Cuvantul clima provine din limba greaca din cuvantul klima care inseamna inclinatia

soarelui.
Clima este efectul pe termen lung al radiatiei solare asupra suprafetei variate si
asupra atmosferei Pamantului, care se manifesta prin schimbari ale factorilor
atmnosferici in timp ce acesta se roteste.
Exista numerosi factori care influenteaza clima. Dintre acestia cei mai importanti
sunt:

* radiatia solara si variatiile sale anuale;

* latitudinea;
* structura complexa a atmosferei;
* altitudinea;
* apropierea de ocean sau de mare;
* formele de relief.

Un alt factor foarte important care poate influenta clima este omul. Modurile prin
care acesta afecteaza clima sunt: modificarea scoartei terestre, taierea padurilor,
secarea lacurilor, baltilor si mlastinilor si poluarea industriala. Dintre aceste
activitati cea mai periculoasa este poluarea industriala.

Zonele climatice pe glob

Exista mai multe zone climatice p 616h73g e glob care sunt asezate sub forma unor
centuri in jurul Ecuatorului, pana la poli in fiecare dintre emisfere. Acestea pot fi
diferentiate dupa aria vanturilor dominante, dupa scara temperaturilor, dupa scara
precipitatiilor sau dupa raspandirea vegetatiei si a faunei.

Exista trei mari zone:

Zona cu clima calda este cuprinsa intre 0° – 30° latitudine nordica si sudica si se
imparte la randul ei in:

* zona cu clima ecuatoriala, intre 0° – 5° latitudine nordica si sudica,

caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata in
preajma Ecuatorului este in mod egal incalzita de razele Soarelui care cad
perpendicular pe suprafata solului;
* zona cu clima subecuatoriala, intre 5° – 12° latitudine nordica si sudica,
caracterizata doua anotimpuri, unul ploios - iarna si unul secetos – vara, avand drept
vanturi dominante alizeele iarna si calme ecuatoriale vara;
* zona cu clima tropicala umeda, musonica 12° - 30°, prezenta de exemplu in zona
Oceanului Indian, unde schimbarea anotimpurilor produce ploi torentiale si furtuni
napraznice;
* zona cu clima tropicala uscata 12° - 30°, prezenta de exemplu in desertul
Sahara, unde caldura foarte mare a distrus orice forma de vegetatie, dand nastere
la deserturi intinse.

Zona cu clima temperata este cuprinsa intre 30° – 60° latitudine nordica si sudica si
se imparte la randul ei in:

* zona cu clima temperat oceanica, intre 40° – 60° latitudine nordica si sudica,
caracterizata prin patru anotimpuri blande, multe ploi si dominata de vanturile de
vest;
* zona cu clima temperat continentala, intre 40°– 60° latitudine nordica si sudica,
caracterizata prin patru anotimpuri, cu veri foarte calde si secetoase si ierni
friguroase cu multa zapada, precum in tara noastra;
* zona subtropicala mediteraneeana, intre 30° – 40° latitudine nordica si S.,
caracterizata prin patru anotimpuri blande, cu veri secetoase si calde si ierni
blande, fara inghet.

Zona cu clima rece este cuprinsa intre 60° – 90° latitudine nordica si sudica si se
imparte la randul ei in:

* zona cu clima rece subpolara, intre 60° – 66° latitudine nordica si sudica,
caracterizata prin patru anotimpuri racoroase, vara racoroasa, iarna cu ger mare si
ninsoare abundenta, cu teritorii ce cuprind intinse paduri de conifere, de exemplu
taigaua siberiana si cea canadiana;
* zona cu clima polara, intre 66° – 90° latitudine nordica si sudica, caracterizata
prin doua anotimpuri, o vara cu zile foarte lungi, friguroasa, cu temperaturi in jur
de 5° C, cand dezghetul aduce explozia rapida a unei vegetatii mici si o multime de
tantari, iarna lunga cu ger mare si aproape fara ninsoare. Aici la nord de padurile de
conifere, dincolo de cercul polar se intinde tundra.

Noi si Terra traim gratie faptului ca suntem în apropierea unei stele: Soarele, care
ne da lumina si ne încalzeste. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul ca, în
universul pe care îl cunoastem, în ciuda activitatii stelelor, temperatura medie este
de 270 de grade sub zero. "Sistemul Solar traverseaza în prezent zone din galaxie
în care exista formatiuni stelare mai dense, ceea ce presupune o temperatura
medie mai mare", a declarat specialistul în cadrul interviului acordat RAI 3. "Când
Terra se afla în zone cu mai putine stele, suntem în perioade de glaciatiune.

În acest moment, din punct de vedere cosmologic, suntem pe drumul dintre ultima
glaciatiune si ne îndreptam spre zona de încalzire maxima", a mai spus el. Pe
parcursul a milioane de ani, planeta noastra a mai trecut prin zone cu raze cosmice
intense, astfel ca schimbarile climaterice nu au avut la baza, în niciun caz, modul de
viata al oamenilor. "În plus, traversam si o perioada de activitate solara excesiva,
care se masoara privind asa-numitele pete solare, care în realitate sunt explozii
enorme", a mai declarat expertul italian.

Schimbarea Climei

Schimbarea climei este rezultatul acumularii în atmosfera a gazelor de sera: CO2,

CHx4, NOx, SOx.

