Indicatiile genunchiului

postchirurgical

GEICU OZUNU SIMONA

KINETOTERAPIE
MASTER,AN II,SEM I
Indicatiile genunchiului
postchirurgical
-Operatii de menisc,leziuni
ligamentare-
 Genunchiul este cea mai
mare articulatie importanta a
corpului. Prin pozitia sa,
prin rolul sau in biomecanica
statica si dinamica a
membrului inferior, ca si prin
slaba sa acoperire cu tesuturi
moi, el este deosebit de
predispus si vulnerabil atat la
traumatismele directe, cit si
la cele indirecte. Genunchiul
sufera si in cazul unor
imobilizari impuse de
tratamentul anumitor
afectiuni sau traumatisme.
 Ruptura de menisc este un
accident survenit pe o
meniscopatie preexistenta
care a creat o
degenerescenta, cu sau fara
depunere de calcar. Se poate
prezenta ca ruptura
longitudinala completa (care
este caracteristica mai ales
meniscului extern) sau ca
ruptura oblica sau
combinata cu dezinsertie.
 Ruptura de menisc se poate
prezenta ca:
 ruptura longitudinala
(complexa) caracteristica
mai ales meniscului intern;
 rupturi transversale,
caracteristice meniscului
extern,
 ruptura oblica
 combinata cu dezinsertia fie
a coarnelor fie periferica.
 La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o durere
violenta, brusca insotita de impotenta functionala
imediata. Uneori apare blocajul articular, hidrartroza
este aproape regulata, iar hemartroza este destul de
frecventa.
 La luxatii bolnavul prezinta dureri spontane care se
intensifica la incercarea de flexie a gambei. Palparea
arata relieful rotulian deplasat, iar in locul rotulei o
depresiune in fundul careia se [alpeaza condilul si
trohleea femurala. Genunchiul poate fi blocat in
extensie sau in usoara flexie. Luxatia rotulei se reduce
ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips. Uneori
se intervine chirurgical executind o palectomie.
 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Prognosticul pentru genunchiul operat depide de
felul si gravitatea leziunii, dar este de regula
favorabil, recuperarea genunchiului operat fiind totala
daca tratamentul este bine ales si corect aplicat.
Exceptie fac persoanele in virsta la care pot aparea
procese de osteoporoza si osteoscleroza.
 Tratament ortopedico – chirurgical
 Tratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza
reducerea deformatiilor sau a fracturilor prin manevre
externe si mentinerea reducerii cu mijloace exterioare
a segmentului afectat.
 Mobilizarea ortopedica se realizeaza cu ajutorul
aparatului gipsat a tractiunii continue. Imobilizarea
gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor
afectiuni care necesita punerea in repaus a unui
segment. In situatii postoperatorii se poate folosi
aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea
corectiei unor deformari congenitale sau dobindite. In
cazul esuarii tratamentului ortopedic, se indica
tratamentul chirurgical.
 Tratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat
pe o perioada de 3-4 saptamini este recomandat in
fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana si
fractua de platou tibial. In fracturile cu deplasare se
recomanda insa tratamentul chirurgical. Mersul cu
sprijin va incepe dupa circa doua luni.
 Chirurgia ortopedica s-a extins treptat depasind in
prezent, indicatiile clasice din cadrul traumatologiei.
 Interventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica
astfel:
 Operatii care se adreseaza elementelor angrenate ale
artrozei si care au un scop simptomatic paleativ;
 Operatii care inlocuiesc articulatia – artroplastia totala;
 Genunchiul poate fi
operat pentru repararea
unor leziuni traumatice
ca:
 Rupturi de menisc
(foarte des intilnite);
 Leziuni ale
genunchiului lax, post-
traumatic;
 fractura supra si
intercondiliana;
 Fractura de platou tibial;
 Luxatii ale genunchiului
 Pentru restabilirea miscarilor  Protezele prezinta si mari
ale genunchiului se poate beneficii, ca refacerea
efectua o artroplastie a functiei membrului inferior
genunchiului, operatie ce prin reducerea durerii si
consta in inlocuirea pe cale recistigarea mobilitatii, cel
chirurgicala a unei articulati putin partial si a capacitati
cu o proteza metalica. de mers.
Artroplastia este o operatie
complicata, mai ales prin
posibilitati multiple de
infectii, embolii gazoase,
flebite, infundarea platourilor
tibiale, paralizii ale
sciaticului popliteu extern.
 Artroplastia se prezinta sub
doua forma: proteza partiala
sau totala .
Ruptura de menisc are indicatie operatorie majora,
deoarece instalarea procesului degenerativ al
genunchiului este accelerata. Menisccectomia este o
operatie intra-articulara prin care se realizeaza
curatirea genunchiului de o serie de elemente
anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt.
Meniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau
numai fragmente rupte, in locul ramas liber formindu-
se un un nou menisc din tesut fibros. Dupa operate,
genunchiul este strins intr-un pansament compresiv
pentru a impiedica hemartroza
si este imobilizat pe atela.
 La inceput se executa contractii izometrice pentru
cvadriceps aflat in exces. Contractiile cvadricepsului
se vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind
muschiul devine suficient de puternic. In acest
moment se fac ridicari ale membrului inferior cu atela
cu tot. Daca tratamentul a fost bine efectuat, dupa 10-
