Sunteți pe pagina 1din 335

Cop C T tad c K 0 F F L ERG. Ilustrntiile de E CON 0 MUG. Controlul !/tiin\ifi(' 11 fost exccutal. de iug, VINIClU NICOJ.

ESCC

ING~ MlHAI TANCIU ,I GEORGE RACZ

Ghidul radioamatorului constructor

1 q b 0

EDITURA TINERETUlUI

I~TRODUCERE

.Doresc sa devin un bun radioamator"! Acesta este uisul multor tineri din Patria noastrii si, poate, ~i al dumitale, iubite cititor.

Ajirmaiia de mai sus, indijerent de haina pe care o imbroca, reprezintii tinta spre care se orienteazd majoritatea aspiratiilor tineretului celei de a doua [umiitati a secolului »itezelor supersonice !ji al domniei electronului. A~a cum, acum mai bine de trei decenii, aproape toii tinerii doreau sa deoind aoiatori, astdzi aproape toii doresc so, ajunga staptni ai microcosmosului in care domneste 1i.L, electronul.

Una din cdile de acces spre aceasta adevarata .Lume nouii" 0 constituie practicarea radioamatorismului. N u este cazul sa dam aid 0 dejinitie a acestei preocupiiri, care, prin complexitatea aspectelor sale, ar ji, de altfel, destul de greu de [ormulat, ci ne vom rezuma la a discuta despre acea latura care face tocmai obiectul acestei carti: dobindirea cunostintelor practice necesare pentru construirea !ji experimentarca radioreceptoarelor de- amator. Va trebui, asadar, sa precizam .releta" gratie cdreia poti sa deuii radioamator constructor.

De la inceput trebuie sa arauim. ea ducerea la bun stirsit a unei asemenea lucrdri nu este tocmai simplii. Pentru a invala sa construiesti reeeptoare, amplijicatoare !ji alte aparate electronice este necesar sa studiezi, in primul rind, bazele electrotehnicii !ji radiotehnicii.

5

N umai dupa insusirea temeinicd a aces tor cunostinie teoretice pot! trece, cu succes, La aplicarea lor in practice.

Se pune aeum intrebarea legitime: lIce trebuie /acut pentru a obiine acest bagaj teoretic?" Rdspunsul este simplu: [aceti studiu individual ~i... imprieteniti-rd cu cursul de [izicd! ... La ora actualii exista sujlcientii literaturii teoreticii la un nioel accesibil incepatorilor. In special cdrtile " Tindrul radioamator" de V. G. Borisov ~i "Manualul Radioamatorului" de J.P. Jerebtou o/era un material documentar eztrem de bogat ~i intru totul iatiS/acator.

Lectura acestor lucriiri, combinate cu studiul radiotehnicii intr-un cere de radioamatori (de tipul eelor create prin grtja "Asociatiei Voluntare pentru Sprijinirea Apariirii Patriei"} , asigurii integral premizele pe care se va clddi succesul lucriirilor practice viitoare.

Problema mai delicatd 0 constituie tocmai aceste lucrdri practice. Daca asimilarca unoI' cunostirue nu apare prea complicatii, aplicarea lor insa devine mai dijicilii, intructt se iteste un [actor nOll: necesitatea bazei materiale. Pentru a construi un radioreceptor trebuie so, dispui, pe lingd baza teoreticii - minimald - amintitii mai inainte, de piesele indicate de lista de materiale anezatd schemei fi de 0 serie de scule fi aparate de miisura. In plus, chiar dacd acestea toate existii, realizarea oriciirui aparat electronic este de neconceput lara a cunoaste 0 serie intreagd de meserii auxiliare.

Astiel, radioamatorul trebuie sa se [amiliarizeze cu lucrdrile simple de tinichigerie, lacatuferie, timpliirie si cu operatii curente de montaj, cum sint lipiturile cu aliaje de cositor.

Din cele ariitate rnai sus se poate trage cu usurinui concluzia ca, in materie de radioamatorism, rolul primordial II joaca aspectulsiiu practic. Aceasta concluzie a constituit tocmai premiza de la care am pornit atunci clnd am schitat planul lucrdrii de lalii.

Ciilauzili ~i de experienta noastrii in acest domeniu, am cdulat sa euitdm insailarea unui manual teoretic elemeniar, care flU ar [i [dcut. nimic altceva decit sa mdreascii cu unul numiirul celor existente.

Apreciind cil noiiunile teoretice, date de cursul elementar de [izicii din scolilc medii, ~i cunostintele spicuite din [runzdrirea unor lucrdri de specialitate, de genul celor specificate mai inainte, constituie 0 baza satisjdcdtoare pcntru a putea aborda construirea unui radioreceptor, am purees la intocmirea unei lucriiri cu pronuntatd laturii practicii, din care nu trebuiau sa lipseascii totusi unele rejeriri (rnai degralui aluzii/) la aspectul teoretic al problemclor. Urmdrind acest punct de vedere, am incercat sa trasiim drumul logic pe care trebuie sii-I urmeze novicele pentru a deoeni, cu timpul, din incepdtor, radioamator constructor rutinat, Parcurgind [ilele cartii va veti da seama ca am incercat sa punem in practicd un principiu didactic clasie, care cere ca predarea cunostintelor sa se laca prin trecerea lentil de la simplu La complex. De aceea veli gasi in primele pagini 0 [oarte scurtii reoenire asupra unitiitiler de miisurli utilizate in radiotehnicii, absolut necesara pentru a inlesni asimilarea notiunilor urmiitoare.

Moi departe se descrie modul in care se asigurii baza materiala necesarii pentru ducerea la bun sjirsi: a viitoarelor lucriiri: .utilarea laboratorului", dupa care urmeaza un scurt capitol cu un caracter extrem de practie,

7

dedicat celei mai curente operaiii intilnite in prucesul de [abricaiie a radioreceptoarelor: lipiturile cu cosiior. Introducerea, aproape bruscd~ a acestuia a lost necesard pentru a permite [inalizarea notiunilor pe care le dd eel de al treilea capitol dedicat "piescior dctasate" .

La prima vederes-ar pdrea cd am acordat aici a prea mare importanid elementelor de tehnologie, tnsd, din practica personald, am constatat cd acela care i~i procurd pentru prima data materialele pentru 0 »iitoare construciie se vede pus in situatia de a nu ~ti sa aleaga piesele cele mai potrivite, dintr-o mare uarietate de tipuri ~i calitati pe care 0 gdse~te La un moment dat pe piala sau ... pe la prieteni. Lectura capitolului "Piese detasate", pe lingd [aptul cii-i va da orientarea necesard, ii va per mite sa se ghideze cu usurinta si in citirea schemelor de aparate electronice ~i, in plus, ii va permite sa lacd [udeciiti de calitate atunci cind va [i pus in situaiia de a compara aparate realizate de [abricii sau de alti radioamatori.

Cu acest capitol se termind prima parte a carlii, care are un caracter descriptio pregiititor,

Partea a doua a lucriirii noastre coniine materia lui documental' necesar construirii propriu-zise a radioreceptoarelor simple, cu cristal, ~i a celor mai complicate, Cll iuburi electronice. Neindoios, aceasta este partea cea mai interesanta ~i sintem conuinsi ca multi dintre citi.; tori VOl' Ii tentati sd-~i inceapii "studiul" toemai cu ea, ceea ce ar Ii projund gresit, De aceea, noi ii sjiituim sd inceapii, totusi, cu ... ineeputul, lara a neglija niciunul din capitolele partii intii.

8

In incheiere, vii cerem uoie sii rdspundem, ca un corolar al acesiei iniroduceri , la inirebarea de la inceput: ordinea cea mai rati onalii de transformare a oriciirui indriigostit de radiotehnicii din incepdtor in radioconstructor experimentat este aceasta: "pulinii teorie, scule, piese, montaje, practicii, practice ~i ... iar~i practice). .. "

AUTORII

PARTEA I

Ce trebuie sa ~titi des pre:

UNITATILE DE l\'I1\SURA UTILIZATE IN RADIOTEHNICA

A masura 0 marime oarecare, indiferent de natura ei (Iungime, masa, timp, difer'enta de potential, intensitato otc.), inseamna a stabi li de cite ori so cuprindo in acoasta 0 alta marime, donumita unitate,

Unitatea este deci 0 cantitato definita teoret.ie, independentii de mediu (temperatura, prcsiuno, umiditate etc.). De aceea ea nu trebuie confundata cu etalonul, care este "materializarea unltatii", pe care o roprozinta exact numai in condltli fizice (temperatura, presiune otc.) bine determinate.

In fizica si, in particular, iiI radiotehnlca, so uLilizeaza un numar relativ mare de uuitati absolut necosare pentru deterrninarea prin calcule sau prin masurare a diferitelor marimi. Este lesne de intoles dod ca, fara 0 cunoastere precisa a acost.ora, nimeni nu poate pretindo ca ~i-a insusit tcmeinic lainele radiofoniei. De aceea, in rind ur i Ie care urmoazii, va procizam cit.eva uniLati de masutil absolut neeesare pentru Intelegerca capitolelor urmat oare.

In fizica se arat.a ca un corp care are un surplus do electroni este incarcat negativ, iar un corp, caruia ii lipsese electronii , osto indircaL pozit.iv,

Unitatca de eanlitate de clcctricitate: COUWMBUL Q)

13

Cind numarul de electroni - in plus sau in minus -e de 0,28 X 1018, corpul este inciircat cu 0 cantitate de electricltate negatlva sau pozit iva egala cu un coulomb.

Aceasta definitie nu are tnsa un earacter practic (electronii nu se numara ca nucile!. .. ) ~i din aceasta cauza, in mod obisnuit, coulombul se defineste ca Iiind cantitatea de electricitate care, trecind printr-o solutie apoasa de nitrat de argint, depune, prin electroliza, 1,118 miligrame argint.

De retinut ca in aeeasta definitio nu se specified durata (timpuI) electrolizei.

Dupa cum intensitatea unui curent Unit.lea de inten-

sitale a curentului: de licbid se exprima prin debit,

AMPERUL (A) adica prin numarul de litri ce tree

printr-o anumita sect iune a vinei Iichide, tot asa ~i curentul electric se masoara prin cantitatea de electricitate, in coulombi, co trece printr-o anumita sectiune de conductor intr-o secunda. Amperul (A) este intensitatea unui curent (1), caro dehiteasa un coulomb (Q) pe secunda.

Cu alte cuvinte, un amper est.e intcnsitatea do cu-., rent care depune pe secunda, prin electroliza, 1,118 mg argint.

In radiotehnica intilnim insa mai des submultiplii amperului: miliamperul (rnA) - 0 miime de amper - ~i microamperul (!LA) - 0 milionime de amper.

Amper-ora (Ah) este 0 unitato practica pentru cantitliti de electricitate ~i esto cgala cu cant.itatea de electricitate care trece printr-un conductor in t.impul unei ore, atunci cind curentul are intensitatea unui amper.

14

Este unit atea in care se expnma diferenta intre numarul de electroni exist.ent i po cei doi poli ai unei surse de curent electric.

Un volt oste egal cu d iferenta de tensiune dintrc capetele unui conductor, ce are 0 rezisLentil electrica de 1 ohm (cit.it.i om) ~i o parcurs de 1 amper. Submultiplii voltului sint : milivolt.ul (mV) - 0 miirne de volt - sl microvoltul (!LV) - 0 m il ionime de volt.

MultipIul col mai Intrehuintat este kiiovoltuI (kV), egaI cu 1000 volti.

Dupa cum tevile opun 0 reztst.enta Ia trceerea apei, produeind prin frecare pierderi care se translorma In caldura, tot astfel ~i conductorii opun 0 rez istenta curentului ~i se tncalzese. Aceasta est.e "rezisten\a ohmica" (R),

Practic , ohmuI este rezistenta unei coloane de mercur eu sectiunea de 1 mm", lunga de 106,3 em, la O°C,

Teoret.ic , cl se defineste ca Iiind "rezistenta unui circuit care, supus unei tensiuni de 1 volt, lasl1 s~ tread un curent de 1 arnper".

Unitatca de ener- U n joule est.o I ucrul pc care-I produce intr-o secunda un curent de 1

Unitatea de Corta elcctromotrice (E) Ifi de difcrcnlii de potential (tcnsiuno): VOLTl.'L (V)

Unltatea de rczis- 11'0,,1 eleetr ieii:

OHMUL (0)

lie sau I ueru ehetric: JOllLE-UL (J) sau Watt-sceunda (Wsec)

Unitstea de putere electrici: W ATTUL (W)

un joule pe secunda.

amper, ('0 se scurge sub 0 tensiune de 1 volt , printr-un conductor care are 0 rezistonta de 1 ohm.

Este unit.al.ea pract.lca in care se masoara puterea (P) unui curent electric. Wattul este sgal cu

15

Submultiplul eel mai Iolosit al wattului este miliwattul (mW) - 0 mlime do watt, iar mult.iplul eel mai important kilowattul (kW) - 0 mie de wat.i (egal cu 1,3 CP - cai putere).

o unit.ate derivata pentru energia electrica este "kilowattul-ora (kWh), care reprezrnta energia livrath, limp do 0 ora, do 0 putere de 1 k\V". "Materializaroa" acestei unit at i esto data prin indicat i ile contoarelor electrice.

"Volt-amperul" (VA) ~i multiplul sau "kilovoltamperul" (kVA) sint unitat.l de masudi pentru putcrea aparenta.

Capacitatea exprima marimea unui condensator electric, care poate fi considerat ca un rezervor de electroni. Teoretic, faradul se defineste ea fiind capacitatea care inmagazineaza 0 cantitato de electricitate egala cu 1 coulomb, sub 0 tensiune de 1 volt.

Faradul, reprezentind 0 capacitate Ioarte mare, se introbuinteaza de obicei submultipl ii sai: microfaradul ([.LF) - milionimea de farad, milimicrofaradul (m[.LF) sau nanofaradul (nF) - miliardimoa de farad ~i, in fine, micromicrofaradul «(J.fLF) - bilionimea de farad. Aceasta dill urma so mai numeste in mod curent si picofarad (pF) ~i este ega 1 cu 0,9 em in sistemul C. G .5. (centimetru, gram, secunda) in care unitatea de capacitate este centimetrul.

Unitatea de indue- Inductanta ex prima clectul magnolunVi.: HE~nYUL tic (flux) produs de un conductor (II) at unci cind esto parcurs de un anu-

mit curent electric. '

Unitatea de capacitate elcctriea:

FARADUL (F)

16

U nit.atea in care so oxprima valoarea unei bobine de Inductanta (self) - fie ca e yorba do iuduct.ia sa proprio (sclfinductia sau coeficienlul do selfiuductle -L), fio cii e verba de inductia unci hobine III raport cu alta vecinii (coeficient.ul de inductie UlUtuala - lVI) esto henryul (II).

Un henry este selfinductia care produce 0 forta electromot.rice Induct.iva de 1 volt, dod inLonsitatea curentului variazll ell 1 ampor pe secunda.

In radiotehnica so uttllzeaza in!'a mai des submultiplii henryului: milihenryul (mH) - 0 miime de henry, microhenryul ({lH) - 0 milionimo de henry, milimicrohenryul (mjrH) I?i micromicrohenryul ({l{lH) - 0 milionime do microhenry sau 0 biIionime do henry.

Unttaten de rl"cc- Frecventa unui curent a Itorn atl v , v('nlii: IIERTZUL iodiferent de marimea sa (audio sau (Hz) radiofrecvonta), se miisoatii prin numarul de osc ilat.ii eiectuate in unitatea de timp, adica hertz i sau cicli pe secunda.

Hertzul sau "porioada" reprezintu t.impul necesar unei unde pentru a parcurge un drum egal cu lungimea sa, sau al unui curent alternativ de a efeetua 0 oscilatie com plet.a.

In radlotohnica so ut.ilizeazii pe scarii larga multiplii hertzului: kilohertzul (kHz) - 1 000 Hz ~i megahertzul (l\fHz) - 1 000 000 Hz.

Decibelul nu e a unitate de miisura

o unitate neohisnulta: DECIBELUI. (dB)

ale unei aceleiasi

obisnuit.a - ea amperul, voltul, ohmul etc. - ci un numiir cam exprima raportul valorilor succesive mariml, susceptibile sa sulere va-

'>-

17

r iati i in ti mpul desfasurari i unui Ienomen oarecare. Pentru 0 edificare cornplet.a, vom lua un exemplu practic. Fie PI puterea radiat.a de antena uuei st.at.ii de emisie si P2 puterea ajunsa la 0 distanta oarecare de emit.at.or.

Evident ca in acest caz P 2 va fi mai mic decit PI' adica energia radiata sufera pe parcurs 0 atenuare. Valoarea aeestei atenuari exprimata in decibel! ost.e:

A = 10 log P2 in care log = logaritm zecimal.

