P. 1
Cobalt

Cobalt

|Views: 433|Likes:
Published by ionut_mutascu

More info:

Published by: ionut_mutascu on Jan 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/27/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA FACULTATEA

TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE MASTERAT – CONTAMINANTI AGOALIMENTARI

PROIECT CONTAMINAREA CU RADIU
INDRUMATOR: Prof.Dr.Ing. – Adrian Rivis

Student: Popa Nicolae - Florin

An universitar 2009-2010
1

Cuprins Capitolul I Introducere Caracterizarea cobaltului Vitamina B 12 Posibilităţi de contaminare a produselor alimentare 3 7 8 Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Metode de identificare şi izolare Limite maxime admisibile 11 11 2 .

Acest efect este foarte indelungat. Marie Curie a mai descoperit ca si thoriu este radioactiv. In continuare sunt prezentate cateva elemente radioactive …si multiplele cai prin care ne pot imbunatati vietile: Americiu -241 .Cap I – Introducere Caracterizarea Cobaltului Elementele radioactive sunt definite ca fiind acele elemente chimice care au proprietatea de a emite spontan radiatii. Calciu -47 -este un foarte important ajutor in cercetarea biomedicala a funtiilor celulii formarea oaselor la mamifere Californium-252-este folosit in aeroporturi pentru detectarea explozivilor ascunsi -pentru masurea umiditatea din sol .Cei doi au continuat cu oserie de tratari chimice asupra pehblendei .in tehnica militara si aerospatiala .iar in antropologie si arheologie sunt de neinlocuit . pentru raze-X . Radioactivitatea este recunoscuta ca cea mai concentrata susa de energie cunoscuta. necesara in constructiile de drumuri la constructiei cladirilor 3 .iar in 1899 elementul radioactiv actiniu a fost descoperit de chimistul francez André Louis Debierne . in tratarea cancerului. indicand ca aceste raze sunt incarcate electric. -pentru a masura nivelul toxic al plumbului din monstrele de vopsea uscata -pentru a asigura uniformitatea grosimii in procedee ca producerea otelului sau a hartiei Cadmiu-109 -este folosit pentru analiza aliajelor metalelor inaite de prelucrare.pentru sortarea bucatilor .In 1898 chimistii francezi Marie si Pierre Curie au dedus ca radioactivitatea este un fenomen asociat atomilor.pe cand combustia totala a unui gram de carbune nu produce decat cam 8000 cal.In urmatoarele decenii multe aspecte ale acestui fenomen au fost examinate in detaliu.De asemenea el a observat ca razele care au produs innegrirea pot descarca un electroscop.respective particule beta. fie direct datorita prezentei unor nuclei atomici instabili sau ca o consecinta a reactiilor nucleare. Printre efectele positive ale elmentelor radioactive se numara faptul ca sunt folosite in medicina ..In 1903 lui Pierre Curie ie este oferit premiul Nobel pentru fizica .de ordinul anilor.Radioactivitatea a atras atentia oamenilor de stiinta din intreaga lume dupa aceste descoperiri.care fusesera folosita de Becquerel. chiar daca era separata de acesta de sticla sau de hartie neagra.pentru descoperirea elementelor radioactive.Sotii Curie au masurat caldura degajata prin emisia de particule alfa determinata de radiu si au stabilit ca 1 gram de radiu degaja aproximativ 100 de cal pe ora. actiniu si radiu. adica emisii de particule subatomice denumite particule alfa . independent starea fizica sau chimica a acestora. in solutii alaturi de thoriu. sau de razelor electromagnetice X si gamma.pentru diagnosticarea bolilor.este folosit in majoritatea detectoarelor de incendiu. care au dus la descoperirea a doua noi elemente radioactive : poloniu si radiu.In acelasi an fizicienii englezi Ernest Rutherford si Frederick Soddy au descoperit gayul radioactiv radon. atunci alte zacaminte radioactive trebuie sa fie in zacamant.De asemenea au dedus ca datorita faptului ca uraniul din zacamintele de pehblendã sunt mult mai radioactive decat sarurile de uraniu. Radioactivitatea a fost discoperita in 1896 de fizicianul francez Antoine Henri Becquel cand a observat ca uraniul poate innegri o placa fotografica.