15 zile se Reeducarea incepe a doua zi dupa operatie
cind piciorul se afla pe atele. obtine o musculatura
buna si se poate trece la mers. Uni autori recomanda
inceperea mersului dupa 48 ore de la operatie,
mentinind atela.
 In exercitiile de mers se va urmari:
 ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de
sprijin anterior;
 sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata
de teama de a calca pe piciorul operat;
 sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din
partea piciorului operat in sus pe linga cap;
 Dupa 30 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie
corectat, intirzierile fiind de multe ori provocate de
graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si
dureros.
 TRATAMENTUL PRIN MASAJ
 Prin notiunea de masaj se intelege o serie de
manipulatii manuale variate, aplicate la suprafata
organismul in scop terapeutic sau igienic.
 Este important ca, inainte de a incepe masajul, sa se
controleze starea tegumentului bolnavului urmarindu-
se in special , eventuale infectii ale pielii care
contraindica masajul, precum si eventualele echimoze.
 Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar
frecventa este de obicei de o sedinta pe zi. Durata
tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani, uneori
chiar mai mare, ca in afectiunile ortopedice.
 Efectele fiziologice ale masajului sunt:
 actiune sedativa asupra durerilor de tip: musculare sau
articulare;
 actiune hiperemianta locala, de inbunatatire a circulatiei
locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si
incalzire;
 inlaturarea lichidelor de staza;
 stimularea functiilor aparatului circulator si respirator;
 efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu
inbunatatirea somnului, indepartarea oboselii
musculare;
 cresterea metabolismului;
 cel mai important mecanism de actiune este cel reflex.
 Tehnica masajului
 Masajul genunchiului operat se executa prin
cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza la
inceput musculaturii coapsei si gambei urmind
incalzirea zonei prin cresterea circulatiei sanguine
locale.
 Uneori exte necesar sa se insiste asupra acestor
regiuni datorita procesului de hipotrofie musculara ce
poate apare in timpul imobilizarii post operator.
Asupra acestor regiuni ce se aplica manevrele de
netezire si framintare, care au rol tonifiant major,
contribuind la recuperare. Dupa aceea se trece la
masajul propriu-zis al articulatiei genunchiului.
Maseurul se va orienta asupra capsului ligamentare
care uneste cele trei oase: femurul, tibia si rotul.
 Se incepe cu manevrele de introducere tinind
genunchiul bolnav in flexie si netezind de la
articulatia genunchiului in sus spre muschiul
cvadriceps care in afectiunile articulare ale
genunchiului prezinta aproape intotdeauna o
atrofie pronuntata. In continuare se trece la
frictiune in sus, in jos, lateral sau circular. Se
procedeaza in felul urmator: se aplica policele
pe ambele margini ale sacului capsularm
cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee,
intorcindu-se pe aceias drum, pana la
tuberozitatea tibiei. In parte inferioara se
executa frictiunea mai mult in sens orizontal.
 Masajul partii posterioare se face cu
genunchiul flectat pentru a patrunde cu degetul
mediu si index linga tendoanele muschilor
flexari in profunzime si frectionind orizontal,
vertical si circular. Masajul se incepe cu
netezirea, dupa care urmeaza Kinetoterapia.
 In prima saptamana(6 sedinte)
 *prima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului
si fesierilor ,flexi , extensii din articulatia gleznei
 -flexii din CF(45%) , cu genunchiul intins ,abductii
din CF (20%)cu genunchiul itins ,circumductii din
CF cu genunchiulintins (3 serii/5 saptamani),miscarea
este pasivo-activa.
 *a doua zi - aceleasi exercitii din culcat la care se
adauga cele din stand (pacientul isi asigura
stabilitatea ,tinandu-se de scaun )
 -flexii din CF ,abductii din CF ,extensii din CF ,toate
aceste miscari se executa cu genunchiul intins(3
serii/5 repetari)-miscari active.
 *a treia zi - acelesi exercitii ,acelesi pozitii,carora li se adauga:
 -din asezat la marginea patului ,Kineto mobilizeaza cu multa
atentie articulatia genunchiului ,pana la punctulin care apare
durerea(se porneste de la o flexie de 35) –miscarea pasiva(3
serii /10 repetari),cu pauza un minut intre ele
 -din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din CF, cu
genunchiul intins
 -din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe
planul patului.In primele doua zile,miscare pasiva ;
 -mers cu ajutorul unui baston Canadian
 *a apatra zi – pacientul este dus la sala de gimnastica
 -din culcat dorsal :toate exercitiile invatate,cu mentiunea ca
miscarile vor fi executatea activ,sub atenta supravegherea a
profesorului,crescand numarul de repetari “pompaje”pe o minge
 -din culcat costal abductii din CF cu genunchiul intins;
 -din asezat :flexi /extensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina;
 *a cincia zi – Pacientul a castigat mult la capitolul
fota,prin urmare poate lucra cu un lest atasat pe
glezna(sac cu nisip de 750 grame).

 *a sasea zi – Pacientul este externat.Masuratorile de
final sunt:
 -flexii : activa 90 ,pasiva 110
 -extensie : Nu exista deficit
 -flexie din CF cu genunchiul intins 65