Radiaţii nucleare

II
Atenuarea fasciculelor de fotoni

− µx ∑ µ i xi
I = Io e I = Ioe
ln 2 0,693
d1/ 2 = =
μ μ
Atenuarea fasciculelor de particule încărcate

pentru helioni

pentru electroni
 Acţiunea biologică a radiaţiilor

Radiaţiile   nucleare   acţionează   asupra   ţesuturilor 

organismului pe trei căi:
● Prin  acţiune   directă  (interacţiunea   nemijlocita   a 
radiaţiilor   cu   elementele   sensibile   ale   sistemului 
biologic)
● Prin  acţiune   indirectă  (radiaţiile   nucleare   ionizează 
apa   iar   radicalii   ionizaţi,   astfel   formaţi,   acţionează 
asupra diverselor molecule din substanţa vie)
● Prin  acţiune la distanţă  (între părţile iradiate şi cele 
neiradiate   ale   organismului   sau   ţesuturilor,   se 
formează relaţii noi)
 Radiosensibilitatea celulelor şi a ţesuturilor

Datorită   caracteristicilor   lor   morfologice   şi   funcţionale, 

ţesuturile constituie sisteme distincte care au o sensibilitate 
diferită la iradiere.

Radiosensibilitatea  ţesuturilor este  definită arbitrar, faţă de 

degenerarea pe care o manifestă după o anumită iradiere.
In ordinea radiosensibilităţii descrescânde:
○ sângele şi organele hematopoetice,
○ organele de reproducere
○ mucoasele
○ plămânii
○ rinichii
○ muşchii
○ ţesutul osos
○ ţesutul nervos

Prin acţiunea radiaţiilor asupra ţesuturilor organismului apar 
două tipuri de efecte biologice:
● efecte   somatice   (ale   pielii,   ale   sangelui,   ale   oaselor, 
etc.)
● efecte genetice (mutatii genetice)
 Efectivitatea biologică

radiaţii gama şi electroni η  = 1
neutroni termici η  = 5
neutroni rapizi η  = 10
protoni  η  = 10
helioni η  = 20
 Măsurarea efectelor biologice

Sistemul röntgenologic
● doza de ioni ­ raportul dintre sarcina electrică totală a ionilor de 
un anumit semn, produşi direct sau indirect de radiaţia incidentă 
într­un volum V de aer şi masa m a volumului de aer respectiv
○ unitatea: C/kg, Fr/g, roentgen (ionizarea produsă într­un 
centimetru cub de aer, în condiţii normale)
Sistemul radiobiologic
● doza absorbită D, este raportul dintre energia W transferată de 
către radiaţii unui volum din materialul iradiat şi masa m a 
volumului respectiv
○ unitatea: r(adiation) a(bsorbtion) d(osage), Gray 
(1Gy=100rad)
● Doza biologică B = η D
○ unitatea: r(öntgen) e(quivalent) m(an),  Sievert 
(1Sv=100rem)
 Principiile normelor actuale ale radioprotecţiei

Din punct de vedere al riscului de iradiere, teritoriul ţării se împarte în:

● zone controlate (spaţiile unităţilor nucleare)

● zone supravegheate (suprafeţele învecinate cu zonele 
controlate, spaţii aflate sub acţiunea radiaţiilor emise de sursele 
de radiaţii nucleare închise şi spaţiile în care se execută lucrări 
cu surse de radiaţii nucleare, în exteriorul zonelor controlate)

● zone nesupravegheate (restul teritoriului)
Din punct de vedere al riscului de iradiere, populaţia ţării se împarte în:

● personal   iradiat   profesional   (cel   care   lucrează   în   zonele 

controlate)

● personal   iradiat   neprofesional   (cel   care   lucrează   în   zonele 

supravegheate)

● restul populaţiei (din zonele nesupravegheate)
 Valorile iradierii permise

Pentru personalul iradiat profesional:
întreg corpul uman    5 rem/an = 50 mSv/an
mâini, picioare 75 rem/an = 750 mSv/an

Pentru personalul iradiat neprofesional:
întreg corpul uman    1,5 rem/an = 15 mSv/an
mâini, picioare   7,5 rem/an = 75 mSv/an

Pentru restul populaţiei:
întreg corpul uman    0,5 rem/an = 5 mSv/an