hartie Radiu-226 -determina o folosire efective a bastoanele luminoase Selenium-75 -este utilizat in cercetare pentru studierea proteinelor Sodiu-24 -este folosit pentru a localiza scurgerile in conductele industriale Strotiu-85 -este folosit pentru studierea structurii oaselor si a matabolismului Technetiu-99 -este cel mai ulilizat izotop radioactiv pentru studii diagnostice in medicina celulara. Iridiu-192 -este folosit pentru a verifica functionabilitatea conductelor de petrol. de cauciuc sau de hartie -pentru a masura nivelul puluarii Nichel-63 -este folosit pentru a detecta explozibili -ca reglatoare de curent si protectoare de supratensiune tranzistorie in dispozitive electronice. si pentru studiul circulatie sangvine Thoriu-229 -ajuta becurile fluorescente sa functioneze mai mult Thoriu-230 -determina culoarea si fluorescental la gazele colorate si la articolele de sticlarie 4 .cat si sotia sa au fost tratati cu succes impotriva „ Grave”.ale oaselor. -diferite forme de technetiu sunt folosite pentru radiografii ale creierului. de matal. boilere si parti de avioane Krypton-85 -este utilizat pentru becurile de avertizare la dispozitive ca masini de spalat sau uscatoare -pentru a masura grosimea foliilor de plastic.o boala tiroidala. Fosfor-32 -este utilzat in biologia moleculara si cercetarea genetica Plutoniu-238 -a reprezentat sursa de energie pentru propulsia a cel putin 20 de navete spatiale folosite de NASA. din 1972 Poloniu-210 -reduce incarcarea statica in producerea filmelor fotografice Prometiu-147 -este folosit pentru paturile electrice -pentru masurarea grosimii foilor subtiri de plastic. folosindu-se iod radioactiv.-pentru masurarea umiditatii materialelor depozitate in silozuri Carbon .14 -ajuta in cercetare pentru a asigura ca noile medicamente pot fi consumat fara a produce efecte secundare Cesiu -135 -folosit in tratarea cancerului -pentru masurarea dozelor utilizabile de medicamente radioactive -pentru masurarea si controlul varsarii lichidului in conductele de petrol -pentru a informa daca sondele de petrol sunt infundate de nisip Chromiu-51 -este folosit in cercetarea vietii celulelor rosii ale sangelui Cobalt-57 -este utilizat in medicina nucleara pentru a ajuta medicii sa interpreteze radiografiile organelor si pentru depistarea anemiilor periculoase Cobalt-60 -este folosit pentru a steriliza instrumentele chirurgicale -pentru a inbunatati siguranta cuptoarelor industriale pentru petrol -pentru a pastra mancarea pentru pasari Curiu-244 -este utilizat in industria miniera pentru analizarea materialelor excavate Iod-123 -este universal folosit pentru diagnosticarea bolilor tiroidiene Iod-131 -utilzat pentru diagnosticarea si tratarea bolilor tiroidiene (Fostul presedinte american George Bush.de metal.

