Importanta grasimilor in organism

 Grasimile se folosesc in alimentatie; necesarul zilnic pentru un adult este de 100g grasimi. Prin
hidrogenarea catalitica a unor uleiuri vegetale (de soia, de rapita), se obtin grasimi solide din care se
prepara margarina. Se folosesc la fabricarea sapunurilor, a unsorilor, a lacurilor si vopselelor (pe
baza de ulei) si uneori drept combustibil.
 Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal ( stocarea avand loc in tesutul
subcutanal, in epiploon sau in jurul organelor interne) iar plantele il acumuleaza in jurul
elementelor reproducatoare.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in
alimentatie, medicina, industrie.
 In plante, grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor, sub influenta enzimelor. S-a constatat
ca prin maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri, imbogatindu-si continutul in ulei.

Glucidele sunt sintetizate prim asimilarea clorofiliana in frunze, dupa urmatorul mecanism:

CO2+H2O - O2+HCHO
Aldehida formica
Oxigenul se degaja, iar aldehida formica se condenseaza, formand glucoza :
6HCHO - C6H12O6
 care formeaza produsi superiori, bioze, trioze, polioze (zaharuri si amidon)
 Principalele mecanisne chimice din plante care conduc la formarea grasimilor pornind de la glucide
sunt:
R-CHOH-CHOH-R’ - R-CO-CH2-R’ - R-CHOH-CH2-R’ - R-CH=CH-R’ - R-CH2-CH2-R’
Polioza(produs saturat ) cetona alcool superior produs nesaturat
 Aceste reactii succesive de deshidratare-hidrogenare au loc in tot lantul moleculei de polioza. La
unul din capetele lantului are loc o oxidare cu formarea unui radical acid (-COOH) asa incat in final
din polioza initiala cu formula:

R-CHOH-CHOH-R’
in care:
R=CH2-CHOH-CHOH- etc
R’=-CHO
se obtine un compus cu formula generala :
CH3-(CH2)n-COOH,acid.
 Se obtine prin acest mecanism, acizi grasi saturati, care contin in moleculele lor un numar de atomi
de carbon multiplu de 6.
 Formarea acizilor grasi nesaturati are loc cand zaharurile se degradeaza formand un compus numit
metilglioxal (CH3-CO-CHO) care se condenseaza cu el insusi formand o poli-oxicetona-aldehida
saturata, care prin hidrogenarii si deshidratari succesive se transforma intr-o aldehida superioara
nesaturata. Aceasta la randul ei este oxidata la gruparea –CHO (aldehidica) transformandu-se in
acidul gras nesaturat .
Acizii grasi
Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. Sunt de doua tipuri: acizi grasi
saturati (palmitic, stearic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati
(olei, linoleic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Un consum prea mare de acizi
grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la boli cardiovasculare.
Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac rar ateroscleroza.
Concentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. De obicei, acesti acizi
cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor.
Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml.
 Colesterolul

 Face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna
functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in exces la sclerozarea
arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol
ca: oua, unt, lapte, icre, creier etc. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din
unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile, proteinele si glucidele.
In general, scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Acest lucru se intampla
in cazul subnutritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. In bolile
ficatului, organ care sintetizeaza colesterolul, scaderea acestuia este un indiciu de reducere a
functiei ficatului (insuficienta hepatica, ciroza hepatica).

 Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, colesterolul creste cu varsta
pana 50-60 ani. Dupa varsta de 60 ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult, ramanand
stationare.
Un colesterol de 2,50-3,00g/l este un semnal de alarma, in timp ce un colesterol de peste 3g/l pune
urgent problema unor masuri de tratament.
Lipide totale
lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru
organism, deoarece prin "arderea" unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii
Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi

Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica
parte circula in sange sub forma lichida
Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din
diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice

Atentie!
Cand lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in
peretii arterelor rezultand ateroscleroza. In timp arterele se ingroasa, iar interiorul
lor se stramteaza in unele cazuri pana la obstructie (astupare). Din aceasta cauza
sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc.
 Trigliceride
Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este
produsa de aceleasi cauze care produc si cresterea lipidelor totale, dar trigliceridele in exces
prezinta un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor.
Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml.

