|


u
cnide{ 
aria{


‡ Peretele corpului format din două straturi celulare
‡ Simetrie primitiv radiară tinde să devină bilaterală
‡ Mai evoluaìi decât spongierii în privinìa organizării
tisulare
‡ Au celule speciale pentru apărare şi atac,
CNIDOCITE
‡ Cavitate gastrovasculară
‡ Coroană de tentacule (=expansiuni ale peretelui
corpului)
‡ Au gene Hox anterioare şi posterioare care
controlează formarea axei corpului şi
morfogeneza de-a lungul axei corpului
‡ Prezintă două forme morfologice:
‡ POLIP
‡ MEDUZĂ
 MORFOLOGIE INTERNĂ
‡ ECTODERM: - celule epitelio-musculare (cu
mioneme, contracìia fibrelor s curtează corpul)
- celule interstiìiale
- cnidocite (secretă cnidocistul,
capsulă cu perete dublu plină cu lichid toxic ce
conìine hipnotoxină èi actinocongestină; peretele
intern al capsulei se invaginează formând un
filament răsucit; prezintă un cnidocil).
Cnidocite volvente
glutinante
penetrante
‡ Celule mucoase
‡ Celule senzoriale
‡ Celule nervoase multipolare; se formează o reţea
nervoasă subepitelială. La meduze se produc
condensări de ţesut nervos sub formă de
cordoane inelare şi ganglioni
‡ ENDODERM: - celule fagocitar musculare (cu 2-5
flageli; conìin vacuole cu glicogen èi grăsimi; cu
miofibrile orientate perpendicular pe axa corpului
şi a tentaculelor, formează un strat muscular
circular, prin contracìie alungesc corpul)
‡ - celule glandulare secretă enzime
‡ - celule interstiìiale
‡ - celule mucoase
‡ - celule nervoase
‡ - cnidoblaşti
‡ MEZOGLEEA: -are consistenìă de gel
‡ - susţine corpul, acìionează ca schelet
elastic
‡ -mai abundentă la scifozoare
‡ -fără fibre sau celule la hidrozoare
‡ -cu amibocite èi fibre elastice la
scifozoare
‡ -din mezenchim cu celule amiboide
la antozoare
 FUNCŢIILE CORPULUI

‡ LOCOMOŢIA: - alunecare pe substrat

‡ - plutire
‡ -³măsurare cu cotul´ sau
rostogolire
‡ - înot liber la meduze
(contracìii ale marginii umbrelei èi evacuarea
apei de pe faìa subumbrelară)
‡ Cavitatea gastrovasculară este plină cu apă şi
serveşte drept schelet hidrostatic.
 SENSIBILITATEA
‡ La stimuli chimici, lumină, gravitaìie (la formele
libere)
‡ Celulele nervoase formează un plex la baza
ectodermului şi a endodermului
‡ Lipseşte teaca de mielină
‡ Stimulii acţionează în mod egal din toate
direcìiile
‡ Sinapse simetrice
‡ Sinapse unidirecìionale
‡ Fibrele contractile ale celulelor epiteliomusculare
împreună cu reţeaua celulelor nervoase şi
senzoriale formează  
  
 HRĂNIREA 0I DIGESTIA

‡ Specii carnivore (prada paralizată orif.

