Sunteți pe pagina 1din 2

Semnificatia Aghiezmei Mari

In perioada premergatoare marii sarbatori a Botezului Domnului, preotii din


parohii merg pe la casele credinciosilor spre a vesti Botezul Mantuitorului
nostru Iisus Hristos si pentru a binecuvanta casele credinciosilor si pe ei
insisi, prin stropire cu apa sfintita.In orasele mari preotii au inceput deja
mersul cu botezul pe la casele credinciosilor, iar in sate se merge de obicei in
ziua de Ajun sau chiar in ziua praznicului.„Boboteaza este una dintre marile
sarbatori crestine de peste an. Cu ea se incheie ciclul Sfintelor Sarbatori de
iarna. De aceea, in traditia crestina romaneasca, Boboteaza este marcata si
prin ziua de Ajunul Bobotezei. Este o zi de asceza, o zi de post, o zi de
purificare dar si de inaltare spirituala, pentru ca aceasta zi de post ne aduce
aminte de posul care il tineau catehumenii , cei care urmau sa fie botezati,
pregatindu-se pentru primirea botezului. Hristos a venit la Iordan si a sfintit
nu doar apele acestui rau, ci intreaga natura. Si noi ne infatisam inaintea lui
Dumnezeu tocmai pentru a ne face partasi acestei veniri a lui Hristos la
Iordan si sfintiri cu care Dumnezeu ne binecuvinteaza pe toti cei ce ne
numim credinciosi si buni crestini ortodocsi si credem cu toata intr-Insul.
In Ajunul Botezului Domnului, al Bobotezei, exista obiceiul ca preotul sa
mearga in parohie sa, la enoriasi acasa, pentru a sfinti casele stropindu-le cu
apa sfintita. Apa sfintita de preot prin lucrarea Sfintei Treimi poarta in ea
puterea curatitoare si sfintitoare a harului dumnezeiesc. Cand face sfintirea
apei preotul se roaga pentru ca: "apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu
lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh, "pentru ca sa se pogoare peste ea
lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire", "pentru ca sa fie
tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea
potrivnica" si pentru ca prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita
Dumnezeu binecuvantarea Sa, care spala intinaciunea patimilor". Atat din
continutul ecteniei cat si rugaciunilor care se citesc la savarsirea slujbei de
sfintire a aghiezmei cele mari ne arata ca ea se sfinteste nu numai pentru cele
spuse mai sus dar este de mare trebunta pentru sfintirea caselor,spre
tamaduirea trupului si a sufletului, spre indepartarea duhurilor necurate si a
bantuielilor diavolesti, spre curatirea sufletelor si a trupurilor tuturor celor ce
o vor lua cu credinta si vor gusta dintr- insa.”Deci trebuie sa avem si credinta
nu numai doar o luam ca asa trebuie sau am asa faceau si parintii nostri.
Ca trimis al lui Dumnezeu, preotul intra in casele tuturor pentru a-i cunoaste
mai bine pe credinciosi, pe fiecare cu problemele sale pentru a le stropi si
binecuvanta locuintele. Se stropesc cu aghiasma toti membrii familiei, casa,
gospodaria, chiar si animalele din curte, ca toate sa primeasca binecuvantarea
lui Dumnezeu acum, la inceput de an. Este un semn al prezentei lui
Dumnezeu in inimile si in casele oamenilor, un semn al acceptarii prin
credinta a iubirii si ocrotirii Parintelui ceresc in viata noastra.Insa parca din
ce mai des intalnim credinciosi si mai ales la oras care nu primesc preotul in
casele lor,altii chiar mai mult injurandu-l si defaimandu-l parca ar fi un
simplu cersator. Vedem ca frumoasele traditii ale poporului roman parca din
in ce mai mult dispar iar crestinul contemporan de cele mai multe ori se
pierde in superstitii si in credintii si invataturi false aduse din Orient sau nu
stim de cine mai sunt ele inventate. De aceea trebuie specificat ca cele mai
frumoase treaditii si cele mai frumoase amintiri sunt cele legate de
sarbatorile sfinte ale Bisericii Ortodoxe, credinta pastrata cu pretul vietii
sfintilor si transmisa din generatie in generatie de mosi stramosii nostri.
Suntem invadati de o serie de religii si miscari religioase care iti promit
linistire, pace sau bunastare. Dar adevarata credinta este cea traita in Hristos
si numai in ,,Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica” precum
marturisim in Crez.