oxizii cobaltului sint folositi la obtinerea unor emailuri albastre( albastru-cobalt) pentru ceramice. iar un nivel prea mare de radiatii poate determina distrugeri ale tesuturilor.1 5 .Cobaltul ca şi aluminiul nu reacţionează cu acidul azotic.provenite de la experimentele ei.Tritium medicamente luminoasa Uraniu-234 Uraniu-235 de -este utilizat in cercetarea medicamentelor pentru a garanta siguranta noilor -pentru semnele luminoase.456 Căldura de fuziune (kJ/mol): 15.7 Covalent Radius (pm): 116 Raza ionică: 63 (+3e) 72 (+2e) Căldura specifică (@20°C J/g mol): 0. a izolat pentru prima oară acest metal. Densitate (g/cc): 8.Dac acest lucru i se intamla unei celule de ADN . O curiozitate este ca sarurile higroscopice ( exemplu CoCl2) sunt albastre in stare anhidra si de culoare roz in stare hidratata. Datorită proprietăţilor feromagnetice cobaltul este folosit pentru fabricarea magneţilor. se poate modifica informatia genetice. Izotopul radioactiv( Co60) este utilizat la radioterapia cu raze gamma( gammaterapie).a ceasurile de mana si pentru producerea de vopsea -este folosit in tehnica dentara pentru culoarea si stralucirea protezelor dentare -reprezinta combustibil pentru centralele atomo-electricesi pentru sistemele nucleare propulsie -pentru producerea articolelor de sticlarie fluorescente Xenon-133 -este utilizat in medecina nucleara pentru studiul ventilatiei pulmonare si circulatiei sngvine. Radiatiile sunt atat de periculoase deoarece sunt formate fotoni( raze gamma ).electroni( raze beta ) si nuclei de heliu ( particule alfa ). 1. Tot oxizii se folosesc la colorarea sticlei in albastru.48 Caldura de evaporare (kJ/mol): 389. Marie Caurie a murit in urma radiatiilor excesive . Symbol: Co Număr atomic: 27 Greutate atomică: 58.9 Punctul de topire (°K): 1768 Punctul de fierbere (°K): 3143 Rază atomică (pm): 125 Volum atomic (cc/mol): 6. Numele acestui metal poate fi pus în relaţie cu sensul cuvântului kobalt în limba germană şi anume spirit rău. boli genetice si chiar moartea. cu viteze incredibile care se izbesc de celelalte molecule si le modifica structura. cancer .9332 2. uneori transformand o celula normala intr-un canceroasa. Cobaltul este un metal cu numărul atomic 27. În 1730 chimistul suedez George Brandt. Metalele radioactive sunt foarte periculoase deoarece produc radiatii. Clasificarea metalului: Metal tranziţional Descoperit de: George Brandt Data descoperirii: 1739 (Sweden) Originea numelui: Germană: kobold (goblin).De fapt chiar cea care a descoperit metalele radioactive. 3.

stimuleaza hemopoieza şi procesele de creştere. 0. camioane sau avioane prabuşite Izotopul radioactiv cobalt-60 este folosit în tratamente medicale si în unele ţări este folosit pentru a iradia mâncarea în scopul conservării ei.936 0% 270 zile 57.1 4. ficatul. Stări de oxidare: 3. apa de mare.26 ani Caracterizare fizică Număr atomic 27 6 . praful.Conductivitate termică (@25°C W/m K): Temperatura Debye(°K): 385. Participă la maturizarea eritrocitelor şi sinteza insulinei. ataxie.00 Pauling Negativity Number: 1.933 100% stabil 59. Sunt bogate in cobalt: varza albă. strugurii. în cantităţi mici. Cobaltul este un element esential pentru organism pentru că face parte din vitamina B12.88 First energie ionizantă (kJ/mol): 758. Cobaltul este prezent în meteoriţi. Mai este eliberat în mediu prin arderea petrolului. casexie. Surse naturale de cobalt în mediu sunt solul. Are proprietăţi similare cu cele ale fierului. Sărurile de cobalt colorează sticla într-o superbă culoare de albastru închis. Maroc şi Canada. Zăcăminte de cobalt se găsesc în Zairo. Poate fi magnetizat ca şi fierul aşa că este folosit pentru confecţionarea magneţilor ca şi în confecţionarea produselor din ceramică şi vopsele. S-a descoperit că sărurile de cobalt.934 0% 5. Sunt evidenţe că pe fundul Oceanului Pacific central si de nord există depozite bogate de cobalt. erupţiile vulcanice şi incendiile din păduri.940 0% 77 zile 56. apare anemie. 2. de la maşini. Cobalt 60 este folosit în tratamentele de cancer. au fost eficiente pentru a controla deficienţe minerale la anumite animale. de culoare albastru-argintiu.3 zile 58. morcovul. La insuficienţa cobaltului în organism scade pofta de mâncare. pestele.936 0% 71. Cantitatea necesară este foarte mică şi corpul contine numai aproximativ 1 miligram. tomatele. -1 Enthalpy of Fusion/kJ mol-1 Este un metal lucios. sfecla. Cobalt – 60 este un izotop produs artificial folosit ca o sursă de radiaţii γ (radiaţii de înaltă energie). Cantitatea necesară este foarte mică şi corpul contine numai aproximativ 1 miligram Izotopi cheie izotop Masa atomică Răspândire Timpul de injumătăţire 56 Co 57 Co 58 Co 59 Co 60 Co 55. coacăzele negre.