PI

Hezultatul co se obtine este negativ si reprezinta

o atenuare.

In cazul in care PI! este mai mare decit PI' rezultatul este pozitiv si numarul de deeibeli reprezinta "am plifiearea".

In acustica se defineste ii'i se Ioloseste curent 0 alta unitato: fonul. Ca valoare, Ionul si decibel ul sint ident.ici , insa nu se pot folosi orieum, deoareee au un sens diferit.

Spre deosebire de decibel, care este un simplu raport matematic, fonul are un profil fizic bine definit: corespunde eelui mai slab sunet pereeput de 0 ureche normala.

Matemat.ic , fonul e dat de relat ia:

1 fon = 3,3 X 104 dyne/em2 (presiune sonora).

Cu titl u de euriozitate, ment ionam cil urechea orneneasca poate suporta maximum 130 foni.

In incheiere., trebuie sa mai amintim 0 unitate Iolosit.a mai mult in telefonie: neperul = 8,686 dB.

Un microsanctuar:

LABORATORUL RADIOAMATORULUI CONSTRUCTOR

Pentru a construi un radioreceptor nu este necesar sa existe numai ·0 "schema de principiu" !;li materialele prevazute de proiectant. Daca ar fi asa, realizarea sa ar fi mai simpla !;li oricine ar putea deveni radioconstructor.

In realitate insa, lucrurile stau altfe!' Pe IInga schema !;li materials mai trehuie sa ex isle si un mic "arsena.l" de scule, ahsolut necesar pentru a executa multiplele operatli mecanice, pe care Ie impl ica asamhlarea unui radioreceptor. Inainte de a fi radiofonist trebuie sa Iii tinichigiu, lacatus, timplar (incepator, desigur 1 ... ).

Dar nici aceasta nu-i de ajuns. Mai este necesar un surplus de ... spatiu locativ, in care sa poat.a fi instalat si intrebuintat ut ilajul. In Iunctie de posibilitati , acest "surplus" poate fi un coltisor din incaperea in care Iocuiesti sau, in cazul eel mai Ierlcij, dar !;li cel mai rar, vreo Iost.a dependinta , in care sa-~i poti desfasura nestingherit activitatea, intocmai ca un savant miniatural intr-un laborator liliputan. Rezolvarea acestei ultime probleme este cea mai simpla caei , la urma urmei, un "lahorator" modest de radiofonist poate sa incapa foarte hine intr-un geamantan mai "corpolent".

2*

19

Ma i delicate oste insa procurarea uneItelor, deoareee In:majoritaloa cazurilor rad ioamatorul nu-si poato permite luxul de a-si proeura chiar de la incoputul act.lvitati! sale utilaje, care, £ara iudoiala Il vor costa mai mult decit insusi aparatul co intentioncaza sa-l construiasca. In mod normal, primii pasi Ii face cu ajutor din afara, adica cu scule imprumutate de la prieteni sau puse la dispoz itie de cercul de radioamatori din care Iaco parte. Troptat, treptat lnsa i~i va achizitlona ~i unelte propri i ~i astfel va deveni, cu timpul, propriot.arul unci protioaso colectir de scule, care niciodata JIU-~i VOl' piorde valoaroa.

Sculcle necosare t.inarului radioconstructor pot fi Impartilo in doua grupe: de montaj ~i cablare ~i auxiliare.

Din seulele de cabIaj ~i montare fae parte: clestole patent (universal), clestele eu cap ohlie - pentru taiat, sirma, clestele cu virf lung (spitz) - pontru tinut piese ~i eonexiuni, clestele eu nilei rotunde, clestele plat, pensota, cut.itul sau bisturiul si, in fine, uneltele cele mai import.ante: ciocanul de lipit electric (ldtkolben) sau eu "jar", ~i setul de surubelnite cu miner izolant.

Seulele auxiliare sint.: masiua de gaurit manuala, de marime potr ivitf - eu seria de burghie necesara (do 1, 3, 4, 6, 8 sl 12 mm), ciocanele (unul de fier ~i unul de lemn), pilelo mecauice (de diforite marimi ~j formate), Ioriistraul manual pentru metale (bonfaor), Ierastraul de traforaj (en pinze pentru motal ~i Iernn), dalta pentru met.ale, Ioarfccele (0 pereche pentru tarat. tabla ~i una pontru croitorio), monghina do masii, compasul ~i echerul (metalice), curatitorul

de sirme (pentru dezizolare), sula (pcntru insemuat ~i gaurtt.), punctatorul (kernerul), setul de dornuri (priboaie), micrometrul (0-10 mm) sl pensula - riccesara pentru cura tirea piesel or 0

Pentru lucrari le de t implarie Slut necosare , In plus, urmatoarele scule: rindele do diferite tipur i, dalti de t.lmplarie, un fori1stdiu "coada de vulpe" ~i un met.ru de t.implarie sau 0 ruleta eu panglica metalica 0

Toate aceste unelte se pastreaza intr-un dulap separat sau intr-un rastel agiitat pe peretele incaperti In care este inst.alat laboratoru1.

Intr-un alt dulap se pastreazii mat.crialelo necesare pontru constructil. 0 enumerate complctii a acostora oste destul do dificila ; de accea no vom rezuma la a

21

indica numai pe cele mai importante ~i anume: conductorii de conexiuni (1-1 ,5 ~i 2 mm), conduetorii pentru hohinaje (diferite tipuri ~i sectiuni), tuhurile izolatoare (warnisch), cleiul pe baza de nitroceluloza, aliaje de cositor pentru lipit, colofoniul sau past.a decapanta, hirt.ia, cartonul (prespan), placajul, baresul, tabla de aluminiu (de diferite grosimi), suruburile pentru lemn, suruburile cu piulite, coselo (oezcIe), niturile ~i, desigur, picsele detasate specifice, care urmeaza sa intre in compunerea viitoarelor radioconstruct ii. Dospre toate aeestea lIlsa vom vorbi pe Iarg mai departe. Un laborator complet ~i rational amenajat arata ea in figura 1.

Mal tnalnte de to ate •••

INVATATI SA FACETI LlPITURI!

Pat.runsind penl.ru prima data in "intimiLatea" unui radioreccptor, care de cole mai multe ori este chiar aparatul de radio din casii, lIU so poate sri IIU fii Irapat de tosaturu mult.icolora de sirme ill care sint semauate, ici , colo, ca niste paianjeni ciudati, lot Ielul de piese. Daca privesti atent, observi ca aceste fire metalice, pa care de aici inainte le 'vom denumi, lehnic, conductori de eonexiune sau, mai simplu, conexiuni , leaia intre ele piesele ce alcat uiesc aparatul.

Host.ul conexiunilor din oricare aparat electric este de a uni intre ole doua puncte intre care nu trebuie sl1 existe nici 0 diferenta de potential. Pentru a asigura un contact electric perfect ~i durabil , conexiunile din aparatura electronlca se Iac, in marea majoritate a cazuri lor, numai prin lipire cu aliaje de cositor, lueru po care desigur I-at i putut constata 'iii la receptorul pe care a\i avut ocazia s8.-1 cercetati.

Irnportanta acestei operatii nu trebuie subestimata.

o Iipitura prost faeutit poate constitui adesea cauza unoi pane, care va cere poate, cindva, ore fntrogi de cautare 'iii multa transpiratic. In ceea co priveste eventualitatea de a elimina complet Iipiturile, niei sa nu va gtnditl ! 0 conexiune facuta numai prin simpla rasuciro S8 poate oxida oricind cu ullurin\li,

iul.reruplnd astfel contactul electric pe care ar trohui sil-l asigure.

A lipi hine insa este 0 artii , care nu so dobindoste dintr-o data, ci numai dupa 0 perioada oarecare de practica,

Sa vedcm acum ce ut.ilaj trebuio sa achisittonatl pentru a exocuta conexiuni In conditii optime.

SeuIa "numarul 1" dest.iuat.a acestui scop este ...

Dupa cum am aratat, ~i in capitolul Ciocanul sau fie-

precedent, ciocanuI sau Iierul de rul de lipit

lipit este scula cea mai importanta

a radioamatorului. Ciocanele de lipit pot fi impar~ite in doua mad catogorit, dupa natura incaIzirii: "electrice" Iii "cu jar" (do t iulchigerle).

Dintre acostea, celo mai bune sint primele, care sint net superioare celorlalLo. De aceea, sfatuim pe to~i tinerii nostri cititori, care dispun de retea electrica de iluminat, sa faca orice sacrificiu pentru a intra in posesia unel asemenoa unelte.

CiocaneIe electrice pot fi Iii ele de mai multe tipuri: cu rezisten~a electrica, cu transformator (cu spira in scurtclrcuit), cu carhuni etc. Cole mai raspindite la noi in \ara sint ciocanele cu rezisLen~a (fig. 2).

Un ciocan electric de acest tip so compune dintr-un element Inciilzltor, un virf de lipit, 0 carcass de protectie, un minor de lomn, un. cordon de alimentare Iii 0 fj~a (stocher) pentru introdus in prizlL

Elomentul incalzitor este constituit dintr-o rezlstonta olectrica din fir de nichel ina, nicrom, constantan sau alt aliaj cu marc rezistivitate, inIa~urata in spire distantate pe Lenzi do mica, sau spiralat.a ~i aliozata in santurilo unui suport (carcasa) ceramic, de forma

24

Fig. 2

plata ori ci lindrica. Hczistenta este dimensionata numai pentru 0 anumita tcnsiune a reteloi (do oxomplu 120 V ori 220 V).

Virful de lipit se confeotlonoaza dintr-o vergoa cilindrica sau plata de cupru electrolitic. EI poate fi dropt sau indoit. La majoritajea ciocanelor industriale virfurile de lipit sint amovihile (schimbatoare).

Pentru radioamator, eel mai indicat este un ciocan electric care consuma de In rctoa 50-100 W.

Ciocanele de lipit "cu jar" sint alcatuito dintr-o bucata paralel ipipedica de cupru, Iixatii in capatul unei vergelo mctalice, prevazute la colalalt capat cu un miner, facut din propriul oi corp sau din lomn. Un capat al bucat ii do cupru este ascutit ; accasta este partea aetivii a ciocanului.

[nciilairea ciocanului se face intr-o flacara de prlmus sail gaz, ori in jar (carbuni), in care caz virful

25

sau trcbu ie ferit do murdarie. EI este hiue incalzit in cl ipa in care culoarea cuprului deville visinie inchisa. Trebuie sa aratam cil ciocanul inr.alz it. insullcient nu topesto hine aliajul de lipiL. Incins prea tare, se oxldeaza ~i iara~i uu poato fi ut il izat , deoarece ox idul lmpiedidl. cositorul sa adero po virful sau ,

Al iajele de I j pit Sill t de t.i pul "bi-

Aliajdt' de Iipit nare", compuso adieu numa i din

doi const ituenti : cositor (Sn) ~i plumb (Ph). Cositorul pur ar fi foarte bun pontru li pit., lllsa, din pacato, este prea scump si are un punct de Iuziuno relut iv ridicaL. Din aceastii cauzii, cl trehu ie aliat ell plumb.

In tabolul I se indica a liajele de I i pit cu cositor, dupa STAS.

TABELUL 1

51mbOl1 Sn% I Pu% I tOe I Ft. liplturl tn:
Lp 30 30±1 rest. 255 Tabla sincata ~i galvanizata
Lp 37 37±1 rest 243 M®~oane Pb ~i conducte telegrafice
~i teleionice
Lp 40 40±1 rest :!38 In picaturi, la tabla de ararna, tabU.
cositorita ~i conductori electrici
Lp 00 50±1 rest 216 La contori electrici ~i sirma galvani-
zatil.
Lp 60 60±1 rest 190 ~{etale usor fuaibile electro ~i radio. Dupa cum rczulta din acesta, aliajul opt.im pentru concxiunile radio este Lp 60.

Pentru a se manipula mai usor In timpul operntiei do lipire, al iajole se toarna in hare sau vergelo suhtir].

26

Pentru ca 0 Ilpiturii ~a :-0 efectueze in bune cond it.iun i , suprafata pieselor sau conduct.orilor de li pit trebuio curatata in prealabil de orice urma de oxizi , ~i aceasta cu atit mal mult cu cit insa~i incalzirea cu fierul contribuio la oxidate.

Operat.ia de indepartare a oxizilor se numeste "decapare".

In operati ile curente de tinichigerie, docaparoa so obtino ungind suprafetele de lipit cu 0 solutio de clorura de zinc (zinc dlzolvat in acid clorhidrie.). Pentru conexiunile radio acost "deeapant" este absolut nerecomandabil, deoarece acidul deterioreazii cu timpul lipitura ~i contactul electric dispare. In plus, la Iipire so pot degaja vapori , care ataca piesele vecine , oxidindu-le putcrnic (i'n special aluminiul).

Pentru montajele radio se ut.il izeaza decapanti volatili. Dintre acestia , eel mai foloait este colofoniul sau sacizul, EI poate fi utilizat In stare sol ida, dieolvat in solutii sau sub forma de paste docapantc.

o solutio decapanta poate fi obtinuta dizolvind colofoniu in spirt. Ea se pastreaza intr-o sticluta astupata, din care se scoatc, la nevoie, cu 0 pensula ~i so aplica pe suprafetele de docapat.

Pastele decapante se fac amestecind praf de coloIoniu Jntr-o vasellna minera la oarecare. In preaIabiI, oste hine ea praful sa fie dlzolvat in benzina ~i apoi amostccat cu vasel ina ,

In iudustric, unde t.impul de productie conteaza, Iipituri lese fac eu 0 sirma speciala , denumitii "nudor".

Aceasta nu este altceva decit un tub subtire din alia] de lipit, care are la interior un amostec de colo-

Malerialc dcca~ntc

17

Ioniu si glioerina. Se intclege di util lzind aceasta sirma ungerea pieselor cu decapant.i devine inut.lla. Pentru a so obtine 0 llpitura huda este necesar sa se curete cu grija supralata conduct.orilor sau pioselor care urmeaza a fi lipite. Aliujul de lipit nu adera, dupa cum am mai spus, la suprafete murdare ori oxidate.

Suprafetelemetaltce de lipit se curata PIlla la stralucire ell ajutorul unei lame sau cutit ~i apoi se cositoresc, adlcii se acopera cu 0 pojghi\a subtire de aliaj de lipit. Metodelo do cositorire sint. diferite ~i dopind de forma ~i d imensiun i Ie pieselor.

De cole ma i multe ori radioamatorul trehuie sa Ii peasca conduct.ori (sirme), Jutrucit majoritatoa pieselor do radio au borne filiformo (de exemplu: rezistentele, condcnsatoarole , bobinelo etc.).

Pentru a cositori un conductor Iiber, el trohuie pus po 0 bucata de colofoniu ~i freeat ell virful ciocanului de Ilpit., care poarta pe 01 0 cantitato suficicntil de aliaj de Iipit in stare Iluidii. Pentru a putoa ment.ine al iajul , virlul do Jipit a Iost decapat ~i cositorit ~i el , in prealabil, curatindu-l cu 0 pilji, Irecindu-l pe 0 bucata de colofoniu ~i punindu-l repedo in contact cu vergeaua de alia]. In timpul lucrului esl.e necesar sa se ovite supraincalz iren ciocanului , deoareco spoiala de pe virful sau se ardo ~i el nu mai poate men tine aliajuI.

Cositorirea conductorului se poato efectua lnsa si in alt feI. Dupa co s-a luat pe virful ciocanului 0 picaturii de al iaj, 01 so introduce in colofoniu ~i se aduce rapid in contact cu suprafetcle de lipit (poutru a nu so ardo colofoniuI).

Lipirea

28

At.unci cind se Iiposc pieso

monl.al.o, decaparea ~i cositorirea lor so executa "atingindu-le cu 0 boaba de colofouiu, ~inuta intr-o penset.a, in pre-

zenta ciocanului de Iiplt , sau --,

ungindu-le cu put.ina pasta g

docapanta. ~

Lipirea suprafetclor cosito- =- : ... ~

rite nu prczinta nici 0 difi-

cultato. Ele sint upiisute una

do alta sl apoi at.inse ell cio- \ " canul de lipit incalzit, care IC:==~=~F==~

arc in virf 0 pichtura de U

aliaj.

o l ipituru esto porfocta numai atunci dud aliajul, bino topit, a aderat perfect. la suprafetelo de lipit !;li se af lii in suiicientii caut.itato pentru a asigura rezistenta mecanica a imbinarii.

In Iigura 3 se arata trei forme frecvcnto de imbinare a doi conductori , executato corect.

At-lind dud capiil ul unui conductor se Iipeste la 0 piesa plata (Ia una dill cosele soclului unui tub, de pilda), 01 t.rchuio introdus In orificiul acesteia (fig, 4 a) sau Indoit (fig. 4 b).

