoperit la Hunedoara in anul 1863 in ruinele castelului feudal al Huniazilor, pe dealul "Comorii (Kineses)" , un de se aflase gradina lui Iancu de Hunedoara; aid altarul fusese adus (probabil chiar in veacul al XV-lea) din ruinele Miciei. Muz. Cluj-Napoca (fig. 56).

ErdM, II 1861-1863, p. 130 (lectura "Genio pagi Mic .... Titus Aurelius Primus magister pagi etc.", C. Torma); Lnschr Dac, 884 ("Vajda Hunyad. Eberidaselbst [in dem herrschaftlichen Garten am St. PetersbergJ gefunden; doch rother Sienit, daher wol nicht aus dern Hatzeger Thale dorthin ge1angt. Gegenwartig im Besitz des siebenb. Landesmuseums. A.v. Varadi u. Torma a.a.O.; Genio pagi Micerens'is (?) Titus Aurelius Primnus (Priminus?)

XXV. MICIA

85

magister pagi ejusdem ex suo fecit libens merito"); ctt; III 1405 la Aquae - Kis-Kalan ( .. Va.jda-Huuyad rep. 1863. Extat Clausenburgi in museo. Torma in actis mus. .Transilv, 2, 130; misit etiam Ad. Varadi. Gen(io) pag(i) MIC.,.,. T. Aur t clius } Pl'lm[a]nus m[a]g(ister) pag(i) eiusd(em) ex suo fecit l(ibens) m(eritb),,); Archlirt, XIV 1880, p. 10!:!; AEM,IV 1880, p. 135, nr. 27 (,,-~- aus rothem Augit-Audesit --- Veczeler Provenienz", C. Torma); GIL, III 7847 (=1405, Veczel; "contuli; Torma, Varadi; Geni(o) /Jag(ij Mict iae} T. Aur. Prim[a]nus m[a]g(ister) pag(i) eiusd(em) ex suo fecit l(ibens) m(u'ito)", lectura valabila inafara de r. 1 unde este GENIO, r. 3 PRlMANVS); lLS, 7 151; HdT, p. 130 (lectura gre~itii din GIL, III 7847 Geni(o), Prim(a)nus); SGlVA, 31, 1980, p. 452.

Fig. 56. Altar votiv (Muz. Cluj-~apoca).

Genio Pag(i)

Mic (iae) T (itus) Aur( elius) Primanus

mag (ister) pag (i) eiu-

5. s d (e m) ex suo fecit 1 (ibens) m ( erito)

'1' r a d u c ere: "Geniului satului (pagus) Micia, Titus Aurelius Primanus magister (primar) al aceluiasi sat 151 din avutul sau a faeut (acest altar-prinos) cu bucurie dupa merit".

Geniul protector al localitatii este invocat 7i i~. alte d7dieatii al~ magistratilor sau colectivitatii romane; remarea?11 aici mentiunea un~.11 singur magister al Miciei care din avutul sau iJ1 in numele sau propnu pune prinosul zeitatii.

70. - A 1 tar votiv de marmura alba cenusie cu nervuri albastrii (de buna calitate), 103 X 60 X 38 em, litere foarte corect executate inalte in r. 1 de 50, r. 2-3 de 47, in rest 42 mm; capitelul este mutilat aproape

86

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE,l!1/3

integral, baza insa e pastrata complet cu profilatura corecta, eleganta; 0 ligatura in r. 1 E (indreptat spre stinga) + M; descoperit in aprilie 1967, la vreo 70 m de latura estica a castrului auxiliar in sapaturile pentruconstruirea noului traseu al drumului national (D.N.7). Muz. Deva (fig. 57).

Apulum, VII/I, 1968, p. 424~425, fig. 1 foto. (V. Vasiliev - L. Marghitan); RomRufn, p. 111, C 8; CivRRom, p. 134, C 5; Magazin (Bucurcsti), nr. 815, 19 mai 1973, p. 7 foto.

Fig. 57. Altar votiv (Muz. Deva).

In h 0 n 0 r.e m Do m it s Divinae Genio Miciae

5. M (arcus) Cornelius Stratonicus

aug (ustalis) col (oniae ) Dac (icae) S arm i z e g (etusae)

pecunia sua

10. de d i t

T r a due ere: "In cinstea casei divine (dinastia imperial a) , Oeniul (protector) al Miciei /5/, Marcus Cornelius Stratonicus augustal in colonia Dacica Sarmizegetusa din banii sai /10/ a dat (inchinat acest altar)".

Inchinarea pentru Domus Divina este a doua ie~ita la iveala (dupa nr. 71) la Micia si ~asea in Dacia (v, stet, pC 196~, p. 211-217;. I.D.R.~ III/2, 22, cu bibl. mai ampla) ; Genius M'tctae mal apare .ca Genius ~ag't Miciensis in nr. 69. Credinciosul-dedicant Marcus Cornelius Stratonicus, augustalis in Ulpia Traiana Sarmizegetusa, poate greco-oriental sau de provenienta libert, era cunoseut la Micia prin inscriptia urrriatoare.

XXV. MICIA

87

71. - A 1 tar votiv si de construeiie, din piatra calcaroasa, 120 X 63 X 43, litere inalte in r. 1 de 50, r. 2-9 de 45 mm; ligaturi: r. 1 T + E, r. 4 A + E, r. 5 N + E, r. 8 E + T, T + E; capitelul are ornamentatie constind dintr-un fronton cu capetele invirtite de doua ori (azi lipsa) si prelungite in chip de sul, lateral, in centru 0 rozeta, profilatura simpla, bine pastrata ~i pe baza ; sus are 0 adincitura cu laturile dreptunghiulare ; pe latura din stinga are 0 patera, pe cea din dreapta un ulcior. Descoperit in anul 1913, cind a fost transportat la liceul reformatilor in Orastie. Muz. Deva (fig. 58}.

Dolg, IV 1913, p. 260 foto (Jan6 B.); ACMIT, 1930-1931 (1932), p. 39, nr. 11 ("ara calcarea, rep. Miciae ; inde illata in museum Lycei in oppido Orastie (Broos). In aetoma: rosa, in latere dextro: urceus, in sinistro: patera. Descripsit ediditque B. Jan6 ---. Litterls optimis. 4. Genium pro Genio usurpatum magis more titnlorum Graecorum quam errore 1apicidae mihi videtur", C. Daicoviciu); Dacica, p. 184, nr. 11; AnnEp, 1931, 120 (dupii extras).;= 1933, 10 (dupa vo1umu1 ACMIT, 1930-1931).

Fig. 58. Altar votiv (Muz. Deva).

Pro salute Domus Divinae sacrum Genium Miciae

5. M (arcus) Cornelius Stratonicus

aug (ustalis) col (oniae)

et ante f (rontem) lapi (dibus)

s t r a v i t (frunza)

88

lNSCRIPTIlLE DAClE1 ROMANE,IlI/3

T r a due ere: "Intru sanatatea casei divine inchinare (~i) Geniu1(ui) Miciei /5/ Marcus Cornelius Stratonicus augustalis in colonia (Ulpia Traiana Sarmizegetusa); si in fata frontispiciului a Iacut un pavaj de piatra".

Despre Demus Divina ~iGenium Miciae, v. nr. 70; dedicantul M.

Cornelius Stratonicus pune inchinari Casei imperiale si Geniului protector al Miciei in aceasta din urma localitate, de care era cu deosebire atasat nu numai prin interese administrativ-materiale, ci desigur si prin relatii puternice de ordin personal, eventual familiar ~i religios, dar natural ~i economice.

72. - A l t a r vativ deconglomerat calcaros poros, fragment (partea de sus cu capitelul si primul rind de inscriptie), 28 X 31 X 31 em, litere inalte de 45 mm; capitelul este simplu, tara profilaturi; descoperit in ruinele Miciei pe la anul 1860, din 1862 pina la 1903 era asezat ca band (lavita) la 0 casa in Deva, unde a fost descoperit de G. Teglas. Muz. Deva (fig. 59).

Klio, X 1910, p. 498, nr. 4 ("obtcTer Teil eines Altars aus porosem Siisswasserkalk, seit 1862 als Torsessel vor dem Hause des Bezirkarztes Dr. Peter v. Dragits [Draghiciu ] in Deva. Irn J. 1903 erhielt ich den Stein als Geschenk fiir das Devaer Vereinsmuseum. HERCVL(i)", G. Teglas}; AGMIT, 1930-1931 (1932), p. 41, nr. 17 ("fragmentum arae calcareae, rep. Miciae, extat in museo Devae, ed. G. Teglas ---", C. Daicoviciu); Dacica, p. 186, nr, 17. Lecturile celor doi editori nu sint integral corecte, did pe piatra se vede !impede intregul nume al zeitatii

Fig. 59. Altar votiv, fragmentar (Muz. Deva).

HERCVLI

Hcrculi

T r a due ere: ,;lui Hercules

in rindurile urrnatoare (lacuna) se afla vreun epitet allui Hercules, urmat evident de numele ~i calitatea dedicantului. Despre cultul lui Hercules in Dacia romana : bibliografia la nr. 8 si indice.

XXV. MlCIA

89

n. - A l tar vativ de calcar msipos, inalt de 81, lat 41 em, se afla in gradina curiei Varadi la Chimindia (Kemend]. judo Hunedoara, unde textul a fost copiat de Fodor, A. Varady si de C. Torma.

Fodor, VI, pl .40 (vol. I), dupa care textul este luat in Dacien (1851), p. 57, nr. 32 ("Veczel. Auf einem Altar; in Kement auf dem Gute der Witwe v. Varadi", copie lacuuoasa) ; Tnschr Dac, 232 ("Veczel. Neigeb. 57, 32. Altar auf dem Varadi'schen Hofe inKem~nd. Nach A.v. Varadi's Lesung", r. 8: dedicaverunt); GIL, III 1339 ("Kemend in praedio dominae Varadi; Fodori schedae primariae itemque vol. I tab. 48 (inde Neig. Dac. 57) ; melius descriptam Ad. Varadi misit et mihi et Acknero Muelleroque n. 232. Initio aliquid deesse non adnotat Varadi. Fodor sic: PRE///VEI///AR I EVCILELDI// DO~IINI/// I NVSI/ MADES· I V//TORVM I HERCVL I D . D", ell facsirnil -si 1ectura de mai jos); AEM IV 1880, p. 134, nr. 20 ("GIL, III 1339. Sandiger Ka1kstein, 081 h., 041 br. Oegenwartig im Garten des Herrn Varady Albert in Kemend, Revidiert", faesimil cu litere capita1e iu care se vede ca r. 4 -5 ale textului erau mai mici decit restul, C. Torma) ; HdT, p. 137 (" 1 339. Hereuli Augusto sacrum, Kemenden, Varady-haz"},

ERC AVG SACR

LVCIL FELIX ET DOM HERCV

5. LAXVS MAGIST CVLTORVM HERCVL

D D

[H]erc(uli) Aug(usta) sac r (um )

Lucil (ius ) Felix

et Dam (itius) H erculanus magist (ri )

c u l t o r u m.

H c r c u 1 (is)

d (anum) d( ederunt )

T r a due ere: "Lui Hercules Augustus inchinare, Lucilius Felix si Domitius Herculanus /5/ magistri ai cultivatorilor (adoratorilor) lui Hercules in dar au dat".

Este prinosul pus lui Hercules Augustus de "magistri" asociatiei adoratorilor lui la Micia,

74. - A l tar vativ de augit-andezit, fragmentar, inalt 108, lat 40 em; se afla in colectia A. Varadi la Deva, unde a fost vazut si copiat de Neigebaur, Ackner - Muller, Mommsen ~i C. Torma. Ligaturi r. 3 V + E, R + I, r. 4 V + R.

Dacien (1851), p. 56, nr. 25 ("Vecze1, bei der Witwe des Rath V. Varadi in Deva auf einern Altar, vom Verfasser abgeschrieben am 2. Juli 1847", copie defectuoasa} : ArckK6z1, V 1865, p. 24 ("veres sieuit fogadmanyi oltar, Devan, Vuradi Adamnal ", Torma C.); I nscbrDac, 231 ("Veczel. Neigeb. 56,25. A.u.M. Altar bei A.v. Varadi in Deva. 2 wo1 IMp. L . 3 wol p. P . E+T. 5 wol AVGG. T--: Herculi invicto pro salute imperatorum (Lucii) Septimi Severi Pii (Pertinacis et) Marci Aurelii (Antonini) augustorum - - -") ; GIL, III 1340 ("Devae apud Varadium. Descripsi. Ed. Neig. Dac. 56, A. -M. 231; Varadi et Torma miserunt ", facsimil ~i lectura intregire de mai jos plus diferentele din transcrierea lui Ackner); HdT, p. 137 (,,1340. Herculi invicto pro salute imperatoris Sep. Severi p. patriae et Marci AUT. Antonini (Most Kolozsvarott}"}.

Herc(ttli) ·Invict(a)

pro· sal (ute ) . imp [p (era/arum) ]

[L(uci)] Sep(timi) <Seoeri > P[ert(inacis)? aug(usti))

[et J 11,f arc (i) A ur ( eli) . [A ntanini augg (ustorum ) ?

~o

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, JII/J

T r a d u c ere: "lui Hercules nebiruitul pentru sanatatea irnparaiilor Lucius .Septimius S:;verus Pertinax {augus~?s?) 9i a lui Marcus Aurelius Antoninus (augustii ? - - - - - -) .

In r. 5 (disparut) era scris probabil numele caesarului P. Septirnius Geta (desigur ras prin martel are, damnatio memoriae), iar dupa aeeea in 6 numele dedicantului fie un comandant de unit ate auxiliara din garnizoana Miciei, fie chiar aceasta unitate prin eomandantul ei.

75. - A I tar votiv de conglomerat nisipos, fragment (jumatatea stinga, despicat vertical), 124 X 40 X 50 em, litere inalte de 5 em: capite1ul are un frumos ornament vegetal, fronton cu aeant si 0 rozet a ce se afla exact injumatatita in fractura (deci latimea originala a altarului era de vreo 80 em) ; azi scrierea este complet corodata, in afara de r. 1-3. Se a£1a in Tezaurariat la Deva, unde a fost copiat de Fodor, Neigebaur, Ackner. Muz. Deva; fig. 60 (conturul este deform at cad desenul lui Fodor considera a fi jumatatea dreapta, nu cea sting a a altarului).

Fodor in fise (vol. I) si VI, pI. 17 (VI pI. 17); Dacien (1851), p. 67, nr. 3 ("Deva. Auf einem Altar. Tm Fiscalhofe zu Deva", copie cu lacune, probabil dupa desenul defectuos a1 lui Fodor); Inschr Irac, 237 ("Veczel. Neigeb. 67,3. Ackner. Altar im sogenannten Fiscalhof in Deva, jedoch 1861 nicht mehr vorfindlich", facsimil in verzale lacunos !Ii lectura: Deae Nemesi Reginac ala I Hispanorum Campagonum sub cura Marcii - - - praefecti alae (?), equo publico, votum solvit libens); CIL, III 1342 ("Devae fuit im Fiscalhof: Frustra quaesivi. Fodor in schedis primariis, item IDS. vol. I tab, 17; Neig. Dac. p. 67, qui videtur inde pendere. Male principio versus fractos proponunt Fodori tabula (in schedis prirnariis lacuna indicatur nulla) et Neig. (hie excepto v. 9). In fine versuum lacunae indicis habet Fodor v. 9, Neig. Y. 4.5.- I DEAE· S Fod., DEAEIIS Neig.- 4 CAM+PAC Fod., CAMPA/! Neig.- 5 SVB . CVI Fod., SVB . CV II Neig.- 6 MPL· 2ilRV traditur.- 8 EOVO Neig. Deae [IJs[idi} reg(inae) etc.) ; HdT, p. 137 (,,1392 [recte 1342J Deae Isidi reginaB aldozott az Ala I. Hispanorum Camp."). Lectura r. 1 este gresita la toti editorii, caci pe piatra se mai vede clar DEAE·S - -'-, deci nu poate fi "ISIDI", ci fie deae s(allctae) Reg (inae), cum a preconizat O. Seeck (RE, I A, 1914, col. 472), fie Deae S[yriaeJIReg[inaeJ, ActaMN, VI 1969, p. 183; CultOr, I, p. 264, Dr .. 43,

]
/

DEAL s
HErr
~Lt\'J' HI
[At1PAL
SVB ·(V~
MPL· MRV
~%\EF . HA
[ova PVB
V S L
"\
~ Deae 5[- - - - Reg [inae ---

Ala I H i[spanor(um) Cam p a g [onum

5. sub cur[a --?

M(arci) PI[auti] Ru[fini-? praef (ecti) ala [e eiusd ( em) ? equo pub [lieo - - -

v (otum) s ( olvit) I (ibens) [m (erito )J

Fig. 60. Altar votiv (dupa FODOR, A.).

xxv. MICIA

91

T r a d u c ere: "Zeitei S - - - Regina, Ala I Hispanorum Campagonum /5/ sub ingrijirea (eomanda) lui Marcus Plautius Rufinus (?) praefectul aceleiasi ala, cavaler cu cal de la stat, juruinta fiicutii a implinit cu bucurie dupa merit".

Desenul deformat al lui Fodor a contribuit la crearea confuziei in ce priveste uncle pasaje ale dedicatiei, care cu greu mai pot fi recuperate azi cind suprafata inscriptiei este iremediabil corodata, iar la timpul sau n-a putut fi citita de un Mommsen sau un C. Torma.

76. - A 1 tar votiv de augit-andezit, eapitelul ornamentat; pe la mijlocul veacului al XIX-lea se afla in parcul castelului feudal din Mintia, unde a fost vazut si copiat textul de Fodor, Neigebaur, Ackner, Mommsen ~.a. Muz. Deva (fig. 61)

Fodor, pi. 3; Daciew (1851), p. 53, nr. 3 ("auf einem Altar von rothe~ Sand~tein, .. 2 Fuss 9 Zoll hoch auf dessen oberem Theile die Opferhohle mit der Form emer Schildkr ote und andern unkenrrtlichen Bildwerken umgeben ist", transcriere cu verzale din care nu s-ar putea intregi nimic : in Nernethi bei Herrn Grafen Gyulai"), p. 91, nr. 3 (la "Zejkfalva"Strei repeta.ucclasi 't~~t lacunos, aproape inutil) ; Ln.schr Duc, 213 (",:ej~falva. Neigeb'.,90,3" repetadup1iacestatextullacunos); 216 ("Veczel. A.u.x.L, Mares N~met1, im Gr~f G~U1a1 schen Garten. Altar, schlecht erhalten. 10M / M- - BOS/PO- - v I I PR SE ST I C": - - - I V S L M. 2 statt ),1 k onnte auch AL gelesen werden, ebenso 3 statt PO PQ. JOVI optimo maximo - - - pro (salute) sua et suorum - - - votum solvit libens merito", lect~a corecta numai pentru r. 1 ~i 7; 256; ClL, III 1344 ("Maros-Nemeti apud com ', GyulaJ..Zejk.falvae Neig. 91, errore ornnino. Descripsi. Exhibent Fodor, Neig. 53, 91 bis : Ackner et Miiller n. 216 qui viderunt"; lectura corecta de mai jos); HdT, p ". 135, .. nr. 23. ,("az Ala Bosporanorum rmikodeset a 1344 sz. es a gr6f Kuun Oeza maros-~emet1! parkjaban Iathato felirat bizonyitja", textul cu erori, r. 4 PAE EST, r. 5-6 GRvCILI:::i).

f 0 M AL I 80S POR CVI PRAEEST C·VAlGr~A CILIS'PRAE V·S·L·M

Fig. 61. Altar votiv (Dupa CIL, III).

92

INSCRIPTllLE DACIEI ROMANE, IH!3

I ( ovi) 0 ( ptimo) M ( aximo ) Al[aJ te s «.

po r(anorum) c u ~ p r ae est

5. C ( aius) Val (erius) G r a - c i 1 i s praef(ectus)

v (otum) s(olvit) l(ibens) m(erito)

T r a due ere: "Lui Iupiter eel preabun :;;i mare, Ala I Bospo-. ranorum in fruntea careia se afla (care este cornandata de) /5/ Cains Valerius Gracilis praefectus fagaduinta (facuta zeului) a irnplinit cu bucurie dupa merit".

Inscriptia este de prin anii 120, cind Ala 1 Bosporanorum a fost readusa in Dacia, stationind 1a inceput in castrul Micia,

77. - A 1 tar votiv de augit-andezit, inalt 95, lat 37 em, cu inscriptie pe Iata principala si pc latura dreapta : descoperit in anul 1862; textul, mult eorodat si cu uncle martelari, a fost vazut si citit dupa original numai de V aradi si de C. Torma, cu multe lacune ce au fost rectificate in parte de Mornmsen, uncle mai tirziu de N. Gostar (fig. 62).

Erd M', II 1861 ~ 1863, p. 133 (textul redat eu Iiterc verzale ~i 0 lectnra inacceptabila. "Muzeumunk birtokaban [adica Ia Cluj ?]", Torma C.); l nschr Dac, 896 ("Veczel. A.v. Varadi, K. Torma. Altar aus rothem Sienit, auf 2 Seiten beschricben, jetzt im siebenb. Landesmuseum"; text ell v erzale dupa Varadi si Torma, lectura unit atilor militare in majoritate nevalabila) : CIL, III 1 343 ("Veczel rep. 1862. Ext.at Clausenburgi in museo. Torma in actis mus. Transilv. 2,133; idem ectypum dedit. Longe deterius exernplum misit Varadi, qui I, 2, 3 legere non potuit nec nisi TON ex 4, v. reliqua sibi exhibens : ... MN ER IVAE BAS AL CAM I SVB . CVR. lVI, I ERIN. PREF I CoSS . COH • VIND. Ab alter a parte legit CoH II FL· COM 1:\1. COH . ALPI I ~ . M . THR ... I ... GERM I ... ISTR ... Mihi quamquarn in ectypo multa non satis certo apparuerunt, tamen eo Torrnae lectio supra repctita in universum confirmari visa est, nisi quod 1, 9 quintum elementum visum est A+N, non N, 10 fortasse EG proEe; item 2,2 pro T+I legendum esse I; 3 TIl ... , non TIT; 8 VE pro VS; 2,5 de cohorte eampestri ne eogites; I certa est. Sed lapis ita pessumdaturn est, ut ne ipsum quidem si liceret inspicere, lectionem explicarem. Quae mihi videor intellegere, haec sunt." , lectura de mai jos cu mici ameliorari in r. 13 ~i 14-15); CIL, III, p. I 402 ,,1343 Clausenburgi in museo non exstat"; HdT, p. 136 ("a harmadik szazadra atmenoleg annyira bizonytalanna valt 'Dacia Borsa, hogy ezen a vegallomason a Coho I I Fl. Commag. melle meg t obb segedcsapatot, igy: Cohors I Vindelicorum, Cohors I Al p inorum es az Ala Canip agonum es ·egy ismeretlen Numerus Tr. osszesftet.t hadosztalya vedehneztc Miciat a mind fcnyegctobbe valt barbarok ellen. 27. A Torma altal 1863-ban Kolozsvarra szallftot.t erdekes felirat (1 343) ket oldal sz ovege ... ", Iectura partiala dupa CIL, III); AnUnlaji, XIV 1968, p. 96: 4etaMN, VI 1968, p. 498; Germania, 50, 1972, p. 244 N. Gostar propune in r. 7' a[lJae Ba[t(avontm)J (mil. i), in r. 13 N(umeri) _If(auretanorum } Tib rise [ensiutn }, N (umeri)] Germ [anicianorum } , rN [umeri } Camp jistr (rirum }? Studicn zu den .1Iilitorgrenzen Roms, II Koln, 1977, p. 370, C. C. Petolescu: r. 5/6 [d Iul{i ac } / et PlautJil(lae) [augg(ustarum)J Df<:P? / [ ... "0 bas(ilicam) al(ae) Cam (pago1ium), r. Hi [reJstituerunt s.a. restituiri dubioase; .Ann.E]», 1978, 705. en citeva arneliorjir i, lectura lui _:\,Iommsen poate fi admisa deocamduta :

xxv. MICIA 9.1,
alJ una p;;rte ~ ab aftera parfe:
I . 0 . M COi'IT-fl: COM
PRO·.! A-V II M·COi·t AwPll
D· D·N.N
N M'1]11111
JI11·F. 'AN ON
'/£RM /r rr I
.I! !.I /.
1/ IS TR.1.1 1/ /
ICVI LJ/ICEP lIS 111111
IO·BAS·A·CM / MOIll J rr
SVB'CVR'IV L IjlV5-Co{ III
1 ER:TN 'PR EF
EC-S S'Co{ WIt{) IIIJ/G/ III Fig. 62. Altar votiv (dupa CIL, III 1343).

I (ovi) 0 (ptimo) M (aximo) pro [ s ] a 1 u [t e J

d ( ominorum) n (ostrorum ) [5 everi J et Anton (ini )

II G (ari ) )-]

o. L Let eiae caes arts . J

IC V I L . / / / DEP (?)

({[lJae Ba[t(avorum mil.) Al(ae) Cam i pagonum ) sub cur ( a) 1 u I (ii)

Tere (n )tiani pra (e)f (ecti)

10. Coh(ort.) S(a)G Coh(ort.) I Vind(elicorum) Coh(ort.) II Fl(av.) Com-

m t agenorum ) Coh(ort.) I Alp(inorum) N(umer.) M(aurorum) Tib i iscensium } N(umer.) [GJerm(anicianorum), [N(umer.) CamJ-

15. [pJestr(orum) - - - - - - - -

--8----------

- MO - - - I - - - - - - -

[praefectJus . Coh(ort) 1[1 Flav.

Comma]g(enor1£m --- - - - - - ?

restul de litere pc ultimele patru rinduri nu se poate intregi. Ligaturile sigure sau probabile sc vad in desenul Iacut dupa facsimilul intocmit de Mommsen (CIL, III 1343) pe baza textului-copie si a mulajului trimis lui de C. Torma.

Estc UIl prinos-altar votiv ridicat lui I 0 M In cinstea celor trei imparati rom ani Septirnius Severus cu fiii sai Aurelius Antoninus (zis Caracalla) si Septirnius Geta (numele acestuia din urrna martel at din ordinul fratelui sau mai mare in 212, dupa asasinatul fratricid), de citeva unitatiauxiliare ale Daciei Superior (vexillationes sau form atii mai mid?) concentrate la Micia, fie ca 0 masura de paz a ;;i aparare impotriva

94

1NSCRIPTIILE DAC1E1 ROMANE, 111/3

unui atae barbar dinspre vest pe valea Muresului de jos (iazygii eu alte triburi libere dinspre Pannonia), fie in vederea unei actiuni ofensive contra acestora : oricum, pare a fi fost 0 "stare de alarma pe limesul de vest al Daciei in jurul anului 200" (AnUnla~i) sau "apararea Miciei contra barbarilor mereu mai amenintatori" (H dT ), mai curind decit vreo lucrare de constructie. Restul monumentului epigrafic mieiens, eu mentionarea a vreo 6-7 unitati auxiliare, nu po ate fi inteles deocamdata din cauza dcteriorarii r. 6 al textului si a ultimelor rinduri, unde se mentiona vreun comandant ori masura militara luata, motivul dedicatiei facute de aceasta puternica "divizie" mixta concentrata la Mieia. No' este exc1us ea piesa epigrafica miciensa (pierduta foarte probabil pe drum in cursul transportarii din Deva spre Cluj, la "Muzeul ardelean" prin ingrijirea lui C. Torma) sa reapara undeva in Transilvania ling a Mures, spre a identifica in text mai multe clemente decit au putut deslusi eu peste un veac in urma Varadi . si Torma.

78. - A I tar votiv de augit-andezit rosietic, 96 X 45 X 38 em, litere inalte de 6 cm; ligaturi: r. 5 M + P, r. 8 C + T; capitelul mult corodat, baza lipseste. Deseoperit in anul 1876 de C. Torma la Scoala norrnala din Deva (sub una din scarile cladirii : Staats-Lehrerpr aparandie, anterior prefectura judetului), unde fusese adusa, inainte de 1848, din ruinele Miciei, de catrc prefectul din acea vreme Lud. Nopeea. Muz. Deva (fig. 63).

AEM, III 1879, p. 108, nr. 59 ("rother Augit-Andesit", eu datele despre percgrinarile piesei epigrafiee miciense, C. Torma); GIL, III 7848 ("Devae Pr apararidiegeb aude in horto; contull et ectypum sumpsi : A EM, III"); HdT, p. 132 ("GIL, III 7848, AEM, III, most mar muzeumunk tulajdonat kepczo, de Torma K. ~l1tal az allami tauitokepezdenel latott felirat") .

Fig. 63. Altar votiv (Muz. Deva).

xxv. MIC1A

95

I (ovi) 0 (ptimo) 111 (aximo) Cok(ors) II F[l(avia))

Co m(magenorum) eu[i]

p r ae est

5. C (aius) Po m p 0 - nius Cas-

s ian u s (frunz a) p r ae fee t (us)

v (otum) s (olvit) I (ibens) m (erito)

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, eohorta II Flavia de eommageni in fruntea careia se aHa (este comandata de) /5/ Caius Pomponius Cassianus praefectus, fagaduinta faeuta zeului a implinit cu bueurie dupa merit".

Comandantul-praefectus al Cohortei II Flavia Commagenorum este eunoseut numai din inscriptia lui votiva de mai sus ~i urm., v. nr. 151.

79. - A I t a r votiv de augit-andezit, inalt 150, lat 48 em, deseoperit in Deva la Seoala normala, impreuna eu nr. 78; cimpul inscriptiei era eorodat in cea mai mare parte, iar intregirea textului s-a facut analogie cu nr. 78, dedieantul fiind aceeasi unitate, acelasi comandant,

AEAI, III 1879, p. 108, nr. 60 ("Rother Augist-Andesit", C. Torma); GIL, III 7849 ("Devae Preparandiegebdude in horto. Deseripsi. Torma; suppletur ex n, 7848", cu lectura de mai jos, plus literele pe care le-a vazut Torma); HdT, p. 132 ("ugyanott, az elobbibol kiegeszftheto felirat' ').

I (ovi) 0 ( ptimo) 111 ( aximo ) Co h(ors) [II Fl(avia)] C[om(magenorum) e u i

p r ae est

5. C ( aius ) Pom Jpon[iuJs Cas s i[anu Js . praef (eetus )

v (otum) s (olvit) 1 (ibens) m (erito)

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, cohorta II Flavia de commageni in fruntea careia se afla (este comandata de) /5/ Caius Pomponius Cassianus prefectul, juruinta facuta a implinit eu bueurie dupa merit".

Este remarcabila ~i cam bizara repetarea unei dedicatii facute aceIeiasi divinitati supreme a lumii romane de catre aceeasi unit ate rnilitara, foarte probabil eu doua prilejuri diferite ; sau exeeutarea unei singure dedicatii in doua exernplare plasate in puncte topografice deosebite ale garnizoanei miciene.

80. - A 1 tar votiv de augit-andezit (Uroiu), 82 X 38 X 26 em, litere inalte intre 4 ~i 3 em; ligaturi in r. 3 A + N, N mai mic In interiorul lui 0, r. 4 C + R, V + .M; capitelul (coltul sting rupt, lipsa) are pe fata principal a :;;i pe laturi semipalmete ; profi1atura este puternic reliefat a la capite1 si la baza. Deseoperit in teritoriul satului Vetel, 10eu1 numit "La Hotara", proprietatea Aron Brate, la sud de linia terata si de eastru;

96

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, III/3

. in acelasi punet s-au aflat substructii de ziduri, fragmente de eo1oane din piatra s.a, vestigii romane, po sibil dintr-un templu (sanctuar). Muz. Deva (fig. 64).

Sargetia, I 1937, p. 64-65, fig. 1 foto (0. Floca); XIV 1979, p. 159, fig. 4; SClVA, 31, 1980, p, 448-449, nr. 2.

Fig. 64. Altar votiv (Muz, Deva).

I ( ovi) 0 ( ptimo) M ( aximo )

vet ( erani) et c (ives) R ( omani ) per C ( aium) Ant 0 n (ium) Crispinum

mag [istrum ) p ( agi) M (iciensis)

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, veteranii-si eeta: tenii romani, prin Caius Antonius Crispinus, /5/ magister al pagus-ulU1 Micia, (au pus prinosul-altar)".

Se remarca mentionarea in text a unui sin g u r "magister~primar", care era eunoseut mai demult la Micia, ea veteran fost deeurion in ala II Pannoniorum (nr. 54); cu aceasta inscriptie in cinstea lui Septimiu~ Severus si a fiilor sai se dateaza !?i prinosu1 de mai sus in primii ani ai

veaeului III-lea. .

81. - A I tar votiv de andezit albastrui, 109 X 40 X 32 em, litere cain neglijent incizate inalte Tn r. 1 de 50, in r. 2-3 de 45, in r. 4-7 de 40, in r. 8-9 de 30 mm; pe eapitel (mutilat si corodat in parte) un timpan eu 0 .rozeta, la colturi aeroterii; profilatura bazei si acapitelului

xxv. MICIA

97

este corecta, bine pastrata. Deseoperit in ruinele Miciei in anul 1913 de gospodarul loan Zasloti : piesa a fost achizitionata de J anD B. pentru Muzeul Colegiului reformatilor in Orastie, Muz. Deva (fig. 65).

Dolg, IV 1913, p. 261 foto (ar fi din epoca decadenta : "a betUk a hanyatlas korara valianak, szabalytalan vesetuek ... ", Jan6 B., cu lectura in r. 2 VET(eranorum) CVR(ia), r. 3 MICIENs(ium,-is), restul ca mai jos); ACMIT, 1930-1931 (1932), p. 40, nr. 12 ("lectio sat certa; magni momenti est veteranorum curiam extitisse Miciae, cui praefuissent magistri. Memorantur veterani CIL, III 1 375, 1382, 1383, 1 384( ?), 6267, 7871", C. Daicoviciu) ; AnnEp, 1931, 121 vet (eranorum) cur(ia)?, dupa extras; 1933,11 dupa vol. ACMlT; AISC, IV, p. 318 ( .. in r. 2 s-ar putea citi iii Vfeterani) ET C(i)V(es) R(omani), eu toate ca nici VET(eranorum) CVR(ia) nu este exclusa : d. Dessau 6 847 si 2473 etc.", C. Daicoviciu; Dacica, p. 184; OmD, p. 347-349; SCIVA, 31, 1980, p. 448-449, nr. 1.

Fig. 65. Altar votiv (Muz. Deva)

I ( ovi) 0 ( ptimo) M ( aximo ) v(eterani) et c(i)v(es) R(omani) Miciens(es)

per Au r (eZium)

~I. A I pin u m

et C I a u d (ium ) N i com ae (dem) mag (istros)

v ( otum ) s ( olverunt ) I (ibenter) m ( erito )

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, veteranii si cetatenii romani mieiensi, prin Aurelius /5/ Alpinus ~i Claudius Nieomaedes magistrati, fagaduinta faeuta (zeului) au implinit eu bueurie dupa merit".

98

INSCRIPTIILE DACIE1 ROMANE, 111/3

Literele si lcctura din r. 2 sint sigure (formula ueieranorum curia nu 'are nici 0 valoare), dupa analogia altor piese epigrafice similare de aiei. Din cei doi magistri, primul Aurelius Alpinus poate sa fie din partea veteranilor, al doilea (ell cognomen greco-oriental Nicomaedes) posibil din partea "cttatenilor romani", eventual un oriental sau Graeculus de provenienta libertina,

82. - A I tar votiv de augit-andezit (din Uroiu), 70 X 39 29

e111, lit ere inalte de 40 si 35 mrn ; ligaturi r. 2 E + T, r. 3 V + R, r. 4 V + 11, E + T, 0 + R; in r. 6 bara orizontala a lui L are 0 prelungire ondulatii ea 0 bucla in sus; baza este bine pastrata, profilatura clara, dar capitelul eomplet mutilat, nu se poate distinge ornamentatia. Se afla din veacul a1 XVIII-lea pina in 1905 la Avrig (jud, Sibiu, in pareu1 castelului feudal, fosta proprietate a guvernatorului S. Brukenthal). Muz. Sibiu (inv. nr. V 7203) (fig. 66).

Inv. ;\1112, Sibiu, nr. 7203 "Aranyer Augit-Andesit : der Inschriftstein durf'te nach dem Material zu schliessen aus der Gegend von Veczel stammen" (M.«. Kimakovicz) ; Klio, X 1910, p. 504 ("Micia. Ara aus Aranyer Augit Andesit. Der Stein war bis in die letztc Zeit hinein in einern Teich in Felek (Freck, Avrig) verwendet, wohin ihn im 18. Jahrh. Baron S. Brnkenthal aus Micia verbringen liess: r , 2 NB ET CR PRO SAL V(icanorum) }IIC(ensium) S"/ORYMQ(ue); NB viell. N(umerus) B(ritannorum) CR C(ohors) R(aetorum)", G, Teglas) ; AnnEp, 1911,40; AC]'vIIT, 1930-1931 (1932), p. 40, nr. 13 ("ara ex lapide angitandesit; rep. Miciae : exstat Cibinii in museo Bruk.; N(um.) B(ritannorum) et C(ollors) R(aetornm) explicavit G. Teglas haud recte - - - ; nomina virorum (mag. vet.?) qui titulum posuerlnt latere in his duabus cornpendiis suspicor, cum et praecedenti titulo et formula "suorumque" id confirmari videam. 4 V(icanorum) proposuit Teglas, sed ad exemplum praecedentis tituli v (eteranorum ) legendum probabilius est", C. Daicoviciu) ; Dacica, p. 185, nr. 13; AISC, IV 1944, p. 318 ("r, 2-5 VET rrr CR[M] / PER T AVR / VERVM ET CL(?)/FORT MAG/VSLM", C. Daicoviciu); AnnEp, 1960,375; OnzD, p. 3-17-348 (r. 2 v(c)t(erani) et c tiues } R(omani) Jl(icienses), r . ..( et C( aiuni} Q(uinctium?) ---", M. l\Iacrea); SCIVA, 21, 1980, p. 450-451, nr. 3.

, -c " "t,I,·1...

\:. -:

ii:~';;';.~), .;\~

.........,,"~~2~·.·_~·.·

<; J ..: 0 ~ M~,.

'\Itt (Rye \

PE J\ T I\. \Ji E.L VEP\Vv\c( .

FOPT:"MAG ,~ \j' 5 ·'\I'M~

~!._:~",.~';~';"_~~,;:-'.o ~. ~,,~ ..

Fig. 6G. Altar votiv C:I.[uz, Sibiu),

XXF. MICI.4.

99

I (ovi) 0 (ptimo) J.II (aximo ) . vet ( erani ) et c (ines ) Ro im (am) 1 per T(itttm) Au r e l (Win) V e r 1-(, m et Cor (nelium)

5. For t (unatum) m a g(istros)

v (otum ) s (oloeruni ) I (ibenter) m (erito )

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mar~, veter~nii 9_i cetatenii rom ani (din Micia ?), prin Titus Aureliu.s _Verus 91 Co.rnehus~ I~! x:o,~tuuatus magistri, fagaduinta faeuta au implinit cu bucurie dupa ment .

Este prinosul pus lui Iupiter de obst.ea ve~eranilor si ~etatenil,or romani prin cei doi rnagistrati ai Miciei Titus Aurelius Verus ~1 Cornelius Fortu-

natus.

83. - A l tar votiv de augit-andezit, 70 X ~6 >~ 25 Cl?, lite~'e lnalte de 4 si 3 em . mult corodat, capitelul are ornament geometne mutilat, greu de id~ntificat'(timpan?) ; se afla de prin anii 1840 l~ Min~ia (jud. Hunedoara) in parcul eastelu1ui feudal, unde a fost vazut 91 eoplat textul de Fodor Neigebaur, Ackner, Mommsen 9.a. Muz. Deva (fig. 67).