buco-anal cavitatea gastro-vasculară
digestie extracelulară hrana este supusă
atacului enzimatic particulele alimentare
sunt fagocitate de către celulele fagocitar-
musculare èi are loc digestia intracelulară în
vacuolele digestive )
 RESPIRAŢIA, OSMOREGLAREA
ŞI EXCREŢIA
‡ Difuzie
‡ Speciile marine sunt izoosmotice faţă de
apa de mare, hidrele sunt hiperosmotice.
‡ Nu au vacuole pulsatile
‡ Speciile dulcicole absorb Na, K pentru a
menìine concentraìia normală de săruri
‡ NH3 este produsul de catabolism eliminat
prin osmoză
 REPRODUCEREA ŞI
REGENERAREA
‡ Polipii formează asexuat meduze; meduzele
generează gameìi din care rezultă un ou; apare
alternanìa de generaìii sexuate èi
asexuate=METAGENEZĂ
‡ Alternanìa de generaìii lipseşte la antozoare şi hidra
de apă dulce.
‡ Reproducere asexuată: înmugurire
‡ regenerare
‡ Reproducere sexuată: sunt specii hermafrodite
‡ gonocorice
‡ Larvă didermică, ovală, ciliată, PLANULĂ
 Clasa Hydrozoa
‡ Prezintă stadiul de polip (dominant) şi meduză
‡ 2700 specii
‡ HIDROMEDUZA (MEDUZĂ CRASPEDOTĂ):
- Velumul acoperă deschiderea cavităìii
subumbrelare; serveşte pentru înot
- Marginea umbrelei cu tentacule
- Gura înconjurată de 4 lobi orali în vârful
manubriumului, care se deschide în stomacul simplu.
Din stomac pleacă 4 canale radiare care se deschid
într-un canal circular, aflat în legătură cu tentaculele
goale.
- S.N. condensat în 2 inele nervoase
Branchiocerianthus
imperator
Œ
   

|
alia p
ali
›
 
 


 

›  {

{ 
 
{ 
{ 

{ 
{

‡ -idrocorali
Millepora sp.

 
  
 Clasa Scyphozoa
‡ 200 specii
‡ Răspândite până la 3000 m
‡ SCIFOPOLIP cu tentacule pline
‡ cavitatea gastrovasculară cu 4 buzunare
‡ SCIFOMEDUZA fără văl (ACRASPEDĂ)
‡ Cnidocite prezente în stratul gastric èi în epidermă
‡ mezoglee celulară
‡ marginea umbrelei lobată
‡ S.N fără inele nervoase, ci doar cu 8
ganglioni marginali
‡ ROPALII (oceli, statocièti, fosetă
olfactivă, lob protector)
‡ sexe separate
‡ gonade endodermice
|elagia noctiluca
› anea capilata (2,3 m diametru, tentacule de 36 m, răspândită în Atlanticul de
Nord, la 42O lat N
OU PLANULĂ SCIFOPOLIP EFIRULE
     
Rata de mortalitate 20%
Omoară o victimă de 70 kg în 3 min
Suprastimulare parasimpatică, stop cardiorespirator
Dureri de spate , cap, în piept, abdomen, vomă,
transpiraţie, anxietate, hipertensiune, tahicardie,
edem pulmonar
Simptomele durează 4-30 de ore până la două
săptămâni[5]

›laa ›
a › irnex fleckeri

 


 

‡ 1. Predomină stadiul de meduză.

‡ 2. Polipul este slab dezvoltat.
‡ 3. Gameţii sunt de origine gastrodermică.
‡ 4.Meduza are formă cuboidală, tentaculele
prelungindu-se din colţurile corpului.
‡
›

 

‡ 6000 specii, marine
(3cm-1,5m (toichactis)