De multe ori, III rnontajele po care Ie veti executa, va fi nevoie sa l ipiti In un conductor oarecaro bornclo filiforme ale unor piose. Aceasta operat ie so executa coroct numai ca in Iigura 5 b. Lipirea pieselor dupa procedoul din figura 5 a este gl'e~it,a, Hind in primul

Fig. 3

29

Fig. 4

b a

rind grin de real izut., dcoarcce ceIc tre i piese pot fi t iuute numai en dificultato la nn Ioc, ~i ill a I dnilea rind, IlCpract.ica, intrucit Ia dezltpirea unei piose so pot despriude ~i eelelalte doua.

In deeursul timpului, virful de lipit al c iocanului "se arde", ciipatind 0 forma nercgulat.a, care nn mai permiLe docaparca si lucrul in buno conditiuni. EI poato fi insa recond it ionat, dindu-i-se, ell ajut.orul unci pile, forma ioitiala.

Fig.'

Confectlonarea unui ciocan de Iipit electric

Dad. dispunet.i de un minimum de indeminare, puteti const.rui ell usurintii ciocanul de lipit electric pe caro-l vom deserie ma i jos, Pontru

30

confectionarea sa sint neeesare urmatoarcle materiale : sase foi de micii , de aproximativ 60 X 4.0 X 1 rnm , 0 verge a de cupru de maximum 10 mm diametru, t.ahla de alama de 0,5 mm grosime, tabla de Iior de 0,5 mm grosimo, 0 bucata de 150 mm teava de alama sau fier de eca. 10 mm diametru, cit iva metri de sirrna de rezistente (uichelina, constantan, nicrom otc.), un cordon de al imentare cu fi~a (stechor), 5 surubur i , fire de azbost sau aproximat.iv 200 margcle de material refractor (samota) ~i Ull miner do lemn.

In figura 6 este ariHata detailat construct.la tuturor reperelor care com pun ciocanul, precum ~i modul lor do asamblare.

Operatia cea mai importanta 0 const.ituie confectionarea elementului indilzitor. El so bohineaza cu strma de reztstonto do.0,15-0,2 mm , po doua bucati de mica , de forma ariHata in figura 6 a. Bobinajul se executa cu distant-fi intre spiro, pentru a evita scurtcircuitarea acestora. Heaistenta ciocanului, la rece, pentru reteaua de 120 V, trebuie sa fie de circa 150-200 n. Lungimea necesara a conductorului rozistentel este dificil de calculat, in prealabil , deoarece ea depinde de diamet.rul sau de natura materialului (deci de rez ist.ivit.atea conductorului) si de calitatea izolatici torrnice. Lungimea exacta poato fi stab il itii numai prin tatonari ~i numa i eu ciocanul asamblat partial. Daca aeesta se incalzesto prea mu It. (rezistenta I ucreaza Ia "ro~u"), mai trebuie adaugata sirmi1, si , invers, daca nu se ohtiue temperatura ceruta, mai trebuie scoase spire.

Dupii cum se ponte vedea din figura 6 h cele doua jumatati ale elcmcntului inciilzitor sint legate in serie.

31

j_.---------L_ I .C ;

-L .. r:

/ [4: ,~

VE/JEPE OE 4NSAhBLlI

Fig. 6

Cor.fm 0'1' ul/inl'nl'ort' f" Ct7UC/(/('

8

'III

il~1 e

- S?

C~tNtill/C'/QItiI1a. f

,~'O - .. I

Legatura dintro ole, care 111 t.impul montajulul sulora indoituri ropetate, trebuio cxccutatii dill mai multe fire de nichelina rilsuclto, pontru a evita 0 eventualii rupero. De asemenea, capetele rezistontel se tree de

32

mai multe ori prin gaurilo de la extretnitatile placutelor de mica I?i se rasucesc apoi int.r-o dubla sau tripla implet.itura, pc 0 portiuue de circa 20 em. Acestea sint bornele elementului do indilzire care, pentru a nu se scurtcircuita , se illfi'it;ioarii cu atent ie in fire de azhest sau se int.roduc ill murgele de material refractar ~i se couecteaza, utilizind Landa izolatoare la cordonul do alimentare.

Odata conlect ionate , fiecare din jumatat llo rozistentei elementului iuciilzitor so iutroduc intro doua placute de midi, do dimensiuni ceva mai mari (fig. 6 e) :;;i se imbraca Intr-o c11lDal?u de tahl.i de alama, Iasonata ca in figura () d sl fermata din doua repere:

A :;;i B. Marginile csmaeilor se indoaie apoi peste placutole de midi, ce protejeaza rezlstcnta , :;;i so string a tit, cit trebuie pentru a impicdica de pIasa rca acostora , Mai departe , aceste cama~i se rabat una peste altasi intre ele so introduce portiunea plata a virjului de lipit, care are forma din tigura 6 e. Nu a mai riimas decit sa se asczo acest ansarnhlu in carcasa confectionata din tabla de Iier si teava, conform lndicatillor din figura 6 f. Se pune apoi ca pacul, se strlngc en cele patru suruburi :;;i se Jntroduce coada tubulara a careasel JIl minerul de lemn, in care sc Iixcaza cu un surub. Cu aceasta , ciocanul de liplt este gata de Iunctionare.

Astaz! cxista in comert ciocane de l ipit., fabricate in intreprinderea "Elcctroaparataj" dupii 0 metoda Ioarte asemanatoare Cll cea descrisii mai sus.

;} . Ghidul r adioama torul n l

Un capitol de "tehnologie"

PIESELE DETAf.'ATE Ilezistentele

Nu ex istii schema sau moutaj de radio in care sa Jill so int.Ilueascii rcz istente. Cu ajutorul rezistentelor so 3sigura n l imeutarea I uburilor cu tensiunile fixe ncccsare sail se regleazh , dupa dorint.a, tensiunile cerute 111tr-.UIJ anumit circuit al aparatului (controlul ampl iflchrii , t.onului rcact ie i etc.). Dupa dest.inatia po care 0 au, ole pot avea vulori de la citiva ohmi pinii Ia milioane de ohmi.

Din punct de vedere constructiv, rez.istentelc pot fi impartite in rezistente "fixe" ~i rezistente "variabile". Hez istentele fixe, dupa cum arata

Itczist(nlde fixe

~i deuumirea , sin]. ace lea care au o valoare l lxii, precis determinat a ~i invarinhila ill Limp. E le pot. I i de dou Ii Ieluri : chim ice si bobinate (din sInua de rez isl.cnt.a},

Rezisten/eie chimice se prcziut.ii sub forma unor mid cilindri, COil lcctiona tid intr-un a mostec de grafit sau carbuue ~;i uu liant ('('ramic oarecare, :;;i prevazuti la capote eu sirmul ite S1111 lame Ie de contact, cu ajutOI'UI carora so loaga ell alto piese din montaj.

Alte metode de rez istcnto chimico constau dill nisto tubusoaro de material ceramic, peste care !'i-a depus - pe t.oatii supralatn sau dupii 0 spiralii.- un strat

34

:-'lIi_l\in· (ie gl'alll, III l'n" zent, acesl.e pios« :-iP lubrica dupii 0 metoda ma i 110Ila, earl' constii 111 metalizarea suport ulu i ceramie til uu ~LI'C\t do gl'osirneu ciiru ia dep inrle valoarca n-z istcutcl. H,ezistentclo produse dupii acost Pl'OI'(~UCu siut. de calitute suporioarii, i ii nd mult. mai (,OIl!4HIII.e III ra purl. (' u 11'111 peru t lira de IUCl'U si mcd iul ambiant .

Citeva modele dl' I'('z istente chim ice uzua lo slnt ariitate 111 I igura 7,

Rezlsten(eie botunate

sint confectionate din Fig. 7

sirma cu rez.istoutii ('1('("-

trid marc (nichel ina, constantan cl c.}, infii;'iUl'atii po un suport cil indric izolaut (ceram icii , st iclu ctc.), ~i Iixatii. la capete prin cite un col rer SHU ciipaccl (Iig. 8 a). Uneor i , rezistentele bobinate sint, ncoperite cu un strat de sHdii sau UII lac terrnorez istcnt..

Ex ist.a si roz ist.euto bohinate Ilcxibile, incluse chiar in cordoancle de alimont.aro _- spccia le - ale UliOr aparato de radio "universalc",

La uncle rez istcntc bobinate, care sint ut.ilizate ca "diylzoare de tcnsiune", se mont.eazii , dupa novoic, unul sau mal multe "cursonro", care sint niste

35

a

Fi~, S

hriitiiri (col ierc) a dil'ol' poz i l ie poat o Ii l'cglatil dupii ncccs ituto (rig, 8 IJ),

Hezistcntclo vurinhile, care se utiR('zislrnlplt' varia- Ii zeazii 11('010 nude \,<1 loa fl':t tonsi 11- bill' uilor l rr-hu ie schimbat.a do la uu moment In n lt u l , se iut ilucsc in prneli('il Sill, forma de "I'eoslnle" ~i ,.potentiometrc",

Un reosl.at este 0 rez ist cut a vnrin hilri const.itu itii dint.r-un fir de uichcl lna sau alt matcriul ('11 rez isl.ivitatc ridicat.a , hohinat pe 0 Larch. din material izolant tcrmorezistcnt., indoiUl 111 Iorma de tor (core Intrerupt.). Pc accast a harela se pl imba un cursor, comaudat de un ax eu but.on (fig, !l a), lnt.regu l d ispozitiv est.e montut pc un suport i zol ant..

Valoarea rczisteute i unui roostat dcpindo de grosimea si natura f irulu i motalic bobiuat.

36

Va lorile cele mai obisnuito pent.ru rcosl.at e le z ise "de inciilzire", care se rnai giisesc uncori prin invent.arele rudioamat.orilor mai "hiHrllli", sint cupriusc int.re 10 ~i 30 n.

Potcnt iomel.rele (fig. H h) sint., pract.ic, tot till Icl de reostatc, 1115;1, spre deosebirc de acestea , SIJlt. pre-

a

Fig. 9

vazuto cu t.rei borne (d ou.i peutru capetele rez istentei *i una pentru cursor). In acest Iol , ole pot fi ut il lzate en "divizonl'c de t.onsiune" (rnonlate "pot.cn\iornet.ric:").

In majoritntca cazurilor, potcntiomctrclo, care au valorl mult. ma i mari decit. reostatele (de la cit iva k n la cit.iva 1\1 12), sint "ehimiee", Ii ind alcatuite dintr-un strat de nrgiut coloi dal , rl ispus circular, pe ('.are se plimha 1111 cursor. Tnlregul nnsamhlu esto Ii xat pe 1111 suport c i l iudrir izolut ~i acoperu. cu un capn(' meta I ic , de acrea!;'i Iorma.

37

Pentru valori mici, potent.iometrul se executauneori - bohinat.,

Tonto axele potcntiometrelor ~i roostatelor fabricate recent au diametrul - standardizat - de 6 mm.

Trcbuio de ascmcnea mont iona t ca, III Iuuctie de dest.inntia care urrncazs sii l i so doa , potentiometrole chimico so fa1>l'il";i ill doua variantc: cu variatie a rcz istcnte i "linearil" si cu variat ie "logarit.mieii".

III schcmele radio, rczisteutelo so Notarca rczlsten-

tclor noteazii prin litera "fi" urmatii de

1111 indice: Rol, fi7, fin etc. Dupa aceasta notatio putcm sa le identitlcam valori le din Iista de materlalo ncccsare pentru montaj, in cazul in care valoaroa IlU oste specifica tii chiar ill schema.

Pent.ru simplificare, rez lstcntele se noteazii, de cole mai multo ori, prescurt.at. Astfel , rezistentele in valoare de 1 pin a Ia 999 n so not.eazii printr-un numar, care exprima valoarca lor III ohmi. fiira a ma i treco unitatea de mnslIra (de exornplu: R:,800).

Pentru valori cuprinse iutrc 1 000 !;'i H9000 n, resistentcle se noteaza printr-o ciirii care arata numarul mi ilor do ohmi, urmat.a de litera k sau T. De exemplu: R2 [)O k sau R2 50 T inseamna ea valoarea rez ist entci este de 50000 n sau 50 k n.

Hez istcntele mai mnrl so exprima ill mogohmi (:\'1.0), fura a mai scrie uuitatea de masura, iar dadi valoarca este ogalii (:11 UIl numiir lntreg de M n, dupa cifrn RO pune 0 virgule ~j 1111 zoro : R" 0,.5, R9 2,0.

Cind valoarea rez lstentei esto de Iract iuui de ohmi san un uumiir cu zecimalc. Illlpti valoarea numerica se aral;) si uuitatca de mhsurii: R50,20 .0, RIO 2,!J n.

38

In ceca ce priveste marcarea rezisMlU'('.art'8 rezisten-

te10r sentolor produse i ndust rial , ea so

face in douii Ieluri : prin trecerea (intcgrala sau prescurtata) a valorii, in ciire, sau prin ut.il izarca "eodului convent.ional al culori lor" (sistem utiJizat deseori III V.R.S.S., Statele Unite !}i alte state dill Europa apuseana),

Marcarea se refcra la numiirnl de ohmi, la putorca -- in wat i -- pc care 0 poate disipa rczistenta si , uneori, la clasa de prceizie. De cxcmplu: 50 k !l/0,5'V, 1 M .QjO,25\V/±10% etc.

Codu 1 conventional al culor ilor ind iea valoarea rezistentei ~i clasa de precizie, utilizind cite 0 anumita culoaro pentru Iiecare din cele 10 cilre cupriuse int.rc o ~i 9, conform tabelului II.

TABELUL II

Cltra care corespunne cutorrt depuse
Culoarea P(' corpul reztstentet
1't. punctele t $1 2 I Pt. punctul a
:-Iea,gra •• " ' •• 0 •••••••• 0 -
Cafenie (maro) ... " .. '" 1 ()
Rosie ••••••••••••••• 0 •• 2 00
Portocalie 01 ••••••• 0 •• 0 • 3 000
Galbena ••••••••• 0 ••• 0 •• 4. 0000
Verde .0 •••••••••••••• ,. 5 00000
Albast,rii. ................ 6 000000
Violeta. . , .............. 7 _ .
Cenusio (gris) •••••••••• O' S -
Albii .................. u I - Memorarea acestui cod nu este dlficila, dooarece culor+le, de la rosu pilla la violet, sint asezate tn l'IUCcesiunea normala a spectrului solar (curcubeului).

39

MarCtlfl';\ rez ist.cntulor ('II r.u lori so Iuce 111 doua variantc. La variaul a Int i i , corpul piesci (fig. 10 a) este vopsit IJI culoarea I a primei cifre , uuul din capete in cul oa run II a colci de a doun cifrc, ia r mijlocui, priutr-o pala (pullet) sa u incl , III culoarca III

a

][

J][

I

r . __

! Fig. 10

a numarului de zerouri, care trebuic sil se adauge Ia pri mele douii cifre pentru 11 ohtine valoarca rezistcntei in ohmi.

TIl plus, 5C mai vopsesto cu 0 culoare argiutie sau aur ie si coliilalt, capa!' III rezistcntci , sau se mai aplica inciJ. lH1 puuct, pcntru a se ariita clasa de prec izic. Ast.lel , culoarea argint.io Insearnua 0 abatcre maxima posibila de ±10%, iar culoarca aurie de ±:')%. Daca acestea lipscsc , insoamnii cit abatcrca poate merge pinii la ±20?o din valoarca marcatii.

De asemonea, daca punctul sau inelul de la mijlocul rezisteutei JlU exista , trchuic sa se considere ea ele au ell loarea corpu lui rezistontci.

40

Exemplu: Fie tell\a <11 caru i

o reziscorp este

--"\/\IVv- } Nolo/III 9,n;rt1.

-c::::=l-- 14

vopsit ccfcniu, un capat III verde, mijlocul III ga I bell,

iar celiilult r.a piit III nl"gill:_ ~

t iu COliform codulu i ("1110- ~ W

rilor, vuloarea ucestci rezis-

ICHte va Ii: 1;-10000 Qsall~ ~W 1.50kQ, ('11 0 n hat ere dc

±10(lu(1:~~) 000-1!\;) 000 n). --c::::::r=:J-- 1 W

In a doua varinut.ii , ('(J-

lorile se depuu sub Iorma --c::rr::J-- 2 W unor inolo po ('OI"fHlI rcz is-

tcntci , iucepiud de la 1I111l1 -c:::::sz::::r- 5 W

din capctcle l'-i (rig. 10 h). Fig. 11

Culoarea prhnulu i iuel , ('011-

siderata de la un capat, C01'CSPUlldc primei eif're , a urmiitorului - celei de a doua cifre , si a cclui de al tre i lea iue l - uumiirulu l de zerouri dupa aceste dona c ilre. AI pa trulea inel (colorat arg intiu sau auriu) dotermiua clasa de prec.izie a rcz istontei. Daca acosta uu oxista , rezistouta are 0 toloranta de ±20%.