80% din totalul emisiilor de CO2 se datoreaza consumului surselor energetice, la

statiile termo-electrice, mijloacele de transport, în industrie.

Cantitatea de CO2 obtinuta la producerea unei unitati de energie difera în

dependenta de sursa energetica. Cea mai mare cantitate de CO2 se obtine la
arderea cabunelui, care este compus preponderent din carbon.

La arderea gazelor naturale (preponderent metan) se obtine bioxid de carbon si

apa, cantitatea oxidului fiind mai mica în comparatie cu carbunele.

Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi, se situeaza între carbune si gazele

naturale. Corelatia carbunelui, petrolului si gazelor naturale în dependenta
cantitatea de CO2 obtinuta la arderea lor este:

2 : 1,5 : 1

Acesta este unul din motivele utilizarii la statiile termo-electrice anume a gazelor
naturale si nu a petrolului sau a carbunelui, chiar si daca rezervele de carbune sunt
mai mari.
Metanul, al doilea gaz de sera, este un produs secundaral procesului de ardere a
carbunelui.

Peste 90% de oxid de sulf si oxizii azotului sunt rezultatul consumului energetic.
Aceste gaze favorizeaza formarea ploilor acide, care dauneaza considerabil
vegetatia, solurile, bazinele acvatice, cladirile si, cel mai important, sanatatea
oamenilor.

Pe peninsula scandinava exista mii de bazine acvatice fara de viata. Curentii de aer
au adus ploi cu nivel acidic ridicat din Anglia, Scotia si tarile Europei de Est.

Începând cu anii '30 ai secolului XX în unele lacuri ale Suediei nivelul aciditatii apei
de ploaie a crescut de sute de ori. Ploile acide schimba pH-ul bazinelor la un pH<5.
Bazinul numai are pesti, microplancton, vegetatie.

Animalele terestre, în special pasarile ce locuiesc lânga bazine, se micsoreaza ca

cantitate, îsi schimba habitatul (locul de trai) sau decedeaza în urma lipsei de
hrana.

Mai multa vara

Granita intre anotimpuri devine din ce in ce mai vaga, arata o alta cercetare,
coordonata de Paul Dirmeyer, de la Centrul de Studii Oceanice-Atmosferice, iar una
dintre cauze o constituie dereglarile din circuitul apei in natura.

3.1 Schimbarile mediului inconjurator

Problemele acutale legate de transforamrea medilui vizeaza despaduririle,

care aduc dupa ele degradarea terenurilor, incalzirea climei prin efectul de
sera,distrugerea stratului de ozon, precum si poluarea intinderilor mari de apa
( oceane, mari ) si a apelor dulci din fluvii si rauri.Toate aceste probleme au
consecinte mari asupra mediului. De exemplu, incalzirea climei poate afecta
repartitia si frecventa inundatiilor, a furtunilor, modificarea nivelului marilor,
oceanelor, fluviilor, modificari in flora si fauna globului, etc.

La intocmirea prognozelor legate de viitorul mediului trebuie avut in vedere

faptul ca Pamantul nu este si nu a fost scutit de modificari de-a lungul timpului,
avand o variabilitate naturala care paote fi explicata de catre specialisti;asa ar fi
modificarea concentratiei gazelor de sera de-a lungul timpului geologic.Potentialul
Pamantului este afectat si de om, desi Pamantul are o mare capacitate de
rezistenta la modificarile provocate de om, interventie antropica facand uneori
grea sau chiar imposibila reconstruirea conditiilor naturale initiale.

Schimbarea climei este determinata atat de factori interni (modificarile care apar
in interiorul sistemului climatic sau datorita interactiunilor dintre componentele
sale) cat si externi naturali (variatia energiei emisa de soare, eruptii vulcanice,
variatia parametrilor orbitali ai Pamantului) sau externi antropogeni rezultati din
activitatile umane (schimbarea compozitiei atmosferei ca urmare a cresterii
concentratiei gazelor cu efect de sera). Asemenea factori actioneaza simultan iar
separarea lor este foarte dificila si constituie o mare provocare stiintifica.

Avand in vedere schimbarile evidente observate in climatul global din ultimele

decenii, se pune problema majora de a evalua schimbarile climatice in deceniile
viitoare. Complexitatea sistemului climatic, natura diferita a subsistemelor care il
compun precum si interactiunea dintre acestea, impun utilizarea unor modele
numerice extrem de complexe care au la baza legi fizice, dinamice si chimice care
simuleaza comportamentul acestor subsisteme.In plus, influenta factorului
antropogen introduce o incertitudine legata de evolutia emisiilor gazelor cu efect
de sera in viitor. Sunt elaborate anumite scenarii privind aceste emisii pe baza
carora se elaboreaza scenariile de schimbare a climei. Scenariile de emisie trebuie
sa tina seama de caracteristicile de dezvoltare ale societatii umane in viitor,
caracteristici ce includ anumite decizii de ordin politic. Cu cat aceste scenarii de
emisii a gazelor cu efect de sera sunt mai realiste, cu atat si scenariile de
schimbare a climei in deceniile viitoare sunt mai realiste. In plus se adauga
incertitudini legate de imperfectiunile modelelor climatice utilizate. Simularile
realizate cu diferite modele arata diferente intre diferite scenarii, insa semnalul
comun este de incalzire aclimei. Chiar daca concentratia gazelor cu efect de sera
se va stabiliza, datorita inertiei sistemului climatic, clima va continua sa se
incalzeasca.