 Lipoproteine

 Sunt lipide legate de proteine. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule
unde sunt arse. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg la 100 ml/sange
 Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml.
Lipidograma, daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un curent
continuu, lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. Ultimele trei fractiuni ale
lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea predispozitiei spre ateroscleroza si boli
cardiovasculare.
 Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbare a repartitiei
grasimilor in corp, care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. De obicei persoanele care au un
colesterol crescut, au si beta-lipoproteinele crescute. Prin cresterea procentului de beta-lipoproteine,
scade procentul de alfa-lipoproteine care au un rol de prevenire a aterosclerozei si astfel creste
raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2,3-3,0.
Atentie la grasimile hidrogenate!
 Grasimile hidrogenate, grasimile trans sau cele nesaturate, cum sunt adesea numite, sunt considerate a fi printre
cele mai periculoase tipuri de grasimi cu care venim in contact zilnic prin dieta.
 Ele sunt produse din uleiuri vegetale, printr-un proces numit hidrogenare (de unde si titulatura lor).
 Pot fi mononesaturate sau polinesaturate
 Termenul de “nesaturat” se datoreaza legaturilor chimice din cadrul moleculelor: atomii de carbon sunt legati intre
ei prin legaturi duble, ceea ce inseamna ca sunt mai putine legaturi cu atomii de hidrogen.
 Denumirea de “trans” este data de aranjarea moleculei in spatiu.
 Grasimile hidrogenate au o consistenta mai solida decat uleiurile vegetale, proprietatile chimice diferite conferindu-
le si o rezistenta mai mare in mediu. De aceea producatorii le adauga in numeroase alimente procesate industrial,
in vederea cresterii duratei de valabilitate
 Alte avantaje industriale sunt reducerea senzatiei de uleios a alimentelor, chiar daca continutul in lipide este
incredibil de periculos, dar si faptul ca isi mentin aspectul proaspat pentru mai mult timp. In plus, prin adaugarea
lor, alimentele crocante devin si mai crocante, cele cremoase, si mai cremoase. In plus, costurile sunt mai reduse,
ceea ce se traduce printr-un pret mai scazut la raft.
 Grasimile trans se regasesc in foarte multe din alimentele noastre preferate. Medicii insa insista asupra pericolelor
asociate unei diete care include astfel de produse. Se pare ca cel mai mult sufera sistemul cardiovascular
 Impactul asupra sanatatii este atat de mare, incat in Statele Unite, dar si in din ce in ce mai multe state europene,
producatorii sunt obligati prin lege sa precizeze pe ambalaj continutul corect in grasimi hidrogenate al fiecarui
produs

De retinut!
 Specialistii considera in prezent grasimile hidrogenate ca fiind periculoase pentru sanatate. Ele nu fac parte din
categoria lipidelor esentiale si nu au nici un beneficiu cunoscut pentru sanatate, indiferent daca au origine
vegetala sau animala
 Ele nu numai ca pot creste nivelul fractiunii LDL a colesterolului (considerata ca fiind cea cu efecte negative asupra sistemului
cardiovscular), dar o scade si pe cea buna, cu efecte protectoare (HDL colesterol)
 Prin aceste efecte combinate, grasimile trans, nesaturate, cresc mult mai mult decat grasimile saturate riscul de aparitie a unor boli
cardiovasculare, in principal al bolii coronariene ischemice
 Fractiunea LDL este implicata in aparitia si agravarea procesului aterosclerotic, in timp de fractiunea HDL mobilizeaza colesterolul si il
transporta la ficat unde poate fi transformat in energie.
 UNDE SE GASESC?
 Grasimile saturate sunt, in general, tipicele grasimi solide: untul, margarina si untura
contin cantitati semnificative de grasimi saturate. Mai nou intrate in bucataria noastra,
uleiul de palmier si cel de cocos sunt si ele surse de grasimi saturate.

 CUM LE POTI EVITA?

 O dieta bogata in fibre opreste absorbtia de grasimi in general.
 Consumul de ceai verde poate ajuta la contracararea efectului negativ al
grasimilor saturate.
 Conteaza foarte mult si stilul de viata: fa miscare, plimba-te in fiecare zi cel
putin 40 de minute si incearca sa nu te stresezi.