In figura 11 se dan uotat i ile cdc mai ohisnu ite ale rezistentelor in scheme, in funct.ie de putere.

Dupa cum am rnentionat la inceCalculul rcsisten- putul acestui ca pitol, rezrstentcle le1nr au multiple intrehuintiiri in radiotehnica.

Cea mai comuna ~i mai Irccvent.a ut.il izare este pentru reducerea tensiunilor, adica micsoraroa tonsiuni i constanto a unei surse de al imentare oarecare pina Ia vaI03I'Ca ccruta de olementul al imentat (de exemplu

41

Iilamentul unu i tub electronic}. Aceasta reducere se efectueazii prin asa-numita "didcre de potential" ce se produce in rezistentii.

Calculul une i rezistente Iolosito in scopul mai sus aratat se rezuma la determinarea vulorri sale In ohmi, ~i a "watajului" (puterca disipata) in wat i.

Valoarea reztstentet se deterrniua cu binecunoscuta lego a lui Ohm, reprezontatii de relatia:

H (ohmi) = _ E (volti) I (amperi)

Dcterminarea cclui de al doiJea Iact.or - watajul - esto imperios neccsara, deoarece rczistenta trebuie ast.Iel dimensionat.a, incit sa suporte curentul care trcce pr in ea tara a se incalzi peste Iimita admisa. Cu alto cuvinte, rezistenta trebule sa Iie capahila de a d isipa 0 3J1umiW. put.ere lara a se dcteriora. Aceasta putere sau icataj so calculeaza cu ajutorul rel atio i clasice:

\\'(wa\i) = R(ohmi) X 12 (amperi)

Exemplu de calcul: Caro estc valoarea unci rezistente necesara pentru alimcntarea Iilamentului uuui tub, co ncccsita 0 tcnsiune de 60 V, Ia un .curent de 0,1 1\, :;;i ce wal.a j trehuie !l3 aiba aceasta , cunoscind ca sursa de Ia care se al imentcazii tubul este dc 120V?

Hezolvarea acestei prohlcme se face aplicind legoa lui Ohm ~i relat.in dupa care se calculoazd puterea.

E GO

R=-=_=600 n I 0,1

W = R X 12 = 000 X (0,1)2 = G W

42

Lcgarca rr:r;i~kn~- Hezistentcle pot Ii legate, dupii 'lor necc-itate , in ser ie san in paralel.

Valoarea rcz istentci rezultanto , la conoct.arca in serio (lig. 12 a), esl.e egahi cu surna

rez istcntclor dill circuit. ~i so cxprimn III rr-lat ia :

Hm = HI --t- H.2+···H"

Exe mplu de calcu l . ('am'--estc valouroa rl'zislel1~"i

Q.

Fig. 12

rezultata prin insorterca rezistentelor HI = 200 il, R2 = 150 il ~i R3 = 420 il?

R,.ez = 200 +1.:;0 -I-- "20= 770 o.

La legarca in paralel (tleriratie] (rig. 12 b) so utilizeazii re lat ia :

Exemplu de calcu l: Care este va loarea rez istentel rezult.ata prin conect.area in paralcl a rezistentclor III = 2.00 n ~i R2 = 300 n?

Rm = 200 X 300 = 60 000 = 120 o.

. :W() + 300 500

Oricarc radioamator poate executa ('11 succes, In regim propriu, rezistente bobinatc, de valori miei. Pen-

tru aceasta 01 nu Lre bu ie sa dispuna decit de 111l minimu m do ut ila j, de putinu indcminnrc si. binointelcs, de materialelo necesare.

Hezlstentole bohinato, de vaJori mergind pinii In citcva sute lie ohmi, se pot executa bobinlnd pe un suport izolant oarccare (de preferinta tcrmorez istent ), de forma cil indrtca , pol igonala rogulata sau , In rigoare, plata, un conductor metalic aviud 0 mare rezlst.ivltate electr ica (nichel ina, constantan, crom-n ichel etc.).

Cunoscind natura conductorului !;li diametrul sau, se poate ohtine , din tahele (vezi tabelul III), rezistenta (in [n pe metru Iiniar do conductor. Dupa acoasta so calculoaza lungimea pc care trebuie sa 0 a iha conductorul, pentru a a t.iugo valoarca necesara a rez istentei , ~i 1"0 hohincaza po corpul rezlstentei (dupii ce in prealuhil s-a Iixat unul din capete eu aju-

toruJ unui colier, ca in tigura 13). .

Bobinarea so face cored cu ajutorul unci masinl de hobinat., iar in caw 1 clnd nu dispuncm de a asemonoa masina, cu a jutoru l unui dispoz itiv improvizat din masina de gaurit manuala. asa cum arata figura 14.

La nevole, rozistcnta se poate hohina ~i cu mina , insa operatia oslo anovoloasa sl cere multa atcntio.

Exceu tareu rczistcntelor in laborator

44

Fig. 1.3

dill rare se cXI'cula nnu erin l d iclert.ric sail

/

. '(Ie

hkMM

\

I1cstna (77O:'ltl(],'d

de 9dtlilf

Fig. 14

-
-
...... ~ ,.:-::
~ .,-=~ .r) 00 ~ CO --t' .::;:> 0
~ ~o~ ~. Ct; ~ CN CO C> .0.. a: . 0> ~ '"I' G"!. ~
H ... :> b.& c-i c:i ~ ~ ~ c-j <£ d:
~-:: .... a. <=> .... ....
~ c:1 .... ..... CN "" ~ <Q
r:::l ~ «!'-
;; 0
< ..
Eo< III>
=
.. Z
::;; Q, .5 eo co
.0 .0 ""!. >0 ~~ C'> CX) co l- ,-
• =.;:1 .0 ,0- ~. eQ as ~. d: <:i
........ 0 o~ a: .". ;a .....
'.'= .... <.; t:'1 a: (- co CN ..... .....
-- - <:'1 .....
... c
'" ,~
,::
."! .. G.l
;::== or. "" CQ <Xl ~ a: <:>
~ ~ r-. "" .". -e- '" =, -e- r- "'.. l- =; c- c»
-0'" ro ~ .:5 as M ~i cO t;'t
~~: ..... <:'1 <:> r- a:
c: .,..., ..... <:', C'1 ..,. <:>
'"
.... t:CQ:-
c
..
. "
C ...
0 p. g.; co
Q "'" c-! ..;- ~ ~ .,. ,-" ~ a>
.~~~ 0 CQ ,- ,..: r- c-i ro ..... ~ .~. '0 c-; <£
.e ,- '='I a> r- f&, .". ee CN ..... .....
" ::r CN .... .-i
.,
..:
" .<:
~.--
_=c: .-i ~1 os.> ee ~l --1' c-
'" " t:.:: ... co .... ,..., C-!, "OJ' C'!. ~ 'Q 0> ':.0 tc .":CJ
..... C 5-0 ci cO ..; ~ ci <£ 0 .Q 0 0
<:; :::obf: .,..., .0 a>
~-C .... ..... "" <N ~ .0
.<=
c ~~-
i:l ----
I
E ..
0
... ...
"" .~
U ·S <0 C ~ C'<I "" 0 eo
'50<:: 0 0 ~ .". "" 00 d: 0 co C'l .; ci .0
~-~ L.'" CC .... <:> co 0> r- .0 -.to co c-> ,...;
.0 CQ (;\1 C'I .... M
.., -
..:
co ~ CQ .0 co <:> .0
~El ::r.> co co 0 CQ <Xl co "" ..... .0 ... ,.... r-
ES .... <N CQ .0 os.> e- .... 00 0 <Q .... 0> 0
0 0 0 s 0 0 .... .... C\l C'I co ~ r-
- 0 c· 0 0 0 0 0 0 <:; 0 0
£S 0 0 0 0 e 0 0 0 0 0 0 0 0
~e .Q <=> ..... 00 0> 0 <N ~ <S:I eo 0 00 ~
4:5 0 0 0 0 0. .... .... .... .-i .... C'oI C\l
~c:1 0 <:5 .0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0- 00
.", '0 00 ~ CO ~ 0 00 s 0 0 0 0 0 0 0
~;:: c::> ee <N 0>' ee '" <;t> ~l <;t> .<;t> "'" ~ 0>, ~
.... 0>, c:o "'" .0 '" <- C> .... 0-) c::> .... ~ .... 0>
.... .... .... r."Il ~ ~ .t:>
.0 .0 <:'J .0 ,C) 0 C<I 0> 00 ~OOOO
000 ~o>.o >0 .0 -t0~"''''''' CO 00 <:r> '"
<:r>00 '" C<I <:r> [- ~>o~c:o:e C<I ,.... .... 00
~cQ C'i ,..;,..; 00 00000 0 0 0 00 .0
.oG':! at) o-.J c:o 00 '" <:r> c::> 00 0 0 0 0 0 0
00 .... <- .0 ~ "'f' ~ <:r> ~ _ 00 [- 00 t-- 0 L- a;,
.... ,.... C<I CO "'" '" 00 0 .... C<') <- <N 00 c:o <:' •
,...., .... ,...., .... <N <:'1 "'" ~
"",,0 "'" c::> ~ 0>00 ~ C<:) <l:> 0> <:r>
~~ o c:o r- r-- r- <N .... CQ '" ..... .... <:r> .0 C> '"
.0 <- <N 0> e- <D. .q_ "'t :q, <q_ <N ........ 0 0
.QcQ C'i "';"';00 00 00 0 oeooo :t~~g~

_ <- C> 0 0»

........