Fodor, VI, pl. 5; ms. in Muz. Viena (vazut de Mom~sen).; D~cien (1851), p, 55, nr. 1: ("VeczeL I 0 }1 / MET ET C- / - - - - ER )'IVE / IN IV - -:- - -:-' Nach Dr. v. Fodor"), p. 58, nr. 14 ("VeczeL Auf einem Altar. LO.M. I -. - ET E1 / -LR!vlyI I ___ LNTVV / __ - -. Am 3. Juli 1847 zu Nernethi bel dem Grafen Gyulai vom

Verfasser abgeschrieben"), p. 59, nr. 46 ("Veczel. Auf einem 2 Fuss 2 Zoll ~0!:Ien Altar von Sandstein. I.O:M / ETETIVS / GERMA - F / - - LNTV - -"); Archl~(jGQ, III, p. 188 (Seidl); InschrDac, 220 ("Veczel. Neigeb. 55,19 nach Dr'"Fodor. I o !vI / M]~T. ET c- / __ -ER MVE I IN IV - - - Jovi optimo maximo - - - ), 222 ("Veczel. ~elgeb. 5841 und 5946. Seidl, Arch. f.K.i).G. III, 188, A.u.M. Altar, jetzt im Graf Gyulal'sche~ G~rten in M. 'Nemeti. I. 0 . M. / AET ET-IV / PER MV- / QVINTVS./ - - - - JOVI Optimo maximo aetemo Etilius(?) Aper( ?), Minucia, Quintus - -"; din aceasta lectur~ sint valabile 10M, in r. 3 PER M ~i r. 4 QVINTVS); CIL, III 1352 ("Maros-Nemetl

Fig. 67. Altar votiv (Muz. Deva).

100

INSCRIPTIILE D.4CIEI ROMANE, llII3

apud com. Gyulai. 10M II ETETO L· ROMVL I QVINTVS. Deseripsi. Exhibent Fodor, 'schedae musei Vindob., Neig., AM 222; I(ovi) o(ptimo) m(aximo) [aJeteto (graee. aiteto?) L. Romul(ius) Quintus"; valabile numai leetura r. 110 l\1 ~i r. 4 Quintus}; r. 2 fiind interpret at ca "aeterno", este cit at ca atare in RE, I, col. 696 ,,1352?" de Cumont si de alt.ii ; SelVA, 31,1980, p. 451-452,nr. 4; CultOr, I. p. 272, nr, 91 "Aeteto" (Aetemo).

I ( ovi) 0 ( ptimo) M ( aximo )

vet ( erani) et c (ives) R (omani ) per M ( arcum ) U I (pium) Quint(u)m

[mag(istr.) pag. M. ?

---- ]

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, veteranii si cetatenii romani, prin Marcus Ulpius Quintus, /5/ [magistru --- al Miciei ? au pus prinosul ]".

Magistr~l. Miciei are _:lUme l!l aparenta corect roman, dar cu cognomen nepotrivit, acesta fund Qumtus, praenomen in sistemul de tria nomina, dealtfel freevent intrebuintat drept cognomen.

81. --: A I tar votiv de augit-andezit, 54 X 28 X 20 em, litere inalte de. ~ ~m, hg~t?-ra probabil in r. 4 T + E; scriere rudimentara, chiar primlt!Va, ~u h111~tU:~ adinca pentru alinierea rindurilor Iacind si mai confuza senerea ~l dificila Iectura-intregire, aproape imposibila in r. 3 si 6, in rest ~oate eu. greu Sa fie stabilita ; pe frontonul capitelului are un orna~~nt slmplu, din dou.a ad,il1ci~uri; deasupra mica seob~tura pentru sacrificiu, Se afla In colectia Varadi (Deva), unde a fost copiat textul eu erori variate, firesti, de Varadi, Fodor, Neigcbaur, Ackller;;i Torma. Muz. Deva (fig. 68).

r;>teca Muzeului de Istorie at

Fig. 68. Altar votiv (Muz. Deva).

XXV. MICIA

101

Fodor, vo1. VI, pl. 18; Dacien (1851), p. 56, nr. 3~,.,,,Veczel. Auf einem Altar; bei der Witwe des Rath v. Varadi in Deva, vom Verfasser alil¢iiI::hrieben am 2. Jull 1847. - - - 0/- - -VIC! AV - - - S / V;L.S."}; InschrDac, 221'("YecZl:1.. Neigeb. 56.30. A.u.M. Altar bei A.v. Varadi in Deva, schlecht erhalten. 10M / - - VIC / AV-~ - S I V . L • ·S·2 und 3 jetzt nicht mehr lesbar. Jovi optimo maximo --- votum Iibens solvit"); ArchKozl, V 1865, p. 25 ("toredeke egy veres sienitbOl faragott fogadmanyi oltarnak, - - - - - I ------ 0 I-----NIC I----IANVS 1--- M. AVM 1--- VLS", Torma C.); versiunile de lecturli ale lui Varadi: - - - 1 - - RIO 1- - NIG I INVS I ANM 1 V V L S, ~i a lui Fodor: - - -0 I - -VIC / - -IVS / - - NV / - - V LSI - - IV sint redate aproximativ in GIL, III 1 367 (.,Deva apud Varadium; frostra quaesivi. Fodor vol. I tab. 18; Neig. Dac. 56 qui vidit; Ackner et ~Hil1et n. 221; Varadi et Torma miserunt", reproduce pe cinci coloane facsimilele lui Torma, Varadi, Fodor, Neigebaur, Ackner, fara vreo incercare de lecturaj : HdT, p. 138 ("a Corpus I 367, most a kolozsvari erdelyi rmizeumban [sic !], nehezen olvashato : de valoszfntileg ez is r6mai oltar"). Piesa pare a fi din grupa celor eu "VET ET C R", iar lectura cu interpret area cea mai probabilli deocamdata:

I 0 M

V? en v R-TE(?) PER M? AVR TERT IVM QVEST A E (?) V L S

I (ovi) O(ptimo) M (aximo)

[v (et) ?] civ(es) R(omani)--? - - - ( ?) per M ( arcum) ? Aur(elium) Tert-(?)

i u m qu (a)est(orem)?

- - '{} (oium ) l (ibenter ) s ( olverunt )

T r a due ere: " lui Iupiter cel preabun si mare, veteranii(?) si cetatenii romani Miciensesf P) prin Marcus Aurelius Tertius /5/ cvestor(ul)? - - - fagaduinta faeuta eu bucurie au implinit".

Scrierea atit de contorsionata si confuza pare de neinteles in r. 2 si 5-6; sigur apare numai gentilieiul dedicantului AVR(elius) ; foarte greu de identificat in r. 2 VET ET CIV ROM din sablonul altor texte locale similare ; "nou" si destul de probabil apare in r. 5 QVEST (V + E Iigatura) ca apelativul quaestor magistrat in canabae si in Pagus Micia.

85. - A 1 tar votiv de gresie calcaroasa, 92 X 54 X 28 ern, litere corect incizate inalte in r. 1 de 72, in rest de 55 mm; baza si capitelul au profilatura conventionala, fata capitelului fracturata, ornamentatia complet disparuta : din text este pastrat intreg r. 1 si 2, in r. 3 la sfirsit se vede dar ---NS, precedat de umbra lui E, r. 4 si 5 cite un M. Se afla din prima jumatate a veacului al XIX-lea la castelul feudal in Branisca (jud. Hunedoara, la vest de Deva, pe malul drept al Muresului), unde a fost vazut de Fodor, Neigebaur, Kemeny si Mommsen ; regasit de noi in iulie 1976. Muz. Deva (adus in iunie 1979 de prof. 1. Andritoiu] (fig. 69).

Fodor, VI, pI. 4 (10M I A VREL IIANVS - - -); mss. J. Kemeny (AI. Mike); Dacien (1851), p. 54, nr. 10 ("Veezel. LO.M. I AVREL I - - - PNS I - - - MP I - - - )IP; nach Dr. v. Fodor"); p. 64, nr. 152 ("Veczel; auf dem Gute des Baron v. Josika in Branyitska oder Branitschka - - -, auf einem Altar. JOM I A VREL - I - - - S - / - - - I - -"); Inscht-Dac, 218 ("Veezel. Neigeb. 54,10 und aus Branyitska 64,152 nach Dr. Fodor. Altar, bei dem Baron Josika in Branyitsa, I . 0 . M . I AVREL I - - - PN S I - - - ~!P I - - - MP. Jovi optimo maximo Aurelius - -"); CIL, III 1345 ("Veczeli Kern. Xeig. 54; deinde Branyicskae apud Josikas. 10M I A VREL I creseENS / v.s.I.M. Descripsi. Exhibent Fodor, Kemenyiana, apud Alex. Mike; Neigebaur Dac. p. 54 ex Fodorianis, p. 64 ex visu"). Lectura din GIL, III eu intregire este. gre~ita in r. 3.: inainte de -ENS nu e loc pentru alte cinci litere sau patru, ci maximum pentru trei, jar in r. 4 si 5 pare sa fj fast dupli lectura lui Neigebaur un M+ P Iigatur a ce azi nu se mai vede.

102

lNSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/3

Fig. 69. Altar votiv (:.vIuz. Deva).

I ( ovi) 0 ( ptimo) .i"}[ ( aximo ) A u r e l (ius)

[Val] ens

M P?

5. ? [v (otum ) s (a/vii) I (ibens) J m (erita)

1'r a d 11 C ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, Aurelius Valens - - - fagaduinta f'acuta a implinit eu bucurie 'dupa merit( ?)".

. In r. 4 (dupa cognomenul dedieantului-credineios) se afla foarte prob2:b~l.gradul (functia, calitatca, ocupatia) lui in localitatea sau garnizoana Micioi ; dad erau literele M + P in ligatura cum va fi citit Neigebaur, ar p~ltea fi sfirsitul numelui unitatii auxiliare ala Campagonum, scris abreviat CAMP; ori era simplu M din numele cohortei Commagenorum, seris abreviat COM. Non liquet; in orice caz dedicantul era mai curind militar (veteran i), decit civil din Pagus.

. 86. - A I tar votiv din eonglomerat de gresie, 90 X 57 X 45 ern,

htere frumos incizate inalte in r. 1 de 6, r. 2-6 de 5 em; in r. 3 ligatura B + F(?) ; capitelul prezinta cite 0 semipalmeta la cele doua colturi, in mijloc un con de pin; descoperit la nord de eastru (prin anii 1920). Muz. Deva (fig. 70).

ACMIT, 1929 (1930), p. 309; 1930-1931, p. 39 (C. Daicoviciu); AnnEp, 1930,11 = 1931, 119 = 1933,9; Dacica, p. 145, nr. 1 si p. 183, nr. 9.

I(avi) O(ptimo) M(aximo) C I (audius) 5 ae cui a-

Tis. b ( ene )f (iciarius ) co (n ) s [ularis )

xxv. MICIA

103

1-0 . M CL,SAECVlA RIS-B'COS~ PRO,SE'ET

'IPRI SCI NO I,~OL ·ly·S"~1

Fig. 70. Altar votiv (Muz, Deva).

pro se et

5. P r i sci n 0

col (lega ) v (oium ) s (olvit)

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun ~i mare, Claudius Saecularis beneficiarius consularis pentru sine si (pentru) /5/ Priscinus colegul (sau) fagaduinta facuta zeului a implinit".

Claudius Saecularis, beneficiarius al guvernatorului Daciei (consularis) se afla in Micia, la garnizoana, foarte probabil in interes de serviciu trimis din partea comandamentului suprem al Daciei; monumentul este deci intre anii 170 si 270.

87. - A 1 tar votiv de augit-andezit, 97 X 49 X 25 ern (latura din spate despicata, lipsa) ; litere inalte 5 em; in r. 2 literele oce suprapuse; r. 3. I in forma de L; in r. 4 0 mai mic in interiorul lui M; eapitelul mutilat in cea mai mare parte, baza intreaga cu profilatura sirnpla : descoperit in anul 1846; se pastra la Deva in gradina lui Thuri J. Muz. Deva (fig. 71).

A'YckKoz/, V 1865, p. 25 ("veres sienit fogadmanyi-oltar : t al alt.ak 1846. Jelenleg Thuri J6zsef kertjeben Devan", Torma C.); CIL, III 1346 ("Devae apud Joscphum Turi. Torma misit"); p. 1402 ("Devae in museo; contuli"); lOAI, V IS02, Bbl. 120.

1 ( ovi) 0 (ptimo) M ( aximo ) M (arcus) C 0 c c (e)-

~ u s

The m 0

5. v(otum) s(olvd) l(ibens) m i erito )

104

lNSCRIPTIILE DAC1EI ROM.ANE, 111/3

Fig. 71. Altar votiv (Muz. Deva).

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, Marcus Cocceius Therno juruinta facuta a implinit cu bucurie dupa merit".

Dedieantul poarta praenornen si gentilieiu dupa imparatul Marcus Cocceius Nerva (96-98), fiind incetatenit sau "eliberat" din sc1avie de catre aeest suveran al Romei sau de vreun alt "Coeceius" important intre cetatenii romani; cognomenul proaspatului cetatean roman din Micia este sernit-palmyrean Theme, deci aceeasi era obirsia lui etnic teritoriala.

88. - A l tar votiv de sienit rosietic, 60 X 27 X 29 em, litere inalte 4 cm ; litera 0 mai mica in r. 4; capitelul are ornamentatie din trei triunghiuri in forma de piramida ; deseoperit pe la anul 1860 de gospodarul Gheorghe Josan care I-a pastrat un timp la casa lui din Herepea, unde textul a fost copiat de Varadi !;'i de Torma. Muz. Cluj (fig. 72).

Erd M, II 1863, p. 133, nr. 7 ("veres sienit fogadmanyi oltar : SO osszefiizve; Jovi Optima Maximo Crisp-us Lucius centuria cohortis II. Commagenorum uotum lib ens salvit; Rerepen Zsoszan Oyorgyena l lathato " , Torma C.); Lnschr Dac, 215 ("Veczei. Nach einer Mittheilung von A.v. Varadi in Deva. Spater veroffentlicht von Torma. Jovi optimo maximo Crispus Lucinus centurio cohortis II Commagenorum votum libens solvit"); GIL, III 1347 ("Rerepe ad foculare rustici Seraphini Drosan [corect: Josan]; descripsi. Descripserunt item Torma qui ed. in actis mus. Tr. 2,133 et Varadi, qui mihi misit et Acknero Mue11eroque n. 215; 4 . 5 CoR II Com I VLSolv"); SBAkWien, 1874, p. 416 (LVCI. 7 VOSoLV ligatura. O. Hirschfeld); EphEpigr, II, p. 314, nr. 423; GIL, III 7850 ,,1 347; d. EE, II, 423; nunc Clausenburgi in museo; Hirschfeld; contuli et ectypum sumpsi; recognovit Hirschfeld; fortasse so [l]v(it) litteris retrogradientibus") ; HdT, p. 131 ("GIL, III 1 347 I 0 M Crisp(ianus) Lusci(anus) C(enturio) CoR II CoM, Torma, ErdM, II 133"); josi, V 1902, Bbl. 120 scriu : Muz. Deva).

xxv. MIC1A

I ( ovi) 0 ( ptimo) M ( aximo ) C r i s p (us)

L u c i ( centuria )

Coh(ortis) II Co[m(magenorum)] v(otum) solv(it)?

Fig. 72. Altar votiv (Muz. Cluj-Napoca).

105

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun !;'i mare, Crispus, (fiul) lui Lucius, centurion in cohorta II de eommageni, Higaduinta facuta a implinit" .

Nume1e dedicantului parea eehivoe, lecturi si interpretari divergente; versiunea din CIL este eea reala : are un singur nume Crisp us si patronimul Lucius la cazul genetiv, situatie ce nu era 0 raritate la militari mai ales in textele epigrafice lapidare si laconice ; r. 5 este eorodat, sigure sint ca lectura numai literele V IS1( ?).

89. - Colo a n a votiva cilindrica, de piatra calcaroasa friabila, inalta 189, diametrul sus 38 em, iar la capatul inferior 41 (usoara curbura rezultata are menirea de a anula deformarea optica prin care eoloana ar aparea mai ingusta la mijloe); la baza are un fel de postament inalt de 12 ~i eu diametrul de 44 em; literele cored incizate, putin eorodate, an inaltimea intre 65 ~i 60 mm. Descoperita in iulie 1967, eu oeazia unor Iucrari de excavatie, la vreo 450 m est-sud-est de eastru, la adincime de 140 em. Muz. Deva (fig. 73).

Apulum, VII/I, 1968, p. 427-429, fig. 3 foto, desen (V. Vasiliev - L. Marghitan).

I ( ovi) 0 ( ptimo) M( aximo ) C ( aius) I u l (ius) Z 0 -

t i c u.s ex

v (010) P ( osuit )

Fig. 73. Coloana votiva (Muz. Deva).

~ 0 1M C~VlZ())

1f~CVSn

VIP

INSCRIPTIILE DAClEl ROMANE, 111/3

. T : a d u c ~ .r e: "lui Iupit~r eel preabun ~i mare, Caius Iulius Zo-

-ticus din prormsrune a pus (pnnosul)" .

. ~oloane v~tive inchinate lui I 0 M sint frecvente in Dacia romana (suficient a se cl!a: cele doua sau trei piese dedicate lui I 0 M Dolichenus Ja Ampelum; din Apulum Cl L, III 7756, in Muz. Cluj-N.; 7761 = AetaMN, yI~ 1970, p. 175-176, fig. 12 I 0 M D(01.), in Muz. Sebes etc.}. CredinclOsul-~ed~c~nt este cetatean roman Caius Iulius Zoticus,~cu cogno~en . grec,;sc indicind vreu~ oriental (libert?); numele Z olieus din ~ceast~ ~plgrafa este ~ patrulea in . provincia Dacia. Remarcabil faptul ca in veclllatatea. loc~lu: de Ades~openre a coloanei votive a lui Zoticus au fost, ext!ase din 'pam~nt [in t~mpul exc~:"atii1or) alte trei coloane anepigrat.e, din aceea:;n. roca, t;na dintre ele fund identic a (forma, dimensiuni) celei .puse ~e .Iuhus Zoticus ; se poate deci presupune ca in acel loc se ~fla 1,11 antichitate 0 constructis, cu perislyl'um, sau vreun mic sanctuar mconjurat eu eolonade, dedicat lui Iupiter.

. .' 90. ~ - A I I ~il r. uoti» din andezit, pastrat fragmcntar (Iipsa parte a inferioara d.reaptc-: ~l coltul drept de sus), 101 X 37 X 24 em, litere inalte de 5 cm;. ligaturi 111 ~. 2 M + A, T + E; capitelul ornamentat cu doua a~rotere 91 0 rozet a bine stilizata. Descoperit in octombrie 1966 la vre~ ~~~. m est de castru, in sapatura facuta de excavatoare. Muz. Deva (fig.

Apulum, VII/I, 1968, p. 425-427, nr. 2, fig, 2 foto (V. Vasiliev - L, Marghi tan).

106

10M M'MTV VICTOR

VEr

Fig. 74. Altar votiv [Muz. Deva) ,

I ( ovi) 0 (ptimo) M ( aximo ) M ( areus) Mat e u (s?)

v e et «,

vet (eranus)

XXV. MlCIA

107

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun ~l mare, Marcus Mateu(s?} Victor veteran (a pus prinosul)" .

Dedicantul veteran din garnizoana Miciei poarta un nume de cetatean roman cu clemente echivoce ca alcatuire in sistemul celor tria nomina praenomen si cognomen AI arcus - Vietor sint tipic romane; in consecinta si gentiliciul ar parea sa fie de aceeasi Iactura (lectnra "Maetus" nu e probabila), adica vrenn romano-italic Matius sau Mattius; d. varianta C. Matteius (CIL, XIII 6964) ; nu este insa exclusa obirsia semita a numelui Mateus (Mathaios etc.; AetaMN, X, 1973, p. 164, S. Sanie), in acest caz este surprinzatoare utilizarea lui in loc de gentiliciu (fapt care se intilneste la numele "barbare" numai printre cele celtice, ca Samognatius, Carantius Germanus, I.D.R., Il1/2, 427; ori messapic Dasumius, ibidem, 405 etc.); d. Mattavius, Mattavia, nr. 182.

91. - A 1 tar votiv de augit-andezit, fragment (mutilat la marginea dreapta 9i stinga), inalt 84, lat 55 em; descoperit in ruinele Miciei in 1860; se afla prin anii 1860 expus in drum la Vetel, un de textul a fost copiat de A. Varadi, mai tirzin la gospodarul Petru Cianca in satul Vulcez (jud. Hunedoara), unde a fost vazut 9i copiat de C. Torma.

Lnschr Irac, 217 ("Vcczel. Nach A.v. Varadi, Altar, 1860 ausgegraben und an der Landstrasse bei Veczel aufgestellt. - 0 • M. I MVLN - I HOEBV I V . L . S. 4 sp atere Lesart L· P. Jovi optimo maximo Marcus Julius Phoebus (oder Romulinus Phoebus) votum libens solvit (? libens posuit)"); CIL, III 1348 ("Veczel rep. 1860 positaque ibi ad viam publicam. Ad. Varadi misit et mihi et Acknero Muelleroque n. 217. 4 V . L· S prius exemplum ad Acknerum missum", lectura acestuia din urma}; A El.1, IV 1880, p. 134, nr. 21 ("CIL, III 1348. Rother Augit-Andesit, 084 h., 055 hr. Gegenwartig bei Csanka Petru in Vu1csesd vor der Thiire des Hausganges. Revidirt", C. Torma, lectura eu intregirile de mai jos}; ClL, III 7851 (= .. 1348; A EM, IV", 1ectura de mai jos).

[I ( ovi)] 0 ( ptimo) M ( aximo ) M ( areus) U 1 [P (ius) ]

[P] h o e b u [s]

[v (otum)] 1 (ibens) p (osuit)

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, Marcus Ulpius Phoebus juruinta facuta a pus (implinit) en bucurie".

Numele (in functie de cognomen in sistemul roman) Phoebus grecesc indica pe vreun greco-oriental posibil de conditie social-juridica libertina ; personajul mai apare la Micia in dedicatia pentru Des S_'I.'Y1·a (nr. 137).

92. - A I tar votiv de augit-andezit, fragment inalt de. 45, lat 40: em, descoperit in anul 1885 la Vetel, zidit in peretele intr arii in pivnita, la casa lui Petru Szolnokay, de unde a Iost achizitionat de G. Teglas.

A EM, IX 1885, p. 240, nr. 9 (G. Teglas) ; E,'dM, V 1883, p. 240; cu; III 7867 ("Veczel rep.; nunc Devae in museo; deseripsi; AENI, IX; ErdN!, 1888"); HdT, p. 137-138 eonsidera fragmentul ea rest dintr-o dcdicatie anterioara reut ilizat a ~i dcd icata lui 10M ("valami szegeny katona vagy kannababeli lakos egy mar elozoleg mas is tennek faragott s alkal~~sint ellenseges bet ores alkalmaval elrongalt oltarko megmaradt talapzatara veste. fel saJa~ aldozasat. A muzeumunkban Iathato erdekes feltratt credek, ClL, III 7867"). Ulbmele trei rinduri din text (primu1 mutilat sus)

108

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

INVS V·S·L·M OM

in u S

TJ (otum )s( olvit) 1 (ibens) m ( erito ) [I(ovi)] O(ptimo) M(aximo)

T r a due ere:.. - - - - -inus Higaduinta Hicuta a im-

plinit cu bucurie dupa merit, lui Iupiter eel preabun si mare".

A~zarea numelui divinitatii la urma textului este un indiciu despre faptul ca piesa fragmentara a fost reutilizata de vreun "credincios" mai sanc (cum a preconizat G. Teglas la 1902).

93. - B a z a de s tat u i e (?) cu inscriptie al carui text a fost eopiat numai de Fodor si de Neigebaur; se afla in colectia arheologica Varadi la Dcva.

Dncien (1851), p. 49, nr. 9 ("Demsus. Auf dem Fussgestell einer Statuette, von der nur noell2 1/2 Fuss iibrig ist : LONG - - - - - / CM - - - -. In der Sammlung der Frau v. Varadi in Deva"); p. 54, nr. 12 ("Veczel. LO.M. /1. O. N. C / LCO:loIS / V.L.S. fNacli Dr v. Fodor"); Lnschr.Irac, 195 ( .. Dernsus. Neigeb. 49,9. (1847) Am FussgesteU einer im. Besitz von Frau v. Varadi in Deva befindlichen Statuette. LONG- - - / CM- -_ - _ ") ; 219 ( .. Veczel, Neigeb. 55,12 nach Dr. Fodor. I . 0 . M / I . 0 . N . C / I . CO:lo1 S / V . L . S. 3 die Coho I Commagenorum kommt sonst hier nicht vor, daher wol II zu lesen. Jovi optimo maximo - - - - coho II Commagenorum - votum lib ens solvit "] ; Ct L, III I 349 ("in basi statuae • Devae apud Varadium Neig. 49. Veczel Neig. 54. Dac. 49 ex visu, p. 54 ex Fodorianis, in quibus uon repperi").

Din copiile eu totul defectuoase ale unor amatori de epigrafie nu se po ate restabili nimic sigur, in afara eventual de un 10M in r. 1, iar in 1iterele COM nu este excIus a identifica numele cohortei COMmagenorum din Micia (cum a preconizat Ackner). Mornmsen alatura cele doua "versiuni"

Fodor: N eigebaur :

I·O ·M I·O· N· C I ·COMS V·L·S

LONG/III CM I I I I

Pare sa fi fost un altar votiv lui I 0 M, in care r. 2 sa fi indicat nume1e propriu Longus(?)

94. - A 1 tar votiv de calcar nisipos, 120 X 40 X 44 em, litere de inaItimi variate 65, 55, 35 mm; ligaturi r. 6 T + I, 7 E + T, 8 M + A . [his); baza are profilatura in mai multe trepte, capitelul ornamentatie geometrica, corodata : se afla in Mintia (jud, Hunedoara) la castelu1 feudal, unde a fost eopiat de Fodor, Neigebaur, Ackner, Mommsen s.a. Muz. Deva

'(fig. 75). '

Fodor, VI, pI. 13; Dacien (1851), p. 53, nr, 5 ("auf einem 3 Fuss 9 Zoll hohen, I Fuss 6 Zoll breiten Altar von weissem Sandstein; in Nemethi bei Herrn Grafen Gyu1ai", eu lectura gre~ita in r. 5-9) ; ArchKOGQ, III, p. 189 (Seidl); Lnschr Irao, 226 ( .. Veczel. Neigeb. 53,5. Arch. f.K.5. G. III, 189. A.u.M. Altar von weissem Marmor [sic I] im Graf Gyulai' schen Garten in M. Nemeti : 5 Raum Iur einen schmal en Buchstaben. Jovi optimo maximo, Junoni reginae pro salute Junii Censorii Lucius Faustinus Junianus(?) Ronianus merito votum solvit"); Cl L, III I 350 ("Maros-Nemeti apud com. Gyulai; exempla Fodori et

xxv. MICIA

109

. F d N' tab 13' quod exemplum non bonum magis etiam corruperunt schedae

Acknen. '0 or, em. . , . .. 4 f it PRO SALVTE

V· d b et Neigeb ex Fodorianis. Ex lapide Ackner et Muller. sq. ueri .. • •

IU ~ICIN S . L. AEL. FAVSTINVS. ET· M· VL· ROMANVS AMIC(I) V. S.", eu M . . '. . . E T V +L M+A A+M citind adica in r. 8 "amici" I) ; AEM, VI Ii~;iurl Lit!, T+IS6 (t Torma)' VIII iSS4, p: 49, nr. 8 (F. Studniczka); GIL, III 7852 I ,p.. ,n.r... AEM VI' VII' r. 7 M. Vi(bius ?), r. 9 numai V L); HdT, p. 130 (= 1 ~5~u des~~:1 ~aros-n~metii parkj'aban is hirdeti egy felirat a 1I!icia nevet (~ro sal~te ("p:0. ~) 1 t d· pX cit. III 7852)' Klio X 1910 p. 499 ("IU der reformirteu KlrMicenstum ec ura u a, ". ' . ) L At'l(' ) F ti t

che zu Marosnemeti eingemauert 7 852 : pro salute Mlcens(lUm . I 1U~ a_us, lUUS e

M Vi(bius ,) Rom(a)nus m(a)g(istri)"); DacSzN, nr 43 .. - - - M.LICIN. AII~ J~I~'] Faus-

. . t M' Ulp Romanus amici v.s." Maros-Portus, Cl L, III 1 350; nr. ".- --

tlUUS e . . , . . "M Nemet i GIL

M Licin .. s L.A[e]I[LJ Faustinus et M. Ulpius Rornanus annci v. S., aros- , •

IiI 1350"; Sargeti«, XIV 1979. p. 161, fig. 5-6 foto; SelVA, 31, 1980, p. 452.

Fig. 75. Altar votiv (Muz. Deva).

I (ovi) 0 (ptimo) M (aximo) Iunani

Reg (inae)

pro s a I u-

S. te Miciens(ium)

L (ucius) Atil (ius) F aus- . linus et M(arcus) Ul i-pias ) Rom a nus mag t isiri )

v (otum ) s (olverunt) I {ibenter ) m. (erita )

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun si mare, Tunonei Regina, pentru sanatatea /5/ micicnsilor, Lucius Atil~us Faus!inus. ~i Marcus U~pius Rornanus, rnagistri, juruinta facuta (zeilor] au irn pli nit cu bucune

dupa merit".

110

lNSCRlPTIlLE DAClEI ROMANE, 111/3

Este prinosul celor doi magistri (MAGG) ail\ficiei, Lucius Atilius , Faustinus ~i Marcus Ulpius Romanus (semnificativ cognomen de provincial J) pentru sanatatea obstei comunale.

95. - A 1 tar votiv de conglomerat nisipos, 90 X 52 X 36 em litere inalte 5 cm ; in r. 5 cifra IIII are barele din mijloc mai scurt~· in r: 2 li~att;ra l! + E, li~era T. este mai ~un?a; baza si capitelul au 0 profilatura simpla, sumara ; capitelul prezinta deasupra 0 adincitura iar Ta colturi proeminente, probabil pentru asezarea vreunui monument sculptural( ?).; a fost deseoperit in ruinele Miciei prin anii 1840, iar la mijlocul veacului al XIX-lea se pastra la conacul feudal in Mintia (jud. Hunedoara) unde a fost vazut si copiat de Fodor, Neigebaur, Ackner, Torma s.a. ::\luz~ Deva (fig. 76).

Fodor, VI, pi: 11 (HELIOROLITAN), BullCorArch, p. 130 (de aici in colectia Orelli-Henzen, 5633); Dacien (1851), p. 53, nr. 2 ("Veczel. Auf einem Altar von Sandstein, 2 Fuss 1 Zoll hoch und 1 Fuss 7 zen breit, in Nemethi bei Herrn Grafen Gyulai, I. O. M I HELIO~<?LITAN - - -" restul corect); InschrDac, 223 ("Veczel. Neigeb. 53,2. Seidl, A rchKOGQ, III, 188, XV, 322, Henzen, V.-A. N.F. I, 2 aus Zarmizegethusa. A.u.M. Altar von Sandstein irn Graf Gyulai-schen Garten in M. Nemeti ", lectura corecta de mai jos) ; ClL, III 1 353 {"Maros-Nemeti apud com. Gyulai. Non repperi ; Fodor, Nem. tab. 11 unde pendent s~he.dae Vind?b. et Neigebaur, Bull. 1848, p. 130 (inde Henzen 5633), Dac. p. 53 ex Fodonarus. Ex VISU Ackner et Muller") ; AEM, VI 1882, p. ll5, nr. 57 (C. Torma); CongrEpigrV, pl. 35 (foto). CultOr, I, p. 261, nr. 32.

Fig. 76. Altar votiv (Muz. Deva).

I ( ovi) 0 ( ptimo) J1 ( aximo ) Heliopolitan (0)

Q (uintus) Licinius M a - c r i nus ( centuria )

5. leg (ionis) II II F (laviae) F (elicis) v (alum) s (olvit) I (ibens) m( erito)

XXl,T. MICIA

111

T r a d u c ere: "lui Iupiter eel preabun si mare Heliopolitanul, Quintus Licinius Macrinus centurion /5( in legiunea IV-a Flavia Felix juruinja (£i'icuta zeului) a implinit eu bucurie dupa merit".

Iupiter Heliopolitanus, din orasul Heliopolis (Baalbek, in sud-vestul Syriei antice; RE VIII 1912, col. 47-49), eentru eelebru prin cultul lui Baal, zeul soarelui, "HeHos" (de unde grecizarea numelui localitatii in "Heliopolis"); s-a raspindit in imperiu mai ales prin militari (RE, VIII, col. 50-57, Dussaud; Melanges Beyrouth, XII 1, 1937 Jupiter Hcliopolitanus, Nova et Vetera, P. J. Ronzevalle : Carnuntum, 1964, p. 293-294); adus de Syrieni, in Dacia zeul pare sa fi fost intre "dii militates", cultivat deci rnai ales de ostasi : d. nT. 96; I.D.R., Ill(2, 243. Despre legiunea IV Flavia Felix in Dacia, v. eele consemnate in I.D.R., III(2, 540.

96. - A I tar votiv de conglomerat nisipos, inalt de 63, lat 29 em; se afla in secolul al XIX-lea la Chimindia (jud. Hunedoara) in curia Var adi, unde acest proprietar a intocmit un desen trimis unor autori ; revazut in 1880 de C. Torma. In r. 1 I din HELlO e mai mic, r. 4 ligatura I + N.

Fodor In Iisele primare (vol, I) ~i vol, VI, pI. 48; D'acien (1851), p, 57, n!. 35 ("Veczel. In Kement auf dem Gute der Witwe v. Varadi", copie eronata) ; Arch](OGQ, XV 1856, p, 3~:! (Seidl); InschrDac, 224 ("Veczel. Neigeb. 57, 35; ArchKOGQ. XV, 322. ]etzt auf dem Varadi'schen Hofe in Kernend. Hier nach VaradL 1·0·1\1. HELO/POLITANO I 1, • Lie NIVS I MESSALNS /7 LEG XIII G, ]ovi optimo maximo Heliopolitano Lucius Licinius Messalinus, centurio legionis XIII geminae - -"); CIL, III 1354 ("Kemend in pracdio dominae Varadi. Fodor in schedis primariis et vol. I, tab. 48, unde pendent Neig. Dac. 57, Seidl. Melius descriptam misit Ad, Varadi et mihi et Acknero Miilleroque n. 224. I HELeTlI Fod.- 2 POLITANVS Var" POMTAN/I Fod,- 3 L· LICNIVS Var., MICINIVS Fod.- 4 MESSALNS Var., MESSALL .. Fod.- 5 lEG. XIII· C Fodor"; lectura apropiat a de a lui Ackner); AEM, IV 1880, p. 134, nr. 22 ("Sandstein. Gegenwiirtig im Garten des H. Varadi Albert in Kemend. Revidiert", C. Torma, ell facsimil ca mai jos); CIL, III, p. 1402; HdT, p. 138 ("ClL, III 1354, Ugyancsak Kt'menden, a Varady-udvarhan"); CultOr, I, p. 261, nr. 33.

I· OM:HELI ( ( POI~ITAN (I

SIC I· L L C I N I V S ME S SAL I+Y< / II I

o. 7 6 LEG 6 XIII G

I(ovi) O(ptimo) M(aximo) Heli[oJp o l i t a n [01

L (ucius ) Lie i n i u S 111 e s sal i n I us 1

(centurio) leg (ion.is) X I II G {eminae}

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si marc Heliopolitanul Lhcius Licinius Messalinus jS! centurion in lcgiunea XIII Gemina (a pus prinosul}".

Despre Iupiter Optirnus Maximus Hcliopolitanul, v. nr. 95. Centurio nul de legiune Licinius Messalinus se afla in garnizoana Micia desigur intr-o misiune de eomandament trimis din Apulum.

97. - A 1 tar votiv de augit-andezit, 77 X 40 X 35, ern, literele incizate rudimentar inalte de 45 mm; in r. 1 A este fara bara orizontala : r. 2 0 este mai mic : r. 6 al doilea D este rasturnat spre stinga; baza, putin rnutilat a la colt.ul din stinga, arc profilat ur a corecta, chiar cleganta. Descoperit in anul 1947 in sapat.ura arheologica la ruinele unui templu roman, 400 m sud-est de castru ;;i 120 m sud de piatra kilornetrica 68,650

112

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, tu]«

pe autostrada Deva-Arad, ruine eu un bogat "inventar" in care s-au -dezvelit substructii de ziduri, altare eu inscriptia stearsa (nr. 98-lO1), statui (zeu tronind), eapite1e, eoloane de cladire:}i alte materiale de construetie; era templul (de dimensiuni mai mid) a1 zeitatii romano-syriene mentionat in inscriptie : nu s-au gasit urme sau resturi din zidarie, prin faptu1 ca, aflindu-se aproape de suprafata terenului agricol, toata zidaria si pietrele au fost carate de plugarii proprietari ai terenului; era un fe1 de templu in antis sau, poate prostylos, eu acoperis de tigla; inlauntrul si in juru1 lui se af1au expuse monumentele deserise (nr. 1-17). Muz. Deva (fig. 77).

Studii. Revista de istorie, I, 1949, 2, p. 108; MatArh, I, 1953, p. 773-784, fig. 1 foto (0. Floca); AnnEp, 1952, 196; GultOr, I, p. 261-262, nr. 35.

Fig. 77. Altar votiv (Muz. Deva).

Iovi Erapolitano fecit G a (s) - sius Ruf-

5. us v 0 t um dedit

T r a due ere: "lui Iupiter Erapolitannl a facut Ca(s)sius Rufus /5/ (si) promisiunea-juruinta a dat-o (implinit)".

Nou si unie in Dacia este Iupiter "Erapolitanus " , adica Hierapolitanus, din orasul Hierapolis in Cyrrestica Syriei (RE, S. IV, col. 733-742, E. Honigmann), ca si Iupiter Dolichenus din Doliehe, Heliopolitanus din Heliopolis (Baalbek), Tavianus din Tavium etc.; deci zeit ate a 'suprema. a 1umii romane era identificata cu zeul orasului syrian Hierapolis: Iupiter (Hi)erapolitanus. In Dacia avem 0 "cetateana" din aeest oras : Lulia.

xxv. MICIA

113

Marcia Erapoles la Tibiseum, GIL, III 8000 (I.D.R., III/I, 166); in Pannonia un Aelius Domitius vet. leg. II Adi. domo Erapuli dyes Surus vivos sibi itero fecit, GIL, III 11 076; C. Baebius C. f. Bassus domo Ieropoli, AnnEp, 1929, 220 la Carnuntum; Herapoli in GIL, XII 1427 s.a,

Descoperite in acelasi complex de ruine, altarele cuInscriptie complet corodata pot fi considerate dedicate aceleiasi divinitati, Iupiter Hierapolitanus, dupa lt1atArh, I, p. 778:

98. - A I tar votiv din piatra de nisip moale, cu ehenar in partea de sus si de jos ; 0 latura, cea din spate, este lipsita de chenar; 65 X 33 X 25 em; inscriptia e complet stearsa, din cauza agentilor naturii, mai ales a apei infiltrate in pamint.

MatArh, I, p. 778, nr. 4.

99. - A 1 tar mare din aceeasi piatra. In partea de sus si de jos, pe trei din fete, are un ehenar simplu; 120 X 48 X 32 em; inscriptia stearsa integral, materialul fiind friabil.

Mat.Arh, I, p. 778, nr. 5.