Acest mineral activeaza si unele enzime. precum si la procesele de crestere. contribuie la autoapararea organismului. se mai gaseste în splină şi carne. foarte putin reprezentat in organism. afectiunile spastice digestive etc. Excesul in cobalt este rar intalnit. se pierd peste 50% din cantitatile de cobalt continute initial de produsele respective. nevritele. Din pacate. evitând infiltrarea sau încărcarea grasă a ficatului . arterita. Cobaltul este foarte raspandit in regnul vegetal. anemiile pernicioase. Se apreciaza ca necesarul de cobalt al organismului este foarte redus. rosii. sciatica.Masa atomică relativă (12C=12. pere. el ia parte la formarea hematiilor. cirese si visine. sfecla rosie. hipertensiunea arteriala. angina pectorala. metionina formand cistina. impreuna cu fierul.933 1768 3143 8900 (293K) [Ar]3d74s2 -102 VITAMINA B 12 Cobaltul. 7 . iar prin metionină si colină. un atom de cobalt. are o importanta deosebita in metabolismul acestuia. mere. morcovi. orez. la mentinerea integritatii sistemului nervos. grau nedecorticat (integral). Se mai numeşte ciancobalamina. are rol în metabolismul lipidelor. constituie un eficient factor antianemic. cu deosebire in urmatoarele fructe si legume : caise. drojdie-de-bere. salata verde. prin rafinare si pregatire culinara.proteic si lipidic. dar pana in prezent nu a fost determinat cu certitudine. coronarita. varza si indeosebi spanac etc. Cobaltul este indicat intr-o serie de afectiuni. pentru că este singura vitamina ce conţine în molecula sa un metal. Acest microelement face parte din compozitia vitaminei B12. De asemenea. el putand provoca hipertrofia tiroidei. Participă la sinteza unor acizi aminaţi esenţiali . ciuperci.acţiune lipotropă. fiind insa estimat la maximum 8 mcg pe zi.metionină si colină. cartofi. fasole uscata si fasole verde. impreuna cu fierul si cuprul. Această vitamină joacă un importat rol metabolic . are o frumoasă culoare roşie. care. In doze reduse. cobaltul dispune si de proprietati vasodilatatoare. anxietatea. spasmele si blocajele vasculare (indeosebi cele ale membrelor inferioare). Origine si rol: a fost izolată din ficat. pâinea neagră etc.000) Punctul de topire/ K Punctul de fierbere/ K Densitate/ kg/m-3 Configuraţie electronică Afinitate electronică (M-M-)/kJ mol-1 58. cum ar fi: palpitatiile.