O~O~~ >COOOO .... ~

~~~t:';~

.0 C\l <:'J r-~'0.,..-40 ~,...~OO['-

"';rlOOO

C\l c::>

~~

o . • 0 o

c ~,.,., ~ ~

..;~~r-:-,..;

t::l <X> 0>0 0 rl rl <:'1 C'i cQ

cu distanta intro spire), pontru a so evil.a scurtclrcuitarea spirelor alaturato. La termmarea bobinarii , capatul libel' so prinde cu un al doilea colter.

Condensatoarele

In aparatura electronica condcnsatoarole joaca un rol deosebit de important. Ele se intrebuintcaaa pentru cuplarea circuitelor, Iiltrarea curentilor pulsatorii in celulele de aliment-are (redresoare), separarea curentilor de radiofrecventa de cci do audiofrecvcnta, acordarea circuitelor de radiofrecveuta etc. Este necesar, asadar, sa le darn atent ia cuvenita.

Teoret.ic, coudensat.orul se dei inesto ca fiind "un dispozitiv care are proprietatea de a inmagazina sarcini electrice (clectroni)".

Stramosul tuturor condensutoarelor este binccunoscuta "butclie de Leyda", dospre care at.i invatat la fiziei'i.

Pruct.ic, un condeusator elor.t.rlc esto 0 piesa COI1- st.itu ita din doua sau ma i multo placl suht.iri motalice, dcnuruite "aI'matul'i", dospart ite una de alta printr-un material izolant (d iolect.rrc ), asa tum arata figura 15.

Proprletatea de baza a oricaru i condcnsator esto "eapacitatea", C/11'(', pe intelosu l tuturor, inseamna numaru I de clortron i sa U cant.i t.a tea de electric it-ate pe rare esl.e capahil s-o iumagazineze.

Capacitatca uuui condcusator cste ell alit rna i marc cu ell celc douii arrnaturi au supralata rna i mare !,li ell cit eiut mai apropiate. In plus, ea mai depinde ~i do natura malerialului d iclect.ric rare separa celo dona armaturi.

48

Helat iv la aceasta , s-a constatat ca un condensator care are arrnaturile izolate printr-un dielectric solid oarccare (de exemplu mica) arc 0 capacitate diferita de a altui condensat or, de dimensiuni ident.ice , tnSa izclat cu aero Dilercuta oe capacitate se dat.oroste "constant-clor diclcctrlce" deoseblto al color doi izolant i.

"Constanta dielectrlca'' a unui material este raportul dintro capacitatoa unni condensator care ar utiliza ca dlelectric chiar materialul rospect.iv ~i cnpacitatoa aceluiasi condensator, folosind ca dielectric aerul.

Ca exemplu, coustanta dielectricii a aerulni Ii lud considerata eguli1. en 1, iar aceea a unni dielectric solid, cum este mica, fiind 8, rezulta ci'i un condensator cu aor va avea 0 capacitate de opt ori mai mica dedt acclasi condensator izolat ell midi.

In tabelul IV se dau consl.antele dielect.rice ale matcriulelor izolante mai des utilizato in radiotehnica.

Capacitatea unui condensat.or, ca acela din Iigura 13, so calculcaza cu formula:

C = E S d

III care: C = capacitatca , In ]i';

,

S = supra lata, in m2;

d = distanta diutre armaturi , in m;

E = constants 0 ielcctricii a izolantului,

Mai mult nu vom insista asupra caIc.ulului capacit at ii , deoareco in pract icii majoritatca condcnsatoarelor pe care Ie vom ul.il iza vor t i exccutate de Iabrica ~i VOl' a yea, deci , inscrise pe ole valorile respective.

4

49

TABELCI. IV

Dcnumirea materlalulut

I Constanta rlif'lectrldl

I1irtie baehelizata .

Bachclita presata .

Cuart topit ., .

Micalex .

};larm urii. alb& .

Mica. pura .

Steatit .

StieHl. pi rex .

Sticla obisnuita de gt'am .

Polistiren (trolitul) .

Celuloid : .

Plexiglas .

Fibril. .

l;lelar. . .

Ebonita. .

Portslan .

5,5

0,0

.(,2 (j-8 7-9 7-7,3 6,1 .(,5 6,2

2,4-2,9 4-·-7 98

4'-0 2,0--·l 2-3 6,2-7,5

Condensatoarele co se ut.il izeaza ill circuitele de radio sin I. do doua Ieluri : condensatoare [ixe ~i condensatoare rariabi le.

fixe

Dupa cum le arat.ii ~i denumirea, coudensatoarele I ixe sint aceloa

Condensatoare le

care au 0 capacitate precis determiuat.a si reIativ lnvariubilf in limp.

Cel mai simplu Lip do condensator fix esl.e condensatorul plan, const ru it dill una sau mai multe perechi de armaturi metal ice, inl.re care se int.ereaIeazil hirtie paral iuata sau.mica (fig. 15 a).

Cum condensatoarelo trebuie sa aiha capacitate mare In un velum redus, ele se executa prin rularea (plana san tubulara) n armaturllor ~i a dlelect.ricului , asa cum arata Iigura L:J h. Armiit.nrile so executa dill

50

Arl77ti~/" II£'

Fig. 15

fi~ii Ioarte lungi din foilii de staniol - cu 14 % plumb - sail din aluminiu ori cupru.

Acestea mai sint deuum ite !iii condensatoaro "induet i ve", spro deosehire de allele, mai bune, denumite "ncinduct.ive", care au armaturi le mai late declt d ielcctricul ,i putin decalate lateral, astfcl incit marginile uneia sa apara 111 un tarat. al condensatorului, iar ale celeilalte , Ia celalalt, Aceast.a dispoeltlo per-

4*

51

mite sudarca «apctelor (sirmu lit e lor) de conex iuue po t.oata marginen armaturi lor , evit.ind asl.lel electul i nduct iv (arrnaturi lo li ind rulate so comportii ca nisto spire veritahile) ~i reducind la minimum rcz istenta lor e lect.rlca, deci ~i pierderile.

Astfel de condensatoare so uti I i wazi! 111 t.oa te circ uitelo in care a par cureuti de radiofrccventii.

Realizate industrial, condonsat.oarcle fixe ell dielectric mica (plane-suprapuse) sau hirl.ie (plano ori tubulare, inductive sau neiuduct.ive) so prez.int.a eil In figura 16 a.

In aIarii de acestcn , ma i exista ~i aile condensatoaro do cal itate suporioara, cum sint cole cousl.ituite dintr-o foi~a de midi sau din material ceramic spocial , pe care s-a de pus un sl.rat de argiut (fig. 16 h). Acestea au 0 precizie ~i 0 stabilitate mult mai mare dccit celo ordinaro (cu mica sau hirtie).

De asemenea , mai trebuio sa ment ioniim coudcnsatoarele ceramics tubulare "de compensare", al caror dielectric i~i schimba constanta In funct ie de temperatura.

Ut.il izind grupuri de asomenea condensatoare (uncle cu varia tie de capacitate in plus si altcle in minus), se obt in condensatoaro (fig. 16 c) care nu-si schimba capacitatea in Iunctie de temperatura.

Tot din familia condensatoarelor fixe Iac parte ~i "condellsat.oarelc electrol itice", care, avind 0 capacitate foarle mare la un volum redus, sint mult ut.illzatc in filtrele alimentatoarelor anodice (mai ales la aparatelo alimentat.e de la reteaua de curent altornat iv).

Dupa construct ia lor, coudensat.oarele eloctrol it.ice so impart in: uscate , semiuscate ~i umede.

52

Condensatoarelo uscal.e , care sint cole mai intrebuintate, sint consl.ituit.e d int.r-o foita de aluminiu subtirc, pc supraf'ata carcia s-a depus, prin electroliza, UII strat de oxld de alum in i n (,\12°3)' gros de cca ,

Fig. 17

0,00015 mrn , rare are proprictiiti dialect.r ice. Aceasta foip) coustit uie cloctrodul pozil i v (ano<111I) rare, in Iunr-tic do execut ia condonsatorulul. ('sic If·gat. la un fir cu izolament rosu sau la n ('osi:i (horuii) marcatii cu sernnul (+). Peste foitil so aplieii 0 hirt.io sugativti inlhilwlil ell elcctrolit u l rcsport.iv (sol ut.io de hornx si Iosfa! de amoniu).

Dr-asupra primei Ioite <c apli(':'i () a donn f(lit;! met.al irii , rare. impreuna cu elect rol it ul diu sugnl iv.i. (,OTlst.ituie eloct.rodul lIi'gali\' (c at odul}, couectat 1<1 Iirul en izola ment IIl'gru (-). h\twglll ansamhlu so l11W~

54

~oara In forma de sul si se introduce tntl'-un tuh de pert.inax, bacliel it a sau al umini u.

Dat orit.a ~t rat ului J iclectr ic de oxid exLrem de subtire, capac i t.atea condensat.oarelor electroli t icc poate fi Iourt.e mare, de Ia d~i\'a m icrofaraz i pilla la sute de IlF.

In figura 17 siut arat.ate clteva t.lpuri de coudeusatoare electrol itice mai des iut.rebulntute. La condensat oarele care lIU au hornele sau Iircle notate ell (+-) si (--), miuusul so (,()JH·(·t·eaz:i chiur la carcaselo 101' mel.al lcc, prin iul.ermed iul unci piulitc, care se insuruheaza pe gil III Ii let.at de la hazii.

Coudensat oarele clect rol it ice au JJI~a ~i un dczavant.aj: sillt polarizate ~i de aceca IIU pot Ii ut.ilizato decit III CUJ'cuL cout.i nuu. Nerespect arca polal'iUi.tii duce int otdeauua la d ist rugeroa (striipulIgel'ea ori "dacareu ") coudensat.orul u i.

Condensat.oarele variabi le Iolosite

Condensatoarcle

varlabilc in aparatura elect.ronica constau dill

douu grupe de arm tit uri din aluminiu, cupru sau alama , dint.re care una Ilxii, denumila stator. 1;'i alta mohilh, denumit.a rotor, care se pot int.ercnla unele cu altolo fara sa se at.inga. Annat uri Ie sint separate intre ele printr-un d ielect.ric oarecare (aer, mie[i, t.rolit.ul, pcrt.inax), iar axul rotorului f,'i rot.orul , care Iac corp cornun cu bat.iul COli deusatorului, sint izolal e de stator printr-un mat erial dielectric solid.

Cind placi le rotorului sint complet int.roduse in stator, capacitatea condensat orului este maxima, iar cind sint scoase complet , capacitatca este minima. Capacitatea minima a unui coudcnsat or variahil ss mai numeste ~j "capacitate rez ldualii".

55

La coudensnt oarcle ut il ixat e pcut ru acordul radiorcccpt.oarclor modernc, ea est.e de o I'll i nul a 1;j 1'1-'.

Industria rudiut ehnica produce a~Ulzi coudensal oure var iahile, a\"111I1 capac it.at.i cuprinse, III gClleral, int re

Fig. 18

IO !;li 500pF, cure se ul il izeazu 111 circuil ele de acorrl all' reccpl.oarelor de undo scurtc, medii ~i lungi.

Frccvent , se Iolososc doua t i puri de condcusat.oare var iahile: "eu aer" (fig. 18, a, h, e) ~i "en dielectric. solid" (fig. lR d).

Coudcnsat.carclo din prima catcgorie StIlL de cal itat.e superioarii ~i I:C utilizeaza In excluslvitatc in circuit.ele de acord ale rarl ioreccpt.oarelor.

en hun condonsat.or var iabi l ("(I aer lrehuio sri sat.isfaea 0 serio de cer lute ahsolut nCCOSHre real izari i unor circuite acordato de cal itatc,

Fig. 19

Aceste cerinto pot fi rozumate astfel :

A. Sa aiha 0 const.ructie mecanica !?i electrtca de preci zie si robust.a, trad usa prin: profilarea [udlcioasa a placilor, Iipsa jocurilor laterale ale axului !?i asigurarea unui contact electric permanent al rot.orului eu cosa (borna), la care este concctat.

B. Sa fie bino izolat electric, adica sa aiha un dielectric de calitate iut.re rotor !?i stator (in ordinea calitatii: cal it, trolitul, mica lex, calau, ultra-calan , cuart, Irecveut.lt, ehonitii, hachclita), iar volumul acestuia sa fie redus la minimum, penl.ru a micsora picrdori lc in dielectric.

Profilul pliicilor rotorului est o, de asemenea , foarto important. Primele condensatoare variabile construito ru placl sornicirculare ~i axul dispus la centru (fig. 19) s-au doved it a fi necorespunzatoare, Intrucit capacitatea variind proport-ional cu unghiul de rot ire, sta-

57

tiile recept ionate se Ingrhmudcau la priruele gradatii ale butoanel or sau scalclor co If' actiouau. In prezont In a paratclo moderne se ut i I izoazii asa-ziselc "coudeusatoaro logaril rnice", la rare loguritmul capacit.ali i !;li al Iungimi i de mula variaza proportional en unghiul deserts de rot 01'.

Dupii rum am amintil, axul condensat.oarelor variabile so comandii pr in hut oane gradate, cad rane demult.ipl icat oarc i'UII scale ell post.uri ori Irecvente scrise,

III aparalc!o care necesit.a mai multo condeusal.oare v arinhlle, pent ru acordul simult.an al unor circuite (spre a se usura manevrarea), ell' sint mont-ate pe acelasi 8X (stundanlizat Ia G mm dlametru). Exista aslfel "agl'egate" sail "bloc:uri" de 2x500 pl', 3 x500 pF etc., iar uncori siut calat.o imprcunlt !;li condensat.oare cu valori d iferit.c.

Pentru a so obt iuo uu acord perfect ell posturilc trecut.e pc scalele de acord , uncle condensatoare variahilo au placile Iateralo ale rotorului segmentate radial.

De asemenca , pent.ru compensarea d iferentelor circuilelor acordato (mai ales Ia radioreceptoarele tip "superheterodina") ~i pentru anihilarea efcctului capacit.atilor parazitaro dat.orate diferitelor conexiuni, la unele tipuri de condensat.oare variabile se montoaza, in para lel , eit.o un eondensator ajustahil m inuscul, denumit ~i ,,11'imer" (reglabil eu suruheluita sau cu 0 che ie cxagonala).

In nfara de trimerii care fac corp comun eu condensatoarele, so mai Iabrlca ~i trimeri separati, avind valorl cuprinse inl.ro 5 ~i 100 pF. Citeva modele de lrimeri pot fi viizute ill Iigura 20.

58

In aparatele cu amplificare d irect a, pe care Ie vom prezcnt.a mai depart.e, se ut.il izeazii, peutru "dozarea" reactiel , condensat.oare va-

riabile Intre 2,~)O ~i 50D pF, de tipul "C'U midi" (fig.i8 d). Acestea sint coudeusat.oare cu dielectr ic solid (in Ioe de aer), care, ill afadt de mica, ponte Ii pcrt inax (UII Cel de hirt.ie bachelizata}, t.rolitul sau alt material izolant. E Ie so Inl.rehuin-

teazil 111 toat.e cazurile III care pierderi lo de cnergie de

rad iofrecventii IIn conteazii. FirJ· 2()

" d In scheme, condensat.oarele so rc-

"otarC'a con ensa-

preztnta simholic en III fig. 1~) a,

iur valorile de multo ori se scriu

toarclor

prescurtat, fitra a so mai indica unit.at ea de masurii. Astfel, capacit.ati!e cuprinse iutro 1 si f) 9!)9 pF so nol.eazii printr-un uumiir intreg, care so inscrle linga litera "e" si cxprhna valoarea 111 pF. Do exemplu:

C" 175 Inseamuii c4"-, 173 pF.

Condensatoarclc cu 0 capacitate mai marc de 10000 pF (0,01 !IF) so exprimii in Iracti u ni de microfarad sail III microfarazi. Ctnd capar-itatea este un numar illtl'(lg de mierofarazi, notat ia se Iaco tot sub Iornui zec.imala (numiirul de !ll', virgula, apoi cifra zero), pentru a nu se conlunrla p, v\lOfile cxprimato ill

pieofarazi. Exemplu: C2 0,5 sl C3 8,0 Inseamna C2 = = 0,5 IlF ~i C3 = 8 IlF.

In alte notatii (in general in schcmele striiine mai veehi), pentru valorile cuprinso intre 1 000 ~i 99 000 pf', capacitatea se exprima printr-o eifra, care arat.a nu-

I

marul miilor de pF, insotita de litera K (ill schemele

de provouienta sovietica sau gcrmana, T), adieil ;) k sau ;) T Inscamna J 000 pF.

La capacit.at ile egale cu Iract iuni de picofarad, sau un numar jut-reg !iii Iractluni de picofarad, pentru a so evita confuz i i le cu valorl le exprimate in microfarazi, dupa cifra care arat.a capacitatea so trece liJi unitatea de masura (oxemplu: C4 2,5 pF).

La coudensatoarele variahi le sau ajust.ahilc, so lnd ica (in scheme !?i lisle de maloriale) valoarca maxima a capacitatil sau limitele intro care variaza. De sxeruplu:

C9 50 sau C8 17 ... 500. Cind eondensatoarele slut mai multe pe acelasi ax, se noteazii ast.Iel : (\C2 - 2x500 sau C1C2Ca - 3 X 250 etc.

Mar('ar(,8 eonden- 'I'oat.e condensatoarcle fixe prod use

satoarelor priu mijloace industr ialc srnt mar-

cato du pii un sistem anumit., care difera do la 0 fabric:i Ia alta sau do Ia Ull standard Ia altul. Majoritatea fabrieilor europene ut.il izeaza sistemul cifric , spro dcosebire do uncle Iabrlci sovietice sau americane, care ut.ilizeazii si codul culori lor.