100. - A 1 tar din piatra de nisip, frumos executata : inscriptia stearsa (la toate aceste piese epigrafiee nu era cazul de 0 eventuala scriere ~ textelor cu vreun colorant, care sa se fi sters cu timpul, ci lipsa inscriptiei se datoreaza macinjirii pietrei foarte slabe).

clIatArh, I, p. 778, nr. 6.

Pe linga monumentele de mai sus, s-au mai gasit in aeel loc de catre proprietarul terenului, cu prilejul lucrarilor agricole:

101. - A 1 tar din piatra de nisip, 85 X 50 em; textul epigrafic complet sters,

Mat Arh, I, p. 778, nr. 11 (tot acolo : altar din piatra de Uroiu, 70 X 34 em; fara Inscriptie ; altar, partea supcrioara. din piatra de Uroiu ; inalt 40 em).

102. - A I tar votiv de augit-andezit, inalt de 120, lat 49 em, cimpul inscriptiei foarte eorodat, prezinta ligaturi in A r. 5 A j- E., r. ~ T + A, T + I, N + T, A + V, r. 7 0 + T. Se afla in colectia Varadi la Deva, un de a fost vazut :}i copiat de Fodor. Neigebaur, Ackner, Mommsen, Torma, O. Hirschfeld s.a, (fig. 78).

Fodor, VI, pI. 19; Dacien (1851), p. 56, nr. 24 ("VeczeI. Be i der Witwe des Rath v. Varad in Deva auf einem Altar, vom Verfasser abgeschrieben am 2. Juli 1847. 1. O. M. I TERRA FD.- lET GENIO. P. R. I FELIX. CAES NSF / VIL. SATO - - C - - - C / PRO ::\1" - - - - IC / EX. V. - - - -"); Tnschr Dac, 225 ("Veczel. Neigeb. 56~24. A.u,:r.~:

Altar bei A. v. Varadi in Deva: Jovi optimo maximo Terrae Daciae et Gewo praetorn (? provinciae) et commercii Felix, caesaris nostri servus, et Vilius Statiolejus Ponti~nus, augustalis, promonetarius, ex supra vicarios et decemvir municipii - -" i?i facsiml.l cu ligaturi); 2~IGG, X 1865, p, XL (C. Torma); GIL, III 1351 ("Devae apud VaradlUm. Descripsi; Neig. Dac.p. 56; A. u. M. 225 qui vid.; miserunt Varadi et Torma; r. 7-8 pro .vI. Go[s]s(onio?) Rujo ex vik(ario) n ..... " si variac lectiones redate in desenul nostru fiicnt dupa Fodor, facsimil, en verzale i?i lectura partial valabilaj ; SBAkWien, 77, 1874,

A. - Inscrintiile Daciei Romane - vol. III

114

INSCRIPTIlLE D_lCIEI ROMANE, lII/3

p. 416 ("die Insehrift ist sehr zerstort ; 7-8 PRO::vrOT EX ST ?IIC! EX \"1 - - - - -", ell explieatia promot(us) ex st(ationc) Mic(ia)", O. Hirschfeld); EphEpigl', II, p. 314, nr. 424; ct i., III 7 853 (= 1 351 ; d. EE, II, n. 424; facsimil en ligaturi ~i rectificarea lecturii prop use de Hirschfeld); ILS, 1860; HdT,'p' 130 ins.criptia este importanta pentru organizarea vamala. ("az 1 351 = 7 853 sz. fehrat: Ser'(vi) vil(ici) promoti ex st(atione) Mic(ia) allitjak, igazolva ezzel a miciai vdm- es bidstatiot is, melynek vdmszed6i (vilici) eloleptetcsuk oromere jupitemek, a daciai fold istenenek, a pagus es a kereskedelem geniusanak"}: ArchErt, 1940, p. 179, nr. 83; SclavDacR, p. 263, nr. 106.

t; li"",,,,,\ II. - - ..~
l .- J
....
~ J
l >''-'.'''.
1·(/· 0" M '1"./
'TERRAE DA'
,ET G EN I O~ PR
E1 GOf1M: RO)
FELIX 'L~.S NoS
V!lSA 0 •
I \ PROM ,
)1:. / \ /1 ,I / /
•
if 1
.,
(I "\
"\ '·{·j!'tll,I,',.t ... 9,,1
I ..... - . .L-_ Fig. 78. Altar votiv (dupa FODOR, A.).

I (ovi) 0 (ptimo) M (aximo) T err a e D a c (iae )

et Genio P ( opuli ) R (omani ) e t Commerci

5. Felix caes ( aris) n (ostri) se [r (vus)J

vii (icus) statio (nis) Pont (is) Aug (usti) promot (us) ex st ( atione ) M ici ( a)

e x vi [kario - - - - - - - - J

T r a due ere: "lui Iupiter eel preabun si marc, pamintului Daciei si geniului poporului roman (ea) si commercium-ului, /5/ Felix sc1av vilieus al eaesarului nostru la statiunea Pons Augusti, avansat din statiunea

[vamala) Micia, fost vicar (? - - - -)". '

. Altarul este inchinat lui Iupiter, tarii Daeiei, geniului poporului roman

~l al eommereiu1ui de catre sc1avu1 imperial Felix din servieiul varnilor Daciei si atesta existenta a doua statiuni (stationes portorii) : una la Pons Augusti (unde era avansat Felix) ~i Micia ; prima se afla foarte probabil la Marga ; despre organizarea vamilor Daciei si a Illyrieului: 1.0. R., IHfl, p. 255-258, cu bibl.

*

XXV. MICIA

115

103. - A I tar votiv din trahit [roca rar intrebuintata la Micia), 45 X 34 X 26 em; litere stingaci incizate inalte de 4 em; capitelul !ji baza mai proeminente sint marc ate printr-o simpla profilatura in fata si eele doua laturi; in spate este luerat sumar. Deseoperit in teritoriul satului Vetel, intre sose a si linia ferata, eu ocazia unor lucrari agricole. Muz. Deva (fig. 79).

Mat Arch, I 1953, p. 761-762, nr. 5, fig. 6 foto (0. Floca, eu lectura Libero P(atri) EIJvi(us) AbasJcantu(s) etc.}: Dacia, VII 1963, p. 217, nr. 2.

Fig. 79. Altar votiv (Muz. Deva).

Libero P(atri) crt?) L(iberae?) U I (Pius?) A bas -

c a n t u [sJ

vo (tum) s (olvil) I (ibens)

5. m i erito )

T r. a due ere: .. (zeu)lui Liber Pater ~i Liberei] ?), Ulpius (?) Abascantus juruinta facuta a irnplinit eu bucurie /5/ dupa merit".

Lectura r. 1-2 este echivoca : in r. 1 dupa numele zeitatii nu poate sa urmeze imediat inceputul numelui dedicantului-credincios, adica "EIvius", ci pare mai probabil crt) L(iberae); la ineeputul r. 2 este cIar VL urmat ~i preeedat de un "punet", adica mai curind V L (Pius) decit eventual [I Jul (ius). Cognomen purtat de catre dedicant este greeo-orientalul 1bascantus (cf.: I.D.R., III/I, 90), frecvent in imperiu, mai ales la oamern de conditie socials servila san libertina.

104. - A l tar votiv de augit-andezit (traehyt, C.D.), fragmentar, 62 X 25 X 20 em, litere nesimetriee inalte de 4 em; ligatura in r. 1 L + B; eapitelul este mutilat complet (nu pare Sa fi avut vreo ornament atie), din text s-au pastrat primele trei rinduri, r. 4 partial, din r. 5 0 litera sau dona, coltul sting inferior ~i baza altarului fiind lipsa. Se afla

116

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

pe la anul. ~9~0 in Palatul pre~ecturii Deva, adus aici foarte probabil din ruinele Miciei. Muz. Deva (fig. 80).

lDAl, V 1902, Bbl. 122, nr. 4 desen (Miinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 124; AGMlT, 1930-1931 (1932), p. 38, nr. 7 ("ara ex 1apide «trachyts : angulus sin. deest. Extabat Devae, in aedibus Comitatus, quo illatam esse ex ruderibus castri Miciae verisimile est; ed. cum pictura lineari Miinsterberg et Oehler; 4-5 [pr]A[e?]F(ectus) I [v. s.] M. 4 lectio incerta", C. Daicoviciu); Dacica, p. 183, nr. 7; Dacia, VII 1963, p. 217, nr, 1.

Fig. 80. Altar votiv (~uz. Deva).

Libero Pat r i Rufus

CPr Ja [?e Jf (eetus)

5. [v (otum) s (olvitJ m (erito)?

T r a due ere: ,,(zeu)lui Liber Pater, Rufus praefectus (?) /5/ juruinta facuta a implinit dupa merit (?)"

Dad primele trei rinduri de text apar limpezi si sigure, in schimb este confuz r. 4 eu ealitatea (gradul, ocupajia) credinciosului-dedicant Rufus, care putea sa. fie praefeetus, ori decurio al unei formatii auxiliare (ala, cohors ) din garnizoana Miciei (?). in r. 5 la urma ultimele litere par sa. fi fost L M, deci libens merito (?).

105. - A l tar votiv de piatra calcaroasa, avind pe capitel ornamente vegetale in timpan, la colturi aerotere; s-a aflat Ia inceput in Herepea (jud, Hunedoara), la deseoperitor Serafin j osan, apoi la Mintia in pareul castelului feudal, textul copiat de Fodor, Neigebaur, AeknerMuller si Mommsen, Muz. Deva (fig. 81).

Fodor, VI, pl. 53; Dacien (1851), p. 57, nr. 39 ("VeczeI. Bei dem Grafen Gyulai in Nemethi, auf einem Altar", copie cu erori in r. 5-7); InschrDac, 229 ("Veczel. Neigeb. 57,39. A.u.M. Altar von Grobkalk im Graf Gyulai-schen Garten in M. Nemetr", facsimll in verzale cu mici lacune, lectura: Libero patri sacrum Cajus Julius Sossius, decurio cohortis II Flaviae Commagenorum exrvoto libens posuit}; GIL, III 1355 ("Maros-Nemeti apud com. Gyulai.

XXV. MICIA

117

Descripsi. Exhibent Fodoriana vol. 1 tab. 53; Neig. Dac. 57, All-I 229", facsimil cu verzale ~i lectura de mai jos) ; HdT, p. 131 ("Herepen Zsoszan Seraphinnal levo felirat GIL, 1 355; most Maros-Nemetiben, grof Kuun Geza parkjaban ", p. 138 gresit r. 1-2).

LIBERO [PJATRI . SAC L • SOSSIV[s] DEC· COR· II

5. FL· COMM EX·VOTO LIB·P

LI BERO ATRI·SV .z, L 50SSIVS DEC rOM r lL' COMY lX,

M.B.

Fig. 81. Altar votiv (l\luz. Deva; FODOR, A.)

Libero

[P]atri sac (rum) L (ucius) Sossiu [s]

dec ( urio) cob (ortis) II

Fl ( aviae) C omm ( agenorum) ex voto

lib (ens) p (osuit)

T r a due ere: "lui Liber Pater inchinare, Lucius SOSSlUS decurion in eohorta II /5/ Flavia de eommageni din juruinta cu bueurie a pus (prinosul)" .

De remareat la eredinciosul-dedicant care e gradat in cohorta auxitiara si cetatean roman, lipsa unui cognomen dupa gentiliciul Sossius.

106. - A 1 tar votiv de augit-andezit, fragment de 16 X 13 X 11 em, litere inalte de 4 em; la marginea stinga este intreg (coltul sting superior), la margine a dreapta fraeturat, lipsa spatiu pentru vreo 3-4 litere. Muz. Deva (fig. 82).

AEJl, XIII 1891, p. 197, nr. 20 ("Veczel. Fragment aus rothem Augit-Andesit; links vollst andig, sonst gebrochen"); ErdM, 1890, p. 394 (G. Teghl.s); GIL, III 12566 ( .. Veczel; AE_~[, XIII, ErdM, 1890").

118

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/3

LIBER - - - TRI II - - -

Fig. 82. Altar votiv, fragmentar (Muz. Deva).

Lib e r [0 Pa- ] tri et [Liberae

T r a due ere: "ltli Liber Pater si [Liberei - - j".

In r. 2 dupa terminatia -TRI, cele doua haste I I nn par sa fie decit 0 lectura eronata a unor litere corodate pentru E'I', urmate de Ldin Libera.

*

107. - A I tar ootio de augit-andezit, 100 X 40 X 40 em, avind

capitelul mutilat, dar baza pastrata integral; pc fata principal a <l:rc :111 text, seriere neglijenta, litere inalte de 5 em; in r. 3 un q mal rrnc. Descoperit in zona ruinelor castrnlni. Muz, Deva. Pe latura dlll dreapta poarta inscriptia nr. 134 (fig. 83).

AGMIT, 1929 (1930), p. 309-310; 1930-1931 (1932), p. 38 (C. Daicoviciu); AnnEp, 1930, 12; 1931,118; 1933,8; DacSzN, nr. 633; Dacica, p. 145 si 183.

l\farti A I a I

Bospor ( anorum) cui pr-

S. ac est Cl(audius) 50sius pr ( aefectus)

Fig. 83. Altar votiv (Muz. Deva).

XXF. MICIA

119

T r a d u c ere: ,,(zeu)lui Marte, ala I de bosporani in fruntea careia se /5/ afla (care e comandata de) Claudius Sosius praefectus".

Despre cultul lui Mars in Dacia: I.D.R., III/I, 106, 144; III/2, 266; unitatea auxiliara Ala I Bosporanorum (supra, nr. 76) a fost recrutata in teritoriul Bosporului Cimmerian (Regnum Bosporanorum, la Panticapaion - Kerc] , compusa deci initial in mare masura din elemente etnice scytho-sarmatice ; este atestata in vremea lui Flavius Vespasianus in armata Syriei, de unde dupa anul 71 a fost adusa in Moesia Inferior (AnnEp, 1925, 70); participa la campaniile pentru cucerirea Daciei, fiind mutata apoi in Pannonia Superior (CIL, XVI 64, din 116); readusa in Dacia (Superior) unitatea a stationat mai intii la Micia (un deeurion al ei la bai in Germisara, nr. 246); probabil pe la rnijlocul veacului al Tl.-lea este mutata la Cristesti (jud. Mures ; EpigrTrau, p. 223-232).

108. - A I tar votiv de augit-andezit, fragmentar (lips a capitelul si partea dreapta din r. 1 al textului), baza intreaga are profilatura co recta ; 67 X 60 X 50 em, lit ere inalte in r. 1-4 de 6, in r. 5 de 5 em; ligaturi: r. 1 M + A + R, '1' + I (?), r. 2 0 in interiorul lui C, r. 3 R + A, r. 5 A + N, P + R + A + E dupa care F mai mic. Se gasea Ia sfirsitul veacului al XVIII-lea la Avrig (jud. Sibiu) in gradina castelului Brukenthal, unde fusese adus de guvernatorul Transilvaniei foarte probabil din ruinele Miciei sau din apropiere. Muz. Sibiu (fig. 84).

Parnldot, VI, p. 15 ("MARCVS I CORL II FELICI IIRRE II EST COECILIVS SABI~-VS". tara separarea rindurilor textului, F. Benko); Ducien (1851), p. 288, nr. 2 ( .. indem Baron v. Brukenthal'schen Garten in Freck: neben der Einsiedelei am Bach: ein Stiick von einem Denkstein mit folgender wegen des iiberwuchernden Mooses schwer zu lesender Schrift:

AC- - - - I CORIEFL(o - I CVI PR- ESE - I C - VETTIVS") ; InschrDac, 869 ( .. Neigeb. 288,2. ]etzt im Bar. Brukenthal. Garten in Frek" , facsimil in verzale ~i lectura - - cohors II Flavia Commagenorum, cui praeest Cajus Vettius - - -); GIL, III 1619 ( .. Daciae

Fig. 84. Altar votiv (Muz. Sibiu).

120

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IJIj3

ineertae: Benko, Neigeb.; serib. COH I FL COMM f CVI PRAEEST") ; A VSL, XVI, p. 314 (F. Muller); AEM, IX 1886, p. 247, nr. 7 ("darf man vielleicht vermuthen, dass er aus Veczel naeh Freck gebraeht wurde", A. Domaszewski); GIL, III 7854 (= 1 619 "Freck fuit in hortis baronis Brukenthal, nunc Hermannstadt in mus. Brukenthal. Hue (Veczel) rettuli propter argumentum et materiam lapidis - - -. Descripsi et ectypum sumpsi ; A EM, IX; A VSL, XVI"); TglD, p. 20 afirma ea la Avrig ar fi stationat ... eoh. II Flav. Commagenorum ("a deldaciai legkulso vedelmi vonal kovetkezo, je1ent6sebb allomasat Feleknel latjuk, Nagyszebentol delkeletre, a Fogarasi-Havasok eszald t oveben. Itt a cohors II Flavia Gommagenorum taborozasat igazolja egy feliratos koemlek, GIL, III 1 619" este evident 0 grosiera confuzie a lui J. Szilagyi, ignorind rectifiearea facutli in GIL, III 7854; v. Dacia, I 1957 [1958J, p. 362).

Mart[i Gra]d[ivo]

C ok ( ors ) II Fl ( avia) Co (mmagenorum ) cui p r ae e s t

C ( aius ) Vet t ius

5. Sabinianus praef (eetus)

T r a due ere: ,.(zeu)lui Mars Gradivus (?), cohort a II Flavia de eommageni, in fruntea careia se afla (care e comandata de ) Caius Vettius /5/ Sabinianus praefectul".

Divinitatea adorata este Mars "Gradivus" (alt epitet nu se potriveste in lacuna epigrafica) ; dedicant e colectivul de lupta al cohortei II de commageni din Micia, sub eomanda prefectului C. Vettius Sabinianus cam pe la anul 160, caci acelasi personaj la 180 este guvernator al Daciei (Daciae tres ) "leg. aug. pro pr. provinciar. III Daciarum et Delmatiae " , AnnEp, 1920, 45 ~i in alte surse epigrafiee despre acest Caius Vettius Sabinianus Iulius Rospes, C. fil. Voltinia in ReieksbD, p. 48-50; Laierc Praes: (1977), p. 45~46 (toate sursele doeumentare).

*

109. - A 1 tar ootio de augit-andezit, 77 X 37 X 28 em, litere inalte 5 em, scris pe doua fete eu un text aproape identic, eu litere incizate diferit: pe Iata I ligaturi in r. 1 :M + E, R + I; literele corodatc ; dispozitivul rindurilor si abrevierile diferite; scos in 1876 din scarile veehei cladiri a prefecturii Devei (impreuna eu nr. 78-79).

AEM, III 1879, p. 109, nr. 62 ( .. rothes Augit-Andesit. Doppelte synonyme Inschrift. Die vierte Zeile der Vorderseite ist vom quadratarius nieht ausgefiillt worden, die Riiekseite aber benennt schon den Mann, der die ara setzte, n amlich den praefectus Julius Arcan(i)us", C. Torma); GIL, III 7855 ("Veezel; Devae Pr aparandiegeb aude in horto. Descripsi et ectypum sumpsi; AEM, III, 100, 62, C. Torma, qui supplementa, quae litteris rubris in lapide picta sunt, male intrusit exemplo suo", facsimile eu verzale !?i lecturi ca mai jos) ; HdT, P: 133 textul si faesimil; p. 141 ,,:Mercurnak sz6l a fenn mar bemutatott 7855. ket oszlopos oltarfelirat, mely muzeumunk tulajdonat kepezi Mereu [ri ]o sacr(um) Julius Areanus pra(efectus) eoh(ortis) II. Fl(aviae) Commag(enorum) ").

ab 1IERCVI o SACR lVLlVS ARCAN

5. VS PRA-COR II FL

una parte: 1vIercur[iJo sac r ium ) Iulius

A rean-

us pra[ef(ectus)]

cob (ortis) II FI( aviae)

xxv. MICIA

121

5.

COM~{AG V·S·L·L·M ab altera parte:

M+ERCVR+IO SACR

- - - IVS

-R---V-

PRA--CIIFLCOM :MAGENOR V·S·L·L·M

Com m a g(enorum)

v (otum) s ( olvit) 1 (ibens } I ( aetus ) m ( erito )

Mercurio sa e r (um) [Iul] ius

[A] r [ean]u[s] pra[ef(eetusJl e[oh(ortis) II Fl (aviae) Com-

m a g e n o r t um )

v ( otum ) S (olvit) Z (ibens ) 1 (actus) m (erito )

T r a d u c ere: ,,(zeu)lui Mereurius inchinare, Iulius Arcanus 151 prefect al cohortei II Flavia Commagenorum juruinta facuta a implinit eu bucurie (si) cu placere dupa merit".

Este inchinare faeuta zeului Mercurius de catre prefectul cohortei lJi scrisa pe doua fete ale altarului, probabil spre a facilita lectura mai multor cititori sau spre a fi vazuta din doua directii.

110. - A 1 tar votiv de augit-andezit rosietic (Uroiu), 96 X 60 X 45, litere inalte 5 em; ligaturi: r. 1 M + E, r. 2 ~1 + A + R, A + N, r. 3 I + N, r. 4 A + N; capitelul este mutilat in eea mai mare parte, a ramas 1/4 din profilatura ; baza este aproape intreaga : cimpul inscriptiei are mici rnutilari, dar textul poate fi citit integral. A fost descoperit de G. Teglas in satul Bretelin la vest de Deva, intrebuintat ca piatra de mormint. Muz, Deva (fig. 85).

HTRTE, III 1883-1884 (1886), p. 68; AElI1, IX 1885, p. 239, nr. 6 ("Dretyelin. Im Hofe des Popovits Petru, gr.-or. Diacons, Ara aus rothem Augit-Andesit, welcher in der

Fig. 85. Altar votiv (Muz. Deva).

122

INSCRlPTIILE DAClEl ROMANE, Wj3

~ahe von Arany gebrochen wird. Jedenfalls veczeler Provenienz" C T' I' ). E dM V 1888, R' 241; cu., III 7856 ("Bretyelin rep., nunc Devae in museo: d~scr~gs~~ AE~/'jX' ErdM ); HdT, p. 141 ("a 7 856. sz. l\Iercur-oltart Brettyelin gO"r' k 1 kf-t' , , Irk .. "'1 "rl' t allft tt . e. ..... ora nagyatya

srr oveu 0 Z e , onnan SZa loam mllzeumunkba")' josr V 1902 Bbl -

1912, p. 211 (text complet, Teglas C.). " ,. 120; .!.'1fKErt, VI

Deo jllercuri-

o ill arcus Ant 0 - n ius Sabinianus p r inc e p s

5. »(otum ) s(olvit) l(ibens) m(erito)

Traducere' . I' "'1 .

" 1-' • . .o"ze~ ttl A ~v e~e~nus Marcus Antonius SahiniallUS

principc /~I juruinta taeuta a implinit eu bucurie dupa merit".

Rc:nareabil.a si foarte rara este serierea praenomenulni ]I,;I arcus intreg nea~re,?at: .dcd~~antul era magistrat in pagus Mieiensis, prince-hs cu ro~

sturi ;;1 atributii administrative. 'r

*

. .11 ~ 0. - A l tar. VOtiZI de gresie calcaroash, 63 X 35 X 17 cim nl

lllscnpyel .36 X ~8, litere inalte 3 em de forma nn tocmai simetrica l~ci corccta ; hgatun: r. 1 ~ + E, V + A + E r. 2 A + V E + T 4 M + A~ ~ .+ E~ r. 5 ~ + V.+ A. ~apitelnl ;_re in partea s~perioara' o:~a~entatle slmpl'_l: dona scmicercun re1iefate in forma de psendoaerotere dispuse late~al, iar intre ele l.a mijloc un cere segrnerrtat in forma de rozeta : ornamentatin :_u ~spect de Irunze stilizate, pe cele dona fete laterale est~ foarte c?rodata. In partea de sus 0 excavatie de forma dreptunghi~lara (~g~a~~)~le de 1-! X 11 ern. Descoperit in interiorul castrulni. Muz. Dev

Fig. 86. Altar votiv (Muz. Deva).

XXF. MIClA

123

ActaMN, V 1968, p. 111-113, Ioto, desen (0. Floca); AnnEp, 1971,399.

1'i!1:nervae

A ug ( ustae) et Gen (i) -

o cob (ortis) II Fl ( aviae ) Co m(m)a g e n(orum)

5. I a n u a r ius act a r (ius)

v(otum) l(ibens) m(erito) [s(olvit)?J

T r a d u c ere: ,,-;\1:inervei Augusta si Geniului cohortei II Flavia de cornmageni 15/ Ianuarius actarius juruinta facuta a implinit cu bucurie dupa merit".

Dedicatiile zeitei Minerva sint frecvente in Dacia (d. cele din I.D.R., III/I, 109; III/2, 270-271); despre Genius, frecvent si el in dedicatii ca ocrotitor al unor persoane fizice ori asociatii, colegii, colective, unitati militare etc., v. I.D.R., III/I, 136; III/2, 214-219 cu bibl. ; unitatea auxiliara Cohors II Flavia Commagenorum are multe monnmente cu inscriptie la Micia : din cadrele ei facea parte credinciosul dedieant aciarius cu un singur nume I anuaritcs (putin probabil ca la sfirsitul r. 4 sa fi fost vreun antroponim In forma prescurtata, ~i nu terrninatia N + E din nume1e unitatii militare). Despre actarius: I.D.R., III/2, 270.

112. - A l tar votiv, fragmentar, cu suprafata scrisa foarte mult corodata, existent In sec. al XIX-lea in curtea easte1ului feudal din satul Branisca (jud. Hunedoara) ; negasit de ~oi in august 1976 (fig. 87).

Cl L, III 1356 ("Veczel; evanide, Branyicskae apud Josikas. Describere volui", facsimil in verzale, fara lectura) ; HdT, p. 138 ("Minerva- es lvlercur-nak egyiitt aldozt.ak, 1 356. Branyicskan, baro Josika Lajos kastelya mellett: miNBRVAE j •.. C B+T GEXIO, Minervae / Merc(urio) et genio").

[Mi]nervae

[A u]g {usiae ) et Genio [cok. II Fl. C om- ?

nil NER\AE

Ille t: GEN' 0 IIII I TE IIII I III JII/AAE III 1/1/ S .C\C T E III P III I Mil Pili

V/I/II

Fig. 87. Altar votiv (dupa cit; III 1356).

Copia defectuoasa a lui Mommsen din Cl L, IIIl 356 nu permite intregirea lecturii decit in r. 1- 2, unde dupa analogi a piesei precedente era [MiJnervae Aug (ustae ), dad nu [Re]g(inae), cu aceleasi ligaturi in r. 1 V + A + E (?), r. 2 E + T; restul litere izo1ate din care nu putern restitui nici un nume sau cuvint, daca nu cumva in rindul ultim V este din v {otum ),

*

126

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

Hd T, p. 136 ( .. 7858. szam a devai ref. temet6b61 muzeumunkba szallitot.t oltaron pedig Caius Julius Julianus centurio legionis XIII. geminae mutatott be aldozatot a nymphaknak: Nymphis"; p. 141); JOAI, V 1902, Bbl. 120.

Ny m ph i s

C(aius) Iul(ius) t«. lianus ( centurio )

leg (ionis) XIII

5. G( eminae) V (otum ) s (olvit)

T r a d u c ere: "Nimfelor (inchinare), Caius Iulius Iulianus, centurion in legiunea XIII /5/ Gemina, promisiunea f'acuta a implinit ".

Monumentul epigrafic era considerat ca provenind din Micia (Vetel}, in apropierea Devei, unde prezenta unui mi1itar din legiunea XIII este justificata : dedicatia Nimfelor ne-ar putea indrepta insa chiar spre mai indepartata Germisara (Geoagiu), unde Nimfele se bucurau de un cult deosebit,

*

116. - A I tar votiv de conglomerat msrpos, 57 X 30 X 20 em;

ornarnentatia eapite1ului corodata, baza este pastrata intreaga, cu profilatura simpla ; in r. 3 ligatura A + E; descopcrit in Vulcez (com Vetel, judo Hunedoara; anul 1978, casa nr. 33, proprietar V. Padurcanu) (fig. 90).

sctv:s, 31, 1980, p. 457-458 foto (C. C. Petolescu).

Fig. 90. Altar vottv din Vulcez (azi Hercpea, judo Hunedoara).

PLVTOIRVFVS PRAEF V·S·L·M

Pluton (i )

R uf u s praef ( eetus)

V (otum) s (olvit) I (ibens) m (erito)

I •

XXV. MICIA

127

T r a due ere: ,,(zeu)lui Pluto(n), Rufus prefectul juruinta (Hicut a zeului) a irriplinit eu bucurie dupa merit".

Neobservind "hasta" verticals dupa 0 in r. 1, descoperitorul, primeditor a1 epigrafei miciense, da numelui saeru 0 interpretare contorsionata sui generis : "la prima impresie, divinitatea careia i se inchina acest ~ltar pare a fi Pluto (Pluton), zeul infernului, - - - ce apare in Dacia la Ulpia Traiana si Apahida, dar sub numele Dis Pater si alaturi de Proserpina. Oricum, - - - dedicatia ar fi trebnit sa stea in cazul dativ:

Plutoni; de aceea inclinam a crede c8. nn este - - - in aceasta inscriptie zeul infernnlui. S-ar putea, astfe1, ca divinitatea - - - sa fie mai degraba Plutus, zeul grec al bogatiei - - - In acest caz, forma Pluto (dativ) este 1a 10cu1 san" (SCIVA, 31, p. 457-458). ?ar solutia. nu _c chi~r la locul san, caci pe piatra se vede dar PI,VTOI, adica I rest din N, dativ PLVTON(i) , eventual scris abreviat, care este tocmai zeul Pluto i n ) ~e apare in Dacia nominalizat aici prima data, fiind numit Dis Pater la Ulpia Traiana (I.D.R., III/2, 199 "Dito Patri") si la Apahida (jud. Cluj, C I L, III 7 656). Credinciosul-dedicant este un personaj cunoscut la Micia : praefecius (nr. 104, 117), probabil alae Campagonum.

*

117. - A I tar votiv de conglomerat nisipos, 88 X 48 X 34 em, li-

tere contorsionate ~i diforme inalte de 42 si 35 mm. Baza ~i capitelul au 0 profilatura sirnpla ; pe Iata capitelului ornamentatia geornetrica, la colturi acrotere. Textul a fost copiat mai intii de Weidenfelder, dupa care l-a'luat Seivert si altii : se afla in secole1e XVIII-XIX in satul Mintia la castelul feudal, undel-au vazut si copiat Neigebaur, Ackner ~.a. Muz. Deva (fig. 91).

Fig. 91. Altar votiv (:'\luz. Deva).

128

INSCRIPTIILE DAClEl ROMANE, IlI/3

Seivert, 260; NumophylTsepreg, p. 139 ("hic lapis inventus est extra Pagum Excellentissimi Francisci Gyulai, nunc autem est in Aula Exc. supra memorati", cu lectura corecta] ; Fodor, VI, pI. 12; BullGorArch, 1848, p. 182; ArchKOGQ, III 1848, p. 188; Dacien (1851), p. 53, nr. 6 ("Vecze1; in Nemethi bei Herrn Grafen Gyulai. Auf einem 2 1/2 Fuss hohen Altar. AMMIVS / CRESCENS I SILVANO / V.S.L.M."); p. 66, nr. 2 ("Nemeti, hier ist gefunden worden: AMMIVS I CRESCENS / SILVANO / V. S. L. M, Seivert, nr. 160"); AVSL, I, p. 23 (M. I. Ackner) ; InschrDac, 236 ("Veczel. Neigeb. Seiv., Arch. f.K.o.G.; A VSL, M.1. Ackner. Altar von rotlichem Marmor [ !] im Graf Gyulai'schen Garten in M. Nernet.i, 1861 nicht mehr vorfindlich. Ammius Crescens Silvano votum solvit lib ens merito"); GIL, III 1359 ("rep. extra pagum Maros-Nemeti, extat in aula WEIDENF., FODOR. Frustra quaesivi in hortis Gyulai. AMMIVS / CRESCES / SILVANO / V . S . L • M, Weidenfelder, Neigeb., Ackner"); GIL, III, p. 1402 ,,1359 contuli Maros Nemeti in hortis Kuun"); HdT, p. 139 ( .. Silvanus, 1359, grof Kuun Geza m.vnemetil parkjaban : AMIVS / CRESCES I SALVANO / V S L M. Acknernel Crescens", lectura in r. 2 corecta CRESCES, in r. 3 aberanta SALVANO); jost, V 1902, Bbl. 127, nr. 2 desen; HTRTE, XIII 1902, p. 129; Sargetia, XIV 1979, p. 159, fig. 3 foto.

A mmius Cresce(n)s Silvano

V ( otum ) s ( olvit ) 1 (ibens ) m ( erito )

T r a d u c ere: "Ammius Crescens (zeu)lui Silvanus juruinta facuta a implinit cu bucurie dupa merit".

Inscriptia nu are nimic deosebit in afara de cognomenul credinciosului-dedicant scris in forma "latina vulgara" CRESCES (dar citit de multi "eored" CRESCENS) si foarte raspinditul zeu roman Silvanus.

118. - A 1 tar votiv din piatra de gresie, 53 X 31 X 28, litere inalte de 3 em; r. 3 ligatura A + E; suprafata scrisa e mult corodata, lectura dificila ; descoperit in ruinele templului zeilor mauri la Micia. Muz. Deva (fig. 92).

Sargetia, II 1941, p. 121 ("altar din piatra de gresie, gasit in ruinele templului; in r. 3, literele urmatoare lui PR nu sunt sigure: pot fi OSA = pro sa (lute), sau pro se, ori, mai

Fig. 92. Altar votiv (Muz. Deva).

XXF. MlCIA

129

curlnd AEF = praef(ectus}, asa cum pare sa fie si in altarul publicat in IOAI, V Bbl. 122, nr. 4 [supra, nr. 104 l, unde acelasi Rufus se inchina lui Liber Pater", C. Daicoviciu); AnnEP, 19H, 75; Dacica, p. 262.

Silvano R ufu s pr- --

V ( otum ) s ( olvit )111 ( erito ) I (ibens )

T r a due ere: ,,(zeu)lui Silvanus, Rufus praefectus isas«: pentru sanatatea sa, pentru sine?) juruinta facuta a implinit dupa merit eu bucurie" .

In r. 3 par a se distinge literele PREF, deei pr(a)ef(ectus}, mai ales ca E :;;i F se eontureazii destul de convingator. barele orizontale fiind ceva mai bine distincte ; po sibil ar fi ligatura A + E in praefectus. Dedicantul credincios Rufus po ate sa fie identic eu omonimul prefect la Micia (nr. 104) eomandant al uneia din formatiile auxiliare miciense. Formula finala a dedicatiei pare sii aiba termenii intr-o ordine neobisnuita V S M L, fata de eea curent.a V S L M.

119. - A I tar »oti» de andezit, 75 X 40 X 34, litere inalte de 3 em; scrierea clara, dar forma literelor cam rudimentara ; in r. 5 pare sa aiba 0 ligatura E + L; baza si capitelul au profilatura simpla, schematid, Iata eapitelului avind ornamentatie corodata, la colturi acrotcre, in centru probabil un con de pin; descoperita in ruinele Miciei prin 1840, textul copiat mai intii de dr. Fodor si de Neigebaur. Muz. Deva (fig. 93).

Pig. 93. Altar votiv (Muz. Deva).

130

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/3

Fodor, I (schedae); Dacien (1851), p. 55, nr. IS ( .. Veczel.SII,VANO DO~IESTICO I PATRIAE BVPHO~VS / PRO SAI.VTE P A E /l1ARI CONDVCTORIS / P PASC ET S4jLIKARI V V; nach Dr. v. Fodor"); Lnschr D ac, 235 ("Veczel. Neigeb. 55,15 nach Dr. Fodor: Silvano domestico Patri ~ et Euphorus pro salute Publii Aemari, conductoris pascuaIium et salinarum voverunt. V V in der letzten Zeile 1iisst hier auf PATRIA (?) E+T. EVPHORVS schliessen"); CI L, III 1 363 ("VeczeJi FOD. uno loco, alt ero Maros-Solymos. SILVANO. DOMESTICO / P . Ael ius . EVPHORVS / PRO· SALVTE . p. ATILI is/ MARl. CONDVCTORIS / PASC . ET. SALI/NAR. I . V . s. Fodori schedue, in de Neigeb. Dac, p. 55. 2 PATRIE, 3 P . A . E lac. nulla indicata, 6 KARl. V· traduntur, quae emendavi lit potui coniecturis non sat is certis"); ~I. I. Rostovzew, Staatspacht, p. 410, nota 164 cite a "Siivani domestico patri[o] Euphorus etc.; Euphorus ist wohl ein Sklave des Piichters"); Di:Epigr, II, p. 583 "e forse da leggere Silvano domestico patrio ] Euphorus pro salute etc.; Euphorus e probabilmente 10 schiavo di Ad [ius IJsmarus conductor pasc. et salinar."); l'J:cDacR, p. 51, nota 1; ACMIT, 1929, p. 308 P. Ael. [Is]marus (C. Daieoviciu); DacSzN, nr , 2004 (nume grecest i) "Silvano demostico [sic! J P. Ae [lius] Euphorus pro salute 1'. Ae [Ii Is r!mari conductoris ~ ~ ~; Mommsen az Ismaros nevre gondolt, de eppen igy lehetne Eumaros vagy Eurnaron-ra kiegesztteni a nevet"; Studii si cercetdri de istorie, Cluj, VII 1956, p. 10 text integral; SclavDacR, p. 263, nr. 107; Sargetia, V 1968, p. 91 foto. Revizuirea textului dupa original permite ~i i mpune lectura:

Silva no Dom e s t i c o

P(ublius) Ael(ius) EuPh[o-J rus pro

o. salute P(ubli) Ael(i) Jiari con-

d u c t o r i s

pas cui et sa-

linar t um) l(ibens) o t otum ) v(ovit)

T r a d u c.e r e : " (zeu)lui Silvanus Domesticus, Publius Aelius Eup~orus. /5/ _pentru sanat atea lui Publius Aelius Marus conductor al pasunilor 91 salinelor, cu bucurie a facut (implinit P) promisiunea".

\redincios~l-dedicant Publius Aelius Euphorus (cu cognomen, gre~e~c, Iibert al Iui P. Ael. Marus) este cunoscut din altarul votiv-constructiv 1e91t mult mai trrziu la iveala in biserica din Soimus (nr. 49), la fel CR si patronul sau (d. Studii ~i cercetdri de istorie, Cluj, VII, 1956, despre conductor pascui et salinarum). Ultimele litere V V ar putea sa insernneze ooium. vovit (d. de ex. Cl L, III 3450), dar antepenultimul I nu e sigur daca este de interprctat ca un L defectuos incizat.

120. - A I tar votiv de gresie calcaroasa, 58 X 25 X 12 ern, litere!~ inalte intre 40 si 35 mm ; capitelul, cu un ornament corodat, are la mijloc in partea de sus 0 excavatie ovala cu diarnetru de 14, adincime de 3. cm.; suprafata scrisa mult corodata. Descoperit in sapaturile arheologice din interiorul castrului aproape de latura sudica. Muz. Deva (fig. 94).

ActaMN, V 1968, p. 114, nr. 2, fig. 2 foto (0. Floca); AnnEp, 1971, 400.

Silvano Domes-

tic 0 Ae(lius)

Verus a (rmorum ) c (ustos )

S. o t otum ) s(olvit) Lt ibens ) m t crito )

xxv. MICIA

131

Fig. 94. Altar votiv (Muz. Deva).

T r a d u c ere: " lui Silvanus Domesticus, Aelius Verus armorum custos /5/ juruinta facuta zeului a irnplinit cu bucurie dupa merit".