iar toxicitatea cobaltului este influenţată şi de tipul şi compoziţia chimică a solului.operaţiile de tranşare a carcasei. dar poate fi gravă şi chiar ireversibilă în formele avansate de boală. . preparate cu acid clorhidric şi pepsina pentru mucoasa gastrică. stomac operat etc). ca şi în utilizarea ei. Impurificarea cărnii şi a produselor derivate cu substanţe nocive îşi are origini diferite: substanţe minerale. deficienţa în absorbţia vit.Posibilităţi de contaminare a produselor alimentare Contaminarea cărnii se realizează prin următoarele căi: . Din sol ajung în plante. însă concentraţiile din sol nu reprezintă singura cauză de contaminare. megaloblastoza si megalocitoza.din cauza lipsei enzimei gastrice (factorul intrinsec) sau prin inhibarea de catre antibiotice a florei microbiene intestinale. etc. prin metodele de ambalare. radionuclizi. om. În carne şi produsele din carne metalele ajung prin intermediul animalului în cadrul lanţului trofic (sol – plantă – nutreţi – animal). Tratamentul medicamentos constă în administrarea de vitamina B12 intramuscular (fiole conţinând 50g şi 1 OOOg).sau secundară.Carenţa de vitamina BI2 : Etiopatogenie: carenţa de vitamina B12 poate fi primitivă . În carne metalele şi metaloizii pot ajung în timpul procesării prin contactul cu instalaţiile de prelucrare. micotoxine. fier. Din tubul digestiv metalele ajung în ţesut. Patogenic. În esenţă. contaminarea cărnii cu microorganisme se realizează prin însăşi animalul sacrificat. Cap II . sanguine (anemie hipercromă. vitamine este tratamentul esenţial. aer. etc. neutropenie si trombopenie). greaţa.păstrarea. Poluarea reprezintă acţiunea de impurificare şi contaminare a cărnii şi produselor derivate cu reziduuri şi toxine. etc. aditivi alimentari. extracte hepatice. De asemenea metalele pot pătrunde în organism pe cale respiratorie şi cutanată. sunt explicate prin absenţa factorului intrinsec în urma unei suferinţe gastrice (gastrita cronica.printr-un aport alimentar exogen insuficient (factorul extrinsec) . Solurile cu concentraţii 8 . ulcer. generale (astenie. Una din cele mai importante proprietăţi ale solurilor este aciditatea. manipularea şi ambalarea cărnii în mod necorespunzător. Solul: efectele toxice asupra plantelor au loc la concentraţii de cobalt mai mici de 40 ppm. diaree). în special prin intermediul ustensilelor neigienice. dacă diagnosticul este precoce. Diferitele specii de plante au o sensibilitate diferită la cobalt. Modalitatea de contaminare cu cobalt este prin sol. respectiv în furaje şi de aici ajung la animal prin ingestia lor.).transportul şi depozitarea cărnii influenţează în cea mai mare măsură contaminarea cărnii cu germeni. ustensile. Evoluţie-Prognostic: evoluţia este favorabilă. Aceste metale ajung în sol prin îngrăşăminte sau reziduurile unor industrii în apă şi în aer. Cu cât solul este mai acid cu atât este mai ridicat potenţialul toxicogen al cobaltului în orice concentraţie. ameţeli). Tratament: alimentaţia bolnavului bogată în protide. insecte. . B12. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice şi a tabloului hematologic -sindromul Biermer. ca şi a apei poluante. Simptomatologie: semnele importante sunt: digestive (inapetenţa. asociate cu temperatura ridicată în sala de tranşare şi cu existenţa unor săli de tranşare insuficient spălate şi dezinfectate. dar şi pe alte căi (materiale. leucopenie.