‡ 20m |aragorgia arborea

‡ Cnidocite răspândite în stratul gastric
‡ Cnidocilii lipsesc
‡ Gameìii sunt de origine endodermică
‡ Simetria corpului este bilaterală
‡ Mezoglee alcătuită din celule mezenchimatice
 IMPORTAN6Ă
‡ 9000 specii răspândite în ape marine
calde , puţin adânci din zonele tropicale
‡ Moluştele, viermii plaìi consumă
hidrozoare folosindu-le nematocistele
pentru propria apărare
‡ Simbioză cu alte animale sau cu alge
unicelulare
‡ 90% din nutrienţi sunt obţinuţi din simbioza cu
zooxantele
‡ Recifele de corali susţin o biodiversitate
accentuată deşi sunt situaţi în ape sărace în
nutrienţi
‡ Participă la trasferul ciclic de nutrienţi dintre
zooxantele şi alte organisme ceea ceexplică de
ce înflorec coralii în aceste ape
‡ Cianobacteriile furnizează coralilor nitraţi prin
procesul de fixare a azotului. Coralii absorb
nutrienţii, inclusiv azotul şi fosforul direct din apă
şi se hrănesc cu zooplancton
‡ Productivitatea primară a recifului este foarte
ridicată, concretizându-se într-o biomasă
ridicată/m2 5-10 g/ m2 /zi Producătorii recifelor
de corali cuprind zooxantele, spongieri, viermi
marini, alge coraliere
 RECIFE DE CORALI:
‡ Recifele se întind pe o suprafaţă d 284 300 km2 din care
92% se găsesc în regiunea Indo-Pacifică (S-E Asiei
reprezintă 32.3% Australia 40.8%, recifele din Atlantic
şi Marea Caraibelor and Caribbean 7.6%)
‡ Marea Barieră de Corali, Queensland, Australia;
‡ Recifele barieră Belize - Quintana Roo, Mexico coastele
Belize spre Bay Islands - Honduras.
‡ Reciful Barieră Nouă Caledonie ± cel de al doilea recif
barieră dublu din lume cu o lungime de 1500km.
‡ Reciful barieră Andros, Bahamas al treilea ca lungime
din lume care urmăreşte coasta de est a Insulei Andros,
Bahamas între Andros şi Nassau.
‡ Reciful de corali din Marea Roşie pe coastele Israelului,
Egiptului şi Arabiei Saudite 36
‡ Pulley Ridge ± cel mai adânc recif fotosintetic, Florida
 VENINUL CNIDARILOR
‡ Toxinele produc tulburări în transportul ionilor de
Na+ şi Ca++ , distruge membrale celulare,
eliberează mediatori inflamatori şi acţionaeză ca
o toxină asupra miocardului, ţesutului nervos,
hepatic şi ranal
‡ Toxina poate să conţină catecolamine, amine
vasoactive (histamina, serotonina), kinine,
colagenaze, hyaluronidaze, proteaze,
fosfolipaze, fibrinolizine, dermatoneurotoxine,
cardiotoxine, neurotoxine, nefrotoxine, miotoxine
şi proteine antigenice .
‡ Componenta proteică a toxinei este labilă
termic, nedialibabilă şi degradabilă de către
agenţii proteolitici.
 Compuşi bioactivi extraşi din cnidari
Compuşi
Pseudopterosin--inhibă răspunsul
Pseudopterosin
inflamator (osteoartrite, dermatite,
ingredient cosmetic)
|

|

|

| 


|seudopterogorgia Œ Œ
elisabethae
Œ Œ

Œ
Œ

  
 !| 


 " #$%
‡  
& ' neurotoxină descoperită în
tentaculele corabiei portugheze, care
deprimă activitatea sistemului nervos
central
 › 


   
 
 

()  ±
| 
 

× ()
41 
Phylum:Cnidaria
Clasa:Hydrozoa
Ordin:Hydroida
Familie:Hydridae
- dra viridis
Π 
  
  


Familia Pennariidae:|ennaria sp.
Familia Clavidae: ›ord lophora sp.
V

 



|   
 Phylum: Cnidaria

Clasa: Scyphozoa

Order: Semaeostomeae

Family: Ulmaridae
 relia
a rita
›




 ›



›

 

 

V

 
 


 Ô ita p l Ñ
 
Phylum: Cnidaria

Class: Anthozoa

Subclass: Alcyonaria

Order: Stolonifera
Family: Tubiporidae

Genus: £

Species: £  

›

 
 

 
Π u
   - 
V
u 
u
u   
Phylum: Cnidaria

Class: Anthozoa

Subclass: Alcyonaria

Order: Gorgonacea

Family: Coraliidae

›

 
Phylum Cnidaria

Clasa: Anthozoa

Subclasa Hexacorallia

Ordin: Actiniaria





 ›



›

 


 

 



 



  V



V

 
 V


V ngia
Phylum: Cnidaria

Clasa: Anthozoa

Ordin:  
 

Familia Faviidae

aiploria

 ›



›

 


 

 



Π




  
  



V

   

u
 crpra 
crpra varia
ili
illepra plat
p
lla M. dic ta

›atalap
llia jardinei