Numele gentiliciu Aelius este mai probabil decit vreun Aurelius, iar intregirea armorum custos apare singura acceptabila (y. la Tibiscum un armorum custos ex Numcro Palmyrenorum, I.D.R., III/I, 134; un ueteranus ex cusiode armorum coho I Vindelicorum, ibidem 137; in legiuni la Apulum, Potaissa etc.); era un fel de of iter (sau subofiter, gradat) "eu armatura" unitatii militare; Aelius Verus avea un asemenea rang si post la una dintre unitatile auxiliare de garnizoana in Micia.

121. - A I tar votiv de augit-andezit, 71 X 30 X 23 em, litere (cam rudimentar incizatc) inalte de 45 mm; r. 3 ligatura V + A; descoperit la Micia in 1912, de un de a fost dus de B. J ana in muzeul liceului refermatilor din Orastie. Muz. Deva (fig. 95).

ArchErt, XXXII 1912, p. 398 (Jan6 B.); Arch Ane, 1913,334 (G. Pinaly}: AnnEp, 1914, 104; ACMIT, 1930~1931 (1932), p. 41, nr. 15 ("am ex lapide augit-andezit; rep. Miciae, extat in museu Lycei in oppido Orastle : litteris malis; descripsit Bela Jano", C. Daieoviciu) ; Dacica, p. 185, nr. 15.

S i I v (ano) Do m. (estico) A ur (elia) Valentina

5. v(otum) s(olvit) l(ibens)

T c a d u c ere: "lui Silvanus Dornesticus, Aurelia Valentina /5/ juruinta facuta a implinit cu bucurie".

132

INSCRIPTIILE D.4.CIEI ROMANE, 111/3

Fig. 95. Altar votiv (Muz. Deva).

Despre Silvanus, mai frecvent cu epitetul "Domestieus", v. I.D.R., III/I, 146; nr.z, 332, 335 (cu bibl. ampla}. Credincioasa-dedicanta miciensa pare a fi (dupa gentiliciu Aurelia) din veacul al III-lea.

122. - A I tar votiv de piatra nisipoasa, 60 X 27 X 27; litere inalte 6,5 em; in r. 1 ligatura V + A; baza ~i capitelul £rumos lucrate, dar far a profilatura ; a Iost descoperit in anul 1951 pe terenul arabil al lui Petru Datca la Micia (locul numit "Gradi~te"), un de a fost vazut si copiat textul de O. Floca.

5 i I v a(no) D 0 m ( estico )

Cal t pwrniu«) Ph{i)lo- 11ZltSUS

Tr a d u c ere: "lui Silvanus Dornesticus, Calpurnius Philornusus (a pus inchinarea)", sau ultimele litere V S pot sa fie V(otum) S(olvit)?, iar cognomen (grecesc) sa fi fost scris numai PHILOMVS(us)?

Remarcabil nomen gentile roman abreviat CAL, Catpurniu« (eel mai frecvent, deci mult mai probabil decit Calenius, Calidius, Calventius, Calvius ori Calvisius), ca si cognomen grecesc Philomusus (purtat de vreun greco-oriental, poate libert al unei familii romane-italice Calpurnii; alt exemplu in Ulpia Traiana : I.D.R., III/2, 247).

123. - A I tar votiv de piatra calcaroasa, 32 X 30 X 20 em, lit ere diforme inalte intre 55 si 25 mm; ligatura r. 3 M + -:\-1; eorect executate baza si capitelul care in centru prezirrta un ornament vegetal, la margini acrotere; din Micia adus la Deva in colectia Varadi, unde a fost vazut ~i eopiat de Neigebaur, Ackner, Torma, Mommscn ~.a. Muz. Deva (fig. 96).

xxv. MIC1A

133

Dacien (1851), p. 33, nr. 74 ("Varhely. Auf einem Altar. S. M. D. O. M. / CAlVI / IIVSIMA I VS. Aus dem Manuscripte des Grafen Joseph v. Kemeny"); p. 56, nr. 28 ("Veczel. Bei der Witwe des Rath v. Varadi in Deva auf einem Altar, vom Verfasser abgeschrieben am 2. Juli 1847. SPIDOM / CAIAVI I IV SIMA I V.S.L") ; ArchKozl, V 1865, p. 26 (lectura Silvano Domestico Calvilius immunis votum solvit lubens, Torma C.); Lnschr Irac, 230 ("Veczel. Keigeb. 56,28. A.u.M.-Neigeb. 33,74 irrig aus Varhely nach dem Manuscripte des Grafen J05. Kemeny. Altar bei A.v. Varadi in Deva. S·IM+D·O·M· I CAlVI I IVSIMM / v. S· L· 2 Deutlich so geschrieben, vielleicht fur CAl. IVL . oder CAVSI. 3 wol IVSTI. Soli invicto Mithrae, deo optimo maximo, Cajus Julius Justinianus (oder Cajus Justinianus) votum solvit libens"); CIL, III 1362 ("Iitteris pessimis, Devae apud Varadium. Descripsi. Exhibent Neig., AM 230; miserunt Varadi et Torma. Legendum videtur Catullus li (bells) m (erito ) v (otum) s (01- vit) l(aetus)"); p. 1402 ("nunc Devae in museo"); lOAI, V 1902, Bbl. 123, nr. 9 desen (Miinsterberg - Oehler: Catullus li ibens ) m(erito) v(otum) s(olvit) l (actus) , ca in CIL, III); HTRTE, XIII 1902, p. 126; HdT, p. 139 ( .. 1362. most muzeumunkban, regebben Varady Adamnal", lectura din CIL, III).

Fig. 96. Altar votiv (Muz. Deva).

5 il ( vano) Dom ( estico ) Catul-

Ius i m m (unis )

v(otum) s{olvit) l{ibens)?

T r a d u c ere: "lui Silvanus Domesticus, Catullus immunis juruinta a implinit dupa merit".

Credinciosul-dedicant se numea Catullus (cum a recunoscut Mommsen) : dupa antroponim (cognomen) vine in ligatura M + Min cuvintul IMM(unis), bine int revazut de Torma In 1865; despre immunis, v. nr. 39 (immunis in legiunea XIII Gemina si in ala II Pannoniorum).

124. - A l tar votiv de augit-andezit, fragment (jurnatatea dreapta) inalt 40, lat 20 em; foarte rau pastrat ; descoperit in ruinele Miciei, se pastra prin 1885 la gospodarul Petru Szolnokay, unde a fost gasit de G. Teglas ~i adus la Muz. Deva.

134

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

AE.1I, IX 1885, p. 239-240 ("sehr schlecht erhalten; Z. 2 unsicher"); ErdM, 1888, p. 240 . (G. Teglas); GIL, III 7859 (" Veczel rep., nunc Devae in museo. Ectypum ha_buimus male expressum; AEM, IX; ErdM"); HdT, p. 140 (,,7859. mt'lzeumunkban"); jo.u, V 1902, Bbl. 120 (in Muz. Deva).

oDOM T . I IAV I BF COS

Silvan]o Do 111- estieo J T (itus) Flav-

ius - -] b (ene)j (iciarius) co (n)s (ularis)

T r a d u c ere: ,,(zeu)lui Silvanus Domesticus, Titus Flavius - -beneficiar al consularului (Daciei) a pus prinosul".

Credinciosul-dedicant, beneficiarius consularis, avea desigur cele trei nurne ale cetateanului roman din care s-au pastrat praenomen 9i nomen Titus Flavius, iar cognomen se afla in lacuna din sting a r. 3.

125. - A I tar votiv de andezit, baza mutilata, dar capitelul pastrat aproape intreg avind niste resturi de ornamentatie (volute, aerotere); 50 X 20 X 16 em, litere rudiment are si contorsionate, dar adinc incizate, inalte de 55 si 50 mrn, cu unele forme stranii (I in r. 2 este aproape ca un S); ligatura in r. 2 V + L; descoperit in anul 1967, la vreo 200 m est de castru, linga cantonul C.F.R. Muz. Deva (fig. 97).

Apulum, VII/I, 1968, p. 429-430, fig. 4 Ioto (V. Vasiliev - L. Marghitan),

5 (ilvano) Do {mestico ) Iulius

ere s c (en) s

Fig. 97. Altar votiv (Muz. Deva).

T r a due ere: "lui Silvanus Domesticus, Iulius Cresc(en)s (a pus prinosul)" .

Scrierea 9i intreaga lucrare sint de un aspect rudimentar tipic la periferia provincial a ; abrevierea S DO neobisnuita, iar dedieantul-eredincios pare sa fie vreun taran-gospodar sau militar din mediul rustic al Miciei daco-rornane : numele luise repeta in forma "vulgara" ceva mai "corecta" :

Iulius Cresees pe 0 celebra stela funerara din Caseiu (jud.Cluj): SCIV A, 31, 1980, p. 308.

XXV. MICIA

135

126. - A I tar votiv de augit-andezit, fragmentar (lips a baza ~ un rind' la sfirsitul textului), 70 x 37 (jos 33) X 30 em, litere inalte in r. 1 de 6, in r. 2 de 5, in r. 3-4 de 4 em, in r. 5 de 35 mm ; eapitelul are un simplu ornament geometric ~i 0 profilatura dintr-un singur plan; deasupra are 0 adincitura rotunda eu diametru 22 em, adincime 3 em; descoperit in ruinele Miciei (martie 1912) 9i dus in colectia arheologica a lieeului reforrnatilor la Orastie. Muz. Deva (fig. 98).

ArchEr!, XXXII 1912, p. 474 (Jano B.); ArchAnz, 1913,334 (G. Fiml.ly); AnnEp, 1914,103; AGMlT, 1930-1931 (1932), p. 41, nr. 14 ("ara ex lapide augit-andesit; rep. Miciae, illata est in museum Lycei oppidi Orastie : litteris bonis. Descripsit B. Jano; 4: Marenus pro Marinus?; [e]X V(oto) POSVI[t]", C. Daicoviciu); DacSzN, nr. 1579; "Silva/no do/mestico/ Vir(ia) Mare / [e]x v. posui, Veczel, RA, 1914, n. 103"; Dacica, p. 185, nr. 14.

~ ILVA NODO MESTICO VLi2MAR

Fig. 98. Altar votiv [Muz. Deva).

SilvanoD 0- mestieo

Vlp (ius) M are-

S. [e]x v(oto) posui(t)?

T r a d u c ere: "lui Silvanus Domestieus Ulpius Mare [a

pus prinosul - - - ]"; azi r. 5 este lipsa, noi nu l-am vazut, textul este preluat din publicatiile anterioare.

Numele gentiliciu al eredinciosului-dedicant in r. 4 era inteles grcsit ca "VIR(ius)", dar pe piatra a doua litera este limpede un L urmat de un P, linga care 0 linie piezisa laslnd impresia ca este R. Cognomenul poate sa fi fast 0 varianta a lui Marinus (?), sau vreun antroponim "barbar" provincial incepind cu M are- (celtic?).

127. - A I tar votiv de augit-andezit, 57 X 34 cm ; seriere rudimentara; deseoperit in ruinele Miciei, gasit de C. Torma in satul Vulcez (azi Herepeia, judo Hunedoara) la gospodaria P. Danciu sub 0 treapta a scarii,

136

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

AEJ,f, III 1879, p. 110. nr. 66 ("rother Augit-Andesit. 057 x 034. Unter der Schwelle des . Hauses des Danes Petru in Vulcesd bei Veczel. Mit schlechten Buchstaben", C. Torma); GIL, III 7862 ("Vnlesed in aedibus Petri Danes; AEM. III") ; HdT, p. 140 (,,7862. SILVANO DEo").

SILVAXO DO l\I • VERACIVS EVODVS VOT

S i I V a 1t 0 DOl m ( estico ) ] M (arcus) V era c ius

E Zt (h) 0 d u s v 0 t (um)

T r a due ere: "lui Silvanus Dornesticus, Marcus Veracius Eu(h)odus juruinta (a Iacut, sau a implinit - - - ?)".

Credinciosul-dcdicant are cognomen greeese Euhodus, scris £arii -h-, fiind de prin Orient si eventual de obirsie sociala libertina.

1211. - A 1 tar votiv de augit-andezit, fragment (partea inferioara cu numele zeului si baza pastrata integral), 33 X 30 X 23; litere de forme eontorsionate inalte de 7 em; ligaturi r. 1 A + N, r. 2 M + E; profilatura bazei este eo recta ; deseoperit in sapaturile arheologiee la amfiteatrul Miciei, la poarta lui de est. Muz. Deva (fig. 99).

Sargctia, V 1968, p. 141, fig. 15 desen ( .. aflat fragmentar in ddrirnaturtle din preajma porti de est (in interiorul acesteia) este un monument pus potrivit eu rostul cu care a fost executat initial, san a fost Iolosit ca material de constructie adus din alta parte", O. Floca - V. Vasil iev) ,

Fig. 99. Altar votiv fragmentar (Muz. Deva).

Silvano Domest-

~ C 0 (frunza)

Tradueere: nare) " .

Desccperitorii-editori ai monumentului epigrafic votiv observa ca ".textul este inversat: a inceput cu specific area dedieantului (partea lipsa) ~l s-a terminat cu mention area zeitatii careia i-a fost inchinat, in loc ca succcsiunea sa fie inversa ... " ; posibil ea la inceput sa fi fast numele si eventual ealitatea (grad, functie etc.?) a dedicantului, dar nu lipsese dedicatii cu simplul nume al zeitatii, fara dedieant, ea:

lui Silvanus Domestieus [inchi-

XXV. MICIA

137

129. - A 1 I a r votiv de augit-andezit, inalt 45, lat 26 em; deseoperit in 1863 la Vetel in cimitirul bisericii unite romanesti (intrebuintat ea piatra de mormint), unde l-au copiat Varadi si Torma, comunicind textul lui Mommsen, ea ~i lui Aekner.

ArchKozl, V 1865, p. 23, nr. 4 ( .. 1' 6" magas - 10" szeles veres sienit Iogadmany L-cltar A veczeli gorog-egyesnlt egyhaz czinteremeben sfrk() gyanant leven regota felallftva nem tudhatni mikor talaltB.k. ]elenleg az erdelyi muzeum sajatja", Torma C.); InschrDac, 897 ("Veczel. Nach A.v. Varadi, 1863 gefunden, Si1vano domestico votum solutum libentissime merito"); GIL, III 1361 ("Veczeli rep. 1863, extat Clausenburgi in museo. SILVAN/O DOM/ESTICO / V T S M. Torma et Varadi miserunt. V. L . L . M Var., fortasse vere"); HdT, p. 139 (,,1361. Torma Kolozsvarra szallfttatta 1863-ban. SILVAN/O DOM/ESTICO I V. T· S· 1.1").

Silvano Do mestico

V (otum ) 1 (ibens) s (olvit) m (erito)

T r a due ere: "lui Silvanus Domesticus juruinta fiicuta cu bueune a implinit dupa merit( ?)".

In r. 4, formula de incheiere a prinosului pare sa fi fost in forma de mai sus; in eaz ea litera a doua ar fi T + L (ligatura P] urmat de S, ar putea fi citit V(o)t(um) S(olvit) M(erito). Credinciosul-dedicant nu-si scrie numele, subintelegindu-l ea "eu am pus", fapt ee nu e 0 raritate in prinosurile epigrafice ale provincialilor.

130. - A I tar votiv de augit-andezit, fragment (partea stinga) eu resturi din primele trei rinduri ale textului, 37 X 16 (sus, 18 jos) X 15-17 em; eapitelul are ornamentatie geometric a mutilata si 0 profilatura simpla : executie rudimentara ; dupa a fotografie data in anul 1974 de C. C. Petoleseu (Bucuresti] (fig. 100).

Fig. 100. Altar votiv fragmentar (Muz. R.S.R., Bucuresti).

138

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, tuts

SILV- - - DOMC[- - ~ - -FL---:-:-

S i ls. [ana] Dom(e.stico) C - - -:-, - - l"L- - -

Lectura este problematica, dar in r. 1 e sigur SILV --- ce nu poate fi decit Silvanus, iar in r. 2daca la inceput se admite un D corodat (aproape invizibil) grupul DOM nu este decit ce1 mai frecvent epitet al zeului DOMesticus; litera urmatoare ar fi C sau 0 (Q ?), deci eventual C[ohors II ?] F1(avia) Commagenorum din Micia(cum a sugerat in scrisoare descoperitoru1-informator) ; ori un antroponim cum ar fi Q(uintus) - - - (?).

131. - A 1 tar votiv de .augit-andezit, 41 27 X 19, litere inalte 6 cm ; descoperit in ruinele Miciei; capitelul are un ornament geometric in forma de cercuri si linii ob1ice ; 1ucrare rudimentara, Muz. Deva (fig. 101).

AEM, VI 1882, p. 115, UL 58 ("mit barbarischen Bnchstaben; Z. 3 C(laudia?) Ru[f]i[l]a p(ro) [s(uis) ?J", C. Torma); CIL, III 7860 ("Vecze1 rep.; nunc Devae in museo; eontuli et ectYI?um sumpsi; AEM, VI; r. 3 CRV I I IA P X"); lOAl, V 1902, Bbl. 123 desen; HTRTE, XIII 1902, p. 126 eu 1eetura'reetificatii in L 2ja S[A]/CRVlVI A(rgeuti) P(ondo) X; HdT, p. 140; ACMIT, 1930-1931 (1932), p. 41, nr. 16 ("ara ex 1apide trachyt; CIL, III 7860; in museo Devae viderunt ' Miiiisterberg et Oehler qui ex novo ectypo, Bormanno adiuvante, 1egerunt, cum delineatione ad ectypum.", C. Daicoviciu); Dacica, p. 185, nr. 16.

Fig. 101. Altar votiv (Muz. Deva).

Silvano Dom est i cos [a- ]

crum a (rgenti) p ( ondere) -4

T r a d u c ere: "lui Silvanus Domesticus inchinare zeee libre de argint".

Dupa aceasta lectura si interpretare, prinosul pus lui Silvanus Domesticus de catre vreun credincios-dedicant (ce nu-si da numele) precizeaza ca el a oferit zeului protector al gospodariei (de fapt, slujitorilor din sanctuar ori templu) un dar de 10 libre argint.

XXV. MICIA

139

132. - A 1 tar votiv de piatra calcaroasa alba, 78 X 28 X 25, litere inalte de 4 si 3 em; N la sfirsitul r. 1 este mai mie; deasupra lui un 0 "de rind" ; baza este frumos profilata :;d pastrata intreaga, capitelul mai proeminent e total mutilat, lipsa (afara de un "prag" iesit mult in afara cimpului inscriptiei}: descoperit in zona arheologica a Miciei, prin 1850; se pastra initial la Deva in colectia J. Spanyik,tmde l-a vazut Mommsen, apoi Torma; mai tirziu se afla in Mintia la castelu1 feudal, un de a fost vazut de G. Teglas. Muz. Cluj-No (fig. 102).

ArchKozl, V 1865, p. 25 (,,1' 6" magas, 8" szeles feherrneszko fogadmanyi-oltar. Tal3.ltak I850-ben. Jelenleg Devan Spanyik J6zsefnel", Torma C.); ClL, III 1 360 ("Veezeli rep. 1856, nunc Devae apud Spanyikum. Descripsi. Misit etiam Torma"); HdT, p. 139 (,,1360. SILVAN° I DOM / SACR. Maros-nemetii parkban").

Fig. 102, Altar votiv (Muz. Cluj-Napoca).

I

fi',·'

Silvano D 0 m ( estico ) sac r (um)

T r a d u c ere: "lui Silvanus Domesticus inchinare".

Este dedicatia unui bun credincios provincial care nu-si scrie nume1~ (poate ~i din eeonomie de munca), past rind anonimatul fata de contempo!am si de posteritate si considerind ca zeul gospodariei 11 cunoaste ;>i-l va ajuta intotdeauna.

1:13. - A l tar votiv din piatra eonglomerat, 60 X 32 X 24 c~, litere inalte in r. 1-6 de 4, in r. 7 de 2 em; lucrare rudimentara, senere stingace; capite1ul are pe front on ornamentatic vegetala ~i acrotere; descoperit in martie 1901 la Micia, in terenul lui Teodor Popa. Muz. Deva (fig. 103).

jont, V 1902, Bbl. 131, nr. 3 desen-facsimil at textului (Miinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 133 idem; AnnEp, 1903,68; ACMlT, 1930-1931 (1932), p. 37, nr. 4 ("ara

140

INSCRlPTIILE DAClEl ROMANE, 111/3

Conglomeratstein, rep. 1901 in praedio rustici T. Popa, Vetel, apud quem extabat. Litteris malis. Ediderunt cum delineatione Miinsterberg et Oehler. De ala I Hispan. Campagonum cogitant M. et Oeh.", C. Daicoviciu); Dacica, p. 182, nr. '; Sargetia, XIV 1979, p. 157 foto.

Fig. 103. Altar votiv (.Muz. Deva).

Silvano D eo Ae t ern 0 Quinti-

5. an u s d-

ec ( urio) alae

v (otum) s (alvit) 1 (ibens) m (erito )

in Al r. a d.u c e:: e: ,;',luiASi1v~~us zeul eel vesnic, Quintianus 151 deeurion a Iuruinta faeuta a Imphmt eu bueurie dupa merit".

Credinciosul-dedieant tA d .

era deeurion A divizi I pur ~~ un singur n~me (cognomen Quintianus) Ala I His in rviztonu auxiliar de eavalene eu garnizoana la Micia:

epigrafei ~~~o;:m Campagonum, cum bine au reeunoseut primii editori ai

latur:!~~a~vA l t a! votiv d~ a~git:andezit, supra, nr. 107, pe a carui ligatud in ~ a ~e afla un text diferit ; htere inalte 6 em, seriere rudimentara,

. M + E, E + T, r. 3 M + E. Muz. Deva (fig. 104).

AACnM!T, 1929 (1930), p. 309 310 b C

. - ( . Daicoviciu); Dacica, p. 145 ~i 183 (cf. nr. 107) ;

nEp, 1930, 12 = 1933, 8.

f.

1

XXV. II1ICIA

Silvan(o)) Dom ( estico) et Mer c u (rio) sac (rum)

5. (A)elius I a n uarius P(osuit)

Fig. 104. Altar votiv (Muz. Deva).

141

T r a due ere: ,,(zeu)lui Silvanus Domestieus si lui Mereurius inchinare /5/ Aelius Ianuarius a pus (prinosul}".

Rernarcabila asoeierea in dedicatie a lui Silvanus Domestieus eu Mereurius (infra, nr. 135), ambii zei eu atributii ;;i functii eeonomiee; Mereurius Augustus in dedicatii la Ulpia Traiana, I.D.R., III/2, 268, 269; dedicantul Aelius Ianuarius pare sa fie eel din inscriptia nr. 156 sau 157.

t:l5. - A 1 tar votiv de eonglomerat calcaros, 65 X 27 X 19 em; litere putin inclinate spre dreapta inalte de 55 mm in r. 1, de 40 in r. 2- 4, de 50 in r. 5, de 40 mm in r. 6; ligaturi in r. 1 V + A, r. 5 A + V; profilatura bazei si a eapitelului sint eorecte, bine pastrate : capitelul are pe fronton ornamentatie frurnoasa vegetala; descoperit in satul Vetel de C. Torma, care l-a achizitionat pentru Muz. Cluj-No (fig. 105).

AEJI. III 1879. p. 110, nr. 65 ("Kalkiger Sandstein. Lm siebenb. Museum in Klausenburg'". C. Torma); CI L, III 7861 ( .. Veczel rep. Torma, nunc Clausenburgi in museo : contuli"); HdT, p. 140 (,,7861, jelenleg Kolozsvarott ", facsimil cu verzale).

Silva-

n 0 Dam ( estico ) ei Mer ( curio) sa c(rum)

5. Aur(elius) Secundus

T r a d 11 c ere: "lui Silvanus Dornesticus )1 lui Mercurius inchiuare /5/ Aurelius Secundus (a pus prinosul)".

142

INSCRlPTIlLE DAClEI ROMANE, IIlj3

Fig. 105. Altar votiv (Muz. Cluj-Napoca).

Ca ~1. 1ll dedicatia precedents, este semnificativa asociatia celor doi zei cu caracter prevalent economic, unul protector al casei si gospodariei, al doilea pentru negot ~i bogatii adunate din negustorie.

*

136. - A 1 tar votiv de piatra calcaroasa 100 X 68 X 60, litere inalte 6 cm; baza si capitelul au profilatura bine marcata ; capitelul este mutilat in cea mai mare parte, iar cimpul Inscriptiei la marginea dreapta are lipsa doua litere din r. 2 si una in r. 3 (la data descoperirii textul era intreg}: descoperit in zona arheologica a Miciei, in 1867; dus la Deva in casa Nopcea, unde a fost vazut si copiat de O. Hirschfeld. Muz. Cluj-No (fig. 106).

SBAkWien, 77, 1874, p. 395 (textul intreg, O. Hirschfeld); EphEpigr, II, p. 314, nr. 426; CIL III 7864 ("Eph. II n. 426, Iitteris bonis saec. II; Veczeli rep. a. 1867, postea Devae apud Noptsam ; nunc Clausenburgiin museo. Contuli imminutam. Hirschfeld Sitzungsb, d. Wiener Ahad, (1874), vol. 77, p. 395 (inde Eph. I.c.). Quae post Hirschfeldium perierunt inciinavi. M. Uipius Phoebus redit n. 7851"); HdT, p. 138 ["a 7 864 (Ephem. II, n. 426) szinten Kolozsvarra keriilt oltarkd", textul cu verzale]; MKErt, I 1907, p. 140, fig. 3 foto. cuuo-, I, p. 264, nr. 42.

De are) 5 y r(iae) M (arcus) Ulpius Phoebus

l (ibens ) p (osuit )

T r a d u c ere: "Zeitei Syria, Marcus Ulpius Phoebus cu bucurie a pus (prinosul)".

Dea Syria (LexMyth, IV, 1 629) era numele obisnuit sub care este cunoscuta in Occident si in lumea romana zeita syriana-semita Atargatis sau Derkeio, corespunzind cu Astarte feniciana ; in Syria, Atargatis si Hadad erau perechea divina suprema, atestata la Bambyke si Heliopolis (Baalbek) , de un de s-a raspindit in Coelesyria, Palmyra, asimilata de romani

XXV. NIlClA

143

Pig. 106. Altar votiv (:'\Iuz. Cluj-Napoca).

cu Venus. Despre cultul ei in lumea antica ~i in Dacia: A eta M'N , VI 1969, p. 183 (atestari epigrafice, bibl, generala). Crcdinciosul-adorator din Micia era un "oriental" cu cognomen grecesc (Phoebus), praenomen si gentiliciu imparatesc (dupa Marcus Ulpius Traianus); el mai apare in inscriptia nr. 91 la Micia.

1:17. - A 1 tar votiv de augit-andezit, fragmentar (partea de jos mutilata), fata scrisa corodata, dar textul poate fi restabilit intreg, pe numai trei rind uri; inalt 42, lat 33 cm : se afla prin anii 1840-1880 1a curia familiei Varadi in Chimindia (jud. Hunedoara), un de a fost copi at textul de Fodor, Neigebaur, Torma ~.a. Muz. Alba Iulia (fig. 107).

Fodor, VI, pl. 48; Dacien (1851), p. 57, nr. 33 ("in Kement, auf dem Gute der Witwe v. Varadi; auf einem Altar. TERRAS / AMIRA / - - _"), probabil dupn copia lui Fodor; InschrDac, 233 ("Veczel. Neigeb. 57,33. Nach A.v. Varadi, Altar auf dem Vararli'schen Hofe

1.'.·.·

',!

Terrae Mat r i

[v (otum) s (olvit) 1 (ibens)} m (erito)

Fig. 107. Altar votiv (Muz.Alba Iulia).

144

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/3

in Kernend. TERRAE / MATRI I V S}:[ A. Terrae matri votum solvit :\1 - A -"); ClL. 'III 1 364 (, .Kemend in praedio dominae Varadi. TERRAE I MATRI I V S M 1. Fodoriana vol. I tab, 48 (inde Neig. Dae. 57); melius deseriptam misit Varadi et mihi et Acknero M. 233. In fine VSMA Var.i-- TERRAS / A:r.URA I ... Fodor"); AEM, IV 1880, p. 134-135 ("ClL, III 1 364. Rother Augit-Andesit. 042 h .• 033 br. Gegenwartig im Garten des H. Varadi Albert in Kemend, Revidirt. TERRAE / MATRI I V S 1M", C. Torma); CIL. III p. 1402; HdT, p. 140 nu mai stie unde se ana inscriptia (,,1364. Veezelrc51 Kemendre a Varady-udvarba keriilt, de most ismeretlen holletii felirat").

'f r a d u c ere: " (zeitei) Terra Mater (pamintul-mama) juruinta facuta a implinit cu bucurie dupa merit".

Terra Mater era din cercul de activit ate economic a si sociala al zeitatilor protectoare ale productiei agrare, in frunte cu Ceres (Demeter greceasca era echivalentul deplin lexical-onomastic a1 lui Terra Mater); din Dacia: la Ampelum, nr. 330, 331; la Apulum, ClL, III 1 152, 1599 ca ~i Apulum, IV 1961, p. 106, nr. 14 text aproape identic cu eel de mai sus din Micia, putind fi aceeasi piesa adusa din Chimindia la Muz. Alba Iulia ; din Banat ClL, III 12594 = I.D.R., III/I, 109 (la Denta), unde se citeaz a un studin despre Terra 111ater in tarile danubiene: Acta Classica Uni», Debrecen, VII 1971, p. 85-90. Credinciosul-dedicant miciens nu-si pune numele, subintelegindu-se si el ca altii "eu am pus prinosul",

*

138. - A 1 tar vativ de augit-andezit, 100 X 58 X 57 em, litcre inalte intre 40 si 55 mm; in r. 4 ligatura M + M; coltul sting de sus si drept de jos lipsa : capitelul avea ornamentatie geometrica, profilatura simpla din trei dungi proeminente, la fel ~i baza; primele trei rinduri ale textului sint gravate pe 0 suprafata mai proeminenta in chip de tabula ansata : descoperit la Micia prin 1900; se afla in cladirea prefecturii la Deva, unde a fost vazut si desenat la 1901 de Miinsterberg-Oehler. ~It1Z. Deva

(fig. 108). .

Fig. 108. Altar votiv (Muz. Deva).

xxv. MICIA

145

fOAl, V 1902, Bbl. 121 desen (Mtinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 124; AnnEp, 1903, 65; ILS, 9273; ACMIT, 1930-1931 (1932), p. 37, nr. 6 ( .. ara ex lapide augitandesit; extabat Devae in aedibus Comitatus, non integra, quia pars sinistra et inferior desideratur. Ediderunt primi cum delineatione Mtinsterberg et Oehler; 1.2 Iuppiter Turmazgades : reete legit H. Dessau, n. 9 273; eiusdem dei nomen latere in titulo quoque CIL, III 1338 [infra, nr. 139], Miciensi, egregie demonstravit doctissimus vir (ILS, 9273) ; 4 S[ag(ittariorum)] explevit, M. et Oeh. testibus, E. Bormann", C. Daieoviciu) ; Dacica, p. 182, nr. 6; ceuo-, I, p. 262, nr. 36,

[l]avi Turmazgadi

Coh Iors ) II Fl(avia)

[Co ]mmag [enorum ) eq (uitata) s [ag (ittariarum) J

5. [cui] pr(aeest) M(arcus) Arru[nt-] [iu]s AgY1:ppinu[s]

V (alum) s (alvit ) I (ibens) m (erita )

'f r a d u c ere: "lui Iupiter Turmazgadis, cohort a II Flavia de commageni calareata de arcasi /5/ in fruntea careia se a£la (care este comandata de) Marcus Arruntius Agrippinus, juruinta facuta (zeului) cu bucurie a implinit dupa merit".

Zeitatea semita Turmazgades este identificata cu zeul suprem roman Iupitcr ; era zeul semit al Inaltimilor, "cel adorat pe munti", ca ~i zeu al razboiului, al vinatorii, fiarelor salbatice s.a., 0 varianta a lui Baal; a fost adus in Dacia de syrieni si commageni, cu deosebire militari (ActaAIN, VI 1969, p. 185); comandantul praefectus era - dupa antroponime - sigur un italic Marcus Arruntius Agrippinus, dar in calitatea de comandant al ostasilor commageni pune prinos zeitatii acestora, dupa cum singur pune un altar lui Dolichenus (nr. 67).

1:19. - A I tar vativ de augit-andezit, 73 X 38 X 30 ern, litere inalte de 55 mm, scriere corecta, dar ultimele litere OS apar suprapuse; baza si capitelul au 0 profilatura foarte simpla, fara nici un briu (ciubue); capitelul are In centru un fronton cu rozeta si frunza de acant, la colturi semipalmete. Pe la mijlocul veacului al XIX-lea se gasea la Deva in colectia Varadi, unde a fost vazut si copiat de Neigebaur, Mommsen, Torma s.a. Muz, Deva (fig. 109).

Fodor, VI, pl. 18; Dacien (1851). p. 56, nr. 27 ("VeczeI. Bei der Witwe des Rath v . Varadi in Deva auf einem Altar, vom Verfasser abgeschrieben am 2 Juli 1847, C. I. MAZ / AVRE. D/IONISIV/S, CVRIOS"); ArchKozl, V 1865, p, 26 ("Devan Varadi Adumnal.i-- C. T. 111 az? Aurelius Dionisius curio posuit nem lehetetlen hogy az elsa sor valamely ismeretlen - - tan daciai helyi - vagy valamely azsiai Istenseg nevet rejti magaban ", Torma C.); LnschrDac, 260 ("VeczeL Neigeb. 56,27. A.u.M. Altar bei A.v. Varadi in Deva: Gajo Tiberio Mae - - Aurelius Dionisius curator posuit"); CIL. III 1338 ("Devae apud Varadium. Descripsi. Ed. Neig. Ackner -"'1.; miserunt Varadi et Torma. Fortasse G (enio ) t {urmae P] ]VI a.z , .. Aure(lius) Dionisius cur t ator ) pos(uit). De genio turris (sequente turris nomine) cogitavit Huebnerus"); p, 1402 (,,1338 nunc Devae in museo"); ILS, 4 074a; jos i, V 1902, Bbl. 120 ("im Museum Deva: 1 338"); Culti)r, I, p. 262, nr. 37,

G(enia) T(ur)maz(gadae) A u r e (lius) Dianisiu-

s cur (atar ) pas(uit)

,.

146

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

Fig. 109. Altar votiv (Muz. Deva).

,

T r a d u c ere: .. Geniului Turmazgadas, Aurelius Dionisius curator a pus (prinosul)".

Zeitatea semita commageniana Turmazgades e numita aici "Genius", alteori identificata cu Iupiter (supra, nr. 138). Credinciosul-dedicant Aurelius Dionysius era curator probabil in cohorta de commageni la Micia.

*

140. - A l tar votiv de andezit rosietic, mutilat la coltul superior sting al capitelului :]i la coltul sting al bazei; 90 X 40 X 32, litere inalte 3 em; capitelul are in fata ornamentatia cu un fronton si la eele doua margini cite un sul (rasucitura) ; suprafata scrisa mult corodata, lectura nu apare peste tot clara si sigura : descoperit la Micia, in anul 1976. Muz. Deva (fig. 110).

Sargetia, xv 1981, p. 67 -68 lectura: Veneri I sacrae I Flaviae/ / arama / votum (A. Rusu).

Veneri

sacr t-um ) Ae(l)ia Flavia

a r a m

5. v 0 tum [P (osuit)]

T r a due ere: ,,(zeitei) Venus inchinare, Aelia(?) Flavia (aeest) altar /5/ in urma unei juruinte l-a pus (eu bucurie, dupa merit?)".

XXV. MICIA

147

Fig. 110. Altar votiv (Muz. Deva).

Cultul zei tei Venus in Dacia cunoaste 0 raspindirc destul de limitata (citeva atestari : I.D.R., III/I, 68, la Baile Herculane, Apulum si Napoca). Termenul ara, ca obiect al dedicatiei, adica chiar altarul inchinat si specificat in scris aram, apare in dedicatia din Apulum (descoperita in comnna Sard, jud, Alba) Diane ara posivit Martinus vatu (Klio, X 1910, p. 503; AnnEp, 1911, 38; Apulum, V 1965, p. 187-189, fig. 6 foto) , cu acuzativ fara -m ; la Sacadate (jud. Sibiu) altar votiv lui Mithras: [Soli? In] vic [to] Mytr(ae) aram pas(uit) For[tu]natus --- (Sargetia, V 1968, p. 90); la Alburnus, nr. 402.

*

141. - A 1 tar vativ de augit-andezit, existent in seeolele XVII-· XVIII la Deva, un de a fost vazut si eopiat de Marsigli si de Ariosti, care l-a dus la Viena; aici se pastreaza in Nationalbibliothek (fosta Holfbibliothek) (fig. 111). Ligaturi in r. 2 E + T, r. 4 0 + C, r. 6 A + P. Azi lipseste capitelul si jumatatea de sus a rindului 1 din text.

DanubPlvlys, II, pI. 56 !Ii eelelalte surse manuserise ori publieate expuse in ClL, III 1365 "Devae prope do mum annonariam MARS. Deva detulit Vindobonam ARIOST., ubi extat in bibliotheca. Descripsi. Exhibent Marsilius II tab. 56; Ariost. ms. I, 12; Due1lius merkw. Wien p. 223 n. 12, 1uc. p. 22 n, 19: Maffeius ass. lett. 1,181 = M.V. 238: Mur. 91,6 a Zeno; Pococke p. 108 n. 37; Huszti ms. Bruckenthal. n. 19 aperte ex Ariosto; Seivert n. 46 ab Ariosto et Husztio; Orelli 1839; Ackner et Muller n, 76. 1 hodie T perm. - EIIVS Mars. Maff. Poe. Birk, EIVS ego errore. - 6 lectio certa est neque aliter legerunt Mars. Maff. Poe, Birk j puto intellegendum esse lap (idarius) d (anum) d (edit)", 1a care se poate adiiuga Dacien (1851), p. 67, nr. 1 cu erori in r. 4-6 (dupa Seivert :;;i Merkw. Wien); Lnschr Dac, 76 ("Varhely. Ariosti. Huszti. Seiv., Orelli 1839. Neigeb. 67,1 aus Deva, wohin der Stein jedoch naeh Ariosti aus Ulpia Trajana gekommen. Ackner. ]etzt in der Wiener Hofbibliothek; r. 5-6: 1egatus augusti, voto suscepto 1apidem dedicavit"); HdT, p. 140; LnschrHofbibl, p. 25, nr. XV.

148

INSCRIPTlILE DA.CIEI ROMANE,IH/J

~AVG:tGENI _OCOLLEGL ::.EIlVSMC([\ }CEIVSLVCI ~VS{~l' D'Q

= ~- .

..; ~~_:;;

Fig. 111. Altar votiv (Hofbibliothek, Viena).

Victoriac

Aug (ustae ) ei Genio eollcgi

eiius M (areus) Coe-

5. e e ius L u e i -

1/,S lapi ( darius) d (onum) d ( edit)

T r a d u c ere: "Victoriei Augusta si geniului colegiului sau Marcus Cocceius /5/ Lucius pietrar a dat in dar".

Provenienta piesei din Micia este f?art~ probabila, dad nu absol~t sigura ; era prinosul pus de pietrarul lapidarius cu nume r.omallE; de cet~tean (dar al treilea element Lucius este praeno~en ~ntrebullltat Impr~pn~ in functie de cognomen) Victoriei Augusta si gell1~U1 protector al colegiului sau de mesteri "pietrari" ; despre lapidari in Dacia, supra, nT. 6.

*

142. Colon eta votivi1 de marmura, fragment (lipsa sus si jos portiuni ce nu pot fi determinate) Inalt de 17, diametru 13, li5ere i~alte. de 4 em: se pastra la Deva in colectia Varadi, unde a fost vazut ~1 copiat de Fodor ~i Neigebaur. Muz. Deva (fig, 112).