furaje şi păşuni poate fi mărită dacă se practică stropirile foliare cu soluţii de săruri de cobalt şi pulverizarea sulfatului de cobalt din avion. ceea ce poate favoriza cloroza fericăsau deficienţa de mangan. în raport cobalt condiţiile de sol şi specificul plantei. 9 . 1992] În general plantele.0 kg Cobalt/h). care se găseşte în sol în diferite forme. molibdenul. O parte relativ mare a cobaltului din sol este asociată cu oxizii şi hidroxizii de fier şi mangan. [BUDEANU. bovinele fiind mai puţin tolerante la excesul de cobalt decât ovinele. urmată frecvent de uscarea întregii plante. dar nici nu permit altă explicaţie a rolului lor decât prin activitatea enzimelor. [CONSTANTINESCU. Toxicitatea cobaltului este chiar mică în comparaţie cu multe alte metale din sol. el fiind singurul metal existent într-o vitamină. 2001] În cantităţi excessive cobaltul este foarte toxic pentru plante şi moderat toxic pentru animale şi oameni. În urma numeroaselor cercetări făcute şi ţinând cont de condiţiile diferitelor soluri de pe Terra s-a semnalat existenţa unei relaţii directe între conţinutul total de cobalt şi cel de argilă. [MOGOŞ. Prezenţa acestor metale în organism în concentraţii atât de mici nu numai că sugerează. Cobaltul din soluţia solului reprezentând o fracţiune destul de mică. [DAVIDESCU. [MIHAIU. Dintre constituenţii minerali. iar acestea sunt în general mai toxice pentru plante şi om în comparaţie cu cobaltul. Dintre aceste metale. de regulă în asociaţie cu nichelul. 1982] Concentraţia de cobalt din sol este în general dependentă de natura rocilor de bază. există cercetări care atestă rolul stimulator al cobaltului în fixarea azotului simbiotic. reţinerea cobaltului sub această formă se face prin adsobrţie de suprafaţă sau coprecipitare. dar datorită instabilităţii rămâne numai în solurile tinere. aceste două elemente fiind înrudite geochimic. 1986] Cobaltul intră în componenţa unui număr mare de minerale. În condiţiile aplicării sărurilor de cobalt şi la tratarea seminţelor cu doze mari de cobalt. Concentraţii de cobalt mult mai mici de 1 ppm sunt menţionate pentru Rhizobium din nodozităţile de soia. spre deosebire de animale sunt mai puţin sensibile la insuficienţa de cobalt. Cobaltul este mai abundent în rocile bazale decât în cele de granit. Nivelul de cobalt din sol este decisiv şi în privinţa concentraţiei sale din plante. Chiar dacă concentraţia de cobalt necesară bacteriilor fixatoare de azot poate fi asigurată şi în condiţiile unor soluri ce conţin cantităţi relativ mici de cobalt. 1988] Cantitatea medie de cobalt total din solurile de pe Terra este estimat la 8 ppm. Celelalte intrevin în activitatea enzimatică a mai multor sisteme metal-enzimă.mari de cobalt au deasemenea concentraţii ridicate de arsen şi nichel. [SCHULIN. Concentraţia de cobalt în plante.1 – 5. mai ales cele superioare. în general efectele sunt indirecte. cuprul. manganul. Cobaltul este un metal greu. 1991] Intoxicaţiile cu cobalt la animale au fost întâlnite în condiţiile aplicării sărurilor de cobalt în dietă o perioadă mai îndelungată. conţinutul fiind în general de 8 ppm. manifestându-se prin reducerea absorbţiei de fier şi magan. dar pot exista variaţii importante în raport cu natura chimică şi mineralogică a materiawlului parental. Cele mai importante metale grele esenţiale care există în mediu sunt: cobaltul. În experienţele efectuate în soluţii nutritive s-a constatat că 10 ppm cobalt sunt suficiente în procesul de fixare a azotului pentru bacteriile din nodozităţile de lucernă. 1990] Concentraţia de cobalt din plantele furajere şi păşuni poate fi mărită dacă se practică frecvent aplicarea cobaltului în sol sau prin stropiri foliare. cobaltul se găseşte într-o situaţie specială. asociate cu constituenţii minerali şi organici ai fazei solide. mineralele argiloase au o pondere importante în reţinerea cobaltului. Vârsta solurilor şi condiţiilor bioclimatice în care s-au dezvoltat aceste soluri reprezintă factori care conduc la variaţia conţinutului de cobalt. Efectele se manifestă prin clorozarea şi necrozarea frunzelor. zincul şi fierul. Cobaltul intră şi în structura mineralelor feromagneziene prezente în fracţiunile mai grosiere ale solului. [MOGOŞ. Dozele de cobalt utilizate ca îngrăşământ variază în limite foarte largi (0.