In general illsa, or ice condensator trebuie ~il a ihii inscriso doua valori care II curaotcr-izeazil , ~i anumc: valoarea oapacit.ati i -17i tensiunea do IUfTlI. Valoarea capacit.at.l i se exprima in pI' sau [J.F, iar tensiunea de lucru, 111 volt i. De exern plu: .'i 000 pF /250 V san s 000 pF x 2:i0 Y,

60

Uneori sc rnai iud ica 9i t cusiunea de iI1COrCHm, care, de regul a, ost.o cam do trei ori mai marc decit tensi unoa do lucru. In aile cazuri, Iabrica mai specificii daca teusiunea de lucru este data pentru curent COIltinuu sau alternativ (condcnsatoarele suport.a mai grou curcnt.ul alternat iv).

Ori de cite ori se monteazu un condensator intr-un circuit., trobuie sa se aiba In vedere ca tensiunea la care ost o obJigat sit Iuuctioneze sa uu depasoasca tensiunea sa nomiuala do lucru. ill caz cout.rariu, dieloct.ricul so strapungo si rondeusat.orul se "clae-heaz[l", dist.rugorea sa at.rngiud de cole mai multo ori, po lIng;i scoat erea din uz a aparatului, si dcteriorarca altor piese de circuit (rez lstento, t.uburi ctc.).

Pent.ru man-area coudensat oarelor fixo so mai Iolosesl.e, dupa cum am aratat mai iuainte, un cod de culori.

EI est.e similar cu codul pentru marcarea rez ist.entclor cu mici modificari , care rozulta din tabelul V.

Culoarca se dcpuno po corpul condensatorului, sub forma UI101' puncte colorate, asa cum se arata In Iiguri le 21 a si h. Ordinea cilirii rnarcari i se determinii eu ajut orul unor si.igcp t rasat c pe corpul coudensat orului, i nt re puuct.e.

Culoaroa prirnului punct corespunde primci cifre a valorii condcnsatorului, exprimat.a in pF.

Culoarea puuctului din mijloc corespundo cilrei a doua, iar culoarea celui de al t.reilea punct - numarulul de zorouri care fOO aWl dupa aceste doua cilre, san Iactorului do inmultlre.

Culoarca marginii laterale (dacii condensatorul are marcarea aratata in Iigura 21 a) sau a punctului al

61

·. -----
'l,)lill iile ue llf' C~ upu l counensa toru III i
l'unCICI~1 PUDclUl1 Ltmuta ~au I PUTIC-! I-unc-
I ~i 2. a punctul ~ t ut b lui 6
Cutourea ~ :: . .: ~~~~ ti 1'1IIhi coudvn-
'::0;: sat orutut, in
._ L'_ t'enstu-
1;;._ ~~ _r.I:. .. :: Clasa rte preci- runctie ue
~'::~Q, E':E:; lie (toteruutaj, nca de cuetlc tentu l
_0 .... lucru.
E~~.= :r:::::I C r- iu ~. de tempera-
eE~a in V luri! ~I st a-
.z > I: :;::I ~ r-;,.-
... "'v ,. ........... bililate
CI.-'O
'"
Xegru .... " 0 - - 200 A
Cafeniu "0 • 1 () -' 500 H
Ro~u 2 00 O(±2~o ) 1000 C
Portocaliu ., 3 'UOO - 2000 -
Galben " ·1 (lOOO - - -
Verde •••• 0' f> 00000 - - -
Albastru .' 6 OUOOOO - - -
\' iolet •• o' j - - . - --
Cenusiu " S xO,01 - -- -
Alb •••••• o' !.I U,Ulx - - -
Auriu •••• o' _- - I(± 5%) -- -
Argilltill ., ., _- - Il(+.10%) - -' I
FiLra culoare - - 1II(±20o,;,) - _._. patrulea (dad coudensatorul arc marcaroa arii.tatii. in Iigura 21 h), corespunde clasei de preclzie a condensatorului. Culoarea puuctului ul rinr.ilea reprezlnt.a tensi unea de I ucru a condensatorul u i.

Culoaroa punctului al saselea corespunde grupei din care face parI e condensatorul, in Iuuctie de valoarca coeficientului de varlatie a capacitati! cu temperatura (notat in lJ,R,S.S.: TKE) ~i stabilltatea de temperatura a cnpacit.at i].

III montajele pe care Io vom descrie trgarca condensa-

toarelor mai departe, vom lntllni frecvent

grupuri de condonsat.oare legate, din

62

a

'1i>Q~3

4

''1!> 3<'

Fif, 21

necesit at.l de ordin tehuic, fie ill ,,!o!crie", fie ill "paralcl" (sau .,deriva\ie"),

Evaluaroa capaclt.at.llor tolalc rezultaute ale acestom este 0 problema care so IJlllle Ioarl.e des oricarui radioarnal.or constructor. Calculul exact al valorilor se Iaco ul.il iz inrl relat.i lle urmiitoare:

Pentru coudensatoarcle legate ill serie (fig, 22 a):

C v ('

(' __ -'1 /, -'2-

J)"f'! -- _, _,

(.1 + 1,2

Exemplu de calcul: Careeste capacitatea rozultant a a dOlla conrlonsat.oare , C1 = 50 pit' si C2 =, 200 pF, legale ill serle?

c ;:;0 X ~O() = to 000 = !.iO )F

-re z = 50 + 200 250 I

63

c, Cz
(. 'pr Dj ~ C) .l!···lJ
,.. ...... ,.~ Fig. 2~

So ubio'erv;i cti Ia legarca condcnsatoarelor ill seric, capacitatea rezuli.anta va fi iut.ol.deauna mai mid decit cea mai midi d int.ro capacitat.lle conectat.e.

Penl.ru condensat.oarelc legate In paralcl (fig. 22 b):

C,"! == C1 + C2 + ... en

Exemplu de calcul: Care este capacit.at ea rezultant.a a dona condcusat oare, C1 = 50 pF ~i C2 = 200 pF, legate in paralel?

C'"l = 50 + 200 = 250 pF

Hezult.ii de aid d valoarea capacit.at.i i rczult.aut.e a condensat.oarelor legato In paralel oste egala cu surna eapaeiUltilor accst.oru.

Bobinelc de induetanta

Nu cx ist a radiorcccpt.or care sil 1111 aibil eel putin un "cireui t acordat.", alcatu it, In majorit atea cazur ilor, dint.r-un condensat or variahi I mont.at in po/a lel

64

cu 0 bobina de Induot.anta (fig. 23) sau, mai pc scurt, ell 0 hobina ,

Chiar ~i rccept.oarele cole mai simple, cum sint celo cu crist.al , la care uneori i i psest.e coudensat.orul varia-

Fig . :23

,RoPpl'lP..l'enhr .... ~,.

I11tr//ai

hi l , nu se pol d isponsa de bohina de induct.autii. Filrh acoasta , acordarca lor pe rl lferitcle lunglmi de undii all' st.atl ilor de radio ar Ii , pract ic , imposlbila.

Iud iferent de forma oxocut lci si de Irccventa CUI'CIll.ulu i care Ie parcurge, t oal.e hobiuclc ut i lizat o in rarl iorerept.oaro se com port.a Iut.ocrna i ca "soJelloizii" ('11 care a\i Weut (,lIllO~tiIlFi la cursul de fizicil. Ast.fel , ca ~i accst.i a , t.oal.e bohincle au 0 "illduqie proprlc"! (lnducl.autu), nolatf ill formule cu "L", care opuue t rccer i i curcnt.ului a lt.crnal iv () rezislen\a denumit.a reacianiii inductica. Heacl.antu inrluct iva este cu at.it

1 Iuducl i,i propl'ir san inducrantn (denuruitu in manualele Willi ~i "srlfindllf\ ie"] exprimn l'fel'llil magnet ic prod us de .un conductor prin cure trcre UII curcnt. (n. 3..)

65

mai mare, cu cit bohina are mai multe spire ~i cu cit, Irecventa curentului elite mai ridicata. Explicind acest fenomon, t.chnicienii au gasit. 0 alta ut.il izare a induetantelor in radioreceptoare (in aiarii de circuitele arordate), ~i anume folosirea lor ca rezist.ente ce impledica patrunderea curent.ului alterual.iv i ntr-un circuit sau altul. Asa au aparut bobi-

Fig. f!.l nole de soc sau socuri le de

radio sau audiolrecventa (Irecventelo audio = 20 ... 15000 Hz; Irecventele radio = peste 15000 Hz).

Cea mai simpla bohina ponte fi

Bobinc ell un singur 4

viizuta in figurn 2 . En este alcastrat

!'uila dint.r-un conductor izolat in-

fa~uraf., spirii 1I1lga spirit, intr-un singur strat po 0 carcasi; (suport ) ci li ndrica, confect.ionat.a din mat.er lal izolant.

Si mai simple sint bohinelo autoportanfe, hobinato fara carcasa (pe aer) ariit.at e in Iigura 25, care se ut ilizeaza pe searil larga In cin.uitcle acordate ale receptoarelor !?i cmitat.oarolor de nude scurl e ~i ult.rascurte.

La execut.area ori ciirei hobiue de inrlucl.auta (indlIerent de forma sa coust ruct ivii) t rehuie sa se ia I) serie de precautluni pent ru a evil.a a parit.ia Iact or i lor care dauucaza calif {Itii sale.

III general, accste masuri so rezurna la evitarca pierderilor de diferit.o naturi, care all loc intr-o bobina. Astfel, in primul rind, 0 hUllii bohinri pent.ru lin circuit acordat Lrebuie sa aiba 0 cit mai midi. rez isl enFt in rad icfrecventii ; cu alte cuvint.e, en trcbuic ~ii fie cxe-

66

rut.al a d iut r-un roudurl or c11 ma i ~('IJI'L ell put.iut a. Dill acest punct rle vedere put ern ronst at.a matematic cii, in cazul hohi ne lor dill Iiguri lo 24 si 25, raportul oplim int re d iametrul bohiuci (D) si lungimca (I) a

Pig. 2.)

bobinajului este de 2,4G (",2,;-)). 111 pract.icii insa, adeseori nu esto posibi l !'ii se mcnt.iua eel mai Iavorabil raport D /1, deoarecc s-ar oht i lie bohino Ioarto voluminoase. De aceea so poate considera ca fiind multumitoare rapoarte iutre D !;li I, apropiate de unit ate (I ,-= 0,1 ... 1,2 D).

De asemenca , pentru a se reduce rezlstcnta, sectiunea conductorului t.robuie sit fie eit mal marc, cu alit mai mull. cu cit curent.ii de radiofreeventa circula numai Ia suprafat.a conduct.or llor ("datorita efectului de supralata", deuurnit !iii "efeet policular" sau "skin pffpct"). Din ace:"! mot iv, 111 radiorccept oarele de callInlc se ul.iliwazl1 peut ru hohiuaj Ull conductor special:

...

67

Ii~a de radiolrecveutn , const it.uu dill IIIai mult e fin' su bt iri izolat.e cu email ~i rasurit« la UII lew. SUI'I'UIatu totala a acestuia esto mull mai marc decit a unui singur fir de di amet ru identic.

(} alta sursa de piorderi 0 constit.uio mater ia lul dielectric al curcaso i ~i rh iar Insusi izolamont III cond uct.urului. De aceen, pent I'll a so evit.a pierderi lc til dielectr lc., se recomauda ut il lzurca

c,

c"

pc sra ra cit mai lal'g'.i a bohinclor (,ollft'('t ionat e "pc aer" , ru r e iud acest ea II u so pot. executa, a carraselor din malcrial d ielectr ic dl' calit at e (calit., t.rnlit.ul et c.). III plus Illi se rccomanda , din acest punct de vedcre, folosirca ahuz ivii a rloiului de nitroccluloza !;Ii a Ilsiilor de celuloid utilizalc adeseori pcntru rlgid izarea hohinajul u i pe carcaso sau pontru imobil izarca spirelor la hobinclo "pc aer". In locul acestora se recornanda Iacul de trolitul ~i Iisi i (benzi) din acclasl materl a l ,

In fine, pontru a so realiza hohiuc de inalui ral itate, mai trebuie Indcpl inita 0 l'olldi~ie esent ialu: realizarea unci capacit.at.i proprii (san "illtcrioal'o") millime. Din Iigura 26 se poat o o bserva ta dona spiro alaturate ale acelciasi hohine so torn portil int ocrnai ca armaturile unui mic condensator. formi nd III acest Iel 0 puute de trecore pentru curenti i de radiofrecvcnta (care st im ca strahat ('·11 u~llI'illtil condeusatorul). In

c,+ Cj + .... en - CI'

Fig. 26

68

acest fel bobina este de Iapt suntata de un condensalol' (<":p) , rezuilat din Insumarea capacit.ati lor diut.re spire. Din aveast a cauza , la hobincle pentru un de scurtc ~i foarte scurte spirelo se d istanteaza putin, executindu-se asa-zisa bobinare "cu pas Iortat".

Practic, capacitatca proprie a bohinelor cllludrice cu un singur strat de spire Iipite depinde numai do diamctrul bobinei, dadi lungimea (I) a hobinajului rarn ine coust anta. De aid rezulta ca un diametru prea mare pentru 0 hobina, mai ales in domeniul uudelor scurte, este irational, Intrucit banda de Irocvente in care aceasta se poate acorda , utilizind un condensat.or variabil dat., so ingusteazh mult. De aceea , diametrul maxim ut.ilizat pentru bobiuele din gamele de unde scurto ~i ultrascurte nu dopasostc, in general, 30: .. 35 mm.

Du pa enumeraroa acestor Iact.ori , de care dopindo cal it.atca unei bobinc de inductauta. consideram necesal' !'u precizli'tn U11 termon care const.ituie "corolarul" tuluror Iactori lor ~i po care il veti intilni adesea in viit.oaroa dumncavoastra act.ivitate de radioconstruct.or i.

Acosta este "fadorul de calit.ate" (Q) al bobinei , rcprezeut.nt mat.emat.ic priu raportul d int.re reactanta inductira ~i rez.ist.enta bobinei.

Q = wL n

III care: w =c-o pulsatia = 27tf ("f" fiind Irecventa de lucru, in 1\1Hz).

L = induct ante , in fJ.H; H = rezistouta, in Q.

In cazul In care se are In vedere capacitatea eondensatorului (C), in pF, care impreuna cu hobina formeaza circuit ul acordat, Iact.orul de cali tate rezult.a din expresia:

Q=1POOYL

R C

Orice radioconstructor trebuie sa st ie sa-si dimensioneze, la rigoare, cirouite le acordate ale monLajului pc care u rmeaza sa-l ('OIlS! ruiasca. Aceasta af'irmatie devine cu alit mai valabi la cu cit, uneori, IIU se put procura condensat.orul variabil ~i carcascle bobinclor identice cu aeelea indieat e in list.a de materiale ancxate schemei. In asemenea sit.uatic, el se vode obligaf sa redirnensioncze circuit-PIe, in Iunctie de materialul de care dispuue. De aceee , dam mai jos rolat.iile necesaro pent.ru dimcnsionarea unui circuit acordat (vezi fig. 23).

Inductanta boLinei circult.ului se calculeaza pontru frecvcnta max irnu (fmax) a gamei, ~i capacitatea initia/a lotala (em;,.) a circuitului earl' reprezint.a suma capacitatii reziduale a condensatorului variabil (Crez), a capacitiit.i i propri i a hobinei (CJI) si a rostului montajului -- eaparili"itile t.ubului , eapacitattlo conexiuniJor etc. - (Cu.):

L = 25330

f ;J(u t~Tn i PI

ill care: L este exprimat in' fLH; fm,u'- in MHz;

C"'in - in pF.

Practic. Cmin oslo ogal cu 2;)-30 pF, san chiar mai mult.

70

Numarul de spire al bohinei (w) ponte l i calculat eu precizto sat isfacatoare , ut.il izindu-se urmatoarele formule:

Peutru bohinele eilindriee, cu un singur strut (vezi rig. 24), ciud lungimea infa~urarii (1) esto mai mare decit raza bobinei (D/2):

V=-=5L:--:"(=9 n::--+-:-:2"""'0 -:-:-1)

W = D

Daca luugimea IllfiL\;uruJ'ii bobluei esto ma i midi dee it raza ci , adidi I<Dj2, rezultate mai precise so obt.in cu expresia :

V1OL(4D + 111)

w= D

Bobioe ell mai multo stratur!

Atunci cind numarul necesar de spire este prea mare (de obicei pentru gamele de unde lungi sau medii), din motive de economic se prefera In montajele pentru Ineepatorl bobinarea spira linga spira , in mai multo straturi suprapuse , care so executa eomod pe o carcasa cu santurl (fig. 27 a) sau intre doua roudele (fig. 27 b). Aceasta hobiuare este denumit.a "in "rae".

In astfel de cazuri numarul de spire al bohinei se calculeaza cu formula:

\f12,5L(:3IJ + ~ 1 + 10 i)

W= ])

ill care:

D = DmBx + Dmin esto diametrul mediu 81 bobinei

2 (conform fig. 27 e), iar i - a-

dincimea radiala a iIlfa~urarii.

In circuitele acordate pentru gama

Bobinele fagure undclor lungi, la receptoarele do tip mai vechi se intilnesc asa-

71

a

c

Fig. :27

num it e!c "bobiuc in Iagurc", la cure couduct or ul lu.hiIInl IOrnll'HZil 0 l igura ('(' seaman». int.rurit v a , ('II Irtglll'ii al hinclor (Iig. :!B a).

b

Fig, :!8

Hohiuelc fagure se executa pcrfcrt nurnu i ell mnsi ni spoc in le si relativ compli('ale. 0 metoda mai sirnpla de ronl izarc, la Judpnlina orirjiru i radioamat or, HI f i dose risii ceva rna i dcpart e.

Peutru calculul acest.or bohine so ut il izeaza rvlat i i re lat iv complicate !;Ii dest.ul de inexactc, rnre neces ita iutotdeauna , ill prnrt.ica, retusurl ulterioarc. De aceea apreciom eli PI'l'1.eutUI'PU acostora IIU nr Ii de niciuu Iulos t.iuiiru lui nostru cititor.

Mult, ma i ut ll izate decIt hobinele Bobinel .. lip ,.Uni-

III fagure Slut bobiuele inlasurate

versal" Y

dupa sistemul denumit in U.R.S.S.

"Ullivcl'sal" (Iig. 28 h) . Acest. tip de iIlU\!7Il1'are se dcosebeste de eel prezentat anterior (Iagure] prin uccea d spircle se hohineazn una lillg,i alta, pilst1'iutlu-se ins;. dispunerea III "zig-zag".