Fodor, VI, pl. 25; Dacien (1851), p. 36, nr. 102 ("Varhely. Auf einer 5 1/2 Zo11 starken Marmors aule. - - - / REN - 1/ VS. AVG. Von dem Verfasser am 2 . .J.~li 1847 ~n. der Sammlung der Fr. v. Varadi in Deva abgeschrieben"); Tnschr Irac, 186 ("varhely. Neigeb, 36,102. 5 1/2" starke Marrnors aule in der Sammlung Varadi:s in Deva: - - -:- Tere!1~~us augustalis (?) - -"j; GIL, III 1368 ("in columna, Devae apud Va~ad1Utn .~hm; per iit :

Fodor, Neig.", eu cele doua variante de lect uru, far a intregire propne) ; Hd F, p. 140 ("a

XXV. MICIA

149

Cl L III 1 368 es 1 369 nem hatarozhat6k meg biztosan, most a kolozsvari muzeumban lath~t6k") ; SclavDacR, p. 274, nr. 146: ... RENPI ... [, .. [liber? [tus Aug(usti) ... I VIT ...

"

Fig. 112. Coloneta votiva (Muz, Deva).

- - - ?Te]renti-

us aug(ustalis)- - - v(otum) l(ibens) - - -

T r a due ere: ,,- - - - Terentius augustal in colonie juruinta facuta cu bueurie [a implinit ]".

Lectura lui Ackner eu numele Terentius urmat de augustalis pare cea mai verosimila ; nu este exc1us ca din cauza ultimului cuvint AVG :;;i a rocii (marrnura}, fragmentul sa fie din Ulpia Traiana; dar !Ji la ~cia exista monumente epigrafice din marrnura : am pus fragmentul aici urmind pe Mommsen (CIL, III).

*

143. - A 1 tor eli e f votiv de marmura al "cruaretului trac",

fragment, mutilat la margini, 30 X 37 X 3, litere inalte de 2 cm ; rama de sus arcuita poarta inscriptia inchizind ca 0 nisa scena in care calaretul este Infati~at la galop spre dreapta, cu hlamida fluturind in vint ; in mina dreapta tine laneea (?), ori mai probabil avea palma cu trei degete initiale intinse in afara, in mina sting a scutul oval; in fata un copac din care se vad capete de crengi. Deseoperit la Vetel in 1952 (informatie loan 1. Pop, Deva, 15 septembrie, 1952). Muz. Deva (fig. 113).

ActaMN, IV 1967, p. 98, fig. 3 foto, desen (1. 1. Russu); MuzArhDeva, p. 34, fig. 40 "eavalerul trae, relief votiv cu inscrtptie (Ulpia Traiana Sarmizegetusa}". Textul este mutilat pe jumatate si poate fi intregit ipotetic:

T(itus) Va [ler(ius) ? .. ]VIT (sive -NIT?) LIBEN

T r a due ere: "Titus Valerius (?) - - - a pus cu bucurie - - ?'''.

Pare a fi singura piesa epigrafica infati~ind pe cavalerul trac gasita pin a acum la Micia; la Ulpia Traiana exist a una epigrafica si trei farii

150

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, III/3

Fig. 113. Altorelief (Muz. Deva).

inscriptie, I.D.R., IIIj2, 339, unde este citata bibliografia mai rC(('uta asupra "cavalerului trac" din Dacia (ActaMN, IV, p. 94-103; SClVA, 27, 1976, p. 35-44; 28, 1977, p. 597 -602; 29, 1978, p. 223-229; ef. Daco-getii in Im-periul roman, 1980, p. 42-43).

*

144. - F rag 111 e n t de inscriptie din augit-andezit, inalt 40, lat 20 em, in foarte rea stare de eonservare; se afla zidit in usa de intrare la pivnita in casa gospodarului P. Szolnokay din Vete1, unde' a fost masurat ~i copiat textul de G. Teglas.

A EM, IX 1885, p. 239, nr. 7 ("bei Peter Szolnokay im Kellerthor eingemauert. Fragment aus rothem Augit-Andesit, h. 04, br. 02 sehr schlecht erhalten"); ErdM, V 1888, p. 240 (Teglas G.); GIL, III 7875 ("Veczel in aedibus Petri Szolnokay ad port am celiac"). Facsimilul cu verzale dat in AEM ~i GIL:

C --NAVCV

- -MNNET

-?TEORVM

Copia lasata de Teglas este evident gresita, din ea nu se poate identifica decit eventual in r'.2 AUGU[st --?] ~i in r. 4 eorum ; ar putea fi un text de caracter votiv,

145. - P lac a votiva (?) de marmura, fragment cu resturi din ultimele trei rinduri de text, inalt 48, lat 23 em, cu litere frumos incizate; descoperit in ruinele Miciei ; se pastra in Vulcez la gospodarul Gh. Cadariu, unde a fost vazut si copiat de C. Torma; dupa facsirnilul lasat, textul pare sa fi avut 0 ligatura in r. 2 N + E (fig. 114).

A EM, III 1879, p. 110, nr , 68 ("weisser Marmor hoch 048, breit 023 bei Kadar Gyorgye in Vulcsesd bei Veczel. Mit schonen Buchstaben, [AlJumne e(ius?)", C. Torma); GIL, III 7877 ("Vulcsed in aedibus Georgii Kadar; AEM").

xxv. MICIA

151

Fig. 114. Placl!. votivl!. (?), fragmentarl!. (Muz. Deva).

---IVS---

- -VMN+E ·E-

VSSIT·V· --

Din saracaciosul fragment epigrafic nu se poate recupera decit eventual verbul [i]ussit "a ordonat, a dispus" (?), fiind deci textul de caracter votiv sau mai curind funerar, in vreo expresie ca [- - - testamento fieri i]ussit (?).

146. - Colo a n a votiva de piatra (augit-andezit), fragment inalt 30, gros 15 em, partea de sus fracturata la marginea drcapta ; litere corect incizate inalte de 2 cm; locul descoperirii necunoscut, dar dupa roca pare a fi mai curind din Micia decit din Apulum, adusa probabil in secolul al XVIII-lea de S. Brukenthal in castelul sau din Avrig. Muz. Sibiu (inv. 7 208) (fig. 115).

D. Sestini, Viaggio curioso-scientifico antiquario per la Valachia, Transilvania e Ungheria fino a Vienna fatto da Domenico Sestini socio di piu accademie, Firenze, 1815 [voiaju1 flent In 1780], p. 75 ("osservai pure una piccola colonna votiva, ma mancante, e in rotondo Iessi :

SVO SVORMQVE / PO SUIT / EX ARCA ..... III"); Dacien (1851), p. 287. nr. 3 ("in dem Baron v. Bruckentha1'schen Museum zu Hermannstadt [Sibiu] befindet sich ohne Angabe des Fundortes, jedoch aus Siebenburgen, auf einem Fragment einerMarmorsiiu1e von 7 Zoll im Durehmesser: - - - MQVE / - - - SVIT 1- - - .. III; nr. 4 auf einem desgleichen - - - Q - - - - I SVASVOP - - / VOTVM P- - -/ EX ARC - - -"); InschrDac, 859 ("Siebenbiirgen. Neigeb. 287.4. Bruchstiick..einer Siiule. jetzt im Bar. Brukenthal. Museum in Hermannstadt. - - - Q - - - - I SVA SVO P ~ - I VOTVM P - - - J EX ARC - -. - - ( pro salute) sua suorumque votum posuit - - ex areario - -"). nr. 860"Nelgeb. 287,3. Vielleicht mit Nr. 859 zusammengehorig. Bruchstiick. einer Marmorsiiule im Bar. Brukenthal. Museum in Hermannstadt - - - MQVE / - - - SVIT - - - / - - - III. (Pro salute sua) suorumque - - posult - -"); GIL. III 1616 Daciae incertae ("columna parva, Hermannstadt in museo Bruck.enthal. Descripsi. Ed. Sestini viaggio per la Val. p. 75; Neigebaur Dac. p. 287. 4 est ex argenti pondo ... III", facsimil cu verzale ~i tntregiri ca mai jos).

L Q I P [ro salute sua suor[u]mque v 0 tum P[o]suit

ex arg(enti) p(ondo) III

T r a due ere: "L Q - - - pentru sanatatea sa si a lor sai juruinta a pus (implinit) (eu un dar) de trei libre de argint.".

152

INSCRIPTlILE DACIEI ROMANE, IIIj]

~SALVTE S1VASVO~VMQVJE

yorvMIfosVI T

Jf\.G P HI

J

.,

',; ~ ~

Fig. 115. Coloana votiva (Muz. Sibiu).

Cu rezerva ca piesa ar putea fi din alta localitate rornana (de exernplu, din apropiatul ApuIum, de unde mai exist a piesc cpigrafice in fosta colectie arheologica a lui S. Brukenthal si in muzeul sibian ce-i poarta numele), este de retinut ca era 0 coloana votiva pusa de un "ignotus" (numele lui in lacuna de sus, deasupra careia se afla numele zeitatii) pentru sine si ai sai, cu un cadou suplimentar de trei libre de argint (d. nr. 131).

147. - Colo a n a votiva de augit-andezit, fragment inalt de 30, cu litere inalte de 5 cm : se afla in satul Hercpea la casa nr. 30, un de in 1912 a fost descoperit de J ana B. si publicat in facsimil cu litere verzale,

At'chErt, XXXII 1912, p. 397 (Jano B.); Arch.Ane, 1913,334 (G. Finaly}: AGMIT, 1930- 31 (1932), p. 39 ("fragmentum columnae ex lapide augit-andesit, extabat in pago Herepe in ~mla n. 30. Edidit primus Bela Jano, inde G. Finaly ; 4: Eq(ues ?)", C. Daicoviciu); Dacica, p. 184, nr. 10.

Archlirt :

AEL NTIA S·PRA~ EQ

ACMIT,' AEL ... ... NTIA S·PRAN EQ

lectura probabila:

A e l(ius)? - - -ntia-

[nu Js praef (ectus) e q(uitum) - - -

. Pa;-e . sa fie .r~st dintr-o in.scriptie votiva, din text lipsa la inceput

:;;1 la sfirsit ; posibil vreun Aelius [ClemeJntianus praefectus equitum comandantul forrnatiei de cavalerie, care la Micia ar fi numai Ala I Hispanorum Campagonum; starea fragmentara si copia dubioasa nu permit recuperarea altor elemente, pe care le-ar putea aduce regasirea fragmentului epigrafic.

XX"'. MICIA

153

148. - P I a c ii onorard sau votiva] ?), fragment probabil din marginea stinga a unui monument cu resturi din cinci rinduri ; existent la mijlocul veacului al XIX-lea in Zam (jud. Hunedoara), la castelul Nopcea, unde a fost vazut si copiat de Fodor, Neigebaur s.a. (fig. 116).

Fodor, VI, pl. 36, VI 38; Dacien (1851), p. 67, nr. 4 ("Deva. Bei Herrn v. Noptsa, - - - I - NESTMI ET I 0 COLLE - - I NI - - 1- - - - -"); Itlsc}.rDac, 261 ("Veczel. Neigeb. 67,4. Jetzt auf dem Baron Noptsa'schen Schlosse in Zarn. - - - I - NESTMI I SARMIZ ET I 0 COLLE - - I NI - - - I - - - -. - - Onesimi - - Sarmiz et decurionis (?) collegii - - -"); GIL, III 1384 ("VeczeI. Devae rep., nunc apud ~optsam. Fodor MS. vol. I tab. 36, inde Neigeb. Dac. p. 67", facsimil in verzale); Archlirt, XIV 1880, p. 112 ( .. GIL, III 1384 - nem mint a GIL mondja Devan, hanem Veczelen leltek. Mommsen, ki az emlekk.ovet nem latta s annak feliratat Fodor jegyzetei es Neig. utan kozli (d. AM 261, hoI az emlek a baro Nopcsa-fele zami kastelyban levonek inondatik) az elso sort ekkent olvassa [hoJ nest (a) mi [ss (ione n, a k ovetkezo sorokat nern magyarazvan. A felirat azonban bizonyara ekkent olvasando : [.. hoJnest(issimus) M] [cells (ium)) o (rdo ) optim. (ae) m [etrop (oli) J Sarmiz {egetusae } et [GeniJo colle [g (ii) ... 11 Jniv [ers . - - J", Torma C.).

Fig. 116. Placa onorara sau votiva (dupa FODOR, A.).

Fodor ."

Neigebaur :

cit: III 1384:

NESTIMI

o OPTDII SAR11IZ El' o COLLE NIV

- NE STI11I (lips a)

SARMIZ ET

o COLLE -NI- --

NEST, :MI[ssione o OPTIMI - -SARyIIZ EI-

o COLLE- -NIV - - --

Din descnul inexact al lui Fodor si facsimilul lui Neigebaur nu se po ate .xlescifra" cu certitudine decit OPTIMI in r. 2, SARMIZ in r. 3 si COLLE [gii- In r. 4; in r. 1 este dubios daca avem de acceptat restituirea lui Mommsen [ho ]nest, mi [ssion- ] sau numele grecesc Onesimi sugerat de Ackner; oricum, lectura lui Torma apare cam desueta :;;i romantica,

149. - A l tar votiv de piatra calcaroasa, inalt 105, lat 45 em, p: capitel are ornamente cu motive vegetale ori geometrice :;;i 0 figura umana (?), pastrat fragmentar [partea dreapta de jos), cu text ori rest uri de litere din ultimele cinci rinduri : se afla prin anul 1850 in Mintia (jud. Hunedoara), unde a fost v azut de Fodor, Neigebaur :;;.a.

Fodor, VI, pI. 4, din care l-au copiat cu erori un "corespondent epigrafic din Vierra." ~i Neigebaur); Dacien (1851), p. 53, nr, 4 ("Veczel. Auf einem Altar von weissem Sandstein, 3 Fuss 6 Zoll hoch, 1 Fuss 6 Zoll breit. - - - N 1- - - EB I - - RVFINVS I VETERAN COL I VOTVM - C; in Nemethi bei Herrn Grafen Gyulai"), p. 55, nr , 14 ("nach

154

INSCRIPTlILE DACIEI ROMANE, IIIj]

Dr. v. Fodor; E B I C RVFINVS I VE M COL I VOTVM MO. Vergleiche Nr. 4"), p. 58, nr. 43 ( .. Veezel. Auf einem Altar. - - - - - - I - - - - - I RVFIVS I FA COL! - - - - 1- - - -; am. 3. Juli 1847 zu Nemethi bei dem Grafen Gyulai 'vorn Verfasser abgeschrieben"); ArchKOGQ, III, p. 188 (Seidl); InschrDac, 257 ("Veezel. Neigeb. 53,4 u. 55,14; wahrseheinlieh aueh 58,43. Seidl, ArchKOGQ III, 188. Aekner. Altar von weissem Marmor, oben mit Arabesken und einer menschlichen Larve gesehmiickt, im Graf Gyulai'sehen Garten in M. Nemeti, 1861 nieht vorgefunden. - - - - N 1- - - - ER / PC RVFJNVS I VETERANVS COR! VOTVM . C -. - - - Cajus Rufinus veteranus cohortis - votum - - - -; wahrscheinlieh veteranus cohortis praetoriae, da sonst ex cohorte gew6hnlich ist"); ClL, III 1369 ( .. Maros-Nemeti apud com. Gyulai. Non repperi. Duo exempla extant, Fodori, tab. 4 (unde depravata sunt schedarum Vindobonensium exempla Fodoriana Neigebaurique duo sehed. et p. 53.55, neque aliunde AM 257) et Neig. sched. et Dac. 58, quae apposui"). Adoptiim lectura lui Mommsen ~i variantele lui Keigebaur ~i Ackner citate mai sus, de care se tine seama.

---N

- - -EB

[us] . R u fin u s [IIJV[irJal . Col t oniae ) V 0 tum s ( olvit )

Starea fragmentara si copiile lacunoase lasate de cei ce an vazut fragmentnl epigrafic nu lasa putinta de a identifica de cit numele Rufinus (precedat poate de un gentiliciu) ~i calitatea de IIviralis al coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa care a pus un altar votiv la Micia ; ori sa fi fost un ueieranus coho (?).

150. - A l tar votiv (sau Iunerar ?), din calcar 11lS1POS, fragment inalt 70, lat 30 em, descoperit la 1860 in zona arheologica a Miciei; s-a pastrat parte a din dreapta cu resturi sau urme din 6 san 7 rinduri, litere din care nici un cuvint nu poate fi identificat cu certitudine; dupa facsimile pare safi avut ligaturi in r. 1 V + L, r. 5 M + P (M + R) ; piesa a fost vazuta si copiata numai de Torma ~i Varadi ; disparuta ; caracterul n-a putut fi stabilit ; unii 0 considerau votiva, inchinata lui Aesculap ( ? ) (fig. 117) .

Arch Kozi, V 1865, p. 25 ( .. t alaltak 1860-ban. Jelenleg az erdelyi muzeurn sajatja, Kagyon megleven e felirat csonkitva, olvasasat meg kiserteni nem lehet " , Torma C., faesimil diferit de eel dat de Mommsen in r. 5 M+R si marcarea unui rind in plus la sfirsit complet erodat); Lnschr Dac, 898 ("Veczel. Nach A. V. Varadi, 1861 gefunden. Bruchsttick. - - - I AES VI / - - LEG/ - - FABI ! - - LEG I - - IMP / - - VIX / - - -. Kaum mehr als das collegium fabrorum in 3 u. 4 kenntlich"); ClL, III I 370 ("Veczeli rep. 1863, nunc Clauscnburgi in museo", facsimilul eu verzale de mai jos; .. Torma et Varadi miserunt. 2 LEG, 4 in. V om., IMP, 6 vix, 7 om. Var"); ClL, III, p. 1402 ,,1370 Clausenburgi in museo non ext.at " ; HdT, p. 140 ("Aesculap es Juno cultusa. A Corpus I 370. sz. a kolozsvari rnuzeurnban. AES VL ! ... REG I ... FABI ! .. V.LEG! ... MP / .. XIX / . . . .. Aesculap(i) (Iunoni) reg(inae)"); Cult Esc, p. 88, nr. 40 ("in Muzeul Institutului de studii clasice, Cluj", unde insa nu stiru sa-I fi vazut cineva, iar plasarea piesei in muzeul c1ujean a rezultat in bibliografie din afirmatia lui Torma C. "jelenleg az er'delyi muzeurn sajatja" (acum in proprietatea muzeului ardelcan}, dar nu pare sa fi fost transportat de cineva la Cluj-Napoca, pentru muzeu).

XXI:. MICIA

155

CIL, III:

I I AESV+LI I I I II I REG IIII I FABI

I III IV . LEG I III I II :M:+P I I IIII XIX 1IIIIIIIIjI

ArchJ{ozl:

I I I I I I AESV + LI IIIIIIIREG 1/II//iFABI

I I I I I I I V . LEG IIIII I I M+R

I I I ! I I I I I XIX IIII11I1I I II II 1111I1IIII1I

/ I AES'lI III/REG /III/FABI IIIIV·LEG 1111/1 1M lillI/XIX 1///////11

Fig. 117. Altar votiv sau funerar (dupa ClL, III

1402). .

in lipsa originalului san macar a unei fotografii ori decalc fidel, nu se poate restabili din text nimic, nici macar schema epigrafei; grupul REG po ate fi din Reg(in-), FABI sa fie fabr-] ?), LEG Legio sau legatus; nimic sigur.

151. - A l tar votiv de augit-andezit, fragment 87 X 42 cm, complet corodat in afara de resturi din numele propriu in doua rinduri : gasit in anul 1876 de C. Torma in Deva, cljidirea unde s-au aflat si inscrip-

tiile nr. 78, 79.

AEM, III 1879, p. 109, nr. 61 ("rother Augit-Andesit - - - ; derselbe praefectus .. in den beiden folgenden Nummern [78, 79]", C. Torma);. ClL, III 7 865 (,!Veczel,,~~vae Praparandiegeb aude in horto. Vidi ita evanidam ut leg! non poss~t,; ,AEM! III ):. H_~T, p. ,132 ("ettol a Cassianustol eredhet a 7 865. ~zamu;, szinten a .. taU1to~.epezde!, kertbol,. Iorma .. al~:U lefrt fellrat, mely idok ozben az elobbi kettovel s a kovetkezovel muzeumunkba kerult ).

----ONICASSIAN-

Dad la inceputul fragmentului lipseste numai un rind, inseamna eli in acest loc era scris numele divinitatii (cum ar £i 10M, Mercurio, Silvano etc.), iar r. 2 se intregeste [C(aius) PompJorzi[usJ /Cassian[us I praef(ectus) coho II Fl. Commag. - - - ] ; era decio dedicatie "personalli" a comandantului cohortei II Flavia Commagenoruril, facutain numele sau, nu al unitatii auxiliare de infanterie pe care a cornandat-oJa )1:icia (nr. 78, 79).

152. - A l tar votiv (?) de augit-andezit, baza ~i capitelul1puti1~te, in cimpul inscriptiei corodat se pot descifra numai doua litere .la "iriceput;

litere inalte de 4,5 em. Muz. Deva (fig. 118). . ...

)56

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, JI1/3

T R (?)

Fig. 118. Altar votiv (?) (Muz. Deva).

115 153. - A I tar votiv (?) de conglomerat ealcaros friabil 86 X 46 X -: e:u,.;. litere inalte de 45 mm; baza si eapitelul mUtiiate, cimpul j.nsenpt1el eorodat aproape complet, abia citeva litere se pot distinge eu j.nare grcutate. Muz. Deva (fig. 119).

Provenienta din Micia este probabila,

-P AEL------

----C----

Fig. 119. Altar votiv (Muz. Deva).

XXV. MJCIA

l57

154. - A 1 tar votiv din piatra, de mid dimensiuni, gasit de un gospodar din Vetel (Brateiu), a fost zidit de aeesta in peretele casei ce ~i-a eonstruit (inforrnatie primita de O. Floca).

155. - A I tar votiv de eonglomerat calcaros, fragment partea de jos, eu resturi din ultimele doua rinduri de text, 32 X 24 X 24 em, litere inalte de 5 em. Muz. Cluj-No (fig. 120).

Fig. 120. Altar votiv (Muz.

Cluj-Napoca).

AEll1, III 1879, p. 110, nr. 67 ("kalkiger Sandstein; im siebenb. Museum zu Klausenburg; [ ... deci]cante", C. Torma); CIL, III 7863 ( .. Veczel rep. Torma; nunc Clausenburgi in museo. Descripsi. AEM, III; Caute i.e. Cauti d. n. 994") ; HdT, p. 138, 24 (,,7863, most Kolozsvarot.t lathato fellratt orcdek. Cauie yagy Cauti ct.").

TITVLI SEPVLCRALES

Inscriptii funerare

156. - A I tar funerar de augit-andezit, 127 X 78 X 61 ern, litere inalte in r. 1 de 76, in r. 2-3 de 60, restul de 40 mm; r. 10 A+R cimpul inscriptiei este incadrat de un chenar simetrie, binc exeeutat, dar mutilat in multe loeuri; deseoperit in ruinele Miciei pe la anul 1890; se afla pina la sfirsitul veacului al XIX-lea in pareul easte1ului feudal Kuun din Mintia (jud. Hunedoara). Muz. Deva (fig. 121).

AEM, XVII 1894, p. 12 (J. Jung); CIL, III 12567 ("Vcczel rep., nunc Maros Nemeti apud comitem Kuun. Jung misit Bormanno"); Erd M, 1902, p. 264 ( .. aranyi angi-andezit", Teglas G.); EDR, IV 1926-1927 l1930J, p. 95, fig. 25 foto obscur (G. Florescu).

158

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

Fig. 121. Altar funerar ()Iuz. Deva).

D (is) M ( anibus )

P (ublius) Ael(ius) Tanuarius vix(it) an(nis) LX

et P (ublia) A el (ia) Dionisia

5. vix(it) an(nis) XXXXV, P(ublius) Ael(ius) Germanus vix (it)

an (nis) XXV, P(ublius) Ael(ius) Dio- 17 i s ius V i X (it) an (nis)

XVIII, P(ublius) A e I (ius)

10. Cas s ian u spa r (ent? ) b (ene ) m ( erentibus) p ( osuit )

T. r a d u ~ ere: "Zeilor Manes (sufletele mortilor), Publius Aelius Ia~uanus. a trait, ani 60, si Publia Aelia Dionisia /5/ a trait ani 45, Pubhus Aehus Germanus a trait ani 25 Publius Aelius Dionisius a trait ani 18, Publius Aelius /10/ Cassianus parinte(?) celor care au binemeritat a pus (monumentul)" .

Este epitaful unei numeroase familii de cctateni "Aelii", din care patru raposati, unul supravietuitor (parens- ?), Publius Aelius Cassianus, care .pune. monumentul; elementele antroponimice sint romane .in afara de Dtonysl~tS :;;i. Dionys~a (scrise cu i in loc de y). Remarcabil apare praenom~n la fe.n:e1a Publia Aelia Dionisia ce este al treilea exemplu in epi-

gratia DaC1e1 romane (I.D.R., III/I, 141, 159). .

157.- S tel a funera:a de augit-andezit,. frag~entara (lipsa partea de sus, jumatato din iregistrul cu sculptura, :;;1 de JOS ;textul pastrat

XXV. MICIA·

'159

integral), 90 X 62x 18 em, litere inalte de 4 clll; .ligaturi.: r. 2 A + E, V + A, r. 3A + N, X + V, r. 4 A+ E, A + E, A + N. Registrul de sus cuprinde in medalion: doua busturi de copii in fata, destul de bine pastrate, in planul al II-lea doua busturi mature, fara cap; cirnpul inscriptiei e incadrat pe trei laturi pastrate de un chenar bine daltuit, in partea stinga majoritatea mutilat. Descoperita pe la anul 1850 in ruinele Miciei ; se afla in secolul al XIX-lea la Mintia in parcul castelului feudal, unde a fost vazuta de multi antori :;;i de Mommsen la 1857. Muz. Deva (fig. 122).

Fodor, VI, pI. 53; ms, la Muzeu in Viena; Dacien (1851). p. 57, nr. 36 ("Veczel. Unter 2 Kapfen. D M / AEL IANVARI/VS VIX AN X / AEL -- AE -- S / ----. Bei dern Grafen Gyulai in Nemcthi"}: InschrDac, 243 ("Veczel. Neigeb. 57, 36. A.u.M. Basrelief von rothem Thonschiefer ; zwei Brustbilder, im Graf Gyulai'schen Garten in )1. Nemeti. Diis Manibus. Aelius ]anuarius, vixit annis XVIII, Publius Aelius Aelianus filio pater infelicissimus"); CIL, III 1 386 ("Maros-Nemeti apud comitem Gyulai; protornae duae; descripsi. Exhibent Fodoriana vol. I tab. 53; sehed. mus. Vind.; Neigeb.Dae. p. 57; Ackneret Miiller n. 243. D(is) M'(onibus }, Ael, Ianuarius vix. an. XVIII. P. Ael(ius) Aelianus f(ilio) p(ientissimo) P(osuit)"); AEM, XVII 1894, p. 12; ErdM, 1902, p. 265, nr. 25 ~i 26 (in r. 5 citeste P P P ~i P P D, G. Teg1as); ]OAI, V 1902, Bbl. 127 ( .. im Parke zu Maro"Nemeti verglichen wir cit. III 1 386", lIHinsterberg-Oehler).

Fig. 122. Stela funerara (Muz. Deva).

D (is) M ( anibus )

A e l ( ius) I a n u a r i -

us vix(it) an(nis) XVIII P ( ublius) A el ( ius) A elianus

5. f (ilio)? P (ientissimo) p (osuit)

T r a due ere: "Zeilor Manes, Aelius Iannarius a trait ani 18, Publius Aelius Aelianns /5/ fiului foarte afectuos a pus (epitafnl)" .

160

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

De remarcat faptul ca m relieful-medalion se afla pat r u busturi: doi oameni maturi (fara cap) si doi copii: dar toti autorii (inclusiv Mommsen, care a vazut piesa epigrafic-sculpturala in Mintia) au mentionat numai "protomae duae" ; din punet de vedere sculptural Iucrarea era destul de reusita, la nive1 provincial. Junele defunct nu are mentionat praenomen, cum are tat al sau care-i pune epitaful.

158. - 5 tel a [unerard de piatra calcaroasa, 273 X 84 X 18, litere inalte de 7 crn ; suprafata mult corodata ; are trei registre: 1. Sus ornamentatie, in centru un timpan cu cap de meduza, la colturi rozete si vegetale : II. Intr-o nisa cu arcada bine modelata un bust de femeie, la colturi, in afara arcadei, in stinga 0 pasare, la dreapta probabil acelasi motiv (corodat) ; III. Cimpul inscriptiei, fracturat in doua, foarte corodat, greu de citit in I. 2/3 (cognomenul defunctei). Muz. Deva (inv, 2200) (fig. 123).

'" 0 M

,~ I'AE LlAA51N :

ANLJ MA.N ; '. '. rON VIATOR ' I; ~: CONNG1BEN

. MER _POS "Ig

Fig. 123. Stela funcrara (Muz. Deva).

xxv. MICIA

16"1

D (is) . A{ ( anibus ) Aelia Asin[i?]-

a an(norum) LI M(arcus) Anton (ius) Viat()r

5. c o n i u g i ben (e)In e r (cnti) p 0 s (uit)

Traducere: "Zeilor Manes, Aelia Asinia (?) de ani 51, Marcus Antonius Viator /5/ sotiei vrednice a pus (monumentnl)" .

-

Cognomenul defunctei nu este sigur "Asinia" (mai cu seama ca acesta

era de fapt un gentiliciu), dar caracterul lui roman apare foarte probabil; sotul care ridica monumentul funerar po art a trei nume romane din cele mai Irecvente.

15!J. - 5 tel it [unerard de marmura, fragmentara, parteade sus. mutilata (relief corodat), cimpul inscriptiei incadrat de un chenar simplu, cst; fracturat in sens orizontal ; I. 4-5 de text distruse aproape complet; lu:Ltime 133, latime 80 (grosimca vreo 10 em), litere inalte 35 mm; scriere ru.timentara : ligaturi: I. 6 A + E, r. 7 A + E, r. 8 T + E, M + P, I. 9 ,,\ + 1:>. T + P, I. 10 A + E, V + L. T + E, I. 11 V + E, I. 13 V + E, V + L, V + ~I, I. 14A + E, V + M. Se afla zidita la biserica reforrnatilor, in pavajul interior la stinga din satul Mintia (jud, Hunedoara}, uudc a lost sernnalata de G. Kuun ~i F. Studniczka (fig. 124).

AE.1f. YIII 1884, p. 47-48, nr. 13 ("in der reform. Kirche zu Maros=-Nemethi, 1. vom l\int:dend<:ll in der Ecke vor dem T'resbyterium als Pflasterstein eingelassen, ein grosser

Fig. 124. Stela tunerara (Biserica Mintia).

162

INSCRIPTlILE DACIEI ROMANE, 1I113.

in zwei Stucke gebrochener Grabstein, wohl aus weissem Marmor mit cc. 0,90 h., 0,59 br. Schriftfeld. Die Lesung nach Abklatschen festgestellt; den zweiten hat Herr Graf Kuun, dent ich die Kenntnis des Steines verdanke, anzufertigen die Gute gehabt. - - - Von Z. 8, vielleicht schon von Z. 6 an sind Verse beabsichtigt. Z. 10 beginnt mit Dacia ein richtiger Hexameter. Z. 12 mit have ein iambischer Trimeter, 6 und 7 scheint die zweite Halfte eines Hexameters zu sein, wo in coniugi der Endvokal kurz gemessen wurde und den Rest Z. 8 bis zum Punkt in Z. 10 kann man als Trimeter messen, wenn man quae als verschrieben Iiir que betrachtet, was auch der Sinn empfiehlt; quam tempus durum rdpuit fdmilidmque slmul, mit Tribrachys im 4., 5. und 6. Fuss, letzteres allerdings ein grober metrischer Fehler. Der Sinn ist: ,,(die Verstorbene) welche eine (die?) rauhe Zeit hinwegraffte und zugleich (niimlich durch den Todesfall) die Familie (zerstorte). Dacia hat nach dir begehrt in Besitz genommen hat dich Micia fiir sich, Sei begrusst vielmals und in Ewigkeit. Leb Wohl", F. Studniczka); CIL, III 7868 ("Maros Nemeti in pavimento ecclesiae rep. comes Kuun; contuli; A ElY, VIII; v. 8-11 «duo sunt hexametri, prior corruptus in exitu (talis enim debebat fieri quam tempus durum rapuit gentemque simitu); tertius sequitur paene trimeter, nam brevis in syllaba producitur adq. in aev6m vall» Buecheler"}; CarmEpigr, 1558; HdT, p. 129; lOAI, V 1902, Bbl. 129; su« X 1910, p. 499 ( .. in der reformierten Kirche zu Maroa= Nemett eingemauert ---", G. Teglas); SclavDacR, p.270-271, nr, 127. Lectura eu intregiri data in CIL.

D (is) Iv.[ (anibus) Aelia H y g i a vixit annis XVIII

Ael(ius) Valent[inus dec.?]

5. col (oniae) A p u I? fl (amen) ? liberlae et coniugi

gratae

qua m tempus durum rapuit familiam

10. qu(a)e simul Dacia te v 0 lui t possedit

M i cia secum, have puella multum adque in aevum vale

l' r a due ere: "Zeilor Manes, Aelia Hygia a trait ani 18, Aelius Valentinus (?), decurion (?) /5/ al coloniei Apulum, flamen (?), libertei:;;i sotiei (sale) dragi, pe care vremea aspra a rapit-o ~i, totodata, familia /10/ a distrus-o (prin aceasta moarte) ; Dacia te-a dorit, (iar acum) Micia te are (in pamintul sau) ; sa fii salutata fetita de multe ori si adio pe veci",

Valoarea culturala ~i literara a epitafului pus la Micia de un Aelius Valentinus sotiei sale dragi, de conditie liberta, este deosebita ~i semnificativa pentru viata sociala si relatiile familiare in lumea provinciala a Daciei romane; in acest text funerar-poetic apare pentru prima data numele locali~atii MICIA scris intreg. Chestiunile de metric a din r. 8 ~i urm. au fost disctrtato ;;i lamurite de F. Studniczka ~i F. Buecheler.

160. - S tel a funerard de calcar fosilifer, fragmentar, consistind din doua bucati (marginea stinga si dreapta) ale cimpului inscriptiei care apartin evident aceluiasi monument; dar intervalul dintre ele nu po ate Ii stabilit, cu toate di intre rinduri corespondentele se pot indica si ele pot fi "aliniate"; chenar simplu la stinga ;;i dreapta pastrat ; fragment.ul a

xxv. MICIA

163

inalt 54, lat 30, gros 20, litere inalte de 8 cm ; b inalt 43, lat 45, grosime 20 em ;scriere destul de corecta. Muz. Deva (fig. 125).

Fragmentul a din stinga pastreaza rest uri de scriere din cinci rinduri, b patru rinduri:

Fig. 125. Stela funerara fragmentara (Muz, Deva).

A- -

AL- - - -ALXX

A E L - - - VIX . AN XX - - - - EN F I L PAT-----

Ae [1(---) - - - a (nnorum?) LXX A e I (i--) - - - vix (it) an (nis ) XX - - -? Ing]en(us) fil(ius) pat [ri? - - - - - - -

Schematic textul epitafului poate fi stabilit in sensul cii este 0 familie de "Aelii" provinciali din care unul a trait ani 70 (este pater din ultimul rind al fragmentului a), caruia vreun filius ii pune epitaful, ca ~i unui membru mai tinar al familiei (eel care a trait ani 20).

161. - S tel ii funerarii, de augit-andezit, fragment partea stinga (lips a din dreapta cam 25%) ; in stinga este incadrata de 0 rama simpl~, 72 X 45 X 23 cm, litere inalte de 50 si 45 mm, cu urme de vopsea rosie antica ; ligaturi in r. 3 A + N; in r. 5 litera S inversata. Se afla i~ Miutia (jud. Hunedoara), parcul castelului feudal, unde textul pastrat ~l azi a fost desenat de Mtmsterberg=-Oehler. Muz. Deva (fig. 126):

lOAI, V 1902, Bbi. 128, nr. 4 desen (Miinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 130; ErdM, 1902, p. 266, nr. 27 din epoca decadenta, litere rudimentare ( .. augit-andesit. sirko, szabalytalan s a hanyat16 korara uta16 betiialakokkal. Jobb fele letorott : bal felen csmesan kidolgozot keret"); A CMI T, 1930-1931 (1932), p. 42, nr, 18 ( .. stela calcarea. Extabat

164

INSCRIPTIILE DA,CIEI ROMANE, 1IIIS

in pago Minda (Maros-e Nemeti), in hortis cornitis Geze Kuun, ubi Munsterberg et Oehler videnlnt. Locus in quo reperta sit non definitur, sed ad Miciam pertinere verisimile est, Descripsenmt et cum delineatione ediderunt auctores supra nominati. lOA!. Litteris bonis, minio oblitis (ef. Plin. Nat Hist, 33, 122); r. 2-3 [S]UTUS, r. 5 STICVS", C. Daicovic iu] ; Dacica, p. 186, n r. 20.

Fig. 126. Stela funerara Iragmentara (Muz. Deva).

D (is) [1,\;1 ( anibus ) J Appi'anu[s? SJu r u s v i x [it]

an(nis)XXXX, An[t(onius) Ru-J

5. s t ic use [- - - - eO] ad finis fee (it)

'1' r a d u c ere: "Zeilor Manes, Appianus Surus (? Syrianul) a trait ani 40, Antonius (?) /5/ Rusticus C - - - ruda (tovaras, QL:~~) s-a ingrijit sa se Iaca (monumentul funerar)".

Defunctul avea numele (cognomen) Appianus, iar Sums (daca e 1::il': intregit si nu poate fi citit altfel, ea AI aiurus i) ar fi ethnicon ; eel care S~ ingrije~te de monumentul funerar se numea Antonius (?) Rusticus, ',-r,,'Jl1 tovaras sau ruda cu Appianus.

162. - :) t e Z a [unerard de calcar msipos (sandiger Muschelkalk}, 123 X 75 X 20 em, litere inalte in r. 1 de 7, in rest de 4 em; ligaturi : r. 2 V + A, r. 4 A + N, V + A, r. 5 A + N, r. 7 V + A + L; margin-a de sus este fracturata ;1n registrul superior 0 nisa in care patru b?st~~ de fernei, cele de jos (in primul plan) ajung eu pieptul in cimpul inscriptiei, eele de sus (planul .al doilea) au capul spart, lipsa in cea mai mare parte (se vede numai barbia}: chenarul e simplu, in citeva locuri mutilat. Descoperita la Micia in anul 1879 la construirca liniei ferate Deva=-Arad. Muz. Deva (fig. 127).

AEJt,I, VI 1882, p. lIS, nr. 59 "Grabstein aus sauJigem =\I·,n~hdk"U:; hd Hcrrn Juliu:; Bi;ss, Bahn-Jngenieur in .Deva.. aber von ihm schon dem .genan;JL<.:ll Vercinc in Dev a gbcne;.lkt;

XXV. MICIA

165

m(atri) et sc (rori )", C. Tonna);CIL, III 7.86f) (,IVecz~1 rep,a. )879 CUm aedificaretllJ: vi_ ferrata; nunc Devae in museo") ; ](jAI,V H}02, Bb) .. 120,; EDR,: IV 1926-1927 [1~30], p. 96, fig. 27 foto (G. Florescu); Sargelia,X,JV, If)7~, J>. 162. fi~, 7 foto.

Fig. 127. Stela funerara (:\fuz. Deva).

