Sunteți pe pagina 1din 1

Democratia ateniana

1. Grecia Veche
Cu mai bine de doua milenii inainte de Hristos, in bazinul Marii Egee s-a nascut civilizatia
cretana, numita asa dupa insula unde si-a avut central. Dupa aproape un mileniu, ea se stinge in
urma intrarii in scena a triburilor indo-europene ale ionienilor si aheenilor. Ei pun bazele
civilizatiei miceniene, cu central in Peninsula Pelopones. Sfarsitul ei coincide cu venirea
ultimului val de razboinici indo-europeni, numiti dorieni.
In secolele VIII-VI i.Hr, din Grecia si lumea greaca a Asiei Mici a pornit ,,marea colonizare”,
ce a urmat doua directii principale. Prima directie, spre vest, are ca tinta Sicilia si Italia
meridionala, sudul Frantei si Spania. Cealalta directive,spre nord, are ca obiectiv colonizarea
coastelor Traciei si ale Pontului Euxin. Cauzele colonizarii au fost puse pe seama unei explozii
demografice, dar si a proceselor sociale din Grecia, unde aristocratia gentilica isi insuseste
importante fonduri financiare. Colonistii au difuzat in lumea celtica si tracica produse superioare
grecesti, monede si tehnici de constructive.
Aceste contacte economice au avut consecinte majore si pentru evolutia societatii din orasul-
stat grecesc. In vreme de unele cetati se democratizeaza, altele se inched treptat.

2. Atena: simbolul democratiei grecesti


Atena avea in frunte un rege si era dominate politic de aristocratia gentilica. Dupa inlaturarea
regalitatii, la inceputul secolului al VII-lea i.Hr, cetatea era condusa de noua arhonti si de un
areopag, ce detinea puterea judecatoreasca.
Abuzurile eupatrizilor au fost ingradite de legile lui Dracon(621 i.Hr), dar imensa masa a
populatiei ramanea fara drepturi politice. Democratizarea Atenei incepe cu opera reformatoare a
lui Solon, care a dat prima constitutie a Atenei. El interzice vanzarea atenienilor datornici ca
sclavi, rascumpara sclavii atenieni, anula ipotecile pe pamanturi si limita marea proprietate a
eupatrizilor. Secolul al VI-lea i.Hr este dominat de conflictele dintre eupatrizi si paturile active
ale cetatii.
Dupa inlaturarea tiraniei, instaurata de Pisistrate, Clistene a restabilit constitutia lui Solon. El
a sustinut adoptarea uor importante reforme politice, care pot fi considerate ,,actul de nastere” al
democratiei ateniene. Atena si regiunea rurala Attica sunt impartite in 100 de
circumscriptii(deme). Pentru a preveni reinstaurarea tiraniei, Clistene a introdus ostracismul. O
data pe an, membrii adunarii poporului scriau pe un ciob numele celor banuiti ca vor sa aduca
prejudicii vietii publice. Fortele ateniene au jucat un rol decisive in victoriie de la Maraton (490
i.Hr) si Salamina (480 i.H.r).
Democratia ateniana atinge forma clasica in vremea lui Pericle. Puterea apartine adunarii
poporului. Ea are putere legislative si desemneaza principalii magistrate prin tragere la sorti.
Rolul areopagului, dominat de descendentii eupatrizilor, devine decorative. Legile sunt pregatite
de consiliu (bule), format din 500 de membri, desemnati si ei prin tragere la sorti. Democratia
ateniana este una directa, nu reprezentativa. Cetatea avea in secolul al V-lea i.Hr 420000 de
locuitori, dintre care jumatate erau sclavi, lipsiti de drepturi politice. Nici strainii (metecii), in
numar de circa 70 000, nu se bucura de cetatenie. Aproximativ 140 000 de atenieni apartin
corpului civic, demosul. Atena ramane simbolul democratiei in lumea greaca. In timpul reformei
lui Pericle avea loc epoca de Aur a societatii ateniene. Sacrificiul supreme al cetatenilor atenieni
a fost dovedit admirabil in razboiul impotriva persilor pe campul de lupta, la Maraton si
Salamina.