CURS 1*

02.03.2004
ADMINISTRATIE PUBLICA

GUVERNUL ÎN SISTEMUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

Ca autoritate publică reprezentativa a statului Guvernul cu rolul şi semnificaţia pe care o are

azi, s-a conturat ca atare mult mai târziu decât administratia realizata de ministere şi de alte
organe departamentale.
Rolul, funcţiile şi atributiile Guvernului

În prezent dispoziţiile art.102 din Constituţia României referitoare la Guvern prevăd că:
1. „Guvernul potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament asigură
realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a
administraţiei publice.”
2. „În realizarea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate”
Din punctele 1. şi 2. reiese rolul Guvernului de factor politic în realizarea politicii interne
şi externe a ţării pe baza programului său de guvernare acceptat de Parlament şi de
autoritate publica centrală a puterii executive cu competenţă materială
generală(conducerea generală a administraţiei publice).
Guvernul constituie o expresie a intereselor politice parlamentare fiind prin aceasta o instituţie
politica clar reprezentativă de fapt o autoritate statală.
Din acest motiv doctrinarii din materie vorbesc de 2 categorii de acte ale Guvernului:
• acte de guvernământ- acte politice
• acte pur administrative cre rezolvă problemele tehnico-organizatorice ale
administraţiei publice

Programul de guvernare este un document politic care aparţine în exclusivitate guvernului

chiar daca el este acceptat de Parlament.
Pe plan statal Guvernul are rolul de a exercita conducerea generala a administratiei publice şi
pe acest plan se stabileşte raporturi juridice de drept administrativ:
1. de subordonare ierarhică faţă de ministere şi de catre celelalte autoritaţile ale
administraţiei publice centrale de specialitate.
2. de colaborare cu autoritătile centrale de specialitate autonome
3. de tutela administrativa faţă de consiile lor

FUNCŢIILE GUVERNULUI:
1. funcţia de strategie prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a
programului de guvernare
2. funcţia de reglementare prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi
instituţional necesar realizării obiectivelor strategice
3. funcţia de administrare a proprietăţii statului prin care se asigură administrarea
proprietăţii publice şi private a statului
4. funcţia de reprezentare prin care se asigură în numele statului român reprezentarea
în plan extern şi intern
5. funcţia de autoritate de stat prin care se asigură urmărirea şi controlul aparării şi
respectării reglementarilor din domeniul apararii şi ordinii publice şi siguranţei
naţionale sau domeniul economic şi social al funcţionării instituţiilor şi organismelor
ce-şi desfaşoară activitatea în subordonarea sau sub autoritatea Guvernului.
 ATRIBUŢIILE GUVERNULUI:

1. atribuţii privind conducerea generală a administraţiei publice şi controlul

activităţii ministerelor şi a celorlalte autorităţii, ale administraţiei publice
centrale de specialitate şi a prefecţilor .
Dreptul de conducere generală a administraţiei publice recunoscut de Constituţie ,Guvernului
asigură unitatea de acţiune a autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru
ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legilor şi realizarea sarcinilor care revin administraţiei
publice.Acest drept se realizează frecvent prin măsuri obligatorii ale Guvernului faţa de
autoritaţile administraţiei publice şi asupra modului ân care trebuie puse în discuţie dispoziţile
cuprinse în legi.
2. atribuţii privind iniţierea proiectelor de legi şi supunerea lor sub aprobare
Parlamentului
Potrivit Constituţiei iniţiativa legislativă aparţine după caz Guvernului, deputaţilor şi
senatorilor şi unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Iniţiativa legislativă se exercită ca urmare a propunerilor pe care le fac miniştrii sau
conducătorii celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale ân vederea reglementării
pe cale de lege a unor probleme sau pentru modificarea unor prevederi legale sau independent
de aceste propuneri din proprie iniţiativă. Proiectele de lege vor fi înaintate uneia din camerele
Parlamentului ca primă cameră însoţită de hotărârea de Guvern luată în acest sens şi de
expunerea de motive.
3. atribuţii privind emiterea de hotarâri şi ordonanţe şi asigurarea legilor şi
celorlalte dispoziţii normative date în aplicarea lor
Autorităţile administraţiei publice în general,Guvernul în special asigură executarea legilor
prin acte normative care cuprind dispoziţii şi măsuri obligatorii pentru toate autoritătile
administraţiei publice şi pentru cetăţeni.Aplicarea acestor măsuri prin acte de executare
concrete revine celorlaltor autorităţi ale administraţei publice asigurând prin ea conducerea
generală a activităţii executive pe întreg teritoriul ţării.
4. atribuţii privind desfăşurarea activităţii economico-financiară şi socială
a) elaborează proiectul de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de
stat şi supunerea spre adoptarea de către Parlament
b) adoptarea strategiei şi programelor de dezvoltare economică a ţării pe domenii şi
ramuri de activitate
c) asigurarea realizării politicii ân domeniul social potrivit programului său de
guvernare ,a protecţiei mediului şi asigurarea echilibrului ecologic de creştere a calităţii
vieţii în alte domenii
5.alte atribuţii ân realizarea politicii interne a ţării
• asigurarea apărării ordinii de drept, a liniştii publice şi a siguranţei cetaţenilor a condiţiilor
prevăzute de lege
• ducerea la îndeplinire a măsurilor adoptate potrivit legii pentru organizarea generală şi
înzestrarea forţelor armate
• acordarea şi retragerea cetăţeniei române şi aprobarea renunţării la cetăţenia română în
condiţiile legii
• înfiinţarea cu avizul Curţii de Conturi de organe de specialitate în subordinea sa
6.atribuţii ân domeniul politicii externe
Negociază şi încheie în condiţiile legii convenţii şi alte tratate la nivel guvernamental.După
negocierea tratatelor internaţionale ele se dau Preşedintelui care le semnează şi le supune apoi
spre ratificare Parlamentului.
 ÎNVESTIREA GUVERNULUI
Procedura de investire a Guvernului prevazută în Constituţie cuprinde următoarele etape:
1.desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru,Preşedintele României organizează
consultări politice cu partidele politice care au majoritatea în Parlament.Desemnarea
candidatului la funcţia de prim-ministru cu un mandat acordat de Preşedintele României
pentru formarea listei viitorului Guvern, elaborarea programului de guvernare şi prezentarea
cererii pentru acordarea votului de încredere de către Parlament.
2.solicitarea de către candidatului la funcţia de prim-ministru a votului de încredere din partea
Parlamentului; în aceasta etapă au loc consultări politice între candidatul la funcţia de prim-
ministru şi partidul sau alianţele politice care au susţinut desemnarea sa în vederea întocmirii
listei complete a noului Guvern şi a programului său de guvernare
3.acordarea votului de încredere de către Parlament , votul se acordă de cele 2 camere în
sedinţa comună pe baza dezbaterii programului şi listei Guvernului în ansamblul său
prezentată de candidatul la funcţia de prim-ministru
4.numirea Guvernului de către Presedintelui prin baza unui decret prezidenţial şi a votului de
încredere a Parlamentului.Guvernul îşi exercită mandatul numai după depunerea jurământului

Actele juridice ale Guvernului

Guvernul emite hotărâri pentru organizarea executării legilor iar ordonanţele de guvern şi
ordonanţele de urgenţă se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare.

Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea

Guvernului

Administraţia publică centrala de specialitate- adică aceea din anumite domenii şi sectoare de
activitate se realizează nu numai de ministere ci şi de alte organe care nu sunt calificate ca
ministere –sunt alte organe de specialitate şi din punctul de vedere al competenţei teritoriale
sunt tot organe centrale ca şi Guvernul şi ministerele pentru că atribuţiile care le revin se
exercită pe întregul teritoriu al statului.Ele se situează pe o treaptă inferioară în ierarhia
organelor administraţiei publice centrale în raport cu Guvernul şi ministerelor
Exemplu: „Institutul Naţional de Statistică”