~ :

D(is) M(anibus)

Ant 0 n i a Quae t a.. . vix(it) an(nis) XXXIII et Antonia Valenti-

5. n a fil(ia) vix(it) an(nis) XII Antonius

Valent (in us) [il (ius) m (qtri) c.t so (rori ) b ( ene ) m ( erentibus) p (os'/j,it)

T r a d u c ere: "Zeilar Manes, Antonia Quach a trait ani 33 si Antonia Valentina /5/ fata (ei) a trait ani 12, Antonius Valentinus, fiu, mamei si surorii (sale) care au binemeritat a pus (monumentul funerar)" .

Rernarcabil gentiliciul Antonius (frecvent mai ales la Ulpia Traiana) si transmiterea cognomenului Valentin us surorii lui Antonius.

163. - S t e Z ii funerarii de augit-andezit, fragment, partea ~e ~os cu ultimele patru rinduri de text (ultimul rind pe chenar) ~i res~un dintr-un rind cu baza literelor : 100 X 73 x24 em, litere cam rudimentare inalte de 75 mm, ligatura : r. 4 A + R; cimpul inscriptiei este incadrat de un ehenar sirnplu bine mode1at; parte a de sub rcirnpul scris era cioplita numai "din mare"fiind infipta direct in pamint sau cu vreun suport. Descoperit in ruinele Miciei primavara lui 1890; se afJa in Vetel la J. Seidelhofer, apoi din anul 1893 la ~HIltia in parcul castelului feudal G. Kuun. Muz. Deva (fig. 128).

AEM, XVI 1893, p. 253, nr. 11 (r. 4 ARBITTRAATI -:"":'INGE.NVI, G. Teglas): CIL, III 12568 ("Vec,zel rep. ; nunc l\~aro~-Neml!ti;apud.cotn;item J{.,vun ;;Jung et Teglilil miserunt

l66

lNSCRIPTIlLE DAClEI ROMANE, 1II13

Bermanno"}: ErdM, XIX 1920, p. 253 (r. 4 .. Arbefraatiingenus", Teghis G.); lOAI. V 1902. Bbl. 127 ( .. im Parke zu Maros-Nemeti verglichen wir ClL, III 1352, 1379. 1386. 12568"). Lipsese eel putin trei rlnduri la Inceput, in afara de eel pastrat fragmentar. Leetura posibilaanalogie este:

Fig. 128. Stela funerara (Muz, Deva).

[D(is) lvI(anibus)

vix (it) ann. - - mil (itavit ) ] an(nis) XV A u 1 usa n us (h)eres benemerenti posuit

arb i t ran tel ngenui( ? )

T r a d u c ere: ,,[Zeilor Manes, - - - - - , a trait ani - -, a facut serviciu militar] ani 15, Aulusanus mostenitor, celui care a binemeritat a pus (acest epitaf), arbitru fiind Ingenuus".

. Este epitaful unui ostas activ din vreo unitate auxiliara dintre cele trei stajionate la Micia; el a servit sub arme 15 ani; devotatul lui mostenitor cu nume tracic Aulusanus i-a pus epitaful in puterea unui test~ment . lasat de catre defunct, arbitru-martor (chezas P) fiind un alt camarad. ~l prieten roman Ingenuus; despre termenul social-juridic arbitrante, arb~trans, d. formula din Ulpia Traiana tes(tamento) poni sibi ius sit arb~(tratu) Heren(n)iae Maximae (I.D.R, 1II/2, 399).

164. - P 1 a c a funerarii de augit-andezit, fragment inalt 80, lat 66 em, litere inalte intre 8 ~i 5 em; descoperit la anul 1853 in zona ruinelor Miciei ; se pastra in satul Herepea (jud. Hunedoara) la gospodarul Mihail Sirbu : textul copiat de A. Varadi, C. Torma, B. lana; in 1977,

I

xxv. MICIA

167

regasit 1a Herepea(casa V. Cioanca) un fragment mai redus la marginea dreapta, Muz. ist. R.S.R.(fig .. 129).

ArckKo.d. V 1865, p. 22. nr. 1 ("Veezel. Veres sienit sirko. talaItak 1853-ban; jeleDIeg Herepen Szirb MihaIynal". textul-faesimil de mai jos ~i lectura "Dis (Manibus) Aurelius Allgus(tinus) vixit annis 3 ( ..... )cianus ( ........ ) Valer ........ Torma C.); InsckrDa&. 899 ( • .,Veezel. Nach A.v.Varadi. 1863 gefunden. Bruehstiick einer Grabilischrift", text-facsimil ~ lectura:

"Diis Manibus. Aurelius Aucus - - vixit annis - - cianus - Vale"); Cl L, III 1387 ("Herepe rep. 1863 apud rusticum Mich. Szirb, Torma et Varadi miserunt. 5 VALE.:. Var.") ; Klio, X 1910. p. 498 ("aus rotlichem Aranyer Augitandesit. sehr roh gearbeitef mit eingekratzten Buchstaben", dupa eIL, III 1387. G. Tegtas); ArchErt. XXXII 1912. p. 397 -398 plaell funerara fragmentara, in Herepea la easa nr. 3, in pridvor (tutu! fragmentar din primele trei rinduri, ignorlnd eIL. III, JaneS B.); ArckAnz. 1913. 334 (dupa ArckE,t); selVA. 31. 1980, p. 455-456 toto (C. C. Petoleseu).

Fig. 129. Placa funerara Iragmentara (Muz. R.S.R .• Bucuresti),

AVR ·AVGVS- -VIX·AN III· ----

D(is) [M (anibus) ] Aur(elius) Augus[t - - - vix(it) an(nis) III [---?

lvI ar-] c~anus-----Valer-------

CIANVS-----

5. V ALE R"- - - - -

T r a d u c ere: "Zei1or Manes, Aurelius Augustianus(?) (care) a trait ani 3 [- - - ?Mar]danus - - - /51 Valer - - _".

Este epitaful unui prune de trei ani, eu bune nume de cet.atean roman (praenomenul nu ~i-l mai mentioneaza, dar eu siguranta il avea) , carui~ li pun epitaf parintii eu nume ce se pastreaza numai fragmentar (Marc~anus?, Valeri---); tatal lui se numea de sigur tot cu gentiliciul Aurelius.

165.- A 1 tar [unerar de augit-andezit, fragment cu resturi din patru rinduri de text, fracturat pe toate laturile : suprafata scrisa mult corodata : latime (orizontal) 47, inaltime 3, grosime 22, litere inalte de 6 em; ligatura r. 2 A + V; se afla la anul 1903 in muzeul Sibiu, adus aid mu1t mai inainte.; eonsiderind dupa roca, este foarte probabil din ruine1e Miciei, adus din gradina castelului Brukenthal din Avrig. Muz. Sibiu (inv. 7205) (fig. 130).

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE. 1II/3

--CAlVI----

- - v . L . A VREL -

--CANVS·

- - - II - ES(?)

Fig. 130. Altar funerar fragment (Muz. Sibiu).

Nu se poate restabili ~~t~'text'~acar'schematic;in r. 1 dad avem literele CAM - ar ptttea_fi ~es1;,u~.<li!I !l¥l~ele unitatii a:uxili~re Ala (Hispanorum) Campagonum stationata la M~cla(?); 1'. 2 rest dintr-un V (?) din cifra ,,5" ; in r. 3 pare sa fie CANVS,: eventual sfirsitul antroponimului LVCANVS; restul nu poate fi. recuperat, .:

!, :-;: ._,: .. - '.:".: - _.

164;. - S tel a jif,nerara;de augit-andezdt, 145 x 62 x 20 ern, litere inalte 35 si 45 mm ;ligatun . nU1Tl~rQase.! . r.2 A +V + R, :M + A, V + E, r. 4 M: + A, r. 5 A + N,' A + '\1'+' R, r:B A + N, X + V, A + V + R, r. 7 V + R, r. 8 A + N, A + V +,R, r. 9 A + N, X + V, A + V + R, r. lOY + R, A + M,A.+ T + E. In registrul de sus, intr-o arc ada deschisa jos alcatuind corp cu chenarul cimpului inscriptiei, trei busturi de oameni maturi sus, .jos doi copii ; la colturi, sus inafara areadci, cite 0 frunz a de acant, Descoperita in anu1 1865 la lucrarile pentru facerea terasamentului liniei ferate, posibil chiar vin ruinele castrului ; cu ocazia tr ansport arii la muzeu, s-a fracturat in doua pe orizorrtala sub r. 1 al inscriptiei. Muz. Cluj-No (fig. 131).

Kolozs Kosi, 1865, nr. 50, p. 198 ("D~va hataran t alalt romai feliratos ko", Filep Elek citea in r. 2 AR MATVRVS); nr. 86, p. 342 '(Torma C.); CIL, III 6267 ("Veczeli rep. 1865. Torma misit item except am ex eph. Pesti Hirn5k 5 mai 1865 Varadius; 9 an(uos) ,bs(?) XVII"); Dolg, II 1911, p. 281, fig. 8 foto (A. Schober); EDR, IV 1926-1927 [1930J, p. 93-94. fig. 23 foto (G, Florescu); Rom Rum, p. 138, D 65; CivRRom, p. 153-154, D 71.

]) (is) M (anibus)

A u r(elius) Ma(t? )urus veteranus e(o) h 0 r (tis) Com(m)agenoru (m)

5. vix(itj an(nos) L, Aur(elius) Prima-

nus vix(it) an (nos) XVIIII, Aur(elius) Surus milis N (umeri ) M (aurorum)

M(ieiensium) vix(it) an(nos) XX, Aur(elia) Eustina vix(it) an(nos) BS XVIII, Aurel-

IO. ia Surilla mater p (ro )p( ietate) f (eeit) b ( ene) m ( erentibus )

T r a d u c ere: "Zeilor Manes, Aurelius Ma(U )nrus veteran din cohorta de commageni /5/ a trait rani 50, Aurelius Primanusa trait ani 19, Aurelius Surus, ostas in numerus de mauri micieni, a trait ani 20,

.,,:

I

"

f

,

.

,

L~

xxv. uicu:

169

Fig. 131. Stela Iunerara (Muz. Cluj-Napoca).

Aurelia Eustina a trait ani BS (?) 18, Aurelia /10/ Surilla, mama, in sernn de pietate a facut (monumentul) celor care au binemeritat".

Numele primului defunct pare sa fi fost mai curind Maturus (cum a citit prirnul editor al piesei, E. Filep) decit Maurus (avind eventual 0 ligatura A + T sau T + V); copiii lui erau Aurelius Primanus 9i Aurelius Surus, acesta ostas In Numerus Muurorum Miciensium, deceda ti in frageda finerete, si fiica Aurelia Iustina (in grafie local a EVSTINA); mama supravietuitoare a acestora, Aurelia Surilla, pune epitaful cu text d~ v~ 1<;>are exception ala pentru viata ~i relatiile social-Iamiliare intre provlllclah: lntreaga farnilie poartii gentiliciul Aurelius primit cu lasar ea la vatrji .~l incctatenirea lui Aurelius Maturus, fost militar in cohort a de commagem ; fiul lui se mroleaza in unit.atea auxiliara stationata tot la Micia, N ume rus M aurorum Miciensium, Remarcabila, dar nu ~nidl, este forma MILlS in loc de miles, ce mai apare in Dacia, putind sa fie varianta de proll untare vulgara.

167. - S tel a funerard de augit-andezit, fragment inalt de 100, lat 28 em, cu relief (jumatatea dreapta, coltul superior) avind sus un medalion in care la dreapta era bustul unui barbat, jos un copil, iar la stin,

170

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IIl/3

.ga, in lacuna, probabil bustul unei femei; 'lig~turii itlr. 2 :M + A. r. 3 V + R, r. 4 X + V (?). Se afla in cimitirul reformatilor din Deva ca epitaf, descoperit de C. Torma.

A EM, III 1879, p. 111, nr. 70 ("rother Augit-Andesit, hoch 1 m., breit 0,285. 1m evang. reformierten Frledhof in Deva ala Gra.bsteln venrendet. Uuter elnem Medallion mit dem Reliefbrustbilde eiues Mannes, eines Klndes und vermutlich einer Frau. Z. 2 [Au,]el. Mas(---), Z. 4 a[""i5] trigima quittqlle?", C. Torma); GIL, III 7876 ("Devae In eoemeterio reformatorum pro monimento. Descripsi. A EM, III").

[D(is)] M(anibus)

- - - AurJel(ius) Mas-

- - an. - - ] A u r e 1 (ius)

- - - - -] a(n.) XXV

T r a due ere: "Zeilor Manes, Aurelius Mas -- a trait ani Aurelius - - - a trait ani 25 - - _".

In r. 4, Torma citea XXXV (X + V ligatura), dar Domaszewski (GIL, III) vedea numai XXV.

168. - A 1 tar funerar de augit-andezit gri-albastrui, fragment (coltul drept de sus). cu resturi din ~ase rinduri de text, inalt 78, lat 50, grosime 37, litere destul de corect incizate inalte de 6 em; ligaturi se observa numai in r. 4 ~i 5 A + N; chenarul era simplu, corect, dar pastrat numai pe 0 midi. portiune, Provenienta din Micia (Vetel, de unde se ana mai multe monumente epigrafice la Cluj-Napoca) este probabila in primul rind din cauza rocii tipice a epigrafelor miciense, din care este confectionata si piesa noastra "adespota", tara patrie, pina acum inedita !jl, se pare, nebagata in seama de nimeni. Muz. Cluj-No (fig. 132).

o AEL

Fig. 132. Stela funerara fragmentara (Muz. C1uj-Napoca).

[D (is) M (anibus)

[- - - Resp]e eta

[vix.an. - A] u r e (1) - [--- vix(it)] an(nis) XXV [- - - - - I] u s tin a

.~.

XXV. MICIA

171

~st~ epitaful; unei familii de r?mani provinciali, cu trei-patru defuncti, din c~re pnma este vreo (Aeha?) Respecta, urmata de al~i romani, Aurel-, Iustina (?).

169. - L e s p e d e fwnerarii de traehyt rosietic, fragmentara inalta de 164 em; deasupra (sau dedesubt?) un calare], in relief; se afla pe la mijlocul veacului al XIX-lea la Mintia in castelul feudal, zidita in peretele unei cladiri anexe, unde a fost vazut si copiat textul de Fodor. Neigebaur, Ackner, Mommsen ; negasita de noi in 1966. 1979 (fig. 133 a-b)' ligaturi: r. 1 T + I. r. 2 A + V + R. 11 + v. E + T. V + A + L. r. 3 V + A + L. A + N. H + E. E + T, A + E. r. 4 M + A + E.

Fodor, VI, p1.9; Dacien (1851), p. 55, nr. 21 ("Vecze1; nach Dr. V. Fodor", copie deficienta), p. 59, nr, 47 ("am 3. Juli 1847 zu Nemethi bei dem Grafen Gyu1ai vom Verfasser abgeschrieben. Auf einer 5 Fuss 4 Zoll hohen Kalksteinplatte tiber einem Pferde mit einem bek1eideten Manne", copie cu mai putine erori); ArchKOGQ, III, p. 191 (Seidl); InschrDac, 244 ("Veczel. Neigeb. 55, 21 und 59, 47. Seidl. Arch.f.K.o.G. III, 191. A.u.M. Bruchstiick einer rothlichen Trachytp1atte, in der nordlichen Wand des Graf Gyu1ai'schen Treibhauses in M. Nemeti eingemauert. Unter einem Reiter en relief", Iacsimil in verzale cu ligaturi ~i lectura: -- stipendiorum - XII, vixit --- et Aurelius Primus et Valerius Maximus Valerianus heredes et Aelia Pilipis (fiir Philippi) mater bene merenti posuerunt); GIL, III 1381 ("Maros-Nemeti in hortis com. Gyu1ai; Veczeli Neig. 55. Descripsi. Exhibent Fodor Nem. tab. 9; schedae mus. Vindob., Neig. Dac. 55 ex Fodorianis, p. 59 ex visu. AM 244", facsimil in verzale cu toate ligaturile ~i lacunele, dupa care eques sub text; lectura de mai jos).

.~ -,

Ji'.P.'"\II VUl. ~

"JjA" ' PUNV' ' F. VU::U-AJI' SIlVE Jl.1ANV' Jnil NI.: nn8'f.t:u.·JtIIIftU·

__ ._ Jl!¢R.·Bl1·PG". _

_..::.

Fig. 133. Lespede funerara: a. dupi FODOR, A. ; b. dupi GIL, III 1 381.

a

--'-----_ ..........

___ tp xu VIX L

SE·M.PRINVS· 'E=\A..·M~ V\..ERIANVS·l-EREDES·1:·,A:.LlA·PILIPIS

NtR· B' M'POS

172 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE,III/3

-------------------

- - - - s]tip(endiotum) xu wa«, [ann. - - -

[h(ic)] s(itus) e(st). Aur( elius) Primus et Val( erius ) Maximus [et] V [al( erius)]

Val e ria nus heredes. et A eli a Pilipis mat e r b(ene)m(erenti) po s(uerunt)

T r a due e re : ,,[Zeilor Manes - - - - - - ] a servit sub arme 12 ani, a trait ani [- - aid] este asezat (inmormintat). Aurelius Primus si Valerius Maximus si Valerius (?) Valerianus, mostenitori, fji Aelia P(h)i1- ip(p)is, mama, celui care a binemerit.at au pus (epitaful)".

. ~s~e ~iatr~ mormintala a unui ostas activ dintr-o unitate auxiliara a .Mlclel, judecind dupa reliefulcu calaretul foarte probabil din Ala I Hisp anorum Campagonumstationata aid; de remarcat mentionarea a trei mostenitori (heredes) ai raposatului dliira9 care a servit 12 'ani, mort ded foarte tina.r, dar cu relatii intinse ¥i puternice, bucurindu-se de 0 deosebita ~onslderatle in garnizoana 9iin societatea cazona daco-rornana a Miciei.

170. - L e s p e d e Junerarii de augit-andezit, fragment [lipsa partea de sus, unde se afla vreun relief, cu un rind sau doua de text), inalt 70, lat 83 cm ; descoperit in anul 1856 in ruine1e Miciei, se pastra la gospodarul Gaspar Petrutiu, in Vetel, unde a fost vazut si copiat de C. Torma.

Ar~hKozl, V 1865, p. 25 (,,2' 4" magas, 2' 9" szeles t oredeke egy veres sienit sirernleknek : t~laltak 1856-ban. Jelenleg Veczelen Gaspar Petrucznal", cu facsimilul corect In verza1e, din care se poate face reconstituirea schemei, Torma C.); Cl L, III 1389 ("Vecze1 apud rusticum Casp. Petrucz. Torma misit ", intregirea numelui din r. 1 [a]VI1'A); Klio, X 1910, p. 498 ("Fragment eines primitiven Grabdenkmals, obere Halfte abgebrochen: "Ulp(ius)

Pruncialis con(iux)", G. Teglas, ignorind Arch.Kozl ~iCIL, III). .

[D (is) 11.1 ( anibus )

- - - A ] V ita oi» (it) an(nis) . L . UZP(ius) . Provin cia lis . can ( iugi ) .

5. b ( ene ) m ( erenti JP (osuit )

T r a d u c ere: "Zeilor Manes - - - Avita a trait ani 50, Ulpius Provincialis sotiei (sale) /5/ care a binemeritat a pus (monumentul

funerar)" . '.

. Defuncta, femeia "Avita", avea desigur un nomen (Aelia, Aurelia, ~u1i.a etc.), scris abreviat, pentru care era loc in lacuna de vreo 6-7 litere mdicatji de copia-facsimil al lui Torma.

. . 171. - E pit a J de piatra (probabil augit-andezit), descoperit la Micia, _vazut si copiat de dr. Fodor (singura sursa pcntru cunoasterea t~xtulUl), dupa care a fost reprodus de ceilalti autori. Pare a fi avut 0 ligatura in r. 2 M + P.

Pisele lui Fodor, vol, I (consultate de )Iommsen), care-I da odata la Vetel, a doua oara la 90im~ (jud. Hunedoara) ; Dacien (1851), p. 54, nr. 11 ( .. Veczel; nach Dr. v. Fodor", copie eronata in r. 1 DVM V M, r. 2-3, corecta numai in r. 4); InschrDac, 242 ("Veczel.

'I !

XXF. MICL4

.173

Nclgeb. 54, 11 nach Dr. Fodor". copie cu rnai putine erori : "wahrscheinlich lautete die erste Zeile bios D . M . I da wir es offenbar mit der Grabschrift eines Augustalis coloniae.Daciae Sarmiz, qui vixit annis XXV - - zu thun haben. Die dritte Zelle hiess also: RI ·AVG • . COL. DACreA . SAR .") ; GIL, III I 385 L,Veczeli FOD uno loco, altero Maros-S6I:Yfuos. Schedae Fodori, inde Neig. Dac. 54 1 D· V . M . VM, 2 DALS· (PAls Neig.) 1M +p. . HO, 3 DACESAR traditur", cu facsimilu1 de mai jos].

CIL, III:

lectura:

D (frunza) m (fr.) D (is) 11.1 (anibus)

C . BOVIpAL . Sy~+PHO C(aio) B 0 V i --- S[y]mpho-

R I . AVG . COL· DAc . SAR ri aug(ustali-) col(oniae)Dac(icae) Sar (mizeg.)

QVI . VIXIT . A:\~ . XXV qui vixit ann (is) XXV

T r a d u c ere: "Zeilor Manes (lui) Caius Bovius Symphorus. augustal in colonia Dacica Sannizegetusa, care a trait ani 25 - - -" .

Epitaful pare sa -mai fi avut la sfirsit un rind (cu numele celui care a pus epitaful - - - ?), pe care nu l-a observat Fodor ori nu rnai exista nici 0 urrna din el ; in r. 2 nomenul defunctului (vreun Graeculus de prin

Orient, eventual de conditie social a libertina) este citit in CIL, III,p. 1 071 ~i p. 2343 Bovius (C. Bovius Syrnphorus), cu toate cii dupa BOVI mai exist.au doua sau trei litere PAL (citite DALS, ori PALS, din care 1nS8. ultimul S apartine cognomenului SYMPHOR-), neintelese de Fodor ;>i de editori (in lipsa originalului); sa fie PAP(iria), tribusul Ulpiei, 'sau vreun antroponim (filiatie ?), ori L sii fie l(ibert-); non liquet.

172. - S tel ,1 [unerarti de augit-andezit, fragrnentara (rupta ~i lipsa partea de sus si cea de jos), inalta 50, lata 60, grosime 18, litere in jur de 5 cm : ligaturi: r. 2 R + I, r. 3 ~I + A, r. 5 A + L, R + I( ?). r. 6 F + I, L -t- 1, A -+- V( ?), restul confuz ; scriere rudimentara si contorsionata, foarte greu de citit in r. 3-5 mai ales din cauzaunui orificiu larg practicat poate in antichitate sau in sccolul al XIX-lea cu scopuri gospodaresti : chenarul ce incadreaz a lateral cimpul inscriptiei este simplu. Descoperita in ruinele Micici pc la 1870; se afla in colectia Spanyik (Deva), unde a fost copiat textul mai intii de O. Hirschfeld. Muz, Cluj-No (fig .

134).

SBAkWien, 77, 1874, p. 396 (0. Hirschfeld); EphEpigr, II, p. 314, nr. 427; GIL, III 7870 ( .. Eph, II, n. 427. Veczeli rep.; fuit Devae apud Spanyikum; nunc C1ausenburgi in museo. Contuli et ectypum sumpsi; Hirschfeld; Eph.; 3 INC; /PA/SI1' Hirschfeld"). !u r. I, toti editorii au citit D 1\1; in realitate, intre aceste litere se vede [umatatea de jos a lui I, deci DIM. Pentru r. 3-4 nu s-a dat nicio intregtre : cea propusa mai jos este cu totul ipotetica.

174

INSCRlPTIlLE DAClEl ROMANE, 111/3

Fig. 134. Stela funerara (Muz. Cluj-Napoca),

D(is) I (njeris) M (anibus) C e (n) so rinus

im (a)g (inifer) [Al (ae) Cam ]pag (onum)? stip. ( ? ) XX, v[ix(it) ann. - - - II EVT(?)

5. et (?) Val e ria Car a

FILA VIA (?) VIET Augus(?) eius - - - - - - - - -

T r a d u c ere: "Zeilor Inferi Manes, Censorinus, imaginifer (purtater al portretului imparatului) in ala Campagonum, a servit ani 20, a trait ani ---- 15/ si (?) Valeria Cara Flavia(?) --- Augusta(?) ai lui ---(?)".

Textul nu poate fi restabilit decit schematic, iar intregirea si "deslegarea" r. 3-4 si 6 poate sa apara cu totul aleatorie. Sigura este numai formula DIM, mult mai rarji decit simpla D M; in r. 2, numele militarului CESORINVS este forma populara de pronuntare-scriera fara -n- a lui Censorinus, probabil imaginifer in Ala Campagonum sau in Cohors II Commagenorum, in care a servit (daca finalul r. 3 este STIP) 20 de ani; mai sint mentionate doua sau trei persoane, foarte probabila in r. 5 Valeria Cara, apoi vreo Flavia ori Augusta (?); restul deocamdata obscur.

173. - A 1 tar funerar de piatra calcaroasa, fragment (partea din dreapta), 82 X 38 X 20 em, litere inalte intre 70 ~i 65 mm ; ligatura r. 2 A + N; unele litere sint mai mici in r. 2 E, r. 4 I. Descoperit in ruinele Miciei, in acelasi loc cu altarul votiv nr. 133, de catre gospodarul Teodor Popa. Muz. Deva (fig. 135).

lOAI, V 1902, BbI. 132, nr. 4 desen (Mtinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 134; ACMIT, 1930-1931 (1932), p. 42, nr. 20 ("cippus calcareus, cuius pars sinistra et inferior periit, Ediderunt una cum pictura Iineari Mtinsterberg et Oehler. Nunc extat Devae, in museo, ubi saepius vidi", C. Daicoviciu); Dacica, p. 136, r. 20.

"" ,

XXF. MlCIA

[D(is)] M (anibus)

[- - - Ch]ryser(oti) [qui - vi]x(it) annis

[- - - V]al(eria) Pris-

5. [cilla? con] i u g i [B M P?]

175

Fig. 135. Altar funerar fragmentar (dupa JOAI).

T r a d u c ere: "Zeilor Manes, lui - - - Chryseros care a trait ani - - -, Valeria Priscilla (?) 151 sotului sau (care a binemeritat a pus monumentul funerar)" .

Editorii precedenti intregeau in r. 2 numai nu:nele .g~ec-or~ental p,:rtat de titularul epitafului [Ch ]ryseros, care poate ar fi suficient ~1 pare sigur, dar spatiul in lacuna arata ca inainte de acest eognom~n se afla. un non:en gentile (cum ar fi unul din cele mai _freevente Aelius, A~re~:us, !uhu~, Uipius etc.), care poate fi presupus !}1 postulat, nu nu~al fnndca. sotia defunctului are gentiliciu si cognomen mai lung dec~t slmplu~ "Pnsea", probabil Priscilla a carei grupa finala umple locul din r. 5; in r. 6 era formula de incheiere obligatorie pe epitafuri.

174. - S tel a fwnerard de eonglomerat calcaros, fragment (Iipsa marginea inferioara), 120 X 75 X 20 em; litere ina,lte 8 c~; intreaga suprafata este mult corodata. Are doua registre: 1. Cimpul figurat de forma dreptunghiulara, eu chenar simplu, in eentru o ni~a circulara, inconjurata cu 0 cununa compacta de frunze si 0 arcada legata organic eu ehenarul cimpului inscriptiei lateral; in interiorul nisei un bust de barb at, in tunica si sagum; spatiile dintre curba fermata de conturull medalionului si eele doua unghiuri ale cimpului dreptunghiular sint decorate cu palmete stilizate; II. Cimpul seris este incadrat de un chenar simplu eontinuat sus eu arcada medalionului. Textul cu partea finala lipsa ; desi puternie corodat, a putut fi citit eorect; descoperit in marea necropola situata la est de asezarea civil a a Miciei, Muz. Deva (fig. 136).

ActaMN, V 196B, p. 114-115, ur. 3, fig. 3 foto (0. Floca); AnnEp, 1971,401.

Fig. 136. Stelii fuuerara (Muz. Deva).

176

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, JII/3

D(is) AI {anibus ) Cor(nelio) B us i n n i o

vix(it) an(nis) X ~.'-'-

"Zeilor Manes. lui Cornelius Businnius (care) a

Traducere: trait ani ---".

Numele defunctului este la cazul dativ (cum nu erar pe epitaiuri), deci nominativul cognomenului era Businnius 1a declo II latina, cu toate di ar putea sa fie nominativ Businnio, genitiv Businnionis la decl. III; acest antroponim apare atestat aid pentru prima data in Dacia, analogiile vcele mai apropiate fiind celtice: Bussugnaia, Bussullus, BIISSUro, zeit ati Bussumarus si Bussurigius cunoscute in Dacia (ThLL, II 1906, p. 2253-2254; CeUSpr, I, col. 644-645; III, col. 1009-1 011); in If alia Bussa, Busio, Busidius etc.

175. - A I tar funerar de augit-andezit, fragment (jumatatea din dreapta), 122 X 40 X 25 ern, litere inalte intre 65 ~i60 mm ; ligaturi in r. 3 V + E + T, To 5 V + L +P; 0 parte din rama de sus este pastr at a. Descoperit in satul Bacia (jud, Hunedoara; cladit in curia proprietarului D. Nagy Laszlo), fiind eventual de provenicnta din aceasta localit ate, un de exista vestigii romanc (supra, XIII) ; totusi a fost considerata ca adusa la Bacia din ruinele Miciei. Muz. Deva (fig. 137).

AEM, XVI 1893, p. 253, nr. 12 ("Bacsi, 6 km. nordlich von Kalan ~ Aquae = Ad Aquas. Aus Aranyer Augit-Andesit, jetzt im Mus. Deva", G. Teglas); GIL, III 12569 ("Bacsi rep.; nunc Devae in museo; Teglas misit Bormanno") ; Erd M, 1902, p. 268-267- (transcriere total gre~itii, dar cu precizarea .. aranyi vor oses augit-andesitbol Bacsiban, D. Nagy Laszlo c.irrajaban, mely most all. iskola, befalazva allott, Mici3.hoz szamitom inkabb, minthogy az ar anyi hegybOl faragott sirkovek ott a leggyakoriabbak. De Bacsiban is talalunk rornai epitkezeseket, a helysegen kivul a jelenlegi allomasepulet es a Sztrigycsatorna koze eso u.n. PalMa-nai. Jelenleg a devai nnizeumba szallitottam ; bal fele let or ott ", Teglas G.); SClV, XVIII 1967, p. 170 -171, eu lectura de mai jos.

[D(is)] M(anibus)

r----lDion-

[y s i 11 ] S vet ( eranus) C ( 0 ) h ( ortis ) [II Fl(av.)] Com(magenorum) v(ixit)

5. [an. - - J Ul p Lia ) Demie t r i sa et-?

[- - - -? J f ( aciendum ) c (urao- ,;

Fig. 137. Stela funerara fragmentara (::'Iuz. Deva).

,'i

XXV. ,MICIA

',1' r a d u c ere: "Zeilor Manes, - - - Dionysius, veteran din cohorta II Flavia de commageni, a trait /5/ ani -t-r- -, Ulpia Demetria (?) _ - - ~i (rnostenitoare P) s-a(u) ingrijit Sa fie facut (monumentu1)".

Este epitaful fragmentar al unui veteran din cohorta de commageni stationata la Micia, foarte probabil oriental (poate chiar "commagenian"), cu nume grecesti Dionysius, Demetria; defunctul Dionysius avea desigur si

un nurne gentiliciu (in lacuna), ca Aelius, Aurelius, Ulpius etc. ".

176. - L e s p e.d e .funerard de augit-andezit rosietic, fragmentara [rupta in vreo trei bucati, cu lacune), latimea actual a a fragmentelor 50, inaltintc_. 37, grosime 15, litere inalte 6 cm, scriere rudimentara. Mnz,

Deva (fig. 138). .

AEAI, VI 1882, p. 11G, n r. G1 ("aus roth em augit-andesit, in ::; Stiicken 0.37 h. x 0.22 1/2 _ 0.44 1/2 br. Z. 3-4 [miles] n(umeri) M[a1{Jr(orum) m ... us vixi[t] cet. vgl. EE II n. 380 undC'H., III 62G7, in welchen wahrscheinlich von eben demselben ~IiIitiirkorps die Rede ist. Arim (ilitavit)" [annis ... mensj/l]us ... vixit kann man nicht deriken , denn der kl\1ine Rau111 zwischen VS und VIXI (Z. 4) schliessen diese Lesung aus", C. Torma); Cl L, III 7872 ( .. Veczel rep .. nunc Devae in museo; contuli; AE111, VI"). . .

D

Fig. 138. Lespede funerara fragmentarii (Muz, Deva).

[D(is) J .i.vI(anibus)

[ - - - 1 is D ass i

[? - - _::] N (umeri ) Maur(orum) M (iciensium ) [mil. an. - - J v i x i t

o, [ann. - - - J h(ic) s (itus) erst)

T r ad u c ere: "Zeilor Manes, - - - is, (fiul) lui Dassius [a servit in armata? ani - -], a trait /5/ ani - -, aici este asezat [inmormirrtat "},

In r. 2 la incoput este numele ostasului terminat in -us ori -is (foarte probabil nume barbar illyric), iar patronimicul lui este Dassius, cel mai frecvent si tipic antroponim illyr (si messapic, Daz- etc.}, purtat de un peregrinus necetatean roman. Numele unitatii auxiliare in care a servit illyrul, fiu al Iui Dassius, a fost bine indicat de C. Torma: "Numerus Muuromm m ... ", ultima litera fiind evident inceputul epitetului geografic

Ii) - Inscrfptttle Daciei Romane - vol. III

178

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/3

M {iciensiurn ), Remarcabila prezenta unui illyr de prin Dalmatia (sau sudul Pann-oniei] in unitatea auxiliara a maurilor miciensi in Dacia.

177. - S tel a funerara de augit-andezit, fragmentarii, pastrata in doua bu.cati la marginea dreapta rama-chenar ornament at cu astragale, cele doua fragmente au laolalta iniiltimea de 160 em, grosimea placii 26 ern ; liter-e inalte 70-75 mm ; fragmentul a (de sus) gasit in com. Herepea, al doilea b 1n Mintia la castelul feudal. Muz. Deva (fig. 139).

a) AEM, III 1879, p. 111, nr. 69 ( .. rothes Augit-Andesit, hoch 0,64, breit 0,48. Bei Mihutz Petre in Herepe bei Vetzel als Vorleglltufe verwendet. Mit schonen grossen Buchstaben; Z. 2 an(nis) VII; 2. 4-5 [ ... Vi]talisantuf'io [coh(of'tis) II Ft(aviae) Co]mm. Z. 6-7 [coni]ugi et [ji. pientiss;mis et 5 ]ibi P (osuit)", C. Torma): CI L, III 7 873 ("Herepe, Torma; nunc Devae in museso ; descripsi; AEM, III"); HdT, p. 133; JOAI, V 1902, BbI. 120; G. G. Mateescu, BCMT. VIII 1916, facs. 33, p. 36, nr. 8 citeste in r. 2 al fragmentului [Tzi]TZIA nume trac; in r. 4 citeste eventual numele trac [Mucatr]ALIS; b) AEM, XVII 1894, p. 22 ("zum Schluss von Z. 2 und Z. 4 ist woh1 vix(it) zu verstehen; Z. 1 viell. dec (urio )" , F. Cumont); CIL, III 13 773 ~,Veczel rep. Maros Nemeti apud comitem Kuun. Cumont misit Bormanno; ed.. AEM, XVII 22") ; in r. 1 al fragmentulul este sigur - - -BER, sau - -IBER din apelativu1Iibef'(t-) ; in r. 11 ligatura A+R.

Cele doua fragmente apartin aceluiasi epitaf, se racordeaza deplin:

SCI V, XVIII 1967, p. 171-172, fig. 5 desen:

[D(is)

M(anibus)

- - -vix.a]N(nis) VII

- - - - - T] . Z I A

5. - - - - - -] C(aius) Iul(ius) ?M art i] ali s (centurio)

coho Co] m m (agenorum)

- - con i]u g i e t

- - - - l] i b e r -

to. t? - - - -J vix(it) an. - - -] MAR

- - - - - -v]ix(it)

Fig. 139. Stela funerara fragmentara (Muz. Deva).

Starea. lacunara a textului latin nu permite decit restabilirea unei scheme a eI?itafului: 0 femeie decedata si un copil le pune piatra funerara un Gaius Iulius --- centurion, sotiei si unui libert --- ?

Era stela Iunerara impunatoare de mari dimensiuni facuta de familia unui milita-r de vaza la Micia: un centurion din Cohors II Flavia Commagenorum; in aeest lung pomelnie-epitaf erau mentionati eel putin trei raposati carora le pune piatra funerara eenturionul Caius Iulius - - -alis sotia si poa.te vreun libert (dad Iectura in r. 9 poate fi admisa).

178. - 5 tel a [unerar d cu bust uri a sase persoane in doua planuri 1. Doua pe rsoane adulte (tabi, mama), intre ele un copil, II. Trei busturi

I'

XXV. MICIA

179

de eopii mid; existents prin anii 1840-1850 la Mintia in pareul castelului feudal, unde a f~st vazuta ~i eopiat textul de Fodor, Neigebaur, Aekner, Mommsen s.a. (fig. 140).

Fodor, VI, pl. 53; manuscris in Muz. Viena; Dacien (1851), p. 57, nr. 37 ("bei dem Grafen Gyulai in Nemethi, Unter 3 Kopfen", copie 7 rinduri cu mari lacune). p. 58, nr. 42 ("am 3. Juli 1847 zu Nemethi bei dem Grafen Gyulai vom Verfasser abgeschrieben", 11 rinduri de text cu mari golnri; "vergleiche Nr. 37"); Inscht'Dac, 245 ("Veczel. Neigeb. 57, 37 und 58, 42. A. und M. Unter drei Kopfen, im Graf Gyulai-schen Garten in M. Nemeti " , facsimil lacunos si lectura: Diis Manibus. Cajus Julius Sosipater vixit annis LXX et Cajus Julius Antipater - - - Valen - - - annis XX - - bene merentibus posuerunt); CIL, III I 388 ( .. Maros-Nemeti apud comitem Gyulai. Protome adulti, protome infantis, protome adulti, protomae trium puerorum. Descripsi. Exhibent Fodoriana vol. I tab. 53; schedae mus. Vind.; Neig. Dac.p. 57.58 bis; Ackner et Muller n. 245. 8 IVLIA lapis non admittit", facsimil cu verzale ca mai jos).

e

Fig. 140. Stela funerara (dupa FODOR, A.).

D M

C IVL SOSIPAT

ER VIXIT AN LXX ET C IVI ANTIP A

5. TR vix AN XVI ET C iul VALENTINus VIX AN

XXIII - - 1- -IVLII EV OD - - - eONIV

10. G I ET F I LIS BMP

D(is) M (anibus)

C ( aius) I ulius Sosipater vixit an(nis) LXX

et C(aius) Iu[l(ius)] Antipat(e)r [vix(it)] an(nis) XVI et C (aius) [Iul(ius)] Valentin [us] vix(it) an(nis) XXII--I --- Iulii Eu(h)odus - - - [cJoniu-

gi et j i lis

b ( ene ) m ( erentibus) p ( osuit)

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, IIl/3

T r a due ere: '"Zeilor Manes; Cains Iulius Sosipater a trait ani '70 si Caius Iulius Antipater /5/ a trait ani 16 si Caius Julius Valentinus a trai't ani 23 (?) - - - Iulii Euhodus - - - sotiei /10/ ~i fiilor care au binemeritat a(u) pus (epitaful)" .