Avind 0 induct.anta r idicata , ca l?i bobiuele fagure, bobinele "univel'salo" sint ut.ilizatc mai mult POlltJ'U undele medii si lungi. Capacit.atea lor proprie este ma i redusii dec.it a bohinclor in "rae.

La liucle aoestui capitol vom iudica modul de executie manuala a acestor bohine.

Marea majorit.ate a radioreceptoaBobinele cu min

rclor modcme ut.il izeaza, III diverde Iicr divizat

seJe lor circu ite acordate , bobine eu

miez de fier divlzat sau, cum l i so mai spune, cu .Jerrocart''. Aceste bobino (fig. 2H a) sint alcatuite , do regula, din carcase simple sau cu santurt, cilindrico ori poligonale, din material dielectric plastic, in interiorul carora so afla miezuri magnet.ice, eonstituite din granule eoloidale de fier pur (cu diametrul intra 1 !,li 5 microni), obtluute prin reducerea carburii de Iier gazoase cu hidrogen !,li dispuso lntr-o masa de liant dielectric. Prezenta partieulelor de fier (care pot fi constituite !,li din alia]e feroase, en al-si-Ier, carbonil , magnet ita ctc.) pormite

i3

c

Fig. 29

/1tez (/~ ;;~r mn.zol

./

marrrea aproclahila a inductantci bobinelor ~i, implicit, micsorarea dimensiunilor. Divizarea miezului Ieros a fost absolut necesara pent.ru a evita pierderile dalorate curentilor Foucault ~i fenomenului do "hy:;tel'()zis" (vozi cursul de fizica), care apar in oricare miez de Iior supus actiunil unor cimpuri electromagnetice variabilo.

In cele mai multo cazuri, miezul magnetic so executa reglabil , pentru a putea ajusta, dupa doriuta , inductanta bobinelor. III acest scop, el se Iileteaza sau se Iixeazii la 0 tija filetata, din alama (fig. 29 b). Bohinele cu miez maguetic divizat pot fi hobinate ~i dupa sistemul "universal", in care caz carcasa nu mai are nevoie de santuri. Cind numiirul necesar de spire este mare, bohinajul "universal" se executa in mai multe sectiuni (fig. 29 e), pentru diminuarea capacltati! proprii.

Peutru a so obt ine un factor de cali tate mare (in jurul a 300 sau mai mult.), bobinajul se executa de multe ori ("U lit·1i de radiofrccveuta.

Slut uuelo dintre eele mai simple Bohinele "fllnd de

~i t.otodata cele mai vechi tipuri de hobine de iuductanta. Ele lIU· se mai int.rehuinteaza de mult ill rcceptoarele cu tuburi, illsiL avind In vcdere simpl'itatea extrema in executie, sint Iud indicate pentru primole construct li ale radionmatorului. 0 asemenea bohina esto prezentata in Iigura 2U d.

CO~U

Confeclionarea u.wi boblne eiltndri(,p, ell uu sinlur ,;Irat

Diu capul Iocului trebuie aratat, cii hobina 11 carei cxecutie 0 vom descr ie mal jos este conceputa spre a putea Ii ut il izatii ill majoritatea

75

radioreceptoarelor , a carer constructie 0 vom prezenta in capitolclc urmatoare.

De aeeea ea trehuie confect.ionatii cu multii aten~ie, urmari ud "ad Iit.teram'' l.oa te ind icati ile date.

Pcntru moutajclc nccesibile iucepatorulul, eel mai pot.rivit. diametru al bobinei este unul de 30 ... 3S mm, care ponte fi ut.ilizat, la Iel de hine , alit pentru unde scurte, cit si pcntru undo mcdii sau lungl (vozi subcapitolul precedent).

Prima operatic care t.rcbuie indeplinit.a este procurarea unei carcase dill material izolant., de circa :10.~.35 mm d iametru sl 120 mm lungime. Idealul ar fi sa ut.ilizat! un tub de "pertinax" (carton trat.at ell riisi ni pollmorizeto), care mai poato fi gasit printro relievele radioamator-ilor mai vcchi. Daca nu aveti sansa sa descoporifi 0 astfel de rar itate , trebuio sa executat i carcasa III rcglrn propriu.

Carcasele ci l indrice pcnt.ru bobino so coufect.ionoaza din hirtio groasa (do desen), carton sau , mai bine, dill pre!;ipan, care se rulcaza pe 1111 miez cilindric oarecare (sahlon, dorn), pentru a capata forma nocesara.

Dinmetrul miezului Lrebuie sa aibil 0 asemenoa marime incit carcasa rezultat.a sa ai hii diamet.rul propus (in cazul nostru maximum 35 mm), cunoscind ea grosimea peretilor sai nu poate sa depaseasca 2 mm.

Sa presupunern di optam pcntru un miez ou diametrul de 30 mm. Hezulta eli vorn obtine 0 carcasa cu diarnctrul maxim de 34 mm.

Mai dcparte , t.aiom din cartonul procurat 0 banda lata cit lungimca carcasei : in cazul considerat., 120 mm. Lungimea henzii trebuie sa fie suficienta pentru a putea infa~ura de 4 ... 6 ori miezul cillndrlc.

76

In prca la hil , 111la~uriim pe m icz de citeva ori 0 banda de hirt.ie subt ire (Ioitu), ccva ma i lat.a dp(~il lung imcn vi it.oarci U11·(·.a~e.,\ce~t uduos 11(' vu perm ito

506/017(m1t?z cilil7rJr/C)

{'odol7 Fig. 30

ma i tirziu sa scoatern foarte usor carcasa de pe miez. Peste stratu l do foita inccpem rularea - foarte slrlTlsa _ ... a benz ii de carton. Dupa renlizurca primci spirc, ungem ell clci restul heuz ii (fig. 30) si 0 rulam mai departe. eel mai ind icat clci cste eel din nitrocelu-

77

Ioza ("Ago", "Palllocol" sau lac "Duro" iucolor). In Iipsa so poate ut.iltza, ill ordiuea prelerintei , cleiul de cascilla, cleiul de t.implarie, guma_arabica sau pelicanolul.

Dupa intasurarea bcnzii de carton, aplicam deasupra 0 lisie diutr-o hirtie oarocare (lara clci) ~i 0 rulam in contiuuaro de 0 ... 7 ori , Ioarto strins, peste carcasa !;li 0 legum biuo cu ata.

Liisam intregul ausamblu sa se usuce eel putin 24 de orc.

Dupa uscare, desluccm uta l?i scoatcm carcasa de pe miez (sahlon). Pentru a-I rnari cahtatilc dlelectricc ~i pentru a 0 proteja impotr iva um id itati i, ii apl iciim (:U 0 pensula, la supralata ~i la interior, UII verniu de selac sau lac de lJaeheliUi.

III cazul III care conlect iouam carcusa din carton mai gros (0,5 ... 1 mm), trchuie sa Iacem iuainte de incheiere cite 0 tositura la capetcle benzil , cu un eutit (Ilg. 30), pentru a evita dilerentele de nivel

din dreptul cusiituri i.

Iu continuare urmeaza Ilxarea coselor {oezelor ) la carcasa (Ilg. 31 b), cite cinci de Iiccare capat, dispuse la distante egale. Acestea slut niste mid piese metalice, de forma aratllla ill Iigura 31 a, conlectionate din tabla subtire do alamii, cupru sau Iier cositorit (tabHl aIM), de 0,3 ... 0,1. mm grosimc, la care urmeaza sa sa Iipeasca, mai Lirz iu , eu cositor, capetelo bobinajului ~i prizele respective.

Pentru bohinare vom ul.il iza un conductor de cupru do 0,3 mm diamctru, izolat en email. El poate li, la Iel de bine , izolat cu matase SHn llumhac.

78

a

b

Fig. 31

Daeil nil putet i procura rond 11(',1 or cu d ia met.rul de 0,3, puteti alcgo oriel' alt couduct.or izolat, ell d iametrul cupr ins intre 0,2 si 0,4 mm , In asemeuea caz va t.rehu i sa rocu lculat i lungimca nccesara peutru eareasi\' Pcnt.ru aceust a ('~Ie necesar ~i:i cunoasteti numarul de spire din conductorul alps, care illt.ra pc cent.imetrul de luugirnc de bohiua j. Aceasta so dcterm inii usor , infii~urilld po un ere ion sau un cui (fig. 32), una Iillgri alta. uumiirul de spire care intra pe 0 dist.anta de 1 rm , Cunosrind arest numar si st.i ind cite spire sint nccosare pent I'll bob ina rcspcct.ivn , printr-o sim pl.i impart ire se poate dctcrrnina lungimca necesari. pcntru port i unea hohina la a carcasci. Adaugind In accasta illca :10 ... :3;) mm , pen In! Iixarea coselor ~i a d lspoz it.ivulu i de prindere a hobinei po sasiul rud ioreccpt.orulu i , se obt inc Iungi meat ot alil a acesteia .

79

Iati! acum cum sc rca lizcaza practic bohinarea pe carcasa confcctionata anterior, care arc, duph cum sl im , dimensiunile: :30 mm diamet.rul ~i 120 mm lungirnca.

Presupunem cii ul il iziim uu conductor izolat cu email, avind d iamcl.rul de O,~ mrn.

Hnhina noastra urmcaza sa a iba 100 spire , hohinate una IllIgii alta, pentru ca , ill paralcl C,11 1111 ('oll(lellsat or variahil de ;')00 pF, sa poat.a acoperi gama undolor medii, cuprinsa illlre 200 ~i GOO Ill. Acosta estc hohinaju l de acord.

Iut.rur it in vi it or bohina va putea fi ut.il izata si in rcccpt.oare le ('11 t n huri. la care de rnult e ori a ntr-na se cuplcaza "indueliv" ru c ircuit.u l de ucord , vom rnai ho hinu , pe acecasi carcns.i , :3;) spire, dill acclasi 1'011- duct.or, pentru "bobina de a ntena".

Din aceleasi considercntc '110m ma i bobina , tot pe nceeasi carrasii ~i tot cu conductor do 0,3 mm dia-

80

metru, inca 45 spire, pcntru "bobina de reactie" a unui viit.or receptor cu "reaetie".

Binelntelcs ca daca radioamatorul nu arc intent ia sa treaca prea curind la "productia" de receptoarc cu tuburi , el so poate dispensa de aceast.ii ultima bohina, pastrtnd-o totusi pc coa "de antcna", care se va doved i utila at.unci rind va incerca sa ameliorcze selectivitatea radloreccpt.orului sau cu cristal.

Bobinarea incepe cu introducerea capatului conduct.orului , de citeva ori, prin doua gauri, practicate cu 0 sula, la 10 ... 12 mm de unul din capetole carcasei (fig. 33), !,li Iipirea sa, cu cositor, la cosa cea ma i apropiata.

Dupa aceasta , rotind usor carcasa in minii , iufusuriim strins una linga alta cele 35 spire necesare bohinajului de antcns , La capatul ultimei spire Iacem a I to doua gaur! en sula , prin care trecern iara!,li conductorul (t.alat in prealabil cu UII aduos suficlent.) si-I lipim Ia () aWi cosa , vecinii cu prima. In acest fel, bobina de antenii este gala. In cont.inuaro.Ia [) mrn de prima bobina, facem alte doua gauri, prin carp trecern capatul bohinajului de acord si-l Ilxam , de ascmenen, la 0 a treia cosa.

Ma l dcparte hobi najul se desta!,loara norma I, ca f$i Ia cealulta bobina, aviud illsa grija sa tragcm cite 0 prizil la l iecare 20 spire. Prizelc so executa in forma de bucle (tig. 33), ce so trag, print.r-o gaUl'a din earcasn, pilla In cosole Ia care se liposc. La capatul ccle i de a IOO-a Spil'U se Iac ial'~i~i doua gauri pont.ru Lrecorea conductnrulu i , care so sudeaza de ascmcnea la cosa aferenta.

81

La 0 d istantii de .j mrn de hobina de acord se hobineaza, dupa acelasi procedeu, cele 4.1 de spire a Ie bobinei de rcactie.

Trobu io ~(i prec iznm cii huliinnrr-n t.rchuio !':l se exc-

a

Prlla Fig. 33

cute eu multii atentio, spre a so evita deteriorarea izolamcntu lui conduct.orulul, care nr duce la un eventual si nedorit scurtclrcu it iutro spiro.

o dat.ii en term iuarea bohiue i , ea trehuie previ'izuta ell UII siste m de fixare In locul de Iucru. Figura :34 ind icii trci din cole rna i pract ire met.ode de Ii xare.

Bohinolc "Ill Iaguro" so ('011 feqioConlcctionarea bo-

neazil pc un sa blon de tipu l celui binclor "in Iagurc"

iudicat in ligura :~;j a, pc a l carei

perimetru :-;0 hal, la d istn ntc egale , douii i-iuduri de ace cu gamalie (bolrluri) sail cuisoa re. Distants d intre aceste doua rinduri detormina iii.tim('a bohinei , ~i ea

so ia , III genoral , de circa 10 ... 15 mm , Numarul de

82

b

c

IYI/ sousf/ru/!

Fii: . .31

ae!' pI' 1111 rilld pout o Ii a k-s a rhi l rn r , III:-;a ('I t rehuie sii til' IlItoldp<lUIIa irupar. Dp Cldp mu i 11II[1t(' ori acpsl. n umur l'~ll' «uprius illl re l;~1 si 2fl.

Fig. 3.;

Numiiru l til' spire d int.r-un sl ral al bo hine i este egal ell dublul numarului de ace care rev ine la o Iudoi-

Ii*

83

tura a spirci. De excmplu, dacii lulr-un rind Slut 15 ace, indoiturile (zigzagurile) spire lor pot l i tacute din sapte in sapte spire, oht iuiudu-se astfc114 spire intr-un strat (fig. 35 h). La 25 de ace po rind, indoiturile se pot Iace dupa 12 spire, in care caz VOl' Ii 24 spire in iiecare strat.

Numarul mare de ace esto ind icat in cazur ile in care bohina nu trebu ie sa Iie prea volumiuonsii.

Sa vedern acum care este ordiuca de inl usurarc a unei bobino oxecutata pe un sablou Cll 29 ace pe uu rind, numcrotatc de la 1 la 29.

Mai int.ii vom iufu'i'ura intro role doua r induri de ace 0 ha ndii do hirt.ic, pentru a putea scoate mai' usor, de pe sablon, Lobina executata.

Inccpem cu acul 1 diu rindul 1, de care Iixiim incoputul conductorului. Dupa aceast.a , trccem conductorul la acul nr. 15 din rindul 2 'ili, mai dcparte, la acul 29 diu rindul 1. In cont inuare urrneaza acul nr. 'lit din rindul 2 s.a.m.d ,

Accasta hohina va avea un pas cu 14 ace. Boblnal.ii pc acclasi numar de ace, dar ell Ull pas de 7 ace, suecesiunea acestora va fi urmatoarea:

Acul Dr. 1 (rindul 1) - nr. R (rindul 2) - 111'. 15 (rindul 1) - nr. 22 (rindul 2) - nr. 29 (rintlul 1) - nr. 7 (rindul 2) - nr. 14 (rindul 1) - nr. 21

(rindul 2) - 1If. 28 (rindul 1) etc. .

Dupa lerminarea bobinar ii spirele se imprcgneaza cu selac, parafina topita sau solutie de trolitul, peut.ru a so rigidiza.

La realizarea bobinelor "ill Iagure" este Ioarte indicat ca minerul sablonulu i sa so lixeze in maudrina unei masini de gaurit manuale, care, Iixiudu-se Ia

84

rindul ei - orizontal - intr-o menghina , se poate translorrna intr-o masinii de hohinat. acccptahila.

o bobiua do acest. tip ponte I i 1'1'8- Confectionarea bo-

lizaUi manual mai usor deeit una binclor tip "l'ni-

versal" .Jagure", deoareco IIU ncccsith nici

1111 Iel de sa hlou.

Astfcl, pe carcasa dest.inata pcntru bohiua se 111- fii!;loara de citova ori 0 banda de hirt.ic, ceva ma i latu dedi vi itoarea bobiua, al ciirei caput so lixeaza ell putlu clei (jig. 36 a),

Paru lel ('11 marglu ilo hcnz i i se trag ('11 cre ionul douii Iiuii (1 !;li 2), depiirt.ate una de alta la 0 distantn egaUl ell latirnea bohinoi proiuotatc, precum !;li douii liuii (3 si 4) - pc . gcuerat.onre - diamet.ral opuse , earn vor serv i peut.ru usezurea corectii a pri mclor spire !;li 1"'lIlI'Il numiirat.ul acestora.

e.

f

Fig. 36

Pcntru Iixarca capat.ului bobinajului so face 0 gaura ill carcasa. Dupa aceasta conductorul se trece peste banda de h irtie t.rasat a, ill asa fel ineit sa ajunga in punct ul de int.ersectio al Iiniilor 2 si 3 (fig. 3() b), se iIlfu~oara strins pc carcass !iii se aduce ohlic, eatre punrtul de interseet.ie al Ii ni ilor 1 si 4 (fig. 36 c). Mai depart e, so duce la Iinia 2, spre inceputul primei spire.

S-a obtiuut ast.fel prima spira. In cont.inuare, couduct.orul so indoaic astral incit virful Iudoituri i sa trcacn peste Indoit ura primci spire, st.ringind-o de caroasa. Spira a doua se d ispune paralel cu prima, so Indoaio iarasi in partea opusa ~i so duce din nou spre Inceput , Dupa aceasta, lnfasurerea se executa identic, Iirul asczindu-se para lel cu spira interioara, prin rot irca carcasoi, ~i oblic in raport ell axa de simetrlo.

In locur ile do schimbare de sens, conducl.orul so iucovoaic, ~i in acost fel Indoitur i le spirclor precodente apasa spre carcasa.

Practic, Yeti constata cil operatla cea mai delicate la executia unei astfcl de infa~urari esle asezarea primelor 8 ... 10 spiro. De aceca, pent.ru a imohiliza primul strat, so rocomanda imprognarea acest.uia ell un lac izolaut., CIl uscare rapidh (solac, solutio de t.roliluI etc.}.

In cazul in care bohina rarnine pc careasa pe care s-a executa!', BU mai este necesara infa~urarea benzii de hirt.ie, care are rolul de a usura scoaterca bobinei de pc forma.