Fe. cu rol în declanşarea reacţiilor biochimice. restul fiind excretată. rinichi şi măduva oaselor. sinteza ruminală de vitamina B-12 este redusă timp de o săptămână. Microelementele sunt implicate în diferite procese vitale. care pe lângă menţinerea sănătăţii se răsfrâng asupra sporului de creştere. dar îndeplinesc funcţii biologice importante. Aproximativ 25 de elemente minerale sunt permanent în constituţia corpulului animalelor. care de fapt se interferează. În cazul schimbării bruşte a raţiei alimentare. Animalele domestice sunt dependente de o suplimentare adecvată cu microelemente. Cl. influenţând producţia de lapte şi procentul de grăsime. După aceste date rezultă că rumegătoarele metaboilizează foarte slab cobaltul comparativ cu monogastricele. B 12. După ingestie apar epigastralgii. de obicei apărând pe coasta mărilor şi oceanelor (“coast disease)” fiind asociată cu carenţa în fier şi cupru. 1992] Fenomenul de carenţă în cobalt este legat de anumite soluri. Mo. iodul şi cromul işi exercită funcţiile lor prin intermediul unor compuşi unici. cobalamina sintetizată are un coeficient de absorbţie de doar 3 – 5%. Se. în organism se găseşte în cantitatea cea mai mică. 10 . Zn. Cea mai mare parte din cobalt se găseşte în ficat . intervenind în metabolismul energetic în faza de transformare a acidului propionic în acid succinic. prin intermediul acidului metilmalonic. În nutreţuri microelementele se găsesc în cantităţi foarte diferite de la o zonă pedoclimatică la alta. existând posibilitatea apariţiei unor dezechilibre prin exces sau prin insuficienţă de raţii. Specific microelementelor. În ficat. în plus. dar se consideră că are o cale de absorbţie comună cu fierul. Acestea includ: Ca. Carenţa în unele microelemente la tineretul ovinare ca urmări reducerea vitezei de creştere şi apariţia bolilor carenţiale. La rumegătoare. spre deosebire de monogastrice care necesită acestă vitamină gata sintetizată. Dintre acestea pentru 13 elemente s-a dovedit stringenţa prezenţei lor în organism. necesitând cantităţi mai mari în raţie. este faptul că în organism ele se găsesc în cantităţi foarte mic. Rolul cobaltului în organismul rumegătoarelor are o semnificaţie deosebită deoarece cobaltul permite microorganismelor ruminale să sintetizeze vitamina B-12. Mg. La rumegătoare cobaltul stimulează digestia celulozei în rumen. dar îndeplineşte funcţiile cele mai importante dintre toate microelementele esenţiale pentru ovine. oile adulte şi berbecii. Fe. în care ponderea cobaltului este de 4%. I. din cobaltul ajuns în rumen. Cobaltul. Mg. [PÂRVU. numai 13% este utilizat la vitamina B-12. Principiul de bază ce face ca microelementele să fie active la ţesuturi şi organe. El variază de la funcţii structurale sunt implicate microelemente cum sunt fierul intră în componenţa hemoglobinei. Cobaltul face parte din molecula cianocobalaminei (vit. 1992 ] Rolul biologic al microelementelor este extrem de divers. iar la terminarea reacţiilor nu sunt incluse în componentele biologice ale ţesuturilor [ Shorocks. B-12). 1992] Pentru specia ovină principalele microelemente cu importanţă practică pentru ţara noastră. cu efecte benefice asupra stării de sănătate şi a nivelului productiv. Na. iodul cea a tiroxinei şi cromul este activator al insulinei. luate în studiu sunt următoarele: Cu. Zn şi Co. producând pusee de criză de tip astmatiform după inhalare. greţuri şi vărsături.Cobaltul este un metal cu efecte iritative asupra mucoaselor respiratorii. Co. Mecanismul intim al absorbţiei intestinale a cobaltului nu este bine cunoscut. o cantitate însemnată de cobalt se găseşte antrenată în structura vitaminei B-12. P. [PÂRVU. Ordinea sensibilităţii privind cerinţele în acest element sunt tineretul ovin. cobaltul în structura vit. Se. la nivele descrise în părţi per milion (ppm). S. la o concentraţie foarte mică. este că acţionează ca enzime (catalizatori). K. Specific cobaltului este faptul că.