Este piatra de mormint a trei decedati, amintiti la inceput, 0 familie de I ulii, la care numele celui ce a pus piatra nu se poate stabili complet din cauza lacunelor in r. 8-9; remarcabile cognomina grecesti Sosipater, A ntipoier si Euodus (scris fara aspirata h), care indica imigrati de prin zonele orientale, mai ales din Asia Mica.

179. - P lac a funerard de conglomerat nrsipos alb, inalta 120, lata 80 em, descoperita in zona arheologica a Miciei, aflatoare la mijlocul veacului al XIX-lea in Mintia (jud. Hunedoara) la castelul feudal; cimpul inscriptiei era corodat in multe locuri; ligaturi: r. 1 M+E, r. 5 V +E+ T ; incadrat de un frumos chenar; textul copiat de Fodor, Neigebaur, Ackner, Momrnsen.

Fodor, \'I, pI. 7; Dacien (JS51), p. 58, nr 45 ("auf einer 4 Fuss hohen und 2 Fuss 8 Zo11 langen Tafel von weissem Sandstein mit verziertem Rande ; am 3. Juli 18!7 zu Nemethi bei dem Grafen Gyulai vom Verfasser abgeschrieben", facsimil cu verzale eronat in r. 4 - 9) ; ArchKOGQ, III, p. 90; InschrDac, 241 ("Veczel. Neigeb. 28 [cored: 58J. 45; Seidl, Arch.f. K.o.G. III. 190; A.u.::>!' Geschmackvoll eingefasste Marmortafel im Graf Gyulai'schen Garten in M. Nemeti", facsimil si lectura cu erori in r. 4-7: Diis Manibus, Memoriae Caji Licinii, Collina, Caesonii, ponticularii alae I Augustae singulariorum equitum, vixit annis - - Licinius Eupator filius (patri) bene merenti"}: GIL., III I 382 ("Maros-Nemeti apud com. Gyulai. Descripsi, Exhibent Fodor Kem. tab. 7 (inde schedae mus. Vindob.), Neigeb. Dac. 58; Ackner-Muller n. 241", facsimil in verzale ;;i lectura de mai jos). SclavDacR, p. 270, nr. 126.

D M

?vIE MORlAE C LlClNl COLL CAES

5. PONTICl V+E+T ALAE IAVG l-l-PFO • V I X ANL----LlClN---S EVP

10. l-EPES - - P F

D (is) M ( anibus ) Memoriae

C ( ai) Lie i n i

Coll(ina tribu) Caes(area) P 0 n tic i vet ( erano )

alae I Aug (ustae )

I [tura J eo [r ( um ) J vix (it)

an (nis) L [mil (davit) an. -L i c i n. [iuJ s E up-

[r Jepes [l (ibertus)] p ( atrono ) f ( ecit )

T r a due ere: "Zeilor Manes, memoriei lui Caius Licinius, din tribus Collina, (originar) din Caesarea, /5/ Ponticus veteran din ala I August.a de Ituraei, a trait ani 50, a servit ani - -, Licinius Euprcpes /10/ Iibertul sau patronului a facut (monumentul)".

Ala 1 Augusta Ituraeorum Sagitiariorum, initial in Germania, era la Arrabona (Pannonia Superior, Gyor) in veacul I, de un de cste adusa in corpul expeditionar contra Daciei, dupa a carei subjugate rarnine aid, DiplD II gasita in Ungaria, DiplD III Porolissum; epitaful din Micia al veteranului Caius Licinius Ponticus, originar din Caesarea at putea sa indice faptul ca unitatea auxiliara de cavalerie era stationata in aceasta zona a Muresului de Jos, inainte de a fi mutata in Pannonia (aid apare la anul 148 si urrn., ctt., XVI 179, 99, 112, 113, 123 etc.).

xxv. MICIA

181

180. - 5 tel ii funerarii de augit-andezit, inalta 90, lata 80 em, cu relief reprezentind: un fronton inalt, in el protoma in scoica, incoronat de acanthus; doua pasari spre cite 0 ramura de copae; descoperita in a. 1863 pe dealu1 "Sf .. Petru" linga cetatea Hunedoarei; se pastra in acest oras, la Albert Benedikty, un de a fost vazuta ;;i copiat textul de C. Torma.

Af'chI(ozl, V 1865, p. 20-21 (,,2' 111/2" magas, 2' 8" szeles szurkes feher-marvany sirko kettetorve ; talaltak 1863-ban a vajdahunyadi var mellett a szent Peter hegyen. Anyagarol, mely a hatszegvideki r6mai emlekek anyagjaval egyezik e feliratot a varhelyi leletek koze soroztam. Jelenleg Vajda Hunyadon Benedikty Albertnel", facsimil cu verzale, Torma); ArchKOGQ, XXXIII, p. 113 (Kenner); GIL, III 1 414 ("Vajda-Hunyad apud Albertum Benedikh. Videtur ante saecula eo delata ex ruinis Sarmizegetusae. Torma misit et mihi et Kennero (ArchKOGQ, 33, p. 113) una cum frustulis his simu! repertis", GIL, III 7878, 7879)"; AEM. IV 1880, p. 135, nr. 28 ("GIL, III n. 1414. Auch diese Steine wurden mit den vorigen (n. 26 [I.D.R .• III/2, 93J - 27 [I.D.R., III/3, 69J) im Jahre 1863 in VajdaHunyad in den Ruinen eines Gartenhauses der Hunyadi'schen Veste gefunden nnd da selbe ebenfalls rothe Augit-Andesite sind, mogen sie auch veczeler und nicht varhelyer Provenienz seiu", C. Torma); AEM VIII 1884, p. 38 descrierea reliefului de deasupra stelei funerare ("Aufsatz einer Grabstele, zur dabei gefundenen Grabschrift der Lusia Prisca, GIL, III 1414 geh.orig, 70 X 90 X 27 em", F. Studniczka); GIL, IiI 7874 ("=1414 Vajda Hunyad rep., nunc ibidem apud Albertum Benedikti. Ad Veczel propter materiam lapidis rettulit Torma; A EM, IV, VIII").

D (is) M ( anibus ) Lusiae P r i s cae

vix(it) an(nis) XVII-Ulp (ius) Rom u 1 [us J con i_ u g i [bene J

5. mere [ntJi

h (ic) s (ita) [e (sf) J

T r a d u c ere: "Zeilor Manes, LusieiPrisca a trait ani 19( ?), Ulpius Romulus sotiei (sale vrednice (a pus epitaful) ; aici. este asezata (inmormintata) " .'

Dad Lusia Prisca poate sa fi fost cetateana mai veche, eventual de prin Italia, sotul ei, Ulpius Romulus (chiar prin numele imperial si regalmitologic), se arata a fi un roman de data mai recenta.

I'

181. - 5 tel a funerarii de conglomerat nisipos, 227 X 104 X 22, litere corect daltuite, inalte in r. 1 de 11, restul de 7 em; ligaturi: r. 2 A in interiorullui D, r. 2 cifra XX cu 0 singura bad vertical a spre dreapta, E+ T, r. 4 E+ T, r. 6 E+ T; puncte-triunghiuri intre cuvinte (litere) ; fracturata in patru bucati care toate se racordeaza fiind completa, textul epigrafic pastrat fiira lacune. Cimpul inscriptiei vincadrat de coloane cu plinthus si capitel corintic, ornamentate cu vrejuri de vita ;;i ciorchinide struguri. Coloanele sustin un arc sub care este un medalion din frunze de lam legate din loc in loc cu panglica, avind sus 0 rozeta : in interiorul lui, intr-o ni~a rotunda, sint dona busturi de fernei, cea din dreapta, mai mare, avind pe cap 0 boneta tronconica inalta, cea din stinga 0 boneta rotunda ~i cercei in urechi: haina lor consta dintr-o tunica la git cu falduri verticale, deasupra 0 palla ce le acopera bratele. La marginea de sus, deasupra arcului, doi genii dezbracati tin intr-o min a 0 ghirlanda cu un ciorchine, in ccalalta un thyrsos; in rotunjimea ghirlandelor cite 0 rozeta ; la mijloc capul meduzei. Muz. Deva (fig. 141).

182

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/3

ActaMN, V 1968, p. 131-132, pl. II 2 (L. David - L. Marghitan}: AnnEp, 1971, 402.

Fig. 141. Stela funerara (Muz, Deva).

D (is) M ( ani bus )

Mat t a v i aLae d a

vix (it) an (nis) XXV et Blaste fiZ (ia) L ( ucius) M attavi-

5. usBlastus con (iugi)

et fiZ (iae) b ( ene ) m ( erentibus) p ( osuit )

T r a d u c ere: "Zeilor Manes, Mattavia Laeda a trait ani 25 si Blaste, fiica, Lucius Mattavius /5/ Blastus sotiei si fiicei care au binemeritat a pus (epitaful)".

Pare sa fie 0 Iamilie de "orientali" ale carer nume apar aici pentru prima data in Dacia. Gentiliciul Mattavius, -a (lipsa, de ex., la Roma in GIL, VI) este foarte rar, posibil din domeniul onomastic semit (ActaMN, X 1973, p. 164, S. Sanie); Laeda 9i Blastus sint antroponime grecesti raspindite in lumea romana, indicind ea obirsie tot Orientul elenic.

182. - P I a c a funerara de marmura alb-albastrie, in doua fragmente, provenind probabil din acelasi monumet, a) lungime (orizontal) 75, lat (vertical) 16 em; b) lungime 70, lat 13 em; seriere corecta eleganta. Se afla in colectia arheologica a lui Varadi la Chimindia (jud. Hunedoara), unde a fost v azut 9i eopiat textul de Fodor, Neigebaur, Torma.

Fodor in "fi~e", ca ~i in vol. VI, pl. 48; Dacien (1851), p, 57, nr. 34 ("Veczel. In Kement auf dem Gute der Witwe v. Varadi: - - - - - - - I DEMIV - L - - I RE PISCON·

XXV. MICIA

183

DIDIT fQVONDAM POMPO I INBELLIIS. CORPO I -------"); InschrDac, 247 ("Veczei. Neigeb. 57, 34. Nach A.v.Varadi's Mittheilung. Zwei Bruchstiicke von je zwei Zeilen auf dem Varadi'schen Hofe in Kemend, bei Neigebaur anders geordnet: QVONDAM POMPO lET INBELLIS CORPO I EDEM IVVENI I ERIS CONDIDIT. Auf einen jugendlichen Verstorbenen Pomponius(?) beziiglich"); GIL, III 1391 ("Kemend in praedio dominae Varadi. Fodor in schedis primariis et vol. I tab. 48 (inde Neigeb. Dae. 57); melius descriptam misit Varadi et mihi et Acknero Mque 247. Fodor coniunxit utrumque fragmentum omisitque in altero ET, in altero legit DEMIVIfLV REPIS I CONDIDIT"); AEM, IV 1880, p. 24 ("GIL, In 1391. Zwei zusammenhandende blaulich-weissmarmornc Fragmente, in Kemend am Hofbrunnen", reda aee1~i text cu litere verzale mai eorodate la margini; "moglich dass die Inschrift nieht von Veczel, sondern von Sarmizegetusa stammt, wenigstens deuten dies das Material - blauliches Marmor - und die Form der Buehstaben an", C. Torma; dar epigrafe de marmura si scrierea frumoasa nu lipsese nici la Micia) ; GIL, III, p. 1402 (A EM, IV).

QVONDAM POMP 0 ET IN BELLIS CORPO

EDEM IVVENI ERIS CONDIDIT

Din fragmentul sarl'icacios nu se poate restabili un text eontinuu, 0 formula ori fraza epigrafica : po ate sa fie mentionat un tinar Pomponius caruia i s-a pus un epitaf cu caracter poetic, cum a intrezarit Ackner; obirsia piesei din ruinele Ulpiei Traiana nu este cu totul exclusa,

183. - S tel a funerara de augit-andezit, fragmentara (rupta si lipsa la marginea de sus, in dreapta si jos), pastrindu-se resturi numai din trei rinduri de text; latimea 65, inaltimea 53, grosime 15 em; litere inalte in r. 1 de 75, r. 2 de 60 mm; scriere cam rudimentara, ligaturi in r. 2 V + I, N + T, M+ A; in registrul de sus se aflau in arcada patru busturi, doua figuri in fata (evident tineri-copii) pastrate in mare parte, in planul al doilea numai pieptul unei persoane mature; areada-medalion se sprijina pe cite un capite! corintic (ori "composit"?) al unei coloane in spirala, Conditiile deseoperirii necunoscute, dar obirsia din zona arheologica a Mieiei ramine foarte probabila, Muz. Deva (fig. 142)

Fig, 142. Stela funerara (Muz. Deva).

184

lNSCRIPTIILE DAClE! ROMANE, 11I13

D ( is) C ( ? )M ( anibus}

Qui ttl us imag(inifer) a [lae Cam-?] [Pagon? - - - - - - - - - - ? J

T r a due e re: "Zeilor C(?) Manes, Quintus imaginifer in ala Cam-

~" .

pagonum - - - - - r . '.'

. Es~e ep~taful unui. ~m~ginife~ ~p.urtator al imaginii - bust a imparatului) din umtatea auxiliara a Miciei, foarte probabil Ala I Hispanorum c.ampago~u,?,! (?); in. te~t po~te sa fi fost mentionati mai multi raposati 91 oa~e~ll vn, cum ar lll~lCa existent a a patru busturi in registrul de sus ce par sa fi fost destul de bine sculpt ate, fata de aspectul rudimentar al scrierii epitafului. Semnul in forma de C neterminat intre D si M din r. 1 poate sa fi.e produsul unei incercari de a reda pe I, ori 0 simpla eroare a pietrarului.

184. -:- 5 tel a [unerard de piatra calcaroasa, Iragmentara (Iipsa partea de jos), 135 X 100 X 25 litere corectincizatc inalte de 9 em' cimp~l inseriptieiw este p~rf<?ra~ in ~artea ~e _sus de 0 spartura dreptunghiulara, dm text au ram as cmci rinduri (1 91 o fragment are) ; ornamentatia - in buna.parte muti!ata. - este de 0 bogatie 9i varietate impresionante, cu m?ti,;:e geometnce ~.l ve&et~l~, executatc eu migala 9i dibacie : la dreapt~ :;>1 ~tmga Clmpul.Ul 1ll~Cnpt1e1 doua coloanc acoperite cu lujeri, ciorchini 91 frunze, capitel din vegetale ~i 0 arcada deasupra careia un fronton cu aceleasi motive (frunze); intre ele lateral frunze, in centru probabil un cap uman sau b~st (?), 1a colturile de sus probabil cap de berbee( ?), cite un leu fUlle~ar. In ~7eacul al. XIX-lea piesa se afla in colectia arheologica la castelul Nopcea 111 Zam (jud. Hunedoara). Muz Deva (fig. 143).

AE,Af, VI 1882, p.1l6, nr. 60 ("Muschelkalk; gewiss Veczeler Provenienz; Z. 4 alae Cim [ ... I". C. lorma); CIL, III 7871 ("Veczel rep.; nunc Zam in aedibus Nopcsa, nunc Lekisch; AEM. VI; 4 alae ?") ; HdT, p. 135 ("erre az ala-ra [I Hisp.Campag. J vonatkozhatik a zami park-

Fig. 143. Stela funerarii (Muz. Deva),

XX1··.·MICIA

IllS

ban (egykor biro Nopcsa Laszlo gondossagabOl odavitetett kovek kozott.) a CIL, III 7871' Iathato felirat", text en verzale - - - ALAE CAM alae cam(pagonum) "); SCI VA, 2,' 1976, p. 394 (lectura in r. S ALAE CLAY, C. C. Petolescu, cum am indicat noi in 1972)'

D(is) M (anibus)

U l P [ius MJ e t-

t ius V e t(eranus) ex decur(ione)

5. a l a e C l a u -

[diae --- vix. ann.

-------J

T r a due ere: "Zeilor Manes, Ulpius Mettius veteran fast decurion /5/ in ala Claudia [- ~ - - a trait ani - - - j".

Numele titularului de epitaf se citeste dupa intregirea grafica de mai sus; era un veteran fost decurion stabilit in mare1e centru militar ~i civil Micia ; unitatca auxiliara in care servise nu era Ala I Hispanorum Campagonum (cum se citise anterior si se preeoniza in Disl, p. 50), ci Ala I Claudia Nova Miscellanea ce a participat la campaniile de cucerire a Dacici, unde a stationat (atcstata 1a 110, DiplD III); un veteran al ci 1a Drobeta (I.D.R., II 43; d. SCIV A, 27, 1966, p. 394).

185. - 5 tel a junerara cu relief in partea superioara (doua busturi intr-o coroana), existenta la mijlocul veaeului al XIX-lea in parcul castelului feudal din Mintia (jud. Hunedoara), unde a fost vazuta si copiat textul de Fodor, Neigebaur, Mommsen, Ackncr : ligatura : r. 5 I+L.

Fodor, VI, pI. 53; Dacien (1851), p. 57, nr. 38("Vec~el. Bei dem Grafen Gyulai in Nernethi. Auf einem Denkmal mit 2 Kopfen. D M / VLP. SARINVS VIX ANNIS XIIII / VLP. MAXI - MA "-:: / lI1E. - I. :- M.P"); .Lnschr Irac, 246 ("VeczeI. Neigeb. 57, 34. A.u.M. Grahstein mit zwei Kopfen im Gra! Gyulai'schen Garlen in Maros. Nemeti , D M / VLP SATVRNINVS /VIX ANN XXXIIII l. VLPIAMAXU1A / ME - FIL B M P. 3 andere Lesart XXIIILDHs 'Manibus: Ulpius Saturninus, vixit annis XXXIII (oder XXIII), Ulpia Maxima mater filio .bene merenti posuit"); Cl L, III 139_0 ("Maros Nemeti apud comitem Gyulai; protorne duae intra coronam. Descripsi. Exhibent Fodoriana, vol, I tab. 53; schedae musci Vindob. ; Neig.Dac. 57; AM_24,6", lectura demai jos).

D( is)M (anibus)

Ulp (ius) Sabittus vix(it) an(nis) XlIII Utp (ia ) M a x i m a

m ( ater) fil (io) b ( ene ) m ( erenti ) p (osuit)

T r a due ere : "Zeilor Manes, Ulpius Sabinus a trait ani 14, Ulpia Maxima /5/, mama, fiului care a binemeritat a pus (epitaful)".

Am adoptat textul prezentat de Mommsen in CIL, III care speram ca este ce1 real.

-DM VLP . SABINVS VIX AN . XlIII V L P . MAXHvrA-

5. ~ FIL B M P

186. - 5 arc 0 fag din augit-andezit de mari dimensinni, lU11:g 218, lat 94 em, inaltimea 66 ern, grosimea perete1ui cutiei 95 mm ; descoperit in teritoriul satului Vetel, in 1842; la inceput s-a pastrat la casa colectionarului Varady in Deva (impreuna cu alte obiecte romane din Micia) ,

186

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1II/3

fiind vazut si desenat de Neigebaur, Mommsen, Aekner, Torma s.a.: azi, 'monumentul este eonsiderat pierdut; capacul, lat, orizontal, pare ea nu avea nicio ornamentatie : in eutia sareofagului s-au aflat obieete (pierdute integral ~i aeestea): vase mici de lut, 0 sabie de bronz, platosa de argint eu ornamentatii in relief ~i dona inele eu geme : oase umane; pe una din laturile seurte ale cutiei se afla inscriptia bine pastrata (fig. 144).

Fodor, VI, pi. 20; Dacien (1851), p. 55, nr. 20 ("Veczel. C VALERIVS VRSVS I VIR ANN XX CVAL I ANTESTIVS VETER EX DE CVR FILIO FECIT. Auf einem Sarcophage, bei der Witwe v.Varadi in Deva, der von dem rothen Sienitfelsen bei Arany herriihrt"), p. 60-61, nr. 70-73 ("in der Sarnmlung der Frau Witwe Ignaz Varadi de Kement zu Deva befindet sich aus dem oben unter Nr. 19 [recte : 20J aufgefiihrten, im Jahre 1842 gefundenen Sarcophag, ein Fragment eines Hamisches von Bronce von schoner Arbeit. Ferner ein Bruchstuck einer Beinschiene von Silber; eine Lanzenspitze von Bronce, ebendazu gehorig : ein Siegelring von Eisen mit einem Carneol, in den eine weibliche Gestalt mit einer Fackel geschnitten ist. Ausserdem befanden sich in diesem Sarge 2 Ziihne und viele Knochenreste des jungen Ursus" etc.) : Kovari L., Erdt!ly regisegei, Pest, 1852, p. 58 sarcofag de granit adus cu sania la Deva ("sarcophag granitk6b61, oly nehez, hogy husz okor szaIlita szanon Devara. Benne Cajus Valerius fekiidt fegyverzetben: mi azonban az olah nep osszetort, szeIyelszort."] ; J. Kemeny ms. ; MCC, 1856, p. 87 ("aus rotlichem Syenit-Prophyr", M. J. Ackner); InschrDac, 240 ("Veczel. Neigeb., 55, 20; MCC, 1856, 87. A.u.M. Sarkophag von r othlichem Syenit-porphyr bei A.v.Varadi in Deva. Ueber den iibrigen Inhalt des Sarkophages s. Neigeb. a.a.O. 60, 70-73"); Arch Kiizl, V 1865, p. 25, nr. 11 (r. 2 VIX, C. Torma); CIL, III 1 383 ("sarcophagus ingens, in qua reperta dicuntur urna cineribus repleta, vascula, gladius aereus, Iorica argentea cum anaglyphis, anuli duo cum gemmis suis. Extat Devae apud Varadium. Descripsi. Neig. Dac. 55. Kemenyana apud Alex. Mike; Arneth [recte: AcknerJ, MCC, 1856, 87; AM, 240; miserunt Varadi et Torma"); Sargetia, II 1941, p. 8-10, fig. 3 desen (0. Floea).

Fig. 144. Sareofag (dupa FODOR, A.).

C ( aius ) Val ( erius ) U r sus

vix(it) an(nos) XX, C(aius) Val(erius) Ant est ius vet ( eranus )

e x dec (urione ) filio fecit

'1' r a due ere: "Caius Valerius Ursus a trait ani 20, Caius Valerius Antestius, veteran, fost deeurion, fiului a faeut (mormintul)".

xxv. MICIA

187

Este unul din putinele sarcofagii cu inscriptie din Dacia (supra, nr. 3) ; deeedatul, in virsta de 20 ani,. era fiul ve~e.r~nului C. _Valerius Antestius (eu cognomen eronat luat dintr-un gentll1elU), decunon foarte probabil in vreo unitate auxiliara stationata la Micia (posibil Ala I Hispanorum C ampagonum).

187. - 5 tel ii junerarii de piatra calcaroasa, fragment inalt de 36 lat 22, gros 7 em; litere inalte in r. 1 de 7, in r. 2 de 6 em; este pa~tea de sus (coltul sting) al epitafului ; ligaturi: r. 2 E+ '1', V +R. Muz. Deva (fig. 145).

AEM, XIII 1890, p. 197, nr. 21 ("Veezel; Muschclkalk, 36 x 22 x 7 cm; D I VETVR. V---" G. Teglas - P. Kiraly); Klio, X 1910, p.498, nr.5 ("aus demselben Hause [Dr. Pete~ v. Dragits in DevaJ in ?as I?evaer Museum g~bracht. Pr?venien~ ~Iicia. Materi~l Gyertyaner Kalk. Die Buchstaben sind emfach; unterer Tell fehlt; D(lS) M(anlbus) I Veturus , G. Teglas}: A CMIT, 1930-1931, p. 42, nr. 22 ("lapis calcareus, litteris sat bonis. Rep. l'I.ficiae. Servatur Devae in museo. Vidit et descripsit G. Teglas, xu», X 498, n. 5, D M I VETVRV(s), Vetur(i)u(s) ?". C. Daicoviciu); Dacica, p. 186, nr. 22; ultimele trei publlcatii Iguoreazh pe prima (cea din 1890), adica tocmai ediiio princeps.

\

Fig. 145. Stelii funerara fragmcntara (Muz. Deva).

D(is) . [M(anibus)] Vet u r (ius) V [ alens ? ]

Primul antroponim al defunctului (in sistemul de tria nomina) nu este "Vetur(us)", ci gentiliciul Veturius, urmat de un cognomen e:: Volens, Valentinus, Valerianus etc. La sfirsit lipsesc eel putin doua rinduri de text eu virsta, ealitatea defunctului, numele celui care pune epitaful.

188. - 5 tel a fwnerard de augit-andezit, fragment (partea inferioara. eu ultimele trei rinduri de text), 113 X 75 X 21, litere inalte de 6 em; deseoperit pe la anul 1890 in ogorul lui B6di J. (apoi propr. Seidelhofer J.) dintre Vetel si Mintia, de unde a fost dus in parcul castelului ("Casa agronomului" azi) din Mintia; vazut de noi la 6 august 1966 (fig. 146).

AEM, XVII 1894, p. 12 ("auf einem andern Gradbenkmal sieht man nur noch die Buehstaben der Endformel 111111 HEREI/I F C", J. Jung); CIL, III 12570 ("Veczel rep., nunc Maros-Nemeti apud eomitem Kuun. Jung misit Bormanno: 1/1/11 HERE~ F C"); J.OA_I. V 1902, Bbl. 129, nr. 5 desen ( .. Grabstein aus hartem rotlichem Kalkstem. Der Stem 1st wab.rscheinlich rescribiert, von der friiheren Inschrift sind noch einzelne Buchstaben zu

188

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11!lJ..

erkennen, wie das facsimile zeigt", :Miinsterberg - Oehler); HTRTE, XIII 1902, p. 131; ErdkI, 1902, p. 266 ("aranyi vorhenyes augit-andezit kiizetblSl faragott sirko talapzata, Felsd resze letoriitt. A volt Bod! Jozsef, utobb Seidelhofer Janos-fele szanto fiildeken epen ::\Iaros.Nemeti es Veczel hataran, hol a romai lit ket oldalan a ternetll fekiidt - - + ", Teglas G.} ACMIT, 1930-1931, p. 42, nr. 19 (dupa fOAl, V, C. Daicoviciu).

[D (is) 1\1 (anibus)

5 u [rJ u [s ] heres

f {aciendum ) c (uraoit )

- - J

:

\

\

I'

Fig. 146. Stela Iunerara (Casa agronomului J\lintia).

T r a ci tt c ere: "Zeilo! Manes - - - - - - Surus (?) mostenitorul s-a ingrijit sa fie facut (monumetul funerar)".

Dupa Mimsterberg ....:.. Oehler inainte de textul vizibil acum ar fi existat un altul din care au rarnas putine vestigii. Este un monument funerar pus de urrnasul vreunui locuitor din Micia ; inainte de cognomen Suru« (?) poate sa fi existat un nomen gentiliciu, iar dupa F C putea sa mai existe un rind eu litere1e B M (?).

189. - L e s p e d e funerarii de piatra calcaroasa, fragment de 45 X 28 X 9 em, lit ere inalte de 65 mm; scriere rudimentara, text cu goluri, litere pastrate din cinci rinduri, din partea centrals a cimpului scris (fracturat, Iipsa la toate laturile) ; se afla in proprietatea arhitectului Em. W. Becker la Bucurcsti care il cumparaseprin anii 1936-1937 de la anticarul bucure~tcan Herscovici, irnpreuna cu un superb medalion funerar provenind din zona arheologica a Miciei romane (SClVA, 39, 1983, p, 163-65); resturile de litere nu permit decit identificarea citorva cuvinte (fig. 147).

SCIVA, 34, 1983, p. 165-166 (desen).

- - - -N - - --

anniJs XII - - -

- - -] . 5 . po [suit?]

---]VMC---

pi e]ntis(s)im - - -

fig. 147. Lespede funerar a fragmentadi (Bucuresti}.

J

,

xxv. MJCIA

189

~emarca~i1 a~al1untul 'relatat, .de ~nticarulpucttre~~e~n ~i (noua) de arhitectul citat ca "fragmentul epigrafic a fost descopent In acelasi loc din ogorul sau" de catre gospodarulvetelean (?),adica, probabil in necropola principal a a Miciei daeo-romane sauIinga vreun drum in afara locaTitatii alaturi de care se insirau mormintele provincialilor impodobitc cu monu-. mente seulpturale.

190. - 5 tel a funerarii eu medal ion si attica, de augit-andezit, 290 X 90 X 26 em, cu trei registre: I. Sus relief iucadrat de 0 cornisa in chip de atica : in centru 0 meduza cu par bogat ce cade lateral in plete dense; alaturi de ea cite un genius inaripat, nud, picioarele incrucisate, unul tine o pasare, celalalte un vas; II. Intr-o cornisa in forma de are, 0 nisa-medalion inconjurat a de 0 coroana de frunze de laur, in interior bust uri a trei persoane : un barbat, 0 femeie, un copil mie ; la colturile de sus ale registrului, in afara de cornisa rotunda, doua figuri simbolice de barbati suflind intr-un cornet, divinitatile vintului (d. SCIV A, 30, 1979, p. 216-223; supra, nr. 11) ; III. Cimpul inscriptiei in ehenar simplu nu are nici 0 urrna de text, fiind probabil literele pictate, dupa ipoteza editorului, sprijinit a, mai ales, pc faptul ca piesa a fost descoperita in cimitirul localitatii, linga alte 1110nnmente funerare, dovedeste ca stela, in aparenta "anepigrafa", asez ata pe un morrnint, nu putea sa fie un monument neterminat si fi'ir{l text funerar ; era scrisa cu vreun colorant ce n-a rezistat coroziunii d~ mai mult« ori seenlare. Jos baza inalta de aproape un metru este lucr at.i sumar destinata sa fie fixatji in pamint sau intr-un bazament ee tinea monumcutul in pozitie vertic ala. Muz. Deva (fig. 148).

Dacia, VII-VIII 1937-1940 (1941), p. 342-343, fig. 3-4 Ioto (0, Floca).

Fig. 148. Stela funerara (Muz. Deva).

190

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, IIII3

. 191. - 5 tel a funerara de augit-andezit, fragment coltul drept

de sus, inalt 46. lat 33 em, cu resturi din primele 4 rinduri ale textului; descoperit in ruinele din gradina de pe dealul "Sf. Petru", ling a castelul Huniazilor; se pastra in orasul Hunedoara la colectionarul Alb. Benedikty unde a fost vazut de C. Torma si F. Studniczka.

ArchIe <5GQ, 33, p. 133 (J. Kenner); ArchKiJ::l, V 1865, p. 23 ("veres sienit-t oredeke ; talaltak 1863 a V.-Hunyadi Sz. Peter hegyen. Jelenleg Vajda-Hunyadon Benedikty Albertnel", Torma C.); Cl L, III 1414 (dupa copia trimisa de C. Torma lui Mommsen, care ignoreaza Arch K'os], V); A EM, IV 1880, p. 135, nr. 28 ("eIL, III 1 414. Auch dfese Steine wurden mit den vorigen (nr. 26-27) an derselben Stelle in Vajda-Hunyad gefunden und da selbe ebenfalls rothe Augit-Andesit sind, mogen sie auch veczeler und nicht varhelyer Provenienz sein", C. Torma); VIII 1882, p. 46, nr, 6, eIL, III 7879 (=1414, .. ,Vajda-Hunyad rep. in ruinis casae horti, nunc ibidem apud Albertum Benedikti; ad Veczel propter materiam lapidis rettulit Torma, qui misit et Mommseno et Kennero, ArchKOGQ, 33, p. 113); originem indicavit AEM, IV, p. 135, n. 28; VIII, p. 48 n. 6 seiungendam esse a duobus frustulis simul propositis agnovit Studniczka").

[D(isJ] M (anibus) - - - - VITA

- - - -I·M·

- - - -AE

in afara de formula Iunerara de inceput, nu se poate recupera decit un cuvint-nume din r. 2 care este fie feminin [A ]vita, fie inceputul unui antroponim masculin ca Vitalis, Vitalianus; in r. 3 nu este exc1us ca I sa fie ultima cifra din numarul anilor, iar M sa fie m(ensibus).

192. - S tel a funerarii de augit-andezit, fragment in doua (?) buca t;i: a) coltulsting de sus, inalt 34, lat 44 em, b) marginea dreapta de jos, i nalt 69, lat 44 cm ; descoperite in anul 1863 (odata cu stela funerara nr. 180) in ruinele medievale din gradina de linga castel la Hunedoara, fiind de provenienta din Micia.

ArchK(jG~, 33, p. 118 (J. Kenner) ;.ArchKozl, V 1865, p. 21 (,,---- / ----NTES PII - / ---CERVNT / --- IBI, [----- pare]ntes pii[ssimi / --- fe jcerunt [et s j i bi", Torma C.); Cl L, III 1414 [dupa epitaful nr. 180] ("Torma misit et mihi et Kennero (ArchK6GQ, 33, 133) una cum frustulis his slmu1 repertis", adica cele trei fragmente. din care nr. 2 I;li 3 apartin impreuna, primul este nr. 191); A EM, IV 1880, p. 135, nr. 28 ("auch diese Steine wurden mit den vorigen an derselben Stelle in Vajda-Hunyad gefunden und da selbe ebenfalls rothe Augit-Andesit sind, mogen sie auch veczeler und nicht varhelyer Provenienz sein", C. Torma); VIII 1882, p. 48, nr. 6 ("eIL, III 1 414 gehort von den drei Bruchstiicken aus rothem Augit-Andesit nur das zweite und dritte zusammen", F. Studniczka); Cl L, III 7878 (=1414 "Vajda-Hunyad rep in minis casae horti, nunc ibidem apud Albertum Benedikti; ad Vecze1 propter materiam lapidis rettulit Torma, qui m.isit et Mommsenoet Kennero, originem indicavit AEM, IV, p. 135, n. 28; VIII, p. 48 nr. 6 fragmenta eiusdem lapidis esse agnovit Studniczka").

a) D (is) [ M ( anibus ) ] M (arcus)? • A - - - NV------

M-------

b) - - - - - - - - - - - - pare ]ntes pii

- - - -fe]cerunt

- - -.- -sJibi

xxv. MICIA

191

Lipsind putinta unui control al fragmentelor, nu poate fi reconstituit textul decit schematic fiind un epitaf pus de parinti pentru fiii lor ~i pentru sine( ?).

193. - E pit a f (altar?) de piatra nisipoasa, fragment de 50 X 52 x 19 em, litere de 55 mm; s-au pastrat resturi din cinci rinduri la marginea stinga, Muz. Deva.

AN-----VI -----XIT A - - - -II· IT - - - -TO------

193a. - 5 tel a funerara de piatra, cu relief (medalion), vazuta ~i copiata partial de Neigebaur in 1847 la Densus, Dacien (1851), p. 49, nr. 10; cuprinsa in Cl L, III 1533, apoi I.D.R., III/2, 414; din eroare in Cl L, 1 392 la Micia, astfel :

"Devae

D·M

1/1 CIIII III D IIII IIII1

II1II

Neigebaur, Dac, p. 49, qui vidit", Mommsen a inteles (confuzie de toponime Densus - Deva?) cii Neigebaur ar fi copiat inscriptia fragmentara in orasul Deva; dar acesta spune "am 5. Juli 1847 vom Verfasser abgeschrieben", adica la 5 iulie 1847 se afla in zona Densus - Farcadin (cf. Dacien, p. 37), iar in Deva se aflase la 2 iu1ie 1847 (p. 36 etc.).

E. INSTRVMENTVM

Inscrisuri pe lut si metal

194. - Dip 10m a militarii de bronz, fragment de 40 X 29 X 0,9 mm, mijlocul tabelei I, latura stinga, cu chenar proeminent si orificiul sting pentru legarea eel or doua tablite : descoperit in sapatura arheologica (august 1976) la castrul auxiliar Micia, la mijlocul 1aturii de vest, departare 6 m de zidul incintei castrului, in pamintul vegetal deasupra agger-ului, la adincimc de 30 cm. Muz. ist. R.S.R. (fig. 149).

192

INSCRIPTIILE DACIEl ROMANE, IlII3

Semnalat de 1\1. :lLRoX;.an, Roman Military Diplomas, London, 1978, p. lIS, nr. 12; ActaMN, XV 1978, p. 131~133.foto,. desen (L. Petculescu), AnnEp, .1978 [1981J, 689; SGlVA, 32, 1981, p. 597, nr. 5.

Fig. 149. Diploma militara (Muz, R.S.R., Bucurest.i].

I ntus-Labella I:

[Imp(eralor) caesar divi TJ raian[i Parth(ici) jil(ius)]

[divi Acrvac nepos Traianu Js Had [ria nus aug (ustus) pont (ijex) J imax timus ) trib. potest. - - ] I [co (n)s(ul) Ill, prater) p(atriae)] [cqut'! (ibus) et pceii!. qui] mi [litaver (unt ) - - - - - -

E xlrinsecus tabella 1:

pluribusl':: stipend (is) emerit (is) dimissis ho- J nest a mis [si.onc quor (um ) nomina subscr i- J pta sunt i [psis I iberis posterisq (ue ) corum] ciuitatem [dedit ct conubitcm cum uxori - ]

bus quas tu [nc habuissent cum est civ-

[it ( as) iis d] aia [aut si qui caelibes essent

Este diploma ernisa de imparatul Aelius Hadrianus (117 -138) pentru careva din unit atile auxiliare stationate la Micia: Ala I Hispanorum Campagonum, Cohors 11 Flavia Commagenorum, mai putin probabil Numerus Maurorum jiicien.s1·um. Despre diplomele militare ale Daciei romane:

I.D.R., I, cap. III, p. 64-164.

195. - TEGULAE LEGIONIS XIII GEMINAE

. Categorie de tegulae foarte raspindita (mai multe de cit in orieare loca-

Itt:~.te a Daciei Superior, in afara de Apulum) la Micia, cu deosebire in ruinele bailor militare, unde aceste materiale de constructie au fost masiv intrebuintat-, alaturi de eele confeetionate si mareate de unitatea auxiliara miciensa ee era "titulara" a ter~eIor (b~lneae), Cohors II Flavia Commagenorum. Majoritatea. diverselor tip uri se intilnesc la Apulum si in alte ~uncte ale Daciei Superior; d. cele din Aquae (Calan) nr. 12. cu bibliograIia general a asupra legiunii XIII Gemina si a materialului ei tegular stampilat; ele au fost publicatc in lucrari mai vechi, in ClL, III, TglD etc.;

XXV. MICIA

193

ultimul repertoriu a1 pieselor stampilate descoperite la baile Miciei : M uzN at, I 1974, p. 247-254 (C.C. Petoleseu si L. Marghitan = AnnEp, 1975, 729), ell mici lacune ce vor fi reetificate aducind completari cu bibliografia suplimentara si adaugind descoperirile din alte puncte ale vastei zone arheologice a Miciei,

195.1 - T i g 1 e cu stampila de 110 X 33 mm; imprimare inversa (catre sting a) LE(gio) XIII G(emina), unele gasite in terme.

TglD, pI. III; MuzNat, I, p. 247-248, nr. 1; varianta LEG XIII G, RevMuz, V 1968, p. 446-447, fig. 3 foto.

195,la. - C ii r ii mid ii in colectia Varadi (Deva), viizuta de Momm-

sen.

L E G(io) IIIX G E ~1(ina)

ELI V S . b A L I V S sic videtur

GIL, III 1629,6 = 8064,3. Lectura antroponimului e nesigura.

195,2. tenne.

C ii r ii m i z i cu stampila de 110 X 54 mm; unele gasite in

L E G(io) XIII G(etnina) A E L(ius) BAS S V S

GIL, III 1629, 4 = 8065,4; TglD, XII 177; illuzNa!, I, p. 248, nr. 2.

195,3. - C ii ram i z i, stampila de 113 X 50 mm; numarul de ordine al legiunii este inversat IIIX; unele gasite in terme.