Confeclionarea 00- bine lor eu miez de fin divisat

Confect ionarea unei astfel de bobine esto cit sa poate de simpla , avind in vedere ca amatorul nu

. trebuie (~i nici uu poate, de altfel I]

86

sa-si execute siugur carcasele, care Stilt -- int.otdeauna -- de provouieuta indust riala. Bobinarea propriu-z isa se reduce la inlasurareu conduct.orului III sauturile ca rcasei respect ive , I'espectlnu numarul de spiro ind ieat ill descrierea III 011- t.ajului ,

Operatia se executa manual, spi rii linga spira, ill strat.uri suprapuse ~i in acclasi seus.

Siugura precautiune

care trebu ie I uatii este fixarea illgl'ijitu a capatului terminal al hohinaju lui , care se poato face prin logarea acestuia cu UII fir de atu (fig. 37), co so infa~oara apoi de cit eva ori , peste conductor, in acclasl sant.

Conductor ii ce i mai ut.il izuti la asl.Iel de hobiue sint Iitu de rad iolrecventa de 20 X O,OS mm (20 fire <I> 0,05) sau 15 X 0,07 (peut.ru undc medii) ~i de 5 >~ 0,07 (pentru uude lung i), La ut.il izarea litei de radiofrecventa peutru executarea hobinelor apare illsa o problema, pe care IlU tot,i radioamat.ori l st iu s-o rezolve. Este vorba de Ii pirca ei cu cosit.or, Dupa cum s-a mai meul iouat anterior, pentru a obtine t.oate avantagiile pc care le of era acest Lip de couduet.or, este necesar ca absolut toatc Iirlsoarcle izolate , din care este coust.it.uit conduct.orul , sa fie Iipite impreuua, cu cositor, in punctole de conexiuno en alte piese dill c ircu ite le rcspect.ivc.

Fig. 37

B7

Difieul tat.ea mare, care se ivesl c la 0 asemenea

operat ie, 0 const.ituic insa dez izolurea l ite i , 'in ve derea

cositorlri i.

Cea mai hunii metoda de dez izolaro esto urmat oarea : se eurata Cll griFi matasea, care coust il.u ie lzolnrnent ul exterior al li~ei, ~i apoi so dosiac, ell maximum de atentie , Iir isoarele izulat.e cu email. Mai depart.c, portiunea curil\ati1 se introduce intr-o ceasca ell putin alcoo l deuat urat, dupa care so arde 1'1111'-0 flactlru. Lita apriusa se st.ingc irncd lut III a lcool , Operat la so repeta do citeva ori , piua co emailul poate fi lllhiturat usor prin stergcrea Ilrisoarelor ell 0 cirpa. Dupa aceasta, cositorirea se poate efcctua normal.

Ilcalizarca bohiodor eu "pas fortat"

Bohiucle cu "pas Iortat" so ut.i lizeazii, dupu cum am vazut , numai III gamelo undelor scurte ~i ultra-

Posu/ bobmoju/ul

\ Eorcoso

Conductor Fig. 38

scurt e.

Pent.ru a se obtine o d istanta anumita iut rc spire (deci 0 anumit a luuglmo de bohinaj), 0 data eu conduct.orul hohiuoi se inHi~oara un al doi lea conductor (auxiliar) sau () a\ii cu diametrul egal ell distanta necesara (fig. 38). In acest fel depart.area dintre spire r ii m i n e eonstant.a.

DUP~l fixarea capetelor hobinajului, conduct.orul aux i l iar se scoatc, iar spirelo bobiuei se acopera ell lac do bachclit.ii, selac san nitrolac, sprc a se evit a depl asarea lor ultcr ioara.

In Iunct.ie de Irecventele la care sint utilizate, bobinelc de soc de radioIrecvontii (prescurtat ,,~oeuri RF") au un numar mai marc sau mai mic

de spire.

Atunc.l cind se Intent ioneaza utilizarea unci asemenea bohine intr-o gama larga de Irecvente , aceasta so executa cu un conductor eu luugimea de 2 ... 2,5 ori mai midi decit cea mai mica lungime de uuda a gamei in cauza.

Sistemul de iulasurare dcpiude , de asomenea , de Irecventele de lucru. Astfel , pentru lungimi de unda sub ·50 m , bobina se executa sectional, in 3 .. A illfasurdri. Bohinajul se face in tr-uu singur strat , iar lungimea unei sectiuni croste trcptat , dinspre capatul la care se apl ica potentialul de radiofrecvontii (capatul "caId"). Dad} bobiua de soc RF t.rehuie ~a Iucreze sl pe undo mai lungi de ;-)0 m, i se ma i adaugu una sau mai multo sect iuni , bobinat.e in mai multe straturi , in santuri sau dupii sistomul "universal".

J n majoritatea montajelor vet.i iutflni mai Irecvent hohine de soc de HF, destinate a lucra pe lungimi de unda relativ ridicate (200 ... 2000 m) .. Acest.e bohine, care au un uumar marc de spire, se vor corhport.a insa satisfaciitor sl pe Iungimi de uuda mai scurte.

Exccutia unci asemeuea picse JIll esto de loc complicatiL III figura 39 pot fi vazute citcva rcallzarl industriale , iar III figura 40 a, desenul complot al car-

(:emfl clionllrf8 bobinr lUI· de ~IC de rndiofrccven Iii

89

case i u [1(' i hobi JI(> de soc 11(' HF, l'l' poat P fi rea lizat a tie amator. Bobiua dill figura 10 a com porta 4900 spire, conductor cu diametrul de 0,08, izolat en email, dispuse ill 17 ~a II \ II r i dcscroscatoare Spl'l' (·ap .. 1 til cald.

o boblnn de huna culilale so mai poat e e onfect iona r-xecut iud la struug, din ehou itii sail dill lemn (ill raro caz so Iierhe III paralina}, can-usa dill figura 40 h si hohiniud In cole pat.ru santuri , III t ot.al, 1 ROO ... 2000 spire, cu ('011- duct or cmailat cit' 0,08 ... 0,12 mm d lamet.ru.

Fi~. 3D

~34 --l

a

b

Fig . .Ju

Fig, 41

Repart i zurea couductorul u i In santur i n II are i mportantii prea marc,

Bobinarea so face cu milia, iar conductoru I so t.rece d intr-un ~an~ (sect.iune) intr-altul, pri n sant ul prucl.irat de-a lungul genoratoarel .

Pontru a reali za 0 ast Icl de bobina Conft'cliollurca u-

nci bobine fund de so tail' dint.r-uu carton. gros de ('I'I

putin 1 mrn , llll disc de a prux imat.iv GO mm diamet ru. Concentric S(' trascnzu (',11 compasul , un CNt ('II d iamet rul de 20 mrn

si, cu ajulorul unui foal' fl'(' 0 , sO pract.icii , de-a lungul razclor, un numar impar de crest at uri (;" 7, 9 ct c.), late ell' 1..,2 mm ~i echid ist.a ntat.e (fig, 41).

Pent ru bohiuaj so ut.i l lzeazii un conductor izolat til email, mat.ase sau bumbac , gros de 0,15 .. ,0.25 mm , Inceput.ul hohi nei se j'iXCClZIl t rer i nd de cit eva ori conrluct orul prill dOIl;i gil\ll'i prrll'li('t)t(' III cart on ,

~I

in apropierea crest.aturi i nr. 1. Apoi conductorul se trcce, prin crcstatur«. in part.oa cea lalt.ii a cartonului ~i so duce ciitro crostat.ura III'. 2, priu care se trcce pe partea init ialii. In cont.inuarc, opcrat.ia so executii idcut i«, conductorul doscri ind , a l t e rn a t i v ~i in "voluLa", laturile oreseiil.oare ale unu i poligon regulat., Infa~ural'ea so executa st.rins, spira lingil spirii. Pent.ru gama de Ulld€ medii numarul t.otal de spire nccesar este do cca , 200, eu prize la Iiecare 10 spire.

Capatul terminal so Iixcazii, ca !';ii iucoputul, Irecindu-l de 2 ... 3 ori pri n altc doua giiuri.

Bobinele de soc de aud iofrccvcuta Bohinek- de ~)C de

(denumite !iii drosscle), notate - audiofrr cvcnta

prescurt.at - "iloiJille de ~O(' .\F",

intrii 111 cornponenta Iiltrclor utiiizalo til redrcsoaro, unde servosc la netez irea pu lsa] i ilor cureut.ul ui sau slut Iolosite ca "sareilli auod ice" In amphflcat.oarcle de aud iofrocventu, care nu debiteaza pe transfermat.oaro de cuplaj san de icsiro. In asemonea ca z ur i , clo se comporta Jnt-ocmai ca inlasururi lc primaro alo t.rauslormat.oarclor.

]11 Iigura -12 cst.c Hnilatit l'()II~t rur] ia unci asl Icl de bohiuo si reprczcutarea sa srhemut Irn. lJupti rum so

r.., ./:!

v cdc, ea se deoscbest.o de Ull trauslorrnut or (i~~ aud iofrecvcnta ohisuuit pr in aceca eu arc uumai

o singllril illffi~urare.

Induct.anta uuoi ast.Iel de hohiuc, III henry, depiude de iul.cnsit.ntea ClIrent.ului filtral ~i de condit i ile do ca l il al.o impusc fillrajului.

I II In be lui V I s III I d a 10 e ;:~=:;:=:;;;;;~::;:::=;:::::!

Loal.e cnrart.erisl.ic.i lc hohinclor de ~'ll' .\F, la dilcrit.e iutcns it.ut i de curcut. ~i iud uct.anle,

Fig. 4.1

peul.ru <Inuit Iurrne do tole. iud i+at e III Iiguril« tj:3 a ~i h.

III t oat e radi orer.cpt oarulc dest inal o Comutar. a bohiuc-

P('I:! I'll rcceptiouarea mai mult or

11I11g"imi de undu v om Int.il u i , fiiI-ii

niri () except.ie, 1111 sist ern onrer are de comut.are

(sch imbare] a gamclor.

III majorit.at.ea «azuri lor , sist.emul respect.iv so reduce In sch i mbarea hohiuelor (' ircu it elor acordate , deoarece, dupa cum am vazut rnai iua iutc, ell un condensat or variabi l de maximum 500 p F (cum sint. cell' intrebuintut.o in rccept oarele normalc) si utilizind acccasi hohiua, nu csto posihil ~11 sc reccpt ioncze decit 0 banda de Irecventc relut.iv iugust«. Practic si t.eoret lc se poatc deinonst.ra cit till circuit. acordat., ce utll izcazii

JOI'

93

- - x 0 ,~=:ro£·~

~IC':.:l-~ .....

'.'.

Ig~g§5g

=·00",0- .,.. ~. C't':' ~ 10

,~ ''1. 10 lO a:C~C~ C<I C'O e'C --1' """f1

5

l~ I~', Iq

-:-i ~ C":" _ ,...-4

·=-1 ~

'0 'I":

g~~~~

.e Iq, '"S .~ 'q_ -:,\1 ~I C'I C'l '='.

...-i,...o: ~,...-4

.0 C~~L."::'~ ....

e

.,

"'CI

.~

I~ I~ I <:> I~ I@
0 0 (;'1 8 .0 s 0 0 0 0 ~ 0 0
t- oo t- Of) 0 <C 0 00 <:>
~ IN IN -1 IN C\I C'J C'J IN .... 00
.... ~1
~ 0 I! 15 0 .Q I >0 0 0 I~ ... ") 0; I 0 0 0 0 0
<C ~ ..... ~ "'" 0 ~ <& ..,. 00 ..... .0
00 Of) .... C'. .... .0 ~ >Q <:> ~ t- t- ... >0
..... Of) .... "1
0 0 8 0 0 0 0 52 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 8 0 0 0 s ;Q 0 0 0 C 0 ~ 0 0 0
<:> ~ Of) C\I 0 ~ 00 00 0) .:r" et: 00
.... 00 00 .... C\I .0 .... et) >0 OJ oQ ..,. .... (;'1 C'I .~ 00
..... ....
0 § I~ I 0 0 0 I~ 0 0 I~ 8 0 r ~! 8 0 8
~ 8 0 0 0 0 0 0
00 0 0 "'" C'J 0 00 t- et)
et) "'" ':', C'J <:D .... ... ") ..,. .0 C'J "" "'"
'<!' >0 I .0 I~ 00 00 I~ s <::> I~ <::> 0) I~ 0) '-', ;1; .0
.0 CQ ee "'" >Q r-- [- 00 00 ~ M
c-i <Ii ~ 0 0 0 0 0 0 0 .... ",i ~
.0 >Q I~ I~ .0 I~ I~ .0 .0 I~
<;t) cS C\J 0 ..,. r- g eC 0> !:'! a> a>
<C r-- M "'" ..,. ..,. .0 <::> l- eo <:>
IN ,_ I~ I~ .... CQ r~ 00 <:> r~ "1' r- IB <::> 0 0 0
0 0 00 l- (- 00 ~ .:r". CQ ..,. .0 <::>
.... .... ..... .... .... ....
.0 Igl~ I~ I~ >q, l~
... ~ 00 00 "'" 0 "'" .... ee ,_ ~ "'" ~
C\I C\I .... C'l C\I ~I C\I C'l ..... .... C'. C\I
I :;: Ig .c_ I~ Of) l~ I~
a> <::> .... et) <::> <C c:. C CQ 0 ~
00 a> - ..,. .0 <:D <::> ,_ l- ~ C\I ~
..... ..... ....
... ") .0 I 1.0 .0 .0. \~ I~ .c .c I~
.Q 1::)' .... ~ C'i C\I ~ :::> .e .6 ..... ..... ..... ....
(;'1 ::--. .0 ..... ..... .... .... '='1 t;\I !N .0 >0 .0 L.")
s 0 1 0 I 6 .... .c: I ..... ... ") 0 1.0 0 .0 I~ .c 0 ~ 8
0 .... ..... .... .... ~1
..... .... ....
..
0
....
..
=>-=-
-:s=
ge
c,;.J,o
-~,I
<~ -
e& . a
s E 5
... 0 '" q;, .,
-e 0:> ::: :;! :;!
~ '"
- o ast.Iel de capacitat e (500 pF), poato sa 3rO' pore, III Iunctic de ho-

hiua conect.ata III parale l ell el , 1I11mai un a d if; game le in earl' C'xislil sl af i i de rad iod lfuz iuue

(undo scurt.c: 13 f)O m;

Ctiiol undo rned i i : :WO (jOO m ;

undo I ungi: 800 2000 m.)

CorulSO

flPzultii do aic i dl va t rchui sa existe ncapiirat un d ispoz itiv care sil permila schimharea induet.anlclor (bobinclor) si , implirit , treccrea de la 0 gamil la alta.

In pract ica, comutarea gamelor sc poate realiza ill multe Ieluri , Dintre toate acestca, Ia iuriem ina radloamatorului incopator siut numai dona: Iolosirca hohine lor schlmhnt.oarc (fig .. 1-'1) ~i ut.i l izarca comutatoarclor de diverse ti puri (fig. It.5).

Bohiucle schimbiuoarc so cxocut a JlC cu rcase speciale, prevazut.e ell pieioruse de contact (In gcnul cu lotur ilor I uhur il or elect.ron ice), care so introduc III socluri mont.at.e pe receptor. Schimbind bobiua, se schirnba ~i gama.

Or'ire radi oamat.or poat o real iza hobinc srh imbiit oare rousite, Iolosiud culol uri de bachclita, provenite de la tuburilo vechi , ell.) pic ioruse, in care se iulroduc carcasr-Io hobinelor (fig. H),

FiK. 44

96

Fig. 45

Uneori , cind hohincle so ut.ilizoazf pentru frecvento ridieate, ole se pot confectiona infa~urlnd conductorul chiar pe culoLul de bachel itii.

Prin intermediul comut.atoarelor, schimharea gamelor se poat.e face III doua reI uri: scurtcircuitind port-iuni de bohina (fig. 46 a) sau sehimbind bobinele, pe rind (fig. ,Hi b). Primul sistem nu esto eel mai bun, dcoaroce apar pierderi datorito curent ilor ce se indue in infaliiurarile nefolosit.e, sau fenomenelor de rezonanta electromagnetidl, care se produc III acestoa.

Atunci cind intregul ansamblu de bobine face corp comun ell eomutatorul, avem de-a face eu un "hloc de bobino".

7 Ghidul radtoamatorulu]

91

a

b

Fi{J. 4(j

Detectoarcle

"Piesa cheie" din oricare radioreceptor 0 constituie "detectorul" sau "ceIuIa de detectie''. Toate detectoarele, indiferent de nat. ura lor, indepl inesc acelasi 1'01: transformarea energiei electromagnetice de radiofrecventa, captata de antona, in cnergie de audiofrecven\a. Fara detector, nici un aparat de radio nu ar putea Iunctiona, caci , asa cum sosesc in antena, undele hertiene pure nu sint in stare sa actioueze casca t.elefonica sau difuzorul , datorita unui dublu motiv: curentul de radiolrecventa nu poate treco prin bobinele eu multe spire ale castl l sau difuzorului, din cauza reactantel lor prea mari si apoi, chiar daca ar trece, membra nolo nu ar putca sa reproduce vlbratirle oxtrcm de rapide, determinate de curentul rospectiv (fiind impinse ell aceeasi forta, cind intr-o parte, cind

in alta, do milioano de ori po secunda, ele - practic - ar stu po loc). Admitiud totusi cil membranele ar putea executa aceste vibratii , lot nu s-ar auzi nimic, deoarece s-ar produce "ultrasunetc", imperceptibile urechii.

a .

..

Fig. 47

Statiile de radio nu emit insa numai undo pure.

Pontru a putea purta muzica sau yorba, acestor undo Ii se aplica 0 "mod ulatie", adica Ii sa schimba forma sau "amplitudinca" (atunci cind statia emite cu "modulatie do amplitudine"), In functie de variatta amplitudinilor curentului sosit de Ia microfon. Curentul dat de microfon urmareste fidel amplitudinile sunetelor captate.

In figura 47 a esto reprezentata schematic 0 unda pura, nemodulata, iar in Iigura 47 b aceeasi undii, modulat.a in amplitudine.

Rezulta do aid ca. trehule gasit un procedeu care sa inliiture unda de radiofrecventa (unda "purtaLoare"),

i*

99

417'bele a//t'man· Ie

O.s~/19UrClO//t'/". (}salolla{w

IJot?la(semnol de 61"011a) memO/"t7

b~7

Fig. 48

astfol ea sa ramina numai cu vari atia ampliludinii sale, adieu eu "allvelopa" (cum i se mai spuno).

o ast.lel de operatic de oxtragore a anvclopol de modulatie se numeste "deLectic". En consta in suprimarea uneia din alternantele uudei purt.atoare (fig. 48). Pulsat.iile uuldirect.lonalc ce ramin determina atunci o deplasare inceat.ii a membranei, care corespundo ell intensitatea mijlocio a acestor impulsuri, si reproz inta fidel rnodulat ia apl icata undei purt.at.oare.

Asadar, pentru a realiza detectia, este absolut neeesar sa oxiste un d ispoz.it iv care sa pormita trecerea curontului alternativ numai intr-un singur sens, prin suprimarea uncia dintrc alternante. Asemenea dispozitive se gasesc in toate receptoarelc si se numesc "detectoare" .

100