care sporeşte consumul de furaje. Metoda cea mai simplă se referă la reducerea oricărui tip de expunere la metalele din sol.09 în splină .1 mg Co cu concentraţii în ppm substanţă uscată: de 0. Conţinutul de cobalt în solurile din Banat este cuprins între 15-25 ppm. acestea pot fi reduse prin încorporarea de sol necontaminat.23 în rinichi. Aceste concentraţii sunt inferioare în cazul deficitului de cobalt saui crescute în aporturi suplimentare de cobalt.Metode de identificare şi izolare Pentru a preveni contaminarea cărnii cu anumite metale trebuie avute în vedere prezenţa acestora ca rezultat al furajării animaleleo cu nutreţuri contaminate cu pesticide ce conţin metale grele.10 în inimă. Solul contaminat poate fi îndepărtat sau expunerea poate fi redusă prin acoperirea solului cu sol curat sau poate fi pavat cu pietre. 0. volumetric: cu piridina şi sulfocianura. Problema factorilor interferenţiali care reduc absorbţia cobaltului de către plante din sol este mai puţin cunoscută. 1964] Cap IV-Limite maxime admisibile Abundenţa de cobalt depinde de ocurenţa elementului în rocile primare şi de mediul în care este eliberat din produsele de alterare. La animalele carenţate piele devine scuanoasă şi fără elasticitate. arată că la oi cobaltul măreşte apreciabil secreţia glandelor parotide şi stimulează digestia celulozei în rumen. Miloş şi Drinceanu (1980). Nu este nevoie de măsuri speciale pentru a reduce contaminarea mediului cu cobalt. fiind incriminat ca având acţiune negativă excesul de calciu şi ph-ul acid. cele mai mari concentraţii au fost determinate pe soluri cu pH>7 cum sunt cele de la Jimbolia şi Sânnicolau Mare. 0.Cobaltul după absorbţie în organism 70% se elimină prin colon.calitativ: ionul Co dă cu α-nitrozo-β-naftol un precipitat roşu-brun. iar sulfocianura în exces de titrează cu o soluţie de azotat de argint în prezenţa alaunului feric ca indicator. CAP III . iar în caz de carenţă scade sau chiar blochează fermentaţia microbiană din rumen. Determinarea analitică a cobaltului se poate face: . Conţinutul mediu total al unui adult este de 1. [BĂLĂNESCU. iar cele mai mici la Reşiţa şi Oraviţa. iar lâna devine aspră şi fără luciu. 1991] La ovine administrarea unor raţii bogate în cobalt determină încorporarea excesului de cobalt într-un analog al vitaminei B-12 mai bun ca vitamina adevărată. iar 30% se localizează în unele organe de unde se elimină lent. şi 0. Alte surse. sau ca rezultat al prelucrării cărnii cu utilaje neadecvate. Conţinutul în cobalt al diferitelor cărnuri raportate la 100 g parte comestibilă: 11 . [COTRĂU şi colab.05 μg Co iar cu NH4SCN formează o combinaţie complexă de culoare albastră -calitativ: gravimetric se determină cu α-nitrozo-β-naftol. Carenţa în cobalt la femelele gestante are manifestări morbide ce devin mai evidente în perioada a doua de gestaţie şi se accentuează după fătare. formează un compus greu solubil. În zonele unde concentraţia de cobalt în sol este mai mare de 40 ppm şi se suspectează o contaminare a vegetaţiei cu cobalt.06 în pancreas. limita de recunoaştere 0.. În practică s-a observat existenţa corelaţiei dintre cantitatea redusă de cobalt din raţie şi creşterea infestaţiei cu trichostrongilide.18 în ficat.

V. U. ”Procesare industrială a cărnii”. Banu C. aporturi alimentare foarte crescute. Cu. Bucureşti. Mn. Zn.Carne de porc: 8.. Timişoara 1996 4.B. de 250-300 mg/zi pot deveni toxice pentru om.0 În condiţii dietetice anormale. Teză de doctorat “Implicaţiile alimentaţiei microminerale (Fe.S. ediţia a doua. Co.A. Mo) asupra principalilor indici productivi la ovinele de rasă Merinos Transilvănean”. Se.0 Carne de oaie: 6. Butnariu Monica. Editura Tehnică.M. U.0 Carne de vită: 7. Chimie Anorganică. teză de doctorat “Contribuţii cu privire la prezenţa metalelor grele în solurile din Banat şi consecinţe asupra calităţii mediului”. Editura Didactică şi Pedagogică.0 Carne de viţel: 5.V. 2003 2.A.S.M. Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie. Timişoara 2005 3. Grecu I. iar cele scăzute de 25-30 mg/zi pot determina maladii.B Facultatea de Agricultură.. Bibliografie 1. Chirodea Gheorghe. Bucureşti 1964 12 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->