LEG (io) IIIX GEM (ina) ELIVS IVLIVS

N umele gentiliciu este scris Ura A - initial; cognomen era citit anterior bALIVS. C1L, III 1629,6 = 8065,6; TglD, VIn 125, IX 138; MuzNa!, I, p. 248, nr. 3. Cunoscut la Apulum ~i Ampelum (nr. 376,2).

195,4. - Car ami z i cu stampila de 145 X 49 mm, text cunoscut numai la Micia (din bai).

L E G(io) XIII G(emina) A E L(ius) P(H)ILIP(P)VS

Numele personal este Aelius Philippus, cognomen grecesc; MuzNal, I, p. 248, nr. 4; un exemplar aflat in Micia in anul 1929 de 43 X 31 X 7 X 4 cm; Muz. Deva inv. 2433 (fig. 150).

Fig. 150. Cii.ramidii. cu stampila legiunii XIII Gemina.

195,5a. - rig 1 e, stampila de 120 X 46 rnm ; litera S inversata.

L E G(io) XIII G E(mina) A E L(ius) V ALE N S

194

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/3

CiL, III 1629,6 = 8065,7; TglD, YII 104, 105; ACMIT, 1930-1931, p. 43a; Ilacica, p, 187; MuzNa/, I, p. 148.

195,5b. - ear a m i z i, stampila de 132 X 48 mm; litera L in forma de "lambda", S inversat spre stinga.

L E G(io) XIII GE1I(ina) A E L(ius) . V ALE N S

A CMIT, 1930-31, p. 43; Dacica, p. 187; Tg/D, VII 103, le6; Rt'vMuz, 1968, p. 446; Mwz'Na], I, p. 248, nr. 6. Foarte probabi11a acest tip apartine fragmentul: LEG x- - -I AEL . - - - descoperit de C. Torma, AE11:I, VI 1882, p. 140, nr. 11; (CIL, III S 065,8 ("Veczel [Devae in mus.]; eontuli, AE]lI, VI").

195,6. - ear a 1'Jl· i z i, stampila de 106 X 52 mm; litera S rastur-

nata catre stinga.

L E G(io) XIII G(emina) ANNEISA1' VRNINI

Atestat la Apulum ~i la Micia : CIL, III 1 629,8 = 8065,10; .4ElII, VI 1882, p. 140, nr. 12; cu., III 12610 c; A csur, 1930-1931, p. 43; Dacica, p. 187; TglD, XIII 190; IvIuzNat, I, p. 249, nr. 7; dar si la Pot aissa (Turda) : in colectia I. Bot ar, AEM, XVII 1894, p. 16 "ein Ziegel - der bis jctzt nur in Karlsburg und Veczel vorgekommen war" (F. Cumont} ; MKErt, VI 1912, p. 203, 206 ("egy belyeges tegla Potaissabol idaig isrneretlen LEG IIIX / ANNEI SA 1'/ [V] RNINI haromsoros belyege - - - ". Teglas G.); BKL, XLVI (56), 1913, p. 25 toto (obscur), p. 28 (text); Probl M'ue, 1964, p. 23, nr. 11 b. La bibliografia pieselor din Apulum de adaugat : ErdM, 1902, p. 347, l_lI. 51 (ex. din Muz, Oradca}, p. 350 (un ex. dus la Eszeg - Sisak) ; ATE, VI 1894, p. 27.

19r),7. - T e gu l a niammaia stampila de 87 X 33 mm, fracturata la coltul drept superior, descoperita in sapatura la terme (fig. 151).

Muzl\Ta!, I, p. 249, nr. 8.

Fig. 151. Cariimidii eu stampila legiunii XIII Gemiua.

LEG I XIII - - - AN1'(onius) E--VEX(tl1s)

111uzNa{, I, p.249, nr. 8"LEGIXIII - - - / ANTELIVTEN---.

Antroponimul este obscur. Literele VT in ligatura : credem insa ca e mai degraba litera A rasturnata, spre a putca sa intre in ligatura cu T, deci:

ANTELIA'fENI; citirn astfel LEGI(o) XIII [gemina ] / ANT(onius) ELI (us) ATEN(us) sau ANT(oni}'ELI ATEN[i]. Pentru cognomenul Atenus, a se vedea numarul urrnator (mai jos, 198). Darin interiorul.numelui EVEN- se afla doua serrme un "gamma" ~i I ingrosat, trebuie sa fie locul rnincrului stampilei-negativ ; 0 an alogie a antroponirnului s~ ana

XX1·. MICIA

la Apulum-Alba Iulia (inform. C.L. Baluta). Antoniu$"'£ventus sauEven(~ius) are un cognomen foarte rar, ex. CIL, X~ 6 344, ,,!I~! 17 450 Event[tJ~s, 5807 L. Licinius Eventus, IX 1977, 2910 (sclav);' ;XII 2 110 t Eoentius

tit pace ~.a.

195,8. - Car ii 111 i d ii, ~tampila de 130 X 55 nun; partea superioara cu I. 1 slab imprimat ; deseoperita la terrne,

[LJE[g(io)J X[III ge(mina)J

AV(relius) A POL L 0 N(ius)

Un exemplar descoperit in 1885: AEM, XI 1887, p. 239, nr. 12; fragmentar era citit IJEG XIII GE [m / iJVAPOLI.OI [:- - ; GIL, III 8 065~28.; rectificat in CIL, III 12614; TglD, XII 174; .:.1fuzNat, I, p. 249; la Orasti-

oara nr. 265,3.

195,9a. - C ii r a 111 i d ii, stampila de 124 X 42, 111m; la exemplarele din terme litera E in LEG este facuta ca II, S este inversat,

1,. II G(io) XIII G E(mina)

A V R(elius) CAL(L)ISTR(atus)

CIL, III 1629,10 e = 8065,13 e; ACMIT, 1930-1931, p. 42; Dacica, p. 187; Apulum, V 1955, p. 221, nr. 5; MuzNaf, I, p. 249, nr. 11; probabil si la Potaissa ('_furda), :m exemplar in Xluz. Turda (din fosta colectie 1. Teglas, daca acesta nu-l avea din colectia arheologicii a fratc1ui sjiu G. Teglas, provenind din Micia).

195,9b. - C Cl. r a 111 i z i, dimensiunea stampilei : 125 X 48 mm. Partea finala a antroponimului este slab imprimata pe unele exemplare.

L E (gio) XIII G E(mina) AV(relius) CALLISTRAT(us)

CIL, III 1629, l Oa ~i 8065, 13 b; TglD, IX 131; MuzNa/, I, p. 250, nr. 12; nr. 13 (0 variauta a aceluiasi text).

195 10. - C Ii r Ii 111 i z i si fragmente, in vreo trei variante, cu scriere retrograd (spre stinga), lectnra: dinspre dreapta, pe trei rinduri:

G IIIX GEL NEM ·RVA REDNA

Leg(io) XIII G(ernina) A u r i elius ) Me itand e r

CIL, III 1629,17 a; 8065,22 a-e ; TglD, XIII 191; 11,ltlzNa!, I, p. 250, nr. 14-15; cunoscut a la Apulum, Ulpia Traiana (I.D.R., III/2, 541, 3), Potaissa (ProblMuz, 1964, p. 23), Orastioara (nr. 265,4).

19;),11. - Car ii mid ii fragmentara, 200 X 20 X 65 mm, chenar !at de 5-7 mm, Iatirnea cartusului 48 mm; literele I. 1, inalte de 1~ mm, sl~t dispuse catre stinga, cifra XIII eorect (nu III X, ca la nr. 10); ~lterele .dm I. 2 inalte de 1 cm; lectura din stinga spre dreapta; aflata 111 prealm.~ zidului de vest in interiorul castrului Micia (fig. 152).

196

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, JII/3

[LEJ G(io) XIII [G(emina)J [A V R(elius) 1'1 OJ M M 0

(c

Fig. 152. Ciiriimidii eu stampila legiunii XIII Gemina.

RevMuz, V 1968, p. 446- 447, fig. 5 foto; Sargetia, VII 1970, p. 48, fig. 4 c Ioto (L. Marghitan).

Alt exemplar aflat tot acolo, cu litere mai multe, este un fragment de 200 X 270 X 65 mm, partea sting a a textului precedent cu chenar identic literele LEG in r. 1 ~i R in r. 2 sint inversate si orientate spre stinga, iar lectura se face din stinga spre dreapta.

L E G(io) XI [II G(emina) J A VR (elius) MOM[moJ

RevMuz, V 1968, p. 447-448, fig. 6 foto; Sargetia, VII 1970, p. 48, fig. 4 b £oto. $tampila este cunoscut a la Apulum ~i Ulpia Traiana (I.D.R., III/2, 541,5), GIL, III 8065,23.

195,12. - ear ami z i, stampila de 145 X 50 mm; litera F este tacuta ca un K putin mutilat, A nu are bara orizontala ; descoperit a la terme.

LEG XIII G E (mina) FLA(vius) ELIOD(orus)

MuzNal, I, p. 251, nr. 16; starnpila apare in Apulum, Ulpia Traiana (I.D.R., III/2, 541,6) ~i Micia, GIL, III 1629,20, 8065,25 b; TgID, VIII 124 (citeste : Fl(avio) AELIO D ... ?); cognomenul era Heliodorus, HELIOD imprimat cu litere defeete pe trei fragmente la Alba Iulia, Apulum, V 1965, p. 225, nr. 13.

195,13. - ear ami d ii fragrnentara, cu cinci litere in r. 1 ~l trei in r. 2, descoperita si achizitionata de G. Tegl:is.

- - - XIII G - - -

----:\IAR---

Fragmentul a fost intregit [Leg. J XIII G [em (ina) J / [Fl. J MAR [tinus ] in AEM, IX 1885, p. 244, nr. 9; ErdM, 1888, p. 249; cu., III 8065,26 c ; dar nu este exc1us nici Iulius 111 arcianus, cunoscut la Micia,

195,14. - e ii ram i z i, stampila de 121 X 42 mm ; descoperite la terme. Cartusul are ornamentatie liniara ; litera S inversata spre stinga,

L E G(io) XIII G E(mina)

F L A(vius) V I TAL I S

MuzNa!, I, p. 251, nr. 17. $tampilli cunoscuta Ia Apulum (GIL, III 8065,27; 12613; Tg/D, XIII 180).

195,15a. - ear ami d a, stampila 137 X 44 mrn ; la marginea de sus ornament liniar, la inceputul si sfirsitul r. 1 cite 0 frunza ; descoperita la terme; alt exemplar cunoscut anterior (fragment).

xxv. MICIA

197

L E G(io) XIII G E(mina) IV(lius) DEI 0 TAR V S

MuzNfl/, I, p. 251, nr. 18. ~tampi1u cunoscuta la Micia !Ji la Apulum, GIL, III 8065; 12615; TgID, XIII 183; RevMuz, V 1968, p. 448, fig. 7 foto; Saf'cetia, VII 1970, p. 48, fjg. 4 a.

195,15b. - ear ami z i gasite una prin anul 1885, a doua 1a terme : stampila de 130 X 45 mm; la sfirsitul r. 1 hunza.

L E(gio) XIII G E(mina) IV(li) DEIOTARI

GIL, III 8065, 29 d (dupa AEM, VI 1882, p, 140, nr. 13; IX 1885, p. 244, nr. 8; Ef'dM. 1888, p. 249); TgID, XIII 184. Cognomenu1 ostasului gradat ,,~ef de atelier" sau maistru este celtic Deiotarus (A ISG, V 1949, p. 292).

195,16a. - ear ami z i in vreo doua (sau trei) variante, unul descoperit prin anull880 (r. 1 numai literele GE), al doilea la terme; 9tampila 133 X 45 mm; L in chip de "lambda", S in r. 3; jos ornament liniar.

L E G(io) XIII GE(mina) I V L(ius) . MARCIANV

S

cu.. III 8065, 30 b ("descripsi; AEM, VIII, 55, 11" [eronat]); MuzNa/, I, p. 251, nr. 20; e eunoscut la Apulum (GIL, III 8065, 30 a, c; 12616), dar !ii la Potaissa: diramida fragment gros de 5 em, LEG XIII G--- / IVL· MARCI---, descoperit la vest de castru in anul 1954, Probl Mue, 1964, p. 24, nr. 11 d, desen.

195,16b. terme.

ear ami d ii, stampila de 11 X 5 em; descoperita la

L E G(io) XIII G(emina) IVL(ii) MAR C I A N I

MuzNa/, I. p. 252, nr. 22 (ar fi ,,~tampi1a cunoscuta la-'Apulum ~i Micia, GIL, III 8065, 30 a; 12616; Tg/D, XI 163"[?}).

195,16c. - T i g 1 e fragmentare, stampila de 130 X 44 mm, ale aceluiasi caramidar, cu cognomen scris MARCIAN; descoperite la terme.

L E (gio) XIII G E(mina) IVL(ius) MAR C I A N{us)

MuzNal. I, p. 252, nr. 21. Cognomen apare prescurtat la fel pe unele materiale tegulare din Apulum: --L. MARGAN (Apulum, V 1965, p. 225, nr. 14); AfuzNat, I, p. 252, nr. 22 citeaza un omonim G. Iulius Marcianus signif(er) leg(ionis) XIII Geminae la Apulum (Dacia, III-IV 1927-1932, p. 623), considerat "probabil identic" cu carlimidarul.

195,/7. - ear ii mi d ii, stampila 115 x 36 mm : litera L in forma de "lam bda" , N rasturnat spre sting a ; M rasturnat cu 180° in chip de W, descoperrta la terme.

IVLI SERENI

L E G(io) XIII G E M(ina)

198

INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, III/3

MlIzNat, I, p. 252. ~tampila era cunoscuta la Apulum in forma fragmentara (- - - SERENI

( __ ;_ XIII GEW), Apuiwm, V 1965, p .. 227-228, nr. 19. .

19:J,18a. - Ca ram id a fragmentara (Iipsa litera L in r. 2) descoperita prin anul 1885. '

L E G(io) XIII G(emina) [L JVCR( etius) AQVILA

AEJi, XI 1887. p. 239. nr. 13; GIL, III 8065, 31 g; cunoscut la Apulum, Ulpia Traiana (I.D.R., IUt2. 541. 7). Cigmiiu (infra, nr. 226,4), Sighisoara.

195,18b. termc.

Car ii m i z i, stampila de 120 X 48 mm : descopcrite la

L E O(io) XIII G(emina) LVCR(ctius) . A Q V I(la)

MucSa!, I, p. 252, nr. 24; stampila cunoscuta anterior numai la Apulum, GIL, III 12617 "ad 8065,31. Carlsburgi ill museo. B. Cserni misit", TglD, IX 134; nu in GIL, III 1 629,22 a (AE2v1, XI 1887, p. 239, Hr. 13), 8065.31, cum gresit s-a afirmat (MuzNa;, I, p. 252, nr. 24. nota 26).

195,78c. - C ii ram i z i, starnpila de 11 X 5 em, textul pe rinduri, la sfir;;it frunza; descoperite la terrne (fig. 153).

L E G(io) XIII G E(mina) LOCRETI (u?) S (?) ACVLA

trei

Fig. 153. C1ir1imid1i cu stampila legiunii XIII Gemina.

Jlilu.cN at. I, p. 253, nr. 25. Rernarcabila forma "vulgar1i" a gentiliciulni "Locretius" ce pare a fi unir a, dar explicabila in inscriptii, exemple numeroase din Illyricnm in GIL, III, p. 2572-2573 9i 2677, ca auonculus, Apoleius, Astorum, con, Poblieius, Voleanus, monomentum, Prim itioos etc.; fenomenul nu este numai 0 simpla grafie, ci de natura fonetica, existent si in limba romana, unde u trece uneori la 0 (Pluvi->ploaie, autumn-rx-toamna, scula si scot, sec 11 etc.). Cognomen ACVIA inca poate sa fie 0 forma de pronuntare, nu numai simpla grafie. in loc de Aquila.

. 195,19. - Tigla fragmentara, stampila de 90x48 mm, jumatatea din stinga, textul foarte corodat; litere inversate spre stinga, lectura in acelasi sens; Iigatura N + T; descoperita Ia terme.

[Mem] M I(us) FRO N T 0

[Leg(io) XJIII G E M(ina)

Mu'Sa!. I, p. 253, nr. 26. Stampila analoga, intreaga, pe doua tigle Is Apulum: TglD, X 148, XI 153; Apulum, V 1965, p. 226, nr. 16.

195,20. - T i g l a fragmentara (jumatatea stinga), starnpila de 45 X 25 mm; giisita la terme.

L E G(io) XII [I Gem(ina)] PO M P [oni Fortis]

xxv. MICIA

199

M N I I 253 nr. 27. Materiale cu aceeasi stampila ; 1a Apulum ~i Aquae (supra, nr.

uz a, ,p. , y y

12, 1).

195,21. terme.

Car ami z i, ~tampi1a dell X 5 em; descoperite la

L E G(io) XIII G Etmina) S T A(tius) SENTI A (nus)

MuzNat, I, p. 253, nr. 28. !;>tampila cunoseut1i la Apulnm ?i U1pia Traiana (I.D.R., III/2, 541, 8): GIL, III 1629,23, 8065,33, 12618; Apulum, V 1965, p. 228, nr. 20.

195,22. - Car ami z i, stampila de 15 X 5 cm ; litera F este ca un K mutilat; descoperite la terme.

L E G{io) XIII GEM{ina) V L P(ius) FRO N T 0

MuzNa!. I, p. 253, nr, 29. Stampila era cunoscuta la Apnl~m (GIL, III 8065,34 a-c; 12619), Micia ~i Ulpia Traiana u.u.u., III/2, 541.' 9), Pctaissa (ProblMuz, 1964, p. 24. descoperitii. pe "Cetate"-castrnl leg. V Macedonica) 91 Cenad (Revlvluz,V 1968, p. 446-447, fig. 2; I.D.R .• mn, 277 j).

195,23. - T i g l a fragmentarii, stampila de 120 X 28 mm : descoperita la terme.

[LJE G(io) XIII G E(mina) HER[aJ

MuzNat, I. p. 254, nr. 30, Analogie (inscriptia-~tampila intreaga) la Apulnm: TglD, VI 95; Apulum, V 1965, p. 224.

195,24. - T i g l ii, fragment cu numai doua litere citeaza din Vetel

in colectia lui I. Kemeny la Luncani Neigebaur. .

Dacien (1851), p. 60, (nr, 65 ("Veezel; in der Sammlnng des Grafe,: Joseph v. Kemeny in Gerend, Daehziegel mit dem Stempel: - - AE - - / ~ - - -") ;. CI_L, III 1629,27 (tegu: lae privatae), 8075,36 (tegulae leg.); HdT, p. 142. Tlg1a stampilata cu textul pe doua rindnri poate fi a legiunii XIII Cemina :

-AE- -

TEGVLAE. AVXILIORVM

Ala I Hispanorum Campagonum

196. - T i g 1 e de acoperis, in fragmente, deseoperite in sapaturile arheologice laterme (baile garnizoanei din Micia) in anii 1967 si tum. ; unul din fragmente contine inceputul textului eu literelc A - - - I CAMP ---, de 50 X 45 mm : altul ALAE I --}IPAGONVM, 70x45 mrrr, Muz , Deva si Bucuresti (fig. 154).

MuzNat, I 1974, p. 255, nr. 31 intregit in ALAE Z ~A::'\lPAGO:KVM (C. C. Petolescu) ;,Antdip. 1974. 552 scris eronat (eu intregirea proprie, logic a} "Ala .. Hlspanorum campagowum . coreetat in AnnEP. 1975, 730; SGIVA, 29, 1978, p. 559-560 ALAE CAMPAGONVM, fig. 2 desen; AnnEp, 1978 [1981 J, 688.

200

INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE. nus

A I a e Cambagonum.

Fig. 154. Ciiriimidii eu stampila Ala Campagonum,

T r a d u c ere : " (apartinator) alei de campagoni".

Stampila se refera la officina unitatii auxiliare de cavalerie care va fi participat la lucrarile de constructie sau reparatie a bailor militare (cf. nr. 45, 46). 0 piesa fragrnentara a stampilei (confuze in r. 1) s-a descoperit la Deva (nr. 38 a).

Cohors II Flavia Commagenorum

197. - Material t e g u 1 a r stampilat al cohortei II Flavia Commagenorum, cunoscut in bibliografie de acum un veac, s-a descoperit in marl cantitati cu deosebire in ultime1e doua decenii : numeroase fragmente si bucati intregi de caramizi si tigle. Muz. Deva, Cluj-Napoca, Turda, Bucuresti etc. (fig. 155 a-b). Majoritatea (aproape toate) au scrierea dinspre dreapta catre stinga.

Cea mai veehe semnalare din Micia pare sa fie AEM, III 1879, p. 117, nr. 25 ("gefunden 1877 bei Zsoszan Gyorgye lui Serafin in Herepe", C. Torma; GIL, III 8 074, 14a) ; IX 1885. p. 244, nr. 10; ErdM, 1888, p. 249; GIL, III 8074,14 b, fragment Muz. Deva. Bibliografia p.rineipala (dupa GIL, III 8074,14) este: MuzNaf, I 1974, p. 255-257, unde se dau douil !IPuri noi (v. mai jos) ~i de unde trebuie eliminat nr. 35 ,,~tampi1e pe numeroase tigle, llltregi ~i fragmentate COH(ors) II H(ispanorum)" [GuptRMicia, p. 111] ~i toata discutie prolixa :;oi inutila de 0 pagina despre aceasta unitate ce n-a stationat la Micia; stampilele ce I-au atribuit unii apartin cohortei II Flavia Commagenorum; cf. SGlVA, 29, 1978, p. 5~~. Zeci de exemplare COH II FL COM (scriere sinistroversa) s-au gasit in sapaturile Is balle militare din Micia (0. Floca a numarat vreo 70 de bucati},

Tipul I din dreapta spre stinga (L in chip de "lambda").

COR II FL COM(ma)G(enorum)

AnnEp, 1975, 731.

Tipul II (idem).

CO (hors) SE(cunda) - - FL - - - -

Iteca 1~~~~;{u r' J:'ls&;rf:6" nr. 34.

xxv. MICIA

201

[

Fig. 155. Tipuri de stampila ale cohortei II Flavia Commagenorum,

Tipul III (idem) COR II R

MuzNaf, I 1974, p. 256, Dr 35, citit eronat COH(ors) II H(ispanornm).

TEGULAE PRIVATAE

198. - Car ami z i stam pilaic, descoperite la Micia, un nume propriu in chenar adine, dar mai slab imprirnata, 115 X 30 111m. Muz. Deva (inv. 2 267) ~i Cluj-N. (fig. 156).

A EM, III 1879, p. 117, nr. 27 ("Privatziegein. Veczel, ATENV At(h)en(i)u(s). Zwei.Exe~plare im Siebenb. Museum in Klausenburg", C. Torma); IX 1885, p. 244, nr, 5 ("Zlegelmschriften. Veczel. ATENVS") ; ErdM, V 1888, p. 249 (G. Tegllis); GIL, III 8 075,~7 ("tegulae privatae. a Veezel [Clausenburgi in museo] ATENV, AE1I1, III; b Veczel [Devae In museo~ ATENVS, descripsi, AEM, IX, ErdM, 1888"); HdT, p. 142 ("magantegiagyarosok belyegei Miciaban. 8075, n. 37. A devai muzeumban : ATENUS. AEM, IX, ErdM, 1888"); VEcDacR,

202

INSCR1PTIlLE DACIEI ROMANE, -11//3

p. 75 ,,8 075,37a, b •. la Vetel ATENVS" ;·M~~Na,., I "1974, p.-e49, nr, 9 ( .. c8ramidiL ~tampila ill chenar adinc, insa slab imprimaU ;dimelisiunUe: 11,5 X 3 em ATaNVS", intre materialui tegular allegiunii XIII Gem. [prin eonfUzie'cuantioponimul rau citit ea .. ELI(us) ATEN(us) in ca.ramida de mai sus nr.195,7], C. C. Petoleseu): Transilv, V 1976,1, p. 22, nr. 3. ATENVS "se cunose doar eii.rimizi produse de acest me~ter, la Apulum ~i Micia (Vetel-DeVa). Cele doua eara.mizi din Micia ~tim sigur ea proviu din' zona eivila. a a~ezii.rii, pagus Miciensis. ATENV, respectiv ATENVS - eii.ramidar civil, peregrinus de origine celtica", N. Branga):

UrbanDacR, p. 147, fig •. 88; Apulum, XVI ~78,. p. 140 ("ATENVS, GIL, III 8 075,37a"

pus eronat la Ulpi ... Traiana). '

\lA!mNvsJI fir· k.~' :r.-. ~~~I~J]lll

llL{\~- - '. ill

ATENV si ATENVS

Fig. 156. Cih{Lmida stampilata (Muz. ClujNapoea).

Este nume1e caramidarului miciens, considerat ipotetic ca fiind de obirsie ce1ticii: CeltSpr, 1,256 ? Atenus ("Veczel), AEM, 1885, 244; AISC, 1949, p. 291 "Atenus, CIL, III 8 075,37 pare celtic (Holder, I 256), nu illyr" .

199. - Car ii mid ii rotunda, cu doua litere gravate inainte de ardere; descoperita la Vetel prin anul 1880, achiz itionata de dr. Lazar Petco ~i donata Muz, Deva.

AEM, VI 1882, p. 144, .nr; 2\1 ( .. Veczel, elngeritzt in einem runden Ziegel. G I G(aius?) I(uHus?)", C. Torma); GIL, III 8077.14 ("stilo scripta in tegula etiamdum uda; rep. Veczel [Devae in museo]; A EM, VI; G I").

Ce1e doua litere erau foarte probabil marca fabricii cu numele car ami-

darului ." .

GI

a carui interpretare ca un G (aius) I (ulius) e putin pro babila, fiind mai curind un gentiliciu (Gabinius, Gallius, Gavius, Gavidius, Gellius, Granius etc.~, urmat de vreun cognomen (ca Ianuarius, Ingenuus, Italicus, Iucundus, Iuhanus etc.), spre a nu mentionadecit pe cele mai frecvente in imperiu.

A 200. - T i g 1 a de acoperis din 1ut bine ars, fragment gros, 3 litere lll~lte de 3 em, ligatura H+E; scriere spre stinga : se gasea odinioarii in Mllltia (jud. Hunedoara, colectia G. Kuun). Muz. C1uj-N. (inv. IV 2738 "be1yeges teglator. Lh, ismeretlen" ; teguL nr. 145) (fig. 157).

ErdM, V 1888, p. 249; GIL, III 8 075,35 tegulae privatae ("Veezel. [Devae in museo]. HE BC. Teglas, ErdM, n.s. V 1888, p. 249"); HdT, p. 142 ("maganteglagyarosok belyegei Miciaban. 8075. sz. 35, hibasan devai muzeumbol, mert gr6f Kuun Geza maros-nemetii gyfijtemenyehen Iat.hato Iedelcserept.oredeken HE BC, ErdM, 1888, p. 249"); TgW, p. 54, pl. XVI 233 ("IOPEH [e]O(hors) P(rima) retrograd HE(mesenorum ?), ENM; loe.( 1)"); Dacia, I 1957,

XXV. MICIA

203

p. 363 HERC(ul---?); Transilv, V 1976, 1, p. 23, nr. 7"HELVIVS BC ... ?-,._....:. fragment de tigHi din Micia (GIL, III 8075,35), mareat eu stampila producatorului sau civil, din onomastieul caruia s-au pastrat doar literele HE si BX.Reintregim nomenul mesterului in forma HE(lvius), atestat in Dacia romana. Pentru eognomenul sugerat eu inifialele Be nu am descoperit nici 0 analogie in Dacia", N. Branga); UrbanDacR, p. 139-140, fig. 70.

Spre a fi citit corect, fragmentu1 tegular trebuie rasturnat cu ·180° si "de~cif:at" ~nspre dreapta (cu~ s-a ar.atat in 1957~, ¥ observind cii a treia litera dupa H+E nu este E, Cl un R incomplet, adica

HE R C - - - Her c [ul-

Fig. 157. Tigla de acoperis (Muz. Deva).

ce nu era dccit inceputul nume1ui divin H ercfuZes ] san mai curind a1 nurnelui teofor Herculanus, frecvent 111 imperiu, deci ~i in Dacia, fiind mesterul caramidar din Micia,

201. - C ii r ci 112 i d ci stampilata cu trei litere, descoperita la Vetel si achizitionata de G. Teglas pentru Muz. Deva.

Erd11.f, V 1888, p. 249 (Teglas) ; GIL, III 8075,40 ("Veezel [Devae in mus.] ; ErdM, 1888"); HdT, p. 142, nr. 6 ("maganteglagyarosok belyegei Miciaban, 8074,40; a <levai muzeum :

JRY. ErdM").

JRY

iJaca icctura este certa, cele trei ritere sint inceputul color tria nomina ale cctateanului roman, chiar dad nu tocmai in concordant a cu alfabetu1 latin: J in loc de I se intilneste in Dacia pe material tegular (de exemplu, CHS I JS, 1a Porolissum), in inscriptii pe bronz (JVL(ianus) la Gornca, jud, Caras-Severin, I.D.R., III/I, 29) si ehiar pe materiallitic (EPJGONVS, VJXJT, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, I.D.R., IIIj2, 454). La Micia un -R Y, infra, nr. 204.

202. - Mat e r i a 1 icgular stampilat cu doua lit ere earn diforme, 1nalte 4 cm, adinc imprimate, descoperit in trei localitati ale Daciei romane :

Micia, Apulum si Cilnic (jud. Alba).

I. Din Micia : a) in colectia Varadi la Deva, LnschvDac, 259,10 "L S (vertieft) Lucius 8 --"; GIL, III 1 629,26 ("tegulae legionis XIII gcminae; Veezeli rep. [Devae apud Varadiurn : L S Ackner et Muller n. 259,10. Hue rettuJi quoniam Veezeli t.ituli latericii adhuc nulli reperti sunt nisi legionis XIII geminae"); b) A EAl, IX 1885, p. 244, nr , 7 "Incus:

I, S" (G. Teglas); HdT, p. 142 ("mag"mteglagyarosok bclycgci Miciaban, 1. L . S igen gyakori mindcnfele alaku tt'glall. Ackner - Muller Iatt ak mar Varady .Adamnal, GIL, III 1629, 26; AE1'vI, IX 1885, p. 244, n.7. LlOfordul meg Apulumbun is"); cit; III 8075, 2 ("tegulae privatae; a = 1 629,26; b) Vecze l [Dente in mus.J, descripsi : A EM, IX 244,7") ; c) dLramidil de 28 x 24 em. grosimc 45 111m. litere ina!te 4 e111, dcscoperit a de B. Jan6 intr-o ograda Ia Vetel ~i achiz it ion at a pentru muzeu! Iiceului rcfor ma tilor din Or astie, ArchErt, XXXII 1912, p. 399 ("azon L S bclyegcs teglat is, melyet ugyane haz (nr, 107) udvaran lat.tam s megvettem regisegt arunk reszere, E keto 4 em. magassagu s igen melyen benyomott betun kiviil - - - 28 em. hosszusagu, 24 em. szelesscgti S 4.5 em. vastagsagu emleken - - -" Jan6 B.); ArchAnz, 1913,335 (G. Fmaly}: AGMIT, 1930-1931 (1932). p. 43, f. (C. Daicoviciu) ; Dacica, p. 187; GuptRMicia, p. 111; A sp Perm TrRom, p. 61-62 (fig. 158).

204

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, IIl/3

II. Din Apulum: a) doull. exemplare de ci1rll.mizi din cartierul .. Partos", 41 X 13 X 5 em. litere tualte de 5 cm, Muz. Sibiu (inv. nr, 7637, 7638), GIL, III 8075,2 c .,Carlsburg [Hermannstadt in mus. Bruckenthal.]; descripsi"; 0) in Muz. Oradea un fragment de 12 X 13 em. gros 45 mm (Klio, XI 1911, p. 500, G. Teglas; EraM, 1902, p. 346, nr. 42, care cltead exemplarele din Muz. Deva !ji Sibiu); c) 1a "Part~" in slplturile diu anul 1913 doui carlmizi fragmentare, grosime 45 mm, MKErl, VIII 1914, p. 134 ("ket feltiin6 alakd teglat es egyet, melyen 1. S me1yitett belyeg lathato", in Muz. Alba Ialis); a) ultima descoperire semnalata este din 1950 la "Parto!j", dupll. care am primit un desen fidel !ji informatia .. trimit aici copia inscriptle! LS de pe fragmentul de ci1rll.midll., aflata de mine in octombrie 1950 la Alba Iulia, suburbia "Parto,", printre niste cll.rll.mizi slpate de curind in pasunea dinspre Alba Julia, pe teritoriul Coloniei Apulum - - -", AI. Borza [cf. I.D.R., III/I, p. 27]. III. Din Cilnic (Kalnok, Kelling, judo Alba), tig1a de 53 X 37 X 2,3 em, cu linii concentriee, Muz. Sibiu (inv. 4423), descoperita 1a N - V de sat (dirll.mida descoperitll. 1a ctrjiti, nr. 43, nu f, sigur dacll poate fi cititn LS ori IS); TglD, p. 33 .. L(egio) S(ecnnda) (Italiea? Adiutrix ?)", p. 32 "s(ingu)l(ares ?)", p. 40; Dacia, I 1957, p. 361-362; Transitu, V, 1976,1, p, 24, nr.9 "dupa parerea noastra, ele au fost fabricate in Apulum, literele sint abrevierea pentru L(ncius) S(ervus); credem ca acest sc1av caramidar apartinea respectivului cetatean roman din Apulum, proprietar de !'i'ramidarie" (N. Dranga); UrbanDacR, p. 145-146. fig. 85-86.

Fig. 158. Glramida eu literele L8 (l;Iuz. Deva),

Se pare insa ca cele doua litere sint simple elemente din sistemul de tria nomina ale cetateanului roman, adica prima L un nomen gentile, a doua S un cognomen, cum s-a indicatla 1902 in CIL, III index nomina, p. 2358 L ... S ... 8075, 2; cognomina p. 2409 vir S . .. [8075,2]; deci ex. gratia: Laberius (Laelius, Lartius, Licinius, Livius, Lollius, Lucretius etc.) Sabinus (Saturninus, Silvanus etc.).

203. - Car ami d a cu ~tampila, fragment (coltul sting superior) ell doua litere, descoperit in zona arheologica a Miciei in 1885. Muz. Deva.

AEM, IX 1885, p. 244, nr. 4 ("Ziegelinschriften, Veczel. MO- - -"); ErdM, 1888, p. 249 (Teg1as G.); GIL, III 8075,39 ("tegulae privatae. Veczel [Deva in mus.]. MO- - -. AEM:

IX; EraM, 1888"); Transit», 1975, II, p. 39 ("literatura epigrafica veche consemneaza mat multe tegulae stampilate M.O.AD. din Ampelum (in Muz. Sighisoaru ; ErtiM, 1902, p. 398, nr. 10; Klio, X 1910, p. 500 (etc.), cf. nr. 357 ~i M.O .... din Micia, Muz. Deva, GIL, III 8075,39 ... ". N. Branga).

MO----

Dupa ipoteza lui N. Branga, fragmentul miciens cu literele M C? - -

ar fi de grupat cu cele din Ampelum ale lui Marcus Opellius Adiutor (Dr. 357), asertiune ce nu poate fi considerata abso1ut sigura,

XXF. MICIA

205

204. - PI a C a (lama) de bronz, rupta la cele doua capete, eu resturi de doua litere ale unui rind de text : fragment deseoperit la Micia, aejiizitionat pentru Muz. Deva de G. Teglas.

AEJf, IX 1885, p. 240, nr. 10; ErdM, V 18'88, p. 225 (G. Teglfls); GIL; HI 8079,3 ( .. Veezel in lamine aereo [nunc Devae in museo] ; AEM, IX; EriM, 1888"); HaT,p. 142 (broaz lUonogramm, GIL, III 8079,3. A devai mnzeumban : AEA!, IX; :t:;f4l1!,_ 1888").

---RY--

Piesa a fost interpretata de Teglas ca "monogram de bronz", fara sa tina seama ca. este un fragment, din care la inceput si !a sfirsit lipsesc citeva litere. Cf. "textul" asemanator sau apropiat pe caramida J R Y (nr. 201).

205. - F rag men t ceramic cu un nume imprimat pe doua rinduri, repetat; foarte probabil din Micia. Muz. Deva (fig. 159).

FIRM-FI RMI -

-,

FI R r

Fl RM 1

Fig. 159. Fragment ceramic (Muz, Deva). !

Este "marca" Iabricantului caramidar, probabil la genetiv Firmi.

206. - Fib u I a (ine1) de argint, tipul zis "cu capete de ceapa" (Zwibelkopffibel); din intreaga piesa s-a pastrat numai arcul propri~-zis (care- apoi, intr-o epoca necunoscuta, a fost prefacut in ine1, cum se pre~lnta azi); lungime totals 86, grosime 7 mm. Pc dunga externa a arcll:lul ~re un ornament adincit in mici triunghiuri, iar pe cele doua fete laterale inscnptia din doua cuvinte : un antroponim roman si un verb, cu literele adincite ~i umplute cu smalt de sticla (niello). Descoperita in 1865 in zona ruinelor castrului probabil cu ocazia sapaturilor pentru construirea caii fcrate ~~,,:,a - Arad, impreuna cu alte materiale arheologicc din zona ruinelor MICle!; achizitionata de Muz. Cluj-Napoca (inv. vechi 5855) (fig. 16)).

Arch Kozl, VI 1866, p. 150 ( .. Veczel. E;;y itt lelt ezust fibula toredeken melyvcsctii s fekete tiveg-ernail ereszteku betiikkel e feHrat van metszve ' QVARTI~E VIVAS Quartine uioas [vagy me'(iorditva vivas QuartineJ. Vetel utjan az erdelyi m uzeumban. A fibula feHratahoz - a ferfi n Sv kivetelevel - hasonlo elvashato egy Vadon, Pogaras-videken lelt cstnos Ilbulan :

Julian, vivas ; Lns shrlrac, 810", Torma C.); CIL, III 6288 ("in fibula argentea litteris ex vitro nigro, rep. Veczeli a. 1865, extat Klausenburgi in museo, QVARTINE VIVAS. Tonna misit ediditque arch. kozlem, 6 (1866), p. 150"); dupa GIL, III mentionata de. G. Behr.e~. in Reinecke - Festschrift, Mainz, 1950, p. 10-12 (lntre "romische Fiebeln mit Insehn!t • repertoriu de "Zwiebelkopffibeln des 4. Jahrhunderts"); "descoperiU" din nou de. ~Ol in anul 1954, in baza unei fotografii filcute de conducerea muzeului c1ujean in 1942, tntr-o cntie din depozit cu 0 fi~a purttnd indicatia manuscrisa "false M.M."; GontHd, p. 104 (semnalat.a eu 0 scurta deseriere ~i interpretare istorica de K. Horedt) ; Studii teologice (Bucurestf), X 1958, p. 316-317, nr. 3, fig. 3 desen (1. 1. Russur ; Dacia, II 1958 [1959J, p. 468-469. fig. 1 foto, 2 desen (M. Macrea, care nu stia cil. piesa "falsa" este din secolul IV-lea dectt dupa aparitia celor doua articole preccdent e din anul 1956 si 1958); A '!'triP, 1960, ~55; Ri5mRum. p. 288, H 53; CivRRom, p. 269, H 4, pl. LXIII; D. Prota se, Pr.iblcm a conttnU~tarii in Dacia, in lumina arheologiei si numismntioii, 1966, p. 132, 134, fig. 46 (desen} : TnscrGrLaf, 438 (cu bibl. mai ampla) : Transit», 1977. 9, p. 12.